Teme ANAR..................................................................................................................6"Apele Române": Aglomerări de gheţuri pe râul Bistriţa.............................................6Aglomerări de gheţuri pe râul Bistriţa..........................................................................6Aglomerări de gheţuri pe râul Bistriţa. ANAR: Fenomenul este ATIPIC, dar nu s-au produs revărsări, monitorizăm.....................................................................................7Gheaţa blochează râul Bistriţa.....................................................................................819 ZONE UMEDE CU O SUPRAFAȚA DE 1.158.448 HECTARE........................................8Zonele umede, infrastructură naturală pentru agricultură..........................................9Zonele umede şi agricultura: cum pot fi salvate siturile Ramsar din România...........10ANAR: Zonele umede – infrastructură naturală ce susţine agricultura......................14ANAR - Administratia Nationala 'Apele Romane' anunta inceperea activitatilor de consultare a publicului in ceea ce priveste principalele probleme de gospodarire a apelor.........................................................................................................................14Teme similare.............................................................................................................17Rovana Plumb (PSD): Guvernul a trecut cu bine testele conditiilor meteo din ultima saptamana................................................................................................................. 17Comunicat de presa - Ministerul Mediului.................................................................18Teme de mediu...........................................................................................................19Romania doreste sa valorifice la maxim potentialul Marii Negre..............................19Noi proteste fata de explorarea gazelor de sist: Peste 100 de persoane s-au strans in Piata Civica din Vaslui.................................................................................................20APM Vaslui a emis acord de mediu pentru perimetrul Chevron de la Puieşti, fără a exista contestaţii........................................................................................................21APM Botosani sarbatoreste Ziua Mondiala a Zonelor Umede...................................23
PRESA LOCALĂ............................................................................................................24ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI..................................................24
Au studiat 1601 km de cursuri de apă şi au făcut hărțile de hazard la inundații........24Hărţi de hazard la inundaţii, finalizate.......................................................................25Hărţile hazardului: ABA Crişuri a delimitat zonele inundabile ale Bihorului...............26ABA Crişuri a finalizat hărţile de hazard la inundaţii..................................................27ABA Crişuri face hărţi de hazard la inundații..............................................................28
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA...........................................29Teme ABA...................................................................................................................30Pescarii şi ecologiştii bistriţeni, scandalizaţi. Fiul peremistului Cotuţiu vrea să exploateze balast direct din râul Şieu!.......................................................................30MARAMUREŞ: Surpările de mal pun în pericol două localități din judeţ....................32Comuna Bistra, aproape de izolare. Probleme şi la Săliştea de Sus. Autorităţile aşteaptă vreo tragedie ca să ia măsuri.......................................................................33Teme similare.............................................................................................................34Comandament de lucru pentru investiţia Tarniţa-Lăpuşteşti.....................................34INVESTITIE – Retelele de apa si canalizare din cartierul Firiza al municipiului Baia Mare vor fi finalizate pana la mijlocul lunii octombrie...............................................35INVESTIŢII CIUDATE ÎN ŢARA LĂPUŞULUI...................................................................37Două poduri consecutive şi inutile.............................................................................37Canalizarea orasului Baia Mare, infundata cu diverse obiecte – Reactia dura a Vital 38Teme de mediu...........................................................................................................40LANSARE PROIECT - Imbunatatirea calitatii vietii prin managementul deseurilor biodegradabile, printr-un parteneriat intre orasele Baia Mare, Ivano-Frankivsk si Kolomyia.................................................................................................................... 40OBIECTIVE - Ocolul Silvic Baia Mare doreste infiintarea unui parc natural de peste 20.000 hectare pe Valea Firizei..................................................................................41
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ – VEDEA...................................42Teme ABA...................................................................................................................43Elevii au marcat şi ei Ziua Mondială a Zonelor Umede. Păsările acvatice, urmărite cu binoclul...................................................................................................................... 43
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Cu prilejul Zilei Mondiale a Zonelor Umede, Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea au făcut mai mai multe acţiuni cu elevii...................................44Apele Române au sărbătorit Ziua Zonelor Umede.....................................................44Teme de mediu...........................................................................................................45VOLUNTAR PENTRU UN MEDIU ÎNCONJURĂTOR CURAT...........................................45Ecologică....................................................................................................................46
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................46Teme ABA...................................................................................................................46SGA Hunedoara cu doi şefi pe acelaşii post. Burjan a confiscat postul de director la APE.............................................................................................................................46Teme similare.............................................................................................................48Prefectul le cere primarilor să monitorizeze cursurile de apă şi să fie atenţi la persoanele aflate în situaţii de risc............................................................................48Autoturisme avariate de acoperişurile smulse de vântul puternic , la Hațeg.............49Vijelia a făcut prăpăd la Haţeg. Vântul a smuls o parte din acoperişul spitalului.......50Zeci de exproprieri vor face loc aducțiunii de apă Sântămăria Orlea - Deva..............50Încep exproprierile pe traseul aducţiunii de apã Sântãmãrie Orlea-Deva..................51Teme de mediu...........................................................................................................53Vin bani europeni pentru construcția deponeului ecologic de la Bârcea...................53Protestatari din Câmpeni pentru o cauză de la Deva. 20 de deveni şi zeci de moţi au protestat împotriva exploatărilor de aur...................................................................54Dimitrie Musca: “Cei de la Panfora mi-au spus clar ca se cauta gaze de sist”............55Miting impotriva gazelor de sist la Curtici..................................................................55Panfora Oil & Gas reafirmă că nu va face nici în fel de operaţiuni legate de gazele de şist în perimetrul EX-6 Curtici.....................................................................................56Tîrnova stă să explodeze – Localnicii ies în stradă, iar primarul zice că-s „circari”.....56Uniţi contra exploatării gazelor de şist: peste o mie de persoane şi-au apărat, la Curtici, dreptul la sănătate.........................................................................................57
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................58Teme ABA...................................................................................................................58
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Județul Suceava are nevoie de investiții de peste 750 milioane de lei pentru prevenirea inundațiilor..............................................................................................58
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................58Teme ABA...................................................................................................................58Castorii de pe Olt,,,ALIATUL”inundatiilor...................................................................58AUTORITĂŢILE BRAŞOVENE SUNT PREOCUPATE DE... CASTORI.................................60CASTORII PROTEJAŢI DE LEGE, INAMICUL NR.1 AL SGA.............................................60Pericol de inundaţii din cauza castorilor!...................................................................61Teme similare.............................................................................................................62Hidroelectrica îşi găseşte greu cumpărători pentru microhidrocentrale...................62
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................62Teme ABA.................................................................................................................63Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcată în Banat...................................................63
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................63Teme similare.............................................................................................................64Microhidrocentrale din Gorj, cumpărate de austrieci................................................64
PRESA CENTRALĂ
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ANAR"Apele Române": Aglomerări de gheţuri pe râul Bistriţa Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a anunţat că pe râul Bistriţa, amonte de acumularea Izvorul Muntelui, pe sectorul viaduct Poiana Largului până în amonte de 1 km, pe podul Săvineşti, s-au format aglomerări de gheţuri (zăpor) pe o lungime totală de 9,8 km. "Grosimile gheţurile se situează între 1 m până la 4,5 m, în anumite locuri. Din amonte, curge zaiul pe cca. 70% din suprafaţa albiei. În două zone, respectiv amonte de podul Săvineşti, s-au format două blocaje cu acumulări de apă spre amonte. Nivelul apei acumulate este în creştere, dar nu s-au produs revărsări în zonă", se arată într-un comunicat de presă. Echipele Administraţiei Naţionale "Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Siret au avertizat CLSU Poiana Teiului şi ISU "Petrodava" Neamţ şi, împreună, s-au deplasat la faţa locului. Populaţia a fost anunţată asupra riscurilor potenţiale pe care le poate provoca fenomenul în zonă, menţionează ANAR. Potrivit sursei citate, fenomenul atipic de zăpor pe râul Bistriţa este monitorizat permanent de la Apele Române (SGA Neamţ), autorităţile locale şi ISU "Petrodava" Neamţ. /Bursa, http://www.bursa.ro/apele-romane-aglomerari-de-gheturi-pe-raul-bistrita-228192&s=print&sr=articol&id_articol=228192.html
Aglomerări de gheţuri pe râul BistriţaAdministraţia Naţională Apele Române semnalează formarea unor aglomerări de gheţuri pe o lungime totală de 9,8 kilometri pe râul Bistriţa, amonte de acumularea Izvorul Muntelui, pe sectorul viaduct Poiana Largului. "Grosimile gheţurile se situează între 1 metru până la 4,5 metri, în anumite locuri. Din amonte, curge zaiul pe circa circa 70% din suprafaţa albiei. În două zone, respectiv amonte de podul Săvineşti, s-au format două blocaje cu acumulări de apă. Nivelul apei acumulate este în creştere, dar nu s-au produs revărsări în zonă. Echipele Administraţiei Naţionale "Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Siret au avertizat CLSU Poiana Teiului şi ISU 'Petrodava' Neamţ şi, împreună, s-au deplasat la faţa locului. Populaţia a fost anunţată asupra riscurilor potenţiale pe care le poate provoca fenomenul', se arată într-un comunicat al ANAR.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Fenomenul atipic de zăpor pe râul Bistriţa este monitorizat permanent de la Apele Române (SGA Neamţ), autorităţile locale şi ISU "Petrodava" Neamţ. Autorităţile sunt pregătite să acţioneze, în gestionarea unei eventuale situaţii de urgenţă, subliniază comunicatul. /Radio Antena Satelor, http://www.antenasatelor.ro/stiri/58-social/12991-aglomer%C4%83ri-de-ghe%C5%A3uri-pe-r%C3%A2ul-bistri%C5%A3a.html
Aglomerări de gheţuri pe râul Bistriţa. ANAR: Fenomenul este ATIPIC, dar nu s-au produs revărsări, monitorizămPe râul Bistriţa, amonte de acumularea Izvorul Muntelui, pe sectorul viaduct Poiana Largului până în amonte de 1 km, pe podul Săvineşti, se manifestă fenomenul de zăpor (aglomerări de gheţuri) pe o lungime totală de 9,8 km. Grosimile gheţurilor se situează între 1 m până la 4,5 m, în anumite locuri. Din amonte, curge zaiul pe cca. 70% din suprafaţa albiei. În două zone, respectiv amonte de podul Săvineşti, s-au format două blocaje cu acumulări de apă spre amonte. Nivelul apei acumulate este în creştere, dar nu s-au produs revărsări în zonă. Echipele Administraţiei Naţionale 'Apele Române' prin Administraţia Bazinală de Apă Siret au avertizat CLSU Poiana Teiului şi ISU 'Petrodava' Neamţ şi, împreună, s-au deplasat la faţa locului. Populaţia a fost anunţată asupra riscurilor potenţiale pe care le poate provoca fenomenul în zonă. Fenomenul atipic de zăpor pe râul Bistriţa este monitorizat permanent de la Apele Române (SGA Neamţ), autorităţile locale şi ISU 'Petrodava' Neamţ. Autorităţile sunt pregătite să acţioneze în gestionarea unei eventuale situaţii de urgenţă. /Jurnalul Național, http://jurnalul.ro/stiri/observator/aglomerare-gheturi-raul-bistrita-fenomen-atipic-revarsari-660386.html
Gheaţa blochează râul BistriţaAdministraţia Naţională Apele Române semnalează formarea unor aglomerări de gheţuri cu o lungime totală de 9,8 kilometri pe râul Bistriţa, amonte de acumularea Izvorul Muntelui. Bucăţile de gheată măsoară între 1 metru şi 4,5 metri, în anumite locuri. În amonte de podul Săvineşti, s-au format două blocaje. Nivelul apei acumulate este în
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
creştere, dar nu s-au produs revărsări în zonă. Gheaţa formată pe râul Bistriţa este monitorizată permanent de Apele Române, iar autorităţile sunt pregătite să acţioneze. /Radio Romania Actualitati, Radio Cluj, http://www.radiocluj.ro/ro/detalii/stire/gheata-blocheaza-raul-bistrita.html/Radio Metafora, http://www.radiometafora.ro/2014/02/01/aglomerari-de-gheturi-pe-raul-bistrita-nu-s-au-produs-revarsari-in-zona-publicat-de-administratia-nationalaapele-romane/
19 ZONE UMEDE CU O SUPRAFAȚA DE 1.158.448 HECTARE Administrația Națională 'Apele Române' celebrează astăzi, 2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede. Tema din acest an, 'Zonele umede şi Agricultura', atrage atenția asupra unui alt rol al acestor zone, şi anume, acela de infrastructură naturală ce susține agricultura. Zonele umede, considerate până nu demult drept pământuri sterile din punct de vedere agricol, aduc de fapt soluri fertile şi apă de bună calitate agriculturii. Cu noile metode de cultură agricolă, zonele umede pot deveni productive, asigurând hrana oamenilor. Din anul 1991, România a desemnat 19 zone umede de importanță internațională sau situri Ramsar, cu o suprafață totală de 1.158.448 hectare după cum urmează:1991: Delta Dunării;2001: Insula Mică a Brăilei;2006: Complexul Piscicol Dumbrăvița, Lacul Techirghiol, Lunca Mureşului;2011: Parcul Natural Comana, Parcul Natural Porțile de Fier, Tinovul Poiana Stampei;2012: Bistreț, Iezerul Călăraşi, Confluența Olt-Dunăre, Suhaia;2013: Blahnița, Brațul Borcea, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Canaralele de la Hârşova, Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac, Confluența Jiu-Dunăre, Dunărea Veche-Brațul Măcin, iar Bistreț, Suhaia şi Iezerul Călăraşi sunt situri Ramsar transfrontaliere, managementul lor realizându-se prin colaborarea autorităților în domeniu din România şi Bulgaria. În ceea ce priveşte statutul de protecție şi conservare al acestora, datorită diversității biologice şi pe baza criteriilor ştiințifice, siturile Ramsar din România au fost desemnate atât parcuri naturale, rezervații naturale, situri Natura 2000 sau rezervații
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ale biosferei. Dintre toate zonele umede desemnate în România, Lacul Techirghiol este singura zonă unde Administrația Națională 'Apele Române' prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral este partener la custodia ariei naturale protejate, participând la activitățile de protecție şi management ale zonei umede. /Agerpres, http://www1.agerpres.ro/comunicate/2014/02/02/comunicat-de-presa-anar-12-01-28/Radio Romania, Radio Constanța
Zonele umede, infrastructură naturală pentru agriculturăAstăzi, 2 februarie, se celbrează, în toată lumea, Ziua Mondială a Zonelor Umede.Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR) sărbătoreşte, la rândul său, acest eveniment, iar tema din acest an, “Zonele umede şi Agricultura”, atrage atenţia asupra unui alt rol al acestor zone, şi anume, acela de infrastructură naturală ce susţine agricultura, se arată într-un comunicat ANAR. Zonele umede, considerate până nu demult drept pământuri sterile din punct de vedere agricol, aduc de fapt soluri fertile şi apă de bună calitate agriculturii. Cu noile metode de cultură agricolă, zonele umede pot deveni productive, asigurând hrana oamenilor”, potrivit reprezentanților ANAR. Ziua de 2 februarie reprezintă data când a fost semnată la Ramsar, în Iran, Convenţia Ramsar (denumită şi Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională) în anul 1971. Celebrarea ei anuală are ca scop sensiblizarea opiniei publice cu privire la importanţa şi valoarea zonelor umede.În anul 1991, România a aderat la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, aprobată prin Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internatională.Din 1991, România a desemnat 19 zone umede de importanţă internaţională sau situri Ramsar, cu o suprafață totală de 1.158.448 hectare după cum urmează:1991: Delta Dunării;2001: Insula Mică a Brăilei;2006: Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Lacul Techirghiol, Lunca Mureşului;2011: Parcul Natural Comana, Parcul Natural Porţile de Fier, Tinovul Poiana Stampei;
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
2012: Bistreţ, Iezerul Călăraşi, Confluenţa Olt-Dunăre, Suhaia;2013: Blahniţa, Braţul Borcea, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Canaralele de la Hârşova,Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac, Confluenţa Jiu-Dunăre, Dunărea Veche-Braţul Măcin, iar Bistreţ, Suhaia şi Iezerul Călăraşi sunt situri Ramsar transfrontaliere, managementul lor realizându-se prin colaborarea autorităţilor în domeniu din România şi Bulgaria. În ceea ce priveşte statutul de protecţie şi conservare al acestora, datorită diversităţii biologice şi pe baza criteriilor ştiinţifice, siturile Ramsar din România au fost desemnate atât parcuri naturale, rezervaţii naturale, situri Natura 2000 sau rezervaţii ale biosferei”, potrivit ANAR. Dintre toate zonele umede desemnate în România, Lacul Techirghiol este singura zonă unde Administrația Națională ”Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral este partener la custodia ariei naturale protejate, participând la activităţile de protecţie şi management ale zonei umede. /Green Report, http://www.green-report.ro/zonele-umede-infrastructura-naturala-pentru-agricultura/
Zonele umede şi agricultura: cum pot fi salvate siturile Ramsar din RomâniaAdministrația Națională ”Apele Române” celebrează astăzi, 2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede.Tema din acest an, “Zonele umede şi Agricultura”, atrage atenţia asupra unui alt rol al acestor zone, şi anume, acela de infrastructură naturală ce susţine agricultura. Zonele umede, considerate până nu demult drept pământuri sterile din punct de vedere agricol, aduc de fapt soluri fertile şi apă de bună calitate agriculturii. Cu noile metode de cultură agricolă, zonele umede pot deveni productive, asigurând hrana oamenilor.Din anul 1991, România a desemnat 19 zone umede de importanţă internaţională sau situri Ramsar, cu o suprafață totală de 1.158.448 hectare după cum urmează:1991: Delta Dunării;2001: Insula Mică a Brăilei;2006: Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Lacul Techirghiol, Lunca Mureşului;2011: Parcul Natural Comana, Parcul Natural Porţile de Fier, Tinovul Poiana Stampei;
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
2012: Bistreţ, Iezerul Călăraşi, Confluenţa Olt-Dunăre, Suhaia;2013: Blahniţa, Braţul Borcea, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Canaralele de la Hârşova,Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac, Confluenţa Jiu-Dunăre, Dunărea Veche-Braţul Măcin, iar Bistreţ, Suhaia şi Iezerul Călăraşi sunt situri Ramsar transfrontaliere, managementul lor realizându-se prin colaborarea autorităţilor în domeniu din România şi Bulgaria. În ceea ce priveşte statutul de protecţie şi conservare al acestora, datorită diversităţii biologice şi pe baza criteriilor ştiinţifice, siturile Ramsar din România au fost desemnate atât parcuri naturale, rezervaţii naturale, situri Natura 2000 sau rezervaţii ale biosferei. Dintre toate zonele umede desemnate în România, Lacul Techirghiol este singura zonă unde Administrația Națională ”Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral este partener la custodia ariei naturale protejate, participând la activităţile de protecţie şi management ale zonei umede. ZONELE UMEDE sunt definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, turbării, delte, estuare, ape permanente sau temporare, naturale sau artificiale, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri. Ziua de 2 februarie reprezintă data când a fost semnată la Ramsar, în Iran, Convenţia Ramsar (denumită şi Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională) în anul 1971. Celebrarea ei anuală are ca scop sensiblizarea opiniei publice cu privire la importanţa şi valoarea zonelor umede. În anul 1991, România a aderat la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, aprobată prin Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internatională. Zonele umede reprezintă habitate unde apa are rol esenţial. Aceste zone sunt stabilite pe baza rolului lor din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor pentru păsările acvatice în toate anotimpurile anului. Rolul lor este multiplu în: controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor, purificarea apei, atenuarea schimbărilor climatice.LACUL TECHIRGHIOL - Situat lângă litoralul Mării Negre, datorită structurii sale cu baraje şi apă dulce în partea vestică, salmastră la mijloc şi sărată in est, Lacul Techirghiol oferă condiţii diverse pentru flora şi fauna specifică zonei Dobrogei. Habitatele de coastă şi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
zone umede sunt importante locuri de adăpost şi reproducere pentru multe specii de păsări, în special raţe şi gâşte sălbatice pentru care au fost implementate măsuri de management specifice prin intermediul proiectului LIFE Natura „Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat pentru Branta ruficollis la Lacul Techirghiol” al cărui beneficiar a fost Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Totodată, Activităţile de protecţie a Lacului Techirghiol au debutat cu mult înainte ca acesta să fie declarat arie naturală protejată. Măsuri efective de protejare a Lacului Techirghiol s-au impus încă din anul 1972, cand irigaţiile în exces au determinat un accentuat proces de îndulcire a apei lacului, cu influenţe negative asupra ecosistemului acvatic. Aceste prime măsuri sunt reprezentate de realizarea lucrărilor în cadrul proiectului de investiţii „Protecţia şi îmbunătăţirea Lacului Techirghiol” derulat de ABA Dobrogea-Litoral. Administraţia Națională „Apele Române” anunţă începerea activităţilor de consultare a publicului în ceea ce priveşte principalele probleme de gospodărire a apelor. Informaţiile conţinute în acest document reprezintă cea mai recentă evaluare a presiunilor şi a impactului acestora asupra mediului acvatic, progresele înregistrate în atingerea obiectivelor pentru anul 2021 şi identifică problemele importante privind gospodărirea apelor care încă afectează în mod direct sau indirect starea apelor de suprafaţă şi subterane. Mai exact, este vorba despre probleme semnificative privind: poluarea apelor cu substanţe organice, poluarea apelor cu nutrienţi, poluarea apelor cu substanţe periculoase, precum şi alterările hidromorfologice ale stării apelor produse de construcțiile/lucrările situate pe ape sau în proximitatea apelor. Acest document a fost publicat pe site-ul ANAR, precum şi site-urilor celor 11 Administrații Bazinale de Ape (unitățile sale din subordine), la rubrica ”Consultarea publicului”. Aici sunt puse la dispoziţie şi materiale ajutătoare precum: îndrumar pentru consultarea publică, calendar şi programul pentru activităţile planificate, precum şi un document referitor la problemele importante din bazinul hidrografic internaţional al Dunării. Publicul poate să consulte documentul şi poate transmite observațiile şi comentariile sale, prin email, la adresele de contact identificate pe site-urile instituțiilor. Prin acest proces de consultare, se urmăreşte informarea, consultarea şi participarea celor interesați, inclusiv a utilizatorilor de apă, precum şi a publicului larg. Comentariile şi observaţiile publicului vor sta la baza
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
îmbunătăţirii documentulul, atât în procesul de identificare corectă a principalelor probleme, precum şi a măsurilor care sunt necesare a fi întreprinse. Procesul de consultare a publicului va dura până la data de 22 iunie 2014.Procesul de consultare şi participare a publicului reprezintă un pas important în vederea pregătirii şi realizării celui de-al doilea plan de management ale bazinelor hidrografice/spațiilor hidrografice din România, plan care va acoperi cele mai importante probleme privind gospodărirea apelor, inclusiv stabilirea programelor de măsuri pentru reducerea poluării apelor cu substanțe organice, nutrienți şi substanțe periculoase pentru următorii 6 ani. De asemenea, vor fi stabilite programele de măsuri în vederea reducerii efectelor alterărilor hidromorfologice. Totodată, acest document va conține, conform cerințelor stipulate prin Directiva Cadru Apă, fundamentarea măsurilor necesare, acţiunile, soluţiile sau lucrările care vor sta la bază pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu aferente anului 2021. Totodată, vor fi identificate presiunile antropice importante, precum şi impactul activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane.Al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (2015-2021) se va finaliza în decembrie 2015 şi se va publica pe website-ul Administrației Naționale ”Apele Române”. De menţionat este faptul că, primul Plan Național de Management a fost publicat în anul 2009 şi a fost supus procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) şi procedurii de obţinere a avizului de mediu, în vederea aprobării acestuia prin Hotărâre de Guvern (HG nr.80/2011). /Revista de Stiri Agricole, http://www.stiriagricole.ro/zonele-umede-si-agricultura-cum-pot-fi-salvate-siturile-ramsar-din-romania-8597.html/Liderul de Opinie, http://lideruldeopinie.ro/121221/2-februarie-ziua-mondiala-zonelor-umede/Ziua Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/autor/administratia-nationala-apele-romane-comunicate.html
ANAR: Zonele umede – infrastructură naturală ce susţine agriculturaAdministraţia Naţională “Apele Române” (ANAR) subliniază duminică, de Ziua Mondială a Zonelor Umede, că acestea au şi rolul de infrastructură naturală ce susţine agricultura,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
România având 19 zone umede de importanţă internaţională, care însumează peste 1,15 milioane de hectare. /Europa Fm, și Radio AgroBusinness, http://pensia-privata.com/anar-zonele-umede-infrastructura-naturala-ce-sustine-agricultura//Pe scurt,http://pescurt.ro/stiri-agricultura/zonele-umede-si-agricultura-cum-pot-fi-salvate-cele-mai-productive-zone-ale-arii_02-02-2014_7637620/Preluare și pe Romania TV
ANAR - Administratia Nationala 'Apele Romane' anunta inceperea activitatilor de consultare a publicului in ceea ce priveste principalele probleme de gospodarire a apelor. Administratia Nationala 'Apele Romane' anunta inceperea activitatilor de consultare a publicului in ceea ce priveste principalele probleme de gospodarire a apelor. Informatiile continute in acest document reprezinta cea mai recenta evaluare a presiunilor si a impactului acestora asupra mediului acvatic, progresele inregistrate in atingerea obiectivelor pentru anul 2021 si identifica problemele importante privind gospodarirea apelor care inca afecteaza in mod direct sau indirect starea apelor de suprafata si subterane. Mai exact, este vorba despre probleme semnificative privind: poluarea apelor cu substante organice, poluarea apelor cu nutrienti, poluarea apelor cu substante periculoase, precum si alterarile hidromorfologice ale starii apelor produse de constructiile/lucrarile situate pe ape sau in proximitatea apelor.Acest document a fost publicat pe site-ul ANAR, precum si site-urilor celor 11 Administratii Bazinale de Ape (unitatile sale din subordine), la rubrica 'Consultarea publicului'. Aici sunt puse la dispozitie si materiale ajutatoare precum: indrumar pentru consultarea publica, calendar si programul pentru activitatile planificate, precum si un document referitor la problemele importante din bazinul hidrografic international al Dunarii. Publicul poate sa consulte documentul si poate transmite observatiile si comentariile sale, prin email, la adresele de contact identificate pe site-urile institutiilor. Prin acest proces de consultare, se urmareste informarea, consultarea si participarea celor interesati, inclusiv a utilizatorilor de apa, precum si a publicului larg. Comentariile si observatiile publicului vor sta la baza imbunatatirii documentulul, att in procesul de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
identificare corecta a principalelor probleme, precum si a masurilor care sunt necesare a fi intreprinse. Procesul de consultare a publicului va dura pna la data de 22 iunie 2014.Procesul de consultare si participare a publicului reprezinta un pas important in vederea pregatirii si realizarii celui de-al doilea plan de management ale bazinelor hidrografice/spatiilor hidrografice din Romnia, plan care va acoperi cele mai importante probleme privind gospodarirea apelor, inclusiv stabilirea programelor de masuri pentru reducerea poluarii apelor cu substante organice, nutrienti si substante periculoase pentru urmatorii 6 ani. De asemenea, vor fi stabilite programele de masuri in vederea reducerii efectelor alterarilor hidromorfologice. Totodata, acest document va contine, conform cerintelor stipulate prin Directiva Cadru Apa, fundamentarea masurilor necesare, actiunile, solutiile sau lucrarile care vor sta la baza pentru indeplinirea obiectivelor de mediu aferente anului 2021. Totodata, vor fi identificate presiunile antropice importante, precum si impactul activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane. Al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (2015-2021) se va finaliza in decembrie 2015 si se va publica pe website-ul Administratiei Nationale 'Apele Romne'. De mentionat este faptul ca primul Plan National de Management a fost publicat in anul 2009 si a fost supus procedurii de Evaluare Strategica de Mediu (SEA) si procedurii de obtinere a avizului de mediu, in vederea aprobarii acestuia prin Hotarre de Guvern (HG nr.80/2011).CASETA TEHNICASCHEMA DIRECTOARE DE AMENAJARE SI MANAGEMENT este instrumentul principal de planificare, dezvoltare si gospodarire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic si este alcatuita din planul de amenajare a bazinului hidrografic componenta de gospodarire cantitativa si planul de management al bazinului hidrografic componenta de gospodarire calitativa, conform Legii Apelor nr. 107/ 1996 cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.258/2006 privind aprobarea Metodologiei si a Instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare.PLANUL DE MANAGEMENT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC reprezinta instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 si anexa VII si are
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
drept scop gospodarirea echilibrata a resurselor de apa precum si protectia ecosistemelor acvatice, avnd ca obiective principale atingerea unei 'stari bune' a apelor de suprafata si subterane precum si prevenirea deteriorarii starii corpurilor de apa.PLANUL DE AMENAJARE AL BAZINULUI HIDROGRAFIC are ca scop fundamentarea masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pentru realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale folosintelor si disponibilul de apa la surse, diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umane, utilizarea potentialului apelor si determinarea cerintelor de mediu privind resursele de apa. /Agerpres, http://www1.agerpres.ro/comunicate/2014/02/02/comunicat-de-presa-anar-12-01-52
Teme similareRovana Plumb (PSD): Guvernul a trecut cu bine testele conditiilor meteo din ultima saptamana Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, vicepresedintele PSD Rovana Plumb, considera ca autoritatile au trecut cu bine testele foarte grele pe care vremea severa din ultima saptamana le-a presupus.Guvernul a trecut cu bine testele conditiilor meteo din ultima saptamna. Codul rosu de viscol si conditiile nefavorabile nu s-au soldat cu persoane blocate in masini zile intregi, asa cum s-a intmplat in anii trecuti. Demisiile prefectilor care nu au facut fata provocarilor in judetele Buzau, Braila si Constanta ne arata ca performanta este o conditie absolut necesara in Guvernul USL. Cei care au platit cu functia pentru prestatia pe care au avut-o in aceste situatii de criza au servit drept exemplu pentru restul autoritatilor publice, afirma ministrul Rovana Plumb intr-un comunicat de presa transmis, sambata, AGERPRES. Ea subliniaza ca toti factorii de responsabilitate au demonstrat ca prioritatea zero in aceste conditii este siguranta cetateanului. A fost o buna colaborare intre ISU, CNADNR, autoritatile publice locale, interne si Armata, iar aceasta nu ar fi fost posibila fara o coordonare centrala eficienta si autoritara. Ministerul Mediului a cooperat foarte bine cu aceste institutii si in continuare
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
monitorizeaza cu atentie situatia. In plus, intrunirile comandamentului de iarna, videoconferintele cu teritoriul si ordinele date la timp au evitat situatiile dramatice. Nu ne-am mai confruntat cu situatii absurde in care circulatia sa fie paralizata in orasele mari sau pe drumurile nationale, ceea ce ne arata inca o data ca autoritatile si-au facut datoria si au actionat rapid si eficient, a mai spus ministrul Mediului. /AGERPRES,http://www1.agerpres.ro/politica/2014/02/01/rovana-plumb-psd-guvernul-a-trecut-cu-bine-testele-conditiilor-meteo-din-ultima-saptamana-16-36-23/Actualitati, http://www.actualitati.net/politica/rovana-plumb-guvernul-trecut-bine-testele-conditiilor-meteo-ultima-saptamana-1385816/Ziare pe net, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/rovana-plumb-psd-guvernul-a-trecut-cu-bine-testele-conditiilor-meteo-din-ultima-saptamana-3217380.html/Discard, http://stiri.discard.ro/stiri/rovana-plumb-guvernul-a-trecut-cu-bine-testele-conditiilor-meteo-din-ultima-saptamana
Comunicat de presa - Ministerul MediuluiComunicat de presa Ministrul Rovana Plumb a coordonat scoaterea din izolare a satelor ialomitene Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb, s-a deplasat in aceasta dimineata in judetul Ialomita, care s-a aflat sub cod rosu de ninsoare si viscol pentru a coordona personal operatiunea de deblocare a drumurilor de acces catre localitatile care ramasesera izolate. Este vorba de satele Fratilesti, andarei, Valea Ciorii, Bucsa, Scnteia si Dumitresti. La actiunea de deszapezire au mai fost prezenti prefectul judetului, Gigi Petre, presedintele Consiliului Judetean Ialomita, Silvian Ciuperca, si primarii asezarilor izolate. La finalul actiunii, ministrul Mediului a convocat, la Slobozia, Comitetul judetean pentru situatii de urgenta. Ministrul Rovana Plumb a lansat un apel catre toti factorii locali implicati in lupta impotriva fenomenelor extreme de iarna din ultimele zile de a monitoriza situatia, pentru ca nicio asezare de pe teritoriul judetului Ialomita sa nu mai ramna izolata in perioada urmatoare. in acelasi timp, ministrul MMSC a multumit echipei Serviciului judetean de ambulanta pentru solutionarea a 83 de cazuri medicale pe durata codului rosu. Pe de alta parte, ministrul MMSC si-a exprimat
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
admiratia si respectul pentru cetateni, care, a spus Rovana Plumb: 'au dat dovada de o atitudine civica ireprosabila, reusind, cu forte proprii, sa asigure accesul de la casele lor la principalele artere de circulatie'. In cadrul Comandamentului de iarna, convocat joi seara la Guvern, prim-ministrul Victor Ponta a cerut ministrilor cu atributii sa mearga vineri in judetele cele mai grav afectate de ninsoarea din ultimele zile, pentru a verifica, pe teren, daca toate problemele aparute in urma fenomenelor meteorologice extreme au fost rezolvate. Aceasta actiune a fost parte a planului de coordonare pus la punct si indeplinit sub comanda vicepremierului Liviu Dragnea. Pe portalul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice (http://www.mmediu.ro) gasiti actualizate permanent informatii referitoare la conditiile meteo din toata tara, precum si alte informatii utile pentru cetateni in aceasta perioada. /Agerpres, http://www1.agerpres.ro/comunicate/2014/01/31/comunicat-de-presa-ministerul-mediului-18-15-07
Teme de mediuRomania doreste sa valorifice la maxim potentialul Marii Negre Romania doreste sa valorifice la maxim potentialul Marii Negre Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb, a participat joi la conferinta Dezvoltarea durabila a economiei albastre a Marii Negre. Intensificarea cooperarii marine si maritime , desfasurata la Bucuresti.Salutand prezenta la eveniment a comisarului european pentru afaceri europene si pescuit, Maria Damanski, ministrul Rovana Plumb a subliniat ca interesul statelor riverane rezida in valorificarea in totalitate a potentialului de dezvoltare al Marii Negru, in beneficiul direct al cetatenilor. Oportunitatile oferite de Politica Maritima Integrata, modelul european de guvernanta in materie, ilustrate prin Cresterea Albastra, reprezinta stimulente concrete pentru cresterea economica si crearea de noi locuri de munca in regiunea noastra, a aratat ministrul MMSC. In discursul sau, Rovana Plumb si-a exprimat speranta ca lansarea primului proiect derulat in cadrul Parteneriatului pentru Mediu al Sineriei va fi urmat de demersuri sustinute pentru implementarea altor asemenea actiuni. In ceea ce priveste Dunarea, prezentat drept coridor care poate
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
facilita conexiunea dintre pietele europene si Marea Neagra si, prin aceasta, Marea Caspica si Asia Centrala, ministrul MMSC a declarat ca Romania sprijina o complementaritate sporita intre domeniile de cooperare la Marea Neagra si ariile prioritare ale Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii , evidentiind, in acest sens, proiectul in derulare de imbunatatire a transportului intermodal in zona porturilor la Dunare si Marea Neagra. In acelasi timp, ministrul Rovana Plumb a subliniat ca Romania doreste sa contribuie direct la demararea unor initiative concrete in domenii precum dezvoltarea cooperarii stiintifice pe linie de cercetare-dezvoltare-inovare, utilizarea durabila a resurselor biologice marine sau monitorizarea si reabilitarea calitatii mediului. Evenimentul de la Bucuresti, a mai spus ministrul MMSC, isi propune, ca pas esential in identificarea celor mai eficiente cai pentru stimularea cooperarii in cadrul unor noi proiecte inter-sectoriale reciproc avantajoase, sa stabileasca o serie de contacte directe si de substanta intre toti actorii interesati, autoritati locale, institute de cercetare, universitati, companii, etc. /Gazeta de agricultura, http://www.gazetadeagricultura.info/targuri-expozitii/615-intalniri-si-conferinte/15508-romania-doreste-sa-valorifice-la-maxim-potentialul-marii-negre.html
Noi proteste fata de explorarea gazelor de sist: Peste 100 de persoane s-au strans in Piata Civica din Vaslui Noi proteste fata de gazele de sist au avut loc in Piata Civica din municipiul Vaslui, unde peste 100 de persoane din mai multe localitati ale judetului au manifestat impotriva autoritatilor locale si centrale care au eliberat autorizatii pentru compania Chevron in judet, transmite corespondentul MEDIAFAX. Manifestantii au scandat lozinci precum: Jos Chevron, Unitate, Jandarmeria apara hotia, Uniti, salvam toata Romania si au afisat pancarte cu mesajele: Ponta, fa asa, pune sonda la mata, Stop Chevron, Stop exploatarii gazelor de sist. S-au dat patru avize de mediu pentru Chevron in judetul Vaslui. Vreau sa stiti un lucru clar: a fost ignorata populatia atunci cand s-au emis aceste acorduri. Nu le pasa de viata noastra. Autoritatile si guvernantii au interese sa apere companii straine, nu pe noi. Trebuie sa fim uniti, iar la un loc o sa fim mai puternici, a declarat, in fata multimii, unul dintre liderii Grupului de Initiativa al Societatii Civile Barlad, generalul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Nicolae Rotaru. Protestul din Piata Civica din Vaslui s-a desfasurat sub supravegherea jandarmilor si a durat o ora. Compania Chevron a obtinut, joi, acordul de mediu pentru cel de-al patrulea perimetru detinut in judetul Vaslui, in baza caruia va putea face explorare pentru gazele de sist la Puiesti, Agentia pentru Protectia Mediului emitand documentul dupa ce nu a primit nicio contestatie la acest proiect. Sonda de explorare de la Puiesti va fi amplasata la 1,4 kilometri de cea mai apropiata localitate si la 300 de metri fata de paraul Tutova. Suprafata luata in concesiune de compania petroliera este de aproximativ doua hectare. Chevron mai detine alte trei acorduri de mediu in judetul Vaslui, obtinute in urma cu un an, pentru explorarea gazelor de sist in localitatile Silistea - Pungesti, Paltinis - Bacesti si Popeni - Gagesti. De asemenea, compania petroliera a obtinut, in baza acordului de mediu si a altor avize de la alte autoritati, si prima autorizatie de construire pentru amenajarea platformei pe care urmeaza sa fie montata sonda de explorare de la Silistea - Pungesti. Autorizatia a fost acordata de Consiliul Judetean Vaslui la inceputul lunii octombrie 2013, lucrarile de amenajare a platformei fiind incepute efectiv in 2 decembrie 2013. /Mediafax,http://www.mediafax.ro/social/noi-proteste-fata-de-explorarea-gazelor-de-sist-peste-100-de-persoane-s-au-strans-in-piata-civica-din-vaslui-12004129/Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/noi-proteste-fata-de-explorarea-gazelor-de-sist-peste-100-de-persoane-s-au-strans-in-piata-civica-din-vaslui-324759.html/Realitatea, http://www.realitatea.net/peste-100-de-persoane-au-protestat-in-piata-civica-din-vaslui-fata-de-explorarea-gazelor-de-sist_1371197.html
APM Vaslui a emis acord de mediu pentru perimetrul Chevron de la Puieşti, fără a exista contestaţiiCompania Chevron a obţinut, joi, acordul de mediu pentru cel de-al patrulea perimetru deţinut în judeţul Vaslui, în baza căruia va putea face explorare pentru gazele de şist la Puieşti, Agenţia pentru Protecţia Mediului emiţând documentul după ce nu a primit nicio contestaţie la acest proiect. Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Vaslui a emis un nou acord de mediu pentru societatea Chevron România, al patrulea de până acum
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
în judeţul Vaslui, pentru explorarea gazelor de şist în extravilanul localităţii Puieşti, transmite corespondentul MEDIAFAX. Documentul obţinut de compania petrolieră a fost eliberat de către APM Vaslui după ce instituţia nu a primit nicio contestaţie sau observaţie, în perioada legală, pe marginea acestui proiect de explorare a gazelor de şist. "Conform legislaţiei în vigoare, proiectul acordului de mediu pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti a fost postat pe site-ul agenţiei pentru o perioadă de opt zile. Cum în acest interval nu au fost primite observaţii, astăzi (n.r.- joi) s-a emis acordul de mediu pentru proiectul respectiv", a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX directorul APM Vaslui, Mădălina Nistor. Compania Chevron a depus solicitarea pentru obţinerea acordului de mediu la Puieşti în toamna anului trecut, iar pe 20 decembrie a avut loc şi dezbaterea publică pe marginea proiectului, şedinţă care s-a desfăşurat, pe o perioadă de două ore, printre huiduieli şi fluierături ale localnicilor şi activiştilor de mediu. Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.Societatea Chevron România mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui, obţinute în urmă cu un an, pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Siliştea - Pungeşti, Păltiniş - Băceşti şi Popeni - Găgeşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi prima autorizaţie de construire pentru amenajarea platformei pe care urmează să fie montată sonda de explorare de la Siliştea - Pungeşti. Autorizaţia a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei fiind demarate efectiv pe 2 decembrie 2013. /Gandul, http://www.gandul.info/stiri/apm-vaslui-a-emis-acord-de-mediu-pentru-perimetrul-chevron-de-la-puiesti-fara-a-exista-contestatii-11994223?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+gandul%2FMJcu+%28Gandul%29/Discard, http://stiri.discard.ro/stiri/apm-vaslui-a-emis-acord-de-mediu-pentru-perimetrul-chevron-de-la-puiesti-fara-a-exista-contestatii
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
APM Botosani sarbatoreste Ziua Mondiala a Zonelor Umede Miercuri, 29 ianuarie 2014, specialistii Agentiei pentru Protectiei Mediului Botosani au participat la intalnirea cu asociatiile de fermieri care a avut loc la sediul Directiei pentru Agricultura Botosani. In cadrul acesteia au fost prezentate aspecte semnificative referitoare la gestionarea terenurilor agricole situate in situri Natura 2000 sau in vecinatatea acestora, in contextul in care pe data de 2 februarie 2014, se sarbatoreste Ziua Mondiala a Zonelor Umede, sub deviza Zonele umede si agricultura -impreuna pentru o dezvoltare durabila. Tema aleasa pentru acest an atrage atentia asupra importantei pe care o au zonele umede pentru dezvoltarea unei agriculturi sustenabile. Administrandu-le in mod eficient, ele vor continua sa fie o sursa de hrana pentru populatie si vor contribui la imbunatatirea microclimatului si reglarea ciclului hidrologic. In judetul Botosani exista patru zone umede care au fost declarate arii naturale protejate de interes comunitar, fiind incluse in Reteaua Ecologica Europeana NATURA 2000: Lacul Stanca Costesti, Iazurile de pe Valea Ibanesei Baseului- Podrigai, Acumularile Rogojesti Bucecea si Turbaria Lozna. Aceste zone adapostesc numeroase specii de pasari protejate in Uniunea Europeana sau habitate de interes comunitar. Agentia pentru Protectia Mediului Botosani va desfasura, pentru marcarea acestui eveniment, o serie de actiuni de constientizare a populatiei cu privire la necesitatea protejarii zonelor umede si rolul acestora in dezvoltarea activitatilor agricole, a declarat directorul executiv al APM Botosani, dl. Eugen Mateciuc. /Ecomagazin,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURITeme ABAAu studiat 1601 km de cursuri de apă și au făcut hărțile de hazard la inundații Administrația Bazinală de Apă „Crişuri” anunță că proiectul demarat în 2010, care presupunea îmbunătățirea managementului riscului la inundații, a fost finalizat. Specialiştii şi-au propus să cunoască mai în amănunt arealele din zona râurilor Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb, supuse hazardului la inundații, deznodământul fiind realizarea hărților extrem de folositoare în prevenirea şi, la nevoie, combaterea revărsărilor de ape. Potrivit datelor transmise de ABA, pentru implementarea proiectului au fost efectuate zboruri cu avionul şi cu elicopterul, în urma cărora, s-a obtinut modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. De asemenea, au fost făcute lucrări de modelare hidrologică pe întreg bazinul hidrografic. În ceea ce priveşte cele 4 cursuri principale de apă s-au făcut şi modelări hidraulice prin care se poate urmări zona inundabilă. „Studiile s-au realizat pe o lungime totală de 1601 km, din care 649 km pe râurile principale şi 952 km pe afluenții acestora. Pe lângă aceste zboruri, s-au efectuat lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenționale, care au avut ca rezultat editarea de hărți în format GIS (geospațial)”, informează ABA. Directorul executiv al instituției, Dumitru Voloşeniuc, spune că hărțile de hazard la inundații indică cu exactitate zonele inundabile şi că proiectul a fost făcut în beneficiul a 127 de localități din din bazinul hidrografic Crişuri. „Din suprafața totală a bazinului hidrografic,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
aproximativ 1500 km² reprezintă suprafață potențial inundabilă. Hărțile de hazard au fost puse la dispoziția Consiliilor Județete din Bihor, Arad, Cluj, Hunedoara, Satu-Mare şi Sălaj în vederea elaborării harților de risc care vor indica nivelul potențial al pagubelor într-un anumit areal, precum şi zonele de evacuare pentru populației” mai precizează Voloşeniuc. De altfel, grație acestor hărți de hazard primăriile vor şti care sunt limitele până la care pot elibera autorizații de construcție pentru casele dorite de cetățeni.Întregul proiect are o valoare de 3.526.793 lei, 80% din sumă reprezentând fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. /BIHOR STIRI, http://bihorstiri.ro/au-studiat-1601-km-de-cursuri-de-apa-si-au-facut-hartile-de-hazard-la-inundatii
Hărţi de hazard la inundaţii, finalizateAdministrația Bazinală de Apă Crişuri a finalizat hărțile de hazard la inundații. Proiectul PPPDEI Crişuri a fost demarat în decembrie 2010 şi are ca scop îmbunătățirea managementului riscului la inundații. Acest lucru este posibil prin cunoaşterea mai precisă a arealelor din zona râurilor Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb, zone care sunt supuse hazardului la inundații. În cadrul proiectului s-au efectuat zboruri aeropurtate (avion, elicopter), în urma cărora, s-a obtinut modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pentru a urmări debitele cursurilor de apă, au fost realizate lucrări de modelare hidrologică pe întreg bazinul hidrografic, în timp ce, pentru cele patru cursuri principale de apă sau făcut şi modelări hidraulice prin care se poate urmări zona inundabilă. Studiile s-au realizat pe o lungime totală de 1601 km, din care 649 km pe râurile principale şi 952 km pe afluenții acestora. Pe lângă aceste zboruri, s-au efectuat lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenționale, care au avut ca rezultat editarea de hărți în format GIS (geospațial). „Pe baza acestor informații, hărțile de hazard la inundații indică cu exactitate zonele inundabile. Acest proiect vine în beneficiul a 127 de localități din din bazinul hidrografic Crişuri. Din suprafața totală a bazinului hidrografic, aproximativ 1500 km² reprezintă suprafață potențial inundabilă. Hărțile de hazard au fost puse la dispoziția Consiliilor Județete din Bihor, Arad, Cluj, Hunedoara, Satu-Mare şi Sălaj în vederea elaborării harților de risc care vor indica
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
nivelul potențial al pagubelor într-un anumit areal, precum şi zonele de evacuare pentru populației” a precizat Dumitru Voloşeniuc, directorul ABA Crişuri.StudiuSuprafața bazinului a fost împărțită în 63 de sub-bazine (pe afluenții principali) pentru care s-au calculat undele de viitură. De asemenea, au fost realizate scenarii de amenajare ale bazinului pentru protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor. Aceste documente arată cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi pot oferi informații referitoare la viteza şi adâncimea apei la viituri. Conform legislație, hărțile de hazard şi de risc la inundații vor constitui părți componente ale documentației de amenajare a teritoriului județean şi se vor introduce în planurile de urbanism generale, zonale şi locale ale localităților. ”Hărțile de hazard pe care specialiştii noştri le-au realizat reprezintă instrumente utile de lucru pentru proiectarea viitoarelor construcții de-a lungul apelor şi ne indică limite de construire a locuințelor. Urbanismul este cel care trebuie să țină cont de amplasamentul lor în timp. Autoritățile locale şi județene vor fi responsabile de modul cum vor folosi aceste documente tehnice realizate cu mari eforturi financiare şi umane”, a declarat Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române”. Finanțarea proiectului este asigurată în proporție de 80% din fondurile Uniunii Europene, restul de 20% fiind asigurat de la bugetul de stat. Valoarea totală a proiectului este de 3.526.793 lei. /JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/harti-de-hazard-la-inundatii-finalizate/1378702
Hărţile hazardului: ABA Crişuri a delimitat zonele inundabile ale BihoruluiÎn cadrul unui proiect demarat în decembrie 2010 şi finanțat cu fonduri europene, Administrația Bazinală de Apă Crişuri a realizat hărțile de hazard la inundații pentru întreg bazinul hidrografi al Crişurilor. Astfel, specialiştii hidrografici ştiu acum care sunt arealele din zona râurilor Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb ce pot fi inundate. Pentru a face aceste hărți, hidrologii au făcut mai multe zboruri cu avionul şi cu elicopterul, în urma cărora au obținut modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. "Pentru a urmări debitele cursurilor de apă, au fost realizate lucrări de modelare hidrologică pe întreg bazinul hidrografic, în timp ce, pentru cele patru cursuri
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
principale de apă s-au făcut şi modelări hidraulice prin care se poate urmări zona inundabilă", se arată într-o informare transmisă de ABA Crişuri. Pe lângă zboruri, hidrologii au făcut şi lucrări în teren, adică ridicări topografice convenționale, care s-au concretizat în hărți în format GIS, adică geospațial. Studiile s-au întins în total pe o lungime de 1.601 km, din care 649 km pe râurile principale şi 952 pe afluenții acestora."Pe baza acestor informații, hărțile de hazard la inundații indică cu exactitate zonele inundabile. Acest proiect vine în beneficiul a 127 de localități din bazinul hidrografic Crişuri. Din suprafața totală a bazinului hidrografic, aproximativ 1500 km² reprezintă suprafață potențial inundabilă", a precizat Dumitru Voloşeniuc, şeful ABA Crişuri. În Bihor, cele mai multe zone inundabile sunt pe râul Crişul Negru şi afluenții acestuia, cum ar fi pe raza comunelor Tulca şi Cărpinet ori a oraşelor Ştei şi Vaşăcu. Probleme sunt, însă, şi pe Crişul Repede, în zona Aleşdului, ori pe Barcău, în zona Balc-Chişlaz. ABA Crişuri a pus hărțile de hazard la dispoziția consiliilor județene din Bihor, Arad, Cluj, Hunedoara, Satu Mare şi Sălaj, care ar trebui să le transmită mai departe primăriilor vizate. /eBIHOREAUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/hartile-hazardului-aba-crisuri-a-delimitat-zonele-inundabile-ale-bihorului-112882.html
ABA Crişuri a finalizat hărţile de hazard la inundaţiiProiectul PPPDEI Crişuri a fost demarat în decembrie 2010 şi a avut ca scop îmbunătățirea managementului riscului la inundații. Acest lucru este posibil prin cunoaşterea mai precisă a arealelor din zona râurilor Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb, zone care sunt supuse hazardului la inundații. În cadrul proiectului s-au efectuat zboruri aeropurtate (avion, elicopter), în urma cărora, s-a obtinut modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pentru a urmări debitele cursurilor de apă, au fost realizate lucrări de modelare hidrologică pe întreg bazinul hidrografic, în timp ce pentru cele patru cursuri principale de apă s-au făcut şi modelări hidraulice prin care se poate urmări zona inundabilă. Studiile s-au realizat pe o lungime totală de 1.601 km, din care 649 km pe râurile principale şi 952 km pe afluenții acestora. Pe lângă aceste zboruri, s-au efectuat lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenționale, care au avut ca rezultat editarea de hărți în format GIS (geospațial). "Pe baza acestor
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
informații, hărțile de hazard la inundații indică cu exactitate zonele inundabile. Acest proiect vine în beneficiul a 127 de localități din din bazinul hidrografic Crişuri. Din suprafața totală a bazinului hidrografic, aproximativ 1500 kmp reprezintă suprafață potențial inundabilă. Hărțile de hazard au fost puse la dispoziția Consiliilor Județene din Bihor, Arad, Cluj, Hunedoara, Satu Mare şi Sălaj în vederea elaborării harților de risc care vor indica nivelul potențial al pagubelor într-un anumit areal, precum şi zonele de evacuare pentru populație", a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A. Crişuri. Suprafața bazinului a fost împărțită în 63 de sub-bazine (pe afluenții principali) pentru care s-au calculat undele de viitură. De asemenea, au fost realizate scenarii de amenajare a bazinului pentru protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor. Aceste documente arată cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi pot oferi informații referitoare la viteza şi adâncimea apei la viituri.Conform legislației, hărțile de hazard şi de risc la inundații vor constitui părți componente ale documentației de amenajare a teritoriului județean şi se vor introduce în planurile de urbanism generale, zonale şi locale ale localităților. Cele patru componente ale proiectului PPPDEI Crişuri sunt: elaborarea hărților de hazard la inundații, elaborarea Planului de Prevenire, Protecție şi Diminuarea Efectelor Inundațiilor, managementul proiectului şi Evaluarea Strategică de Mediu. Toate acestea asigură baza necesară pentru dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor, în conformitate cu abordările şi normele europene. Până în prezent, au fost finalizate primele trei componente urmând ca până în vara anului 2014 să se finalizeze şi Evaluarea Strategica de Mediu (SEA). Pentru această activitate se vor organiza dezbateri publice în bazinul hidrografic Crişuri. Finanțarea proiectului este asigurată în proporție de 80% din fondurile Uniunii Europene, restul de 20% fiind asigurat de la bugetul de stat. Valoarea totală a proiectului este de 3.526.793 lei. /CRISANA, http://www.crisana.ro/stiri/social-15/aba-crisuri-a-finalizat-hartile-de-hazard-la-inundatii--142334.html
ABA Crişuri face hărţi de hazard la inundațiiAdministrația Bazinală de Apă Crişuri realizează hărți de hazard la inundațiiProiectul a fost demarat în urmă cu un an şi are ca scop îmbunătățirea managementului riscului la
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
inundații. Acest lucru este posibil prin cunoaşterea mai precisă a arealelor din zona râurilor Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb, zone care sunt supuse hazardului la inundații.Cele patru componente ale proiectului şi anume: elaborarea hărților de hazard la inundații, elaborarea Planului de Prevenire, Protecție şi Diminuarea Efectelor Inundațiilor, managementul proiectului şi evaluarea strategică de mediu, asigură baza necesară pentru dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor, în conformitate cu abordările şi politicile europene. Până în prezent s-au efectuat zboruri aeropurtate (avion, elicopter), în urma cărora s-a obtinut modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente acestuia pentru râurile Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Ier şi Culişer. În total au fost realizate lucrări de modelare hidraulică pentru 12.546 km² de curs de apă, adică pentru 84% din suprafața bazinului hidrografic. Pe lângă aceste zboruri, s-au efectuat lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenționale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărți în format GIS (geospațial), precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic. “Pe baza acestor informații, hărțile de hazard la inundații vor indica cu exactitate zonele inundabile. Acest proiect vine în beneficiul a 127 de localități şi 370.000 de locuitori din din bazinul hidrografic Crişuri ” a declarat Pásztor Sándor, director A.B.A. Crişuri. Finanțarea proiectului este asigurată în proporție de 80% din fondurile Uniunii Europene, restul de 20% fiind asigurat de la bugetul de stat. Valoarea totală a proiectului este de 2.844.188,4 lei fără TVA (3.526.793 lei cu TVA). Hărțile de hazard la inundații pentru bazinul hidrografic Crişuri vor fi elaborate până la 31 decembrie 2012. City News. /Citynews, http://citynews.ro/eveniment-29/aba-crisuri-face-harti-de-hazard-la-inundatii-211696
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ABAPescarii şi ecologiştii bistriţeni, scandalizaţi. Fiul peremistului Cotuţiu vrea să exploateze balast direct din râul Şieu! Solicitarea unei firme bistrițene, depusă la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud în vederea obținerii avizului de mediu pentru funcționarea cu acte în regulă a unei balastiere pe râul Şieu, în zona Sărățel, a iscat multă vâlvă printre pescarii bistrițeni, dar şi printre ecologişti. Motivul principal este acela că exploatarea balastului va fi efectuată în albia minoră a Şieului, adică direct din râu. Firma cu pricina – SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL SRL – aparține fiului lui Viorel Cotuțiu, liderul PRM Bistrița-Năsăud. Deşi la APM BN se susține că la dosar toate actele sunt în regulă, urmând să aibă loc doar evaluarea proiectului pentru extragerea balastului, dinspre Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud lucrurile par să stea exact pe dos. Conducerea SGA BN susține că firmei respective nu i s-a mai eliberat vreun aviz de aproximativ doi ani, ultimul datând cam de prin 2012. Balastierele au fost şi sunt în permanență un subiect foarte sensibil, care duce inevitabil la discuții lungi între iubitorii mediului înconjurător, pe de o parte, şi agenții economici care desfăşoară activități de exploatare a balastului de pe malurile râurilor sau chiar din albia acestora.Pescarii fac scandal: Sunt balastiere în zone din Sit natura 2000Recent, asociaţiile de pescari din judeţul Bistriţa-Năsăud, reprezentanţii a peste 6.000 de membri cotizanţi, precum şi ecologiştii din municipiul Bistriţa, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de numărul mare de balastiere existente deja în judeţ, în special pe râurile Someş şi Şieu, zone protejate de altfel prin Sit Natura 2000. Potrivit datelor noastre, în Bistriţa-Năsăud există aproximativ 22 de balastiere autorizate. „Aceste balastiere, precum şi furtul neautorizat de minerale este un adevărat flagel al apelor româneşti. Vă amintim că aceste zone protejate au fost raportate la Comisia Europeană de Mediu ca un succes al României, numai că instituţiile care ar trebui să vegheze la starea lor dau în continuare aprobări pentru excavaţii unor SRL-uri, care nu urmăresc altceva decât profitul şi nicidecum protecţia mediului. Vă mai amintim că aceste zone speciale sunt şi de interes comunitar şi se supun legilor UE. Încă nu am identificat vreo ţară care să procedeze ca România în zonele de protecţie”, menţionează într-un comunicat Marius
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Rus, purtătorul de cuvânt al ecologiştilor bistriţeni dar şi un pescar înfocat, el fiind totodată şi preşedintele uneia dintre asociaţiile de pescari. Potrivit lui Rus, SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL SRL urmează ca în perioada următoare să obţină o autorizaţie de exploatare a balastului într-un perimetru de peste patru mii de metri pătraţi în zona La Sărătură, undeva la confluenţa râului Budac cu Şieul. „Am aflat că proiectul propus determină modificări fizice ale terenului şi ale talvegului, mai ales că exploatarea se va face din albia minoră. În acest areal trăiesc şapte specii de interes comunitar, printre care Petrocul, trei specii Gobio şi specia Aspius, dar şi Lutra (vidra), broasca ţestoasă şi scoica de apă dulce, precum şi alte zece specii de interes general pescăresc. Influenţa nefastă a acestor balastiere, în special cele care sapă în albie, influenţează negativ şi perioada de reproducere, prin angrenarea particulelor rezultate, care plutesc pe kilometri întregi, acoperind icrele în perioadele diferite de prohibiţie, oprindu-le de la eclozare”, susţine ecologistul. „Ideea că pescarii trebuie să stea departe de politică nu este realistă. Toate distrugerile ecosistemelor acvatice, permisivitatea autorităţilor faţă de actele de braconaj şi concesiunile apelor publice către indivizi care exploatează reursa piscicolă fără milă, au legătură cu corupţia. Iar de aici până la clientela politică a partidelor care tot alternează la putere de 24 de ani e doar un pas”, conchide Marius Rus.Unii spun că şi până acum nu s-a stat degeabaPotrivit unor surse ale Gazetei de Bistriţa, pe râul Şieu, în zona în care SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL SRL vrea să exploateze balast, există şi o staţie de sortare a balastului, care ar aparţine lui Viorel Cotuţiu. În imediata apropiere a staţiei de sortare, în toamna anului trecut, spun sursele noastre, s-a exploatat în draci balast din râu.„S-a intrat cu buldozerele, prin faună, prin vegetaţie, n-au avut nicio treabă”, susţin sursele noastre. Pentru a obţine avizul de mediu, orice firmă care doreşte să exploateze balast, trebuie mai întâi să obţină un aviz din partea Apelor Române. Aici lucrurile nu sună deloc bine pentru SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL SRL, întrucât conducerea SGA Bistriţa-Năsăud spune că firmei nu i s-a eliberat un astfel de document.„Noi eliberăm astfel de avize, anual. Acestei firme, noi nu i-am eliberat vreun aviz, nici anul acesta, nici anul trecut. Dacă nu mă înşeală memoria, a avut aviz de la noi pentru
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
balastieră doar în 2012. În plus, firma are faţă de instituţia noastră nişte datorii pe care trebuie să le plătească, deci vă daţi seama că având încă restanţe nici nu intră în discuţie eliberarea vreunui document”, a declarat Petru Drăgan, directorul SGA Bistriţa-Năsăud.Directorul APM Bistriţa-Năsăud, Ştefan Mureşan, susţine însă că la dosarul SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL SRL documentele sunt complete. „Are toate documentele la dosar. Da, are şi aviz de la Apele Române, dar mă gândesc că documentaţia care a ajuns la noi a trecut şi prin mâna celor de la SGA, ei ar trebui să o trimită mai departe la Apele Române. Aici la noi urmează evaluarea studiului de evaluare adecvată a proiectului depus de firmă”, a declarat Ştefan Mureşan, şeful APM BN.Băiatu’ lu’tataSC AG SORT PREBET SĂRĂTEL aparține lui Ciprian Cătălin Cotuțiu, care este fiul liderului PRM Bistrița-Năsăud, Viorel Cotuțiu. Fiul lui Cotuțiu, care are 90% din acțiunile firmei şi este totodată şi administrator, mai are un asociat în firmă, Ioan David, care deține restul de 10% din acțiuni. SC AG SORT PREBET SĂRĂTEL a fost înființată în august 2012, an în care a avut o cifră de afaceri netă de doar 26.510 lei. Datoriile firmei s-au ridicat în 2012 la 18.949 lei, iar profitul net a fost de doar 6.354 lei. /Gazeta de Bistrita, http://gazetadebistrita.ro/stiri-cluj-investigatii/pescarii-si-ecologistii-bistriteni-scandalizati-fiul-peremistului-cotutiu-vrea-sa-exploateze-balast-direct-din-raul-sieu/
MARAMUREŞ: Surpările de mal pun în pericol două localități din judeţSurpările de mal pun în pericol două localităţi maramureșene. Bistra este pe punctul de a fi izolată, în timp ce alte 200 de gospodării din Săliștea de Sus riscă să se facă una cu pământul. Surpările de mal au pus în pericol agoniseala de-o viață a maramureşenilor în ultimii 4 ani, însă problema a fost pasată până astăzi de la o instituție la alta. Prefectul de Maramureş spune că cei de la Apele Române ar fi trebuit să ridice în zonă ziduri de sprijin încă din 2008. Câteva poduri au stâlpii de rezistență pe maluri, iar acum amenință din nou două localități. „Localitatea Bistra este în faza de a fi izolată. Râul Vișeu a tăiat atât de puternic în mal, încât se duce numai pe un singur fir. Din 2008 se întâmplă asta. Cei de la Apele Române ne spun că acel drum este judeţean, dar acolo taie râul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
din mal. Făcând între noi corespondenţă, că noi am constatat că râul a săpat, dar drumul e al judeţului, nu e bine pentru noi”, a arătat prefectul Anton Rohian. Probleme sunt şi la Săliştea de Sus, unde pericolul planează asupra a 200 de gospodării. “În orașul Săliștea de Sus, este un afluent al râului Iza care pune în pericol două sute de case, după ce s-a rupt malul. Și aici s-a tărăgănat problema an de an, până s-a ajuns la situaţia în care apa surpă din grajduri, șure și case. Acolo sunt în pericol 200 de case”, a spus reprezentantul Guvernului in teritoriu. Prefectul spune că zona este monitorizată, iar în cursul zilei de astăzi va trimite un raport cu situația celor două localități ministrului delegat al Apelor, Lucia Varga. /Maramedia, http://maramedia.ro/maramures-surparile-de-mal-pun-in-pericol-doua-localita-i-din-judet
Comuna Bistra, aproape de izolare. Probleme şi la Săliştea de Sus. Autorităţile aşteaptă vreo tragedie ca să ia măsuriProbleme mari în două dintre localitățile din județul Maramureş din cauza surpărilor de mal. La Bistra, acestea pun în pericol întreaga localitate, care riscă să fie izolată dacă nu se va interveni rapid. La Săliştea de Sus, surpările de mal creează probleme pentru mai multe familii din zonă, casele acestora riscând să devină una cu pământul.La Bistra problemele sunt cauzate de râul Vişeu, care a “mâncat” din maluri prea mult. În tot acest timp autorităţile judeţene şi cele naţionale aşteaptă ceva, dar nici ele nu ştiu ce. Poate pentru că s-a dovedit de atâtea ori că în România trebuie să se întâmple o tragedie pentru ca cineva să ia atitudine şi să facă faptic ceva. De cealaltă parte în Săliştea de Sus problemele sunt cauzate de un afluent al râului Iza. Consilierul judeţean Ion Beuca a declarat, pentru voceatransilvaniei.ro, că situaţia în zona localităţii Bistra nu este una de neglijat, localitatea riscând să fie izolată dacă cei de la judeţ nu vor aloca nişte bani pentru a proteja locuitorii de surpările de mal care ar duce la izolarea lor de restul lumii. /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/comuna-bistra-aproape-de-izolare-probleme-si-la-salistea-de-sus-autoritatile-probabil-asteapta-vreo-tragedie-ca-sa-ia-masuri/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similareComandament de lucru pentru investiţia Tarniţa-LăpuşteştiPrima şedință a Comandamentului de lucru constituit în vederea urgentării şi eficientizării colaborării între toate instituțiile statului de la nivel local, județean şi național, implicate în Proiectul de interes strategic național – Hidrocentrala Tarnița-Lăpuşteşti, a avut loc vineri, sub coordonarea prefectului Gheorgeh Ioan Vuşcan. La reuniune au luat parte vicepreşedintele Consiliului Județean Cluj, domnul Ioan Oleleu, directorul Hidroelectrica, domnul Ioan Rogoz, directorul Agenției de Mediu Cluj, domnul Grigore Crăciun, directorul Oficiului Județean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj, doamna Leontina Kovaci, reprezentanți ai Direcției Silvice Cluj, primarul Comunei Rîşca şi primarul comunei Căpuşu Mare. Participanții au încercat să identifice în cadrul acestei întîlniri problemele din zonă, astfel încît să poată fi rezolvate pînă la demararea investiției. Totodată, au fost stabilite responsabilităţi pentru instituţiile şi persoanele implicate în proiect. Prefectul Judeţului Cluj a dispus ca, între cele două comune pe al căror teritoriu se regăsesc terenurile care fac parte din viitorul coridor de expropriere, OJCPI Cluj, SC Hidroelectrica SA, Agenţia Judeţeană de Mediu şi Direcţia Silvică Cluj, precum şi toate entităţile cu atribuţii în acest proiect, să existe contacte directe şi concrete ori de cîte ori va fi necesar, pentru a se putea parcurge punctual şi organizat toţi paşii de ordin administrativ, legislativ şi de execuţie, în scopul asigurării cadrului de implementare a acestui proiect. De asemenea, s-a stabilit ca membrii aparatului tehnic de specialitate al instituţiilor implicate să se reunească ori de cîte ori va fi nevoie pe parcursul săptămînii, concluziile fiind dezbătute în şedinţele comandamentului de lucru din fiecare zi de vineri a săptămînii,. Prefectul Judeţului Cluj a atras atenţia cu privire la importanţa vitală pentru zonă, pentru judeţ şi pentru sistemul energetic naţional al acestei investiţii în valoare de cca. 1,5 miliarde dolari şi care ar determina apariţia a 2000-3000 locuri de muncă. Această investiţie este declarată de către Guvernul României ca obiectiv de interes naţional. Toate instituţiile cu atribuţii în asigurarea cadrului de implementare trebuie să acorde prioritate şi să abordeze extrem de profesionist etapele de parcurs, pentru ca acest proiect, a cărui necesitate a fost stabilită încă de acum 40 de ani, să poată fi în sfîrşit realizat. /Ziarul Faclia,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
INVESTITIE – Retelele de apa si canalizare din cartierul Firiza al municipiului Baia Mare vor fi finalizate pana la mijlocul lunii octombrie Pana in 15 octombrie 2014, retelele de apa si canalizare in cartierul Firiza din Baia Mare vor fi finalizate. Tot atunci ar urma sa fie incheiate si lucrarile de reabilitare la drumurile care au avut de suferit in urma sapaturilor pentru introducerea conductelor de apa si canal. De astfel, de vesti bune au avut parte locuitorii din Firiza la intalnirea cu primarul municipiului Baia Mare, Catalin Chereches, si reprezentantii societatilor care se ocupa de implementarea investitiei. Edilul baimarean a declarat ca odata cu introducerea apei si canalizarii, vor fi stabilite si tarife „sociale” pentru ca facturile la aceste servicii sa nu devina prea costisitoare. Locuitorii din cartierul Firiza al municipiului Baia Mare au avut ocazia ieri, 31 ianuarie, sa-si spuna ofurile in fata edilului baimarean, Catalin Chereches. Printre altele, acestia au cerut lamuriri despre investitia care se face in privinta introducerii apei si canalizarii. Cu aceasta ocazie, edilul baimarean a aratat ca pentru a diminua disconfortul pe care oamenii il percep in acest moment, din primavara se va trece si la asfaltarea drumurilor unde s-au finalizat lucrarile la retelele de apa si canalizare. „Trebuie sapat, nu putem trage conductele prin aer si se creeaza un deranj, mai ales acum pe vremea aceasta, se face noroi, si se face un deranj, dar fara asta nu se poate. Din primavara, cand vremea ne va lasa, am stabilit un program cu cei de la IMI si dupa ce am terminat un tronson intreg de drum intram si facem reabilitarea drumului. Nu mai asfaltam doar unde s-a sapat, ci luam de la stanga la dreapta, facem reabilitarea capitala, pe drumul principal vom realiza si rigolele si trotuarele. In rest, pe drumurile secundare nu vom face trotuare, dar trebuie rigolele, santurile decolmatate, ca altfel e greu de curatat si altfel arata”, a declarat primarul municipiului Baia Mare, Catalin Chereches. Mai mult, oamenii au primit asigurarea ca pana la mijlocul lunii octombrie, investitia va fi finalizata. „Planificarea noastra este, cu tot cu refaceri, ca in 15 octombrie sa ne retragem, sa facem inaugurarea lucrarii aici. Cand ne retragem de aici trebuie sa facem inaugurarea lucrarii, inaugurarea se poate face cu reteaua si canalizare
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
functionala”, a afirmat directorul societatii IMI S.A., cea care se ocupa in zona de implementarea proiectului, Alexandru Parjol. Nu e singura veste buna pe care au primit-o cetatenii, pentru ca acestia au fost informati ca dupa introducerea apei si canalizarii se va avea in vedere aplicarea unui pachet social, astfel incat costurile acestor servicii sa poata fi mai usor suportate de toti cetatenii cu o situatie financiara precara. „Noi nu doar pentru Firiza, ci pe tot orasul, pentru toti cetatenii, dorim sa facem un pachet social, pentru fiecare familie conteaza un leu in plus sau in minus. Si atunci vom merge pe o grila. Nu am prezentat-o inca consilierilor locali, o s-o discutam pana in primavara, cand vor incepe inclusiv noile cartiere sa fie conectate la apa si canal, sa dam o reducere de 50% familiilor ce au venituri pana la 1.000 de lei, 30% pentru cei care au venituri pana la 1.500 de lei, de 20% celor care au pana la 2.000 de lei. Cei care au bani platesc 100%”, a adaugat edilul baimarean. Localnicii din Firiza au mai fost informati ca in cel mai scurt timp va demara reabilitarea grupurilor sociale la scoala, iar dupa vacanta, in zona va fi introdus si un microbuz scolar pentru ca micutii de pe Valea Neagra sa ajunga mai usor la cursuri. In plus, in cartier se are in vedere ca in primavara sa se faca si toaletarea zonelor verzi din apropierea strazilor principale. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/93355/INVESTITIE-Retelele-de-apa-si-canalizare-din-cartierul-Firiza-al-municipiului-Baia-Mare-vor-fi-finalizate-pana-la-mijlocul-lunii-octombrie-
INVESTIŢII CIUDATE ÎN ŢARA LĂPUŞULUIDouă poduri consecutive şi inutileMaramureşul are câteva poduri vechi şi cu probleme, câteva poduri lipsă, în locuri îndeajuns de importante încât să se impună realizarea lor, dar şi poduri inutile. Cum şi cine a gândit o asemenea strategie e greu de spus.Podul de "deviere a traficului greu" la Târgu LăpușCele mai recente două exemple de poduri inutile sunt de pe râul Lăpuş, unul mai nou decât celălalt. În oraşul Târgu Lăpuş, s-a făcut, în spatele liceului, un pod peste râu, la câteva sute de metri de cel existent. Ideea era să fie un fel de centură de ocolire a centrului, iar în proiect, ca explicație tehnică, e vorba de o legătură a drumului național DN 18B, spre Cluj. Problema este că numai între Baia Mare şi Târgu Lăpuş, el este
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
considerat pe "locul 5 în topul național al drumurilor cu trafic redus", fiind tranzitat de numai 421 de maşini pe zi, cu o medie de 17 maşini pe kilometru, conform recensământului general al circulației făcut de Compania Națională de Autostrăzi şi Drumuri Naționale. Vorbim de porțiunea dintre oraşe, nicidecum de continuarea spre Rohia-Boiereni-Măgoaja. Pentru că acolo problema arată aşa: drumul a fost asfaltat spre Boiereni, mai continuă un kilometru spre Cluj, apoi rămâne pietruit doar. Bine pietruit, dar... e un drum național. În plus, sus, în vârf, sunt serpentine atât de aspre, încât nu sunt şanse ca la actuala configurație să se circule pe acolo cu TIR-uri. O recunoaşte şi viceprimarul Vasile Kraus, au dovedit-o anul trecut şi căderile de pietre. Primarul Mitru Leşe însă spune că a trecut de câteva zile pe acolo, inclusiv pe zăpadă. Îl credem, dar, pasionat fiind de ATV-uri şi de maşini de teren, nu e un etalon.În fapt, am testat în mai multe rânduri, în zile şi la ore diferite, podul cel nou din Târgu Lăpuş. De fiecare dată am fost singura maşină ce trecea pe acolo. "Am deviat traficul greu pe acolo, tractoarele şi căruțele nu mai intră prin centru", spune Leşe. Viceprimarul spune că încă nu există obligativitatea prin semn de circulație a alegerii acelei rute, dar va fi.Podul din Vima MicăMai în aval de Târgu Lăpuş, următorul pod e cel de la Răzoare, foarte circulat într-adevăr. Dar cel care urmează e unul pe care aproape că n-au trecut maşini deloc!!! În comuna Vima Mică, între Sălnița şi Dealul Corbului, este un pod de beton făcut cu fonduri guvernamentale, în mijlocul Defileului Lăpuşului. Nici acolo nu e posibil să fi existat vreun audit sau vreun studiu, pentru că situația arată aşa: accesul din Sălnița spre pod se face pe un drum de pământ, pietruit, iar dincolo nu se poate urca, din cauza unei pante de aproape 40 de grade. De fapt, din satul Dealul Corbului, drumul în acea direcție e chiar de pământ, nici măcar pietruit. E un drum de vară, cum ar veni. "Finanțarea s-a referit la pod, după care ar fi trebuit finanțate drumurile. E foarte mare panta la Dealul Corbului, ar trebui schițat altfel drumul", recunoştea Ovidiu Roman, primarul din Vima Mică. Dacă cineva ar face un calcul al rentabilității investiției... ar fi precum rețeaua de gaz din Boiu Mare. Se va amortiza în secole... Culmea, mai în aval pe defileu se află podul de la Codru Butesii, şi el aproape necirculat. E adevărat, face o legătură vitală a unui sat cu civilizația, dar drumurile către şi de la pod sunt aproape impracticabile. Poduri cu adevărat necesare. Ca idee, reamintim: e nevoie de un pod la
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Ulmeni, respectiv Sălsig-Gârdani, care să lege zeci de mii de oameni de Drumul European 58. De asemenea, e nevoie de un pod adevărat la Sighet, pentru că micul trafic hrăneşte deocamdată sute-mii de familii din zonă. /Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=12&lang=ro&name=#Doua_poduri_consecutive_si_inutile
Canalizarea orasului Baia Mare, infundata cu diverse obiecte – Reactia dura a VitalSC VITAL s-a confruntat in ultimele luni cu o avalansa de reclamatii privind infundarea retelei de canalizare din Baia Mare. Principalul motiv al acestor obturari il reprezinta deversarea in conducte a unor materiale, substante sau corpuri solide care creaza o serie de dificultati in exploatare. Echipele SC VITAL SA intampina greutati la decolmatarea retelelor datorita blocarii acestora cu diferite materiale cum ar fi: servetele umede, discuri demachiante, betisoare de urechi, scutece si alte produse de igiena personala. Resturile alimentare, obiectele casnice marunte, materialele plastice (in special pungi) precum si articolele de imbracaminte (de la lenjerie intima, ciorapi la maiouri si tricouri) sunt doar cateva din lucrurile care se scot aproape zilnic din retelele infundate.Toate acestea ajung in sistemul public, din retelele de canalizare interioare (chiuvete, scurgeri toalete, scurgeri vana/dus). Formarea de adevarate dopuri este favorizata atat de structura conductelor de canalizare (majoritatea sunt din tuburi de beton) cat si de reducerea consumului de apa industrial si menajer.“Pentru desfundarea si spalarea conductelor de transport a apelor uzate, societatea noastra depune eforturi insemnate angrenand atat resurse umane cat si materiale. De multe ori conductele se infunda si apele menajere uzate ajung in locuintele oamenilor sau in beciuri, cauzand disconfort olfactiv si vizual dar si insemnate pagube materiale. Mai mult, in conditii de ploaie aceste depuneri ingreuneaza preluarea si transportul apelor pluviale care duce la inundarea carosabilului.Asadar, reteaua de canalizare nu este un imens cos de gunoi. Informam utilizatorii serviciului, ca este interzisa aruncarea in canalizare a produselor mentionate mai sus, lucru specificat de altfel si pe etichetele acestora”, se arata intr-un comunicat de presa al societatii Vital.De asemenea, este interzisa deversarea in sistemul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
de canalizare a gunoiului menajer, a uleiurilor uzate si a produselor inflamabile, a grasimilor, a oricaror corpuri solide, sau orice materie in suspensie a caror cantitate, marime si natura provoaca depuneri sau stanjenesc curgerea normala afectand astfel buna functionare a retelei de canalizare.Substantele toxice sau nocive care, singure sau in amestec cu apa din canalizare, pot pune in pericol personalul de exploatare a retelei de canalizare si a statiei de epurare nu vor fi nici ele deversate in retea. Atentie sporita trebuie sa aiba parintii si la obiectele pe care copiii le scapa accidental in vasele de toaleta (jucarii, periute de dinti, pieptene, etc). Acestea trebuie imediat recuperate si aruncate la cosul de gunoi si nu lasate pentru a ajunge in canalizare.Anul trecut, la SC VITAL SA s-au inregistrat 2.253 de reclamatii telefonice privind functionarea retelelor de canalizare din municipiul Baia Mare. La marea majoritate a acestora – 2.194 s-a intervenit cu autospeciala tip WOMA, iar in celelalte 59 de cazuri a fost nevoie de sapaturi pentru a putea rezolva problema. Tot in 2013, angajatii societatii au intervenit pentru decolmatarea unui numar de 2.198 camine de vizitare.Sistemul de canalizare al municipiului Baia Mare este de tip mixt, respectiv 80% in sistem unitar (apa menajera uzata si apa pluviala sunt colectate si transportate spre Statia de epurare prin aceeasi retea) si 20% in sistem divizor (apa menajera uzata si apa pluviala sunt colectate si transportate prin retele diferite). /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/canalizarea-orasului-baia-mare-infundata-cu-diverse-obiecte-reactia-dura-a-vital//Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.phpoption=com_content&view=article&id=21604:canalizarea-nu-este-coul-de-gunoi-al-oraului&catid=2:actualitate&Itemid=2
Teme de mediuLANSARE PROIECT - Imbunatatirea calitatii vietii prin managementul deseurilor biodegradabile, printr-un parteneriat intre orasele Baia Mare, Ivano-Frankivsk si Kolomyia In prezenta autoritatilor locale, dar si a celor ucraineni din localitatile Ivano-Frankivsk si Kolomyia, in municipiul Baia Mare s-a dat astazi, 31 ianuarie, startul unui proiect care vizeaza managementul deseurilor biodegradabile in cele trei orase. Obiectivul principal il
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
reprezinta imbunatatirea calitatii vietii prin implementarea unui sistem eficient de colectare si prelucrare a deseurilor verzi provenind din zonele impadurite, din gospodarii, parcuri sau aliniamente stradale. Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare a evidentiat importanta pe care administratia publica locala o acorda protectiei mediului, reliefand avantajele acestui proiect si salutand parteneriatul incheiat cu autoritatile din Ivano-Frankivsk si Kolomyia. “Pentru municipiul Baia Mare sunt foarte importanti pasii pe care ii face in domeniul protectiei mediului, dar in special aceasta componenta a managementului deseurilor, mai ales ca acest proiect genereaza nu doar distrugerea unor deseuri ci si producerea unui compost necesar pentru dezvoltarea zonelor verzi din municipiul nostru. Ma bucur foarte mult ca cele doua autoritati locale din Ucraina, respectiv din Ivano-Frankivsk si Kolomyia, sunt adepte ale acelorasi principii, vizavi de mediul inconjurator si am o satisfactie aparte, avand in vedere relatia de infratire pe care o avem cu municipiul Ivano-Frankivsk. Sper ca la finalul acestui proiect sa avem un model, prin implementarea acestor instalatii, si sa fim un model pentru alte administratii. Pentru a fi total transparenti, valoarea proiectului este de peste 400.000 euro, din care municipiul Baia Mare beneficiaza de 220.000, Ivano-Frankivsk de 115.000 si Kolomyia de aproximativ 100.000 de euro”, a declarat Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare. In cadrul proiectului vor fi fi create opt noi locuri de munca si vor fi achizitionate doua utilaje, unul pentru amestecul si aerarerea deseurilor, iar celalalt pentru filtrare si sortare. De asemenea, va fi cumparata o linie de ambalare si va fi reabilitata hala de lucru a Serviciului Public Ambient Urban. “Prin implementarea si finalizarea acestui proiect vom creste calitatea vietii in orasele unde noi locuim, iar prin prelucrarea acestor deseuri biodegradabile, care pana astazi erau aruncate la gropile de gunoi, vom realiza un produs finit, acel compost, care este atat de necesar pentru producerea de rasaduri de flori, dar si pentru imbunatatirea stratului fertil din oras, in zonele unde avem covoare florale”, a declarat seful Serviciului Public Ambient Urban, Eleonora Ghete. Valoarea totala a proiectului este de peste 400.000 euro, iar beneficiari vor fi locuitorii celor trei orase partenere, dar si serele din aceste localitati, care vor folosi produsul final al reciclarii, respectiv compostul. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/93321/LANSARE-PROIECT-
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
OBIECTIVE - Ocolul Silvic Baia Mare doreste infiintarea unui parc natural de peste 20.000 hectare pe Valea Firizei 2014 se anunta un an bogat in investitii pentru Ocolul Silvic Municipal Baia Mare. Conducerea institutiei doreste sa creeze un parc natural pe Valea Firizei, sa amenajeze o pepiniera cu o suprafata de peste un hectar, dar si sa continue investitiile la drumurile forestiere. In ceea ce priveste 2013, anul tocmai incheiat a fost unul bun pentru Ocolul Silvic Baia Mare. Statisticile arata ca s-au inregistrat depasiri de planuri in aproape toate domeniile de activitate. “Anul 2013 a fost un an cu realizari deosebite. Fata de planul si propunerile initiale vizavi de realizarea lucrarilor silvice, a exploatarii si a veniturilor propuse de catre cei din Consiliul de Administratie, am inregistrat depasiri in toate domeniile, in functie, bineinteles, si de fondurile pe care le-am avut”, a declarat directorul Ocolului Silvic Municipal Baia Mare, Calin Lupse. In planurile pentru 2014 se regaseste si luarea in administrare a drumurilor forestiere din zona municipiului Baia Mare, care momentan sunt ale Regiei Nationale a Padurilor. Lupse a precizat ca institutia pe care o conduce a inceput demersurile pentru ridicarile topo si inscrierea acestora intr-o hotarare de guvern care sa promoveze preluarea acestor drumuri, pentru a putea demara o serie de lucrari de investitii. “In derulare, fata de drumul Frasineasa, care s-a realizat pe fonduri europene de catre Primaria Baia Mare, un drum de 7,8 kilometri, mai vrem sa facem o prelungire a acestuia, prin care el va fi legat cu Valea Baitei, prin Bagnau, pe o lungime de 1,6 kilometri, pe care il vom realiza din fonduri proprii, in acest an”, a precizat Calin Lupse. Tot in 2014, cei de la Ocolul Silvic doresc sa realizeze o pepiniera cu o suprafata de peste un hectar, la Firiza, iar in lucru se afla documentatia pentru realizarea unui parc natural, pe Valea Firizei, cu o suprafata de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
peste 20.000 de hectare. “Noi speram ca aceasta documentatie, pe care o avem in lucru, sa fie realizata pana la sfarsitul acestui an, sa depunem actele pentru acest proiect si apoi, cu acordul Academiei Romane, sa realizam acest parc”, a mentionat directorul Ocolului Silvic. Daca anul trecut, Ocolul Silvic Baia Mare a avut o cifra de afaceri de 3.100.000 lei, anul acesta, planul noului director este de a atinge suma de 4.200.000 lei. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/93362/OBIECTIVE-Ocolul-Silvic-Baia-Mare-doreste-infiintarea-unui-parc-natural-de-peste-20-000-hectare-pe-Valea-Firizei-VIDEO-
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ – VEDEATeme ABAElevii au marcat şi ei Ziua Mondială a Zonelor Umede. Păsările acvatice, urmărite cu binoclul Administrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea a sărbătorit, de curînd, Ziua Mondială a Zonelor Umede. Conform Convenției de la Ramsar, semnată în 1971, data de 2 februarie a fost desemna¬tă ca Ziua Mondială a Zonelor Umede. România se înscrie în rîndul statelor care au adoptat documentul, acesta fiind ratificat prin Legea 5/1991. Obiectivul declarat al Convenției a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc drept habitat păsărilor acvatice şi constituie importante resurse de valoare economică, naturală, ştiințifică şi recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă. Zeci de copii, pe malul Lacului Prundu. Zonele umede au fost definite ca întinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente ori temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce ori sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adîncime la reflux nu depăşeşte şase metri. Cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede, Administrația Bazinală de Apă Argeş -Vedea a desfăşurat acțiuni prin care să aducă la cunoştința elevilor informații despre aceste zone. Cea mai importantă s-a desfăşurat în prima parte a lunii ianuarie, cînd vremea frumoasă a permis observarea păsărilor de pe lacurile din apropierea Piteştiului. 80 de copii de la şcolile Tudor Vladimirescu, din Piteşti, Colibaşi şi Mioveni, au fost invitați pe malul lacului de acumulare Prundu, unde
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
iernează sute de păsări. Specialişti din cadrul ABA Argeş - Vedea, alături de ornitologul Radu Gava, de la Muzeul Județean Argeş, le-au explicat celor prezenți ce reprezintă zonele umede pentru fau¬nă şi cum se desfăşoară mi¬gra¬ția păsărilor. Elevilor le-au fost puse la dispoziție binocluri pentru observarea păsărilor şi materiale de informare. /Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=55143&Itemid=375
Cu prilejul Zilei Mondiale a Zonelor Umede, Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea au făcut mai mai multe acţiuni cu elevii Reprezentnați Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea au sărbătorit Ziua Mondială a Zonelor Umede. Conform Convenției de la Ramsar, semnată în 1971, data de 2 februarie a fost desemnată ca Ziua Mondială a Zonelor Umede. România se înscrie în rândul statelor care au adoptat documentul, acesta fiind ratificat prin Legea 5/1991. Obiectivul declarat al Convenției a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice şi care constituie importante resurse de valoare economică, naturală, ştiințifică şi recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă. Copiii au participat la numeroase acțiuni. Cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede, Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea a desfăşurat acțiuni prin care să aducă la cunoştința elevilor informații despre aceste zone. Cea mai importantă acțiune s-a desfăşurat în prima parte a lunii ianuarie, cand vremea frumoasă a permis observarea păsărilor de pe lacurile din apropierea Piteştiului. 80 de copii de la şcoalile "Tudor Vladimirescu" din Piteşti, Colibaşi şi Mioveni au fost invitați pe malul lacului de acumulare Prundu, unde iernează sute de păsări. Specialişti din cadrul ABA Argeş-Vedea, alături de ornitologul Radu Gava de la Muzeul Județean Argeş, le-au explicat celor prezenți ce reprezintă zonele umede pentru faună şi cum se desfăşoară migrația păsărilor. Elevilor le-au fost puse la dispoziție binocluri pentru observarea păsărilor şi materieale de informare. /Ziarul top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=62089:cu-prilejul-zilei-mondiale-a-zonelor-
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Apele Române au sărbătorit Ziua Zonelor UmedePotrivit Convenției de la Ramsar din 1971, data de 2 februarie a fiecărui an a fost desemnată Ziua Mondială a Zonelor Umede, document ratificat de România în 1991. Obiectivul convenției este conservarea zonelor umede (întinderi de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente ori temporare, unde apa, dulce sau sărată, este stătătoare sau curgătoare, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri), fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice şi care constituie importante resurse de valoare economică, naturală, ştiințifică şi recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă. Cu acest prilej, Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea (ABAAV) a desfăşurat acțiuni de conştientizare a elevilor cu privire la importanța acestor zone. Cea mai importantă activitate a avut loc luna trecută când, profitând de vremea frumoasă, 80 de elevi de la şcoli din Piteşti, Colibaşi şi Mioveni au fost invitați pe malul lacului de acumulare Prundu din municipiu, unde iernează mii de păsări. Specialiştii ABAAV şi ornitologul Radu Gava de la Muzeul Județean Argeş le-au explicat copiilor ce reprezintă zonele umede pentru faună şi cum are loc migrația păsărilor călătoare. /Ziarul Argesul, http://ziarulargesul.ro/26148-apele-romane-au-sarbatorit-ziua-zonelor-umede.html
Teme de mediuVOLUNTAR PENTRU UN MEDIU ÎNCONJURĂTOR CURATRobert Gabriel Mara, student în ultimul an la Facultatea de Ştiințe, specializarea Ingineria Mediului, a Universității Piteşti, se ocupă ca voluntar de mediul înconjurător.Implicat în campanii de informare şi de conştientizare publică, Robert este mulțumit că poate să contribuie la protejarea mediului şi la reducerea poluării aerului, a apei şi a solului – totul prin gestionarea corectă a deşeurilor. „Mi-a plăcut fiecare acțiune la care am participat şi o să continui să particip cu plăcere. Dacă nu avem grijă de mediul nostru
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
înconjurător nu o să ne bucurăm de el, trebuie să îl menținem sănătos. Este importantă reciclarea pentru că în curând o să fim acoperiți de gunoaie! Mi se pare că oamenii, în general, consumă mai mult decât au nevoie, fac risipă de anumite lucruri! În Argeş a început să se vadă aportul nostru şi ocupăm chiar un loc fruntaş la reciclare şi colectare selectivă”, ne spune Robert. Încă din anul II de facultate a fost ales, alături de colegi de-ai săi, pentru un proiect de ecologizare. „Colegii mei au făcut acțiuni de ecologizare în mai multe zone. Spre exemplu, Vâlsan, Voina şi Vidraru. În ceea ce mă priveşte, cea mai importantă pentru mine a fost experiența trăită la groapa de gunoi de la Albota, anul trecut. Pe parcursul unei săptămâni, zilnic, de la ora 9 la 16, lucram pe echipe. Fiecare aveam de strâns un anumit tip de deşeu: sticle, textile, deşeuri menajere… Le băgam în saci, le cântăream şi din fiecare se adunau probe”, povesteşte studentul Robert Gabriel Mara. /ePitesti.ro, http://epitesti.ro/social/voluntar-pentru-un-mediu-inconjurator-curat/
EcologicăAstăzi debutează campania de educație ecologică "Tu reciclezi, noi te premiem", patronată de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi de Inspectoratele Şcolare Județene, care se adresează tuturor unităților şcolare din țară. Profesorii coordonatori din şcolile argeşene care doresc să participe la campanie pot trimite către organizatori, până pe 14 februarie, o solicitare de înscriere. Campania se va încheia pe 30 mai. /Ziarul Argesul, http://ziarulargesul.ro/
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme ABASGA Hunedoara cu doi șefi pe acelașii post. Burjan a confiscat postul de director la APEFostul director de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Hunedoara, Grigore Burjan, refuză să părăsească postul deşi a fost delegat într-o altă funcție. Burjan nu participă la videoconferințele premierului Victor Ponta, dar nici nu-i permite directorului interimar
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
să îşi intre în atribuțiuni. Subprefectul Vasilică Potecă spune că fostului director este un caz de natură penală şi va informa Guvernul. Burjan Grigore ocupă abuziv postul de director, după ce a fost delegat pe o funcție similară în structura regională a Apelor Române. Burjan susține că este hărțuit politic să elibereze postul. De asemenea, el admite că la instalarea pe funcție a profitat de o negociere politică şi a fost numit în funcție pe criterii politice de UDMR care la vremea aceea era la guvernare. La Ape cu adâncă durere în inimăÎn noiembrie, când a fost „promovat” pe un post de director la SGA Mureş, Burjan s-a internat în spital. Spune că este hipertensiv şi vestea i-a provocat o criză cardiacă. Şi-a revenit exact în ziua în care i-a expirat delegarea şi a revenit la muncă pe postul de director la SGA Hunedoara. A doua zi, în data de 10 ianuarie 2014, şefii săi de la Mureş l-au delegat din nou pe Burjan Grigore la SGA Mureş, însă de această dată el s-a instalat în fotoliul directorial din Deva şi a refuzat să-l mai părăsească. Nu i-a fost greu să evacueze biroul în forță pentru că acolo fusese numită pe post o femeie.Autoritatea directorului mai bărbatLa data de 13 ianuarie, atribuțiunile funcției de director la SGA Hunedoara au fost atribuite directorului interimar Aurica Lasconi. „După ce a venit din concediu medical, domnul Burjan m-a împiedicat prin toate mijloacele să îmi exercit atribuțiunile. Toate documentele au fost preluate de dânsul”, spune Aurica Lasconi. Fostul director a reuşit să-şi convingă subalternii că el este adevăratul director al instituției. „Când am fost convocată să mă prezint la comandamentul județean pentru situații de urgență colegii mei au fost traşi la răspundere pentru că mi-au pus la dispoziție o maşină şi domnul Burjan i-a avertizat că vor fi sancționați dacă îmi mai dau voie să ies din instituție în timpul programului”, mai spune Lasconi. Prefectura informează GuvernulPovestea celor doi directori la SGA Hunedoara a ajuns la prefectură atunci când a sunat goarna la comandamentele pentru situații de urgență. „Am cerut celor de la ABA (Administrația Bazinală de Ape ) Mureş să ne spună şi nouă cine este director la SGA Hunedoara ca să ştim cu cine colaborăm în situații de urgență. Din adresa dumnealor (care a ajuns la noi în 27 ianuarie) reiese foarte clar că doamna Aurica Lasconi este
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
directorul interimar al instituției. În cursul zilei de mâine (astăzi, vineri 31 ianuarie 2014) vom informa Ministerul de Interne şi Secretariatul General al Guvernului asupra situație de la SGA Hunedoara”, a declarat subprefectul Vasilică Potecă. În opina sa acțiunile comise de Burjan Grigore sunt de natură penală. „Dumnealui poate contesta decizia în instanță, dar nu are dreptul să ocupe abuziv postul de director. Instanța decide dacă i s-a făcut o nedreptate. Mă întreb ce se va întâmpla cu toate actele semnate de domnul Burjan în această perioadă pentru că are drept de semnătură la fel de mult ca oricare alt om de pe stradă”, a mai spus subprefectul județului Hunedoara.Dacă e gâlceava pe post e și politicăBurjan Grigore susține că este hărțuit politic şi că decizia de delegare a sa de la Deva la Mureş este nelegală, motiv pentru care avocatul l-a sfătuit să nu părăsească postul. „Am depus o contestație în instanță. Avocatul mi-a zis să stau pe post, că îmi permite codul muncii să nu iau în considerare o decizie nelegală. Decizia celor de la Mureş e ilegală pentru că nu are aviz şi de la Apele Naționale Române”, spune Burjan. Burjan Grigore este vicepreşedintele organizației județene UDMR Hunedoara şi a obținut postul de director la Deva în urma unor negocieri politice. „Nu m-ar fi deranjat să plec de pe postul de director acum că UDMR nu mai este la guvernare. Am mai trecut prin asta de două ori. Mă aşteptam să vină la mine să negociem, să îmi ofere ceva… un post de inginer şef. N-au venit cu nicio ofertă şi m-au tratat în forță. Atunci, ne judecăm. Că eu nu-mi mai retrag contestația. Să mă dea afară dacă au motiv”, a declarat fostul director Burjan Grigore. /Ziarul Hunedoreanului HD , http://zhd.ro/sga-hunedoara-cu-doi-sefi-pe-acelasi-post-burjan-confiscat-postul-de-director-la-ape/
Teme similarePrefectul le cere primarilor să monitorizeze cursurile de apă şi să fie atenţi la persoanele aflate în situaţii de riscPrefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a trimis ieri, tuturor primarilor din județ, o circulară prin care le recomanda să monitorizeze cursurile de apă, să curețe de zăpadă străzile şi trotuarele, dar şi să fie atenți la persoanele aflate în situații de risc.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Prefectul a declarat că este nevoie de monitorizarea cursurilor de apă pentru identificarea din timp a posibilității formării podurilor de gheață şi degajarea acestora, ,,în aşa fel încât să nu obstrucționeze secțiunile de scurgere la poduri şi podețe". De asemenea, primarii au fost rugați să curețe de zăpadă drumurile, trotuarele şi accesurile pietonale, să monitorizeze asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi energie termică şi să fie atenți la persoanele vârstnice sau fără adăpost, care sunt mult mai vulnerabile în această perioadă. Prefectul a subliniat că, dacă primarii nu-şi îndeplinesc atribuțiile, nu exclude aplicarea unor amenzi contravenționale. ,,Aceeaşi solicitare am făcut-o şi către preşedintele Consiliului Județean. Dacă edilii nu se vor conforma acestei dispoziții, în conformitate cu legea pot aplica sancțiuni contravenționale, în calitatea mea de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență", a precizat Adrian Jean Andrei. Singura problemă înregistrată până în prezent, în județul Harghita, a fost pe râul Bistricioara, pe raza comunei Tulgheş, unde s-a format un blocaj de zăpadă înghețată de aproximativ 1,5 km, situație relatată alăturat. În Harghita se circulă normal, majoritatea drumurilor sunt negre umede, exceptând drumurile naționale şi județene aflate la altitudine, unde zăpada de pe carosabil este de maxim un centimetru. /Informatia Harghitei Hr, http://www.informatiahr.ro/articole.html#articol0
Autoturisme avariate de acoperișurile smulse de vântul puternic , la HațegAproximativ jumătate din acoperişul spitalului din oraşul Hațeg a fost smuls, ieri, la prânz de vântul care a suflat cu putere în acea zonă. Alte 137 de locuințe din oraş şi localitățile învecinate au rămas fără energie electrică.Pompierii și jandarmii au intervenitDe asemenea, rafale puternice de vânt au lăsat fără acoperişurile construite din tablă şi lemn, două blocuri din aceeaşi localitate, situate pe străzile Florilor şi Ovid Densuşianu, dar şi trei case. Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită, însă au fost avariate trei autoturisme parcate în apropierea spitalului. „Patru echipe de pompieri de la Detaşamentul Hunedoara, o echipă de jandarmi de la Secția Hațeg şi o alta a Serviciului Voluntar Hațeg, coordonate de prefectul județului Hunedoara şi inspectorul şef al ISU
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Hunedoara, au acționat cu motofierastraie şi alte echipamente aflate în dotarea autospecialelor pentru îndepartarea elementelor din tablă şi lemn care s-ar fi putut desprinde şi prăbuşi peste trecători sau alte autoturisme”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Hunedoara, căpitan Anemona Doda. De asemenea, pompierii au îndepărtat de pe carosabil sau zonele verzi bucățile din acoperişurile smulse de vânt. /Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/autoturisme-avariate-de-acoperisurile-smulse-de-vantul-puternic-la-hateg-2_85721.html
Vijelia a făcut prăpăd la Haţeg. Vântul a smuls o parte din acoperişul spitaluluiAzi, duminică, vântul puternic ce s-a pornit în zonă de câteva zile a atins o asemenea forță încât a dislocat acoperişurile mai multor locuințe, blocuri şi chiar o parte din acoperişul spitalului orăşenesc din Hațeg. Conform datelor furnizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Hunedoara, prăpădul a afectat acoperişurile a două blocuri, cu suprafețe de aproximativ 250 si 400 metri pătrati, situate pe străzile Florilor şi Ovid Densuşianu, acoperişurile a trei case, fiecare cu o suprafață de aproximativ 40 metri pătrați, situate pe strazile Progresului si Florilor, dar şi 100 metri pătrați din acoperişul spitalului orăşenesc din Hațeg. Din fericire, au confirmat cei de la ISU Hunedoara, acoperişurile dislocate de vânt nu au accidentat vreun pacient sau trecător, dar au avariat trei autoturisme parcate în apropiere. „Echipajele de intervenție, alcătuite din patru echipe de pompieri de la Detaşamentul Hunedoara, o echipă de jandarmi de la Secția Hațeg şi o alta a Serviciului voluntar Hațeg, coordonate de prefectul județului Hunedoara, Sorin Vasilescu, şi de inspectorul şef al I.S.U. Hunedoara, locotenent colonel Viorel Demean, au acționat cu motofierăstraie şi alte echipamente aflate în dotarea autospecialelor, pentru îndepărtarea elementelor din tablă şi lemn care s-ar fi putut desprinde şi prăbuşi peste trecători sau alte autoturisme.”, a comunicat căpitan Anemona Doda, purtător de cuvânt al ISU Hunedoara. Trebuie spus şi că rafalele de vânt au afectat rețeaua de alimentare cu energie electrică din Hațeg şi localitățile
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Zeci de exproprieri vor face loc aducțiunii de apă Sântămăria Orlea - DevaHunedorenii, nevoiţi să-și cedeze terenurileUnul dintre cele mai importante obiective propuse spre a fi realizate în acest an de către ApaProd Deva este „Reabilitarea conductei de aducțiune de apă tratată pentru alimentarea localităților Hațeg, Călan, Simeria şi Deva, precum şi pentru alte 14 localități. Valoarea totală a investiției este de peste 24 de milioane de euro.Conducte înlocuiteInvestiția implică şi înlocuirea unor tronsoane de conductă vechi, în lungime totală de aproape 27 de kilometri, între localitățile Sântămărie Orlea şi Sântămăria de Piatră, Batiz şi Simeria – Sântuhalm. „Reabilitarea conductei de aducțiune Sântămărie Orlea – Deva presupune înlocuirea pe aproximativ 27 de kilometri din 35 a vechii conducte, cu una din fibră de sticlă cu răşini sintetice, a căror durată de viață este de o sută de ani”, susține directorul general al Apa Prod Deva, Victor Arion.Pentru executarea acestor lucări este nevoie declanşarea procedurilor de expropiere pentru cauză de utilitate publică a terenurilor proprietate privată situate în zonă. Pentru realizarea acestei proceduri Consiliul Județean a alocat suma de 296.336 de lei destinată celor câteva zeci de hunedoreni din localitățile Sântămărie Orlea, Bretea Română, Călan, Simeria şi Deva ce vor fi nevoiți să cedeze terenurile. Lista acestora şi a sumelor care vor reveni fiecăruia în parte vor fi afişate în cadrul primăriilor, a autorităților județene dar şi pe paginile de internet. /Servus Hunedoara HD , http://www.servuspress.ro/zeci-de-exproprieri-vor-face-loc-aductiunii-de-apa-santamarie-orlea-deva_85756.html
Încep exproprierile pe traseul aducţiunii de apã Sântãmãrie Orlea-DevaDupă ce, vineri, Consiliul Județean (CJ) Hunedoara a luat o decizie în acest sens, se vor declanşa procedurile de expropriere pentru cauză de utilitate publică a terenurilor proprietate privată situate pe coridorul lucrării de utilitate publică „Aducțiune apă
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Sântămărie Orlea-Deva”.Lucrări de 24 de milioane de euroSolicitarea luării acestei hotărâri a fost făcută de operatorul regional de apă, responsabil cu implementarea proiectului, SC Apa Prod SA Deva. În fapt, este vorba de posibilitatea de executare a lucrărilor de „Reabilitare a conductei de aducțiune apă tratată pentru alimentarea cu apă a localităților Hațeg, Călan, Simeria şi Deva, precum şi pentru alte 14 localități“. Proiectul are o valoare totală de 24.162.297 euro, inclusiv TVA, şi implică înlocuirea unor tronsoane de conductă vechi, în lungime totală de 26,8 km, inclusiv lucrări de traversări de râu, cale ferată, de executare cămine de vane, lucrări de construcții, instalații, echipamente electrice, automatizări etc.Un proiect avantajos pentru populaţieDirectorul Apa Prod SA Deva, Victor Arion (foto), a declarat că acordul consilierilor județeni pentru începerea exproprierilor necesare proiectului înseamnă un pas înainte într-o investiție de interes pentru locuitorii județului Hunedoara. „Ceea ce a făcut Consiliul Județean pentru județ este un lucru foarte important, pentru că pentru acest proiect, care înseamnă şi proiectare, şi execuție, am găsit soluții tehnice foarte avantajoase pentru populație. Am creat un culoar, ținând cont de noua geografie a sistemului, prin amenajarea râului Strei, ceea ce face ca prin toate intervențiile, exploatarea şi întreținerea unei conducte de aducțiune, care în viitor va alimenta de la Geoagiu, până la Brănişca şi până dincolo la Băița, să avem posibilitatea să fructificăm potențialul de apă care este în Retezat, pentru aproape tot județul şi să nu mai avem probleme privind lipsa apei în localitățile Geoagiu, Hărău şi Şoimuş”, a declarat Victor Arion. Directorul Apa Prod SA Deva a mai spus că, pentru acest proiect, finanțarea este pe POS Mediu, a fost obținută anul trecut şi va fi derulată până la sfârşitul anului 2015. Traseul conductei va fi, în principal, pe domeniul public al localităților Subcetate, Bretea Română, Călan, Băcia şi Deva.Aproape 300.000 de lei pentru exproprieriCoridorul de expropriere pe unde se va face lucrarea este format din patru tronsoane: un tronson situat pe raza comunei Sântămărie Orlea, un tronson situat pe cea a comunei Bretea Română, unul pe raza oraşului Călan şi unul în zona Simeriei şi a Devei. Sumele
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
estimate ca despăgubiri pentru imobilele proprietate privată, care constituie coridorul de expropriere al lucrării, dau un total de 296.336 de lei şi vor fi alocate din bugetul propriu al județului Hunedoara, în termen de 90 de zile, într-un cont la dispoziția proprietarilor de imobile, în vederea efectuării plăților în cadrul procedurilor de expropriere, în condițiile legii. (V. Macovei) /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/incep-exproprierile-pe-traseul-aductiunii-de-apa-santamarie-orlea-deva
Teme de mediuVin bani europeni pentru construcția deponeului ecologic de la BârceaVeste bună de la BruxellesDupă ani buni de tergiversări şi disensiuni între autoritățile județene şi câteva din cele locale, lucrările pentru deponeul ecologic de la Bârcea Mare sunt aproape de start. Comisia Europeană a parafat contractul de finanțare iar cei 70 de milioane de euro necesari pentru proiect pot fi cheltuiți în curând. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare, stații de sortare şi tratare intermediare, dar şi închiderea a nouă gropi de gunoi din județ, neconforme cu noile norme europene, respectiv cele din Aninoasa, Hunedoara, Călan, Orăştie, Hațeg, Petrila, Deva, Lupeni şi Rapoltu Mare. Toate acestea vor deveni realitate odată cu implementarea în județ a Sistemului de Managemnt Integrat al deşeurilor.Licitaţiile aproape de final, banii să vinăProiectul de realizare a deponeului ecologic în județul Hunedoara reprezintă o raliere la cerințele de mediu europene ce vor intra în vigoare odată cu anul 2015. Atoritățile județene au demarat procedurile de licitație şi alți paşi importanți în realizarea proiectului încă din toamna anului trecut, pentru ca, odată cu semnarea contractului, lucrările propriu-zise să fie demarate în cel mai scurt timp. „Cei de la Bruxelles au aprobat planul de management al deşeurilor, adică cele 70 de milioane de euro pentru închiderea vechilor gropi de gunoi şi deschiderea deponeului ecologic. Marea parte a licitațiilor legate de închiderea gropiilor de gunoi au fost făcute deja, mai avem doar cele de la Deva şi Orăştie de încheiat şi bineînțeles cele legate de lucrările de la deponeu. Noi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
sperăm să ne mişcăm repede şi în toamna acestui an să avem gata prima celulă şi deponeul să înceapă să fie funcțional”, a precizat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloț. În cursul acestei săptămâni, liderii județeni vor semna contractul la Ministerul Mediului. Din cei 70 de milioane de euro necesari construirii deponeului ecologic, circa 52 de milioane de sunt bani nerambursabili, iar restul va fi suportat din cotizațiile primăriilor şi ale CJ Hunedoara. /Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/vin-banii-europeni-pentru-constructia-deponeului-ecologic-de-la-barcea_85751.html
Protestatari din Câmpeni pentru o cauză de la Deva. 20 de deveni şi zeci de moţi au protestat împotriva exploatărilor de aurDevenii au demonstrat încă o dată că nu ştiu să fie uniți şi să-şi susțină cauza. Protestul împotriva explorărilor efectuate de European Goldfield pe strada Aurel Vlaicu din Deva şi în alte trei puncte din zona municipiului reşedință de județ s-a transformat într-un protest împotriva exploatărilor de la Roşia Montană. Iar asta pentru că numărul moților prezenți la manifestare a depăşit de trei ori numărul devenilor. Zeci de moți au venit ieri la Deva să se solidarizeze cu devenii care nu agreează explorările efectuate pe strada Aurel Vlaicu din localitate. Moții, „înarmați” cu pancarte, steaguri tricolore şi portavoci nu au prea avut cu cine să se solidarizeze în momentul protestului, deoarece comunitatea din Deva nu a fost reprezentată decât de câteva persoane.„Uniţi salvăm toată România”La mijlocul lunii trecute, comunitatea de deveni care locuieşte pe strada Aurel Vlaicu a fost pusă pe jar de explorările efectuate de European Goldfield – subsidiară a Deva Gold. Zeci de deveni au contestat atunci explorările, de teamă ca nu cumva să fie strămutați sau zona să fie afectată de eventuale lucrări de exploatare a zăcămintelor auro-argintifere. Au cerut sprijinul autorităților locale, dar reprezentanții primăriei nu le-au fost de mare ajutor. Între timp explorările s-au mutat pe strada Călugăreni, în zona fostei mine de cupru a Devei, şi odată cu acestea se pare că au dispărut şi temerile devenilor. Aproximativ 20 de persoane din Deva au „bifat” prezent la protestul de ieri, din Piața Victoriei. În semn de solidaritate, zeci de moți din Câmpeni li s-au alăturat şi în
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
acelaşi timp au „animat” atmosfera de protest. „Ne exprimăm solidaritatea față de deveni, față de cei care se opun unor preconizări de dezastre în mediul de lângă Deva. Oamenii se opun distrugerii mediului. Iar moții se opun exploatării de la Roşia Montană”, spune Daniel Burs, din Câmpeni.Fiecare cu ce-l doareDacă moții au protestat „ca la carte” scandând lozinci împotriva exploatării de la Roşia Montană, devenii au venit la protest, fiecare cu problemele sale. „Strada Aurel Vlaicu de aproximativ 20 de ani a beneficiat doar de o asfaltare peticită. Nu avem canalizare, şi nici rețea de apă dar plătim impozite de zona A, ca şi cum am sta lângă Prefectură sau Primărie. La 1,6 kilometri de primărie nu avem utilități. Suntem totuşi în 2014. În plus, explorările vor afecta singurele surse de apă, fântânile. Cred că o să primim ajutoare înainte de vot, constând în apă”, a spus unul dintre devenii participanți la protest, Alin Nuț. /Glasul Hunedoarei HD , http://glasul-hd.ro/Protestatari-din-Câmpeni-pentru-o-cauză-de-la-Deva-20-de-deveni-și-zeci-de-moți-au-protestat-împotriva-exploatărilor-de-aur_19_17286.html
Dimitrie Musca: “Cei de la Panfora mi-au spus clar ca se cauta gaze de sist”Mega-protest la Curtici. Aproximativ 1.000 de persoane participă la o întâlnire-protest împotriva exploatării gazelor de şist. Asta după ce reprezentanții Panfora Oil & Gas au anunțat că demarează prospecțiuni pe 56.000 de hectare de teren agricol din zonă. Prezent la întâlnire, Dimitrie Muscă a declarat că cei de la compania petrolieră au venit la el în birou şi, în urma unor discuții, ar fi spus că Panfora caută, de fapt,gaze de şist, şi nu gaze convenționale. “Nu mint, aşa mi-au spus reprezentanții Panfora”, a declarat Muscă. Vom reveni cu detalii şi imagini. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/dimitrie-musca-cei-de-la-panfora-mi-au-spus-clar-ca-se-cauta-gaze-de-sist/1379066
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Miting impotriva gazelor de sist la CurticiDeşi nimeni nu a trimis vreo informare oficială, se pare că sâmbătă, de la ora 17.00, la Casa de Cultură din Curtici, se vor aduna cei care nu sunt de acord cu astfel de exploatații şi vor organiza un miting de protest. Se spune că la mişcarea de sâmbătă împotriva gazelor de şist vor fi prezenți în jur de 100 de oameni, dar cei care au aflat de eveniment speră că protestul va aduna pe toți cei care nu vor ca în Arad să înceapă vreodată exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/miting-impotriva-gazelor-de-sist-la-curtici/1378901
Panfora Oil & Gas reafirmă că nu va face nici în fel de operaţiuni legate de gazele de şist în perimetrul EX-6 CurticiPanfora Oil & Gas a reiterat, sâmbătă, într-un comunicat de presă, faptul că nu a planificat niciodată şi nici nu va desfăşura nici un fel de operațiuni legate de gazele de şist în perimetrul EX-6 Curtici, după cum a anunțat în repetate rânduri, încă din vara anului trecut. Potrivit comunicatului, Panfora Oil & Gas îşi reafirmă disponibilitatea de a semna angajamente legale care să ateste fără echivoc faptul că nu va face nici în fel de operațiuni legate de gazele de şist în nici o localitate din perimetrul EX-6 Curtici.„După cum am transmis încă din luna iulie 2013, Panfora Oil & Gas este pregătită să semneze aceste angajamente cu toate autoritățile locale şi cu toate părțile interesate”, se precizează în comunicat. Compania reafirmă că nu a planificat niciun fel de operațiune legată de gazele de şist în perimetrul EX-6 Curtici şi în nici una dintre localitățile sau suprafețele incluse în acest perimetru, fapt certificat şi de Agenția Naționala pentru Resurse Minerale. /NEWS AR, http://www.newsar.ro/stiri-locale/panfora-oil-n-fel-de-operatiuni-legate-de-gazele-de-sist-n-perimetrul-ex-6-curtici
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tîrnova stă să explodeze – Localnicii ies în stradă, iar primarul zice că-s „circari”Comuna Tîrnova stă, în aceste zile, pe un butoi de pulbere. Aproximativ 80 de cetățeni din comună au ieşit, duminică, în stradă, unul mai indignat decât celălalt, după ce au văzut, pe portalul ARQ.ro, materialul video cu ceea ce s-a întâmplat la şedința de vineri a Consiliului local Tîrnova. /arq.ro/AR, http://arq.ro/tirnova-sta-sa-explodeze-localnicii-ies-in-strada-iar-primarul-zice-ca-s-circari-foto-video
Uniţi contra exploatării gazelor de şist: peste o mie de persoane şi-au apărat, la Curtici, dreptul la sănătate„ Pe aici nu se trece!”. Sub această deviză a eroilor din Detaşamentul de la Păuliş s-au adunat sâmbătă, la Casa de Cultură din Curtici, circa 1200 de persoane din mai multe localități din perimetrul Curtici, dar şi din Arad şi chiar Timişoara, răspunzând la apelul ing. dr. Dimitrie Muscă, director al Combinatului Agroindustrial Curtici şi al lui Andrei Moț, director al Casei de Cultură Curtici. Celor doi li s-au alăturat la acest „Miting pentru apărarea vieții şi a sănătății” aproape toți primarii din localitățile menționate, dar şi fețe bisericeşti, activişti, artişti, revoluționari şi personalități din mediul academic, uniți în protestul contra exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Numai pe scenă au mai fost astfel prezenți: Nicolae A. Aniței, primarul oraşului Curtici; Ştefan Muscă, primarul Olariului; Papp Attila, primarul comunei Iratoş; Vicențiu Almaşi, primarul comunei Dorobanți; Florin Dema, primarul comunei Şimand; Daniel Tomuța, primarul oraşului Sântana; Petru Nicoară, primarul comunei Păuliş; Ioan Mercea, primarul comunei Macea; Ioan Babău, primarul comunei Şofronea; Vasile Popuța, profesor universitar la Universitatea de Vest din Timişoara; ing. dr. Bulboacă Teodor; Părintele Gheorghe Moraru de la Macea; Părintele Tudor Budeanu de la Macea; părintele Călin Dragoş de la Olari; preoții oraşului Curtici, Ilie Nădăban şi Gheorghe Bozian; reprezentantul Bisericii Penticostale, Florin Grada, agronom; Părintele diacon Adrian Crainic şi consilierul primarului din Sântana, preoteasa Natalia Crainic; consilierul superior Cociuba Nica, de la direcția tehnică a Consiliului Județean Arad. Sala a fost plină ochi şi foarte mulți oameni aşteptau afară, în frig, ascultându-i la megafoane
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
pe cei care luau cuvântul. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/articole-recomandate/136608-uniti-contra-exploatarii-gazelor-de-sist-peste-o-mie-de-persoane-si-au-aparat-la-curtici-dreptul-la-
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAJudețul Suceava are nevoie de investiții de peste 750 milioane de lei pentru prevenirea inundațiilor
/Monitorul de Suceava
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABACastorii de pe Olt,,,ALIATUL”inundatiilorÎn mai multe zone din judeţul Braşov, rozătoarele pun în pericol siguranţa localnicilor prin barajele pe care le „construiesc” pe cursul râurilor. Ninsoarea căzută din abundenţă în ultima săptămână va reprezenta un pericol atunci când temperaturile vor creşte şi zăpada se va topi, ridicând riscul inundaţiilor. De parcă nu ar fi fost de ajuns, un alt
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
pericol din acest punct de vedere îl reprezintă populaţiile de castori. Aparent haioasă, problema nu este una tocmai de veselă, micuţele animale punând în pericol siguranţa localnicilor prin barajele de buşteni şi alte materiale de natură lemnoasă pe care le rod şi care apoi rămân blocate pe cursul râurilor. „Am aflat de această situaţie dintr-o adresă a celor de la Sistemul de Gospodărire a Apelor către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Sunt supărat pentru că cei de la SGA au încercat astfel o pasare a responsabilităţii către o altă instituţie şi sunt supărat, de asemenea, pe domnul director Laszlo Barabas, care deşi avea un raport de prezentat, nu a venit să o facă. Ne vom deplasa în următoarele zile la faţa locului, la cele 10 poziţii unde avem semnalată problema castorilor şi vom vedea ce soluţii vom găsi”, a declarat prefectul Mihai Mohaci, în cadrul şedinţei de vineri a Colegiului Prefectural. Soluţiile nu sunt tocmai simple, iar aceasta din cauză că populaţiile de castori sunt protejate de lege. „Au fost aduse printr-un program al Ministerului Mediului, în zona Covasna. De acolo au migrat către mai multe zone din judeţul nostru şi încercăm să găsim variante pentru a rezolva problema”, a explicat reprezentantul SGA Braşov, Arthur Dumitraşcu. Se pare că, în afară de problema barajelor pe care le creează involuntar, castorii mai acţionează şi în zonele de structură ale digurilor, afectând elemente de siguranţă ale acestora.Lucrări de consolidare şi tăieri vegetative pe cursul apelor din judeţÎn perioada 20 – 22 noiembrie, s-a desfăşurat acţiunea de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, din judeţul Braşov, ulterior comisia de verificare dispunând măsuri în vederea remedierii deficienţelor identificate. Astfel, în anumite puncte critice vor avea loc lucrări de combatere a eroziunilor active de mal (cele mai multe dintre ele, pe cursul râului Olt), lucrări de tăieri vegetative (pe pârâurile Ghimbăşel, Drăguş, Homorodul Mare sau canalul Vulcăniţa), lucrări de barare a accesului pe diguri prin montarea de bariere (pe Olt, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodul Mare şi Homorodu Mic), dar şi lucrări de punere în siguranţă a barajului Hamaradea-Holboşel. Odată cu începutul anului, o parte din lucrările de tăieri vegetative au fost deja demarate. /BUNĂ ZIUA BRAŞOV, http://www.bzb.ro/stire/castorii-de-pe-olt-aliatul-inundatiilor-a69407
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
AUTORITĂŢILE BRAŞOVENE SUNT PREOCUPATE DE... CASTORIDupă ce un angajat al Sistemului de Gospodărirea Apelor (SGA) Braşov a prezentat vineri, în timpul şedinţei Colegiului Prefectural, rezultatele campaniei de verificare a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor din judeţul Braşov, derulată în perioada 20 - 22 noiembrie 2013, prefectul Mihai Mohaci a solicitat acestei structuri un raport detaliat privind barajele făcute de castori. „Aţi transmis un document către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Braşov. Pe lângă acel document, vreau un raport detaliat privind barajele amenajate de castori, pentru că aţi încercat să pasaţi această problemă. Aceste animale şi habitatele lor sunt protejate de lege, dar trebuie menţinut un echilibru între zonele inundabile şi habitatul castorilor. Vom merge împreună pe teren, pentru că, referitor la această problemă, nu pot fi luate decizii din birou”, a declarat Mohaci. Prefectul s-a arătat nemulţumit că SGA Braşov nu venit cu nici o propunere privind rezolvarea acestei situaţii: „Aţi pasat către ISU problema inundaţiilor provocate de castori, fără a prezenta o soluţie”. La rându-le, reprezentanţii SGA Braşov au afirmat că aceste animale au fost introduse în judeţul Covasna, „ulterior migrând şi în judeţul Braşov. Castorii sunt protejaţi de lege. Noi am discutat cu mai multe ONG-uri, pentru a vedea ce se poate face în această situaţie”. /TRANSILVANIA EXPRES, http://www.mytex.ro/eveniment/autoritatile-brasovene-sunt-preocupate-de-castori_380150.php
CASTORII PROTEJAŢI DE LEGE, INAMICUL NR.1 AL SGACastorii, animăluţele protejate de legislaţia europeană, le fac din nou zile fripte instituţiilor care trebuie să apere localităţile împotriva inundaţiilor. Castorii rod şi rostogolesc în fiecare zi cantităţi impresionante de material lemnos, cu care îşi construiesc apoi habitate pe marginea apelor curgătoare. Aceste „mici construcţii“ se transformă însă în mici baraje plutitoare care împiedică scurgerea normală a apei şi riscă să provoace inundaţii. Problema este greu de rezolvat, pentru că neastîmpăraţii castori sînt protejaţi de legislaţia europeană, iar intervenţia asupra habitatelor lor are nevoie de autorizaţii din partea autorităţilor de mediu. Avînd şi experienţa anilor trecuţi, cînd a existat aceeaşi problemă pe unele pe cursurile de apă ale Bîrsei şi ale Ghimbăşelului,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
prefectul Mihai Mohaci le-a cerut reprezentanţilor SGA să vină cît mai repede cu soluţii şi a cerut implicarea personală a directorului SGA, ing. Laszlo Barabas. „Nu vreau să fiu pus în faţa faptului împlinit. Aşa că vă cer ca în cel mai scurt timp să veniţi cu soluţii active la această problemă. Înţeleg că aceşti castori şi habitatelelor sînt protejate, însă trebuie să găsim soluţii pentru evitarea inundaţiilor. Undeva trebuie să găsim echilibrul“, a declarat prefectul Mihai Mohaci. /MONITORUL EXPRES, http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=133764
Pericol de inundaţii din cauza castorilor!Câteva familii de castori s-au pus serios pe treaba şi au creat în judeţ câteva baraje pe cursurile de ape. Aceste blocaje pot inunda terenurilor agricole din zonă, spre disperarea locuitorilor şi spre îngrijorarea autorităţilor.Cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov au anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă despre situaţia pe care o pot crea barajele formate de coloniile de castori de pe cursurile de ape. Informaţia a ajuns şi la prefectul Braşovului Mihai Mohaci. „Fiind nişte animale rozătoare, produc nişte baraje pe cursurile de apă. Deci, sunt riscuri mari de producere a unor inundaţii. De asemenea, mai pot să-şi facă nişte vizuini în corpul lucrărilor de apărare, adică la diguri. Iarăşi există pericol de infiltraţii ” a declarat Artur Dumitraşcu, şef Dispecerat Apărare împotriva inundaţiilor. „O să vedem ce influenţe pot avea. O să discutăm cu cei de la Mediu, pentru că situaţia pare simplă la prima vedere. Ne uităm la televizor, ne bucurăm că există aceste animale. Dar ele pot să producă pagube mari în realitate. Animalele fiind protejate de lege, trebuie să vedem ce moduri de intervenţie putem aplica” Mihai Mohaci, prefect Braşov.Specie protejată. Castorii au dispărut din România prin 1970, motiv pentru care anumite zone au fost din nou populate. Prin anii 90, autorităţile române adus din Bavaria aproximativ o sută de exemplare, care au fost eliberate în trei dintre bazinele hidrografice majore ale României. Vorbim despre Mureş, Ialomiţa şi Olt. Anul trecut, au fost identificate mai mult de 1.500 de castori, care nu doar că s-au adaptat foarte bine în apele româneşti unde au fost aduse, dar au şi migrat. Conform literaturii de specialitate, castorul poate migra câte 35 de kilometri pe noapte. Prezenţa acestor animale
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
reprezintă, spun specialiştii în ecologie, un bioindicator al calităţii apelor şi mediului înconjurător. Autorităţile locale vor ca în această săptămână să viziteze familiile de castori şi să găsească o soluţie pentru evitarea inundaţiilor, dar în aşa fel încât să nu afecteze în vreun fel specia protejată de lege. Trebuie găsită o soluţie pentru ţinerea sub control a populaţiei de castori, în condiţiile în care aceştia nu au duşmani (de ex. lupul), iar înmulţirea lor va crea probleme din ce în ce mai mari. Supranumiţi şi „inginerii animalelor” castorii pot construi adevărate baraje din lemne şi vreascuri ce pot ajunge şi la 3 metri înălţime. /BRAŞOVUL TĂU, http://www.brasovultau.ro/articol/stiri/pericol-de-inundatii-din-cauza-castorilor-(1).html
Teme similareHidroelectrica îşi găseşte greu cumpărători pentru microhidrocentrale.Pentru micile centrale pe care le-a scos la vânzare, Hidroelectrica îşi găseşte foarte greu cumpărători. Săptămâna trecută a reuşit să vândă doar trei microhidrocentrale din cele 14 scoase la mezat şi anunţate încă din noiembrie anul trecut. Aşa că, în loc să obţină 10 milioane de euro, compania a vândut doar de 2,5 milioane de euro. Hidroelectrica se chinuie de multă vreme să scape de microhidrocentralele neprofitabile. Are de vândut în total 88 de astfel de centrale, dar doritori sunt extrem de puţini. Nici ofertele nu sunt foarte atractive: micile centrale au puteri mici şi costuri foarte mari de operare. În plus, se pare că o parte dintre microhidrocentralele vândute anterior ar fi fost înstrăinate fără ca toate actele să fie complete, fără certificate de proprietate asupra terenurilor. Acum zece ani, Hidroelectrica a vândut 40 de microhidrocentrale la un preţ foarte mic: 200.000 de euro. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/hidroelectrica-si-gaseste-greu-cumparatori-pentru-microhidrocentrale-61130/2014-02-03
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ABA Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcată în Banat Administrația Bazinală de Apă Banat (ABAB) Timişoara a marcat duminică, 2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede 2014, cu tema „Zonele umede şi Agricultura”. Sorina Neaga, PR ABAB, a explicat că tema din acest an atrage atenția asupra unui alt rol al acestor zone – acela de infrastructură naturală ce susține agricultura. Zonele umede, considerate până nu demult drept pământuri sterile din punct de vedere agricol, aduc, de fapt, soluri fertile şi apă de bună calitate agriculturii. Cu noile metode de cultură agricolă, zonele umede pot deveni productive, asigurând hrana oamenilor. În ultimii ani, prin agricultură se înțelege, mai larg, aquacultură internă şi costieră. Conceptul înseamnă atât creşterea crustaceelor, peştilor, moluştelor, cât şi a plantelor, îndeosebi alge şi macrofite de apă dulce. De-a lungul istoriei sale, Banatul de câmpie a avut o vastă rețea de zone umede. Ponderea acestora s-a diminuat dramatic în ultimele două secole, prin lucrări hidroameliorative de anvergură, pentru obținerea unor suprafețe de teren agricol. Amintim numai de interfluviul Timiş-Bega şi bazinul Aranca. Acum au mai rămas ca zone umede semnificative Mlaştinile Satchinez şi Lunca Mureşului.Acțiunile antropice nu au avut doar consecințe negative asupra întinderii zonelor umede, ci au determinat crearea unor noi zone în județele Timiş şi Caraş-Severin, şi anume: Mlaştinile Murani, Lacul Surduc, Ostrov-Moldova Veche, insula Calinovăț, Divici-Pojejena, Balta Nera-Dunăre. Acestea au apărut drept consecință directă a construcției unor baraje: Murani, Surduc, Porțile de Fier I. „Zonele umede sunt amenințate de cererile crescute de suprafețe agricole terestre, de creşterea demografică şi de schimbările climatice. Dispariția lor ar fi ireparabilă”, a declarat directorul ABAB Timişoara, Ervin Luci. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/eveniment/44718-ziua-mondial-a-zonelor-umede-marcat-in-banat
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similareMicrohidrocentrale din Gorj, cumpărate de austrieci Primarul localității Padeş, Mihai Troacă spune că are planuri mari pentru 2014! Acesta vrea ca în urma demersurile inițiate la Guvern, Complexul Hidroenergetic Cerna –Motru –Tismana să fie dat în administrarea Primăriei Padeş, şi asta pentru că nu i se pare normal ca austriecii să cumpere unitățile energetice din Gorj, ele putând fi administrate de primării. În aceste condiții, profitul obținut în urma vânzării de energie, ar ajuta localitatea la dezvoltarea turistică şi economică. Planurile autorităților publice locale pentru 2014 se dovedesc a fi destul de îndrăznețe. Aşa se face că primarul localității Padeş, ca prin intermediul proiectului să ajungă la dezvoltarea turistică a comunei. În opinia acestuia, în loc să vină firmele străine sau alte instituții publice de peste hotare să cumpere unități economice din județ, mai bine factorii de decizie din Gorj s-ar mobiliza pentru a fructifica aceste activități. În asemenea conditii, primarul comunei Padeş consideră că prin promovarea unor acte normative de către Executiv, prin preluarea Complexul Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana, dar şi în urma vânzării de energie, profitul realizat l-ar putea ajuta la dezvoltarea economică şi turistică a localității, de aici decurgând posibilitatea tot mai mare de creare a locurilor de muncă, în localitate. În opinia lui Troacă, această preluare s-ar putea face cu titlu gratuit prin transfer, sau a doua variantă în urma creditării de către stat, încât să plătească anual, o cotă parte din valoarea patrimoniului unității hidroenergetice preluate. În componența acestui complex hidroenergetic intră şi barajul de la Cerna, a cărui capacitate este de 124 milioane m3 de apă, cantitatea de energie produsă fiind de 110 MWh, iar profitul se cifrează estimativ la 100 milione de euro, după cum a precizat edilul din Padeş.Austriecii, cu ochii pe GorjDorința primarului din Baia de Fier de a intra în posesia Complexului Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana, nu este una întâmplătoare. Aşa cum a confirmat şi fostul primar al localității Baia de Fier, Constantin Mihuțescu, în timpul Guvernării liberale s-a dorit ca primăria comunei să intre în posesia, în vederea administrării, a microhidrocentralei de pe Galbenu. „Împreună cu domnul Manta am făcut demersuri pentru a prelua microhidrocentrala de pe Galbenu. Se întâmpla în timpul guvernării liberale, însă ni s-a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
cerut 33 miliarde de lei, echivalentul a un milion de euro. Nu am avut banii, şi au venit austriecii şi le-au cumpărat, pe cea de pe Galbenu, Oltețu 1 şi Oltețu 2, le-au modernizat. Am înțeles că au mai cumpărat astfel de unități energetice şi prin Ardeal, respectiv Moldova”, a declarat pentru Acces Tv, fostul primar din Baia de Fier, Constantin Mihuțescu . Concret, Primăria Viena din Austria a achiziționat cu ani în urmă patru din microhidrocentralele situate pe raza județului Gorj, aici fiind vorba conform unor surse de Oltețu 1, Oltețu 2, de cea de la Novaci şi de cea de la Baia de Fier, conform declarațiilor date de primarul Mihai Troacă. Contactat telefonic, fostul prefect Pantelimon Manta a precizat că îşi aduce aminte de perioada când Dan Ioan Popescu a cumparat anumite microhidrocentrale, situate pe Gilort, în perioada când Institutul de Cercetări Hidrotehnice a fost privatizat. Fostul prefect de Gorj nu a mai putut să declare ce s-a întâmplat ulterior cu mocrohidrocentralele din zona Baia de Fier – Novaci. /Impact in Gorj
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
