Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003
314
Politici fiscale şi bugetare de relansare a economiei în România
Bălan Cătălina Mihaela
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul III
Academia de Studii Economice din Bucureşti
Coordonatorul lucrarii
Prof.univ.dr. Moşteanu Tatiana
Rezumat.Scopul lucrarii „Politici fiscale si bugetare de relansare a economiei in Roamnia”
este de a ilustra impactul major pe care il pot avea politicile macoreconomice asupra unei
bune functionari a economiei nationale.
In vederea studiului efectuat, evolutiile macroeconomice din perioada 2009-2011 au avut un
rol considerabil in identidicarea modalitatilor concrete de interventie a statului in economie.
Accentul a fost pus pe evolutia PIB-ului, pe evolutia datoriei publice, pe evolutia deficitului
bugeatar si a metodologiilor de calcul ale acestuia.
Prin intermediul evolutiei acestor indicatori s-au ilustrat schimbarile majore ale politicilor
macroeconomice in concordanta cu anumite reglementari europene; de exameplu in cazul
deficitului bugetar prin implicatiile Pactului de Stabilitate si Crestere si ale Comapctului
Fiscal European.. Principalul scop al Pactului de Stabilitate si Crestere este ca statele zonei
euro sa aiba un echilibru bugetar sau in surplus si fluctuatiile ciclice sa fie gestionate fara a
depasi pragul de referinta al deficitului bugetar de 3% din PIB, conform Tratatului de la
Maastricht. Compactul fiscal european are ca si obiectiv consolidarea disciplinei fiscale prin
introducerea unor sanctiuni si a unei supravegheri mai stricte. Cerinta cea mai importanta
este ca deficitul structural sa nu depaseasca pragul de 0,5% din PIB, riscurile la adresa
sustenabilitatii finantelor publice sa fie reduse, iar deficitul bugetar poate ajunge la valoarea
maxima de 1% din PIB.
Metodele de relansare a crestereii economice, politicile structurale de macrostabilizarea si de
ajustare alese ca si obiect de studiu, au fost selectate in concordanta cu contextul economic
prezent si perioada de baza la care s-a facut referinta.
Avand in vedere aspectele cercetate s-a incercat o abordare sutinuta si consistenta, cat mai
clara, precisa si apropiata de problemele actuale cu care se confrunta economia nationala, si
care sa furnizeze solutii concrete si palpabile de remediere a acestora.
Cuvinte cheie: deficit structural; tratatul de la Maastricht; compactul Fiscal European; Pactul
de Stabilitate si Crestere.
Clasificarea JEL: E62.
Clasificarea REL: 13Z.
Bălan Cătălina Mihaela
Politici fiscale şi bugetare de relansare a economiei în România
315
1. Evolutii macroeconomice privind veniturile si cheltuielile publice si starea de
echilibru bugetar
1.1 Relansarea cresterii economice
Obiectivul fundamental al strategiei reformarii economiei si relansarii cresterii
economice, zis si obiectiv strategic national, este crearea unei economii de piata, functionale,
compatibila ca mecanism, structural si legislativ cu economiile tarilor din Uniunea Europeana.
Este o economie cultural-informationala moderna, in care capitolul educational sa reprezinte
cheia de baza a dezvoltarii economice si sociale¹. Analiza starii actuale a economiei include,
ca o problema importanta, comportamentul economic derivat ca rezultat al slabei structuri
institutionale. Sunt considerate ca probleme fundamentale ale strategiei: clarificarea dreptului
de proprietate, coerenta legislatiei economice, asanarea financiara a economiei si inversarea
trendului economiei necontabilizate.
Dezvoltarea economiei pe termen mediu are la baza mai multe premise, dintre care cea
fundamentala este finalizarea si consolidarea constructiei institutionale a economiei de piata.
In acest scop se are in vedere in primul rand clarificarea durabila a conceptului de proprietate.
Pentru aceasta se vor continua eforturile de privatizare, se va incheia reforma sistemului
bancar, va fi incurajata concurenta, inclusiv prin suportul cofinantarii unor actiuni prin
programe ale Bancii Mondiale si ale Uniunii Europene. Alaturi de premisa fundamentala a
dezvoltarii economice pe termen mediu se regasesc si alte premise, dintre care mentionam
definirea ca obiective ale mixului de politici macroeconomice, a cresterii ofertei reale si a
reducerii cererii nominale. Solutiile pentru realizarea acestei premise sunt exclusiv financiare,
adica de natura bugetara si monetara² :
o Redimenisonarea raportului intre impozitele directe si cele indirecte
o Atenuarea fiscalitatii privind angajarea fortei de munca
o Distriubuirea mai rationala a cheltuielilor bugetare
o Mentinerea deficitului bugetar la cota 3% din PIB
o Cresterea strict neinflationista a bazei monetare
o Reducerea cotei rezervei obligatorii
o Redecerea ratei dobanzii reale
o Flotarea controlata a cursului de schimb
o Cresterea rezervei valutare a BNR la echivalentul 4-5 luni de import
Instrumentele politicii bugetare sunt cheltuielile publice³. Ele sunt diversificate si
servesc la achizitionarea de bunuri se servicii necesare institutiilor publice, asigurarea de
resurse banesti unor categorii sociale sau sustinerea financiara a dezvoltarii unor ramuri sau
domenii de activitate. Cheltuielile publice inscrise in bugetele componente ale sistemului
public de bugete, dimensionate, in ultima instanta, in bugetul general consolidat fac obiectul
votului, fiind expresia efortului financiar public real in fiecare an.
Functiile politicii bugetare, ca si cele ale politicii fiscale sunt: stabilizarea
macroeconomica, alocarea resurselor, redistribuirea veniturilor. Ele actioneaza prin
obiectivele specifice in plan bugetar, coroborate cu cele care sunt definite in contextul general
al politicii statului. Noile orientari ale politicii fiscal-bugetare sau avute in vedere in cadrul
strategiei actualului guvern privesc cerinte majorea ale indeplinirii obiectivelor inscrise sub
forma angajamentelor fata de electorat, conjugate cu cu obiectivele specifice ale Uniunii
Europene4:
o Restructurarea cheltuielilor publice, prin reorientarea si realocarea lor in concordanta
cu obiectivele prioritare ale fiecarei etape.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003
316
o Cresterea pe termen mediu si lung a cheltuielilor publice
o Alocarea unor resurse financiare aditionale in domeniul sanatatii, educatiei, protectiei
mediului si infrastructurii.
o Mentinerea deficitului bugetar la nivelul compatibil cu criteriile de convergenta
stabilite in vederea intrarii in zona monedei europene.
o Cresterea rolului stabilizator al finantelor publice, prin consolidarea acestora: evitarea
aparitiei efectului de evictiune si diminuarea presiunilor exercitate de deficitul contului
curent; reducerea deficitelor structurale si crearea conditiilor necesare pentru
functionarea simetrica a stabilizatorilor automati.
o Cresterea veniturilor bugetare, prin extinderea bazei de impozitare si imbunatatirea
colectarii impozitelor si taxelor, a contributiilor pentru asigurarile sociale.
o Imbunatatirea mecanismului de responsabilizare a ordonatorilor de credite bugetare
fata de modul in care sunt cheltuite resursele financiare publice.
o Continuarea procesului de descentralizare si replicarea mai activa a entitatilor locale in
procesul de alocare a resurselor publice5.
1.2 Evolutia PIB-ului
Anul 2011 a marcat pentru economia Romaniei reintrarea pe o traiectorie de crestere
economica, produsul intern burut inregistrand o majorare de 2,5% dupa declinul abrupt de
6,6% din 2009 si, respectiv, contractia de 1,6% in 2010. Comparativ cu prognozele initiale
avute in vedere la elaborarea Strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2011-2013, dar si cu
prognozele din toamna lui 2011 ale Comisiei Europene si ale Comisiei Nationale de
Prognoza, cresterea economica a fost mai mare cu un punct procentual, in principal ca urmare
a socului favorabil de oferta in agricultura, reflectat la nivelul utilizarii PIB-ului in consumul
privat si variatia stocurilor6.
Contributiile principale la cresterea economica inregistrata au revenit formarii brute de
capital fix (+1,5 pp., in conditiile unei cresteri anuale in termeni reali de 6,3%) si variatiei
stocurilor (+1,4 pp), in conditiile in care cresterea cheltuielilor de consum final ale populatiei
si ale institutiilor fara scop lucrativ in serviciul gospodariilor populatiei a avut o crestere
anuala reala de 1,3%.
Cu toate ca rata inflatiei s-a mentinut in linie cu prognozele avute in vedere la
fundamentarea Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2011-2013 ( la un nivel mediu anual
de 5,8%, comparativ cu o proiectie de 5,3%), cresterea preturilor la nivelul intregii economii,
masuarata prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 8,1%, seminificativ deasupra valorii de
4,8% luate in considerare la constructia bugetului, ca urmare a evolutiilor indicilor de pret
aferenti variatiei stocurilor (203,7%), exporturilor (108,8%) si formarii brute de capital fix
(106,7%). Nivelul mai ridicat al deflatorului, coroborat cu dinamica pozitiva mai favorabila
decat cea anticipata la nivelul PIB-ului real, a facut ca PIB nominal aferent anului 2011
(578.551,9 mil. lei) sa depaseasca substantial valoarea luata in calcul in fundamentarea
bugetului7.
Bălan Cătălina Mihaela
Politici fiscale şi bugetare de relansare a economiei în România
317
Figura1 Evolutia PIB-ului8
1.3 Evolutia datoriei publice
Cheltuielile cu dobanzile au crescut cu 1,6 mld. RON (+22%) fata de 2010, ca urmare
a cresterii stocului datoriei publice, dar valoarea finala a acestor cheltuieli a fost mai mica
decat cea proiecatata initial, ca urmare a evolutiei favorabile a randamentelor titlurilor de stat
pe parcursul anului¹. Datoria publica a continuat sa sa majoreze si in 2011, ponderea acesteia
in PIB crescand la 38,5% (PIB-ul in anul 2011: 578.551,9 milioane lei), de la nivelul de
37,2% inregistrat la sfarsitul anului 2010, in contextul unui deficit bugetar de 4,1% din PIB.
Potrivit metodologiei europene ESA95, datoria publica s-a majorat la 33,3% din PIB la
sfarsitului anului 2011 fata de 30,5% in 20109.
Datoria publica guvernamentala reprezinta 92,86% din total, comparativ cu 91,97% in
1010, in timp ce ponderea datoriei publice locale este de 7,13%, in scadere fata de nivelul de
8,03% din anul precedent, in scadere cu nivelul de 8,03% din anul precedent.
Imprumuturile de stat detin ponderea cea mai mare in totalul datoriei publice,
cumuland 36,2% din total, fiind urmate de obligatiunile de stat cu 24,1%, certificate de
trezorerie cu 16,2% in timp ce eurobondurile asigura 8,2% din finantarea datoriei publice10
.
Structura pe valute releva o majorare a ponderii aferenta imprumuturilor in moneda
nationala la 48,1% in 2011 la 46,2% in 2010, in timp ce finantarile in euro au inregistrat o
usoara diminuare la 42,5% din total, fata de 42,6% la finanul anului precedent.
1.4 Deficitul bugetar. Pozitia fiscala structurala
Stabilitatea finantelor publice ocupa un loc privilegiat in asigurarea unei bune
functionari a uniunii economice si monetare. Pactul de stabilitate si crestere statueaza cadrul
de reglementare pentru coordonarea politicilor fiscale nationale in cadrul uniunii economice si
Metodologia ESA 95 (European system of accounts) – Sistemul European de Conturi
Nationale este un cadru de raportare contabila folosit la nivel international pentru descrierea
sistematica si detaliata a unei economii ( a unei regiuni, a unei tari sau a unui grup de tari), a
componentelor sale si a relatiilor sale cu alte companii; Standardul ESA95 are ca principale
diferente fata de metodoilogia cash inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in sistem „accrual”
(pe baza de angajamente, nu de plati efective precum in sistemul cash).
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003
318
monetare. Conditia obligatorie pentru atingerea unui nivel stabil al preturilor pe termen mediu
si a unei cresteri economice sustenabile.
In contextul renuntarii la cursul de schimb ca instrument de politica monetara, politicii
fiscale, prin intermediul stabilizatorilor automati si politicii fiscale discretionare, ii revine un
rol fundamental in atenuarea fluctuatiilor economice generate de socurile asimetrice care pot
afecta tarile membre ale uniunii economice si monetare11
.
Nivelul maximal de 3% pentru deficitul bugetar efectiv din pactul de stabilitate si
crestere nu reprezinta un nivel care poate fi atins in fiecare an, ci doar un plafon care nu poate
fi depasit nici in conditii economice adeverse. Soldul bugetar efectiv este afectat de
fluctuatiile cicilice ale economiei, componentele bugetare fiind influentate de pozitia in cadrul
ciclului economic12
.
Astfel, in perioada de expansiune, veniturile bugetare sunt mai mari, micsorand
deficitul bugetar, fara ca acest lucru sa insemne neaparat o modificare in conduita politicii
fiscale ori o imbunatatire a gradului de colectare.
In contextul pactului de stabilitate si crestere, identificarea unei pozitii fiscale
fundamentale, care sa nu depinda de fluctuatiile ciclice ale economiei si care sa asigure
respectarea plafonului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar si in caz de recesiune, devine
fundamentala pentru respecatrea prevederilor pactului si asigurarea unei pozitii fiscale
sustenabile pe termen mediu si lung.
Cea mai importanta componenta, Compactul fiscal, vizeaza consolidarea disciplinei
fiscale la nivel european prin introducerea unor sanctiuni aplicate intr-un mod automat si a
unei supravegheri mai stricte a statelor membre. Scopul este de a consolida supravegherea
pozitiilor bugetare si a intari coordonarea politicilor economice13
.
Autoritatea responsabila cu urmarirea implementarii pe plan national a regulii privind
un buget echilibrat este Curtea Europeana de Justitie; deciziile acesteia sunt obligatorii si pot
fi urmate de amenzi de pana la 0,1% din PIB pentru statele din zona euro, platite catre
Mecanismul European de Stabilitate. Compactul fiscal va intra in vigoare si va deveni
obligatoriu pentru tarile membre ale uniunii economice monetare dupa ce va fi ratificat de cel
putin 12 state din zona euro. Celelalte tari ale Uniunii Europene vor intra sub incidenta
compactului la momentul adoptarii monedei unice sau mai devreme, in masura manifestarii
acestei intentii.
Pactul de stabilitate si crestere stabileste ca obiectivul pe termen mediu al pozitiilor
bugetare din statele zonei euro sa fie aproape de echilibru sau in surplus, situatie care ar
trebui sa le permita sa gestioneze fluctuatiile ciclice normale fara depasirea nivelului de
referinta de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv. Atingerea obiectivului pe termen
mediu ar trebui sa asigure evolutia rapida catre o situatie sustenabila, generand totodata
spatiu fiscal suficient pentru unele masuri discretionare de politica fiscala, de exemplu
cresterea investitiilor in infrastructura.
Compactul fiscal european – Scopurile principale sunt stabilitatea, coordonarea si
guvernanta in cadrul uniunii economice si monetare. A fost semnat pe 2 martie 2012 toate
statele UE, cu exceptia Regatului Unit si a Republicii Cehe. Compactul include cerinta ca
bugetele natioanle sa fie echilibrate sau in surplus. Aceasta cerinta va fi indeplinita daca
deficitul strucutural anual nu va depasi 0,5% din PIB. Daca datoria publica este semnificativ
sub 60% din PIB si riscurile la adresa sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung sunt
reduse, deficitul structural maxim poate ajunge la 1% din PIB14
.
Bălan Cătălina Mihaela
Politici fiscale şi bugetare de relansare a economiei în România
319
Obiectivele de politica monetara se pot defini in termeni de sold bugetar ajustat ciclic,
asigurand sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice si permitand in acelasi timp
stabilizatorilot automati sa diminueze fluctuatiile economice. In esenta, stabilizatorii automati
reflecta faptul ca veniturile bugetare si, intr-o mai mica masura, cheltuielile sunt afectate de
pozitia in cadrul ciclului economic si contribuie la atenuarea fluctuatiilor ciclice15
.
In caz de expansiune, venituri bugetare provenite din taxa pe valoare adaugata, accize,
contributii la asigurari sociale, impozit pe venit, impozit pe profit si altele se majoreaza,
diminuand veniturile disponibile ale agentilor economici si populatiei, contribuind astfel la
temperarea cresterii economice si la revenirea PIB la nivelul sau potential.
In caz de recesiune, veniturile colectate scad, iar cheltuielile cu indemnizatiile de
somaj cresc, cu impact pozitiv asupra veniturilor firmelor si populatiei, favorizand astfel
revenirea economiei si intoarcerea PIB la nivelul sau potential.
Eficacitatea stabilizatorilor automati depinde de dimensiunea sectorului
guvernamental, precum si de elasticitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare la fluctuatiile
ciclice ale economiei. Cu cat este mai ampla dimensiunea sectorului guvernamental si cu cat
este mai mare modificarea veniturilor si cheltuielilor bugetare la fluctuatiile ciclice ala
economiei, cu atat efectul de estompare a acestor fluctuatii ca urmare a actiunii stabilizatorilor
automati va fi mai puternic16
.
Pe parcursul ultimilor ani, deficitul bugetar ajustat ciclic a devenit din ce in ce mai
utilizat in formularea de politici economice la nivel european. Dupa implementarea reformei
pactului de stabilitate si crestere, deficitul bugetar ajustat ciclic a devenit punctul central al
mecanismului de supraveghere fiscala al Uniunii Europene.
Deficitului bugetar ajustat ciclic este si o masura des folosita in evaluarea impactului
politicii fiscal-bugetare asupra cererii agregate.
Un impuls fiscal pozitiv, corespunzator unei cresteri a deficitului bugetar ajustat ciclic,
reflecta o politica fiscal-bugetara stimulativa, in timp ce un impuls fiscal negativ,
corespunzator unei diminuari a deficitului bugetar ajustat ciclic, semnaleaza un caracter
restrictiv al politicii fiscal-bugetare.
Impulsul fiscal analizat impreuna cu pozitia ciclica a economiei permit evaluarea
masurii in care politica fiscal-bugetara isi indeplineste scopul de stabilizator macroeconomic,
actionand in sensul diminuarii presiunilor din partea cererii agregate in perioada de
expansiune economica sau in sensul stimularii acesteia in perioada de recesiune17
.
Deficit bugetar efectiv18
- Deficit bugetar ciclic (stabilizatori automati) + Deficit bugetar
structural (politici discretionare)
Deficit bugetar ciclic – Deficitul bugetar care s-ar inregistra daca PIB-ul ar fi la nivelul
sau real; marimea deficitului care se inregistreaza luand in considerare fluctuatiile ciclului
economic.
Deficit bugetar structural – Deficitul bugetar care s-ar inregistra daca PIB-ul ar fi la
nivelul sau potential; este acea marime a deficitului care s-ar inregistra in lipsa influentelor
ciclului economic.
Stabilizatori automati – Instrumente de autoreglare a economiei, avand scopul reducerii
fluctuatiilor economice.
Politici discretionare – Politici prin care este manifestata interventia explicita, deliberativa
a statului (guvern sau banca centrala) in ajustarile macroeconomice.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003
320
Metodologia Comisiei Europene pentru calcularea deficitului bugetar ajustat
ciclic
Comisia Europeana foloseste o metoda relativa simpla si transparenta pentru
determinarea deficitului structutural, care constituie un cadru comun de cuantificare a
balantei bugetare ajustate ciclic pentru toate statele membre ale Uniunii Europene19
.
Ideea de baza a metodologiei utilizate de catre Comisia Europeana consta in
eliminarea componentei ciclice din balanta bugetara, idee sintetizata prin relatia de
mai jos20
:
CAB = BB – CC = BB – ƐOG
CAB – reprezinta balanta bugetara ajustata ciclic in anul de referinta t
BB – reprezinta balanta bugetara ca pondere in PIB in anul de referinta t
CC – componenta ciclica
Ɛ – parametrul de senzitivitate
OG – output gap-ul in anul de referinta t
In Romania, in perioada de crestere economica rapida dinaintea declansarii crizei
financiare, impulsul fiscal a fost pozitiv, contribuind la supraincalzirea economiei si
accentuand astfel dezechilibrele acumulate in economie.
Prociclicitatea politicii fiscal – bugetare din perioada de ascensiune economica, a
epuizat spatiul fiscal necesar pentru stimularea economiei in perioada de recesiune care a
urmat, necesitatea reducerii deficitul bugetar in perioada crizei, conducand astfel, in mod
inevitabil, la mentinerea caracterului prociclic al politicii fiscal – bugetare. Astfel, actiunea
automata, benefica si stabilizatoare a deficitului ciclic prin intermediul stabilizatorilor
automati a fost anulata de politica discretionara prociclica21
.
In perioada 2009 – 2011, deficitul bugetar structural a scazut de la 9,1% din PIB la
3,0% din PIB. In acelasi timp trebuie avut in vedere si faptul ca nivelul de pornire a fost unul
ridicat, care a impus adoptarea rapida a unor masuri decisive pentru asigurarea sustenabilitatii
politicii fiscale.
Ajustarea s-a realizat preponderent pe partea de cheltuieli, reformele structurale fiind
promovate in special in domeniul salarizarii personalului bugetar, sistemul public de pensii si
programarii bugetare. In cazul veniturilor, cea mai importanta masura a fost reprezentata de
cresterea cotei standard de TVA de la 19 la 24% incepand cu iulie 2010
Noua limita pentru deficitul structural, respectiv de 0,7% din PIB (Romaniei, avand in
vedere dimensiunea redusa a stocului datoriei publice, Pactul fiscal european ii va permite
fixarea unui obiectiv pe termen mediu, superior nivelului de 0,5%), va impune un control
foarte strict asupra finantelor publice in Romania, acest lucru avand avantaje clare, dar si
dezavantaje22
.
Un avantaj important este reprezentat de imposibilitatea practicarii unor politici fiscale
prociclice si de o disciplina fiscala pronuntata, in conditiile in care Romania are o experienta
istorica negativa in acest domeniu. Dezavantajul noii reguli fiscale europene pentru Romania
consta in faptul ca spatiul de manevra existent pentru a putea stimula economia in perioadele
de recesiune va fi foarte redus.
In Romania, limita de deficit structural de 0,7% din PIB va fi cel mai probabil atinsa
inainte ca deficitul public efectiv sa ajunga la 3% din PIB, fiind astfel semnificativ mai
constrangator decat aplicarea crieteriului de la Maastricht. Magnitudinea necesara a unui soc
Bălan Cătălina Mihaela
Politici fiscale şi bugetare de relansare a economiei în România
321
negativ care sa deplaseze deficitul bugetar de la MTO – Medium Term Objective (atins in
ipoteza unui output gap egal cu zero) la 3% din PIB ar fi de 7,4% din PIB potential23
.
Prin asumarea unor tinte de deficit structural maxim de 0,7% din PIB, Romania isi
asuma obligatia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe parcursul unui ciclu economic (si
media pe un orizont lung de timp), sa fie de maxim 0,7% din PIB, ceea ce va insemna fata de
standardele istorice (3,8% din PIB media deficitului structural in perioada 1999-2011) un
deficit mult mai mic24
.
Datorita unor stabilizatori automati relativ slabi, Romania ar putea avea nevoie de
posibilitatea aplicarii unor stimuli fiscali discretionari mai puternici in perioada de recesiune
pentru a ajuta economia sa iasa mai repede din recesiune si a o reduce la potential. Trebuie
insa precizat ca, Compactul fiscal european este flexibil si explicit, in conditiile in care
permite in mod explicit deviatii temporare de la MTO atunci cand economia se confrunta cu o
contractie economica severa.
1.5 Colectarea taxelor in Romania
Romania are una dintre cele mai mici ponderi in in PIB a veniturilor bugetare (venituri
fiscale si nefiscale), acestea reprezentand in 2011 doar 32,5% din PIB, cu 12,1 puncte
procentuale din PIB mai mici decat media europeana. Nivelul veniturilor fiscale raportate la
PIB (impozite si contributii sociale) in Romania a fost de 27,2% in anul 2011, cu 12,4 puncte
procentuale mai mic decat media europeana de 39,6%. Ponderea veniturilor fiscale in PIB este
semnificativ mai mica decat in Slovenia 37,8%, Ungaria 36%, Polonia 32,1% si Slovacia
28,5%.
Structura veniturilor fiscale din Romania releva o pondere ridicata a veniturilor din
impozitele indirecte, 46,32% din totalul veniturilor fiscale fata de 33,08% media UE, in timp
ce ponderea veniturilor din contributiile sociale a fost de 32,35% (media UE 35,1%), iar cea a
impozitelor directe de doar 21,32% (media UE 31,81%).
2. Politici macroeconomice
2.1. Modalitati de interventie a statului in economie
Interventia statului in economie se poate face prin doua modalitati25
:
Politicile structurale se refera indeosebi la planificarea macroeconomica,
elaborarea obiectivelor si strategiilor social-economice pe termen lung, politica
de privatizare a societatii sau politica de reglementare/ dereglementare,
nationalizare/ denationalizare26
.
Politicile de ajustare se refera la : politica monetara, politica fiscala, politica de
preturi, politica de venituri.
Macrostabilizarea economica este rezultatul aplicarii tuturor celor trei categorii de
politici, nici un stat neaplicand o anumita politica pura ci, un mix de politici, in functie de
situatia concreta din tara respectiva si de filosofia economica si sociala a guvernului care
Medium Term Objectiv (MTO) – reprezinta obiectivul pe termen mediu privind pozitia
bugetara si difera pentru fiecare stat membru UE. Pentru statele care au adoptat moneda
euro sau se afla in Mecanismul Cursului de Schimb II, acesta este -1% din PIB sau surplus
bugetar. Reevaluarea obiectivelor pe termen mediu se face o data la patru ani sau atunci
cand se adopta o reforma structurala majora.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003
322
detine puterea politica in stat. In Romania guvernul s-a confruntat simultan cu doua
probleme:
a) Tranzitia sistemului economic de la economia de comanda la economia de piata
b) Atingerea si mentinerea dinamica a echilibrului economic general. Tranzitia
economiei presupune destructurari la nivelul proprietatii, al sistemului financiar-
bancar, dezechilibre care afecteaza sau chiar pericliteaza eforturile de
macrostabilizare. Tranzitia nu se produce de la sine, ea este infaptuita sub
coordonarea unitara a statului, reprezentand o interventie subiectiva, pe baza unei
strategii economice si a unei filosofii politice.
Din acest motiv, devine obligatoriu ca politicile structurale si cele de ajustare sa
formeze un mixt coerent din punct de vedere functional. Avand in vedere emergenta functiei
din structura, tranzitia economiei presupune politici structurale, iar atingerea si mentinerea
echilibrului economic general presupune politici de ajustare care sa fie directionate de
politicile structurale.
2.2 Politici structurale de macrostabilizare
Politicile structurale de macrostabilizare sunt menite sa creeze sa corecteze sau sa
distruga structuri economice, in functie de scopul urmarit : macrostabilizarea27
.
Politica structurala privind sistemul financiar-bancar, are in vedere reglementari
juridice care vizeaza functionarea bancii nationale, a bancilor comerciale si a celorlalte
institutii financiare, care vor influenta decisiv comportamentul de economisire, consum si
investire ale agentilor economici.
Planificarea macroeconomica presupune modificarea structurilor economice (de
ramura, de sectoare, de activitati, de produse), in scopul reechilibrarilor cererilor individuale
cu ofertele individuale. Macrostabilizarea pe calea politicilor structurale se produce pe termen
lung si nu pe termen scurt. Politicile structurale urmaresc, de regula, atingerea echilibrului
economic general, mai rar fiind utilizate pentru mentinerea echilibrului sau pentru
reechilibrari. Polticile structurale sunt politici generative si nu de gestionare.
2.3 Politici de ajustare
Politicile de ajustare sunt utilizate pentru mentinerea echilibrului economic general
deja atins sau pentru aducerea la echilibru a sistemului economic destabilizat. Politicile de
ajustare actioneaza pe termen scurt, fara ca acest lucru sa faca din ele politici de conjunctura.
Datorita acestui fapt, politicile de ajustare se mai numesc politici de gestionare a
dezechilibrelor28
.
2.4 Politica monetara de ajustare a dezechilibrelor
Politica monetara este acea politica de ajustare care urmareste macrostabilizarea prin
intermediul monedei, in primul rand prin controlul masei monetare din sistemul economice.
Atunci cand se face referire la posibilitatea interventiei statului in economie, monetarismul
recomanda limitarea acestei interventii la manipularea masei monetare. Keynesismul, in
schimb, imagineaza o schema in patru pasi a politicii monetare :
1) modificarea ratei dobanzii
2) modificarea cererii de investitii
3) modificarea venitului
4) modificarea cererii agregate
Bălan Cătălina Mihaela
Politici fiscale şi bugetare de relansare a economiei în România
323
Principalele instrumente de politica monetara sunt29
:
Operatiunile open-market : sunt efectuate de catre banca centrala si constau in vanzari/
cumparari de obligatiuni guvernamentale pe piata monetara. Astfel, atunci cand se
doreste stimularea procesului economic banca centrala va cumpara obligatiuni
guvernamentale, ceea ce sporeste masa monetara la populatie si la bancile comerciale.
Cresterea depozitelor monetare la bancile comerciale constituie o crestere a
posibilitatilor de creditare din economie, deci o sursa de sporire a masei monetare
active in economie. Existenta situatiei inverse, existenta presiunii inflationiste,
determina banca centrala sa vanda obligatiuni guvernamentale, ceea ce va duce la
reducerea masei monetare existente in economie.
Manevrarea ratei rezervei obligatorii la bancile comerciale are ca scop modificarea in
sens invers proportional a multiplicatorului creditului. Astfel, in situatii de somaj, in
cazul recesiunii economice, banca centrala determina o crestere a posibilitatilor de
finantare indirecta (prin credit) din economie, adica o crestere a masei monetare in
circulatie, deci o crestere a cererii agregate, ceea ce va spori si oferta, reducand
presiunea pe piata muncii. In situatii de infaltie, rata rezervei obligatorii va fi marita,
fapt ce conduce la micsorarea masei monetare introdusa in economie prin credit
acordat de bancile comerciale, ca rezultat al micsorarii multiplicatorului creditului.
Limitarea creditului: bancile comerciale primesc plafoane maxime de creditare, din
partea bancii centrale, ceea ce limiteaza cresterea masei monetare din economie, in
situatia in care se doreste eliminarea presiunilor inflationiste din economie. In cazul
existentei unei stari economice de recesiune, limita de creditare va fi relaxata.
2.5 Gestionarea dezechilibrelor prin politica fiscala
Politica fiscala este acea politica de ajustare care are drept scop macrostabilizarea
economica prin intermediul impozitelor, taxelor, respectiv a cheltuielilor guvernamentale.
Politica fiscala mai este denumita politica bugetara, deoarece instrumentalizarea ei se face
prin intermediul bugetului public. Formularea cu claritate a unei politici fiscale presupune a
stabili30
:
Ce loc vor ocupa impozitele si taxele in totalul resurselor financiar publice.
Ce tipuri de impozite vor alimenta cu precadere bugetul public : impozitele pe
venit, impozitele pe profit, impozitele pe salarii.
Care este gradului de fiscalitate in raport cu produsul intern brut pe care il
considera posibil si necesar de atins fara prejudicii pentru contribuabililor.
Modul in care vor fi repartizate sarcinile fiscale intre persoanele fizice si cele
juridice.
Daca impozitele vor fi utilizate exclusiv ca mijloace de alimentare a bugetului
cu resursele financiare si vor servi drept instrument de distribuire a veniturilor
Politica fiscala este o parte integranta a politicii financiare, nu poate fi abordata altfel
decat in stransa legatura cu politica cheltuielilor publice, cu politica monetara si cu celelalte
politici economice implementate contribuabililor si de influentare a vietii economice.
2.6 Gestionarea dezechilibrelor prin politica de preturi
Politica de preturi are in mod obisnuit un impact mai mic in politica de
macrostabilizare, avand in considerare stabilirea pe cale administrativa a unui anumit pret
minimal sau maximal la un anumit bun sau serviciu ori la o anumita resursa economica, in
scopul de a orienta deciziile si compoartamentul agentilor economici. Considerentele pot fi
economice, caracterul deficitar sau strategic al unei resurse sau al unui bun, sau sociale,
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003
324
protectia sociala in privinta unor bunuri de consum de baza, protectia sociala in privinta
veniturilor prin garantarea salariului minim pe economie31
.
Preturile sunt stabilite pe cale administrativa, existand si situatii in care politica de
preturi poate avea un impact major si global asupra economiei nationale, cu efecte, in ceea ce
priveste efectul de macrostabilizare, similare, ca ordin de marime, politicilor monetare sau
fiscale. In Romania, prin liberalizarea preturilor s-a obtinut aducerea ofertei in expresie
monetara la nivelul cererii, ceea ce a constituit un efect important de macrostabilizare,
indeplinind urmatoarele functiii ale economiei de piata :
- Alinierea preturilor interne la cele externe.
Punerea in actiune a celui mai bun semnalizator si reglator al echilibrului economic :
pretul care fluctueaza liber. Ca si alte politici de ajustare si politica de preturi are efecte
negative32
:
- Aparitia surplusului pe piata prin fixarea de preturi minimale, care sunt superioare
pretului de echilibru, iar daca este vorba despre salariu, aparitia somajului prin
fixarea salariului minim garantat. Aceasta necesita masuri ulterioare de ajustare :
cumpararea si stocarea de catre stat a surplusului aparut, facilitarea cresterii
exportului care sa absoarba surplusul iar in cazul aparitiei somajului masuri de
crestere a potentialelor locuri de munca33
.
- Aparitia deficitelor pe piata prin fixarea unui pret maximal, care este inferior
pretului de echilibru, iar consecintele pot fi eliminate prin masuri aditionale de
echilibru : importuri, vanzari din stocuri guvernamentale, cartelarea consumului.
Note: 1. Politici europene, Marius Profiroiu
2. Politici fiscale si bugetare pentru reformarea economiei si pentru relansarea cresterii economice, Tatiana
Mosteanu
3. Budget deficit and public debt- the great challenges for the EU member states, Iulia Lupu
4. Budget deficit and public debt- the great challenges for the EU member states, Iulia Lupu
5. Politici fiscale si bugetare pentru reformarea ec.si pt. relansarea cresterii economice, T.Mosteanu
6. Legea bugetului de stat pe anul 2011
7. Raport anual pe 2011. Evolutii si perspective macroeconomice si bugetare
8. www.zf.ro Fig.1 Evolutia cresterii economice si a PIB-ului real
9. Strategia fiscal bugetara pe perioada 2011-2013
10. Raportul anual pe 2011. Evolutii si perspective macroeconomice si bugetare
11. Principiile bugetare europene, Mircea Boulescu
12. Consequences of the budget deficit in the current crisis in Romania, Gabriela Molanescu
13. Politici europene, Marius Profiroiu
14. Consequences of the budget deficit in the current crisis in Romania, Gabriela Molanescu
15. Politici monetare, Daniela Zapodeanu
16. Politici economice, Coralia Angelescu
17. Tratamente fiscale si bugetare, Adrian Berari
18. The impact of budget deficit on the economic development of Romania, Oana Mesea
19. Principiile bugetare europene, Mircea Boulescu
20. Raportul anual pe 2011. Evolutii si perspective macroeconomice si bugetare
21. Principiile bugetare europene, Mircea Boulescu
22. Principiile bugetare europene, Mircea Boulescu
23. Strategia fiscal bugetara pe perioada 2011-2013
24. Tratamente fiscale si bugetare, Adrian Berari
25. Politici bugetare si monetare privind realizarea tranzitiei spre economia de piata, Dragos Stanescu
26. Strategii si politici macroeconomice, Marius Bacescu
Bălan Cătălina Mihaela
Politici fiscale şi bugetare de relansare a economiei în România
325
27. Strategii si politici macroeconomice, Marius Bacescu
28. Strategii si politici macroeconomice, Marius Bacescu
29. Politici monetare, Daniela Zapodeanu
30. Strategii si politici macroeconomice, Marius Bacescu
31. Politici economice, Coralia Angelescu
32. Strategii si politici macroeconomice, Marius Bacescu
33. Politici economice, Coralia Angelescu
Bibliografie
Angelescu Coralia, Politici economice, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1999
Bacescu Marius, Strategii si politici macroeconomice, Editura Gobal Lex, Bucuresti, 2001
Berari Adrian, Tratamente fiscale si bugetare
Boulescu Mircea, Principiile bugetare europene
Guvernul Romaniei, Raportul anual pe 2011. Evolutii si perspective macroeconomice si bugetare
Guvernul Romaniei, Strategia fiscal bugetara pe perioada 2011-2013
Lupu Oana, Budget deficit and public debt-the great challenges for the EU member states
Mesea Oana, The impact of budeget deficit on the economic development of Romania
Molanescu Gabriela, Consequences of the budget deficit in the current crisis in Romania
Mosteanu Tatiana, Politici fiscale si bugetare pentru reformarea economiei si pentru relansarea cresterii
economice, Editura Economica, Bucuresti, 2003
Profiroiu Marius, Politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003
Stanescu Dragos, Politici bugetare si monetare privind realizarea tranzitiei spre economia de piata, Editura
ASE, Bucuresti, 1998
Zapodeanu Daniela, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
Legea bugetului de stat pe anul 2011
www.zf.ro