PORTOFOLIU DE EVALUARE

PROGRAMUL “Instrumente digitale în abilitarea curriculară şi în orientarea în carieră”

CURSANT:

AVRAM LUMINIȚA

Perioada: 24.09.2013 – 25.10.2013

Unitatea şcolară: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 Localitatea: GRUIU, jud. ILFOV FORMATOR: prof. Rada DUMITRU

AVRAM LUMINITA

TEMA a): Planificare calendaristică

Unitatea de învăţământ: SCOALA GIMNAZIALA NR.3,GRUIU, SILISTEA-SNAGOVULUI Clasa a V a Aria curriculară : Om- Societate Disciplina : Religie – cultul ortodox Număr de ore / săptămână: 1 Număr de săptămâni: 36 Profesor: Avram Luminita

Planificare calendaristică semestrială (I)

Nr. Crt.

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice

Conţinutul învăţării Număr

ore Tipul lecţiei

Săptămâna/ Perioada

Observatii

1. Credinţa creştină

2.1;2.2 Cu Dumnezeu la început de an

şcolar/Recapitulare 1 Recapitulare

S1 16 – 20.09

2.1;2.2 Recapitulare 1 Recapitulare şi sistematizare S2

23 – 27.09

2.1;2.2 Testare iniţială 1 Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor

S3 30.09 – 4.10

1.1;2.1;2.2;3.1; 3.5

Sfintele Taine – lucrări ale lui Hristos în Biserică. Sf. Taină a Botezului

2 Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe/Mixtă

S4-S5 7 – 11.10

14 – 18.10

1.1;2.1;3.1;3.5 Sfânta Taină a Mirungerii 1 Mixtă S6

21 – 25.10

1.1;2.1;3.1;3.5 Sfânta Taină a Spovedaniei 1 Mixtă S7

28.10 – 1.11

1.1;2.1;3.1;3.5 Sfânta Taină a Împărtăşaniei 1 Mixtă S8

4 – 8.11

1.1;2.1;3.1;3.5 Evaluare 1 Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor

S9 11 – 15.11

2. Spiritualitate şi viaţă creştină

3.5;4.2 Natura – darul lui Dumnezeu pentru

oameni 1

Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

S10 18 – 22.11

4.2;5.1;5.2 Creştinul acasă şi în biserică 2 Mixtă S11-S12

25 – 29.11 2 – 6.12

3. Bucurie şi lumină sfântă

3.3;3.5;4.3 Naşterea Domnului – bucuria

tuturor 2 Mixtă

S13-S14 9 – 13.12

16 – 20.12

VACANŢĂ DE CRĂCIUN 21.12.2013 – 5.01.2014

2. Spiritualitate şi viaţă creştină

4.2;5.1;5.2 Creştinul în şcoală şi în societate 2 Mixtă

S15-S16 6 – 10.01

13 – 17.01

1.1;2.1;2.2;3.1; 3.5;4.2;5.1;5.2

Recapitulare, sistematizare, şi evaluare semestrială

2 Recapitulare şi sistematizare S17-S18

20 – 24.01 27 – 31.01

VACANŢĂ INTERSEMESTRIALĂ 1 – 9.02-2014

Planificare calendaristică semestrială (II)

Nr. Crt.

Unitatea de învăţare Competenţe

specifice Conţinutul învăţării Număr ore Tipul lecţiei

Săptămâna/ Perioada

Observatii

4. Mântuitorul Hristos-Învăţătorul desăvârşit

1.2;2.1;2.2;3.2; 3.5; 4.1;5.1

• Dragostea faţă de aproapele - Pilda samarineanului milostiv

1 Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

S1 10 – 14.02

1.2;2.1;2.2;3.2; Faptă şi răsplată - Pilda 1 Mixtă S2

3.5;4.1 bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr

17 – 21.02

1.2;2.1;2.2;3.2; 3.5;4.1

Rugăciunea curată - Pilda vameşului şi a fariseului

1 Mixtă S3

24 – 28.02

1.2;2.1;2.2;3.2; 3.5;4.1

Să fim prevăzători - Pilda celor 10 fecioare

1 Mixtă S4

3 – 7.03

1.2;2.1;2.2;3.2; 3.5;4.1;5.1

Evaluare 1 Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor S5

10 – 14.03

3. Bucurie şi lumină sfântă

3.3;3.5;4.3 • Bucuria Învierii –poezie creştină *

1 Mixtă S6

17 – 21.03

3.3;3.5;4.3 Alături de Hristos pe Drumul

Golgotei! * 2 Mixtă

S7-S8 24 – 28.03

31.03 – 4.04

ŞCOALA ALTFEL: ‘’SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!’’ 7 – 11.04 S9

VACANŢĂ DE PAŞTE 12 – 22.04

5. Sfinţirea timpului

3.3;4.3 Despre sărbători – împărţirea

şi importanţa lor 1

Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

S10 23 – 25.04

3.3;4.3 Duminica, sărbătoare

săptămânală a creştinilor 1 Mixtă

S11 28.04 –

2.05

3.3;3.5;4.3 Sărbătorile împărăteşti 1 Mixtă S12

5 – 9.05

3.3;4.3 Evaluare 1 Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor S13

12 – 16.05

6. Biserica în primele veacuri creştine (Noţiuni de I.B.U)

2.1;2.2;3.4;3.5 Întemeierea Bisericii Creştine.

Răspândirea creştinismului 1

Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

S14 19 – 23.05

2.1;2.2;3.4;3.5 Răspândirea creştinismului pe

teritoriul ţării noastre. Sfântul 1 Mixtă

S15

Apostol Andrei 26 – 30.05

1.2;2.1;2.2;3.2; 3.4;3.5;4.1;5.1

Recapitulare, sistematizare şi evaluare finală

2 Recapitulare şi sistematizare S16-S17 2 – 6.06

9 – 13.06

Cu Hristos pe cărările vacanţei 1 Recapitulare S18

16 – 20.06

VACANŢĂ DE VARĂ

COMPETENŢE GENERALE/COMPETENŢE SPECIFICE Clasa a V a

1. CUNOAŞTEREA ŞI IUBIREA LUI DUMNEZEU CA FUNDAMENT AL MÂNTUIRII ŞI DESĂVÂRŞIRII OMULUI Competenţe specifice:

La sfârșitul Clasei a V a elevii vor fi capabili: 1.1 Explicarea rolului şi a importanţei Sfintelor Taine pentru mântuirea şi desăvârşirea creştinilor

1.2 Identificarea, în pildele studiate, a modalităţilor de relaționare cu Dumnezeu

2. UTILIZAREA ADECVATĂ A LIMBAJULUI DIN SFERA VALORILOR RELIGIOASE ÎN DIFERITE CONTEXTE DE COMUNICARE Competenţe specifice: La sfârşitul Clasei a V a elevii vor fi capabili: 2.1 Integrarea corectă a termenilor religioşi, specifici temelor studiate, în diferite contexte de comunicare 2.2 Comunicarea clară şi corectă a conţinutului şi mesajului moral-religios din textele studiate

3. MANIFESTAREA VALORILOR ŞI A CUNOŞTINŢELOR RELIGIOASE ÎN PROPRIILE ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE Competenţe specifice:

La sfârșitul Clasei a V a elevii vor fi capabili: 3.1 Cunoaşterea învăţăturilor de credinţă referitoare la Sfintele Taine 3.2 Identificarea învăţăturilor morale care se desprind din pildele Mântuitorului 3.3 Explicarea semnificaţiei şi a importanţei sărbătorilor creştine pentru credincioşi 3.4 Prezentarea principalelor evenimente din istoria Bisericii primare 3.5 Identificarea şi selectarea informaţiei relevante pentru o temă dată, pe paginile web recomandate de profesorul de religie

4. COOPERAREA CU CEILALŢI ÎN REZOLVAREA UNOR PROBLEME TEORETICE ŞI PRACTICE ÎN CADRUL DIFERITELOR GRUPURI Competenţe specifice:

La sfârșitul Clasei a V a elevii vor fi capabili: 4.1 Integrarea în comportamentul cotidian, a învăţăturilor morale cuprinse în pildele Mântuitorului 4.2 Aplicarea învăţăturilor creştine cu privire la relaţiile dintre semeni şi cu natura înconjurătoare 4.3 Respectarea tradiţiilor creştine referitoare la participarea credincioşilor la sfintele sărbători

5. APLICAREA ÎNVĂŢĂTURII DE CREDINŢĂ ÎN VIAŢA PERSONALĂ ŞI A COMUNITĂŢII Competenţe specifice:

La sfârșitul Clasei a V a elevii vor fi capabili: 5.1 Aplicarea modelului de comportament al Samarineanului milostiv în relaţiile cu persoanele de alte credinţe şi convingeri 5.2 Manifestarea respectului faţă de toţi semenii, atât în comunicarea directă, cât şi în spaţiul virtual

AVRAM LUMINITA

TEMA B: PROIECTUL UNITĂTII DE INVĂTARE

5. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Spiritualitate şi viaţă creştină

CLASA a V-a

Nr. de ore alocat : 5+3 ore

CONTINUTURI COMPETENTE SPECIFICE ACTIVITATI DE INVATARE RESURSE MATERIALE /

PROCEDURALE

ELEMENTE T.I.C.UTILIZATE IN

CADRUL ACTIVITATILOR

EVALUARE

1. Creştinul acasă şi în biserică

4.2Argumentarea importanţei participării active la viaţa comunităţii 1.1. Explicarea rolului şi a importanţei Sfintelor Taine pentru mântuirea şi desăvârşirea creştinilor. 5.1 Participarea activă la acţiuni civice alături de

persoane care au alte credinţe sau convingeri

religioase

5.1 Utilizarea corectă a termenilor religioşi învăţaţi în

contexte lingvistice noi

5.2. Aplicarea modelului de comportament al

Samarineanului milostiv în relaţiile cu persoanele de alte credinţe şi convingeri. 5.3. Manifestarea respectului faţă de toţi semenii, atât

Exerciţiu de rugăciune în comun;

Exerciţii de dialog pe tema problemelor

sociale;

Discuţii pe tema nemuririi sufletului şi a

comuniunii cu cei adormiţi;

Analiza consecinţelor întemeierii

locaşurilor de asistenţă socială; Dezbateri

pe tema importanţei participării la

slujbele Bisericii şi la acţiuni de caritate.

Iniţierea săvârşirii unor fapte bune în clasă

Argumentare biblică şi patristică

Lecturarea de texte biblice

Povestirea

Observarea directă a vieţii religioase

Exemplul

Deprinderi morale

Vizită de întrajutorare a semenilor

Activitate individuală şi

Prezentare in Word despre orfelinate sau azile Prezentare Power Point

Observarea

sistematică

Temă de lucru în

clasă

Probă orală

autoevaluarea

CONTINUTURI COMPETENTE SPECIFICE ACTIVITATI DE INVATARE RESURSE MATERIALE /

PROCEDURALE

ELEMENTE T.I.C.UTILIZATE IN

CADRUL ACTIVITATILOR

EVALUARE

2. Creştinul în şcoală şi

în societate

3. Natura – darul lui Dumnezeu pentru oameni

în comunicarea directă, cât şi în spaţiul virtual

4.2. Aplicarea învăţăturilor creştine cu privire la

relaţiile dintre semeni şi cu natura înconjurătoare

şi acasă;

Organizarea de întruniri cu tineri de diferite convingeri şi credinţe;

Exerciţii de dialog pe tema problemelor sociale;

Participarea la acţiuni de caritate realizate de membrii comunităţii şi/sau ai altor confesiuni

Exerciţii de identificare a darurilor oferite

de Dumnezeu oamnenilor prin creaţie;

Exerciţii de dialog pe tema poluarii

mediului inconjurător;

-Prezentarea unor modalităţi concrete

prin care oamenii pot veni în sprijinul

protecţiei mediului înconjurător;

-Exerciţii de identificare a datoriilor

noastre faţă de Dumnezeu – Creatorul

naturii;

activitate

Frontală- 2 ore

Conversaţia,argumentarea,explicaţia,povestirea,problematizarea,meditaţia religioasă, lectura

Activitate individuală şi

activitate

frontală

2 ore

Prezentare Prezi

Realizarea unor pliante pentru protecţia mediului înconjurător, a unui

Observarea

sistematică

Temă de lucru în

clasă

Probă orală

Autoevaluarea

CONTINUTURI COMPETENTE SPECIFICE ACTIVITATI DE INVATARE RESURSE MATERIALE /

PROCEDURALE

ELEMENTE T.I.C.UTILIZATE IN

CADRUL ACTIVITATILOR

EVALUARE

3.Recapitulare,

sistematizare,

evaluare finală

4. Cu Hristos pe cărările vacanţei *

Exerciţii de autoevaluare;

2 ore

Activitate individuală şi

activitate

frontală

1ora

cod de reguli eco.

Prezentari Power Point cu tema ,, Sa protejam natura’’ Teste Autoevaluare pe calculator

Probă orală

autoevaluarea

AVRAM LUMINITA TEMA C : Strategie didactica la disciplina Religie

Propunator: Avram Luminita Data: Unitatea de invatamant: STRUCTURA CU CLASELE I - VIII NR. 3 SILISTEA-SNAGOVULUI Clasa: a VI-a A Disciplina: Religie Unitatea de invatare: Biserica in primele veacuri crestine Subiectul lectiei: Sfintii Imparati Constantin si Elena. Edictul de la Milan Tipul lectiei: mixta Scopul lectiei : intelegerea implicatiilor Edictului de la Milan din 313 in viata Bisericii crestine, formarea unei atitudini pozitive despre Sfintii Imparati Constantin si Elena, pentru a le urma exemplul Obiective operationale: La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili: O1–sa descrie convertirea imparatului Constantin, pe baza informatiilor primite; O2-sa precizeze modalitatile prin care imparatul Constantin a sprijinit si ocrotit pe crestini; O3-sa descrie contributia imparatesei Elena, in viata Bisericii crestine din primele veacuri; O4-sa explice sintagmele ‹‹cel intocmai cu Apostolii›› si ‹‹parintii crestinatatii››, atribuite Sfintilor Imparati Constantin si Elena; O5-sa prezinte modalitatile prin care Biserica Ortodoxa ii cinsteste pe Sfintii Imparati Constantin si Elena; Strategia didactica 1.Metode si procedee: lectura explicativa, povestirea, conservatia, observarea dirijata, expunerea, explicatia. 2.Mijloacele de invatamant: fise de lucru, , organizatorul grafic cronologic , cadranul , laptop,video-proiector. 3.Forme de organizare a activitatii elevilor: activitatea frontala si activitatea individuala si pe grupe.

Resurse: 1.Oficiale: -Programa scolara pentru disciplina religie, clasa aVI-a; -Planificarea calendaristica orientativa, clasa a VI-a; -Proiectarea unitatii de invatare: Timpul de aur al Bisericii 2.Temporale: -numar de lectii:1 -durata: 50 minute 3.Bibliografice: 1.Biblia, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1982, 2.Chifar, Pr. Prof. Dr. Nicolae, Istoria crestinismului, vol.II, Editura Trinitas, Iasi, 1996, 3.Eusebiu de Cezareea, Viata lui Constantin cel Mare, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1991, 4.Ilie,Arhim. Cleopa,Predici la praznice imparatesti si la sfintii de peste an,Editura Episcopiei Romanului, 1996, 5.Muha Camelia, Caiet de religie calsa a VI-a, Editura Sf. Mina, Iasi,2002.

6.Sebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opris Monica, Metodica predarii religiei, Editura Reintregirea, Alba Iulia, 2000. DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr. crt.

Etapele lectiei

Timp

CS.

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Metode si procedee

Mijloace de invatamant

Forme de organizare

Evaluare

1.

Momentul

organizatoric

2’ -Salutul -Rugăciunea -Notarea absenţelor -Pregătirea pentru începerea

-Salutul -Rugăciunea -Anunţarea absenţelor -Pregătirea pentru

Activitate frontală

orei. inceperea orei.

2.

Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoştinţe

2’ 1.Ce conditii de viata aveau crestinii din primele secole veacuri crestine? 2.Cunoasteam numarul exact al crestinilor care au suferit si care si-au dat viata pentru pastrarea credintei in Hristos? 3.Cum ii numeste Biserica pe cei care au murit pentru Hristos? Precizare: Biserica Ortodoxa a trecut in calendarul crestin-ortodox si cinsteste aproape zilnic cate un martir. 4.Care au fost cei mai asprii prigonitori ai crestinilor, dintre imparatii primelor secole crestine? Precizare: Dupa trei secole de suferinta pentru crestini au venit si timpuri de liniste care au adus pacea mult asteptata de crestinii din tot Imperiul Roman. O contributie importanta la aceasta au avut-o imparatii Constantin cel Mare si mama lui Elena.

1.foarte grele, pentru ca erau prigoniti, batuti, intemnitati, supusi la chinuri groaznice pentru a renunta la credinta crestina. 2.nu cunoasteam acest numar, doar Dumnezeu stie, noi stim doar ca au fost foarte multi. 3.Martiri sau mucenici. 4.Nero, Deciu, Diocletian etc.

Conversaţia

Activitate frontala

Aprecieri verbale

3. Anunţarea titlului şi a obiectivelor

5’ Se anunţă şi se scrie pe tablă data şi titlul lectiei: Sfintii Constantin si Elena.Edictul de la Milan din 313

lecţiei Se precizeaza obiectivele: Azi vom afla: 1.Cum s-a convertit Imparatul Constantin la crestinism; 2.Cum i-a sprijinit si ocrotit el pe crestini: 3.Cum a contribuit Imparateasa Elena, in viata Bisericii crestine din primele veacuri; 4.De ce li s-au atribuit sintagmele „cei intocmai cu Apostolii” si „parintii crestinatatii”; (Folosim metoda cadranului din anexa 1)

Elevii scriu data şi titlul lecţiei în caiete şi ascultă explicaţiile profesorului

Explicaţia Metoda cadranului

Activitate frontala

Aprecieri verbale

4. Comunicarea/ însuşirea

noilor cunoştinţe

20’

Se cere elevilor sa citeasca lectia pe fragmente,acestea fiind delimitate in prealabil de profesor. Se vor da fragmentele selectate de profesor. Se alege un elev care sa citeasca primul fragment Fragmentul 1din fisa 1 Dupa citirea primului fragment se numeste un elev care sa povesteasca continutul fragmentului despre familia lui Constantin si convertirea acestuia. Se completeaza cadranul cu informatiile corespunzatoare. Se prezinta o harta aImperiului Roman

Elevii asculta, urmand sa indeplineasca sarcina ceruta

Explicatia Lectura explicativa

Video-

Activitate frontală

Actvitate individuala

Aprecieri verbale

din sec.IV si cucerirea acestuia de catre Constantin cel Mare. - 306 -312 – stapan al unei parti din Apus - 312- 324 –stapan al Imperiului Roman. - 325-337- Imparat unic al imperiului Roman -prezint imaginea cu Arcul de triumf al lui Constantin, care se pastreaza pana azi la Roma, pe care este consemnat faptul ca victoria asupra lui Maxentiu, care stapanea teritoriul Italiei de azi., a fost prin inspiratie divina. Arc de triumf=monument specific romanilor, ridicat de imparati pentru glorificarea biruintelor in razboaie. Precizare: Aceasta inscriptie dovedeste ca Impa- ratul Constantin cel Mare a fost convins ca biruinta sa a venit prin ajutor divin. Aceasta i-a fost sugerata de aparitia minunata a sem- nului Sfintei Cruci format din stelele de pe bolta cerului, inainte de a pleca in lupta impotriva lui Maxentiu. Indemnul divin:„Cu acest semn (†) vei invinge” pus in aplicare de Imparatul Constantin l-a ajutat sa aiba o mare biruinta in octombrie 312 si sa fie incoronat dupa aceasta ca Imparat al intregului Imperiu Roman de Apus.

Elevii folosesc surse deschise de informare: http://www.crestinortodox.ro/sfintii-constantin-si-elena/sfintii-imparati-constantin-elena-91034.html

Prelegere interactiva( se utilizeaza pe parcurs calculatorul- prezentare PPT, identificarea unor informatii de catre elevi, din surse deschise, internet

proiector Harta Imperiului Roman,prezentarePPT Video-proiector

Activitate frontala

In cele din urma, in anul 324, Imparatul Constantin a reusit sa-l invinga pe Liciniu, care stapanea in rasaritul Imperiului si devine astfel imparat unic al Imperiului Roman pana in momentul mortii sale, 21 mai 337. -cititi al doilea fragment (cu faptele importante din politica religioasa a Imparatului Constantin) si subliniati-le. Fragmentul 2 din fisa 2 -enumerati faptele importante ale imparatului Constantin cel Mare, prin care el devine ocrotitor si sprijinitor al crestinilor; -completati schema lectiei (de pe ca- dran) cu aceste fapte: a. Edictul de la Milan din 313 prin care se acorda libertate religiasa deplina crestinismului. Edict = decret cu caracter normativ dat de un imparat cu privire la o anu- mita problema. b.Inlaturarea dispozitiilor si pedepse- lor date prin lege, contrare spiritului crestinismului: -rastignirea; -zdrobirea picioarelor; -stigmatizarea (arderea cu fierul rosu); -vanzarea oamenilor pentru datorii;

Un elev citeste fragmentul

Observarea dirijata

Activitate individuala Activitate frontala

Aprecieri Verbale Aprecieri verbale

-lupte de gladiatori; c.Sprijinirea si ocrotirea crestinilor prin: -eliberarea crestinilor intemnitati; -scutirea Bisericii de dari; -inapoierea bunurilor confiscate, Bisericii; -acordarea unor sume importante de bani din tezaurul statului pentru ridicarea de biserici; -transformarea unor temple pagane in biserici; -generalizarea zilei de duminica, ca zi de repaus in tot imperiul, in anul 321; -numirea crestinilor in functii inalte ale statului, in detrimetriul paganilor; -convocarea sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325 pentru a defini adevarurile de credinta si a asigura unitatea crestinismului; Precizare: Imparatul Constantin, ca om de stat experimentat, si-a dat seama ca rezistenta Imperiului Roman depinde de pacea si linistea crestinismului, care era preferat in locul religiilor pagane multiple. De aceea, a decis sa convoace pe toti episcopii Imperiului intr-un sinod, cand a vazut tulburarea provocata

Povestirea

Observarea dirijata

Video-proiectorul (imaginea cu sinodul ecumenic

printe crestini de catre ereticul Arie. d.Infiintarea unei noi resedinte imperiale la Constantinopol, in anul 330, care a devenit de fapt, „a doua Roma”. Precizare: Imparatul Constantin dorea o capitala crestina pentru Imperiul Roman, care sa fie aratata prin biserici, monumen- te si intreaga atmosfera. Acest oras a fost intarit cu puternice ziduri de aparare care l-a facut de necucerit timp de 11 secole. -citit al treilea fragment (contributia Imparatesei Elena la viata Bisericii crestine in secolul al IV-lea) Fragmentul 3 din fisa 3 -Precizati faptele deosebite ale Imparatesei Elena. -prezint elevilor icoana Sfintilor Imparati Constantin si Elena si explicam ilustratia acesteia. -completati schema lectiei cu faptele deosebite ale Imparatesei Elena: -acorda sprijin celor necajiti si neputinciosi;

Un elev citeste

Explicatia

Video-proiectorul (imaginea

Activitate individuala Activitate frontala Activitate individuala

Aprecieri verbale

-ofera mare sprijin pentru construire /repararea bisericilor la Ierusalim, Antiohia, Nicomidia,Roma, Constantinopol etc. -il sprijina si il incurajeaza pe fiul sau Constantin, in faptele sale pentru crestini. -initiaza actiuni de cautare pe muntele Golgota a Sfintei Cruci, pe care a fost rastignit Mantuitorul nostru Hristos. -De ce sunt numiti Sfintii Imparati ,,parintii crestinatatii” si “intocmai cu Apostolii”? Precizare; Se vor face urmatoarele precizari: Imparatul Constantin a contri- buit la raspandirea crestinismului in Europa, Asia si Africa.la indemnul lui au fost trimisi episcopi si calugari misionari in sudul Dunarii si in Dobrogea. Se completeaza cadranul la rubrica Respectiva. Observatie: -prezentam din Traditie modul cum a fost gasita Sfanta Cruce a Mantuito- rului Iisus Hristos. -aratam imagini cu Sfanta Cruce si cu biserici de la locurile sfinte ctitori- te de Sfintii Imparati Constantin si

-Pentru faptele lor aduse crestinismului si pentru raspandirea lui.

Expunerea Argumentarea Expunerea

cu icoana sfintilor)

Activitate frontala

Aprecieri verbale

Elena.

5. Fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor

10’ O1 O2 O3O4 O5

Prin metoda organizatorului grafic cronologic, elevii vor ordona cronologic faptele importante din viata imparatului Constantin, exemplificand. Anexa 2 Se solicita elevilor sa completeze fisa de lucru pe grupe.

Elevii indeplinesc sarcina ceruta

Explicatia conversatia

Fisa de lucru

Activitate frontala si individuala Activitate Pe grupe

Aprecieri verbale

6. Asocierea şi generalizarea

5’ O4 Se solicita elevilor sa prezinte modalitatile prin care Biserica Ortodoxa ii cinsteste pe Sfintii Imparati Constantin si Elena; -De ce se numeste „cel Mare’’? -Se cere elevilor sa enumere domnitori romani care au facut fapte deosebite,asemanatoare cu ale lui Constantin cel Mare.

Prin hramul bisericilor; purtarea numelui de catre crestin;i rugaciuni inchinate in cinstea lor; o zi inchinata sfintilor (21 mai) -urmarea exemplului lor. -Pentru faptele lui marete. Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul s.a.

conversatia Activitate frontala Aprecieri verbale

7. Aprecierea activităţii

elevilor

3’ - Se fac aprecieri generale şi individuale privind atât pregătirea elevilor pentru lecţia cât şi implicarea lor în predarea noilor cunoştinţe. - Se notează elevii care au participat la lecţie.

Elevii ascultă aprecierile profesorului.

Activitate frontală

Aprecieri verbale

8. Precizarea şi explicarea

temei pentru acasă

2’ - Se anunţă tema pentru acasă

-Rugăciunea -Salutul

explicatia Activitate frontală

9. Încheierea activităţii

1’ -Rugăciunea -Salutul

-Rugăciunea -Salutul

I Convertirea imparatului Constantin

306-devine imparat al unei parti a Imperiului

Roman (apuseana) lupta impotriva lui Maxentiu.

aratarea Sfintei Cruci pe cer .

afisarea monogramei crestine(XP) pe steagurile

soldatilor.

castigarea bataliei impotriva lui Maxentiu la podul

Milvius.

II Modalitatile prin care imparatul Constantin a sprijinit si ocrotit pe crestini: a.Edi ctul de la Milan din 313 prin care se acorda libertate religiasa deplina crestinismului. Edict = decret cu caracter normativ dat de un imparat cu privire la o anumita problema. b.Inlaturarea dispozitiilor si pedepselor date prin lege, contrare spiritului crestin: -rastignirea; -zdrobirea picioarelor; -stigmatizarea (arderea cu fierul rosu); -vanzarea oamenilor pentru datorii; -lupte de gladiatori; c.Sprijinirea si ocrotirea crestinilor prin: -eliberarea crestinilor itemnitati; -scutirea Bisericii de darii; -inapoierea bunurilor confiscate, Bisericii; -acordarea unor sume importande de bani din tezaurul stautlui pentru ridicarea de biserici; -transformarea unor temple pagane in biserici; -generalizarea zilei de duminica, ca zi de repaus in tot imperiul, in anul 321; -numirea crestinilor in functii inalte ale statului, in detrimetriul paganilor;

-convocarea sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325 pentru a defini adevarurile de credinta si a asigura unitatea crestinismului;

d.Infiintarea unei noi resedinte imperiale la Constantinopol, in anul 330, care a devenit de fapt, „a doua Roma”. -In anul 337 moare.

III Contributia imparatesei Elena, in viata Bisericii crestine din primele veacuri;

acorda sprijin celor necajiti si neputinciosi;

ofera mare sprijin pentru construirea/repararea

bisericilor la Ierusalim, Antiohia, Nicomidia,Roma,

IV Sintagmele ‹‹cel intocmai cu Apostolii›› si ‹‹parintii crestinatatii››, atribuite Sfintilor Imparati Constantin si Elena;

Pentru meritele sale si pentru sprijinul acordat crestinismului,dupa lunga perioada

de persecutii, Biserica l-a trecut randul sfintilor, impreuna cu mama sa, Elena,

numindu- i pe amandoi ,,parintii crestinatatii.

Anexa 1 -Metoda

cadranelor Fisa de lucru:

Schema lectiei: 1. …………………

……………………………….. Imparatului Constantin cel Mare

2. Fapte importante din politica religioasa a Imparatului Constantin cel Mare

3. Contributia imparatesei Elena,in viata......................Crestine din primele veacuri crestine.

4. Sfintii Imparati Constantin cel mare si mama sa Elena – cei intocmai cu A_ _ _ _ __ _ ii

I. Fapte importante din politica religioasa a Imparatului Constantin cel Mare

a. Edictul de la M _ _ _ _ ( o ) din _ _ _ prin care se acorda l_ _ _ _ _ _ _ _ e religioasa deplina crestinismului.

b. Inlaturarea dispozitiilor si pedepselor date prin lege, contrare spiritului crestinismului:

– r _ _ _ _ _ _ _ _ _ a;

- Z _ _ _ _ _ _ _ a picioarelor;

- S _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ a ( arderea cu fierul rosu );

- V _ _ _ _ _ _ a oamenilor pentru datorii;

- L _ _ _ e de g _ _ _ _ _ _ _ _ i.

c. Sprijinirea si ocrotirea crestinilor prin:

- E _ _ _ _ _ _ _ _ a crestinilor intemnitati;

- Scutirea Bisericii crestine de d _ _ i;

- Inapoierea bunurilor c _ _ _ _ _ _ _ _ e, Bisericii;

- Acordarea unor sume importante de bani din tezaurul statului pentru ridicarea de b _ _ _ _ _ _ i;

- Transformarea unor temple pagane in b _ _ _ _ _ _ i ;

- Generalizarea zilei de D _ _ _ _ _ a, ca zi de repaus in tot imperiul, in anul _ _ _ ;

- Numirea crestinilor in functii inalte ale s _ _ _ _ _ _ i, in detrimentul paganilor;

Constantinopol etc. il sprijina si il incurajeaza pe fiul sau Constantin, in

faptele sale pentru crestini. initiaza actiuni de cautare pe muntele Golgota a

Sfintei Cruci, pe care a fost rastignit Mantuitorul nostru Hristos.

Imparatul Constantin a contribuit la raspandirea crestinismului in Europa, Asia si

Africa.La indemnul lui au fost trimisi episcopi si calugari misionari in sudul

Dunarii si in Dobrogea.

- Convocarea s _ _ _ _ _ _ _ i I ecumenic de la N _ _ _ _ a din anul _ _ _ pentru:

a defini i _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ e de credinta si a asigura u _ _ _ _ _ _ a crestinismului.

d. Infiintarea unei noi resedinte imperiale la C _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ l, in anul _ _ _ , care a devenit de fapt a doua Roma.

II. Fapte deosebite ale Imparatesei Elena

- Acorda sprijin celor necajiti si nepunticiosi;

- Ofera mare spijin pentru construirea / repararea bisericilor la I _ _ _ _ _ _ lim, A _ _ _ _ hia, N _ _ _ _ _ dia, R _ _ _, C _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ pol, etc.

- Il sprijina si il incurajeaza pe fiul sau Constantin, in faptele sale pentru crestini.

- Initiaza actiunile de cautare pe Muntele G _ _ _ _ ta, a Sfintei Cruci, pe care a fost rastignit Mantuitorul nostru Iisus Hristos.

Anexa 2

Organizatorul

grafic cronologic

306 Inceputul domniei Edictul

Sfantului de la Generalizarea

Imparat Constantin cel Mare Milan Duminicii ca sarbatoare saptamanala Convocarea Sinodului I ecumenic

313

321

325

337

Sfarsitul vietii Imparat Constantin

Condacul 1 din Acatistul Sfintilor Imparati Constantin si Elena

Cel ce chipul Crucii stralucind pe cer mai mult decat soarele l-ai vazut si biruinta semnului Domnului bine ti-a descoperit, cu care intrarmandu-te pe toti vrajmasii i-ai biruit, acum si noua celor ce ne plecam genunchii inaintea icoanei tale, Sfinte Imparate Constantin, da-ne noua, impreuna cu buna ta maica, Imparateasa Elena, ajutor, celor ce cantam: Bucurati-va, parintii crestinilor!

Fragmentul I

Tatăl Sfântului împărat Constantin s-a numit Constanţiu Chlor şi era guvernatorul Britaniei. Acesta era pagan dar era

tolerant cu crestinii care erau persecutati de ceilalti imparatii.

Impărăteasa Elena, mama lui Constantin, credea în ajutorul lui Dumnezeu, chiar dacă nu se poate spune că a fost creştină de la

început. In această atmosferă familială creşte şi tânărul Constantin.

După moartea lui Constanţiu, în anul 306, Constantin ajunge împărat peste o parte a Europei de Apus. Peste cealaltă parte,

domnea împăratul Maxenţiu care ii ura pe crestini si ii persecuta.

Datorita unor neintelegeri politice, in anul 312 Constantin porneste un razboi impotriva lui Maxentiu, care dorea să stăpânească

peste toată Europa de Apus si care avea o atitudine jignitoare si amenintatoare.

Oastea lui Maxenţiu era mult mai numeroasă si mai bine instruita.Lupta decisiva s-a dat langa Tibru,la podul Milvius(la 13

Km de Roma) si a fost grea. Armata lui Maxentiu este totusi infranta,iar Maxentiu , in retragere se ineaca in Tibru. Constantin intra

triumfator in Roma .Istoricii care l-au cunoscut ,spun ca imparatul desi pagan a atribuit victoria lui Dumnezeu ,in urma unor minuni

care s-au intamplat cu el.Imparatul a marturisit ca in ziua premergatoare luptei, pe cer a apărut o cruce deasupra căreia era scris: "in

hoc signo vincet" (în acest semn vei învinge), iar noaptea i s-a arătat în vis Domnul lisus Hristos şi i-a poruncit să pună acest semn pe

toate steagurile armatei sale. A doua zi, la porunca lui Constantin, pe toate steagurile s-a cusut monograma lui Hristos(XP), iar

ostasii l-au asezat pe coifurile si scuturile lor. A doua zi, cu ajutorul lui Dumnezeu, Constantin a biruit în lupta cu Maxenţiu, invingandu-l la

podul Milvius si in acest fel a ajuns stapan si peste partea de sud a Imparatiei Romane.

Fragmentul 2

In semn de pretuire pentru crestini, Constantin a alcatuit un act foarte important, cunoscut sub numele de „Edictul de la Milan” (in anul 313). Prin el li se

dadea crestinilor dreptul de a se inchina in libertate deplina.

Constantin cel Mare avea un cumnat cu numele Liciniu. El stapanea in rasaritul imperiului.Dupa o vreme, Liciniu s-a indepartat de imparatul Constantin

si ii persecute pe crestinii din partea locului.

De aceea Constantin a pornit razboi si impotriva lui, l-a invins si i-a luat tronul. Liciniu a murit, iar Constantin cel Mare a ajuns singurul stapanitor peste

intreaga Imparatie Romana.

Cu biruinta lui Constantin cel Mare a izbandit si crestinismul caci după aceste evenimente, credinţa şi viaţa religioasă a lui Constantin s-au

schimbat. Din tolerant, a devenit ocrotitor şi sprijinitor al creştinilor. Se poate observa acest lucru din următoarele fapte:

a) la câteva luni după victoria asupra lui Maxenţiu, prin Edictul de la Milan din ianuarie 313, a oprit orice fel de persecuţie împotriva creştinilor,

declarând creştinismul "religio licita" (religie permisă) în tot Imperiul Roman;

b. -a inlaturat dispozitiile si pedepsele date prin lege contrare spiritului crestin( rastignirea ,zdrobirea picioarelor, stigmatizarea adica arderea

cu fierul rosu, vanzarea oamenilor pentru datorii,luptele cu gladiatorii)

c.- a sprijinit si ocrotit pe crestini astfel:

- a poruncit transformarea templelor păgâne în biserici;

- a stabilit Duminica, sărbătorită de creştini de la începutul noii religii creştine, ca zi de odihnă pentru toţi supuşii săi, în anul 321;

- a preferat în funcţiile înalte pe creştini, în detrimentul păgânilor;

- a dispus construirea de biserici şi mănăstiri pe tot cuprinsul imperiului, de multe ori pe cheltuiala imperiului.

- a susţinut şi încurajat strădaniile mamei sale, împărăteasa Elena, de a căuta la Ierusalim lemnul Sfintei Cruci.

d.- a mutat capitala la Constantinopol, deoarece dorea o capitală creştină pentru Imperiul Roman;

f.- a dispus convocarea Sinodului I Ecumenic la Niceea (325), pentru combaterea ereziei lui Arie care afirma că Domnul lisus Hristos nu este Dumnezeu

adevărat, împăratul a participat alături de cei 318 Sfinţi Părinţi la unele şedinţe ale sinodului, îndemnându-i pe toţi să păstreze dreapta credinţă si unitatea ei;

La 22 mai 337 Imparatul moare dar inainte de aceasta primeste botezul devenind crestin.

Pentru meritele sale si mai ales pentru marile serviciile aduse crestinismului,Biserica l-a cinstit in chip deosebit,trecandu-l in randul Sfintilor si numindu-l ‘’Cel intocmai cu Apostolii’’.

Fragmentul 3

La fel de multa vrednicie a aratat si mama sa, Elena si intreaga familie a imparatului- sotia Fausta, sora

Anastasia si fiica Constantina.Acestea dadeau episcopilor indemnuri si mijloace materiale ca sa repare bisericile sau sa

construiasca altele mai mari .La Ierusalim si in alte locuri din Palestina, la Antiohia,Nicomidia,la Roma si in alte orase, s-au ridicat

biserici marete. Cultul crestin a luat o mare dezvoltare iar pelerinajul la Locurile Sfinte a luat un mare avant.

Imparateasa Elena, s-a asezat cu locuinta tocmai la Locurile Sfinte si si-a cheltuit averea intreaga pentru a

ajutorarea celor necajiti si neputinciosi si pentru inaltarea unor lacasuri sfinte. Ea a pus lucratori sa sape pe Golgota si sa

dezgroape crucea Mantuitorului. Sapand, ei au aflat trei cruci, dar nu stiau pe care a fost rastignit Domnul. Traditia spune, ca s-a

intamplat sa să treacă pe acolo un car mortuar. Patriarhul Macarie le-a poruncit să se oprească, apoi a atins cele trei cruci, pe rând, de

cel mort. Când acesta a fost atins de Crucea Domnului, îndată a înviat. Pe locul unde a fost găsită Crucea Domnului, împărăteasa Elena

a poruncit să fie construită o biserică. Ea a mai construit în Ţara Sfântă şi alte biserici, în locurile de aducere aminte a evenimentelor din

viaţa pământească a Domnului lisus Hristos şi a Maicii Sale Preacurate. Sfânta Cruce a fost arătată poporului şi apoi a fost pusă într-o

raclă, la Ierusalim. Nu după multă vreme, împărăteasa Elena a murit.

Se presupune ca Elena s-a convertit abia in anul 313. A murit in anul 328, si a fost trecuta in randul sfintilor

datorita evlaviei sale deosebite si ravnei sale pentru raspandirea crestinismului, precum si pentru influenta benefica pe care a

avut-o asupra fiului sau in declararea crestinismului ca religie oficiala in Imperiul roman.

.

AVRAM LUMINITA

TEMA: Activitate de invatare la disciplina Religie

CS.3.2: - Sa inteleaga implicatiile Edictului de la Milan in dezvoltarea ulterioara a Bisericii Subiectul lectiei: Sfintii Imparati Constantin si Elena. Edictul de la Milan

METODA FOLOSITA :,,Organizatorului grafic”, In cadrul acestei lectii am folosit metoda ,,Organizatorului grafic”, ca metodă de învăţare activă care facilitează esenţializarea unui

material informativ care urmează să fie exprimat sau scris, schematizând ideea/ideile. Pe de altă parte, se poate afirma că „organizatorul grafic” este pentru profesor şi/sau pentru elevi o grilă de sistematizare a noţiunilor, o gândire vizualizată prin reprezentare grafică a unui mateial. Metoda aceasta ajută: Elevii –să poată face o corelare între ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau la ceea ce vor trebui să răspundă; Profesorii –să stabilească obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai bine ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze, să descopere punctele tari şi slabe ale elevilor pentru a le oferi sprijin. Eu am folosit metoda la etapa de fixare si sistematizare a cunostintelor, pentru ca elevii sa-si fixeze principalele evenimente istorice, in ordinea evenimentelor desfasurate si sa inteleaga importanta lor in dezvoltarea ulterioara a Bisericii crestine.

Elevii sunt organizati in grupe de lucru si sunt solicitati sa stabileasca principalele evenimente din perioada imparatului Constantin cel Mare si anii cand s-au desfasurat . Fiecare grupa prezinta anii si evenimentele , pe care le-au considerat cele mai importante, se sintetizeaza raspunsurile si apoi un elev le trece in organizatorul grafic .

Organizatorul grafic cronologic

306 Inceputul domniei

Edictul

Sfantului

de la

Generalizarea

Imparat Constantin cel Mare

Milan

Duminicii ca sarbatoare saptamanala

Convocarea Sinodului I ecumenic

313

321

325

337

Sfarsitul vietii Imparat Constantin

AVRAM LUMINITA TEMA e):Programa scolara optional Religie

PROGRAMA PENTRU OPŢIONALUL LA RELIGIE ORTODOXĂ

DOCUMENTAREA Tipul opţionalului: Opţional cross curicular (opţional la nivelul mai multor arii curiculare) Ariile curiculare: Om şi societate; Arte Ciclul curricular: ciclul de dezvoltare (clasa a VII- a) Durata: 1 an Resurse materiale şi umane : săli de clasă, sticlă, acuarele tempera, markere, rame, xerox, albume de artă, calculator şi spaţiu de expunere a lucrărilor . Modul de desfăşurare : pe grupe (elevi cu aceeaşi opţiune din clasele a VII- a) PROGRAMA Argumentarea:

Am ales opţionalul la nivelul a două arii curiculare deoarece între religie şi artă a existat şi va exista întotdeauna o strânsă legătură. Icoana nu poate exista fără învăţătura creştină. Rolul ei este multiplu: împodobeşte locaşul de închinare (estetic); învaţă din istoria Bisericii (pedagogic); însoţeşte cultul divin (latreutic) şi, nu în ultimul rând, mijloceşte harul divin (haric). Prin rolul multiplu pe care îl are, icoana depăşeşte formele lumii noastre pentru a face simţită prezenţa lui Dumnezeu în viaţa micului creştin. În această lume, elementele teologice, estetice şi tehnice se unifică pentru a deveni accesibile prin credinţă, practică şi totodată prin cugetare duhovnicească.

Dacă elementul teologic este neglijat, icoana devine un document sau un monument istoric, simplu purtător de informaţii; îşi va pierde substanţa spirituală. Prin ceea ce am propus, am încercat să-i ajut, să-i formez pe elevi să vadă rolul multiplu al icoanei şi nu doar ca pe un obiect purtător de informaţii.

Unii dintre elevi au mai desfăşurat astfel de activităţi şi în clasele ciclului primar. Prin faptul că ar continua aceste activităţi la o altă dimensiune, specifică ciclului gimnazial, le-ar întări credinţa, le-ar stimula creativitatea; experienţa lor anterioară, completată cu noi deprinderi, ar duce la prestigiul şcolii.

Trebuie ca elevii noştri să înveţe că în această lume în care ne străduim să ne integrăm şi să fim buni cu noi şi cu semenii noştri suntem datori să ne conservăm specificitatea noastră, să ne cunoaştem tradiţiile să le redescoperim, să le păstrăm, dar în acelaşi timp să le facem cunoscute lumii întregi. Competente generale 1. Stimularea curiozităţii pentru studiul tehnicii realizării icoanelor pe sticlă. 2. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi şi a tradiţiilor prin intermediul icoanelor. 3. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare. 4 . Manifestarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în propriile atitudini şi comportamente. Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare l. Stimularea curiozităţii pentru studiul tehnicii realizării icoanelor pe sticlă

Competente specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: 1.1 să cunoască modalitatea de lucru specifică sticlei;

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi: -exerciţii pentru realizarea unei icoane;

1.2 să cunoască semnificaţia culorilor în iconografie; -exerciţii de cunoaştere a paşilor de lucru; -discuţii pe tema proporţiilor şi perspectivei în iconografie; -expoziţie de icoane; -observarea icoanelor unor sfinţi; -vizitarea unor muzee, expoziţii, mănăstiri; -discuţii despre simbolistica culorii; -discuţii despre paleta vechilor pictori; -discuţii despre lumina specifică icoanei: naturală şi spirituală;

2.Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi şi a tradiţiilor prin intermediul icoanelor

Competente specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII -a elevul va fi capabil: 2.1 să conştientizeze că icoana este „văzutul nevăzutului” 2.2 să analizeze mesajul moral- religios transmis de icoane

Pe parcursul clasei a VII- a se recomandă următoarele activităţi: - prezentarea unor icoane, albume; - discuţii despre sfinţii reprezentaţi în icoane; - dezbatere pe tema importanţei hotărârii Sinodului VII cu privire la cinstirea icoanelor; argumentarea biblică a cinstirii icoanelor; - dialog pe tema mănăstirilor ca şcoli de artă religioasă; - povestirea unor fapte bune din vieţile sfinţilor reprezentaţi în icoane; - dialog despre posibilitatea noastră de a urma exemplul sfinţilor; - discutarea în grup a poruncii a doua din decalog; - lecturarea unor povestiri pe baza poruncii a doua;

3. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare

Competente specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: 3.1.- să argumenteze necesitatea icoanei în sala de clasă; 3.2.- să argumenteze importanţa catehetică şi educativ-religioasă a picturii bisericeşti;

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi: -observarea icoanelor unor sfinţi; -vizitarea unor muzee, expoziţii, mănăstiri;

4 . Manifestarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în propriile atitudini şi comportamente

Competente specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: 4.1 să argumenteze că cinstirea icoanelor nu este idolatrie;

4.2. să explice distribuirea picturii în ansamblul iconografic al bisericii;

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi: -discutii despre importanta icoanei in viata lor; - studiu de caz despre icoane facatoare de minuni; - argumentarea necesitatii folosirii icoanei la ora de religie.

Conţinuturile învăţării 1. Despre Sfintele icoane (porunca a doua) 2. Sfinţii - modele de urmat pentru noi 3. Iconoclasmul - Sinodul VII ecumenic 4. Culorile şi semnificaţia lor 5. Fundamentul biblic al icoanei 6. Compoziţia culorilor 7. Lumina şi icoana Lumina naturala şi spirituală Lumina specifică icoanei 8. Tehnica icoanei Pregătirile tehnice Desenul Culorile 9. Execuţia icoanei 10. Paleta vechilor pictori 11. Icoana şi Sfânta Liturghie 12. Vizite la muzee şi mănăstiri 13. Organizarea expoziţiilor (de Crăciun şi Paşti; cu prilejul unor evenimente marcate de şcoala noastră sau alte instituţii locale). Evaluarea

organizarea de expoziţii (în şcoală sau alte locaţii – în funcţie de evenimentele marcate), participarea la concursuri sau expoziţii naţionale, judeţene sau locale (ex. „Icoana din sufletul copilului”, concursuri ISJ Bihor etc );

evaluarea fiecărei icoane; realizarea unui album cu cele mai reuşite lucrări ale elevilor.

Material bibliografic:

Iuliana Dancu - Pictura ţărănească pe sticlă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975. G. Oprescu, Manual de Istoria Artei, Biblioteca de artă, Editura Meridiane, 1985.

Paul Evdokimov - Arta icoanei -o teologie a frumuseţii, Editura Meridiane, Bucureşti, 1992.

Monahia Iuliana - Truda iconarului, Editura Sophia, Bucureşti, 2001.

Egon Sendler - Icoana, chipul nevăzutului; elemente de teologie, estetică şi tehnică, Editura Sophia, Bucureşti, 2006.

Doina Giurgea, Ghid metodologic pentru disciplinele opţionale, D&G Editur, Bucureşti, 2007.

AVRAM LUMINITA TEMA f): TRASEU PROFESIONAL Ma numesc AVRAM LUMINITA, profesor titular pe catedra de Religie ortodoxa + Limba engleza, la Scoala Gimnaziala Nr.3,Gruiu, localitatea Silistea-Snagovului. In anul 2001, am intrat in sistemul de invatamant ca suplinitor necalificat pe orele de religie la aceeasi scoala unde predau si astazi.

Prima mea zi in acest sistem a fost una de neuitat . Nu aveam nici un fel de pregatire in domeniu, despre felul cum se preda, despre metode, despre ce inseamna o planificare sau o evaluare, nu stiam nimic despre psihologia copilului. Mi-aduc aminte cat de ingrozita am fost cand a trebuit sa intru la prima ora in care trebuia sa predau.

Pot spune ca mi-a trebuit un an scolar pentru a ma familiariza cu acest sistem iar astazi, dupa 12 ani, stiu ca mai am multe de invatat. Atunci, ca si acum, pentru a preda aceasta disciplina era nevoie de Binecuvantarea Prea Fericitului Parinte Patriarh. Astfel ca la inceputul anului

scolar 2002-2003 ni s-a comunicat ca pentru a primi Binecuvantarea trebuie sa fim inscrisi intr-o forma de invatamant superioara. M-am vazut nevoita sa

ma inscriu la o facultate care, in septembrie, inca mai facea inscrieri pentru admitere. Asa am ajuns studenta la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Limba si Literatura Romana, specializarea romana-engleza, frecventa redusa.

Nu a fost usor pentru ca aveam o varsta (35 de ani), aveam o familie, deci responsabilitati, iar examenele nu erau deloc usoare (contrar a aceea ce se spune).

In ultimul an de facultate la Spiru Haret (anul V), suntem anuntati de la Patriarhia Romana , ca cei care nu sunt absolventi de Teologie sau in curs de absolvire, nu mai pot preda religia in invatamant. Eu pentru aceasta disciplina am intrat in sistem, pentru ca imi placea (simteam ca pot face ceva pentru copii, nu doar sa le transmit niste informatii ci sa le formez si caracterul ) si nu ma vedeam predand altceva.

M-am inscris la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Targoviste, pentru ca stiam ca acolo pot merge doar sa-mi dau examenele fara sa am o prezenta zilnica la cursuri . Un an de zile am mers in paralel cu cele doua facultati dar nu mi s-a parut greu, pentru ca la cea de-a doua faceam ce-mi placea si erau foarte multe lucruri pe care le stiam si nu-mi era greu sa invat.

In anul 2007 am terminat la Spiru Haret si am devenit suplinitor calificat pe orele de engleza de la scoala unde predam, si in completare, orele de religie.

Nu era usor, pentru ca engleza este cea de-a doua specializare, dar ma pregateam in fiecare zi pentru a fi cat mai eficienta la ore. In general imi place ca atunci cand fac ceva sa fac cat se poate de bine.

Desi eram profesor suplinitor necalificat , am participat cu elevii la olimpiade de religie obtinand rezultate bune la faza pe judet. M-am implicat in activitati extrascolare, organizand cu copii scenete religioase pe care le-am prezentat si in scoala si in biserica, avand un parteneriat cu aceasta.

In anul 2010 am terminat Teologia, am luat examenul de titularizare si m-am titularizat pe unul din cele doua posturi scoase la concurs in acel an . Tot in acel an m-am inscris si la examenul de definitivat, am facut inspectia de specialitate, numai ca la inceputul anului 2011 am intrerupt activitatea pentru un concediu de maternitate si am fost nevoita sa ma reintorc in septembrie, acelasi an pentru a sustine inspectiile de specialitate ca sa-mi dau definitivatul.

In vara anului 2012 am obtinut definitivatul in invatamant. Nu a fost o perioada usoara, pentru ca avand un copil mic (si altii doi mai mari) nu am putut sa merg la cursurile de pregatire, deci m-am pregatit

singura, iar ca mama si sotie aveam si alte responsabilitati. Nu am dorit sa - mi fac o cariera in invatamant, pentru ca am intrat tarziu in sistem,dar ceea ce am facut pana acum am facut cu mare

responsabilitate.

Desi disciplina religie, este privita de cele mai multe ori cu dispret, ca o disciplina la care se spun ,,povesti’’, sau ca este,, in plus’’ in trunchiul comun, trebuie sa va spun ca nu este deloc asa. Aceasta tine, ca la oricare disciplina , de daruirea profesorului, de ceea ce vrea el sa obtina de la elevi .

La disciplina religie nu caut sa transmit doar informatii , ci asa cum am mai spus, incerc pe cat posibil sa lucrez la formarea caracterului elevului, incerc sa le transmit adevaratele valori umane, sa le dezvolt simtul civic si nu este deloc usor intr-o lume atat de tehnologizata in care se promoveaza altfel de valori.

In mare acesta este traseul meu profesional si trebuie sa spun, cu multa sinceritate, ca am activat intr-un colectiv foarte bun unde am gasit sprijin si intelegere pentru intreaga mea activitate. Pozitia mea s-a consolidat in scoala in momentul in care am devenit titular,chiar daca pana atunci am avut rezultate frumoase cu elevii.

Este o meserie frumoasa daca o faci din pasiune, este si multa munca, sunt foarte multe cerinte, foarte multe asteptari din partea parintilor, insa si atunci cand se obtin rezultate foarte bune cu elevii , satisfactia este la fel de mare. Din pacate acest lucru nu depinde doar de profesor, cat de bine pregatit este , ci conteaza foarte mult de ,,materia prima ‘’cu care lucreaza.

In ceea ce priveste perspectiva mea pentru acest traseu profesional, doresc sa ma perfectionez in continuare si sa-mi obtin si celelalte gradele didactice.

AVRAM LUMINITA TEMA g) : RASPUNSURI LA PATRU TEME DE REFLECTIE Modulul 1 Tema2.pag.61

Reflectaţi, din perspectiva experienţei didactice proprii, asupra prezentării componentelor

competenţei digitale. Identificaţi:

- un aspect de care aţi ţinut cont în activitatea didactică pe care aţi desfăsurat-o;

- un aspect de care nu aţi ţinut cont, dar de care veţi ţine seamă în viitor.

a. Selectarea unor resurse didactice de buna calitate .In predarea orelor de religie utilizez sistematic internetul pentru a selecta resurse didactice precum:

- didactic.ro

- CrestinOrtodox.ro

- www.ISJ Ilfov. ro

b. Proiectarea invatarii bazate pe actiune, pe sarcini concrete, realizata ca invatare individuala sau prin cooperare.

In acest an proiectele unitatilor de invatare la disciplina Religie pe care o predau, cuprind in mod detaliat , la rubrica – activitati-, o diversitate de activitati care

presupun utilizarea de catre elev a calculatorului si internetului, precum:

- Realizarea de prezentari PPT;

- Identificarea unor URL-uri specifice;

- Accesarea unor adrese recomandate de profesor pentru culegerea de informatii

Pentru activitatea in echipa se propune elevilor realizarea unor proiecte pentru care se folosesc calculatorul si internetul.

c. Implicarea elevilor in realizarea de proiecte in care analizeaza probleme ale vietii reale.

Studiu de caz: Cum putem sa ajutam batranii aflati in azilul din localitate?

Elevii sunt solicitati sa vina cu solutii practice, pentru a alege pe cele mai potrivite:

Solutii gasite:- sa se caute pe site ONG-uri care care sunt implicate in astfel de actiuni;

-sa realizeze pliante care se pot imparti in parohie pentrua sensibiliza pe toti aceia care pot ajuta .

d. Imbunatatirea modului de realizare a evaluarii.

Da, intentionez sa folosesc in felul urmator: -voi realiza o fisa de evaluare a carei rezolvare presupune folosirea unor informatii pe care elevii sa le obtina din sursa deschisa

(internetul);

- Lectia se va desfasura in laboratorul AEL unde elevii vor lucra individual utilizand calculatorul.

Modulul I.4.pag.77

Tema 2. Este posibil ca o competenţă specifică să corespundă mai multor secvenţe de conţinut? Dar

ca o secvenţă de conţinut să fie corelată mai multor competenţe specifice?

Raspuns: Da, o competenta specifica poate corespunde mai multor secvente de continut , asa cum o secventa de continut poate fi corelata mai multor competente specific . Exemplu: utilizarea corecta a termenilor si a conceptelor cu continut religios in diferite context, se formeaza pe parcursul mai multor lectii de religie. Competenta 1.1- clasa pregatitoare Recunoasterea unor elemente de baza ale credintei religioase:,, Omul cea mai importanta fiinta de pe pamant’’, Maica Domnului , ocrotitoarea copiilor”s.a

Modulul II Tema 1, pag.20

1. Este profesorul un „expert” în activitatea sa? Argumentaţi punctul dvs. de vedere. Raspuns : Da, profesorul este un expert in activitatea sa, deoarece pe parcursul activitatii didactice, se bazeaza pe o seama de competente( competente de

specialitate, profesionale,transversale) care asigura atingerea standardelor de eficienta si obtinerea rezultatelor invatarii. Cunostintele, abilitatile si atitudinile profesorului,ii permit exersarea profesiei de dascal la un nivel corespunzator.

A fi expert inseamna a-ti exersa , actualize si dezvolta competentele in domeniul de specializare, in domeniul pedagogic, psihopedagogic precum si competentele complementare (digitale, lingvistice, de consiliere) si competente transversale

Atat activitatea curenta a profesorului cat si activitatea de formare/dezvoltare profesionala, au rolul de a-l transform ape professor intr-un expert. Modulul I Tema 1.8 pag.162

2. Care sunt avantajele si dezavantajele evaluării digitale în raport cu formele clasice de Evaluare

Raspuns:

Se constată o varietate a instrumentelor de evaluare a competenţelor, de la cele tradiţionale la cele moderne, care pun elevii în situaţia de a reacţiona creativ pentru a rezolva o problemă. Evaluarea asistată de calculator - EAC crează premise pentru o evaluare modernă, obiectivă şi presupune existenţa unor programe care să testeze cunoştinţele elevilor şi să evalueze răspunsurile acestora. Evaluarea asistată de calculator (e-assessment in limba engleza) poate fi folosita pentru a evalua abilitati cognitive si practice. Abilitatile cognitive si cunostintele sunt evaluare cu ajutorul aplicatiilor software de tip „e-testing”, pe cand abilitatile practice sunt evaluate prin intermediul „e-portofolio” sau a software-urilor de tip simulare. Avantajele evidente ale evaluării digitale sunt legate de aspecte asa cum sunt: - facilitarea înţelegerii de către elevi a complexităţii unor situaţii care necesită rezolvare, a formulării unor decizii/opţiuni, prin observarea si confruntarea imediată cu consecinţele; - exersarea deprinderii de a căuta, prelucra si utiliza informaţia (si nu de a o reţine mecanic); - exersarea modului în care trebuie să înveţe (ceea ce reprezintă, de fapt, o competenţă cheie cu caracter transversal, recomandată la nivel european). Exista insa si dezavantaje, sau limite. Sistemele de evaluare digitale sunt costisitoare din punct de vedere a implementarii si nu se preteaza tuturor tipurilor de evaluare / examinare, in primul rand prin faptul ca nu pot evalua raspunsuri deschise.

AVRAM LUMINITA TEMA f): CADRUL DIDACTIC- UN PROFESIONIST IN SISTEMUL DE INVĂŢĂMANT

Conceptul de profesorii cuprinde, in sfera sa, pe toti specialistii investiti ca educatori in invatamantul de toate gradele. El include toate functiile de:

invatator, institutor, dascal, cadru didactic, magistru, educator, profesor de liceu sau universitar, care alcatuiesc detasamentul corpului (personalului)

didactic, componenta remarcabila a intelectualitatii.

Profesorii desfasoara, in general, o activitate intelectuala, spirituala. De aceea, profesorii fac parte din categoria sociala a intelectualitatii, specialisti ce

lucreaza cu mintea, reprezentand un detasament sociouman important si valoros. Desigur, activitatea lor devine eficienta numai atunci cand este legata de

realitate, de practica sociala.

Profesorul indeplineste o profesiune de o deosebita importanta, aceea care asigura formarea si pregatirea personalitatii tinerelor generatii si pregatirea lor

profesionala in cadrul institutiilor de invatamant, strans legate de viata, de activitatea socioprofesionala, morala si cetateneasca.Prin aceasta profesorul

contribuie la realizarea celui mai important „produs" al societatii, -omul -pregatit prin studii, calificat, care se integreaza in activitatea social-utila, aducandu-

si aportul la producerea bunurilor materiale si spirituale, la progresul continuu al societatii. Profesorul este principalul factor al educarii si pregatirii tinerilor.

El este investit cu un rol indrumator, contribuind, insa, la pregatirea omului pentru activitatea si creatia independenta, in contextul unor relatii de cooperare

si ajutor reciproc intre el si tineri.

Pentru indeplinirea la un inalt nivel de performanta si eficienta a activitatii sale complexe, profesorul trebuie sa-si formeze si sa manifeste o gama

variata de competente ale personalitatii sale, care sa-l defineasca ca specialist, om de stiinta, om de cultura, pedagog, cetatean si manager.

Competenţa profesională a cadrului didactic din învăţământ derivă din rolurile pe care acesta le îndeplineşte în cadrul şcolii. Practica evidenţiază

diversitatea rolurilor unui cadru didactic:

- expert al actului predare-învăţare: selecţionează, prelucrează din punct de vedere didactic informaţiile pe care le va transmite, adaptându-le la

sistemul de gândire al elevilor, la nivelul lor de înţelegere.

- agent motivator: declanşează şi întreţine interesul elevilor, curiozitatea şi dorinţa lor pentru activitatea de învăţare.

- creatorul situaţiilor de învăţare cât mai favorabile pentru atingerea obiectivelor pedagogice proiectate îşi imaginează strategii de predare-învăţare

care să asigure succesul şcolar la un număr cât mai mare dintre elevii pe care îi instruieşte.

- lider: conduce un grup de elevi, exercitându-şi puterea asupra principalelor fenomene ce se produc. Este un prieten şi confident al elevului, sprijin

în diverse situaţii.

- consilier: în această ipostază este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un îndrumător persuasiv şi un sfătuitor al acestora.

- model: prin întreaga sa personalitate, prin acţiunile şi comportamentul său; este un exemplu pozitiv pentru elevi.

- manager: supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalţi profesori, cu părinţii şi cu ceilalţi factori.

Profesorul are de-a face cu un tip special de management şi anume: „managementul clasei”. Acesta include toate deciziile şi acţiunile solicitate

pentru menţinerea ordinii în clasă. Profesorul își asumă o multitudine de roluri a căror exercitare este dependentă de personalitatea lui. Dar pe lângă

activitatea didactică desfăşoară şi o activitate extraşcolară sau cultural educativă.

Pregatirea de specialitate temeinica, specifica anumitor discipline de invatamant, constituie cailtatea esentiala si fundamentala pentru exercitarea cu

competenta si eficienta a muncii de profesor.Nu poti exercita profesia de profesor daca nu ai o pregatire temeinica de specialitate, caci nu ii poti pregati pe

altii, daca tu ca profesor nu esti foarte bine pregatit.

Pregatirea de specialitate temeinica cere responsabilitate, eforturi, staruinta, pasiune, indeosebi, iubire de adevar, de a sti cat mai mult. ,,.fara iubire de

adevar- spunea valorosul filolog si profesor Al. Filippide - studiul n-are sens". In primele grade de invatamant s-ar putea ca tineretul sa nu sesizeze lipsa de

pregatire a profesorului. Situatia se complica in liceu si invatamantul superior cand tinerii isi dau seama, intr-o masura apreciabila, de calitatea si nivelul

pregatirii profesorului.Pentru realizarea si manifestarea acestei calitati se cere respectarea catorva conditii si anume: sa ne autocontrolam nivelul pregatirii

in domeniul stiintei pe care o predam, pentru a constata ceea ce ne-am insusit si ceea ce mai trebuie completat; sa continuam pregatirea de specialitate si

dupa terminarea studiilor -care ne-au oferit posibibtatea de a fi investiti profesori, participand la forme organizate de pregatire, dar, in primul rand prin

studiul individual.

Capacitate de creatie stiintifica (om de stiinta)

Profesorul, in calitate de intelectual cu o temeinica pregatire de specialitate, foloseste tot ceea ce stiinta a creat in domeniul disciplinelor predate,

documentandu-se continuu. Odata stapanind foarte bine un domeniu de specialitate, profesorul nu trebuie sa se mai multumeasca numai cu asimilarea si

transmiterea datelor oferite de documentare. El trebuie sa incerce sa-si dezvolte treptat si capacitatea de creatie in domeniul disciplinei predate la inceput,

prin anumite prelucrari, analize combinari de date existente, realizate independent, care sa sporeasca informatia si aplicatia in domeniul de specialitate,

apoi treptat, pentru cei care predau discipline experimental-aplicative, tehnice, prin cercetare experimentala in laborator folosind mijloace si tehnici

moderne, inclusiv informatice de investigatie, in vederea aducerii a ceva nou sub raport ideatic sau actionai (practic). Creatia poate fi obtinuta in domeniul

lingvistic, al criticii literare, in arte, in poezie, povestiri, eseuri, nuvele sau romane, cat si in stiintele fundamentale, dupa caz. Viata a dovedit ca spiritul

creativ al profesorului i-a sporit pregatirea si valentele profesionale, de specialist, i-a dezvoltat autoritatea si prestigiul ca intelectual si dascal, l-a definit ca

cercetator, ca om de stiinta.Dascalul adevarat trebuie sa fie si om de stiinta.

Orizont cultural larg (om de cultura)

Pentru ca profesorul sa poata realiza cu succes problemele instructiv-educative, pentru a se manifesta ca un adevarat intelectual si educator, el trebuie ca,

pe langa pregatirea si creatia de specialitate, sa aiba si alte resurse pe care sa le foloseasca in activitatea sa complexa de educator. Pentru asigurarea

acestor resurse, profesorul are nevoie sa dovedeasca o bogata cultura generala. In acest context, el trebuie sa-si insuseasca informatii din domeniul artelor

(literatura, pictura, sculptura, teatru, cinematograf etc). Desigur, ar fi de un real folos si stapanirea unor cunostinte de cultura fundamentala (din domeniile

fizicii, chimiei, biologiei, psihologiei, sociologiei, informaticii etc). Experienta a demonstrat ca posedarea unui larg orizont cultural ofera profesorului

posibilitatea de a rezolva cu mai mult succes atat problemele de specialitate, cat si, mai ales, problemele social-umane aparute in viata tinerilor, in relatiile

acestora cu factorii educativi.

Obtinerea unui larg orizont cultural depinde mai intai de scoala, dar in ultima instanta depinde de noi insine. „A te naste - spunea istoricul Vasile Parvan -

nu-i meritul tau; a fi om de cultura, aceasta tine de tine", iar criticul literar Garabet Ibraileanu spunea:, A trai ca intelectual, inseamna a trai in lumina si

adevar"; ori, cultura iti ofera aceasta sansa.

Cultura generala bogata a profesorului este, fara indoiala, o posibilitate de formare si influentare a dezvoltarii culturii generale a tineretului. Ea este, in

acelasi timp, si o posibilitate de dezvoltare si afirmare reala a prestigiului profesorului.

Pregatire psihopedagogica si metodica

In conceptia pedagogica moderna, pentru ca profesorul sa poata concepe, organiza, proiecta cu succes actul educational el are nevoie neaparat si de

pregatire psihopedagogica si metodica.

Calitatea de educator (de pedagog) nu este innascuta. La anumiti oameni, Ia anumiti specialisti, anumite particularitati temperamentale innascute, desigur

si antrenate, dezvoltate, pot servi, in anumite limite, si muncii de educator. Calitatea de educator, tactul, maiestria si talentul de educator, profesia de

profesor se obtin prin studii universitare, asa cum se dobandeste si calitatea de specialist.

Numai imbinarea calitatilor de specialist, de om de stiinta si de cultura cu calitatea de psihopedagog poate duce la obtinerea unei profesii de educator, de

profesor, care sa se manifeste cu competenta si eficienta instructiv-educativa. In acest cadru, un specialist investit profesor trebuie: -sa cunoasca procesele

psihice si caracteristicile lor in evolutia elevilor (studentilor), tinand seama de acestea in actul educational; -sa cunoasca conceptiile si principiile care

stau la baza unei pedagogii si a unei educatii moderne, democratice; - sa cunoasca cum sa

transmita si sa adapteze continuturile disciplinelor predate la cerintele particularitatilor de varsta si individuale, la cerintele profilelor si specializarilor elevilor

etc; -sa cunoasca strategiile didactice necesare conceperii, organizarii, proiectarii si

desfasurarii cu eficienta a activitatilor instructiv-educative cu elevii (studentii) ; -sa cunoasca intreaga problematica a psihologiei si pedagogiei

scolare.

In contextul unei pregatiri temeinice si eficiente, un rol deosebit il au maiestria si tactul psihopedagogic ale profesorului.

Maiestria psihopedagogica reprezinta capacitatea (dimensiunea) complexa, personala si specifica a profesorului de a concepe, organiza, proiecta si

conduce (desfasura) cu competenta si prestigiu, spirit creativ si eficienta sporita procesul de invatamant, procesul de instruire si educare a tineretului.

Maiestria didactica se constituie ca stiinta si tehnica (arta) psihopedagogice. Ea este rezultatul atat al pregatirii si al experientei didactice indelungate, cat si

al interactiunii tuturor calitatilor personalitatii profesorului si intr-o masura importanta a celor psihopedagogice. Ea se obiectiveaza in a sti cat ,ce si cum sa

faci eficienta instructia si educatia tinerilor la disciplinele predate. Ea inseamna capacitatea si competenta de a-i invata pe elevi (studenti) cum sa invete,

cum sa se documenteze si, dupa caz, cum sa investigheze singuri, in mod independent.. Nu exista competenta a actului educational care sa nu beneficieze

de maiestria psihopedagogica a profesorului.

Tactul psihopedagogic este in fapt o componenta a maiestriei psihopedagogice, care se defineste prin capacitatea deosebita personala si specifica a

profesorului de a actiona in mod selectiv, adecvat, suplu, dinamic, creator si eficient pentru a asigura reusita actului educational in cele mai variate ipostaze

educationale, chiar in cele mai dificile, precum si relatii democratice de cooperare, respect si ajutor reciproc.

Capacitate de perfectionare profesionala, psihopedagogica si metodica, sistematica si continua

„Explozia informationala" deosebita, ca urmare a progresului stiintific, tehnic, cultural, etic etc, urmata de schimbari continue, chiar de mutatii in cadrul

disciplinelor predate, in profesiuni, in activitatile social-utile, in conditiile economiei libere de piata necesita o preocupare si o capacitate deosebite de a

asigura o perfectionare continua a pregatirii profesionale, a pregatirii de specialitate, psihopedagogice si metodica, in primul rand, dar si o perfectionare in

planurile cultural, etic, juridic si cetatenesc, deoarece toate domeniile vietii sociale sunt in evolutie, sunt caracterizate prin schimbari, prin noutati. in acest

context, pregatirea obtinuta in scoala si facultate nu mai este suficienta; ea trebuie mereu perfectionata, prin integrarea in ea a tuturor noutatilor esentiale

de natura ideatica si practica ce apar, si, in acelasi timp, prin eliminarea a ceea ce s-a uzat moral, a ceea ce nu mai prezinta fiabilitate cognitiva sau

actionala.

Perfectionarea profesionala a profesorului este necesara ca in toale profesiile si datorita pierderilor cognitive de-a lungul timpului si a implicarii lor mai

reduse sau a neimplicarii lor.. Daca nu am realiza reactualizarea si perfectionarea sistematica si continua a pregatirii profesionale la nivelul de performanta

cerut profesorului, atunci dascalul s-ar plafona, s-ar rutina, si-ar diminua pregatirea. Orice profesor, indiferent de specialitatea si gradul (profilul)

invatamantului la care preda, trebuie in mod obligatoriu sa-si perfectioneze sistematic si continuu pregatirea de specialitate si psihopedagogica, ca si

celelalte dimensiuni ale personalitatii lui de dascal.

Perfectionarea de specialitate psihopedagogica si metodica a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar se realizeaza prin urmatoarele forme:

definitivarea in invatamant, gradul II. gradul I, cursuri la intervale de 5 ani, studiu individual si anumite activitati organizate la nivelul scolii, judetului etc.

Profil moral-cetatenesc demn, civilizat

Profesorul nu este numai un instructor profesional. El este modelator uman, etic si cetatenesc al tinerilor. Munca de educator implica, in mod obiectiv,

calitati morale, o constiinta si o conduita morala demne, civilizate. Profesorul trebuie sa cunoasca principiile si regulile morale corespunzatoare statului de

drept si democratic, ale societatii civile libere si sa formeze deprinderi de comportare in concordanta cu teoria morala corespunzatoare societatii in care

traieste.

Modelul etic (moral-cetatenesc) demn al profesorului constituie chezasia educarii moral-cetatenesti demne si civilizate a tinerilor. El este o sursa si o forta

de influentare etico-cetateneasca a elevilor - mai ales. De aceea, autocontrolul asupra atitudinilor si modului de comportare in orice situatie - in familie, pe

strada, in mijloacele de transport, la scoala etc. trebuie sa insoteasca in permanenta viata profesorului. Desigur, profesorul va cauta sa fie model etico-

cetatenesc pentru elevi (studenti), dinamizand spiritul critic, spiritul de independenta si creativitate la elevi, pentru ca treptat atitudinile si comportamentul lor

sa capete amprenta personala, sa devina propriul lor modelator etico-cetatenesc, in care autoeducatia moral-civica sa capete o pondere tot mai mare.

Profesorul trebuie sa fie un model spiritual si moral-cetatenesc pentru comuniunea sociala in care traieste. Atitudinile si deprinderile etice ale profesorului

vor spori competenta si eficienta maiestriei si tactului psihopedagogice, vor determina cresterea prestigiului sau educativ in scoala si in afara ei.

Capacitatea manageriala

Locul, rolul si activitatea profesorului alcatuiesc un microunivers institutional de educatie, care, pentru a obtine rezultate eficiente, implica in mod obiectiv si

necesar si o functie manageriala. Profesorul, in general, este implicat in actul conducerii unitatii de invatamant prin unele functii pe care le poate detine (sef

de catedra, diriginte, sef de comisie sau reprezentant in consiliile de conducere colective). Insasi activitatea profesorului cu clase si mai ales ca diriginte

reprezinta o munca de conducere. De aceea, profesorul trebuie sa cunoasca si sa aplice in activitatea sa elemente ale principiilor si functiilor conducerii.

Pregatirea profesorului in domeniul managementului educational (invatamantului), chiar de pe bancile facultatii, reprezinta o necesitate obiectiva, aceasta

fiind ceruta de insasi munca de educator, dar si de faptul ca din randul profesorilor se aleg managerii unitatilor de invatamant, inspectorii scolari etc, care

trebuie sa conduca cu competenta si eficienta.

Tinuta profesorului

In orice ocazie, profesorul trebuie sa aiba fata de sine si fata de altii o atitudine, o pozitie si un comportament demne, civilizate. Aceasta necesita ca

aspectul sau exterior in privinta imbracamintei, incaltamintei, parului etc. sa fie frumos, elegant si ingrijit, in pas cu moda, fara insa a fi extravagant, iesit din

comun. Sa faca din profesor, ca educator, un model orientativ elevat, demn si civilizat de tinuta.

Talentul pedagogic asociat cu ansamblul capacităţilor care determină competenţa profesională şi ansamblul calităţilor personale conferă acea

măiestrie pedagogică care defineşte profesia de educator sau cadru didactic.

Se consideră că „a fi profesor” trebuie înţeles în sensul de „a deveni profesor” adică de a transforma meseria într-o carieră.

Din punctual meu de vedere, devin profesori „excelenţi” acei profesori care ştiu cum să le capteze elevilor atenţia şi să le-o menţină pe tot parcursul

lecţiilor, să formuleze cu claritate competenţele urmărite în cadrul fiecărei activităţi didactice, să reactualizeze cunoştinţele anterioare necesare învăţării, să

predea accesibil şi convingător noile cunoştinţe, să creeze situaţii de învăţare adecvate, să dirijeze învăţarea şi să obţină feed back, ori de câte ori este

nevoie, să evalueze prin metode variate.