1 19 septembrie 2013 Către Ministerul Sănătății În atenția Domnului Ministru Eugen NICOLĂESCU Stimate Domnule Ministru, Subsemnații, medici, embriologi și reprezentanți ai pacienților, vă scriem pentru a vă semnala o situație îngrijorătoare, care are consecințe medicale și sociale dramatice pentru unii pacienți: inexistența unei politici publice de sprijinire a pacienților hipofertili din România și sistarea finanțării Subprogramului de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer 1 . Atât timp cat a funcționat / a fost finanțat (trei semestre: iulie 2011 – decembrie 2012), în cadrul Subprogramului Național de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer s-au efectuat proceduri, cu o rată de reușită peste media europeană, în urma cărora s-au născut sute de copii în familii care altfel nu i-ar fi putut avea. In acest an 2013, din motive de finanțare, pacienții nu au putut depune dosare, deși Subprogramul teoretic există, figurând în lista de programe naționale de sănătate publicată în Monitorul Oficial pentru anii 2013 și 2014. In luna iulie a.c., reprezentanții pacienților, reuniți în Asociația SOS Infertilitatea, au avut o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Sănătății, în cadrul căreia s-au prezentat ultimele rezultate centralizate - cifre în spatele cărora se află împlinirea unor familii: SITUAȚIA REZULTATELOR SUBPROGRAMULUI DE FERTILIZARE IN VITRO ȘI EMBRIOTRANSFER Rezultate la zi prezentate Asociației SOS Infertilitatea de către reprezentanții a opt din cele zece unități medicale implicate în Subprogramul FIV la data de 20 iulie 2013 Unitatea medicala Nr. dosare aprobate Nr. proceduri efectuate Nr. sarcini în curs (+12 săptămâni) Nr. nașteri Nr. copii născuți vii TOTAL 1.093 831 87 171 224 Asociația SOS Infertilitatea nu deține informații la zi din partea a două clinici implicate în Subprogramul FIV: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca și Centrul Medical VIVAMED Braşov Putem deci afirma că, deși bugetul Subprogramului FIV a fost de mai puțin de 1.000.000 de euro anual (infim în comparație cu bugetele altor programe de sănătate), rezultatele sunt excepționale: peste 300 de copii s-au născut și sunt pe cale să se nască grație Subprogramului (și nu toate dosarele aprobate și finanțate au procedurile efectuate până în prezent, unele sunt în curs / urmează să fie efectuate, deci numărul sarcinilor, respectiv copiilor născuți, foarte probabil va fi mai mare). 1 Implementat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 765 din 27 mai 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea și raportarea activităților specifice în cadrul Subprogramului de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer
Transcript
1
19 septembrie 2013
Către Ministerul Sănătății
În atenția Domnului Ministru Eugen NICOLĂESCU
Stimate Domnule Ministru,
Subsemnații, medici, embriologi și reprezentanți ai pacienților, vă scriem pentru a vă semnala o situație îngrijorătoare, care are consecințe medicale și sociale dramatice pentru unii pacienți: inexistența unei politici publice de sprijinire a pacienților hipofertili din România și sistarea finanțării Subprogramului de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer1.
Atât timp cat a funcționat / a fost finanțat (trei semestre: iulie 2011 – decembrie 2012), în cadrul Subprogramului Național de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer s-au efectuat proceduri, cu o rată de reușită peste media europeană, în urma cărora s-au născut sute de copii în familii care altfel nu i-ar fi putut avea. In acest an 2013, din motive de finanțare, pacienții nu au putut depune dosare, deși Subprogramul teoretic există, figurând în lista de programe naționale de sănătate publicată în Monitorul Oficial pentru anii 2013 și 2014.
In luna iulie a.c., reprezentanții pacienților, reuniți în Asociația SOS Infertilitatea, au avut o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Sănătății, în cadrul căreia s-au prezentat ultimele rezultate centralizate - cifre în spatele cărora se află împlinirea unor familii:
SITUAȚIA REZULTATELOR SUBPROGRAMULUI DE FERTILIZARE IN VITRO ȘI EMBRIOTRANSFER
Rezultate la zi prezentate Asociației SOS Infertilitatea de către reprezentanții a opt din cele zece unități medicale implicate în Subprogramul FIV
la data de 20 iulie 2013
Unitatea medicala
Nr.
dosare aprobate
Nr.
proceduri efectuate
Nr. sarcini
în curs (+12
săptămâni)
Nr. nașteri
Nr. copii
născuți vii
TOTAL
1.093
831
87
171
224
Asociația SOS Infertilitatea nu deține informații la zi din partea a două clinici implicate în Subprogramul FIV: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca și Centrul Medical VIVAMED Braşov
Putem deci afirma că, deși bugetul Subprogramului FIV a fost de mai puțin de 1.000.000 de euro anual (infim în comparație cu bugetele altor programe de sănătate), rezultatele sunt excepționale: peste 300 de copii s-au născut și sunt pe cale să se nască grație Subprogramului (și nu toate dosarele aprobate și finanțate au procedurile efectuate până în prezent, unele sunt în curs / urmează să fie efectuate, deci numărul sarcinilor, respectiv copiilor născuți, foarte probabil va fi mai mare).
1 Implementat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 765 din 27 mai 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru
realizarea și raportarea activităților specifice în cadrul Subprogramului de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer
2
În acest context, în esență, propunerile noastre vizează următoarele:
Pe termen scurt: reluarea cât mai urgentă (următoarea rectificare bugetară) a finanțării Subprogramului de Fertilizare in Vitro și embriotransfer, în forma în care acesta există în prezent
Pe termen mediu: Includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază acordate a serviciilor de reproducere umană asistată medical (cf. declarației dvs. recente de la Sighişoara, în cadrul dezbaterii organizate în Regiunea Centru pe proiectele de acte normative referitoare la reforma sistemului de sănătate publică, privind faptul că aşteptați propuneri de la profesioniştii în domeniu dacă se doreşte sau nu includerea programelor
naţionale în pachetul de bază).
De asemenea, dorim pe termen mediu extinderea Subprogramului de fertilizare in vitro si embriotransfer pentru a permite decontarea din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate („Fondul”) sau din bugetul Ministerului Sănătății a trei tentative de inseminare artificială, precum și a cel puțin două cicluri de fertilizare in vitro pentru fiecare cuplu hipofertil (cu condiția ca cel puțin un membru al cuplului să fie asigurat în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate din România). În plus, vă rugăm să aveți în vedere actualizarea Listelor medicamentelor gratuite și compensate pentru a include denumirile comune internaționale ale medicamentelor utilizate în mod uzual în tratarea afecțiunilor medicale specifice infertilității și în vederea efectuării procedurilor de reproducere umană asistată medical. De asemenea, vă rugăm să aveți în vedere modificarea categoriilor de pacienți cărora le este permisă compensarea / gratuitatea, astfel încât să includă pacienții afectați de infertilitate2, precum și eliminarea limitărilor privind o anumită cauză a infertilității care să ofere dreptul la compensare.3
Menționăm că sugestiile noastre sunt fundamente în principal plecând de la studii recente efectuate la nivel regional și mondial de către organisme autorizate, de la date statistice oferite de Institutul Național de Statistică din România, de la rezoluții ale Parlamentului European, de la prevederile unor convenții internaționale la care România este parte, precum și ținând cont de experiența practică în domeniul sănătății a numeroase state din Europa.
2 În prezent anumite medicamente utilizate frecvent în stimularea ovariană beneficiază de compensare numai în cazul
studenților și gravidelor, ceea ce face practic imposibilă utilizarea beneficiului de către asigurații care au această nevoie.
3 În prezent anumite medicamente beneficiază de compensare teoretică doar în cazul pacientelor cu insuficiență ovariană,
însă acestea sunt în egală măsură necesare și pacientelor care suferă de infertilitate din alte cauze.
3
1. Situația de fapt
1.1. Aspecte generale privind infertilitatea și incidența acestei afecțiuni medicale
În esență, infertilitatea se referă la incapacitatea de a concepe un copil. Conform Organizației Mondiale a Sănătății4, un cuplu poate fi considerat infertil dacă după doi ani5 în care a avut o viață intimă normală, fără utilizarea unor metode contraceptive, femeia nu a reușit să obțină o sarcină viabilă. Cel mai adesea, în urma unor investigații medicale suplimentare, se constată existența unor afecțiuni medicale care conduc la diagnosticul de infertilitate (fie că ne referim la infertilitate primară sau secundară6). Există însă și cazuri în care nu se reușește determinarea unei cauze medicale precise a infertilității.
În întreaga lume, cuplurile privesc infertilitatea ca o dramă având profunde implicații de natură socială, economică și psihologică. Experiența infertilității aduce cel mai adesea cuplului afectat un sentiment de pierdere, de eșec și de excludere socială. În plus, infertilitatea poate avea consecințe demografice și de sănătate semnificative.
În lumina acestor aspecte, Parlamentul European precizează că infertilitatea este o boală recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care poate avea efecte grave, cum ar fi depresia și subliniază faptul că rata infertilităţii este în creştere, atingând în prezent aproximativ 15% din cupluri. Ca urmare, factorii de decizie la nivel european invită statele membre ale Uniunii Europene să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament împotriva infertilităţii 7.
Deși în România nu sunt publicate statistici oficiale privind incidența infertilității în rândul populației de vârstă reproductivă, experiența personalului medical specializat pare să indice că situația locală reflectă în bună măsură (sau chiar depășește ușor) incidența infertilității la nivel mondial. Astfel, se estimează că, în România, un cuplu de vârstă reproductivă din șase se confruntă cu probleme de fertilitate.
Toate aceste cupluri au o nevoie reală de a avea acces la tratamente medicale specifice, cu atât mai mult cu cât impactul acestei afecțiuni medicale asupra pacienților nu este doar de natură fizică, ci și psihică, socială și economică.
Ca urmare, în procesul de reglementare trebuie să aveți în vedere numărul semnificativ de asigurați afectați prin incidența ridicată a infertilității și dreptul acestora de a avea acces la tratament ca beneficiu aferent plății contribuțiilor sociale la sistemul de sănătate din România.
1.2. Tratarea infertilității
Referindu-ne la tratarea infertilității, trebuie să menționăm că aceasta presupune din momentul apariției suspiciunii de infertilitate, în majoritatea cazurilor, parcurgerea mai multor etape, prezentate succint în continuare.
O primă etapă presupune stabilirea diagnosticului de infertilitate și determinarea cauzei/cauzelor acesteia, în măsura în care acest lucru este posibil. Această etapă presupune
4 Sursa: Organizația Mondială a Sănătății: www.who.int/topics/infertility/en/ 5 Majoritatea studiilor clinice se raportează însă la o perioadă de un an 6 Infertilitatea primară este infertilitatea într-un cuplu care nu a obținut nicio sarcină, iar infertilitatea secundară se referă la
eșecul de a concepe ulterior obținerii unei sarcini 7 Sursa: Rezoluţia Parlamentului European din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei - 2007/2156(INI)
atât o evaluare generală a stării de sănătate a membrilor cuplului (prin vizita la medicul de familie), precum și numeroase consultații oferite de medici având diferite specializări, în funcție de particularitățile fiecărui caz: ginecologie, tehnici de reproducere umană asistată medical, însă și endocrinologie, hematologie, boli infecțioase, imunologie, genetică, diabetologie, psihologie etc. Investigațiile de natură clinică presupun efectuarea a numeroase teste serologice și a altor analize de laborator (unele dintre ele deosebit de costisitoare, e.g. determinarea existenței mutațiilor genetice), teste ecografice, precum și histeroscopii sau, în unele cazuri, chiar intervenții de natură chirurgicală (e.g. laparoscopii).
În funcție de afecțiunile determinate în această primă etapă, pot fi necesare o serie de tratamente medicamentoase pentru a favoriza concepția și/sau înainte de a putea apela la proceduri mai sofisticate.
Într-o etapă ulterioară, la recomandarea medicului ginecolog/specialistului în infertilitate, cuplul poate apela la proceduri de reproducere umană asistată medical („tehnici de RUAM”). Tehnicile de RUAM includ de la tratamente hormonale simple sau urmate de inseminare artificială la fertilizarea in vitro (FIV clasic sau însoțit de ICSI). Activitățile efectuate în mod uzual în cadrul FIV cuprind stimularea ovarelor pentru obținerea mai multor ovocite, prelevarea ovocitelor prin puncție foliculară, recoltarea spermei și procesarea acesteia, inseminarea ovocitelor, cultura, evaluarea și selectarea embrionilor rezultați și transferul embrionar (ET). Atât înainte, în timpul, cât și ulterior procedurii este necesară administrarea de tratamente medicamentoase și monitorizarea ecografică. Acestea adaugă, de obicei, cel puțin 50% la costul procedurii FIV (aceste costuri conexe fiind suportate de asemenea de către pacienți).
Având în vedere complexitatea procesului de diagnosticare și tratare a infertilității, considerăm că asigurații au dreptul la decontarea din Fond sau din bugetul Ministerului Sănătății nu numai a cheltuielilor efectuate în vederea diagnosticării infertilității și determinării cauzelor acesteia, dar și a tuturor cheltuielilor antrenate de parcurgerea mai multor cicluri în care sunt utilizate tehnicile de RUAM.
Solicitarea noastră este de acoperire a cel puțin trei tentative de inseminare artificială, precum și a cel puțin două cicluri de fertilizare in vitro la nivelul fiecărui cuplu hipofertil, pentru a ne apropia de nivelul de acoperire furnizat asiguraților în majoritatea statelor europene (a se vedea Anexa 1 pentru detalii privind acoperirea acestor proceduri din fonduri publice în alte state).
2. Criterii pentru asigurarea accesului la tehnici de RUAM în condiții de echitate socială
Preocuparea față de aspectele care țin de sănătatea reproducerii reprezintă în prezent o provocare pentru multe guverne din Europa, în încercarea de a menține un echilibru între numărul locuitorilor și o rată de creștere sustenabilă a populației. Cu toate acestea, în mod eronat, în România infertilitatea încă este, aparent, o afecțiune marginalizată și considerată a nu fi o prioritate în lista problemelor vizând sănătatea publică.
Conform Fertility Europe8, prin documentul de poziție privind echitatea accesului la tehnici de RUAM pe teritoriul Europei publicat în mai 20129, accesul asiguraților la tehnici de RUAM ar
8 Asociația umbrelă a organizațiilor și asociațiilor europene care vizează aspecte din aria fertilității – www.fertilityeurope.eu,
în care o reprezentantă a Asociației SOS Infertilitatea este membru în comitetul executiv 9 Sursa: Fertility Europe: Echitatea accesului la tehnici de RUAM pe teritoriul Europei – mai 2012
trebui să fie guvernat de aceleași principii aplicabile altor servicii de sănătate, respectiv evaluarea nevoilor, eficiența clinică și eficiența în termeni de cost.
Evaluarea nevoilor privind serviciile de sănătate este o metodă sistematică și echitabilă pentru analiza problemelor de sănătate cu care se confruntă populația, conducând la stabilirea priorităților și alocarea resurselor astfel încât să îmbunătățească starea generală de sănătate și să reducă inechitatea socială;
Eficiența clinică este capacitatea unei proceduri sau a unui tratament de a obține rezultatul scontat. Mai precis, se referă la cât de bine funcționează un anumit test sau tratament atunci când este utilizat în context real, spre deosebire de mediul strict controlat al testelor clinice;
Eficiența în termeni de cost este un tip de evaluare economică folosită pentru a identifica cea mai bună utilizare a fondurilor disponibile pentru acoperirea serviciilor de sănătate10. Un test sau un tratament se presupune că este eficient în termeni de cost în cazul în care conduce la o stare de sănătate mai bună decât dacă resursele ar fi primit o altă destinație.
2.1. Nevoia privind serviciile de RUAM
Sumarizăm în continuare principalele aspecte care indică existența nevoii pentru facilitarea accesului la procedurile de RUAM.
a) Infertilitatea este o boală recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății11.
b) Incidența infertilității este în continuă creștere, atingând în prezent 15% din cuplurile de vârstă reproductivă.
Ca urmare, numărul asiguraților care ar beneficia de decontarea acestor servicii de RUAM este unul semnificativ ca pondere în total.
c) Din punct de vedere demografic, indicele conjuctural al fertilității12 în România a cunoscut o scădere accentuată în ultimele decenii, de la un maxim înregistrat de 3,7 în 1967 la circa 1,4 în prezent13. Acest indicator sugerează o rată a fertilității mai mică decât media europeană de 1,6 și un decalaj considerabil față de alte state cu sisteme moderne de sănătate, cum ar fi Franța (2,1), Irlanda (2,07), Marea Britanie și Suedia (1,94), Belgia (1,84)14 etc. Corelată cu alți indicatori, această scădere a ratei fertilității are un impact demografic îngrijorător, conducând la consecințe grave în ceea ce privește presiunea asupra Bugetului de Stat al României.
Având în vedere aceste aspecte, Parlamentul European:
- menționează „scăderea drastică a fertilității în rândul cetățenilor statelor membre și accesul dificil la fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv legislația relevantă privind piața muncii), precum și implicațiile financiare ale tuturor acestor procese”;
10
Evaluare de tip „Value for Money” (analiză cost-beneficiu)
11 A se vedea website-ul oficial al OMS: http://www.who.int/topics/infertility/en/
12
Numărul de copii născuți de o femeie în cursul vieții sale fertile 13
Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuar Statistic 2010 14
- „atrage atenția asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru a crește numărul de nașteri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problema îmbătrânirii în Europa”;
- „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea populației asociată cu scăderea natalității reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită o reformă a sistemelor europene fiscale și de asistență socială”;
- „subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate, oamenii trebuie să beneficieze de asistență medicală accesibilă și de calitate, precum și de îngrijire de înaltă calitate” 15.
În concluzie, includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază acordate a serviciilor de reproducere umană asistată medical nu trebuie privită dintr-o perspectivă îngustă și pe termen scurt, a impactului asupra Fondului, ci dintr-o perspectivă pe termen lung, anticipând impactul viitor favorabil asupra Bugetului de Stat al României prin contribuțiile ulterioare ale românilor a căror naștere devine posibilă prin facilitarea accesului asiguraților la tehnicile de RUAM. În plus, această politică ar fi singura care ar respecta recomandările formulate de instituțiile europene în domeniul politicilor de sănătate.
d) Lipsa accesului la tehnici de RUAM este o sursă potențială pentru dezvoltarea unor afecțiuni medicale de natură psihiatrică de către persoanele afectate de infertilitate.
În ultimele decenii au fost realizate numeroase studii din care rezultă că imposibilitatea de a avea un copil biologic din motive de natură medicală conduce la un risc sporit de anxietate, schimbări de dispoziție și chiar depresie severă în cazul celor afectați.
Recent, în 2012, cercetătorii danezi au demonstrat printr-un studiu reprezentativ din punct de vedere statistic (realizat pe un eșantion de aproape 100.000 de paciente) că femeile care nu reușesc să dea naștere unui copil în urma investigațiilor și tratamentelor de fertilitate au un risc mai mare (cu circa 18%) de dezvolta afecțiuni de natură psihiatrică și de a necesita spitalizare față de femeile care, în urma investigațiilor specifice infertilității, reușesc să dea naștere unui copil16.
Astfel, nealocarea de resurse pentru decontarea serviciilor de RUAM ar putea genera o altă nevoie, de alocare a resurselor pentru decontarea serviciilor de îngrijire psihiatrică, atrăgând în plus un risc suplimentar de sănătate în acest segment al populației, afectat de infertilitate.
e) Accesul facil la servicii medicale pentru diagnosticarea și tratarea infertilității este necesar pentru a diminua impactul psiho-social al acestei afecțiuni medicale și pentru a sprijini instituția familiei.
Cei mai mulți dintre cei care se confruntă cu dificultăți în concepție trec printr-o
experiență dificilă, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Există o prejudecată
generală că viața celor afectați de infertilitate continuă ca și până atunci, ceea ce nu este
deloc adevărat. Lipsa unui copil, starea de incertitudine constantă și încercările lunare de
a obține o sarcină, de multe ori de-a lungul mai multor ani, afectează sever toate
15
Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între
Până în prezent au fost elaborate în întreaga lume numeroase studii care atestă rata medie de reușită a tehnicilor de RUAM. După cum este de așteptat, această rată poate varia în funcție de o multitudine de variabile.
a) Eficiența clinică a procedurilor de inseminare artificială
În cazul inseminării artificiale se folosesc mai multe tehnici, rata de succes putând varia și în funcție de acestea. Principalele tehnici utilizate sunt inseminarea intracervicală (ICI) și inseminarea intrauterină (IUI). Pe lângă acestea se mai folosesc uneori inseminarea intrauterină tubo-peritoneală (IUTPI) și inseminarea intratubară (ITI).
Rata de succes în cazul inseminării artificiale depinde de numeroși factori, cum ar fi vârsta și sănătatea pacientului, dar și de felul în care este definită noțiunea de succes21. Un alt factor decisiv este și calitatea materialului seminal utilizat în cadrul procedurii.
În general rata de succes se situează în jurul valorii de 10 – 15% per ciclu menstrual în cazul utilizării ICI și este de circa 15% - 20% per ciclu în cazul utilizării IUI (aceasta fiind și tehnica cel mai des folosită în clinicile din România). Studiile arată că, prin utilizarea IUI, 60 – 70% din cupluri au reușit să obțină o sarcină după 6 cicluri de încercări.
b) Eficiența clinică a procedurilor de fertilizare in vitro și embriotransfer
Rata de succes a procedurilor FIV reprezintă procentul tuturor procedurilor FIV efectuate care au un rezultat favorabil. În funcție de calculul utilizat, acest procent poate fi definit ca număr de sarcini confirmate clinic, ca număr de nașteri sau ca număr de copii născuți vii .
Studiile recente22 arată următoarele date privind eficiența clinică a procedurilor FIV, depinzând de mai mulți factori, cum ar fi vârsta femeii:
Embrioni proaspeți din ovocite proprii
< 35 ani 35 – 37 ani 38 – 40 ani 41 – 42 ani
Număr de cicluri FIV analizate 39.473 20.250 20.706 9.650
Procent cicluri FIV finalizate cu sarcină
47,7% 38,8% 29,9% 20,1%
Procent cicluri FIV finalizate cu naștere
41,7% 31,9% 22,1% 12,5%
Număr mediu de embrioni transferați
2,0 2,2 2,6 3,0
Procentul nașterilor cu gemeni 32,4% 27,2% 22,1% 16,9%
Procentul nașterilor cu tripleți sau mai mult de trei copii
1,5% 1,5% 1,1% 1,1%
21
Spre exemplu, rata de succes poate varia dacă se urmărește doar confirmarea prin test serologic a sarcinii după procedură
sau evoluția sarcinii până în săptămâna 13; de asemenea, succesul poate fi măsurat prin rata procedurilor care au condus la
copii născuți vii.
22
Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată (SART) – Sumarul raportului clinic (2010) -
Sursa: Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată
În România, majoritatea clinicilor autorizate raportează rate medii de succes situate între 30 – 40% în funcție de criteriul sarcinilor confirmate clinic. Pe de altă parte, numărul de copii născuți vii conform datelor centralizate de EUROCET23 este semnificativ mai mic decât numărul sarcinilor confirmate clinic obținute prin proceduri FIV24. În România, în anul 2010 au fost parcurse 2.608 cicluri de inseminare artificială și 1.486 de cicluri FIV. Acest număr scăzut este în directă legătură cu inaccesibilitatea acestor proceduri pentru majoritatea pacienților care au nevoie de ele (estimat a fi de circa 500.000 de persoane). De asemenea, o parte din clinicile autorizate pentru desfășurarea de proceduri specifice RUAM erau în 2010 în primul an de funcționare, motiv pentru care încă nu puteau raporta reușite în contrapartida procedurilor efectuate. Mai mult, din această cauză, ele nu pot fi încă relevante din punct de vedere statistic. De aceea considerăm că raportarea la ratele de succes determinate pe eșantioane mult mai ample, cum sunt cele prezentate anterior, ar trebui avută în vedere.
Un studiu efectuat de cercetători francezi a arătat că 66% din pacienții care au apelat la proceduri de fertilizare in vitro au reușit să conceapă un copil pe parcursul tratamentelor25. Pentru creșterea șanselor de reușită, se recomandă parcurgerea a 3 - 4 proceduri la nivel de cuplu.
Și în cazul fertilizării in vitro, ca și în cel al inseminării artificiale, rata ridicată de reușită după efectuarea mai multor proceduri recomandă facilitarea accesului cuplurilor hipofertile la mai multe proceduri de RUAM, pentru a spori șansele unui rezultat pozitiv.
23
Registrul European pentru Organe, Celule și Țesuturi
24
În 2010 a fost raportată la EUROCET o rată de succes a procedurilor FIV efectuate în România de 37% conform criteriului
sarcinilor confirmate clinic, însă procentul în funcție de numărul copiilor născuți vii a fost de 18%
25
Sursa: de La Rochebrochard E, Quelen C, Peikrishvili R, Guibert J, Bouyer J (august 2008): Rezultatul pe termen lung al
încercărilor de a deveni părinți în timpul fertilizării in vitro și după întreruperea sau nereușita fertilizării in vitro. Fertil. Steril.
92 (1): 149–56
10
2.3. Eficiența în termeni de cost a serviciilor de RUAM
Referitor la costul mediu al procedurilor de RUAM în România, Asociația SOS Infertilitatea a efectuat o analiză a datelor publicate în lunile iunie – iulie 2012 de clinicile acreditate în domeniu conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 712 din 13 iulie 2012 pentru acreditarea în domeniul transplantului a unităților sanitare care pot efectua activități de bănci de țesuturi și/sau celule umane, respectiv de utilizator de țesuturi și/sau celule umane în scop terapeutic. Analiza prețurilor publicate de 18 din cele 19 clinici menționate în ordin26 a condus la următoarele date:
a) Costul mediu al unei proceduri FIV este de circa 10.120 RON (echivalentul a cca. 2.200 EUR)27;
b) Costul mediu al unei proceduri de inseminare intrauterină este de circa 935 RON (echivalentul a cca. 200 EUR) 28.
Corelând aceste informații cu datele privind eficiența clinică a procedurilor de RUAM, se poate trage concluzia că, în vederea obținerii unor rezultate pozitive pentru aproximativ 65% din cuplurile tratate, este necesară o investiție de maxim 5.610 RON (echivalentul a 1.218 EUR) în cazul inseminărilor artificiale și de circa 30.360 RON (echivalentul a 6.600 EUR) în cazul fertilizărilor in vitro.
La aceste costuri se adaugă și costul medicației, care poate varia în funcție de diagnosticul clinic al fiecărui cuplu. În medie, în cazul unei inseminări intrauterine, costul medicației se situează în jurul valorilor de 800 – 1.200 RON, iar în cazul unei proceduri FIV, este de circa 2.500 – 3.500 RON. Pe lângă aceste costuri, pacienții suportă și contravaloarea monitorizărilor ecografice și a analizelor necesare înainte și în timpul procedurii.
Plecând de la aceste date, considerăm necesare o serie de precizări. În prezent, costurile tehnicilor de RUAM în România se situează încă sub media europeană. Deși raportate la costurile altor servicii medicale, aceste costuri pot părea relativ mari, ele trebuie analizate și din perspectiva beneficiului potențial. În contextul în care înțelegem că aceste proceduri facilitează concepția, participând activ la crearea de noi vieți umane, orice discuție legată de costurile asociate ar putea fi privită ca fiind nepotrivită sau chiar non-etică.
Mai mult decât atât, chiar și în aceste condiții am avut în vedere existența unor posibile constrângeri de natură bugetară. Astfel, solicitarea noastră este de a acoperi doar o parte din procedurile la care ar trebui să apeleze un cuplu hipofertil pentru a avea o șansă rezonabilă de a avea un copil biologic, respectiv trei proceduri IUI și două proceduri FIV.
Din punctul nostru de vedere, a limita accesul unui cuplu la tratamente specifice infertilității (necesare pentru a putea obține bucuria concepției unui copil biologic și a unei familii întregi), plecând de la considerente legate de cost ar încălca în esență un drept uman fundamental, acela de a nu pune o etichetă de preț pe viața unei ființe umane.
26
Una dintre clinici a refuzat publicarea prețurilor aferente tehnicilor de RUAM oferite ca serviciu; pe lângă cele 19 clinici
mai există alte 4 clinici care sunt aparent autorizate de către Asociația Națională de Transplant (ANT), dar ele nu au fost
incluse în studiu. 27
În scopul facilitării comparației, au fost luate în considerare costurile incluzând o eventuală procedură ICSI
28 În cazurile în care au fost oferite detalii, s-a selectat pentru analiză prețul aferent IUI cu două proceduri
11
3. Temeiul de drept
Există numeroase acte normative atât naționale cât și internaționale care susțin necesitatea asigurării accesului în condiții echitabile la tehnicile de RUAM. În continuare, prezentăm doar o parte din aspectele de natură juridică pe care le considerăm relevante din perspectiva demersului nostru.
3.1. Principii
În primul rând, pentru a asigura o legislație a sănătății coerentă, care să respecte drepturile tuturor asiguraților în aceeași măsură, trebuie avută în vedere respectarea unor principii fundamentale:
a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică;
b) focalizarea acţiunilor de prevenire pe grupuri populaţionale vulnerabile;
Inclusiv asociațiile medicale și de pacienți semnatare ale acestui memoriu acționează ca parteneri ai autorităților române în aceste două arii, prin campanii de promovare a sănătății reproducerii, adresate grupurilor de tineri, urmărind pe cât posibil educarea publicului larg în vederea prevenirii infertilității.
c) preocuparea faţă de determinanţii stării de sănătate;
Întrucât cauzele medicale ale infertilității și efectele de natură psihică ale acestei afecțiuni se situează printre principalii determinanți ai stării de sănătate a asiguraților, aceste aspecte trebuie să devină o preocupare activă a autorităților de reglementare în domeniul sănătății.
d) abordarea multidisciplinară şi intersectorială;
Acest principiu constituie un motiv solid pentru decontarea investigațiilor generale de sănătate ce sunt de multe ori premergătoare stabilirii diagnosticului de infertilitate (investigații de hematologie, endocrinologie, boli infecțioase, diabetologie, imunologie, genetică, ginecologie, psihologie).
e) parteneriat activ cu [...] organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale cu activitate în domeniul sănătăţii publice, precum şi organisme naţionale şi internaţionale cu competenţe în sănătate publică;
În spiritul acestui principiu, sperăm să acordați atenția cuvenită observațiilor înaintate de către noi, cu atât mai mult cu cât aceste observații sunt fundamentate pe măsuri promovate și de alte organisme internaționale recunoscute în domeniul sănătății (e.g. Organizația Mondială a Sănătății, ESHRE, Fertility Europe).
f) decizii bazate pe dovezi ştiinţifice;
Sperăm că prezenta adresă aduce în sprijinul deciziei pe care v-o solicităm suficiente argumente bazate pe dovezi științifice solide. În cazul în care considerați că acestea nu sunt suficiente din punctul dumneavoastră de vedere pentru a lua o decizie informată, asociațiile noastre vă pot pune la dispoziție și alte studii relevante în domeniu, în funcție de tematica specifică vizată.
g) decizii fundamentate conform principiului precauţiei în condiţii specifice;
În contextul subiectului abordat, aplicarea principiului precauției conduce la facilitarea accesului la tehnici de RUAM tuturor cuplurilor hipofertile, astfel încât acestea să nu amâne apelarea la tratamentele necesare din cauza unor restricții de natură financiară până în
12
momentul în care infertilitatea devine dificil sau imposibil de tratat eficient din motive legate de vârstă.
h) promovarea solidarității, echității și participării active pentru asigurarea sănătății populației.
Acest ultim principiu este poate și cel mai important dintre cele enunțate. În baza acestui principiu, trebuie să aveți în vedere că:
- infertilitatea este o afecțiune medicală recunoscută internațional care generează o nevoie de servicii de sănătate, nevoie care trebuie acoperită ca atare de sistemul asigurărilor publice de sănătate;
- investigațiile de fertilitate și tratamentul infertilității trebuie să beneficieze de rambursare, ca și în cazul altor state europene, iar tratamentele care se dovedesc benefice pentru pacienți trebuie să fie accesibile indiferent de venitul sau locul de reședință al asiguratului29.
3.2. Legislația europeană (în vigoare în UE) relevantă
Printre cele mai relevante astfel de acte și convenții aplicabile și în România, menționăm:
Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între generații (2010/2027(INI)), în care Parlamentul European:
- menționează „scăderea drastică a fertilității în rândul cetățenilor statelor membre și accesul dificil la fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv legislația relevantă privind piața muncii), precum și implicațiile financiare ale tuturor acestor procese”;
- „atrage atenția asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru a crește numărul de nașteri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problema îmbătrânirii în Europa”;
- „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea populației asociată cu scăderea natalității reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită o reformă a sistemelor europene fiscale și de asistență socială”;
- „subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate, oamenii trebuie să beneficieze de asistență medicală accesibilă și de calitate, precum și de îngrijire de înaltă calitate”.
Rezoluţia Parlamentului European din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei - 2007/2156(INI), în care Parlamentul European:
- precizează că „infertilitatea este o boală recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care poate avea efecte grave, cum ar fi depresia și subliniază faptul că rata infertilităţii este în creştere, atingând în prezent aproximativ 15% din cupluri”;
- „invită statele membre să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament împotriva infertilităţii”.
Convenția pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei: Convenția privind drepturile omului și
29
Aceste aspecte se regăsesc și între recomandările ESHRE
biomedicina, ratificată de România în anul 1997. Statele membre ale Consiliului Europei, celelalte state și Comunitatea Europeană, semnatare ale prezentei Convenții:
- afirmă că „progresul biologiei și medicinei trebuie utilizat în beneficiul generațiilor prezente și viitoare”;
- subliniază „necesitatea cooperării internaționale astfel încât întreaga umanitate să se poată bucura de avantajele biologiei și medicinei”;
- precizează că „Părțile la Convenție se vor preocupa ca problemele fundamentale pe care le ridică dezvoltarea biologiei și medicinei să facă obiectul unei dezbateri publice, în special în lumina implicațiilor relevante din punct de vedere medical, social, economic, etic și juridic, și ca posibila lor aplicare să constituie subiectul unor consultări corespunzătoare”.
Această Convenție are un dublu rol: pe de-o parte definește drepturile pacienților și indică o anumită direcție de dezvoltare pentru sistemele de sănătate publică din Europa, iar pe de altă parte oferă și un cadru juridic necesar utilizării în condiții etice a tehnicilor de RUAM.
(1) Viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a oricărei persoane sunt garantate şi ocrotite în mod egal de lege;
(2) Interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societăţii sau al ştiinţei.
- Articolul 258 Familia
(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului;
(3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei.
Întrucât o afecțiune medicală cum este infertilitatea constituie un obstacol independent de voința cuplului căsătorit în a dezvolta și consolida familia, conform textului de lege menționat anterior Statul are obligația de a acorda sprijin cuplului, inclusiv prin măsuri economice, pentru a-și putea dezvolta și consolida familia, prin conceperea unui copil biologic. Astfel, considerăm că lipsa finanțării procedurilor de RUAM din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate sau din bugetul Ministerului Sănătății ar constitui o încălcare flagrantă a unei legi fundamentale în vigoare și credem că acest lucru poate fi argumentat oricând cu succes în fața oricărei instanțe internaționale.
Drepturi similare cu cele menționate anterior se regăsesc și în diverse Convenții internaționale, la care România este semnatară (în particular în multe din tratatele Organizației Națiunilor Unite30).
30
Sursa: Asociația pentru Educație privind Drepturile Umane - http://www.hrea.org/index.php?doc_id=425#instruments
4. Experiența altor state europene privind decontarea serviciilor de RUAM din fonduri publice
Nu în ultimul rând, pentru analiza obiectivă a solicitărilor formulate de către noi, trebuie să existe și o raportare la situația existentă în alte state europene, în special în cazul acelor state cu sisteme de sănătate moderne și eficiente.
Acest lucru este necesar pentru a asigura conformarea cu indicațiile oferite în Rezoluțiile Parlamentului European menționate anterior și pentru a preveni discriminarea pacienților din România față de pacienți afectați de infertilitate din celelalte State Membre.
Atașăm acestei adrese (a se vedea Anexa 1) un sumar al legislației privind decontarea procedurilor de RUAM în diverse state din Europa, conform ultimelor date publicate de ESHRE în mai 2012.
După cum se poate observa din informațiile incluse în tabelele din Anexa 1, România ocupă în prezent ultimul loc în Europa în ceea ce privește decontarea procedurilor de RUAM din fondurile asigurărilor publice de sănătate. Majoritatea statelor europene acoperă cel puțin 3 tentative de inseminare artificială, respectiv 3 tentative de fertilizare in vitro și decontează cel puțin parțial cheltuielile asociate cu laboratorul, medicația, consultațiile, analizele de sânge și ecografiile necesare.
Astfel, menținerea actualei situații ar conduce la o discriminare clară a asiguraților români față de pacienții confruntați cu infertilitatea din celelalte state europene.
15
* * *
Acest memoriu a fost întocmit în ipoteza în care, în urma procesului consultativ cu medicii, pacienții și reprezentanții societății civile, se dorește îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate, care să răspundă mai bine nevoilor asiguraților și să aducă România în rândul statelor cu sisteme de sănătate publică evoluate și eficiente. În speranța că veți acorda atenția cuvenită propunerilor și observațiilor noastre, rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru mai multe informații și clarificări.
În situația în care veți considera că modificările propuse nu sunt oportune, am aprecia dacă ne-ați prezenta motivația care ar putea sta la baza unei astfel de decizii.
În cazul în care considerați că implementarea măsurilor propuse este oportună dar este, în același timp, supusă unor constrângeri de natură bugetară, dorim să ni se aducă la cunoștință concluziile aferente studiului economico-financiar efectuat de reprezentanții Ministerului Sănătății care ar justifica o asemenea poziție.
Vă mulțumim și așteptam cu interes răspunsul dumneavoastră.
Cu deosebită considerație,
SEMNEAZĂ PREZENTUL MEMORIU:
As. univ. Dr. Dragoș ALBU, medic primar obstetrică-ginecologie, coordonator al departamentului de medicina materno-fetala Hyperclinica Medlife
Dr. Ionela ANGHELESCU, medic specialist obstetrică-ginecologie, doctorand în domeniul fertilității și reproducerii asistate, Clinica Gynera, București
Dr. Cristina AVATAJITEI – medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Cuza -Voda" și Clinica Omini, Iași
Dr. Cristina BARTHA, embriolog, clinica Polisano Sibiu
Dr. Marilena BĂLUȚĂ, Medic Specialist obstetrică-ginecologie, Embriolog, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București.
Dr. Bogdan BÎCU, medic endocrinolog, Clinica Hitmed, Craiova
Dr. Melihan BECHIR, medic primar obstetrică-ginecologie, embriolog senior, vice-președinte Asociația Embriologilor din Romania
Dr. Ioan BOLEAC, Medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București Dr. Adrian BORȘ, Medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Cezara BUCUR, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Columna, București
Conf. univ. Dr. Maria BUTNARU, Embriolog, Coordonator Laborator FIV, Clinica Omini, Iași
16
Biol. Dr. Andreea BUTNARIU, Bioinginer Laborator FIV, Clinica Omini, Iași
Dr. Bogdan Valer CÂRSTEA, Biolog-șef Laborator, embriolog, Clinica de Reproducere Umană Mureș
Dr. Ana Claudia CÂRSTEA, embriolog, Clinica de Reproducere Umană Mureș
Prof. Dr. Iacob CHECIU, biolog, Clinica Gynatal, Timisoara
Șef lucrări Dr. Radu CHICEA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Polisano, Sibiu
Dr. Carmen CIONTU, medic primar obstetrică-ginecologie, Athena Hospital, Timișoara
Dr. Diana COCEI, medic primar obstetrică-ginecologie / embriolog senior, Clinica Columna, București
As. univ. Dr. Dorina CODREANU, Medic primar obstetrică-ginecologie cu supraspecializare FIV, Clinica Gynera, București
Dr. Carmen CONSTANTINESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare FIV , Clinica Hit-Med, Craiova
Dr. Anca CORICOVAC, Embriolog și medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București
Nicoleta CRISTEA-BRUNEL, pacientă, coordonatoarea Asociației SOS Infertilitatea www.vremcopii.ro
Dr. Daniel DAMIAN, Medic primar Urologie, Doctorat în Infertilitate masculină, Clinica Gynera, București
Biol. Monica DASCALESCU, Președinte Asociația Embriologilor, biolog principal / embriolog senior, Clinica Columna, Bucuresti
Biol. Alina DAVID, fostă pacientă, Președinte Asociația SOS Infertilitatea, www.vremcopii.ro
Dr. Florin DORNEANU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynatal, Timișoara
Dr. Bogdan DOROFTEI, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Origyn, Iași, reprezentant al României în Comitetul Național ESHRE
Dr. Laura DRACEA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București
Dr. Beatrice Andreea ENACHE, medic specialist obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București
Dr. Irina ENĂCHESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Craiova
Prof. Dr. Konstantinos GIATRAS, medic primar obstetrică-ginecologie, Athena Hospital, Timișoara
Dr. Flaviu GLIGA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Vivamed, Brașov
Clare LEWIS-JONES, MBE, Președinte Infertility Network U.K., Președinte Fertility Europe
Dr. Alexandru LUCA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Ioana LUȚESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Euromaterna, Constanța
Dr. Corina MANOLEA, medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Promed, București
Acad. Prof. Dr. Bogdan MARINESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București
Biol. Violeta MARTINIUC, embriolog, Clinica Avicena Profertis, Iași
Dr. Romeo MICU, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Urgență, Cluj Napoca
Dr. Cătălin MIHĂILĂ - medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Andreea MUSTAȚĂ, Medic primar Genetica Medicala, embriolog clinic acreditat ESHRE, clinica Promed, București, reprezentanta României in Comitetul EIM, ESHRE
Acad. Prof. Dr. Ioan MUNTEANU, medic primar obstetrică – ginecologie, părintele științific al primului copil conceput prin FIV in România
Dr. NAGY Barna Stefan, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica de Reproducere Asistată Mureș
Dr. Oana NEUMANN, medic primar obstetrică-ginecologie, clinica Avicena Profertis, Iași
Dr. Cerasella NICOLICEA, medic specialist Genetică Medicală, cu formare in Biologia Reproducerii, Clinica Fertilia
Dr. Mihail NICULESCU - medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu" și Clinica Columna, București
Prof. univ. Dr. Mircea ONOFRIESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Coordonator Centru de Fertilitate Omini Clinic, Iași
Dr. Irina OPROIU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București
Dr. Iulia RAICA, embriolog, Clinica Polisano Sibiu
Biol. Ioana RUGESCU, Secretar General – Asociația Embriologilor
Dr. Lăcrămioara SANDU, Medic primar genetica medicala, specializare embriologie, clinica Promed, București
Dr. Bogdan SCURTU – medic primar obstetrică-ginecologie, clinica Omini, Iași Șef lucrări Dr. Răzvan SOCOLOV, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Avicena Profertis Iași
Șef lucrări Dr. Demetra SOCOLOV, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Avicena Profertis Iași
Dr. Lavinia STELEA, Medic primar obstetrica-ginecologie - specializare in Fertilizare in Vitro, Athena Hospital, Timișoara
Dr. George VASILESCU - medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Columna, București
Dr. Gabriela TOMA – medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Alice VĂDUVA, Medic specialist endocrinologie, Clinica Hit-Med, Craiova
Dr. Cristian VĂDUVA, Medic primar obstetrica-ginecologie, Supraspecializare fertilizare in vitro, Clinica Hit-Med, Craiova
Dr. Andreea VELISCU, medic specialist obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu" și clinica Columna
Dr. Cristina VASILACHE – medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași Dr. Livia ZGRIPCEA, embriolog, Clinica Polisano Sibiu
Experiența altor state din Europa privind decontarea procedurilor de RUAM din fonduri publice
Tabel 1 - Numărul de cicluri ale procedurilor de RUAM decontate în Europa
Informații furnizate de către asociațiile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012
Țara Numărul de cicluri IUI
Numărul de cicluri IVF/ICSI
Pe durata întregii vieți
Per copil Decidenții care permit decontarea
Belgia
0
6
da
nu
Asigurările sociale, în mod automat
Bulgaria
0
3
da
nu
Consiliul Public al Fondului de Stat
Croația
fără limită
6
nu
da
Asigurările sociale, în mod automat
Republica Cehă
6
4 dacă primele 2 sunt cu SET31 sau 3 fără SET
da
nu
Asigurările sociale, în mod automat
Finlanda
fără limită
3
da
nu
Asigurările sociale, în mod automat
Franța
6
4 sau 5
nu
da
Asigurările sociale, în mod automat
Islanda (doar o clinică privată)
0
3, prima tentativă nu este rambursată
da, pentru un copil cu același partener
nu
Asigurările sociale, în mod automat
Israel
fără limită până la nașterea a doi copii
fără limită până la nașterea a doi copii
-
-
Asigurările sociale, în mod automat
Olanda
fără limită
3
nu
da
Asigurările sociale, în mod automat
Norvegia fără limită 3 nu da Asigurările sociale, în
31
Transferul unui singur embrion (SET – single embryo transfer)
20
mod automat
Portugalia
3
3
da
nu
Asigurările sociale, în mod automat
Polonia
0
3 (din iulie 2013)
da
nu
Conform deciziei Casei de asigurări de sănătate
Suedia
6
0 până la 3
da
nu
Factorii politici de decizie din fiecare regiune, în funcție de realitățile medicale dar și într-o limită de sumă
Marea Britanie
0 până la 6
0 până la 3
da
nu
În funcție de regiune / cod postal.
România 0
din 2011 o tentativă parțial decontată
da nu
Conform deciziei Comisiei Ministerului Sănătății
Tabel 2 - Nivelul decontării procedurilor de FIV / ICSI în unitățile medicale din Europa
Informații furnizate de către asociațiile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012
Țara Laborator
Medicație Consultații
Analize de sânge
Ecografii
Unități medicale private
Belgia 100 % 95 % 95 % 95 % 95 % Aceeași rambursare
Bulgaria (doar centre medicale private)
100 % 100 % 100 % 100 %
100 % _
Croația
100 % 100 % 100 % 100 %
100 %
În principiu, nu există rambursare, exceptând două clinici
21
care oferă fiecare 100 de cicluri / an
Republica Cehă
100 %
100 % Numai medicația de bază
100 % 100 %
100 % Aceeași rambursare
Danemarca 100 % 100 % 100 % 100 %
100 % Nu există rambursare
Finlanda 100 %
100 % Franciză de 600 euro anual
100 % 100 %
100 % Se rambursează 40% din total
Franța 100 % 100 % 100 % 100 %
100 %
Rambursarea depinde de tarifele aplicate de centrele medicale private și de calitatea asigurării complementare
Ungaria 100 % 70 % 100 % 100 %
100 % _
Islanda (doar o clinică privată)
60 % 0 60 % 0 60 % _
Israel 100 % 100 % 100 % 100 %
100 % Aceeași rambursare
Italia 100 % 100 % 100 % 100 %
100 % Nu există rambursare.
Olanda 100 % 100 % 100 % 100 %
100 % Aceeași rambursare
Norvegia 100 %
Cheltuielile pentru medicația peste 2000 euro sunt decontate
400 euro deductibili
100 %
100 % Aceeași rambursare
Portugalia
100 %
69 %
100 %
100 %
100 %
Rambursare parțială pentru medicamente. 0 % pentru restul
22
tratamentului. Unele asigurări private pot acoperi consultațiile
Slovacia 75 % 75 % 100 % 100 %
100 % -
Suedia *Când fondul regional pentru sănătate este epuizat, persoanele infertile trebuie să suporte costurile
100 %
100 %
100 % Cu excepția a 30 de euro / vizită la doctor
100 %
100 %
Aceeași rambursare, subiect al aprobării regionale. Dacă regiunea nu are o clinică publică, persoanele sunt îndrumate către cea mai apropiată clinică privată sau către o clinică cu care Consiliul Regional a încheiat un acord financiar
România 0
0 sau decontare parțială pentru anumite tratamente
0 - 100% 0 0
Nu există rambursare decât parțial și doar în cadrul Subprogramului FIV/ET (în prezent, sistat).
23
***** Anexa 3
Scrisoarea Irinei, mamică a Subprogramului, voluntar activ al Asociației SOS Infertilitatea: Stimate Domnule Ministru Eugen Nicolaescu, Ma numesc Irina *** si va scriu in legatura cu situatia unuia dintre programele finantate de Ministerul Sanatatii, respectiv Subprogramul de fertilizare in vitro si embriotransfer. Eu sunt doar unul dintre numerosii romani care s-au confruntat multi ani cu infertilitatea, fiind diagnosticata, printre altele, cu endometrioza severa. In luna iulie 2012 am efectuat o prima procedura de fertilizare in vitro, pentru care am beneficiat de decontare partiala prin programul mai sus amintit, iar in urma acestei proceduri a venit pe lume baietelul nostru, Darius, readucand fericirea in viata noastra si ajutandu-ne sa redevenim o familie implinita. Din pacate insa, se pare ca am fost unul dintre putinii pacienti norocosi ce s-au putut bucura de beneficiile acestui program. Astazi, el exista pe hartie, dar doar pe hartie, in timp ce multe alte cupluri afectate de infertilitate, aflate inca in mijlocul calvarului pe care l-am trait si noi, asteapta zilnic cu speranta deblocarea finantarii acestui program de sanatate. Pentru ca din postura de beneficiar pot estima exact cat de valoros este ajutorul oferit prin acest program, cat de util si necesar este el pentru cei afectati de infertilitate, va scriu in speranta ca veti lua deciziile potrivite si veti contribui la demersurile care pot duce la continuarea si chiar la imbunatatirea Subprogramului FIV/ET. Argumentele sunt numeroase, si mentionez in continuare doar cateva dintre ele
– Suntem singura tara din UE (si nu numai) in care aceste proceduri nu sunt decontate de asigurarile sociale de sanatate, intr-o anumita masura
– Pacientii, in marea lor majoritate, sunt contribuabili platitori de contributii sociale de sanatate. Ca urmare, au dreptul de a primi o contraprestatie in cazul in care sufera de o afectiune medicala plecand de la principiul contributivitatii;
– Dezechilibrul demografic actual necesita incurajarea natalitatii prin programe nationale coerente si eficiente, mai ales in acele familii care isi doresc sa aduca pe lume copii, sa ii creasca si sa ii educe, inconjurati de dragoste si grija;
– Programul s-a dovedit extrem de eficient pe scurta perioada cat a fost desfasurat – s-au nascut si urmeaza sa se nasca peste 300 de copii, cu o investitie minima in termeni de cheltuieli publice;
– Vorbim nu doar de o cheltuiala publica, ci de o investitie care urmeaza a fi amortizata integral si care va aduce un plus la Bugetul Statului, prin contributiile viitoare ale micutilor ce se nasc astfel;
– In lipsa sustinerii de catre stat, costurile procedurilor medicale necesare pot fi
24
prohibitive chiar si pentru cetateni cu venituri medii;
– Infertilitatea este o afectiune medicala severa, cu un impact imens asupra familiilor afectate, atat din punct de vedere economic, cat si social. Destrama familii, epuizeaza economiile si mai ales sufletul celor care se confrunta cu aceasta problema.
– In lipsa ajutorului, depresia cauzata de infertilitate poate fi atat de grava incat sa conduca la probleme psihologice extrem de serioase (existand pana in prezent inclusiv cazuri de sinucideri in randul celor afectati). Si sigur, lista ar putea fi continuata, insa ma opresc aici cu speranta ca dorinta exprimata a fost suficient argumentata si inteleasa. Am incredere ca veti sti sa luati deciziile corecte, care se impun in situatia de fata. Inteleg ca sunteti in postura dificila de a decide poate intre prioritati, insa cu siguranta in acest caz eficienta programului ar trebui sa aduca motivul hotarator. Baietelul nostru este dovada vie (la propriu) a rezultatelor extraordinare pe care le-a avut Subprogramul FIV/ET, dupa cum puteti vedea in fotografia alaturata:
Aveti ocazia sa oferiti viata, un gest care in sine aduce recompense incomensurabile. Nu refuzati oportunitatea! Costul este in realitate infim fata de beneficii. Cuplurile hipofertile din Romania au nevoie reala de ajutorul dumneavoastra. Multumesc! Cu stima, Irina ***
