+ All Categories
Home > Documents > c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Date post: 19-Jan-2016
Category:
Upload: sobrius
View: 81 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
studiu de caz
of 39 /39
Capitolul 4 Studiu de caz privind politicile şi strategiile de dezvoltare durabilă a litoralului românesc În cadrul studiului de caz, vor fi analizate variantele strategice privind dezvoltarea durabilă a turismului în zona litoralului – ca suport al procesului de punere în valoare a factorilor naturali şi antropici existenţi în zonă şi condiţia de integrare a României în fluxurile europene şi mondiale de turişti. Efectele scontate ale strategiei de ordin economic, social, ecologic, cultural vor fi favorabile pe termen lung şi foarte lung asupra populaţiei din Dobrogea. 4.1. Diagnoza activităţii turistice pe litoral Sunt numeroase elemente analizate în capitolele anterioare ce pun în evidenţă involuţia activităţii de turism în ultimii 20-30 ani, precumpănitor după anul 1989 şi care impun reconsiderarea situaţiei în sensul revigorării turismului. Dimensiuni ale involuţiei activităţii de turism: a) La nivel naţional În jurul anului 1950 au început investiţii masive în turismul românesc, acţiune încheiată, în mare, în jurul anului 1980. Programul de investiţii răspundea unei concepţii tipice perioadei, cu elemente de modernitate, turismul fiind conceput atât pentru populaţia României – în cea mai mare parte – cât şi pentru turiştii străini. Din nefericire, investiţiile nu au fost
Transcript
Page 1: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4

Studiu de cazprivind politicile şi strategiile de dezvoltare durabilă a litoralului

românesc

În cadrul studiului de caz, vor fi analizate variantele strategice privind dezvoltarea durabilă a turismului în zona litoralului – ca suport al procesului de punere în valoare a factorilor naturali şi antropici existenţi în zonă şi condiţia de integrare a României în fluxurile europene şi mondiale de turişti. Efectele scontate ale strategiei – de ordin economic, social, ecologic, cultural vor fi favorabile pe termen lung şi foarte lung asupra populaţiei din Dobrogea.

4.1. Diagnoza activităţii turistice pe litoralSunt numeroase elemente analizate în capitolele anterioare ce pun

în evidenţă involuţia activităţii de turism în ultimii 20-30 ani, precumpănitor după anul 1989 şi care impun reconsiderarea situaţiei în sensul revigorării turismului.

Dimensiuni ale involuţiei activităţii de turism:a) La nivel naţionalÎn jurul anului 1950 au început investiţii masive în turismul

românesc, acţiune încheiată, în mare, în jurul anului 1980. Programul de investiţii răspundea unei concepţii tipice perioadei, cu elemente de modernitate, turismul fiind conceput atât pentru populaţia României – în cea mai mare parte – cât şi pentru turiştii străini. Din nefericire, investiţiile nu au fost continuate în scopul modernizării, adaptării la turismul modern şi la turismul apărut în zona Balcanilor şi, în consecinţă, activitatea de turism a început să involueze după 1989, după un vârf atins în perioada 1970-1989 (tabelele 4.1 şi 4.2).

Tabelul nr.4.1 Activitatea de turism în România, în perioada 1970-1989

Indicator U.M. 1970 1980 1985 198919891970

%Unităţi de cazare publică număr unităţi 2385 3190 3330 3490 130Capacitatea de cazareturistică instalată

mii locuri 248 401 410 418 219

Număr turişti cazaţi înunităţile de cazare

mii 5444 10954 10361 11597 213,0

Vizitatori străini sosiţi înRomânia

mii *** *** 4772 4850 ***

Sursa: Anuarele statistice ale României, 1990-2006, Ed. C.N.S., Bucureşti

Tabelul 4.2 Involuţia activităţii de turism în România, în perioada 1990-2006

Page 2: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Indicator U.M. 1990 1995 2004 200620061990

%Indicii de utilizare netă acapacităţii de cazare turistică în funcţiune

% 57,8 45,0 35,2 34,6 -

Locuri de cazare oferiteturiştilor

mii locuri 353 289 280 123 34,8

Capacităţile de cazare înfuncţiune

mii locuri –zile

77022 53540 51882* 53988 70,0

Structuri de primireturistică cu funcţii de cazare

număr unităţi 3246 2905 3121 2333 71,8

Sosire vizitatori străini mii 12297 5445 5264 6800 53,6Înnoptări mii persoane 44552 24111 17647 17845 40,0

Sursa: Anuarele statistice ale României, 1990-2006, Ed. CNS, Bucureşti.* anul 2006

Din datele celor două tabele se observă existenţa unui optim al performanţelor turismului în anul 1989 şi o degradare continuă a activităţii pe toată durata intervalului 1990-2006 cu reducerea la o treime a capacităţii de cazare, de asemenea a locurilor oferite turiştilor şi reducerea la jumătate a numărului vizitatorilor străini.

Datele din cele două tabele sugerează că turismul românesc poate fi privit ca având un ciclu propriu de viaţă economică, ce are valori semnificative în jurul anului 1960 şi involuează rapid după anul 1990. Se încheie o etapă, concepută în gândirea anilor ’60 şi neadaptată la realizările prezentului. Aliura curbei din figura 4.1 nu lasă multe opţiuni pentru alegerea tipului de strategie care să ducă la relansarea turismului românesc şi anume un alt tip de turism, cel ce caracterizează finalul secolului XX şi începutul secolului XXI şi faţă de care turismul românesc prezintă un decalaj de cca.20 ani (figura 4.1), decalaj care va fi regăsit şi în strategia litoralului.

b) La nivelul litoraluluiZona litoralului are o pondere însemnată în turismul românesc şi în

tradiţia acestuia, cel puţin din următoarele motive:- Privit ca infrastructură, litoralul posedă 24% din totalul unităţilor

de cazare turistică din România şi corespunde la 21,6% din numărul total de înnoptări ale turiştilor şi la 16 % din totalul turiştilor străini cazaţi în România (tabelul 43).

- Privit ca înzestrare cu factori naturali, litoralul are un loc privilegiat în promovarea turistică a potenţialului naţional şi a diversităţii acestuia.

94

Page 3: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Figura 4.1. Ciclul de viaţă al turismului românesc, în perioada 1960-2006

Tabelul nr. 4.3 Capacitatea turistică a litoralului, în perioada 1994-2006

Indicator 1994 2000 2002 2004 200620061994

%Structuri de primireturistică, Număr

709 818 809 851 897 126,5

din care, hoteluri 257 281 259 270 303 117,8Capacitatea existentăLocuri

118047 120650 119466 19785 120226 101,8

din care, hoteluri 74481 76422 76145 75911 76475 102,6Capacitatea în funcţiune,mii locuri – zile

10788 9671 10390 10319 10383 96,8

din care, hoteluri 7809 *** 7657 7931 8625 110,4Sosiri turişti,Mii

797 745 685 778 845 106,0

din care, străini 100 *** 58 67 83 83,0Înnoptări,Mii

5638 4900 4290 4290 4337 76,9

din care, străini 849 *** 435 468 593 69,8Indici de utilizare acapacităţii în funcţiune,%

52,3 46,80 41,3 39,9 41,8

Durata medie a şederii,Zile

7,1 6,9 6,3 5,8 5,5 77,5

Sursa: Direcţia de statistică a Judeţului Constanţa, 2006

Se poate aprecia că, lipsit de investiţie şi aport de gândire pentru modernizare continuă, lăsat să evolueze în afara unei strategii pe termen lung, supus procesului devastator al tranziţiei, litoralul involuează economic. Se pierde astfel prilejul punerii în valoare a unui potenţial natural important care ar fi putut avea efecte economice pozitive pentru populaţia din zonă, aport la PIB şi pentru imaginea turismului românesc, formarea, construirea brand-ului de ţară).

95

Page 4: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Figura 4.2 Relansarea turismului românesc printr-un ciclu nou de viaţă economică

CASETA 1Principalele cauze ale involuţiei turismului pe litoral - analiza PEST –

*Analiza PEST (Politic, Economic, Social, Tehnologic)

Factori Efecte- politici - Lipsa unei strategii de dezvoltare a turismului pe litoral pe termen lung şi

punerea în operă a acestei strategii.- Nedefinirea responsabilităţilor pentru deteriorarea calităţii apei lacului

Techirghiol şi a plajelor litoralului. Întârzierea cu 20-25 ani a programelor de remediere.

- Neclarificarea regimului proprietăţii după 1989; Deteriorarea continuă a patrimoniului turistic după 1989.

- Cadrul legislativ incomplet, incoerent şi facultativ după 1989.- Privatizarea bazei materiale privită ca prilej de afaceri pentru grupuri de

interese.

- economici - Devalorizarea monedei naţionale după 1989.- Mediu neatractiv pentru investitorii străini.- Politici ilogice de preţ pentru cazarea turiştilor.- Preţuri mari pentru transport persoane.- Sărăcia populaţiei din România.- Reducerea numărului de salariaţi.

- socio-culturali - Obsesia sărăciei şi a locului de muncă.- Involuţia învăţământului; ofensiva analfabetismului, abandonului şcolar.- Comportamente ecologice necorespunzătoare.- Ordinea socială precară; idem siguranţa bunurilor şi persoanelor pe

litoral.

- tehnologici - Transport poluant în zonă.- Renunţarea greşită la încălzirea apei cu instalaţii solare.- Introducerea tardivă a rezervărilor de locuri prin internet (2005).- Dotări depăşite tehnic şi calitativ din domeniul divertismentului, alimentaţiei

publice, internet-café, jocuri pentru copii şi adulţi, transport între şi în interiorul staţiunilor.

- organizatorici - Neclara responsabilitate în gestiunea zonei şi a relaţiilor cu autorităţile publice locale.

- Monitorizarea calităţii factorilor de mediu este fără finalitate decizională.

96

Page 5: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Cauzele care au dus la această involuţie sunt multiple, dar pentru a reconsidera, revitaliza activitatea turistică în perspectivă, aceste cauze trebuie identificate şi gestionate corespunzător. O analiză PEST (Aurelia Felicia, Stăncioiu, 2004) ar putea evidenţia, în mare, aceste cauze (caseta 1). Rezultanta acestor cauze este şi impresia cu care turistul rămâne după sejurul pe litoral şi care, de multe ori, nu este favorabilă turismului.

4.2. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului pe litoralSfera de acţiune strategiilor de dezvoltare priveşte un teritoriu delimitat

de litoralul Mării Negre între Sulina şi Vama Veche, subordonat administrativ Judeţelor Tulcea şi Constanţa şi care include şi actuala infrastructură turistică. Definită teritorial astfel, o asemenea strategie păstrează elementele fundamentale oricărei strategii, caracterizată însă printr-o mare diversitate de actori decizionali, economici; tipul strategiei în aceste condiţii, încadrându-se în cea de tip regional.

După anul 1987, conceptul cel mai răspândit, în special în Europa, este cel al dezvoltării durabile (A.Brundtland, 1987). De la apariţia lui până în prezent, conceptul a fost adaptat la condiţiile fiecărei ţări, cunoscându-se recent, peste 20 variante (Mihai Berca, 2003). În lumina acestor concepte, a raţiunii evoluţiei lor s-a netezit calea spre propunerea unui concept propriu, potrivit cerinţei de dezvoltare a turismului românesc care ar putea fi formulat astfel: punerea în valoare a resurselor naturale şi antropice ale litoralului românesc, într-un mod durabil pentru mediul înconjurător şi generaţiile umane viitoare, sau, mai scurt, eco-dezvoltarea litoralului românesc.

Sub această denumire, eco-dezvoltare, se doreşte a se înţelege:- protejarea ecosistemelor naturale a căror capacitate-suport nu

poate fi depăşită;- reconstrucţia ecologică a ecosistemelor naturale deteriorate de

activităţi antropice sau naturale;- valorificarea infrastructurilor realizate în timp istoric;

modernizarea continuă a acestora; evitarea acţiunilor distructive; promovarea ideii „a construi, nu a demola”;

- includerea în categoria resurselor - suport pentru dezvoltare - a resursei umane; punerea în valoare a acesteia în aşa fel încât să se pună în evidenţă talentul, inteligenţa, pregătirea profesională, tradiţia. Stimularea spiritului întreprinzător al celor ce lucrează în turism şi activităţile conexe;

- evoluţia activităţilor economice, a sistemelor antropice, valorificarea resurselor naturale este privită nu numai după interesul local, dar şi în context naţional şi global. Se vor desluşi astfel, tendinţele pieţelor, direcţia concurenţei, necesitatea colaborării internaţionale;

97

Page 6: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

- deciziile ce se iau în domeniul activităţii de turism vor include efectele pe termen lung în aşa fel ca generaţiile umane viitoare să nu fie afectate, să nu se deterioreze calitatea factorilor naturali, capacitatea – suport a ecosistemelor naturale;

- punerea în valoare a unor atractori de interes turistic nu are numai finalitate economică ci este şi o provocare la punerea în valoare a imaginaţiei, inteligenţei, profesionalismului celor ce lucrează în domeniul turismului şi celor conexe acesteia;

- componenta ecologică a conceptului de mai sus se regăseşte şi în comportamentul populaţiei, al decidenţilor şi, de asemenea, marchează modelele de producţie şi consum din zonă, modele ce pot fi transformate în avantaje comparative. În cazul litoralului românesc, aceasta ar însemna ofertă de produse ecologice, mobilă ecologică, alimente ecologice;

- rol stimulator pentru activitatea economică a zonei litoralului şi asupra economiei judeţelor Constanţa şi Tulcea şi, prin inducţie, asupra turismului naţional;

- spirit de competiţie cultivat pe întreg procesul de învăţământ şi educaţie, extins de la individ la instituţiile publice din zonă.

Conceptul de dezvoltare durabilă, aşa cum este înţeles în practica internaţională şi în analizele Băncii Mondiale are trei principii proprii şi anume:

I. Principiul protecţiei sănătăţii oamenilor, animalelor,plantelor, conservarea biodiversităţii şi peisajului natural.

II. Principiul eficienţei capitalului natural, antropic, uman, financiar.III. Principiul echităţii între generaţiile umane prezente şi viitoare.Aceste principii îşi păstrează locul şi în cadrul conceptului de

eco-dezvoltare a turismului, ele fiind cele ce conferă durabilitate procesului de dezvoltare pe termen lung. Se adaugă la aceste principii, alte două care au rolul de a individualiza litoralul românesc în spaţiul economic naţional şi global şi anume:

IV. Principiul reacţiei la fenomenul de globalizare (intermediar, de integrare în structura UE).

V. Principiul interesului local / regional.

I. Protecţia (prioritatea) acordată sănătăţii oamenilor, animalelor, plantelor, conservarea biodiversităţii şi a peisajului natural

Respectarea acestui principiu în practica economică, gestiunea resurselor, administraţia locală şi a zonei, comportamentele populaţiei vor veni în contradicţie cu multe practici actuale şi care fac astăzi ca evoluţia economiei, turismului, habitatului uman, ecosistemelor să nu fie durabilă. Exemple: deteriorarea calităţii apei Mării Negre, lacului Techirghiol; gestiunea/depozitarea deşeurilor solide; colectarea şi

98

Page 7: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

tratarea apelor uzate menajere şi industriale; vânătoarea excesivă în Delta Dunării, braconajul la pescuitul speciilor scumpe de peşte, activitate militară în Deltă, transportul poluant, energetica pe bază de combustibili lichizi, petrolieri, poluarea solului şi apelor freatice cu produse petroliere etc.

Turiştii din zonă au, cert, impact negativ cu mediul înconjurător. Acest impact trebuie anticipat, monitorizat şi redus la minim printr-o gestiune corectă. Datele din caseta 2 pot sugera posibilităţi de control a impactului activităţii turistice asupra mediului care, evitate, pot asigura durabilitatea pe termen lung a turismului din zonă.

II. Principiul eficienţei valorificării capitalului natural,uman, antropic, financiar etc.

Caracterul limitat al resurselor naturale, fenomenul de poluarea mediului, rolul sursei umane în procesul dezvoltării economice, sporul demografic al populaţiei, rolul investiţiilor într-o lume care se globalizează, toate aceste trăsături ale civilizaţiei actuale aduc în prim planul gândirii şi preocupărilor decidenţilor ideea de eficienţă – măsura în care sursa umană ştie să folosească resursele naturale şi antropice în interesul dezvoltării proprii, menţinând, în acelaşi timp, echilibrele naturale.

În cazul unor resurse naturale limitate cantitativ, eficienţa cu care acestea sunt exploatate poate fi transformată în factori pozitivi pentru asimilarea, suportarea unei anumite creşteri demografice, în limitele capacităţii-suport a ecosistemelor, fără diminuarea standardelor de trai, reducerea potenţialului de poluare antropică prin creşterea randamentelor cu care se valorifică resursele naturale sau dirijarea investiţiilor în domeniile ce se găsesc la interfaţa nivel de trai.

Caseta 2Principiul I:

Protecţia sănătăţii oamenilor, animalelor, plantelor;conservarea biodiversităţii şi a peisajului natural

- aplicaţie la turismul din zona litoralului -1 2

Protecţia sănătăţiioamenilor

Modele de consum inspirate din cele tradiţionale. Alimente ecologice; marcarea acestora. Băuturi ecologice; marcarea acestora. Combaterea poluării factorilor de mediu. Habitat durabil; transport nepoluant. Eradicarea sărăciei. Asistenţă sanitară pentru întreaga populaţie. Instruire, educaţie, informare. Combaterea consumului de droguri. Urbanizarea controlată a mediului rural. Interzicerea vânătorii în Delta Dunării. Neacceptarea plantelor modificate genetic, idem a organismelor

animale modificate genetic.

99

Page 8: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Protecţia sănătăţiianimalelor

Interzicerea vânătorii din dorinţa de a ucide din plăcere. Promovarea turismului cinegetic. Educaţia în şcoli pentru protejarea animalelor. Corectarea efectivelor de animale sălbatice cu personal.

instituţionalizat, de specialitate. Păstrarea genofondului, nu a organismelor modificate genetic. Refacerea păşunilor naturale. Realizarea de coridoare ecologice. Paza rezervaţiilor naturale, zonelor protejate, a zonei de coastă

împotriva braconajului internaţional.

Protecţia plantelor Refacerea fondului silvic degradat. Extinderea fondului silvic. Refacerea perdelelor de protecţie. Plantarea de arbori de-a lungul căilor ferate, drumurilor, pe spaţiile

virane, degradate. Plantarea de nuci în spaţiile publice de interes public (10.000 nuci/an). Extinderea numărului rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii

(Gh.Mohan, A.Ardelean, M.Georgescu, 1993). Reducerea potenţialului poluant antropic asupra florei (CET, unităţi

industriale, transport auto, depozitări deşeuri solide, construcţii diverse etc.).

Refacerea ecologică a zonei vecine Canalului Dunăre-Marea Neagră. Controlul construcţiilor în Delta Dunării, reducerea la minimum a

acestora.

Conservarea Controlul turismului în Deltă; nu turism de masă.biodiversităţii Controlul poluării apelor Mării Negre, Techirghiolului, celelalte ape de

suprafaţă în zonă. Tratarea apelor reziduale din Bucureşti şi evitarea ajungerii în Deltă a

compuşilor cu fosfor, azot, substanţe organice. Interzicerea exerciţiilor militare în Deltă.

Conservarea peisajuluinatural

Considerat principiu precumpănitor în întocmirea Planurilor de Amenajare Teritorială (PUG, PUZ, PUD) conform Legii 50/1991 (Ion Bold, Avram Crăciun, 1999).

Controlul peisagistic al exploatărilor de calcar. Modernizarea căilor de transport, coridoare verzi.. Reconsiderarea urbanistică a mediului rural. Incinerarea deşeurilor solide în locul depozitării pe sol a acestora.

Capitalul antropic realizat în timp istoric prin eforturile multor generaţii umane trebuie valorificat pe ciclul de viaţă economică a acestuia, în interesul societăţii prezente. Modernizarea – când este posibil – a vechilor şi actualelor structuri, în locul unor investiţi noi poate fi o soluţie bună pe termen scurt şi mediu.

Ilustrarea acestor cerinţe minime (caseta 3) pentru cazul litoralului arată existenţa multiplelor posibilităţi de a opta – la un nivel calitativ superior pentru reconsiderarea, reconstrucţia, modernizarea turismului prin identificarea unor obiective şi evaluarea unor eforturi ce pot fi mobilizate de către decidenţi.

100

Page 9: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Caseta 3Principiul II: Eficienţa

utilizării resurselorResursa Acţiunea

Capitalul natural Menţinerea potenţialului natural al ecosistemelor. Îmbunătăţirea potenţialului productiv al solului. Practicarea agriculturii moderne. Practica agriculturii ecologice, complementare. Reconstrucţia ecologică a siturilor degradate (văzută şi ca oportunitate de

afaceri) Performanţe de calitate ale apei sărate şi dulci din zonă, menţinute

deasupra performanţelor similare din zonele concurente (avantaj comparativ şi competitiv)

Valorificarea deşeurilor agricole, orăşeneşti, industriale (idee de afaceri)

Refacerea sistemelor de irigaţii în agricultură Diversificarea produselor agricole în funcţie de nevoile turiştilor.

Organizarea de târguri în mediul rural din zonă, pieţe pentru produse agricole şi alimentare (mici complexe comerciale pentru atragerea turiştilor) (marketingul produselor agricole).

Turism rural (agroturism) diversificat. Adoptarea unor tehnologii moderne, nepoluante sau cu potenţial

poluant mai redus în toată zona litoralului. Controlul calităţii apelor freatice şi subterane pentru a evita poluarea lor.

Capitalul uman Eradicarea analfabetismului. Prelungirea duratei ciclului de învăţământ. Curriculă modernă pentru toate nivelurile. Adoptarea sistemului, curriculă la specificul zonei. Pregătirea resursei umane pentru turism la performanţe mondiale. Stimularea spiritului întreprinzător şi inovator. Stimularea competiţiei încă din ciclul preşcolar. Activitate de cercetare-dezvoltare cu incidenţă asupra turismului. Muzee diversificate cu sectoare de cercetare proprii. Institute de cercetare private, cu participare internaţională. Educaţie ecologică în şcoală şi în afara ei. Privirea resursei umane ca motor al dezvoltării zonei. Infuzie de management modern străin. Drenarea zonei de persoane indezirabile pentru activitatea de turism:

hoţi, vagabonzi, cerşetori, traficanţi de droguri şi de persoane etc.. Şcoli în mediul rural la nivelul celor din mediul urban, inclusiv calitatea cadrelor didactice. Şcoli de excelenţă profesionale. Decidenţi din instituţiile publice excelenţi profesional, cultură modernă.

101

Page 10: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Capitalul antropic Valorificarea maximală a acestuia. Modernizarea continuă a patrimoniului antropic. Realizări de infrastructuri moderne, ţinându-se seama de restricţiile

ecologice, în special în Delta Dunării Gândire modernă în lansarea proiectelor de investiţii în zonă şi conform cu conceptul de eco-dezvoltare

Promovarea turismului industrial Înfiinţarea de muzee tehnice (industrie, agricultură, navigaţie, pescuit,

militar, al viei şi vinului, al mijloacelor de transport, etnografice pentru toate etniile din zonă, inclusiv cu elemente interactive - ţesături, ceramică, confecţii, mâncăruri specifice etc.); un muzeu al turismului pe litoral; muzeu al bijuteriilor şi podoabelor populare şi comercializarea de replici după acestea, confecţionate în zonă sau în cadrul muzeului; muzeu al statuetelor, figurinelor greceşti, romane etc., şi comercializarea de copii după acestea; confecţionare amfore – copii – pentru turişti după modelele expuse în Muzeul de la Mangalia, idem opaiţe, lăcrimare, arme,podoabe după piese originale din Muzeul de Istorie din Constanţa etc.

Reconsiderări de ordin urbanistic şi energetic privind prelungirea duratei turismului pe litoral

Schimbarea imaginii clădirilor publice, a caselor particulare, ecologizarea căilor de transport, curăţenia în zonă.

Surse neconvenţionale de energie şi instalaţiile corespunzătoare acestora.

Capital financiar Climat favorabil atragerii capitalului (străin). Investiţii cu impact redus asupra mediului înconjurător. Crearea de noi locuri de muncă. Prioritatea dată infrastructurilor: transport, canalizare, apă potabilă,

informatizare, tratare ape reziduale şi deşeuri solide, şcoli. Reconstrucţia ecologică. Investiţii conexe activităţii de turism. Centre turistice integral realizate şi puse în valoare de un investitor

(grup de investitori). Forme moderne de organizare a activităţii de investiţii: public-privat,

holdinguri diverse, concesionări, privatizări etc.

Principiul eficienţei este departe de a ghida activităţile ce se desfăşoară pe litoral, mai ales în ultimii 15 ani. Argumente în acest sens:

- Privatizarea capacităţilor de cazare (intermediar, nefericita inspiraţie a „locaţiei de gestiune”) n-a urmărit finalitatea activităţii turistice. De pildă, nouă hoteluri ale Grupului European Drinks, la Neptun rămân nerenovate şi scoase din circuitul turistic (Capital-Turism nr. 25/23 iunie 2005);

- „Sulina” – cel mai frumos hotel din Deltă a fost scos din circuit, la 10 ani de la inaugurare (1984-1994) şi lăsat de noul proprietar în paragină (Gândul, 15 iulie 2005);

- În staţiunea Venus, cele mai multe hoteluri au rămas la stadiul de „o stea” şi până în luna iunie 2005 nu se ştia dacă vor fi deschise (Capital-Turism nr.25/23 iunie 2005);

- Hotelurile Amfiteatru, Belvedere, Panorama din Olimp au fost declasificate în anul 2004, de la 3 la 2 stele.

102

Page 11: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Urmare a neglijării principiului eficienţei, activitatea turistică decade pe litoralul românesc, trend invers staţiunilor turistice similare din ţările apropiate României. În anul 2004, de pildă, numărul germanilor veniţi în România a scăzut faţă de anul 2003, de la 350.000 la 290.000. În aceeaşi perioadă, în Bulgaria, şi-au petrecut vacanţa aproape 800.000 germani, cu 10% mai mult decât în anul 2003.

În Zona Balcanilor, în afara Greciei, Turciei, concurenţi de prim ordin se impun şi ţări ca Bulgaria, Croaţia, Muntenegru. Acest schimb de fluxuri turistice nu a reuşit să motiveze hotelierii de pe litoralul românesc şi nici autorităţile publice. Excepţiile sunt prezente şi puţine. Mamaia îşi etalează oferta de turism începând cu luna mai, aici, alături de hoteluri de patru stele (Iaki, B.W.Savoy, Palas etc.) s-a realizat un acquaparc, s-a dat în folosinţă o gondolă, există curăţenie.

Volumul mare de investiţii necesare pentru modernizarea actualei baze hoteliere şi realizarea unor locuri noi de cazare poate impune opţiuni de eficienţă a investiţiilor şi selectarea criteriilor de eficienţă. Este poate şi dilema SIF Transilvania care deţine 41 hoteluri cu 14.900 locuri de cazare, iar din aceste hoteluri numai patru sunt de trei stele (Hora, Balada şi Cerna din Saturn, Union din Eforie Nord), acestea având un grad de acoperire de cca.80% în anul 2004 (Capital-Turism nr.25/23 iunie 2005).

În sens pozitiv, exemplificativ pentru eficienţa investiţiilor noi, în Deltă s-a construit complexul de vile de cinci stele de la Samora, în valoare de 8 milioane dolari, destinată turiştilor de lux, cu profil ecologic pentru turişti. Complexul a folosit motive arhitecturale din zonă, materiale de construcţie, mobilier românesc, imprimând un stil propriu (Jurnalul Naţional, 1 iulie 2005). Investiţia de lux selectează turiştii, evitând turismul de masă care degradează rapid Delta Dunării, ea atrăgând turiştii străini (Economistul nr. 1719 din octombrie 2003).

În sfârşit, eficienţa mai poate fi apreciată şi după politica preţurilor promovate de proprietarii de hoteluri şi numărul de turişti cazaţi. Îndreptarea turiştilor români către Bulgaria, Grecia, Turcia, Croaţia are ca motivaţie, în primul rând, tarifele mai mici practicate în aceste ţări, comparativ cu România. Gradul de confort, curăţenia, ordinea, calitatea serviciilor urmează acestui prim criteriu de preferinţe a turiştilor (Libertatea, 24 iulie 2005 şi Capital-Turism nr. 25 din 23 iunie 2005).

III. Principiul echităţii între generaţiiEste principiul moral al conceptului de dezvoltare durabilă,

dezvoltare privită în beneficiul populaţiei prezente şi viitoare. Disparităţile dintre generaţii pot avea cauze precum:

- epuizarea resurselor naturale în ritm alert;- fenomenul de poluare local, regional, naţional şi global;

103

Page 12: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

- creşterea continuă a numărului populaţiei Terrei;- accentuarea sărăciei; decalajele de venit, cultură între regiuni, ţări

şi continente;- fenomenul de globalizare care accentuează diferenţele dintre ţări;- crizele prezente ce ameninţă a se croniciza: a energiei, a apei, a

locurilor de muncă, bolilor sociale, terorismului;- stimularea conflictelor armate, experienţe făcute din

consideraţiuni geo-politice şi conduse, în special, de către marile puteri.În completarea trăsăturilor acestui principiu trebuie adăugate şi

modelele de producţie şi consum promovate ofensiv de marile companii transnaţionale şi modelele de producţie şi consum tradiţionale, multe ancestrale ale populaţiilor indigene. Între cele două tipuri de modele (ultimele impuse de civilizaţie, altele de marile companii transnaţionale ce marchează civilizaţia actuală) sunt diferenţe profunde de multe ori, nu în favoarea sănătăţii oamenilor, animalelor şi plantelor, altor factori de mediu. Reconsiderarea modelelor tradiţionale s-ar putea transforma în atractori turistici, dând personalitate zonei şi regăsite în produse agricole şi modul de preparare a acestora, habitat, băuturi ecologice, materiale pentru îmbrăcăminte, coloranţi, plante medicinale şi preparate din ele etc. Dar reconsiderarea modelelor de producţie şi consum tradiţionale însemnate pentru etniile din zonă) se înscrie şi în grija pentru generaţiile viitoare pentru care mediul va fi conservat, iar sănătatea mai bună. Implicaţiile de ordin economic, social, ecologic, cultural ale principiului III sunt numeroase, după cum se poate deduce din caseta 4.

Caseta 4Principiul III:

Echitatea între generaţiile umane

Nivelul de abordare Conţinut, reacţieGlobal Identificarea decalajelor diferite între zona litoralului şi zone similare şi

selectarea acelora ce trebuie gestionate. Promovarea unui brand de ţară şi al litoralului românesc. Identificarea vocaţiei populaţiei cu care se poate încadra, pozitiv, în

valorile globale. Colaborare internaţională, companii mixte. Înţelegerea la nivelul populaţiei şi cel al decidenţilor a fenomenului de

globalizare cu implicaţiile acestuia pozitive şi negative şi obţinerea unor reacţii de adaptare, supravieţuire, asimilare a fenomenului.

104

Page 13: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

European Identificarea decalajelor faţă de media ţărilor europene cu potenţial turistic şi gestiunea acestor decalaje.

Colaborare europeană în domeniul turismului, industriei turismului, domeniilor conexe.

Îmbunătăţirea mediului de afaceri. Ordine socială, respectarea legilor. Siguranţa personală şi a bunurilor. Învăţământ la nivel european. Valori morale europene. Raport corect între culturile mici şi culturile mari.

Naţional Anulare decalaje dintre performanţele locale şi cele naţionale(identificarea cauzelor, efectelor, tendinţelor).

Eradicarea sărăciei. Justiţie corectă, combaterea corupţiei. Locuri de muncă pentru forţa de muncă disponibilă. Clarificarea statutului proprietăţii. Gestionarea riscurilor majore pentru mediul înconjurător. Respectarea principiului: poluatorul plăteşte. Stoparea deforestării pădurilor. Efect emergent al litoralului la nivel naţional, identificarea factorilor de

emergenţă. Clasă politică responsabilă pentru deciziile pe termen lung şi foarte

Litoral Punerea în valoare a resursei umane. Eradicarea analfabetismului în zonă. Eradicarea sărăciei în zonă. Punerea în valoare a vocaţiei populaţiei locale; sinergism între etnii. Prelungirea perioadei de învăţământ pe toată durata vieţii active a

angajaţilor din zonă. Management performant, aportul personalului străin. Investiţii masive. Învăţământ adaptat zonei ca curriculă europeană şi locală (activitatea de

turism). Conservarea resurselor naturale, păstrarea echilibrului ecosistemelor;

cadrul strict al numărului turiştilor în Deltă. Agricultură ecologică. Reducerea impactului activităţilor antropice cu mediul înconjurător. Reconstrucţia ecologică a siturilor degradate. Utilizarea tehnologiilor nepoluante. Prezenţa militară şi a militarilor străini în zonă prezintă pericol potenţial

pentru turişti (atacuri teroriste). Controlul poluării morale (violenţă, alcoolism, corupţie, hoţie, lene

etc.). Relaţii bune cu vecinii, inclusiv în scop turistic. Reforestarea zonei Dobrogei.

Cu privire la echitatea între generaţii merită a fi accentuate următoarele aspecte apreciate foarte importante pentru generaţiile actuale.

Fenomenul de deşertificare a sudului ţării, urmare a efectelor schimbării climei, fenomen provocat, accentuat de deforestarea masivă, continuă, a pădurilor României. Faţă de acest avertisment, până ce autorităţile de la nivelul Guvernului României şi Parlamentului vor lua

105

Page 14: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

măsuri (ceea ce nu este de aşteptat pe termen scurt), la nivelul Dobrogei şi litoralului, reacţiile ar trebui să fie de plantare masivă de arbori din fondul silvic şi pomi fructiferi pe orice suprafaţă de teren existentă fără o altă utilizare economică. Exemple: incintele instituţiilor publice, drumurile de tot felul, perimetrul islazurilor, a terenurilor agricole, zona Canalului Dunăre-Marea Neagră, perdele de protecţie în jurul unităţilor economice (port, Rafinăria Midia, şantiere navale, malurile lacurilor, inclusiv cele ale Techirghiolului, zona de coastă, în incinta localităţilor urbane (pădurea urbană) în periurban (pădurea periurbană), transformarea unor terenuri agricole în zone de protecţie silvică.

Tot ca apărare – măsură pe termen scurt şi mediu – ar putea fi reactivate sistemele de irigaţii care să funcţioneze pe principii de eficienţă şi ecologice.

Un program de împădurire la nivelul Dobrogei ar trebui iniţiat din anul 2006 şi gestionat pe 80 de ani (două generaţii umane succesive), respectând principiul echităţii între generaţii.

Figura 4.3 Zonele României supuse deşertificării Zonele cu gri reprezintă suprafeţele atinse de deşertificare

Sursa: ANM., preluată din Libertatea , 2 august 2005

Deschiderea Deltei Dunării pentru turişti trebuie privită cu multă atenţie. Turism înseamnă impact cu mediul înconjurător, iar obsesia profitului celor ce se ocupă de turism depăşeşte consideraţiile de protecţie a mediului. Numărul turiştilor care vizitează Delta se menţine în jurul a 100.000 anual. Numărul turiştilor ar putea creşte de 7 ori dacă s-ar realiza o

106

Page 15: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

infrastructură de drumuri.Turismul nu este singurul pericol pentru integritatea ecosistemului

deltaic ci scoaterea din circuitul natural a unor terenuri pentru construcţii case de vacanţă, activităţi economice. Politizarea excesivă a administrării Deltei, intervenţia autorităţilor publice regionale şi centrale în favoarea unor grupuri de interese, pescuitul legal (mai ales la sturioni), vânătoarea excesivă (11 tone de alice de plumb se introduc anual în lanţurile trofice din Deltă, concesionarea şi gestionarea ilogică a luciurilor de apă destinată pescuitului sunt tot atâtea pericole pentru Deltă şi pentru generaţiile umane viitoare de locuitori ai Deltei, ai Dobrogei, ai României.

Lipseşte un studiu care să dovedească utilitatea menţinerii unor incinte îndiguite pentru pescuit sau deschiderea acestora pentru naturalizare şi includerea în echilibrul Deltei. Între 1990 şi 2004 sunt perioade în care piscicultura s-a încadrat cu valori negative la valoarea adăugată brută (1990, 1991), iar producţia de peşte raportată, pentru care se plăteşte impozit este nesemnificativă.

Realizarea Canalului Bâstroe de către Ucraina poate perturba echilibrul ecologic în zonă.

Diversitatea culturală, etnică a populaţiei din zonă este un avantaj comparativ important pentru turism şi pentru procesul de dezvoltare economică durabilă. Ca proces istoric, numeroasele populaţii, etnii, ce au trăit în zonă, au convieţuit paşnic, menţinându-şi cultura proprie. Această diversitate poate fi pusă în evidenţă şi valorificată în sens pozitiv pentru diversificarea pachetelor de turism, pentru agroturism cu specificul fiecărei etnii (probabil, caz unic în Europa), cu muzee, concursuri, festivaluri, case de creaţie cu vânzare, magazine cu artizanatul propriu care pot atrage turiştii.

Multiculturalismul poate crea şi o emulaţie pe plan local în schimbarea aspectului localităţilor, caselor, calitatea serviciilor oferite celor ce preferă acest tip de turism.

IV. Principiul reacţiei la fenomenul de globalizarePrezent în întreaga istorie a omenirii ca proces, globalizarea a

devenit fenomen în ultimii 20-25 ani şi marchează profund istoria contemporană. Reacţiile posibile, de tip regional, la fenomenul de globalizare sunt: de ignorare, de adaptare, de asimilare şi emergenţă, de supravieţuire la marginea fenomenului. Ţările care ignoră fenomenul de globalizare vor fi marginalizate şi pierdute în lumea a treia. Reacţia de supravieţuire pe termen scurt poate fi tipică României, care-şi exploatează resursele naturale dincolo de limitele de echilibru, fără legătură cu economia ţării, perspectivele evoluţiei, interesele generaţiilor umane viitoare. Argumente: modul cum se realizează privatizarea unităţilor economice cu finalitate – demolare şi vindere ca fier vechi, exploatarea lemnului din

107

Page 16: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

pădurile statului şi cele particulare, valorificarea terenului agricol (la 10 mil.ha teren agricol, România importă 70% din necesarul de produse alimentare) etc.

Reacţia de adaptare înseamnă preluarea a ceea ce aduce pozitiv fenomenul de globalizare (informaţii, fluxuri de cunoştinţe, circulaţia capitalului şi a persoanelor, tehnologii moderne etc.). Cooperarea cu companiile transnaţionale uşurează procesul de adaptare. Suedia, de exemplu, este prezentă în 30 de companii transnaţionale şi continuă să mărească această „breşă” către spaţiul economic global.

Efectele negative ale fenomenului de globalizare trebuie cunoscute şi gestionate: exploatarea resurselor naturale proprii în avantajul companiilor străine, falimentarea economiilor neperformante în noile condiţii, polarizarea populaţiei după venit (săracii devin mai săraci, bogaţii mai bogaţi), promovarea spiritului întreprinzător, capacităţii profesionale, dorinţei de competiţie, vocaţia de a inova.

În caseta 5 se prezintă, informativ, domenii în care litoralul românesc ar putea avea incidenţă cu economia globală: caseta 6 poate fi completată, înlocuită cu idei, soluţii, propuneri care să ne apropie de spaţiul economic globalizat.

Caseta 5Idei posibile pentru avantajele comparative ale litoralului românesc cu incidenţă globală

Ideea Justificare

Mediu ecologic Mediu natural curat, alimente ecologice, băuturiecologice, mobilier la hotel ecologic, lenjerie de pat ecologică etc.

Conservarea biodiversităţii din DeltaDunării

Expoziţie vie a biodiversităţii naturale. Promovareaturismului ştiinţific.

Tratamente cu nămol sapropelic,fitoterapie tradiţională, aromoterapie etc.(dr. Ovidiu Bojor, 2005)

Susţinute de cercetări ştiinţifice sub un monitoringmodern.

Etnoturism rural Capacităţi de cazare turistică tipice etnoculturilormultiple existente în zonă, în aceeaşi zonă (români, turci, rromi, lipoveni etc.), pachete de turism specifice.

Modele de consum originale, tradiţionale Reconsiderarea unor modele tradiţionale de consum alepopulaţiilor indigene şi alogene, marcarea ecologică a acestora şi oferirea turiştilor, marketing corespunzător.

Inteligenţă, fantezie şi talentul populaţiei –ofertă pentru turişti

Muzee interactive.Ateliere artizanale interactive.Mici ateliere industriale ce lucrează la comanda turistului: sticlărie, ceramică, gravură în metal, gablonzuri etc.

108

Page 17: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

V. Principiul interesului local/regional/naţional în deciziile ce privesc procesul de dezvoltare a turismului pe litoral

Motivarea populaţiei la nivel local/judeţean/regional, ierarhizarea criteriilor de alegere a obiectivelor strategice şi transformarea acestora în politici, programe şi măsuri, coerenţa deciziilor privită prin efectele pe termen lung, toate acestea au un factor comun şi anume subordonarea interesului local/regional/naţional (caseta 6).

Caseta 6 poate sugera că decidenţii din zona litoralului trebuie să ţinăseama de interesele manifestate la nivel naţional (regăsite în legislaţie, programul de guvernare, strategii în derulare) care, în aceeaşi măsură, să-şi definească propriile interese care nu pot fi decât complementare celor de nivel superior.

Caseta 6Manifestarea interesului în dezvoltarea

turismului pe litoralNivel Forme, argumente, definirea interesului

Naţional

Dezvoltarea economică, socială, culturală.Punerea în valoare economică a resurselor naturale, a celor umane, în special.Grija pentru sănătatea oamenilor.Integrarea în fluxurile mondiale de turişti, informaţii, cunoştinţe, produse şi servicii.Reacţie pozitivă, de asimilare a fenomenului de globalizare.

RegionalReducerea decalajelor faţă de alte regiuni din România.Atragerea investitorilor, capitalului străin.

Judeţean

Valorificarea resurselor proprii.Dezvoltare economică, socială, anulare decalaje..Locuri de muncă.Investiţii.Revitalizarea agriculturii.

Local

Eradicarea sărăciei.Învăţământ modern.Comportamente moderne ale populaţiei.Climat favorabil afacerilor, atragerea capitalului.Decidenţi de excepţie.Amplificarea continuă a activităţii economice, inclusiv prin extinderea turismului.Atragere de fonduri financiare nerambursabile pentru dezvoltare.Protecţia mediului înconjurător, conservarea ecosistemelor.

În cazul litoralului, există un interes general pentru conservarea biodiversităţii în Delta Dunării şi conservarea acestui eco-sistem, în reconstrucţia ecologică a lacului Techirghiol, în selectarea – după principii ecologice – a obiectivelor economice şi neeconomice ce se amplasează în zona litoralului. Complexele chimice şi petrochimice, şantierele de construcţii şi reparaţii navale, porturile civile şi militare, bazele militare proprii sau închiriate unor puteri străine nu sunt compatibile cu turismul, cu dezvoltarea lui, cu dorinţa de a atrage cât mai mulţi turişti străini

109

Page 18: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

şi nici cu principiile dezvoltării durabile a zonei.Sunt situaţii când interesul naţional nu este concordant cu cel

local/regional, cazul amplasării unor activităţi antropice fără legătură cu turismul, situaţii care trebuie rezolvate prin intermediul autorităţilor publice.

În alte cazuri, interesul regional transcede şi pe cel naţional: în Deltă, de pildă, turismul de masă, construcţiile civile, exploataţiile agricole şi piscicole în incinte îndiguite, vânătoarea permisivă, pescuitul excesiv, exerciţiile militare, canalul Bâstroe etc. vin în contradicţie cu statutul de rezervaţie a Deltei acordată de instituţiile internaţionale, Aici interesul comun, general este de conservare a ecosistemelor, cum s-a menţionat, de mai multe ori, în lucrarea de faţă.

Un interes greşit gestionat este acela al accesării fondurilor financiare nerambursabile din partea UE: există incapacitatea cronică de a cheltui fondurile alocate României de tipul SAPARD şi ISPA care ar avea scopul de a ajuta la creşterea nivelului de civilizaţie (ISPA) şi de dezvoltare a agriculturii (SAPARD). Această situaţie care nu şi-a găsit rezolvare de aproape 6 ani arată incapacitatea instituţiilor statului şi ale administraţiei publice de a gestiona fonduri ale UE în mod corespunzător şi poate deveni o frână în operaţionalizarea unei strategii de dezvoltare locală/regională/naţională pe termen lung, fondurile din UE fiind unul din instrumentele de succes ale strategiei.

4.3 Obiectivele strategiei de dezvoltare a turismului pe litoralStabilirea obiectivelor care să asigure dezvoltarea litoralului românesc

este una din principalele etape ale procesului de elaborare a strategiei, obiectivele putând fi înţelese ca esenţa strategiei.

Principiile conceptului de eco-dezvoltare a turismului devin criterii pentru selectarea, ierarhizarea obiectivelor propuse pentru strategie (prin intermediul unei analize multicriteriale). Practic, se prelucrează datele, stabilindu-se o primă ierarhizare după frecvenţa cu care aceleaşi propuneri de obiective au fost făcute de surse diferite. Primele 10 poziţii obţinute sunt redate în tabelul 4.3 cu scop informativ.

Principiile conceptului de eco-dezvoltare, se transformă în criterii de selecţie şi de ierarhizare a obiectivelor strategice care, împreună cu criteriul frecvenţei cu care acelaşi obiectiv apare în inventar, permit finalizarea selecţiei. În logica proiectării în timp a obiectivelor strategice trebuie înţeles că startul punerii în operă a obiectivelor pe termen mediu şi lung este concomitent cu cel al obiectivelor pe termen scurt, numai că îndeplinirea lor integrală se face în orizonturile de timp stabilite.

110

Page 19: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Tabelul nr.4.3 Frecvenţe cu care unele obiective strategice apar în inventarul general al acestora

Obiectivul selectat Numărul de selecţii

Frecvenţa%

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor 13

13Diversificarea ofertei turistice 1

212Clarificarea responsabilităţilor în gestiunea litoralului 1

111Promovarea turismului în străinătate 9 9,Extindere în extrasezon a turismului 9 9,Ecologizarea, întreţinerea plajelor 8 8,Amplificarea, extinderea activităţii turistice 8 8,Calitatea resursei umane 7 7,Completarea şi calitatea infrastructurilor 6 6,Atragerea investitorilor, a capitalului 6 6,

Aceeaşi logică invocată mai sus cere ca pe durata strategiei, în etapa de saturare de pe curba de viaţă economică, să se abordeze şi gestionarea următorului ciclu de viaţă, întârziind cât mai mult apariţia etapei de declin. Este conceptul de modernizare continuă, de menţinere a raportului efecte/eforturi-tipice obiectivelor strategiei, la valori continuu supraunitare.

Tabelul 4.4 Ierarhia primelor zece obiective strategiceObiectiv Total

PunctajIerarhie Orizont de timp

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor 68,0 1 scurt, mediu şi lungStabilirea responsabilităţilor în gestiunea litoralului 58,0 2 scurtEcologizarea, întreţinerea, protecţia plajelor 42,0 3 scurt, mediu şi lungCalitatea resursei umane 37,0 4 scurt, mediu şi lungDiversificarea ofertei turistice 36,8 5 scurt, mediu şi lungPromovarea turismului în străinătate 28,5 6 scurt, mediu şi lungExtinderea turismului în extrasezon 28,5 6 scurt, mediu şi lungAtragere de capital şi investitori 25,2 7 scurt, mediu şi lungExtinderea activităţii turistice 25,2 7 scurt, mediu şi lungGestionarea riscurilor majore pentru mediulînconjurător

21,0 8 scurt, mediu şi lung

Pentru a răspunde dezideratului ca turismul pe litoral să evolueze conform conceptului de eco-turism se ordonează obiectivelor strategiei – ierarhizate ca în tabelul 4.5.

111

Page 20: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Tabelul nr.4.5 Obiective ale strategiei de dezvoltare a turismului pe litoralul românesc, orizont 2025-2030

Obiectiv Orizont de timpStabilirea responsabilităţilor

Termen scurtEcologizarea, întreţinerea, protejarea,refacerea plajelorÎmbunătăţirea calităţii serviciilorCalitatea resursei umane la performanţeeuropene

Termen mediuDiversificarea ofertei turisticePromovarea turismului în străinătateAtragerea de capital şi investitoriGestionarea riscurilor majore pentru mediulînconjurător (riscuri naturale şi antropice)Extinderea, amplificarea activităţii turistice

Termen lungPrelungirea turismului în extrasezonInfrastructuri moderne în Dobrogea şi înstaţiuniAgricultura ecologică – suport şi atractorpentru turismul pe litoral

Indicatorii care pot caracteriza activitatea de turism sunt numeroşi şi, ca relevanţă, diferiţi. Dintre aceştia, se alege un set de 8 indicatori (tabelul 4.6) şi, dependent de obiectivele strategice selectate se propun valori orientative care să dea contur turismului pe litoralul românesc în perspectiva pe termen scurt, mediu şi lung.

Tabelul nr.4.6 Indicatorii orientativi ai activităţii de turism corespunzători obiectivelor strategice ale litoralului românesc

Indicatorul U.M. Valoare în anul2005

Valoarea propusă, pe termen:Scurt Mediu Lung

0 1 2 3 4 5 6Capacitatea de cazareturistică

L locuri 118547 124000 150000 200000D 2677 3000 3100 3200

Capacitatea de cazareîn funcţiune

L miilocuri-zile

10384 15000 18000 22000D 455 500 550 600

Înnoptări L mii deînnoptări

4338 5000 8000 10000D 129 150 170 200

Sosiri turişti,din care:

L miipersoane

782 1500 2100 3000D 37* 40 45 50

Turişti străini L mii,număr

87 200 5000 1000D 8* 10 20 25

Sejur mediu L zile 5,5 6,5 7,0 7,0-8,0D 2* 4 6

Indice de utilizare netăa locurilor de cazare

L%

41,8 45-50 50-60 60-65D 28,3 30 35 40

Aportul turismului laformarea PIB-ului

România%

Sub 1,0 2-3 3-5 5-7L+D Sub 1,0 0,5-1,0 1,0-2,0 2,0-3,0

Legendă: L = litoralul sudic. D = Delta Dunării.

112

Page 21: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

Sursa: datele din coloana 3 (anul 2005), Anuarul Statistic al României, 2006.

Tabelul 4.6 înscrie separat turismul pe litoral (partea de sud a zonei) şi cel din Delta Dunării, cele două tipuri de turism diferenţiindu-se prin dinamică (protejarea Deltei), tip de turism (de masă, în sud, de lux şi ştiinţific în Deltă), capacitatea de cazare.

Principalul indicator urmărit în strategie este aportul activităţii de turism la formarea PIB-ului (în tabelul 8.8 a fost înscris ca o rezultantă a celorlalţi indicatori). În anul 1989, acest indicator reprezenta 0,28% (Anuarul Statistic al României, 1990), el menţinându-se sub această valoare întreaga perioadă 1990-2005 (la nivelul întregii ţări).

Deoarece litoralul (inclusiv Delta) reprezintă cca.25% din capacitatea de cazare turistică a României sau aproximativ 20% din capacitatea de cazare în funcţie se poate considera că aportul turismului pe litoral la formarea PIB-ului este, în prezent de 20-25% (inclusiv Municipiul Constanţa), proporţie care se va menţine, aproximativ şi în viitor, presupunându-se că întreg turismul din România va fi revigorat, după modelul strategiei propusă pentru litoral.

Tabelul nr.4.7 Capacitatea de cazare în funcţie în judeţele Tulcea şi Constanţa,în Dobrogea şi în România, în anul 2005

mii locuri, zile

Judeţul ConstanţaTotal Judeţ 11263,7Litoral minusConstanţa oraş

10383,6

Judeţul Tulcea Total Judeţ 491,2Delta plus oraşul Tulcea 450,2

Dobrogea Total Dobrogea 11754,9Dobrogea minusOraşul Constanţa

1042,9

România 53088,6Raportul Dobrogea /România%

Total Dobrogea 21,77Dobrogea minus oraşul Constanţa 19,37

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2006.

Suportul creşterii aportului turismului pe litoral la formarea PIB-ului:

- Creşterea capacităţii de cazare turistică de la 191.224 locuri în 2004 (litoral şi Deltă), la cca. 200.000 locuri în 2005 sau o creştere cu 68%. Probabil că trebuie avute în vedere şi locurile în pensiunile din mediul rural şi taberele al căror număr şi diversitate se aşteaptă să crească.

- Creşterea capacităţii de cazare în funcţiune este corelată cu indicatorul anterior şi cunoaşte aproximativ aceeaşi dinamică; un spor al acesteia ar fi evidenţiat pe seama prelungirii perioadei de turism pentru a acoperi cât mai multe luni din an (90% comparativ cu 68% în exemplul de mai

113

Page 22: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

sus).- Creşterea numărului de înnoptări. Dublarea valorii indicatorului în

25 ani nu pare forţată. Administraţia Zonei Antalya-Turcia şi-a propus triplarea numărului de turişti în următorii 15 ani. Sporul de înnoptări poate fi asigurat, în sens intensiv, şi de mărirea radicală de utilizare netă a locurilor de cazare.

- Majorarea valorii indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare de la 41,8% pe litoral, în anul 2004, la 60-65% în anul 2025. Printre alte măsuri, promovarea turismului de weekend va modifica sensibil valoarea indicelui. Terminarea autostrăzii Bucureşti-Constanţa va uşura această sarcină ca şi realizarea mijloacelor de divertisment modern ce sunt de aşteptat să se înscrie printre atracţiile litoralului (şi în extrasezon), mai ales, sub forma acqualandurilor cu apă caldă sau acoperite pe timpul iernii, punerea în valoare a apei geotermale din zona Mangalia (bazine încălzite natural, apă cu efect terapeutic), spectacole muzicale şi sportive pentru tineri, festivaluri, concursuri de dans etc.).

- Numărul de zile de sejur. Reducerea tarifelor de transport pe distanţa Bucureşti-Constanţa ar fi prima măsură ce ar trebui luată. Autobuze etajate sunt considerate de mulţi turişti ca o soluţie de a ieftini transportul şi de a concura transportul pe calea ferată, considerat scump în prezent pentru turismul de sfârşit de săptămână.

Ca medie anuală, numărul de zile de sejur va cunoaşte două evoluţii contradictorii: modernizarea turismului, extinderea acestuia în extrasezon, diversificarea ofertei turistice etc. vor duce la prelungirea duratei medii peste valorile din tabelul 4.8 (7,6 zile sau 5,5 zile la totalul turiştilor), iar pe de altă parte, stimularea, promovarea, extinderea turismului de sfârşit de săptămână va reduce media anuală. Se apreciază totuşi că rezultanta va fi pozitivă şi că durata medie a sejurului va creşte treptat de la 5,5 zile la 7-8 zile în perspectiva anului 2025. Dublarea până la triplare a fluxului de turişti străini pe orizontul de timp al strategiei va marca pozitiv acest indicator de eficienţă a turismului.

Tabelul nr.4.8 Turismul organizat de agenţiile de turism în România şi pe litoral, în anul 2005

Indicatorul România Litoral %Turişti, mii persoane 1234 318 25,7Turişti, mii zile 9724 2410 24,7Durata medie a sejurului 7,9 7,6Înnoptări, anul 2004, mii înnoptări 18500 4337 24,1

Sursa: B.S.J. Constanţa, Anuarul Statistic al României, 2005.

Arta de a atrage investitorii, mai ales când este vorba de investiţii foarte mari şi pe termen lung sau foarte lung se învaţă în timp şi este nevoie de tot

114

Page 23: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

spaţiul economic, social, politic, financiar, ecologic al zonei, spaţiu favorabil întreprinzătorului. Efortul de investiţii imens ce trebuie făcut în realizarea, completarea, modernizarea infrastructurilor pe litoral şi în toată Dobrogea, în protejarea plajelor (400-600 mil.dolari), gestiunea deşeurilor, salvarea lacului Techirghiol, reforestarea Dobrogei, refacerea sistemelor de irigaţie, modernizarea sistemului de învăţământ, paza rezervaţiilor naturale, alimentarea cu utilităţi a staţiunilor etc., acest efort are nevoie de o acoperire financiară străină şi justificări cu finalitate economică.

Prezenţa investitorilor străini de prestigiu lipseşte nu numai pe litoral, dar şi la nivelul de ţară; fondurile financiare nerambursabile puse la dispoziţie de UE ca fonduri ISPA, SAPARD etc. nu sunt accesate decât în proporţie redusă şi riscă să se piardă. Acestea sunt etape ce trebuie depăşite deoarece ele vor crea şi climatul investiţional favorabil investitorilor de rangul doi şi trei care să pună în valoare activitatea de turism, să dezvolte agricultura, comerţul, serviciile din zonă.

La ora actuală turismul este un factor de dezechilibru la scara economiei naţionale. Aşa se poate interpreta faptul că, în comparaţie cu alte ţări, România realizează cele mai mici încasări valutare raportate la un locuitor. Intr-un studiu întocmit de PHARE publicat în nr.3 al Buletinului Euroinfo, editat de delegaţia Comisiei Europene din România, rezultau următoarele date : România încasează din turism numai 9 dolari/ locuitor, faţă de 115 dolari în Ungaria, 117 în Polonia, 151 dolari în Cehia, 369 dolari pe locuitor în Slovenia.

Analiza evoluţiei circulaţiei turistice externe şi interne evidenţiază lipsa de pregătire a cadrului organizatoric şi a strategiei adecvate preluării fluxului turistic creat anterior şi dezvoltării acestuia în ritm accentuat. Sub aspectul mijloacelor de transport utilizate circa 2,4 milioane turişti au fost pe cont propriu care folosesc în special mijloacele lor şi 2,2 milioane turişti de mic trafic şi tranzit. De altfel numărul străinilor care au vizitat ţara a scăzut cu 5,4 milioane şi unele oscilaţii pe parcurs, ajungând la finele lui 2000 la numai 5,2 milioane persoane.

O formă adânc dezbătută care poate fi aplicată şi în cadrul politicilor noastre de maximizare este YIELD MANAGEMENTUL. Acest tip de politică are drept scop maximizarea cifrei de afaceri a unei întreprinderi hoteliere bazat pe principiul dual: diferenţierea serviciilor fără rabat la calitate, asociat cu gestiunea capacităţilor de primire, tinzând să maximizeze gradul de ocupare (Michel Balfet; L’Audit Marketing Turistique, Serie Economie des services).

Cu începere din anii ‘80 ai secolului douăzeci, termenul de yield management este tot mai frecvent întâlnit în industria transporturilor aeriene de calatori, în companiile internaţionale profilate pe închirierea autoturismelor (Avis, Hertz) tinzând să devină criteriul major în auditul

115

Page 24: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

evaluării performantelor îndeosebi în industria hoteliera.Compararea veniturilor efectiv obţinute din exploatarea bazei

materiale disponibile cu veniturile potenţial realizabile din utilizarea mai eficienta a capacităţilor de primire ale aceleiaşi baze materiale în funcţiune, într-o perioada determinate de referinţa, raportata, de regula, la exerciţiul financiar al unui an calendaristic.

Yeldul se bazează pe abilitatea manageriala a întreprinderilor hoteliere de a proiecta încasările previzibile din comercializarea serviciilor la nivelul maxim al veniturilor ce vor putea fi obţinute di corelarea preţurilor pentru serviciile oferite cu fluctuaţiile cererii pieţei. Pentru maximizarea yieldului hotelurile depun eforturi vizând maximizarea înnoptărilor în capacităţile de cazare, tot aşa cum procedează şi companiile de transporturi aeriene pentru maximizarea fotoliilor vândute la fiecare cursă Datorita caracterului de baza tehnico material rigid, întreprinderile hoteliere sunt amplasate într-un spaţiu geografic determinat şi servesc pieţe locale, limitându-se la strategia de atragere a clientelei potenţiale spre unitatea hoteliera.

Concluziile studiului În concluzie, perfecţionarea activităţii de turism pe litoralul românesc,

ar trebui să presupună : asigurarea unui grad de confort mai ridicat al întregii capacităţi de

cazare şi prestarea serviciilor la o calitate superioara celei din prezent:creşterea încasărilor din activitatea de cazare prin creşterea gradului de ocupare a acesteia;

realizarea unei baze de agrement, care ar duce la încasări importante din această activitate;

realizarea unor restaurante pe lângă hotel, ce ar duce la mărirea încasărilor din alimentaţia publica şi ar fi în concordanta cu cererea clienţilor;

realizarea unei structuri cât mai flexibile la diferite forme de turism (turismul de Week-end, turism individual) prin atragerea de turişti tot timpul anului şi mărirea gradului de ocupare a capacităţii de cazare;

pregătirea unei părţi a personalului prin cursuri de specializare şi constituirea unui compartiment de marketing pentru o cunoaştere mai buna a cerinţelor şi preferinţelor turiştilor ;

creşterea productivităţii muncii zilnice, prin mărirea duratei zilei de lucru, ceea ce ar duce la o rentabilitate mai mare a activităţii hoteliere;

cultivarea imaginii de marcă, prin acordarea de comisioane agenţilor de turism pentru grupurile de turişti exprimate în forma: telefoanelor de mulţumire, agende şi calendare cu antetul hotelului, cu caracter promoţional;

introducerea unui sistem computerizat pentru ca rezervarea, cazarea, plăţile să se efectueze cu mai mare uşurinţă;

un rol important pentru mass media, panouri de publicitate,

116

Page 25: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

embleme, broşuri etc. monitorizare şi control a activităţii de turism intern şi internaţional ; aplicarea strategiilor dezbătute în capitolul anterior, ţinând cont de

mediu, de sezon, de amplasament şi de natura investiţiei ; reinvestirea profitului în baze noi turistice sau pentru modernizarea

celor existente (aşa cum se procedează la vecinii noştri europeni, cu scutirea de taxe şi impozite datorate la bugetul statului ) ;

acordarea de stimulente financiare de către Ministerul Turismului, referitor la acordarea calificativelor şi categoriilor turistice cu scutiri substanţiale la sistemul fiscal.

Ca membru al Uniunii Europene, primul pas pe care trebuie sa-l facă România este dezvoltarea economică armonioasă a teritoriului naţional, respectiv a tuturor regiunilor de dezvoltare, punându-se accent pe dezvoltarea litoralului românesc, a zonelor cu discrepanţe majore şi dezvoltarea relaţiilor intra şi interregionale şi de cooperare trasfrontalieră.

Cercetarea a urmărit să definească aceste mecanisme şi să efectueze o analiză asupra modului în care s-a aplicat în România, prin prisma rezultatelor obţinute, în general, dar şi prin studii de caz asupra regiunii Dobrogea care cuprinde de fapt şi litoralul românesc.

1. Strategiile propuse spre implementare au ca scop reducerea dezechilibrelor teritoriale, încurajând şi stimulând dezvoltarea litoralului care prezintă o anumită întârziere, prin adoptarea infrastructurilor pentru zonele decline şi controlul creşterii în regiunile care cunosc o ascensiune rapidă. Obiectivele definite sunt: promovarea dezvoltării şi ajustării structurale, sprijinirea transformării economice şi sociale a zonelor de litoral care se confruntă cu dificultăţi structurale, sprijinirea adaptării şi modernizării politicilor şi sistemelor de educaţie, pregătire, specializare şi încadrare în muncă.

2. Politica de dezvoltare în domeniul turismului se aplică prin intermediul celor cinci principii: concentrarea, programarea, parteneriatul, adiţionalitatea şi monitorizarea. Respectarea acestor principii presupune definirea corecta a zonei, a resurselor financiare disponibile, programarea obiectivelor prioritare şi periodizarea acestora, conexiunea cu fondurile europene şi fondurile locale, prin maximizarea atragerii acestora şi minimizarea costurilor, prin indicatori cuantificabili, indicatori de eficienţă care să poată controla direct şi eficient fondurile alocate şi rezultatele înregistrate.

3. România ca ţară membră a Uniunii Europene are nevoie de o politică de dezvoltare clară, care să ţină cont de noi obiective stabilite prin strategii clare dar şi de condiţiile sociale, culturale, istorice şi geografice specifice ţării noastre. De asemenea, autorităţile competente ar fi bine să aibă în vedere faptul ca stabilitatea politică este o clauză a eligibilităţii unui

117

Page 26: c4. Studiu de Caz Strategii Dezv a Litoralului Romanesc

Capitolul 4 Studiu de caz

stat la finanţarea europeană. Totodată existenţa unei legislaţii financiare armonizată cu cea a Uniunii Europene, precum şi stabilitatea acesteia prezintă o condiţie majoră pentru atragerea de capital străin.

4. Indicatorii principali de apreciere a rezultatelor financiare sunt numărul de locuri de muncă create pe seama investiţiilor şi costul mediu al unui loc de muncă creat.

5. Este momentul oportun pentru a ne prezenta specificul turistic, ca o alternativă a dezvoltării interne în vederea integrării, unde munca să se îmbine cu eficienţa gândită şi planificată prin metode ştiinţifice astfel încât independenţa economică să fie asigurată şi pentru generaţiile viitoare.

6. România poate deveni o ţară a turismului dacă strategiile se vor aplica atât pentru litoral cât şi pentru celelalte zone turistice declarate sau în curs de declarare, dacă fiscalitatea corectitudinea şi darul românului de „bun gospodar” se vor trezi la realitate, ca o necesitate de prim rang.

118


Recommended