Poluarea aerului.doc

8/17/2019 Poluarea aerului.doc

1/15

4. Surse de poluare si factori poluanţi specifici poluării atmosferice

Surse de poluare ale aeruluiSursele de poluare ale aerului pot fi definite ca locul în care se produce şi se

evacuează în atmosferă diferiţi poluanţi.

In funcţie de natura lor acestea pot fi clasificate în surse naturale_(existenteindependent de voinţa omului fiind şi cele mai vechi) şi artificiale sau antropice (datorateactivităţilor umane prin apariţia, utilizarea şi dezvoltarea de tehnoloii diferite).!oluarea artificială se diversifică continuu concomitent cu poluanţii eneraţi de cătresursele antropice .

!rincipalele surse naturale de poluare şi poluanţii eli"eraţi în mediulîncon#urător de acestea, pot fi rupate astfel$

• vulcani$ poluare în timpul erupţiilor prin pul"eri, %&' şi%&, S&', &x(oxizi de azot)

• v*nturi, uraane, taifune$ poluare masivă a aerului printransport de praf şi particule solide fine la distanţe mari în special în

zone cu veetaţie redusă şi secetă, determin*nd erodarea solului decătre v*nt+ descompunerea su"stanţelor oranice, ce poate enera

accidente mortale, explozii, incendii prin acumulări în locurideclive a poluanţilor, poluare enerată prin formarea unor cantităţimari de %&', -, %, 'S, mercaptani

+ veetaţia, unele specii poluează prin transportul la distanţemari, datorită v*ntului, a polenului, funilor şi muceaiurilor

+ incendii spontane ale pădurilor, mai frecvente în anotimpul secetos şi în păduride conifere, cu predominanţa arderilor incomplete şi enerare de fum, cenuşă, %&,hidrocar"uri

Sursele naturale de poluare determină poluarea aerului preponderent discontinuu./a sursele artificiale de poluare a aerului eliminarea impurităţilor în "azinulaerian are loc continuu, poluanţii dea#aţi su" formă de aze şi vapori, av*nd otoxicitate crescută prin ei însăşi c*t şi prin interacţiunea cu alţi poluanţi.

Statistici recente ale &0S indică următoarea ordine şi participare privind potenţialul poluant al surselor artificiale de poluare, în centrele ur"aneindustrializate$

1 2 + 34 circulaţia autovehiculelor• 53 + 564 ramuri ale industriei, din care ' + ',24 industria

chimică• 57 + 534 producerea de enerie

1 52 + 574 populaţia (consumul casnic)8portul principalelor ramuri ale economiei la poluareaaerului cu diverse noxe azoase specifice ,este următorul$

79+724 sectorul termoeneretic "ioxid de sulf(S&') '24 sectorul industrial

6 + 594 sectorul casnic - + 4 mi#loacele detransport


2/15

praf oxizi de azot (&x)hidrocar"uri alifatice şi aromatice22+794 industria'9 + ''4 producerea eneriei

64 + autovehicule şi sectorul casnic29+224 arderile în motoarele autovehiculelor ':4 producerea de enerie 54industria 4 sectorul casnic

-'+-64 com"ustii în mi#loacele de transport şi sectorul casnic ':4 ramuri aleindustriei

monoxid de car"on+(%&)724 arderea în motoarele autovehiculelor '9+'54 sectorul casnic 5'+54industrie

In conformitate cu statisticile anterioare, o prezentare c*t mai succintă a surselor de poluare antropice presupune clasificarea acestora av*nd drept criteriu aspectulcantitativ al formării de poluanţi.(;a"elul '.')

!rocesele de com"ustie în instalaţii fixe sau mo"ile sunt sursele care enereazăcele mai mari cantităţi de poluanţi ai aerului. înseamnă emisia anuală a 29.999t poluanţi în atmosfera .

!roducerea unei tone de metal înseamnă concomitent formarea a -+7 tone de deşeuri şi poluanţi, din care mai mult de #umătate sunt emişi în atmosferă.!e timpul deplasării, fiecare autovehicul emană de -+ ori mai mulţi poluanţi dec*t propria reutate.(8?8/ @A!&@;S B.C.S).

Factori care condiţionează poluarea aeruluiCondiţiile meteoroclimatice. Temperatura aerului, prin

scăderea să odată cu creşterea altitudinii, determină mişcarea aerului pe verticală şiantrenarea poluanţilor la distanţă de sol (diluare). Inversiunea termică este un fenomennatural care apare c*nd solul şi aerul din apropierea acestuia se răcesc mai repededec*t aerul aflat la distanţa mare de sol. Acranul de aer cald aflat deasupra stratului deaer rece se opune difuziei poluanţilor. Inversiunea termică dispare la răsăritul soareluisau poate dura zile c*nd ne"ulozitatea este crescută.

Umiditatea crescută a aerului determină formarea ceţei, ceea ce favorizeazăacumularea poluanţilor. Dioxidul de sulf (S&') şi oxizii de azot (&E) sunttransportaţi la distanţe mari prin intermediul curenţilor de aer, fiind apoi transformaţiîn acizii corespunzători prin intermediul precipitaţiilor. 8cestea cad apoi su" formă de ploaie sau zăpadă acidă pe sol.

Precipi taţiil e favorizează ant renarea ş i depunerea particulelor sedimenta"ile pe sol, dar nu acţionează asupra suspensiilor.

Curenţii de aer, mai ales cei orizontali, au rol în dispersia poluanţilor. %almulatmosferic duce la acumularea şi creşterea concentraţiei poluanţilor într+un teritoriu.Axistenţa unor curenţi de aer poate enera o răsp*ndire transfrontalieră a poluanţilor, p*nă la distanţe de p*nă la 5999+'999 =m. !rezenţa în aer a "ioxidului de sulf (S& '),oxizilor de azot (ox), hidrocar"urilor şi metalelor rele poate enera în aceste condiţii o poluare cu fotooxidanti, ozon(&-), peroxiacetilnitraţi (!.8..), acid sulfuric ('S&),acid azotic (&-) şi depozite solide.


3/15

Radiaţia solară prin componenta ultravioletă ( X F 569+-79 nm) determina producerea unor reacţii fotochimice, la care participă at*t poluanţii aerului c*t şicomponenţii normali ai acestuia. @ezultă în acest fel smoul oxidant sau ceaţafotochimică, un amestec de compuşi toxici, mai aresivi dec*t poluanţii iniţiali$ ozon,radicali li"eri , su"stanţe oxidante. Smoul oxidant poate apare în toate centrele

industriale cu circulaţie intensă a autovehiculelor (fenomenul a fost sesizat pentru prima dată în 56 la /os 8neles).Particularităţi topografice naturale (geografice !i artificiale

(ur"anistice. Ginamica proceselor de poluare existenţi este puternic influenţată defactorii toporafici naturali si artificiali.

&"stacolele naturale (dealuri, munţi) şi artificiale (construcţiile) existente pe direcţia de deplasare a unei mase de aer poluat poate prote#a teritoriul din spateleo"stacolului. (;?08&C, 56:6)

Gepresiunile şi văile sunt locuri unde se acumulează impurităţile, cuîmpiedicarea difuzării în afara perimetrului lor, mai ales în caz de inversiune termică.;emperatura mai scăzută din depresiuni favorizează formarea ceţei.

@elieful plat, prin favorizarea mişcării aerului pe orizontală, determină şidispersia poluanţilor.!rocesele "ioloice din sol, producătoare de căldură, intervin în enerarea de

curenţi de aer ascendenţi şi contri"uie la difuzarea impurităţilor pe verticală.%urenţii locali din zonele de litoral, "riza de uscat (noaptea) şi "riza de mare

(ziua), contri"uie la transportul poluanţilor.Ceetaţia participă la autopurificarea aerului prin crearea unor zone tampon

între sursele de poluare şi zonele rezidenţiale. !ădurile, spaţiile verzi, chiar şi iar"afixează "ioxidul de car"on, pul"erile, S&', şi undele sonore .

Sistematizarea centrelor populate poate intervenii favora"il în protecţia acestorafaţă de procesele de poluare. Se urmăreşte amplasarea corespunzătoare a zoneiindustriale în raport cu zonele de locuit şi cu direcţia v*nturilor dominante. 8cestecerinţe pot fi realizate prin respectarea zonei de protecţie sanitară în #urul surselor de poluare, orientarea corectă a reţelei stradale sau crearea de spaţii verzi şi olinzi de apăintravilane (0HAS%? şi cola"., 5667).

#. Te$nici si aparate folosite in pre%enirea si com"aterea poluării atmosferice

Te$nici de pre%enire !i com"atere a poluării aeruluiîntreprinderile care prin specificul tehnoloiei utilizate enerează noxe care ar

putea determina o poluare a aerului atmosferic, au o"liaţia introducerii în fluxultehnoloic a unei trepte de epurare în scopul reţinerii poluanţilor la sursă.

;ehnicile adoptate tre"uie să ai"ă în vedere natura, respectiv starea de areare a poluanţilor eneraţi (praf, aerosoli, aze) pentru ca în funcţie de specificul fiecăruifluid poluant să poată fi aleasă metoda optimă de epurare. (?@S?,


4/15

Gupă modul de acţiune, metodele fizice pot fi rupate astfel$ umede, uscate, şicom"inate. &etodele c$imice realizează epurarea prin procese de spălare, reducere,separare, a"sor"ţie sau adsor"ţie.

Gin punct de vedere al modului de e'ploatare al utila#elor în epurarea aerului poluat se pot distine$

•

instalaţii sau aparate de epurare directă• instalaţii sau aparate care necesită un tratament al

aenţilor nocivi înainte de epurare• instalaţii şi aparate care folosesc am"ele principii.


5/15


6/15


7/15


8/15


9/15


10/15


11/15


12/15


13/15


14/15

iofiltrarea + se practică în scopul distruerii unor contaminanţi oranici,aflaţi în stare de vapori într+un amestec de aze reziduale. Stratul filtrant îl constituiesolul care conţine microoranisme ce pot derada compuşii oranici contaminanţi.8leerea microoranismelor specifice (suşe speciale de "acterii, ciuperci, etc.) se face înfuncţie de natura poluantului. %apacitatea "iofiltrului depinde de viteza şi de"itul

influentului.)'idaţia termică + realizează purificarea fluidului de contaminanţi oranici prin incinerare la temperaturi înalte de 5999% (08@;&, 0&J, 5663).

%a urmare a intensificării traficului rutier, a noxelor azoase enerate de acesteas+au impus, în vederea reducerii poluării atmosferice şi a prevenirii acesteia, măsurispecifice.

0odalitatea actuală de reducere a emanaţiilor azoase toxice, provenite din azelede ardere a motoarelor cu aprindere electrică, constă în dotarea vehiculelor cucatalizator. %atalizatorul are rolul de a mări viteza de desfăşurare a unei reacţiichimice fără a interveni direct păstr*ndu+şi nemodificată forma iniţială.%atalizatorii instalaţi pe autovehicule sunt formaţi dintr+un cilindru ceramic prevăzut în

interior cu o reţea de canale placate cu platină, av*nd rol catalitic (fiura '.5-).Se o"ţine astfel o reducere a emanaţiilor toxice cu 694, prin transformareaacestora în "ioxid de car"on ( %&'), azot (') şi vapori de apă ('&). Aficienţa deacţiune a catalizatorului depinde de existenţa sondei /am"da şi de folosirea "enzineifără plum". @olul sondei /am"da este acela de a asiura în motor un raport optimîntre "enzină şi aer, respectiv de a rela compoziţia acestui amestec.


15/15

!ădurea purifică aerul prin captarea unor cantităţi importante de praf. 8stfel pe parcursul unui ciclu veetativ un hectar de pădure de molid reţine circa -9t de praf, iar unhectar de pădure de fa mai mult de 72t de praf.

@olul veetaţiei forestiere se face simţit şi în prevenirea poluării fonice. & perdea forestieră de foioase roasă, de 529m, reduce nivelul de zomot cu 5:+':

deci"eli.8"sor"ţia şi reţinerea poluanţilor atmosferici de către veetaţia forestieră constituieo modalitate de protecţie a mediului încon#urător care însă deteriorează şi distrue întimp pădurile.

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mihai-romulus
View:	233 times
Download:	0 times

Poluarea aerului.doc

Documents