Poluarea Marii Negre

Marea Neagra are o chimie specifica, care o diferentiaza de orice alta mare de pe planeta. Ceea ce o face cu adevarat speciala este ca, în timp ce alte mari si oceane care contin oxigen dizolvat in apele lor, în Marea Neagra nu exista deloc oxigen sub adâncimea de 100 metri. Poluarea Marii Negre reprezinta o problema majora in tara noastra, avand efecte negative atat asupra mediului inconjurator, cat si asupra oamenilor. În ultimele trei decade Marea Neagră a suferit o degradare importantă a resurselor natural.

Titeiul si alte substante petrochimice sunt principalii poluatori ai Marii Negre, alaturi de care apele uzate, gunoaiele menajere si poluarea aerului se adauga in mod semnificativ.

De altfel,substantele chimice, precum cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele si erbicidele care nu se descompun in contact cu solul, patrund in cele din urma in Marea Neagra. Marea devine astfel un depozit pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri.

Cu alte cuvinte, fenomenele antropice semnificative cu influenţe negative asupra ecosistemului marin sunt:- exploatarea resurselor minerale, petrol şi gaze din platoul continental al Mării Negre;- transportul naval ce poate produce poluarea apei marine în mod deliberat, prin evacuări ilegale de la nave (ape de santina şi hidrocarburi) sau accidental, datorita deficienţelor în exploatare;- industria petrochimică şi chimică, industria grea - construcţii şi reparaţii de nave;-pescuitul intensiv, chiar braconajul despre care auzim de noi incidente aproape în fiecare săptămână.

- fenomenul de eroziune costieră semnalat în mod special în ultimele decenii a generat diminuarea suprafeţelor de plaje a litoralului românesc. În ultimul deceniu bilanţul dintre aportul şi pierderile de material sedimentar este negativ, efectul nefavorabil avându-l construcţiile hidrotehnice; - concentraţii mari de îngrăşăminte chimice, aduse de râurile ce se varsă în mare, dar mai ales de Dunăre, ceea ce duce la proliferarea unor specii de alge; acestea consumă oxigenul dizolvat în apă – un fenomen care afectează grav populaţiile de peşti şi alte creaturi marine;

Pâna în prezent în Marea Neagră au fost inventariate aproximativ 1500 specii de vertebrate şi nevertebrate. Urmare a accentuarii poluării industriale şi orăşeneşti din ultimile două decenii s-a constatat reducerea unor specii de peşti răpitori, cât şi a unor specii de peşti cu importanţă economică precum: scrumbie, calcan, hamsie, stavrid şi sturioni. Din cele 26 de specii de peşti cu valoare comercială care traiau aici la jumătatea secolului trecut, au mai ramas doar cinci.

Recifele artificiale pot fi una din soluţiile cele mai ecologice şi eficiente pentru combaterea poluării în Marea Neagră, dacă proiectul „Research and Restoration of the Essential Filter of the Sea – REEFS”, finanţat de Uniunea Europeană. Astfel se creează oaze de viaţă într-o zonă a mării care de obicei este moartă. În Marea Neagră, din cauza hidrogenului sulfurat de pe fund şi a faptului că apa se răceşte puternic în timpul iernii, nu se pot forma recife de corali ca în zonele calde.

“La Mamaia, fundul este nisip, midiile nu se pot fixa, algele nu se pot fixa. În Marea Neagră este un surplus de nutrienţi care trebuie consumaţi de cineva. Ţineţi minte că vara la mal apa devenea roşie, arunca pe mal peşti morţi şi scoici moarte…Recifele vor fi făcute de partenerii noştri din Bulgaria, ei sunt cei care le vor construi, le vor aduce şi le vor amplasa la noi în ţară.” –biologul Radu Mihnea

Alte masuri impotriva poluarii:

-epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a unor substante chimice sau a unor bacterii biodegradante etc.);

-construirea unor statii de epurare a apelor reziduale

Choose the change!

You are the only ones who can save OUR SEE!