POPULAŢIE ŞI HABITAT – concepte şi perspective

„Pentru prima dată în istorie, în anul 2008 peste jumătate din populaţia mondială

adică 3,3 miliarde de oameni a ajuns să trăiască în oraşe”

State of World Population 2007 – Unleashing the Potential of Urban Growth

UNFPA – United Nations Population Fund

11 iulie- “Ziua Mondială a Populaţiei”11 iulie- “Ziua Mondială a Populaţiei”

În anul 1974, O.N.U. a proclamat “Anul Internaţional al Populaţiei” şi a invitat, pentru prima dată în istorie, toate statele lumii la Conferinţa Mondială a Populaţiei ale cărei lucrări s-au desfăşurat în luna august în capitala României.

În acel an numărul populaţiei mondiale ajunsese la 4 miliarde locuitori iar 13 ani mai târziu (1987) în ziua de 11 iulie populaţia lumii a atins cifra de 5 miliarde de locuitori. “Orologiul demografic” arăta la începutul mileniului trei o populaţie de 6 miliarde de locuitori.

Creşterea populaţiei mondiale este o problemă globală căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global.

În acest context, începând cu anii `90, România, ca şi majoritatea ţărilor europene, cunoaşte o schimbare a evoluţiei demografice, creşterea fiind înlocuită de un declin demografic.

POPULAŢIA (NUMĂR DE LOCUITORI) PE ZONE GEOGRAFICE

DENSITATEA POPULAŢIEI PE GLOB

(NR. DE LOCUITORI PE KM PĂTRAT)

Distribuţia ratei natalităţii în lume

Explozia demografica din zorii societatii moderne, care a reprezentat materia prima pentru teoria lui Malthus, a avut loc in tari dezvoltate, in state unde revolutia industriala era in plina dezvoltare. Iesirea din criza care se putea prefigura pe baza discrepantei sesizate de catre Malthus a avut loc pe doua cai. Mai intai, dezvoltarea industriala a declansat un proces de ridicare a bunastarii, care a putut face fata evolutiei rapide a populatiei. O evolutie care pe buna dreptate nastea ingrijorare. De pilda, populatia Europei a evoluat de la aproximativ 50 de milioane, cat avea in 1600, la aproape 1 miliard la mijlocul secolului 20. La 1600 ea reprezenta o zecime din populatia lumii, la 1950 ajunsese sa reprezinte aproape o treime.

Thomas Malthus1766-1834

Populaţia lumii creşte în progresie geometrică iar resursele în progresie aritmetică

Creşterea populaţiei în raport cu resursele

Timp

Pop

ulaţ

ie

Res

urse

de

subz

iste

nţă

  1950 1960 1970 1980 1990 1995

Total mondial 2.564

3.050

3.721

4.478

5.330

5.757

Total dezvoltate 832 945 1.049

1.137

1.213

1.224

Total subdezvoltate 1.732

2.105

2.672

3.341

4.117

4.533

Evolutia populatiei in tarile dezvoltate si cele subdezvoltate (milioane locuitori) 

    Total Africa

Asia si Oceania

America Latina si Zona

caraibiana

Statele Unite si Canada

Europa

1998

Populatia(milioane)

5 931 779 3 619 500 304 729

2025

Populatia(milioane)

8 081 1 496

4 825 690 369 701

Cresterea populatiei 1998-2025 

Nr.crt.

Tara Populatia totala

(milioane)

Rata medie de crestere a populatiei (1995-2000)

Rata totala a

fecunditatii1 China 1243,7 0,9 1,802 India 960,2 1,6 3,873 SUA 271,6 0,8 1,964 Indonezia 203,5 1,5 2,635 Brazilia 163,1 1,2 2,176 Rusia 147,7 -0,3 1,357 Pakistan 143,8 27 5,028 Japonia 125,6 0,2 1,489 Banglades

h122,0 1,6 3,14

10 Nigeria 118,4 2,8 5,97

Primele 10 tari cele mai populate ale lumii (1997) 

Provocări demografice din perspectiva UE şi a României în particular

• Scăderea populaţiei

• Îmbătrânirea demografică

• Distribuţia urban - rural

Evoluţii demografice ale României în context european Scăderea populaţiei

• România înregistrează una dintre cele mai importante scăderi ale populaţiei totale:– locul 3 din punctul de vedere al scăderii

absolute a populaţiei în intervalul 2008 – 2009 (Germania – locul 1, Bulgaria – locul 2)

– locul 6 ca şi modificare procentuală (Bulgaria – locul 1, Lituania – locul 2, Letonia – locul 3)

Evoluţii demografice recente în Uniunea Europeană (UE27)

Tabelul 1. Ţările UE care înregistrează în intervalul 2007 – 2009 o scădere a populaţiei totale. Ţara 2007 2008 Modificare

2007-2008 2009 Modificare

2008-2009

Număr (%) număr (%)

Bulgaria 7679290 7640238 -39052 -0,508 7602116 -38122 -0,498

Estonia 1342409 1340935 -1474 -0,109 1340341 -594 -0,044

Germania 82314906 82217837 -97069 -0,117 82062249 -155588 -0,189

Letonia 2281305 2270894 -10411 -0,456 2261132 -9762 -0,429

Lituania 3384879 3366357 -18522 -0,547 3350385 -15972 -0,474

Polonia 38125479 38115641 -9838 -0,025 38130302 14661 0,038

România 21565119 21528627 -36492 -0,169 21496664 -31963 -0,148

Ungaria 10066158 10045401 -20757 -0,206 10029873 -15528 -0,154

UE27 495090294 497455033 2364739 0,477 499673325 2218292 0,445

Sursa: calcule realizate pe baza datelor Eurostat

Scăderea populaţiei – efecte

• Efectele vor fi vizibile în sectorul privat şi public deopotrivă– Îngustarea pieţei interne

– Dezechilibre pe piaţa muncii

• Sectorul public va fi afectat în principal prin:– Sistemul de asigurări sociale

– Sistemul de sănătate

– Sistemul de învăţământ

Europa de Vest este în curs de îmbătrânire

– Ca o consecinţă a:

• Speranţa de viaţă mai mare

• Rata natalităţii şi fertilităţii în scădere

A doua tranziţie demografică:

– Scădere a natalităţii

– Număr mai mic de căsătorii şi a căsătoriilor târzii

– Căsătorii instabile şi ratele de creştere divorţ

– Creştere ponderii convieţuirii în afara căsătoriei

– Creşterea numărului de copii născuţi în afara căsătoriei

Îmbătrânirea demografică

Îmbătrânirea demografică - România

• Simultan cu procesul de scădere a populaţiei totale, România înregistrează o tendinţă de îmbătrânire demografică;

• Cauzele sunt atât sporul natural negativ (natalitate redusă combinată cu mortalitate ridicată) cât şi fenomenele migratorii

• Previziunile arată că aceste tendinţe se vor menţine pe termen mediu şi lung

Distribuţia urban - rural• Urbanizarea este una dintre tendinţele globale generale• La nivel mondial, s-au înregistrat două valuri ale procesului

de urbanizare:– În America de Nord şi în Europa, între 1750 – 1950:

• populaţia urbană a crescut de la 10% la 52%, în cifre absolute de la 15 la 423 de milioane de orăşeni.

• Simultan cu urbanizarea, Europa şi America de Nord au experimentat în această perioadă prima tranziţie demografică şi primul val de industrializare.

– În regiunile mai puţin dezvoltate ale lumii, 1950 – 2030:• populaţia urbană în regiunile sărace ale globului va creşte de la 309

milioane în 1950 la aprox. 4 miliarde în 2030, procentul populaţiei urbane va creşte în zonele respective de la 18% la aproximativ 56%.

Statele Unite ale Americii

Harta Lumii

EuropaVazute noaptea

Total tari subdezvoltate

Total tari dezvoltate

Anii Total Urban Rural Total Urban Rural

1800 720 61 659 180 22 158

1900 1100 99 1001 495 148 347

1950 1684 285 1399 832 448 384

1994 4534 1867 2667 1236 910 326

2030 7100 4000 3100 1400 1140 260

Evolutia populatiei mondiale urbane si rurale(milioane locuitori)

Evoluţia populaţiei pe medii de locuire rural-urban

Populaţia urbană şi rurală,Ţările în curs de dezvoltate

1950 - 2025

Oraşele cu mai mult de 10 milioane de locuitori în 2015

Oraş, Ţară Data Recensamant Populaţie a municipiului

Tokyo / Japonia 2005-10-01 33,800,000

Seul / Coreea de Sud 2006-07-01 23,800,000

Mexico City / Mexic 2006-07-01 22,800,000

Mumbai (Bombay) / India 2001-03-01 22,200,000

Delhi / India 2001-03-01 22,200,000

New York (NY) / Statele Unite 2005-07-01 21,900,000

Jakarta / Indonezia 2003-07-01 15,100,000

Sao Paulo / Brazilia 2005-07-01 20,900,000

Manila / Filipine 2000-10-01 19,000,000

Los Angeles (CA) / Statele Unite 2005-07-01 18,000,000

Shanghai / China 2000-11-01 17,900,000

Osaka / Japonia 2005-10-01 16,700,000

Cairo / Egipt 2006-11-11 14,700,000

Kolkata (Calcuta) / India 2001-03-01 16,000,000

Karachi / Pakistan 1998-03-02 15,600,000

Guangzhou (Canton) / China 2000-11-01 15,200,000

BUENOS AIRES / Argentina 1991-10-15 13,800,000

MOSCOVA / Rusia 2006-07-01 13,500,000

Beijing (Peking) / China 2000-11-01 13,100,000

Dhaka / Bangladesh 2001-01-22 13,000,000

Istanbul / Turcia 2003-07-01 12,400,000

Rio de Janeiro / Brazilia 2005-07-01 12,400,000

Teheran / Iran 2003-07-01 12,400,000

LONDRA / Regatul Unit al Marii Britanii 2001-04-29 12,300,000

Shenzhen / China 2000-11-01 9,550,000

Lagos / Nigeria 1991-11-26 11,300,000

PARIS / Franţa 1999-03-08 10,000,000

Urbanization & the population question

Source: Marshall, J. 2005

Tokyo / Japonia

Mumbai (Bombay) / India

New York (NY) / Statele Unite

Dhaka / Bangladesh

Shanghai / China

Source: Marshall, J. 2005

Distribuţia urban – rural în România

• România experimentează procesul de urbanizare după 1950, în mod similar cu statele în curs de dezvoltare

• 1985 este anul în care populaţia urbană depăşeşte pragul de 50%

• În prezent, gradul de urbanizare a depăşit 55%

Tabelul 2. Distribuţia populaţiei pe regiuni şi pe medii în România - 2006

Regiunea Total Urban Rural Urban (%)

Rural (%)

1 NE 3732583 1629250 2103333 43,6 56,4

2 SE 2837834 1573520 1264314 55,4 44,6

3 S 3312342 1379073 1933269 41,6 58,4

4 SV 2293895 1092922 1200973 47,6 52,4

5 V 1927229 1223730 703499 63,5 36,5

6 NV 2730132 1449635 1280497 53,1 46,9

7 Centru 2530818 1513670 1017148 59,8 40,2

8 Bucureşti 2219532 2052138 167394 92,5 7,5

Efecte - provocări

• Efectele tendințelor demografice actuale se manifestă mai puternic în mediul rural:– Îmbătrânirea populației rurale a României;– Emigrația afectează mediul rural;– Migrația internă rural – urban contribuie la depopularea satelor;– La nivel național sub jumătate din populația activă contribuia la

fondurile de asigurări de sănătate și de pensii, procent care în mediul rural este mult mai mic

• Tendințele demografice sunt îngrijorătoare în majoritatea regiunilor, în special în cele cu grad ridicat de urbanizare

Tabelul 3. Previziuni privind evoluţia pe regiuni a populaţiei

României Regiunea 2010 2015 2015/2010 (%)

România 21345284 20916694 -2,00789

1 NE 3741391 3732876 -0,22759

2 SE 2807166 2749461 -2,05563

3 S 3266611 3188953 -2,37733

4 SV Oltenia 2261546 2200857 -2,68352

5 V 1878498 1794897 -4,45042

6 NV 2720627 2714071 -0,24097

7 Centru 2485849 2399526 -3,47258

8 Bucureşti 2183596 2136053 -2,17728

Soluții? - Politici demografice

• Politicile demografice au rezultate pe termen lung

• Politicile demografice s-au manifestat până în prezent mai degrabă ca politici de protecţie socială, ceea ce poate explica lipsa rezultatelor semnificative

• Politici economice generale:– Evoluţiile demografice din România au cu precădere

cauze economice (exemple: emigraţia, natalitatea scăzută, migraţia rural - urban)

– Politicile ce stimulează dezvoltarea regională generează externalităţi pozitive, contribuind la eliminarea cauzelor care generează tendinţele demografice nefavorabile

• Politici sociale:– Obligativitatea participării la sistemele de asigurări

sociale, pentru că în scurt timp România se va confrunta cu o criză profundă în mediul rural

DISTRIBUTIA ORASELOR

În „Raportul Interimar privind Coeziunea Teritorială” al Direcţiei Generale pentru Politici Regionale a Comisiei Europene, făcut public în 2004, se

susţine că pe teritoriul Uniunii (în care era inclusă şi Romania) sunt enorme dezechilibre teritoriale.

Coeziunea teritorială face parte, alături de coeziunea economică şi de cea socială, din triada după care se fac politicile de dezvoltare europene, în urma cărora apar programele de dezvoltare aferente finanţate de UE.

Dezechilibrele privesc atît bogăţia locuitorilor, dar şi accesul lor la transport, la energie, la telecomunicaţii, capacitatea de inovare a

locuitorilor etc.

Deasemeni pe întreg teritoriu al Uniunii Europene este remarcat, de autorii acestui raport, un mare dezechilibru între centru şi periferie.

•

DISTRIBUTIA ORASELORAceste decalaje le putem obseva şi noi cu ochiul liber fără nici un studiu.

Dar ce este important în acest raport sunt criteriile de descriere a sistemului urban european pentru putem afla în ce ape se scaldă posibila Zonă Metropolitană

Timişoara.

Noţiunea după care se fac clasificări este „zona urbană funcţională” (FUA- Functional Urban Areas).

După aceste criterii sunt în Uniunea Europeană 1595 de astfel de zone. Conform definiţiei date în Comunitatea Europeană,

FUA este o aglomerare de peste 50.000 locuitori care are un nucleu urban de peste 15.000 locuitori.

Din punct de vedere al importanţei acestor zone zone urbane funcţionale pentru politicile de planificare strategice, spaţiale şi financiare, s-au stabilit trei categorii

ierarhice.

Această ierarhie este stabilită în conformitate cu criterii ce analizează populaţia, transportul, turismul, industria, cunoaşterea, administraţia etc.

DISTRIBUTIA ORASELORCele trei categorii sunt

„Zonele metropolitane de importanţă europeană (MEGA)”,

„Zonele funcţionale urbane (FUA) de importanţă naţională sau transnaţională” şi

„Zone funcţionale urbane (FUA) de importanţă regională sau locală”

Dacă privim harta Uniunii Europene propusă de acest raport cu privire la tipologia zonelor urbane funcţionale putem constata o aglomerare a zonelor metropolitane de importanţă europeană într-un pentagon care are vîrfurile la

Londra, Paris, Milano, Frankfurt şi Hamburg şi în zona noastră doar Budapesta, Bucureştiul şi Sofia îndeplinesc aceste criterii.

În Romania mai există zone funcţionale urbane de de importanţă naţională sau transnaţională precum Iaşi, Cluj- Napoca, Braşov, Timişoara şi Constanţa şi o serie de alte zone funcţionale urbane de importanţă regională sau locală.

DISTRIBUTIA ORASELORZonele metropolitane de importanţă europeană, cele din prima categorie, sunt

considerate motoarele de dezvoltare europene.

Ele sunt polii de dezvoltare urbană la scara europeană.

Aceşti poli sunt împărţiţi după forţa lor pe trei nivele şi anume zone metropolitane puternice, zone metrolitane potenţiale şi zone metropolitane slabe.

Conform rapoartelor Uniunii Europene şi concentrarea zonelor metropolitane putenice este în pentagonul de care am pomenit.

Din categoria a doua cea a zonelor metropolitane potenţiale fac parte Praga, Budapesta şi Varşovia.

Ce însă este cu adevărat important pentru noi, locuitorii acestei zone, este că pe harta cu motoarele din afara pentagonului mai sus amintit la categoria zone

metropolitane slabe în Romania apar două astfel de zone şi anume Bucureşti şi TIMIŞOARA.

În zona noastră regională balcanică în această categorie mai sunt Sofia şi Atena.

Această companie nu ne face decît onoare. Dar ne şi obligă

SISTEMELE URBANE

Monocentric _ ce gravitează în jurul unui singur oraş –Estonia, Letonia, Ungaria, Slovenia, Malta

Policentric _Polonia, Cehia, Slovacia, Romania, Bulgaria, Cipru

 

Bucureşti reprezintă 9% din populaţie şi în jurul lui gravitează 15 oraşe cu o populaţie de 150.000-300.000 locuitori

Budapeste reprezintă 17% cu doar 8 oraşe cu o populaţie de 100.000-200.000 locuitori.

•   

DISTRIBUTIA ORASELORSunt două raţiuni antagonice care conduc fenomenul de distribuţie a aşezărilor şi anume există una

economică care conduce la concentrarea populaţiei şi alta ecologică care conduce la distribuţia populaţiei în teritoriu.

În anii 90 ai secolului trecut în orice strategie de dezvoltare a unei zone apar aceste două obiective şi anume obiectivul de creştere economică şi cel de menţinere a echilibrului ecologic.

Pentru realizarea armoniei s-a introdus de curînd un al treilea obiectiv şi anume cel de echilibru social.

Problemele economice au făcut ca în perioada industrializării populaţia să se mute în marile oraşe.

În ultimii 30 de ani fenomenul s-a întărit şi mai mult.

Exemplul Coreei este elocvent în 1960 avea 80% populaţie rurală ca în 2000 să aibă 20% populaţie rurală

Romania doreste sa aiba in 2025 70%urban

În anul 2000 în Manila în fiecare oră se adaugă 60 locuitori, în Delhi 47, în Lagos 21.

Această migraţie se datorează faptului că în aceste oraşe s-au creat noi locuri de muncă, care au făcut ca tot mai mulţi oameni să vină pentru a căuta noi locuri de muncă. Treptat regiunea se

deşertifică, dezechilibru dintre oraş şi sat creşte, oraşul devine tot mai bogat.

DISTRIBUTIA ORASELOR

Regiunea va avea cel mai ridicat standard în centru şi cel mai sărac la periferia sa.

De exemplu în anul 2000 producţia New York-ului este mai mare ca cea a întregii Brazilii, producţia Los Angeles-ului este jumătate ca cea a Chinei, producţia

Londrei este aproape ca cea a întregii Suedii, sau cea a Mexico-City este puţin mai mică ca cea a Indiei.

În anumite ţări care încearcă să controleze această creştere prin redistribuire prin subvenţii se încearcă echilibrarea zonelor care stau prost.

Problemele ecologice sunt datorate poluarii excesive, din cauza circulaţiei auto, a deşeurilor, sunt datorate lipsei de apă, a lipsei de locuinţe, a densităţilor prea

mari etc. Impactul negativ al prezenţei umane poate fi minimizat dacă există o distribuţie corectă a populaţiei în teritoriu.

Costul pe cap de locuitor este mult mai ridicat într-un oraş mare din cauza utilităţilor, a facilităţilor decît într-un oraş mic.

ORAŞELE ÎN TERITORIU

Un oraş mare funcţionează ca un magnet .

Lîngă el este foarte greu să reziste un oraş mic.

Migraţia populaţiei de la sat sau din micile oraşe către cele mari este un fenomen previzibil, chiar dacă la sat are ceva mîncare şi o locuinţă şi în

noul oraş mare nu este sigur pe acestea.

Aceste orăşele îşi pot găsi soluţia salvatoare doar dacă se stabilesc nişte priorităţi şi anume:

1. restructurarea ecomonică. Este nevoie de descentraizarea industriei în oraşele mici (Recaş) Stimularea pentru cultivarea legumelor

2. zonificarea . Centuri de verdeaţă ca zone bine definite (Ottawa)

3. Sevicii sociale. Micile oraşe pot adăposti servicii sociale, locuri pentru weekend, tabere pentru copii, pentru pensionari Sunt funcţiuni pe care

oraşul mare ar fi de dorit să şi le mute în cele mici.

SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII DURABILE A ORAŞELOR – POLI URBANI DE CREŞTERE

-Axă prioritară a POR 2007-2013-

Două tipuri de abordări privind dezvoltarea urbană:

• Poli de creştere – centrele urbane mari şi arealul lor de influenţă

• Poli urbani de dezvoltare – municipii şi oraşe

Dezvoltarea policentrică în sprijinul competitivităţii regionale şi dezvoltării teritoriale

• Obiectivul Obiectivul ggeneral al eneral al CConceptuluionceptului strategic strategic de dezvoltare de dezvoltare teritoriteritoriaallăă RomRomâniaânia 2030 2030

Integrarea României în structurile teritoriale europene prin: Integrarea României în structurile teritoriale europene prin: • afirmarea identităţii regional-continentaleafirmarea identităţii regional-continentale• dezvoltarea competitivităţii dezvoltarea competitivităţii • creşterea coeziunii teritorialecreşterea coeziunii teritoriale• dezvoltarea teritorială durabilădezvoltarea teritorială durabilă

ObiectivObiectivele specifice ele specifice CConceptuluionceptului strategic strategic de dezvoltare teritori de dezvoltare teritoriaallăă RomRomâniaânia 2030 2030

1. Racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeană şi1. Racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeană şi inter-continentală a polilor şi coridoarelor de dezvoltareinter-continentală a polilor şi coridoarelor de dezvoltare

2. Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi urbane2. Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi urbane

3. Stimularea3. Stimularea solidarităţii funcţionale urban-rural şi dezvoltarea solidarităţii funcţionale urban-rural şi dezvoltarea rurală adecvată diferitelor categorii de teritoriirurală adecvată diferitelor categorii de teritorii 4. 4. Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături inter-regionale Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături inter-regionale

5. 5. Protejarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului natural şi Protejarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului natural şi culturalcultural

Dezvoltare policentrică – competitivitate regională şi coeziune teritorială

Contribuţia dezvoltării policentrice la asigurarea competitivităţii prin:

• Reţeaua de poli majori– deţine şi exercită competenţe la nivel naţional, transfrontalier,

transnaţional (reţeaua de zone metropolitane, poli competitivi)– dezvoltă clustere economice pe baza avantajelor competitive– contribuie la configurarea regiunilor pentru schimbare economică

• Reţeaua de poli urbani, oraşe specializate– asigură dezvoltarea funcţiunilor specializate – asigură valorificarea diversificată şi competitivă a capitalului teritorial

Dezvoltare policentrică – competitivitate regională şi coeziune teritorială

Contribuţia dezvoltării policentrice la asigurarea coeziunii teritoriale prin:

• Reţeaua de poli majori– stimulează relaţia urban-rural– contribuie la structurarea regiunilor pentru schimbare economică– asigură conectarea reţelei de poli majori la nivel intern, transfrontalier

şi transnaţional• Reţeaua de poli urbani, oraşe specializate

– asigură preluarea presiunilor de dezvoltare asupra polilor majori prin deconcentrarea funcţiunilor la nivel teritorial

– susţine dezvoltarea structurii teritoriale a urbanizării

Structurarea relaţiilor funcţionale din teritoriul regiunilor de dezvoltare

Regiunea de Sud şi Regiunea Bucureşti-Ilfov

Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

Regiunea de Sud-Est

Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

Regiunea de Nord-Est

Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

Regiunea Centru

Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

Regiunea de Nord-Vest

Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

Regiunea de Vest

Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

Regiunea de Sud-Vest

Sursa: Rey, Violette (coord) - Atlasul României (ed a II-a), Ed. RAO, Bucureşti, 2006

Stadiul asocierii intercomunitare în

jurul municipiilor de rang 0 şi I

Sursa: MDLPL, 2008