Pol. fonică, radioactivă electromagnetică

7/31/2019 Pol. fonică, radioactivă electromagnetică

http://slidepdf.com/reader/full/pol-fonica-radioactiva-electromagnetica 1/14

Proiect

Clasa a XI-a C.

L. Alexandru

[POLUAREA] Cuprinde poluarea fonică, radioactivă și electromagnetică.



Cuprins:

1.1 Plouarea fonică

1.1.1. Sunetul. Elemente de acustică fiziologică 1.1.2. Surse de poluare fonică 1.1.3. Consecințele poluării fonice 1.1.4. Măsuri pentru protecția analizatorului auditiv și pentru

combaterea zgomotelor

1.2 Poluarea radioactivă

1.2.1 Generalități 1.2.2 Surse generatoare de radioactivitate artificială (antropogenă) 1.2.3 Efectele poluării radioactive 1.2.4 Efectele fiziologice ale radiațiilor

1.2.5 Protecția împotriva radiațiilor 1.2.6 Obligații legiferate ale persoanelor fizice și juridice privindpoluarea radioactivă

1.3 Poluarea electromagnetică

1.3.1 Generalități. Sarcina electrică. Câmpul electric 1.3.2 Acțiunea electricității asupra sistemelor vii 1.3.3 Influența câmpului magnetic asupra vieții 1.3.4 Undele invizibile care ne amenință 1.3.5 Sugestii utile pentru a ne feri de radiațiile electromagnetice

Poluarea fonică



1.1.1. Sunetul. Elemente de acustică fiziologică

Unul dintre factorii perturbatori ai mediului care ne afectează starea psihologică și chiar biologică a oamenilor și a altor organisme din natură este zgomotul.

De aceea, cunoștințele de acustică fiziologică au devenit indispensabile pentru susținerea șidezvoltarea unei civilizații tehnologice.

Urechea umană este un organ specializat, un analizator senzorial care, printr-un proces deanaliză și sinteză a stimulilor externi , crează senzația de răspuns, care este sunetul.

Ea analizează excitațiile, le sortează și le clasifică după frecvență – dând senzația de înălțime, după intensitate – dând senzația de tărie și după compoziția spectrală rezultând

senzația de timbru. Pragul de audibilitate reprezintă valoarea minimă a presiunii sau aintensității sonore pe care urechea umană o mai recepționează sub formă de sunet.

În apropierea frecvenței de 2.500 Hz, pragul de audibilitate este minim, iar sensibilitateaeste maximă, în timp ce la fecvența de 20.000 Hz pragul de audibilitate este maxim ( cândexcitațiile sonore mai sunt interpretate de urechea umană drept sunete).

Principalii parametri care trebuie luați în considerare în analiza sunetului sunt:

Frecvența;

Intensitatea;

Compoziția spectrală (totalitatea frecvențelor emise de o sursă sonoră la unmoment dat);

Timpul.

1.1.1. Surse de poluare fonică

Principalele surse de poluare fonică sunt:

Traficul feroviar și aerian

Zgomotul traficului este cel mai răspândit în țările dezvoltate. Un studiu efectuat pentruComisia Europeană realizat de instituția franceză INRETS în 1994, a estimat că pentrucirca 200 milioane de oameni (60% din populația Uniunii Europene) sunt expuși la unnivel de zgomot mai mare de 55 dB și alți 132 milioane (39%) la nivel de 60 dB(decibelul constituie unitatea de măsură a intensității sonore).

Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, miile deautoturisme, motociclete, metrou, căi ferate etc.

Activitățile din industrie



Majoritatea operațiilor industriale generează zgomot. În multe cazuri, acesta se poatelimita în planurile interioare ale unităților producătoare, în alte cazuri, zgomotul poateafecta comunitatea din vecinătate.

Activitățile din construcții

Preponderent, aceste activități sunt zgomotoase. Unele surse determină zgomotecontinue (ventilatoare, excavatoare, compresoare etc.), altele generează zgomoteintermitente (ferăstraie, mașini de găurit etc. ) sau enervante (așezarea materialelor).

Zgomotul social

Zgomotul vieții sociale generează cele mai multe nemulțumiri. Un raport publicat deUniversitatea din Stockholm pentru Organizația Mondială a Sănătății, în 1955, aconcluzionat că nivelul zgomotului în cartierul de locuințe nu trebuie să depășească 55dB pentru a proteja majoritatea populației. Sursele de zgomot în acest sens, includ

echipamentele stereo și TV, zgomotul produs de vecini până noaptea târziu, lătratulcâinilor, zgomotul generat de copii etc.

1.1.1. Consecințele poluării fonice

Prin caracteristicile sale, zgomotul produce organismului uman o serie de efecte fiziologiceși psihologice nefavorabile.

Principalele efecte produse de zgomot sunt:

Perturbarea comunicării interumane; dacă sunt emise în același timp mai multesunete, unul dintre ele, cel mai intesc, poate îngreuna sau face chiar imposibilă recepționarea corectă a celorlalte;

Oboseala auditivă care se caracterizează printr -o creștere temporară a praguluiprecepției auditive în urma expunerii la acțiunea unui zgomot intens.

Tulburarea sau întreruperea somnului necesar pentru refacerea forșelor șimenținerea vieții, care pot duce până la instalarea unei stări de obosealăpermanentă;

Scăderea atenției, reducerea preciziei mișcărilor; Efecte asupra organelor interne ca: accelerarea bătăilor inimii, hipertensiunea

arterială, micșorarea activității digestive, etc. ; Tulburări de auz prin care se reduce progresiv sensibilitatea individualp, adică aria

auditivă; Surditatea profesională determinată de expunerea îndelungată la zgomot. Surditatea

datorită zgomotului se caracterizează printr -o pierdere definitivă și ireversibilă aauzului. Prototipul acestei avecțiuni este surditatea cazangiilor;

140 dB Pragul „dureros”

130 dB Avion cu reacție în timpul decolării



Efectele zgomotelor asuprarandamentului muncii. Existăactivități în care zgomotul este ocomponentă obligatorie. Activitățile care cer o

concentrare nervoasă deosebităsunt perturbate de zgomoteleputernice din mediul ambiant.Studiile efectuate asupraproducției în condiții diferite dezgomot, au arătat că o creșterecu mai mult de 5 dB față denivelul zgomotului ambiantreduce semnificativ capacitateade muncă a individului.

o Arii de zgomote în raport cu aria sonoră pe

care o percepe omul

1.1.1. Măsuri pentru protecția analizatorului auditiv și pentrucombaterea zgomotelor

Lupta împotriva zgomotului a devenit astăzi o problemă umanitară. Dintre soluțile care săevite producerea zgomotului și transmiterea de zgomote pot fi enumerate:

Sursa de zgomot OM

sănătos

120 dB Motorul pornit al avionului cu reacție

110 dB Concert rock

100 dB Ciocan pneumatic90 dB Zgomotul de stradă

80 dB Zgomotul trenului70 dB Aspirator

50-60 dB Zgomot într-un birou aglomerat

40 dB Conversație

20 dB Bibliotecă

10 dB Sunetele naturii

0 dB Prag auditiv

Reducerea intensității

zgomotului la sursă

Panouri

fonoreflectante

Perdele

vegetale

Materiale

fonoabsorbante

Mărirea distanței

sursă-om

Folosirea de mijloace de

protecție antifonică

individuală



Măsuri tehnice care se adresează direct sursei generatoare de zgomot și vizeazăreducerea lui la nivele acceptabile prin folosirea de carcase, materialefonoabsorbante și fonoizolante;

Măsuri medicale care constau în aplicarea unor norme sanitare de protecție; Mărirea distanței dintre sursa sonoră și om, cunoscânu-se că intensitatea zgomotelor

scade cu pătratul distanței; Măsuri de atenuare prin utilizarea factorilor de mediu, dintre care vegetația

arborescentă are un rol hotărâtor. Cercetările făcute în acest domeniu indică faptulcă în zonle cu perdele de protecție, izolate de arbori, zgomotul scade cu circa 20%.Ideal ar fi introducerea de perdele de protecție fonică din vegetația arborescentă în jurul tuturor surselor industriaze de zgomot și în jurul carierelor de locuit.

Folosirea de mijloace de protecție individuală ( dopuri de vată, antifoane, căști audioprotectoare etc.) care pot reduce intensitatea zgomotelor cu 5 – 20 dB.

Poluarea radioactivă

1.2.1 Generalități

Pretutindeni, inclusiv în România, începând cu a doua jumătate a secolului al XX -lea au fostpuse în evidență creșteri semnificative ale radioactivității.

Radioactivitatea este fenomenul de emisie spontană a unor radiații de către nucleeleunor atomi. Cercetările sistematice în domeniu, au evidențiat că în natură există numeroase

elemente care, fie în stare pură, fie sub formă de compuși, emit spontan radiațiicaracteristice.

Substanțele radioactive emit trei tipuri de radiații: α, β, γ.

Radiațiile α sunt nuclee de atomi de He (heliu) dublu ionizați. Sunt particule grele, cuviteză mare de deplasare și putere mare ionizantă, producând luminescența unor substanțeprecum și acțiuni chimice și calorice. Având acțiune ionizantă puternică asupra atomilor întâlniți în cale, pierd ușor energie, parcursul lor în aer fiind foarte scurt, de câțiva centimetri,fiind oprite chiar de o foaie de hârtie. Din această cauză, sunt mai puțin periculoase lairadiere exterioară, dar cu atât mai puternică la iradiere interioară. Radiațiile β sunt compuse din electroni în mișcare având masa mult mai mică și viteza

mult mai mare decât particulele α; deși energia lor medie este mai mică decât a particulelor α, ele au un parcurs în aer de ordinul metrilor.

Radiațiile γ sunt unde electromagnetice ca și razele X (Roentgen), dar au energii maimari. Se propagă cu viteza luminii. Neavând sarcină electrică, puterea de ionizare esteredusă. Razele γ se propagă în linie dreaptă, au putere foarte mare de penetrație. Emisiile de raze γ însoțesc emisiile de radiații α și β.

Radioactivitatea poate fi: naturală și artificială. Radioactivitatea naturală este proprietatea unor elemente chimice de a emite spontanradiații. Radioactivitatea artificială este fenomenul de emisie de radiașii indusă prin reacții

nucleare.



Reacția nucleară este procesul care are loc prin înteracțiunea între un nucleu și o particulă – proiectil (neutron, proton, particule α etc.). Exemplificăm câteva tipuri de reacții nucleare:

147N + 4

2α 17

8O +1

1p 3

7Li + 11p 24

2α

238

92U + 1

0n 239

92U – γ 14

7N + γ 24

11Na + 1

1p

2

1H + γ 1

1p +1

0n

A

ZX A-4

Z-2He AZX A

Z+1Y + 0-1e

AZY(excitat)

AZY + energie

A= masa atomică (nr. de masă) Z= sarcină electrică (nr. atomic)A

ZX= simbolul unui element chimic oarecare.

Procesele radioactive se produc ca urmare a dezintegrării atomilor.

1.2.1 Surse generatoare de radioactivitate artificială (antropogenă) Principalele surse de radioactivitate artificială sunt: a) Bombele nucleare;b) Experiențele nucleare; c) Reactoarele nucleare;d) Deșeurile radioactive care sunt produse în urma activității reactoarelor nucleare; e) Accidentele nucleare.

În figura de mai jos este reprezentat undul dintre cele mai simple „circuite” ale unui izotopradioactive: calea urmată de izotopul 90Sr de la o explozie nucleară până în lanțul trofic

(alimentar) uman.



Un exemplu tipic în nerespectarea normelor de exploatare îl constituie cazul Cernobîl (25 –

26 aprilie 1986) soldat cu explozie și incendiu, care a dus la împrăștierea în mediu a uneicantități mari de radionuclizi. Primele victime ale radiației au fost pompierii care au participatla stingerea acestor focare. Produșii de activare precum și părți ale combustibilului nuclear au ajuns în atmosferă unde prin curenții de aer s-au răspândit și s-au depus în toatăemisfera nordică. Cele mai afectate au fost regiunile din Ucraina, Bielarus, Rusia, Norvegia,Finlanda. În zilele de 29, 30 aprilie și 1 mai 1986, direcția deplasării maselor de aer s-aschimbat dinspre nord și nord-vest spre sud, fapt care a dus la contaminarea României.

Materia vie funcționează ca factor de control al proceselor chimice din scoarța terestrăsau din apă. Radionuclizii ajunși în aer, sol, apă, în funcție de compoziția lor chimică intră încircuite biogeochimice. În felul acesta, ei ajung în organismele plantelor erbacee saulemnoase. O parte sunt stocați în tulpina și crengile copacilor, iar o altă parte trece, princonsumul de frunze, fructe, semințe, scoarță etc., în corpul animalelor nevertebrate (însecteadulte, larve de insecte). De aici, prin consumul lor de către păsările insectivore, migrează încorpul acestora și de aici în alte verigi. Același sistem de migrație și stocare îl auradionuclizii din plantele erbacee care îi asimilează, iar de aici, prin diferite verigi ale lanțuluitrofic începând cu animalele erbivore ajung în corpul omului.

Tot în corpul omului pot ajunge și direct prin consumul legumelor și fructelor.

1.2.1 Efectele poluării radioactive



Substanțele radioactive pot supune organismele unei radiații din exterior și din interior.

Atmosferă Apă

Sol

Plante de cultură Furaje

Carne și preparate din carne Animale

Lapte

Produse lactate

Planctonbentos

Apă Pești

Macrofite

POLUAREA RADIOACTIVĂ

OM

POLUARE RADIOACTIVĂ OM



Dozimetria radiațiilor nucleare. Activitatea unei surse radioactive se măsoară prin numărulde dezintegrări pe secundă ( în practică se folosește unitatea de măsură Ci – curie)1Ci = 3,7 ∞ 10-10 s-1

Din punct de vedere al efectelor biologice, este necesar să se definească și următoarelenoțiuni:

Doza de radiație absorbită, reprezintă energia transmisă de radiații unui kg dinmediu.

Doza biologică este doza absorbită înmulțită cu efectivitatea biologică (raportată laradiații X și γ) și se măsoară în REM (roentgen - echivalent - om).Doza maximă admisibilă stabilită de Comisia Științifică a ONU este de 0,3REM/săptămână sau 3 REM/13 săptămâni.

În țara noastră se face și o diferențiere după vârstă, dozele admise după 45 de ani

fiind duble față de cele admise până la 45 de ani ele fi ind de 0,03 respectiv de 0,06REM/săptâmână, mai mici decât cele stabilite de ONU.

Doza biologică integrală este doza primită de întregul organism, adică produsuldintre doza biologică și masa corpului (se măsoară în REM x kg).

1.2.1 Efectele fiziologice ale radiațiilor

În timpul vieții, omul este iradiat atât din exterior cât și din interior datorită unor cauze naturale și antropogene, Efectul biologic produs de radiații depinde de;

Intensitatea ionizării produse; Intensitatea radiației emise; Însușirile absorbante ale organismelor.

La vârsta de 60 de ani, un om acumulează în medie de 5 -10 REM la nivelul mării și de10 ori mai mult la altitudini mai mari, Pătrunderea radiațiilor radioactive în organismeproduce o acțiune inflamantă și iritantă. Din această cauză mânuirea preparate lorredioactive trebuie făcută cu atenție. Prin dozarea cantităților de radiații se poate accelerasau întârzia creșterea celulelor țesuturilor, determinând acțiuni folositoarea sau dăunătoare. În medicină, radiațiile se utilizează în acțiuni de distrugere a tumorilor de natură canceroasă.

În tablelu alăturat, sunt prezente efectele provocate de radiații în funcție de doză.



Doza în REMi Efectul asupra organismului

0-50 Lipsa unor simptome vizibile.50-100 Posibile schimbări în tabloul sangvin, lipsesc tulburări serioase. 100-200 Tulburări serioase, indisponibilitate posibilă. 200-400 Tulburări și indisponibilitate sigură, moarte posibilă. 400 Doza fatală pentru 50% din indivizi (doză semiletală, DL50).600 Moarte sigură (doză letală).

Principalele manifestări biologice patologice determinate de contaminarea radioactivăsunt:

Leziuni cutanate (radiodermite); Leziuni oculare cu opacifierea cristalinului; Sterilitatea temporară sau definitivă în funcție de doză;

Embrionii iradiați în primele trei luni de sarcină duc la apariția malformațiicongenitale; Copii iradiați „in utero” manifestă retardare mintală severă; Scăderea accentuată a inteligenței Localizări ale cancerului radioindus sub formă de leucemie, cancer tiroidian,

cancer mamar, cancer pulmonar etc.

1.2.1 Protecția împotriva radiațiilor

Cercetătorul român I. Chiosilă (1995) precizează că protecția biosferei față de poluarearadioactivă necesită cunoașterea:

Surselor de contaminare a mediului, implicit a omului; Posibilitătilor de metabolizare și transfer de radionuclizi în mediile acvatic și terestru; Căilor de expunere a omului la radiațiile ionizante; Măsurătorilor de radioprotecție pentru om și mediu, eventual de refacere ecologică.

În România, principalele măsuri privind regimul de asigurare a protecției populație,mediului și bunurilor materiale împotriva radiațiilor ionizante și securității surselor de radiațiisunt cuprinse în Legea Protecției Mediului (decembrie 1995). Conform acestei legi, controlulactivităților nucleare se face de către autoritatea centrală pentru protecția mediului care areurmătoarele atribuții:

Organizează monitorizarea radioactivității mediului pe întreg teritoriul țării; Supraveghează, controlează și dispune luarea măsurilo ce se impun pentru

respectarea prevederilor legale privind radioprotecția mediului; Colaborează cu organele competente în apărarea împotriva dezastrelor.



1.2.1 Obligații legiferate ale persoanelor fizice și juridice privindpoluarea radioactivă

Persoanele fizice și juridice, cetățeni ai țării noastre au următoarele obligații stipulate înLegea Protecției Mediului (29 dec. 1995):

Să respecte normele de radioprotecție și de securitate; Să evalueze, direct sau prin forturile autorizate, riscul potențial, să efectueze bilanțul

de mediu pentru activitățile existente; Să mențină în stare de funcționare capacitatea de monitorizare a mediului local

pentru a depista orice contaminare radioactivă semnificativă, care ar rezulta dintr -oeliminare accidentală de substanțe radioactive;

Să raporteze prompt autorității competente orice creștere semnificativă acontaminării mediului și dacă aceasta se datorează sau nu activității desfășurate.

Poluarea electromagnetică

1.2.1 Generalități. Sarcina electrică. Câmpul electric



Prin frecare, contact, influență și inducție, corpurile se încarcă electric, această încărcare exprimându-se prin „sarcina” lor electrică, stabilită prin convenție a fi, pozitivăsau negativă. Au sarcină electrică negativă, electronii, ionii negativi, mezonii negativi,

antiprotonii etc., iar sarcina pozitivă, pozitronii, ionii pozitivi, mezonii pozitivi, protoniiietc.

Sarcina electrică este o mărime fizică scalară asociată proprietății măsurabiledenumită stare de electrizare.

Câmpul electric este starea specială a materiei care se stabilește în jurulcorpurilor elecrizate și prin care, aceste corpui își transmit acțiunea lor asupra celor încărcate electric.

1.2.1 Acțiunea electricității asupra sistemelor vii

Aerul deci, nu este un izolator perfect, iar atmosfera reprezintă un mediu conductor,conținând sarcini electrice libere pe care câmpul electric din atmosferă le pune înmișcare dirijată. Electricitatea atmosferică acționează asupra organismelor vii, astfel încât câmpuri de ordinul a sute de volți / cm, produc curbarea tulpinii și a rădăcinilor saucreșteri de plante, sporuri de recolte, profilaxia degenerării cartofilor.

Electricitatea atmosferică acționează și prin mijlocirea ionilor din aer, ionizareaatmosferică având loc sub acțiunea:

Radiațiilor cosmice: Radiațiilor solare cu energii mari; Surselor radioactive, naturale și atrificiale; Vântului; Căderilor de apă; Incendiilor; Fulgerelor.

„Ploaie” de electroni și pozitroni produsă de radiația cosmică



În atmosferă există „ioni mici” câte 700-1500 perechi / cm3 mobili și „ioni mari”, aerosolielectrizați, rezultați din impurificarea atmosferei.

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	leonte-alexandru
View:	222 times
Download:	1 times

Pol. fonică, radioactivă electromagnetică

Documents