Luis Seprilveda
POVESTEA UNEI
pescaru;ea
sl, a ?rt,otanuluitCARE n iNvelnr-o SA ZBoARE
IlustraEii de Chris Sheban
Thaducere din spaniolide Lavinia Branisre
4(liruR
rparcafll, sl apol
sus de girueta de
ftntului Mihail.mburghezi. Se
inalga peste ma-
ra gi imediar se
o dati in jurul
rici din imensi-
Ll cel mai impor-
indriznegte.
iamea. Te agtept
e indelungati, si
icituri de ploaie
r mare, negru gi
', P,idurea Neagrd,
Cuprins
PARTEA 1NTAT
cAPIToLUL I . MareaNordului
CAPITOLUL 2 . ljn motan mare, negru gi gras
cApIToLUL 3 . Se vede oragul Hamburg
cAPIToLUL 4. Sfbrgitul unui zbor
CAPIToLUL 5 . in ciutare de sfaturi
cAPIToLUL 6 . IJn loc ciudat
cAprToLUL 7 .unmotan care le gtie pe toate .
cAPIToLUL 8. Zorbas incepesise ginidepromisiuni .......CAPIToLUL 9. O noapte tristi
PARTEA A DOUA
CAPTToLUL I . IJn motan clocitor
cAPrroLUL 2. Nu e usor si fii mimicicAprroLUL 3 . Pericolul sti la pindicAprroLUL 4. Pericolul nu le dipace . . . . .
9
t32t17
55
4t+/53
57
63
67
/379
891996 cAPrroLUL 5 . Puiug sau puiugi?
CAPIToLUL 6 . Afortunada, cu adevirat norocoasi 95
cAPIToLUL 7.Lec\iadezbor 101
cAPIToLUL 8 . Motanii hotirisc si incalce tabuul 109
CAPTToLUL 9. Alegerea omului 113
cAPIToLUL 10 . O pisici, un motan gi un poet ll7cAPTToLUL tt . Zborul 125
CAPITOLULUNU
Marea lVordului.
- Banc de heringi la babord! strigi pescirusul de veghe,
iar stolul de la Farul Nisipurilor Rogii primi yesrea cu un ri-pit de usurare.
Zburauf5l5. intrerupere de sase ore si, cu toate cipescirugiipilot ii conduseseri prin curenri de aer cald care-i fhcuseri sIplaneze cu plS.cere deasupra oceanului, simreau nevoia si.-si
recapete forgele, si ce putea fi mai bine pentru ei decAt si. se
indoape cu heringi?
Tleceau in zbor pe deasupra gurii de v5.rsare a fluviuluiElba, in Marea Nordului. De la inilgime vedeau vapoarele
9
4!
I
aliniate unul dupi altul, ca niste animale acvarice ribditoare
;i disciplinate care-si agteapti rAndul penrru a iegi in larg gi
a-gi alege apoi calea spre roare porturile planetei.
Lui Kengah, o pescirusi. cu pene argintii, ii placea in moddeosebit si. se uite la steagurile arborate de catargele vapoare-
lor, cici stia ca fiecare dintre ele insemna ceva, numind acelea5i
lucruri in cuvinte diferite.
- Ce greu e la oameni! Noi, pescirusii, tipi.m la fel pe totcuprinsul lumii, ii spuse odati Kengah unuia dintre colegii
ei de zbor.
- Ag" e. insa remarcabil e ci. uneori chiar reuqesc si se
inteleagi, zise acesta.
Dincolo de linia coastei, peisajul capata nuanre de un verde
intens. Era o pajigte enormipe care se zilreauturme de oi pis-cAnd la adipostul digurilor gi bragele lenege ale morilor de vAnt.
UrmAnd instructiunile pesci.ru;ilor pilot, srolul de la Farul
Nisipurilor Rogii se inscrise pe un curenr de aer rece si se lan-
sa in picaj asupra bancului de heringi. O suti. douizeci de cor-
puri str5.punseri apac nigte sigegi, iar cind iqiri la suprafagi
fiecare pescirus tinea in cioc un hering.
Heringi deliciogi. Deliciogi si grasi. Exact de ce aveau nevoie
ca si-;i recapete forgele inainte si-si continue zborul spre DenHelder, unde urma si li se aliture stolul din Insulele Frizone.
Conform planului de zbor, trebuiau si ajungi la strAm-
toarea Pas-de-Calais si la Canalul MAnecii, unde aveau sa fie
II
preluafi de stolurile din golfurile sena gi sainr-Malo, aliruride care urmau sr continue cllitoria pini si atingi cerul dedeasupra Golfului Biscaya.
Atunci au si fte cam o mie de pescirusi si, ca un nor iuteargintiu, numS.rul lor va creste, crci vor asimila stolurile dinBelle il., Ol6ron, Capurile Machichaco, Ajo gi peffas. CAndtogi pescirusii imputerniciti de legea mirii si a vanturilor vorajunge in Biscaya, se va da startul marii convengii a pesciru-gilor din Marea Baltici., Marea Nordului gi Atlantic.
Va fi o intAlnire frumoasi. La asta se gAndea Kengah pecAnd didea. gata al treilea hering. Ca in fiecare an, ascul-tau povesti interesanre, mai ales cele spuse de pesclruEii dinCapul Pefras, cS.lltori neobosigi care ajungeau uneori pinlin Insulele Canare sau ale Capului Verde.
Femelele isi ofereau festinuri grandioase de sardine si cala-
mari, in timp ce masculii construiau cuiburile pe falezi. igidepuneau ouile,le cloceau ferite de orice amenintare 9i, atuncicAnd puilor le cresteau primele pene, urma cea mai frumoasiparte a cllS.toriei: ii invigau si zboare pe cerul de deasupraGolfului Biscaya.
Kengah igi afundi capul in api dupi un al patrulea heringgi din cauzaasra nu auzi strigitul de avert izare cezgudui cerul.
- Pericol la tribord! Decolare de urgengl!CAnd Kengah scoase capul din apl, se trezi singurl in
imensitatea oceanului.
t2
.int-Malo, alaturi
i atingl cerul de
si, ca un nor iute
nila stolurile dino si Peflas. Cind;i a vAnturilor vor
rvengii a pesci.ru-
Atlantic.
.ndea Kengah pe
iecare an, ascul-
de pescirugii din
leau uneori pAn[
Je sardine 9i cala-
Lrile pe faleza. igi
enintare si, atunci
:ea mai frumoasS.
erul de deasupra
rl patrulea hering'e ce zgudui cerul.
tI!trezi
CAPITOLUL DOI
Un rnotan rnAre, negru ;i gras
- Nu-mi place deloc si te las singur, spuse biiegelul, mAn,
gAind pe spate motanul mare, negru si gras.
Apoi continui. si-gi aranjeze lucrurile in rucsac. Lua o case-
ti a trupei Pur, una dintre preferatele lui, o rinea, se gAndea,
o scotea si nu ;tia daci. s-o puni la loc in rucsac sau s-o lase
pe misugi. E greu si te hot5.r5.gti ce si. iei cu tine in vacantisi ce sI lagi acasi.
Motanul mare, negru gi gras il privea atenr de pe pervazul
ferestrei, acolo unde se simtea cel mai bine.
r3
singurS. in
I
- Am luat ochelarii de inot ? Zorbas, aivizutochelarii mei
de inot ? Nu. Nu gtii ru cum sunt, ci tie nu-ti place apa. Nu ai
idee ce pierzi. inotul e unul dintre cele mai distractive spor-
turi. Vrei nigre biscuigei? il imbie copilul,luAnd curia cu bis-
cuigi pentru pisici.
ii dldu o portie mai mult decAt generoasi, iar motanulmare, negru gi gras incepu s5. mestece fira grabi, ca pentru a
prelungi plS.cerea. Ce biscuigi deliciogi, crocanri;i cu aromide peste!
,,E un baiat tare de rreabi", se gAndi motanul cu gura pli-ni. ,,Cum adici un biiat tare de treabi? E cel mai bun!" se
corecti dupi ce inghigi.
Zorbas, motanul mare, negru si gras, avea motive foarteintemeiate penrru a gAndi astfel despre biiegelul care nu numaica-;i cheltuia banii din alocagie pe biscuitii aceia deliciogi, darii gi plstra mereu curari cutia cu nisip giJ educa, vorbindu-idespre lucruri importante.
Petreceau multe ore impreuna pe balcon, privind forfo-ta neconteniti din portul Hamburg, gi biiegelul ii zicea, de
exemplu:
-Yezivaporul Lla,Zorbas? $tii de unde vine? Vine dinLiberia, care e o tari africani" foarte interesanti, intemeiatlde oameni care mai inainte fuseserS. sclavi. CAnd o s5. mi fac
mare, o si fiu ci.pitan pe un mare velier si o m5" duc in Liberia.
$i tu o si vii cu mine, Zorbas. O si fii un moran de mare
excelent. Sunt sigur.
I(
.ri'd
Ca toti bliegii din port, gi el visa la calatorii in giri inde-
pirtate. Motanul mare, negru si gras il asculta si rorcea, si se
vedea gi el la bordul unui velier cebrizdami.rile.Da. Motanul mare, negru;i gras simtea o mare afecEiune
pentru biiat gi nu uita ci lui ii datora viata.
Zorbas ii era indatorat chiar din ziua in care plecase de
acasi, plrisind co;ul pe care-l impi.rqea cu cei ;apte fragi.
Laptele mamei lui era cildug si dulce, dar el voia sd vadi.
cum sunt cipagAnile de pegte pe care oamenii din piaEl le
dideau pisicilor mari. $i nu se gAndea si mS.nAnce el singur
una - nu, avea de gind s-o tA.rasci. pAnI-n cog, iar acolo simiaune la fratii lui:
- N-o mai stoarcegi de vlagl pe biata noastrS. mam5.! Nuvedegi cAt a ajuns de slabll MAncagi si voi peste, ci asra e hrana
pisicilor din port.
Cu cAteva zile inainte si piriseasci el co;ul, mama lui iimieunase foarte serioasi.:
- E;ti isteg gi vioi, asta e foarte bine, dar trebuie si ai grija
gi si nu iegi din cog. Peste o zi-dou5. o si vin5. oamenii si vordecide ce e de fhcut cu tine gi fragii tii. O si va punl nume
simpatice si o s5. vi dea de mincare. Asta e sigur. Avegi mare
noroc cI v-agi niscut intr-un porr, filndc5 in porturi pisicilesunt iubite si protejate. Singurul lucru pe care-l doresc oamenii
de la noi este si ginem gobolanii la distangi. Da, fiule. E mare
r6
I
ttonl ln tarl lnde-
rlta;i aor..", gi ,.n5.rile.
o mare afectiune
n care plecase de
:u cei gapte fragi.
lar el voia si vadirenii din piagi le
r5.n6.nce el singur
l cog, iar acolo si
oastri mami! Nupe, ci asta e hrana
:osul, mama lui ii
t.'treDure sa al grua
ni oamenii gi vor
si vi puni nume
sigur. Avegi mare. . .tn Porturl plslcrle
e-l doresc oamenii
Da, fiule. E mare
noroc si fii pisici de port, dar tu trebuie sI ai grija, fiindci tuai ceva care ti-ar purea aduce necazuri. Daci. te uiti la fragiit5.i, o s5. vezi ci togi sunt gri sau dungati, ca tigrii. in schimb,tu te-ai niscut negru-negru, mai pugin para asra albi de subbarbi. Unii oameni cred ci pisicile negre poarri ghinion, aga
ci ai grijl, fiule, gi nu ie;i din cos.
DarZorbas, care pe-arunci era ca un bulgiras de cirbune,a pirS.sit co;ul. Voia si vadl gi el cum e o cipagini din aia de
pe;te. Si, in plus, voia s5. vadi un pic lumea.
N-a ajuns prea departe. in timp ce mergea vesel cu coada
geapini gi vioaie spre o tarabi. de peste, a rrecur pe lAnga o
pasire mare ce mogS.ia cu capul intr-o parte. Era o pasare foarte
urAti si cu o gusi enormS. sub cioc. Deodat5., pisoiul negru
simgi cum p5.mAnrul ii aluneci. de sub labe si, fbri si ingeleagi
ce se intAmpli., se trezi cl.se di. peste cap in aer. Amintindu-;iunul dinre primele lucruri invlgate de la mama lui, ciuti. unloc unde siaterrzeze in patru labe, dar sub el il agteptapasirea
cu ciocul larg deschis. Cazu in guga foarte intunecari. si care
mirosea ingrozitor.
- Lasi-mi sa ies! Lasi-mi si ies! mieuni el disperat.
- Stai aga. Pogi sI vorbesti, cArli pasirea flrl si deschidlciocul. Ce fel de animal esti?
- Ori mi lagi sI ies, ori te zgirri, mieuni el ameninqltor.
- BS.nuiesc ci esti broasc5.. Esti broasci? intrebi pasi"rea,
I-7
tot cu ciocul inchis.
!:{,*
- Ml sufoc, paslre proastS.! strigi pisoiul.
- Da, esti broasca. O broasc5. neagr5.. Ce ciudat.
- Sunt motan si sunt furios! Lasi-mi si. ies sau o si.-tipara ri.u! mieuni micul Zorbas ciutAnd sI-gi infigl ghearelein gu;a intunecati.
- Crezi ci eu nu stiu si deosebesc o pisicl de o broasci?Pisicile sunt p5.roase, iuti si miros apapuci. Tir qti broasci.. AmmAncat odati niste broagte si n-au fost rele, dar erau verzi. Auzi,n-oi fi cumva o broasci otrlviroare? cArAi pasS.rea ingrijoratS..
- Ba da! Sunt o broasci otri.vitoare ;i pe deasupra maiaduc gi ghinion!
,,Ce dilemi! Odati am inghiEit un arici veninos si nu mi s-a
intAmplat nimic. Ce dileml! Te inghit sau re scuip?" se gAndi
paslrea, dar nu mai spuse nimic, caci se scuturi, bltu din aripisi, in cele din urmi, deschise ciocul.
Micul Zorbas, inmuiat tor in bale, scoase capul gi sari pe
pamAnt. Atunci v\zu cl,un biiegel ingfS.case pasirea de ceafh
;i o scutura.
- Cred c5. esti chior, pelican imbecil! Vino-ncoace, piso-iag. CAt pe ce s-ajungi in burta pi.si.roiului S.stuia urXt, spuse
biiegelul;i-l lui in brage.
Aga incepuse prietenia lor, care dura deja de cinci ani.
Baiatul il siruta pe cap gi-l smulse din acele amintiri. il vizuaranjAndu-si rucsacul;i indreptAndu-se spre usi, de unde igi
mai lui o dati la revedere.
r8
I