Planul Strategic RosiaMontana

Primaria comunei ROSIA MONTANA

Consiliul Local ROSIA MONTANA

Planul strategic de dezvoltare socio-economica al comunei Rosia Montana

2008-2013

1

PLANUL STRATEGICDE DEZVOLTARE

SOCIO – ECONOMICA

AL COMUNEI ROSIA MONTANA




2008-2013

2

Judetul ALBA

2008 - 2013

CUPRINS :

I. INTRODUCERE 3

II. ROSIA MONTANA PROFIL COMUNITAR ..........................................................................................5




2008-2013

3

III. PROCESUL DE ELABORAREA A PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA MONTANA 35

1. INITIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICA 352. INFIINTAREA CDSE 40IV. ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE 41SOCIO-ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA MONTANA 41DS1: VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA MONTANA 59DS5:CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII 59DS6:ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE SPECIFICE 59

PLANUL DE ACTIUNE 2008 -2013 63

1. Direcţia strategica : VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIAMONTANA 642. Direcţia strategica : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREACALITATII SERVICIILOR 673 Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL 704. Direcţia strategica : INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNICOMUNE 755.Direcţia strategica : CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII 776.Direcţia strategica : ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE SPECIFICEPLANUL DE ACTIUNE 2008 80IV.2.6 Bugetul planului de implementare 91V. NECESAR SURSE ATRASE 92VI. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE 93




2008-2013

4

I. INTRODUCERE

Prezentul document este o strategie de dezvoltare locală a comunei RosiaMontana.

Strategia a fost elaborată participativ de catre liderii comunităţii, membriicomunităţii şi alţi parteneri in colaborare cu Agenţia Naţională a ZonelorMiniere – Birou Regional Alba.___________________________________________________________________

Dezvoltarea durabila se derulează pe fondul unor principii majore ce ocaracterizeaza:■ preocuparea pentru echitate si corectitudine intre tari si intre generatii;■ viziunea de lunga durata asupra procesului dezvoltarii;■ gandirea sistemica, interconexiunea intre economie, societate şi mediu.

Principiul programării este unul din elementele esenţiale ale operaţionalizăriiFondurilor Structurale şi se referă la pregătirea planurilor multianuale de dezvoltare,care se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu Statele Membre printr-oserie de etape succesive. Planurile trebuie realizate de jos in sus pentru a cuprindenecesitatile reale, identificate obiectiv.

În timpul elaborării planului strategic al comunităţii s-a pornit de la necesitatilelocale, care au fost impartite pe domenii de interes cu scopul delimitarii domeniilor decuprindere a strategiei care mai apoi sa fie integrate în strategiile de dezvoltare alejudeţului Alba.

Planul strategic de dezvoltare social-economică al comunei Rosia Montana afost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor socialdemografice din comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planului strategic dedezvoltare social-economică va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilordin comunitate, la implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi laresponsabilizarea comunităţii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul dedezvoltare. Totodată, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul dedezvoltare a parteneriatului dintre administraţia publică locală, organizaţiile comunitareşi businessul privat în direcţia soluţionării problemelor comunitare.




2008-2013

5

Planul Local de Actiune - ca instrument de planificare si implementare - contineun set de politici pe domenii de activitate ce se aplica într-un termen determinat înscopul realizarii obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare aplanului local de actiune trebuie sa corespunda primului exercitiu financiar UE inRomania, de aceea am ales o planificare pe perioada 2008 – 2013.

Periodic, Planul de Actiune trebuie revizuit astfel încat tintele fixate sa tina contde evolutia macroeconomica la nivel national, starea economiei la nivel regional silocal, precum si de opiniile comunitatii locale cu privire la implementarea lui. Cu câtrevizuirea se face la intervale mai scurte cu atât marja de eroare în privinta evaluariiresurselor la un proiect este mai mica, având în vedere ca pe masura ce se înainteazaîn timp variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoza economica semultiplica.




2008-2013

6

II. ROSIA MONTANAPROFIL COMUNITAR

1. DATE GENERALEI.1Asezare geografica

Comuna Rosia Montana este situata in partea Central-Vestica a Romaniei, in parteamijlocie a muntilor Apuseni, in Nord-Vestul judetului Alba, avand coordonatele geografice 46grade latitudine nordica si 25 grade longitudine estica, la altitudinea de 850m fata de nivelulMarii. Este amplasata integral in zona de munte pe versantul Nord-Vestic al CarpatilorMeridionali- in Muntii Apuseni la o distanta de 76 km fata de Municipiul Alba Iulia, 11 km. fatade orasul Abrud si 15 km. fata de orasul Cimpeni si 135 km. fata de orasul Cluj-Napoca. Comuna Rosia Montana este inconjurata la nord de orasul Cimpeni si comuna Bistra, laest de comuna Lupsa si Bucium, la sud de comuna Bucium si orasul Abrud si la vest decomuna Sohodol. Suprafata totala a comunei este de 42 km2 si are in componenta urmatoarelesate 16 sate : Rosia Montana, Balmosesti, Blidesti, Bunta, Carpinis, Coasta Hentii, Corna,Curaturi, Daroaia, Garda Barbulesti, Gura Rosiei, Iacobesti, Ignatesti, Soal, Tarina si Vîrtop.




2008-2013

7

I.2 Istoric

Comuna Rosia Montana, face parte din teritoriul preorasenesc al oraselor Abrudsi Cimpeni, straveche asezare din creierul « Tarii de Piatra », veritabila sa varsta si istoria eifiind scrisa cu dalta si ciocanul de miner, dar si cu vapai de foc si picaturi de sange, pe patrumilenii si jumatate de existenta atestata arheologic, avand ca functiune principala exploatareazacamintelor aurifere .

Stravechi meleag de vrednicie si de lupta, colt pitoresc de pamant romanesc, RosiaMontana dispune de o istorie mareata, inscrisa pe multe milenii, prin munca grea si jertfaadusa pe altarul libertatii si prosperitatii, de minerii care mii de ani au sfrederit maruntaieleascunse ale muntilor pentru a scoate la lumina bogatii greu de pretuit. Vechimea acestei localitati poate fi apreciata la cca. 4500 de ani, pe baza vestigiilor caredateaza din neoliticul mijlociu cca. 2500 de ani i.e.n., de cand au fost descoperite unelte deagicultura( vezi ’’ Repertoriul arheologic al Romaniei ’’). Alburnus Maior - in timpul stapanirii romane, cunoscut pentru prima data din continutultablitelor cerate romane( nr. I, II, VIII, IX, XVI ) – datate in jurul anilor 131- 166 en. AlburnusMaior tipic pentru studiul aparitiei unei asezari antice in functie de relief si factori economici careau favorizat dezvoltarea acesteia. Asezarile in forma unor colonii apar in preajma locului demunca, in cazul de fata in apropierea minelor cu filoane bogate, usor de urmarit si care nuimplicau cheltuieli mari de transport. Astfel au aparut pe ambele versante ale vaii principale -denumita in evul mediu Valea Rosie ( Rotbach, Verespatak) – nuclee de locuire care aupersistat din antichitate pana in secolul XIX-lea, cand s-a inchegat un centru cvasiurban. Rosia Montana, asezarea care continua vechile indeletniciri miniere ale anticului AlburnusMaior isi mentine si astazi aceiasi ocupatie principala ca in epoca romana. Inca din secolul al II-




2008-2013

8

lea d. Chr., sub Traian si apoi sub Hadrian, se faceau aici exploatari permanente de aur, asacum consemneaza un fragment epigrafic. Continuarea neintrerupta a indeletnicirilor miniere din imprejurimile Rosiei Montane estedovedita printre altele si de circulatia monetara din zona care cunoaste o deosebita intensitatein a doua varsta a fierului. Marile rezerve de minereu aurifer usor de extras de la suprafata,cum ar fi « Cetatea » de la Rosia Montana, poate si Carnicul, au fost cunoscute si deschise decatre daci, lucru semnalat inca din secolul trecut de oameni de stiinta ca Fr. Posepny, TeglasG., M. J. Ackner, B. Cotta. Acestia au demonstrat ca marele crater de pe Cetate, rezultat inurma unei activitati miniere destul de intense dateaza din perioada preromana. Momentulhotarator in constituirea unui nucleu de locuire mai compacta in teritoriul montan - inglobat aziin cea mai mare parte in comuna Rosia Montana, l-a constituit trecerea intregului tinut aurifer alDaciei lui Decebal in patrimoniul Imperiului Roman ( 105-106 en ). Dupa retragerea aureliana,din cauza instabilitatii politice si economice, mineritul, in general, se practica ocazional. Asezarea constituind centrul exploatarilor aurifere romane din Muntii Apuseni, se intindeape Valea Nanului si pe Dealul Carpeni. In jurul localitatii exista o zona colonizata cu dalmati,specializati in minerit. Asezarea era alcatuita din mai multe catune (vicus), fiecare dintreacestea avand zone de locuit, zona sacra si necropola. Tablitele cerate din anul 167 d. Chr.,descoperite in galeria romana, mentioneaza asfel de localitati. Prima atestare documentara a localitatii Rosia Montana dateaza din anul 1592, ca facandparte integranta din teritoriul orasului Abrud. Dar vechimea localitatii atestata documentar, masoara 1865 de ani, cat varsta localitatilorNapoca si Drobeta. Nici o localitate romaneasca nu se poate mandri cu un certificat de nastereatat de valoros cat Rosia Montana. Este vorba de tablita cerata din 6 februarie 131, care atestaexistenta localitatii si numele ei dacic romanizat Alburnus Maior, cum este cunoscuta inantichitate. Un asemenea tezaur de documente-tablele cerate s-au descoperit doar in galeriileromane de la Rosia Montana. Toate descoperirile de pe teritoriul localitatii din epoca romana - zidurile unui castru,conducte de apa din ceramica, portiuni de drum pavate, monumente epigrafice si zona sacra,capitelul coloana, ne invrednicesc sa consideram, ca aici, in primele secole ale erei noastre,exista un mic orasel de munte. Din continutul celor 25 de table cerate risipite prin tara sistrainatate rezulta o intensa activitate economica si financiara o organizare sociala aparte. Daca pentru perioada romana abunda vestigiile, pentru cele urmatoare lipsesc surselescrise, situatie explicabila intr-o vereme in care practicarea mineritului aurului ramaneocazionala, activitate a micilor producatori. Dar in secolele XV – XVII se inregistreaza, in zona, o intarire a pozitiei materiale aproprietarilor de steampuri, sustinuti de regalitatea feudala. Incepand din secolul al XVIII-lea, o serie de colonisti – germani si chiar francezi au fostinstalati ca mestesugari minieri. In jurul actualului centru de extractie a aurului, vechea asezaretraditionala a capatat un caracter cosmopolit.

In evul mediu localitatea s-a numit Rosia de Munte. In aceasta indelungata epocaistorica minerii de aici au inscris in cartea de aur a neamului romanesc pagini de glorie. La 27februarie 1277, minerii de aici impreuna cu cei de la Zlatna si Ocna Mures, au inconjurat orasulAlba Iulia, au luat cu asalt biserica catolica, ei s-au razbunat datorita exploatarii la care erausupusi de catre Capitlul romano-catolic de la Alba Iulia.

In 1761 minerii de aici au avut o participare masiva la rascoala lui Sofronie, ridicandu-sein apararea ortodoxiei pe aceste meleaguri În 1773, împărăteasa Maria Tereza a semnat statutul mineritului în zona Abrud şi a făcuto donaţie bisericii catolice din Roşia Montană. Cu toate acestea, în 1781-1782, populaţia din




2008-2013

9

Roşia Montană a înaintat o plângere împotriva orelor de muncă obligatorie depusă în folosulautorităţilor, pentru amenajarea unor lacuri artificiale. În timpul răscoalei condusă de Horea,Cloşca şi Crişan în 1784, populaţia a ars mai multe case aparţinând ungurilor, biserica catolicăprecum şi câteva guri de mină. La 1784 in marea rascolala a iobagilor din Transilvania condusa de Horea, Closca siCrisan, Rosia Montana a fost transformata in flacari si scrum , doi dintre marii capitani, Closcasi Crisan, s-au ridicat din satul Carpinis, apartinator din 1968 Rosiei Montane.

In revolutia de la 1848 - 1849, minerii de la Rosia Montana au luptat in oastea lui AvramIancu, rosienii fiind condusi de eroi locali Simion Balint si George Gritta. In razboiul de independenta de la 1877 locuitorii Rosiei Montane au fost alaturi de fratiilor de dincolo de Carpati cu importante colecte de bani.

Pentru infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Consiliul National Roman siGarda Nationala Romaneasca infiintate aici au mentinut o ordine desavarsita si in Marea zi de1 Decembrie 1918 au trimis un numar de sase delegati, imputerniciti cu creditionale, pentru avota in numele lor, Unirea Transilvaniei cu Romania. Oamenii din Roşia Montană au trimisşase delegaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918. Importanţa Roşiei Montaneîn contextul economic şi social al acelor timpuri este evidenţiat şi de participarea locuitorilor săila evenimentele majore din istoria Transilvaniei. În timpul Primului Război Mondial activitatea minieră a fost în cea mai mare parte oprită.După război a urmat o scurtă perioadă de prosperitate, în special datorită eforturilor depuse destatul român în vederea îmbunătăţirii situaţiei economice din Apuseni. În 1930, la Dealul Crucii,a fost construită prima uzină de flotaţie, inaugurând o perioadă de exploatare industrială aaurului. La Roşia Montană extracţia minieră era subordonată unor asociaţii de acţionari, tehnicade exploatare rămânând însă la un nivel rudimentar.Epuizarea celor mai accesibile filoane aurifere, capitalul scăzut şi schimbările postbeliceintervenite pe piaţa aurului, au condus la o degradare a acestei activităţi în anii ’40. Mulţi mineriau emigrat împreună cu familiile lor spre alte zone miniere din ţară, cum ar fi Valea Jiului.

La data de 11 iunie 1948 minele de aur, ca si alte resurse si mijloace de productie autrecut in proprietatea statului ca bun al intregului popor, astfel a luat fiinta Intreprinderea MinieraRosia Montana. Paralel cu modernizarea proceselor de productie s-au creat conditii mai bune de muncasi de viata pentru locuitorii comunei, toate ducand la ridicarea nivelului de cultura si civilizatiepentru « BAIESII DE LA ROSIA MONTANA ». Din timpurile cele mai indepartate , locuitorii acestor pamanturi, in special minerii, si-auformat diferite credinte. Una dintre acestea ramasa pana azi este credinta in valve. Este asanumita valva bailor, un fel de zeitate, care le arata cateodata minerilor, dupa faptele lor bune,unde anume sa lucreze pentru a obtine un minereu mai bogat in aur. Legendele si povestirilemineresti din aceasta zona, au fost culese la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul sec.XX-lea de poeta motilor, Maria Botis Ciobanu. Astfel a ramas in memoria oamenilor povesteaminerului Hutu, omorat de o stanca uriasa, drept razbunare a valvei bailor. In afara decredintele legate de valva bailor, au mai existat si alte legende ale folclorului mineresc cum ar fiinteresanta legenda a cotroantei care spune ca “ mai demult o femeie batrana si nevoiasapastea la Rosia Montana pe muntele Carnic, niste capre….De undeva din varful Carniculuimuntele cel mare plin de bogatii iti lua vederea in bataia soarelui. Baba cotroanta a luat obucata din materialul acela stralucitor, aratandu-l unor domni care au alergat acolo,descoperind marele filon de aur, care de atunci a inceput sa fie exploatat, primind numele decotroanta.




2008-2013

10

I.3 Conditii geografice, geologice , climaterice , factori de risc si vegetatieI.3.1 Forme de relief

Relieful are caracteristici diverse determinate de diversitatea formatiunilor geologice,predomina relieful vulcanic, la baza cu platouri intinse de lave andezitice, dominand partile denord-sud si est prin masivele Coltau, Bradatel,Rotunda, Curmatura, Cetate, Cirnic. Formatiunilesedimentare au dat nastere unui relief sub forma de coline, cu pante domoale sau abrupte, inspecial in apropierea vailor si paraielor. Relieful este in general muntos, partea de nord a teritoriului avand inaltimi mai mari iar laest pantele sunt mai repezi, proeminentele formeaza masive muntoase cum ar fi : Rotundu,Virsul, Curmatura si Ghergheleul. In sudul teritoriului, in dreptul masivelor Cirnic, Cirnicel siCetate pantele sunt mai repezi iar inaltimile muntoase stancoase. Principalele forme de relief, sunt reprezentate de o zona montana, o zona depresionara sio zona a depozitelor cuaternale. Zona montana cu altitudini cuprinse intre 500 si 1300 m. Altitudini de peste 1000 m seintalnesc in nord-estul teritoriului, principalele culmi fiind Piatra Corbului(1159 m), Dealul

Cirnic(1084 m), DealulPuchii(1104 m), DealulRotundu(1151 m), DealulTarina(1033 m). Altitudinile sub1000 m acopera cea mai mareparte a teritoriului cu altitudini cecoboara de la Dealul Piatra Albade 816 m spre Gura Rosiei cualtitudinea de 550-580 m.

Inaltimile din jurul localitatiiRosia Montana(Rotund, Cetatea)sunt gaurite de vechile exoloatariaurifere, astfel incat prezinta unpeisaj unic, specific locului.

Zona depresionara estereprezentata de depresiuneaRosia Montana.

Zona depozitelor cuaternalereprezentate prin conuri de dejectie, zone de lunca individualizata de-a lungul vaii Abrudului,zona depunerilor deluviale si zona depozitelor antropice reprezentate prin halde de steril.

I.3.2 Factori de risc natural

Situata in preajma unor insemnate zacaminte de aur si argint, cupru, etc. exploatate incadin vremea dacilor, localitatea este expusa permanent agresiunii exercitate de extindereacarierelor de extragere a minereurilor. Prin pozitia geografica pe care localitatile componente comunei Rosia Montana o au,teritoriul administrativ este supus in mod diferentiat in doua categorii de riscuri naturale:Inundatii si alunecari de teren.




2008-2013

11

Prima categorie este legata de posibilitatea producerii unor inundatii de catre paraul Abrudsi afluentii acestuia Corna si Rosia. In general acestea se produc in perioadele cu ploiambundente insemnate cantitativ sau in urma unor averse de ploaie. Cele mai mari inundatii seproduc in zona Gura Rosiei Daroaia . Inspre aval(nord) se mai inregistreaza terenuri inundate insatul Carpinis si in satul Curaturi. Se mai produc inundatii temporare in satul Corna. A doua categorie de riscuri este cea a alunecarilor de teren. Acestea sunt prezente lanivelul tuturor versantilor, fiind in general vechi, partial stabilizate. Aria cea mai afectata de alunecari de teren se afla in bazinul superior al paraului Rosia lanord si est de saul Rosia Montana,, in imprejurimile taurilor folosite pentru a separa apa dinsteampurile ce spalau minereul. In aceiasi zona se manifesta si procese de tasare si sufoziune.O a doua arie de alunecari de teren active se afla chiar in satul Rosia Montana, la confluentaRosiei cu valea dinspre fosta colonie si in cursul superior al paraului Corna. O parte dinsuprafetele cu dinamica accentuata se afla in jurul altor tauri a caror apa a fost folosita pentrualimentarea steampurilor. Datorita pozitiei geografice, cat si a morfologiei terenului si a factorilor exogeni, la care seadauga o intensa activitate antropica, au fost identificate o serie de fenomene fizico-geologicecare se constituie in potentiale zone de risc natural. Prima categorie este reprezentata dedeplasarile in masa a unor depozite, atat sub forma curgerilor gravitationale(alunecari de teren)cat si fub forma caderilor in bloc(caderi de pietre)

I.3.3Hidrografia

Importante cursuri de apa din teritoriul administrativ Rosia Montana: Valea Rosiei-8,5km.lungime; Valea Selistei-5,5 km. lungime; Valea Cornei-6,5 km.lungime; Valea Virtopului-5,5km.lungime. Lacuri: Taul Mare, Tarina, Brazi, Anghel, Corna, Tapului, Gauri. Aceste lacuri fac parte din bazinul hidrografic al vailor Rosia si Corna, fiind dezvoltate pevulcanite neogene. Alimentarea acestor lacuri se face in principal din precipitatii si scurgerea deversant, dar pe langa acestea lacul Brazi este alimentat si de paraul Brazi, iar lacul Anghel estealimentat de paraul ce coboara din amonte al carui aport in lac este de 2 l/s. Apele acestor lacuri sunt utilizate in agrement si pescuit sportiv. Zona Rosia Montana nu este bogata in ape subterane datorita constitutiei geologice(rocimagmatice, metamorfice) cu grad redus de fisurare in care nu se pot dezvolta rezerve de apa.Sunt prezente numeroase izvoare active dupa precipitatii importante, care seaca vara saudebitele se reduc la efecte de mustuire. Unele depozite se gasesc la cca. 7,5- 8 m adancimeinsa reduse ca volum de apa. Izvoarele sunt prezente la contactul dintre rocile sedimentare cu rocile masive compacte.Acestea au caracter sezonier debitul fiind determinat de regimul pluviometric local. Apele subterane se manifesta si ca panze captive de apa care isi fac aparitia in depoziteledeluviale prin acumulari rezultate din apele de precipitatie atmosferica uneori putand sa aparala suprafata sub forma de izvoare temporare.

I.3.4 Geologie şi condiţii geotehnice




2008-2013

12

Din punct de vedere geologic teritoriul localitatii face parte din Muntii Apuseni de Sud careau inceput sa functioneze ca arie geosenclinala in ciclul alpin. Aceasta unitate geologico –structurala – cunoscuta in literatura geologica si sub numele de geosinclinalul Muresului – aredrept fundament sisturile cristaline, Muntii Apuseni de Sud formandu-se prin regenerareaacestuia incepand din jurasicul mediu. Pe langa dezvoltarea magnetismului bazic initial,incepand din cretacic, geosinclinalul Muresului a fost afectat de intense miscari de cutare avanddrept consecinta formarea depozitelor sinorogene. Avand in vedere faptul ca sunt destul dedezvoltate si produsele magnetismului timpuriu (laramic) precum si vulcanitele neogene, apareclara eugeosinclinal a Muntilor Apuseni de Sud. Din punct de vedere stratigrafic, peste sisturile cristaline, care alcatuiesc fundamentul zonei,se dispun formatiunile sedimentare carora li se adauga produsele magmatice din ciclultectono-magmatic prebaikalin (reprezentate prin miscaturi, sisturi sericito – cloritoase, calcare sidolomite cristaline). Invelisul sedimentar este reprezentat prin depozitele de varsta mezozoica care apartinjurasicului superior (calcare moduloase care trec pe verticala in calcare in placi, calcare masive,calcare recifale) cretacicul (sisturi si silitite argiloase slab metamorfozate, microconglomerate,gresii, argilite – apartinatoare cretacicului inferior- respectiv depozite conglomeratice- de varstacretacic superioara). Dupa schitarea geosinclinalului Muresului, in lungul fracturilor profunde a avut loc migrareaspre suprafata a primelor produse endogene dand nastere magmatismului endogen initial alpinprin ofiolite. Magmatismul ofiolitic s-a manifestat incepand cu jurasicul mediu pana in cretaciculinferior si s-a concretizat prin produse bazice (bazalte, gabrouri, andezite, etc.). Magmatismulofiolitic din Muntii Apuseni de Sud a dat nastere la fenomene de metamorfism de contracttermic si hidrotermal fiind insotit de fenomene de metalogenoza care au condus laconcentrarea unor substante utile in stadiul lichid-magmatic, precum si la formarea unormineralizatii hidrotermale si vulcano-sedimentare. In Muntii Apuseni de Sud diastrofismul laramic a fost insotit de magmatismul subsegventtimpuriu. Produsele acestuia se intalnesc sub forma unor corpuri intrusive alcatuite din granitesi subordonat granodiorite, diorite cuartifere si profire dioritice. Dupa diastrofismul laramic zonaa evoluat ca un sistem cutat emeres. Miscarile din neozoic au avut drept consecinta formareaunui sistem de fracturi cu afundarea unor arii restranse si transformarea lor in bazine deacumulare acestea fiind Depresiunea Zlatna-Almas, Depresiunea Rosia Montana, etc. Depresiunea Rosia Montana ocupa o suprafata restransa in partea de nord a MuntilorMetaliferi, in partea nordica a patrulaterului aurifer, in jurul localitatii cu acelasi nume. In cadrulacestei depresiuni, ca si in restul depresiunilor din Muntii Metaliferi, in perioadele in careacestea au functionat ca arii de acumulare, s-au depus formatiuni neogene cu o succesiune cecuprinde depozite apartinand badenianului, sarmatianului, panonianului, pontianului inferior sipontianului mediu. Peste depozitele strans cutate ale Cretacicului superior se dispune o sccesiune apartinandBadenianului mediu(varsta atribuita dupa microfauna gasita, specii ale ordinelor de foraminifereBulimina si Uvigerina) alcatuita dintr-o formatiune calcaro-detritica alcatuita din conglomeratepiroclastice in alternanta cu gresii tufacee, marne, argile si calcare marnoase. In continuitate de sedimantare se dispune un pachet de marne cenusii in alternanta cugresii in care sporadic apar si gipsuri apartinand Badenianului superior. Sarmatianul identificat in Depresiunea Rosia Montana este reprezentat prin marneargiloase, pe alocuri grezoase, albe si stratificate. Dupa microfauna identificata in acest pachetcu grosimea de aproximativ 6 m se pare ca varsta este Sarmatian inferior.




2008-2013

13

Pliocenul acupa o suprafata foarte redusa in cadrul depresiunii si este reprezentat prin argilebrune cu intercalatii de lignit.

Depozitele cuaternare sunt reprezentateprin aluviuni grosiere si fine din zonele delunca si de terasa si prin depozitele deluvialesi unele deluvi de alunecare care bordeazazonele de terasa facand racordul acestora cuversantii adiacenti.

Vulcanizmul neogen reprezinta un ultimstadiu de desfasurare a magmatogenezeialpine. Ultima etapa a vulcanizmului a avut uncaracter preponderent exploziv cu formareaunor coloane de explozie si a unui sistem defisuri si fracturi, care au permis circulatiasolutiilor hidrotermale si acumularea

mineralizatiei aurului – agentifere in copurile de brecie.

I.3.5 Clima

Clima este continental temperata. Temperatura medie multianuala este de 6o C cuoscilatii de la un sezon la altul. Climatul este de munte, rece in timpul iernii care dureaza 5-6luni din noiembrie pana in aprilie, mai si vara care dureaza numai 2-3 luni, anotimpurile deprimavara si toamna sunt in general reci cu trecerea indelungata de la iarna la vara si foartetimpurie de la vara la iarna. Iarna, valorile medii sunt de -5,5 o C fata de sezonul cald, cu 16-17 o C. Primeleingheturi se produc in jurul datei de 1 octombrie, iar dezghetul la data de 1 mai. Stratul dezapada masoara 35-40 cm iar in zonele troienite peste 1,5 m si este principala rezerva de apadin alimentarea raurilor mai ales primavara. Durata lui ajunge la 120 zile si este conditionata deactivitatea foehnala. Precipitatiile medii multianuale sunt de cca 1200 mm/mp.iar influenta lor in evolutiacelorlalte elemente climaterice este din cele mai importante. Marile cantitati de precipitatii sedesfasoara primavara, sub efect foehnal iar in 24 de ore in sezonul de vara. Vanturile dominante sunt cele ale circulatiei vestice la care se adauga circulatia foehnalafoarte accentuata care topeste zapada, creste nivelul raurilor( si al debitelor).

I.3.6 Vegetaţia




2008-2013

14

Padurile se prezinta cu precadere in partile inferioare ale vailor in mici trupuri, doar inpartile superioare a unor masive padurile se prezinta sub forme intinse ele fiind insa presarate

cu multe goluri si enclave, pe teritoriulcomunei sunt intalnite principalele tipuri depadure : bradeto-faget, faget montan,fageto-carpinet, amestec de rasinoase sifag, molideto-bradet. Pe firul cursurilor deapa intalnim salcia, plopul, arinul,mesteacanul, iar pe coaste si inaltimi mari,carpenul, fagul si molidul. In puncte izolate,cum ar fi Orlea si Tarina intalnim stejarul cao relicva a vechilor paduri. Pe masivleeruptive Cetate si Carnic vegetatia estesaraca din cauza solului. In partea de vestsunt paduri mai intinse de conifere sifoioase.

Marea diversitate a lumii plantelor sedatoreaza pozitiei geografice, reliefului, solului si climei acestei regiuni. Vegetatia este alcatiutain cea mai mare parte din fanete si pasuni. Comuna desi este muntoasa se cultiva pe alocuri in mica masura in jurul localitatiiporumb, cartofi, iar in gradini de legume : morcovi, patrunjel, varza, ceapa, castraveti, fasole. Pomii fructiferi sunt in cateva locuri plantatii de meri, peri si pruni in masura mai mare.Se mai gaseste zmeura, mure, afine, fragi si merisoare. Fauna este in general saraca, dintre animalele rapitoare intalnim lupul, vulpea, dihorul,nevastuica si vidra. Raspandite sunt speciile de lilieci, cartita , soarecii de camp, veverita,iepurele si capra salbatica. Fauna ornitologica este destul de bogata prin soimi, ulii soricari,ciocanitoare, randunele, cintezoi, pitigoi, gaite, gaini de mesteacan si alun, porumbei salbatici,grauri. Reptile si amfibieni sunt mai putini, intalnim soparla comuna, serpi, broaste sisalamandre, in apele curgatoare si lacuri(tauri) fauna ihtiologica este foarte saraca. In lacuri siin valea Abrudului exista putini pesti.

I.4 Localitati componente




2008-2013

15

Satele aparţinătoare comunei, în număr de 16, sunt în genere amplasate de-a lungulvăilor fertile şi o mică parte peculmi. Cele 16 sate sunt, în afarasatului de reşedinţă Roşia Montană,următoarele: Blideşti , Balmoşeşti ,Bunta, Corna, Cărpiniş, CoastaHenţii, Curături, Dăroaia, GârdaBărbuleşti, Gura Roşiei, Ignăţeşti,Iacobeşti , Soal, Ţarină şi VârtopSatul Roşia Montană esteamplasat pe râul Roşia, de la careîşi ia numele, în munceii RoşieiMontane, la cca. 700-800 maltitudine; se învecinează la nord cuoraşul Câmpeni, la sud-vest cuoraşul Abrud, la est şi sud-est cucomunele Bistra, Lupşa, Bucium, lavest cu comuna Sohodol.Coordonatele geografice sunt: 46latitudine nordică şi 25 longitudineestică.Satul Corna este amplasat de-alungul pârâului Valea Cornei, fiind

învecinat la sud cu oraşul Abrud, la nord-vest cu satul Roşia Montană, iar la nord-est cu satulBucium Poieni. Satul este străjuit de munţii Cârnic şi Cetate şi s-a format din unirea cătunelor :Tăul Cornei (în prezent format din 15 gospodării), Bunta (10 gospodării ), Corna centru (50gospodării) şi Corna Vale (), care în prezent aparţine administrativ de oraşul Abrud.

II. POPULATIA COMUNEI ROSIA MONTANA

a. - sex: barbati – 1549, femei – 1741; vârstă: grupe de varsta 0-14 ani – 652; - intre 15 – 59 –2012; 60 si peste – 626, resedinta – stabiliri de resedinta - 16 b. - vârstă medie: 45 c. - densitatea populaţiei: 0,78 d. – starea educatiei si calificari

Invatamant :Nr.Crt.

Denumire(scoala/gradinita/crese

)

Starea(scoala/gradinita/crese

)

Nr.clase

Nr.elevi/copii

Nr. cadredidactice

1. Scoala cu clasele buna 10 33 6




2008-2013

16

V-VIII “Simion Balint”2. Scoala cu clasele I-IV

“Simion Balint”buna 4 30 2

3. Scoala clesele I-IV“Simion Balint” Gura

Minei

buna 4 30 2

4. Scoala clasele V-VIII“Closca” Carpinis

buna 6 70 5

5. Scoala clasele I-IV“Closca” Carpinis

buna 1 25 2

6. Scoala clasele I-IVGura Rosiei

buna 4 64 4

7. Scoala cu clasele I-IVCorna

Nu mai functioneaza - - -

8. Scoala cu clasele I-IVVirtop

buna 2 9 1

9.Gradinita Nr.1 Rosia

Montana

buna 2 16 1

10 Gradinita Gura Minei buna 2 12 111. Gradinita Gura Rosiei buna 1 25 112. Gradinita Carpinis buna 2 16 1

e. - evoluţia populaţiei: mortalitate – decedati -30, natalitate- nascuti vii- 30, spor natural- 0 f. - migraţia - 575 g. - navetismul - 130 h. - structura confesională : ortodoxa, romano-catolica, greco catolica, reformata, unitariana,baptista, penticostala, adventista, crestina dupa evanghelie.

POPULAŢIA SATELOR DIN COMUNA ROŞIA MONTANĂ

Nr. Sate Populaţiaîn 1977

Populaţiaîn 1992

Populaţiaestimată în

1998

Populaţiaîn 2002

Distanţafaţă decel maiapropiat

oraş (km)




2008-2013

17

1. ROŞIA MONTANĂ 1641 1556 1534 - 102. BALMOŞEŞTI 102 41 40 - 113. BLIDEŞTI 72 103 101 - 124. BUNTA 56 41 40 - 95. CĂRPINIŞ 351 401 395 - 46. COASTA HENŢII 164 141 139 - 57. CORNA 338 358 352 - 8,58. CURĂTURI 358 245 241 - 6,59. DĂROAIA 270 402 396 - 8,5

10. GARDA-BĂRBULEŞTI 141 107 105

- 8,5

11. GURA ROŞIEI 92 106 104 - 812. IACOBEŞTI 81 54 53 - 913. IGNĂŢEŞTI 108 102 101 - 814. SOAL 154 119 117 - 1015. ŢARINA 192 172 170 - 1116. VÂRTOP 273 198 195 - 8

Total 4393 4146 4088 3865

Sursa datelor: INS, Recensământul populaţiei şi clădirilor, 1992 INS, Rezultate preliminare ale recensământului populaţiei şi clădirilor –18 martie 2002

Prezentul localitatii

Populatia numar de locuitori- 3872 loc. - din care, dupa etnie : 3518 romani, 55 maghiari, 289 rromi, 6 germani, 1 sarb iugo.,1italian, 2 alte nedecl, dupa religie : 3322 ortodoxa, 154 romano-catolica, 102 greco catolica, 5reformata, 30 unitariana, 60 baptista, 128 penticostala, 2 adventista, 24 crestina dupaevanghelie, 10 altele, 23 fara religie, 1 atei, 11 nedeclarata.ocupatie: - minerit, comert, prestari servicii, agricultura in gospodarii propriiCladiri de locuit : 1415, Gospodarii : 1352




2008-2013

18

TENDINŢE DE EVOLUŢIE A POPULAŢIEI

În perioada dintre recensământul din 1992 şi cel din 2002, populaţia din comunaRoşia Montană a scăzut de la 4.146 de persoane la 3.865, diferenţa reprezentând unprocent cumulat de 6,8% (sau –0,7% pe an). Această rată de descreştere este în generalmai mare decât cea înregistrată pentru restul teritoriului României, în aceeaşi perioadă,adică de 4,2%. Această tendinţă negativă este şi mai pregnantă dacă se compară cutendinţa de evoluţie a populaţiei rurale din România, care a înregistrat o creştere de 1,5%între cele două recensământuri. Deşi Roşia Montană este clasificată ca zonă rurală,evoluţia populaţiei sale în ultimii ani este similară cu cea înregistrată pentru zoneleurbane ale României (-7,7% pentru totalul populaţiei urbane).

Date suplimentare arată că această tendinţă demografică negativă a afectatlocalitatea Roşia Montană de-a lungul întregului secol XX, după cum se arată în tabelulde mai jos:

Evoluţia demografică a localităţilor Roşia Montană şi Corna

Anul Roşia Montană Corna (inclusiv Bunta)1880 3.439 7701956 2.371 3411992 1.556 3992002 1.450 372

Locuirea - Număr clădiri: - 1292 - Suprafaţă spaţiu locuit: - 52711 - Perioada de construcţie 1890 - 2007 - Zone de locuit: cele 16 sate ale comunei

III. DATE ECONOMICE

- suprafaţa totală de teren: 4161 ha.- suprafaţa totală cultivată: 225 ha

- efectivul de animale al comunei: 950 bovine; 196 ovine si caprine; 165 porcine; 5500 pasari;72 cabaline - gospodăriile care deţin terenuri agricole: 750 gospodarii - dotări cu utilaje în gospodări: 18 motocositoare; 3 tractoare - tranzacţii(vânzări/cumpărări produse): produse alimentare




2008-2013

19

III.1 Lista cu pricipalele firme private

Nr. Firma Poprietari/Manageri

Tel., Fax,e-mail

Domeniu deActivitate

Nevoi deinfrastrucura

1. S.C.RosiaConstruct PrestS.R.L

GruberGheorghe

0745111704 Constructii

2. S.C.Fanyy BoisS.R.L

DeoancaNicolae

Prestariservicii-autoComert-p.s.

3. S.C.FarmthimypharmS.R.L

CaprosMaria

783209 Farmacie

4. S.C. Andy S.R.L NaritaSimona

0744560359 Comert

5. S.C. Montana BisS.R.L

BaraNicolae

0745500220 Prestariservicii-mobila

6. S.C. Maranata FurdS.R.L

FurduiEmilian

Productiepanificatie

7. S.C. Rosia MontanaGold CorporationS.R.L

Richard Hill 859330 Prospectiunigeologice

8. S.C. TransmontanaS.R.L

BereczkiAlexandru

Comert

ONG-uri: Asociatia Aurarilor’’ Alburnus Maior”,Pro Rosia Montana, ProDreptatea,Fundatia Soros.

In localitate a functionat Filiala Rosiamin Rosia Montana cu profil minier, subventionatade stat care in prezent este in curs de inchidere.

PROIECTUL ROSIA MONTANA GOLD CORPRORATION(Prezentarea realizata de RMGC)

O exploatare miniera modernă la Roşia Montană, ar putea aduce beneficii prinurmatoarele:- crearea a 1.200 locuri de muncă pe parcursul etapei de construcţie şi aproximativ 650 delocuri de muncă în timpul etapei de exploatare;- ar genera peste 2 miliarde dolari pentru statul român, profit din participaţia de aproape 20% aacestuia – taxele, redevenţele şi impozitele plătite statului nu sunt incluse în această sumă;




2008-2013

20

- realizarea lucrarilor necesare pentru colectarea şi epurarea apele acide, şi va eliminapoluarea produsă de exploatările anterioare- restaurarea si conservarea siturile istorice şi arheologice existente sau scoase la lumina intimpul cercetarilor intreprinse in ultimii ani- asigurarea reabilitarii zonelor afectate de Proiect, progresiv- in timpul exploatarii si la finaldupa ce activitatile de exploatare se vor incheia prin inchiderea si reabilitarea amplasamentului;

PREZENTAREA PROIECTULUI

În 1999, după un Contract de cooperare de 4 ani între statul român şi GabrielResources, SC Roşia Montană Gold Corporation SA (RMGC) a primit licenţa de exploatare.Minvest SA, o companie a statului român, a exploatat aici până în mai 2006, când a fost închisădin cauza nerentabilităţii şi a nerespectării normelor europene.

Perimetrul Proiectului este situat în interiorul licenţei de exploatare Roşia Montană(numărul 47/1999, care ocupă o suprafaţă de 2.388 ha). Licenţa a fost acordată companiei S.C.Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) in baza unui contract de licienta si dă dreptultitularului să exploateze rezervele auro-argentifere pe baza parametrilor de exploatarespecificaţi în acest document. In baza aceluiasi contract vechea exploatare operata de statulroman (prin CNCAF Minvest Deva filiala Rosia Min) avea dreptul de a continua exploatareapina in momentul in care noul proiect intra in faza de constructie..

Dupa obtinerea acordurilor avizelor si autorizatiilor necesare, pe vechiul amplasamentatit de framantat de activitatile miniere precedente se va construi o mină modernă ce vacuprinde patru cariere şi o uzină de recuperare a aurului şi argintului modernă. Carierelepropuse se suprapun peste un spatiu expoatat in subteran( de-a lungul timpului sute chiar miide ani) sau in cariera (in ultimii 35 de ani).Cele patru cariere vor fi exploatate secvential in 2faze ale proiectului- primii 9 ani carierele din sudul vaii Rosia (Cateate si Carnic) iar in etapa adoua dupa anul noua de exploatare vor fi exploatate cele din partea nordica a vaii ( Orlea siJig). In cei 16 ani de viata ai proiectului nu va exista un moment in care toate cele 4 cariere vorfi exploatate simultan. La finele etapei de exploatare 3 din cele 4 cariere vor fi deja reabilitateprogresiv (datorita operarii secventiale).

Acest amplasament conţine cel mai mare depozit de aur şi argint din Europa (300 de tde Au si 1700 de Ag). Dacă proiectul propus avansează, va fi activ pe o perioadă de 22 până la28 ani (aprox. 2 ani – construcţie, 16 ani – operare, 4-10 ani – închidere şi reabilitare). Dupăînchiderea minei, amplasamentul va fi monitorizat post inchidere cel putin 30 ani, conformprevederilor legale in vigoare la nivel national si european. Costurile pentru toate aceste lucraride inchidere, reabilitare si monitorizare post inchidere vor fi suportate de operatorul Proiectului(RMGC).

STANDARDE DE EXPLOATARE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

RMGC s-a angajat sa se conformeze urmatoarelor standarde sau normative:Codul internaţional de management a cianuriiStandardele de performanţă socială şi de mediu ale IFC (International Financial Corporation,divizie a Băncii Mondiale)




2008-2013

21

Ghid OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) pentru companiimultinaţionalePoliticile operaţionale ale Băncii Mondiale şi Ghidul IFC pentru operaţiuni de strămutarePrincipiile ICMM (Consiliul Internaţional al Mineritului şi Metalelor) pentru dezvoltare durabilă însectorul minier şi al mineralelorIPPC (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) – Cele mai Bune Tehnici DisponibileDirectiva UE pentru managementul deşeurilor generate de industria extractivăDirectiva-cadru a UE pentru apăPrincipiile EquatorIniţiativa Global Compact a Naţiunilor UniteProiectul Roşia Montană propune o mină modernă, proiectată să respecte cerinţele româneştişi UE, folosind cele mai bune tehnici disponibile (BAT – Best Available Techniques) desemnatede UE, precum şi practici internaţionale de management în condiţii de siguranţă şi ecologice.Exploatarea, procesarea minereului şi managementul deşeurilor se fac la cele mai înaltestandarde din lume.

GARANŢIA FINANCIARA PENTRU REABILITĂREA MEDIULUI

Istoria de 2000 de ani de minerit a Roşiei Montane a avut ca rezultat apariţia unorcariere şi a unor vaste zone subterane înţesate de galerii nesigure.

Toate patru carierele propuse au fost exploatate şi în trecut, fie la suprafaţă, fie însubteran, fie în ambele variante. Aceste cariere şi galerii subterane au generat ape acide(ARD).

Mineritul modern se desfăşoară după reguli şi proceduri stricte, inclusiv de remediere amediului înconjurător. Terenul exploatat va fi reabilitat, atât în timpul construcţiei şi operăriiminei, cât şi după închiderea acesteia, astfel încât să poată fi folosit şi pentru alte activităţi. Asacum prevede legislaţia internaţională şi naţională ( si cum se intimpla in alte proiecte similare),s-a stabilit o Garanţie Financiară de Mediu.

La începutul fiecărui an de exploatare , RMGC va intocmi un program anual de lucrucare va include si lucrarile de reconstructie ecologica a amplasamentului, programul va fiverificat si aprobat de autoritatile competente de reglementare ( ANRM si MMDD) Sumeleaferente lucrarilor de reconstructie ecologica vor fi stabilite anual de catre bebeficiar siverificate/aprobate de autoritatile competente Astfel incit înainte de începerea exploatării, sumanecesara reabilitarii ecologice pt programul de lucru propus va fi platita pentru a se constitui ogarantie. Conform acestei garanţii, la începutul fiecărui an de exploatare, RMGC va depune –într-un cont special – întreaga sumă estimată pentru lucrările de remediere şi monitorizare petermen lung a mediului. Acestă sumă reprezintă costul programului de reabilitare pentru ocompanie independentă.

Acest cont poate fi accesat numai de autorităţile competente, şi doar în acest scop.Astfel, chiar înainte de începerea exploatării, suma necesară reabilitării mediului este dejagarantată.

La ora actuala, bugetul estimat pentru colectarea si neutralizarea poluării generate deexploatările trecute şi reabilitarea amplasamentului dupa finalizarea exploatarii este în jur de 76milioane dolari, Cea mai mare parte din aceste lucrari de reabilitare vor fi efectuate in etapa deexploatare (printr-o reconstructie ecologica progresiva).De mentionat ca este doar o primaestimare bazata pe informatiile existente la ora actuala,




2008-2013

22

Pina la ora actuala RMGC a constituit deja o Garanţie de Mediu de 68.500 dolari pentru aacoperi activitatea efectuată în timpul programului de cerceare geologica (1997 – 2003).

ELIMINAREA APELOR ACIDE

Apele din precipitatii sau scurgerile de suprafata care intra in contact cu roca oxidata dinhalde,cariere sau galerii vechi, reacţionează cu sulfurile metalice (numite pirite) din rocă,formind o solutie slaba de acid sulfuric,aceasta dizolva si antreneaza metalele din roca subforma unor scurgeri de ape acide cu o incarcare mare de metale grele. In cazul perimetruluiRosia Montana aceasta incarcare cu metale grele (Cu,Zn,Ni,Cd,As,Pb,Co,Mn,Fe) este de zecisau chiar sute de ori mai mare decit limitele stabilite de standardele de calitate a apelor desurafata.

Acest cocktail de metale grele se scurge direct in reteaua hidrografica (de zeci poatesute de ani)generind o contaminare puternica pe zeci de km a bazinului hidrografic distrugindorice forma de viata(flora& fauna) acvatica.În cursurile de apă din Roşia Montană, depăşirile limitelor legale pentru substanţe dizolvatesunt foarte mari: în medie, de 110 ori la zinc, de 64 de ori la fier, de 3,4 ori la arseniu şi de 3 orila cadmiu. Cadmiul şi arseniul sunt între primele şapte substanţe chimice periculoase pe listaCERCLA 2007 (lista substanţelor periculoase a Agenţiei de protecţie a mediului din SUA).Una dintre numeroasele măsuri de protecţie şi diminuare a impactului asupra mediului pe careproiectul le va aplica se refera la un plan detaliat pentru colectarea şi tratarea apelorcontaminate care se scurg din galeriile miniere abandonate. În plus, vor fi luate şi alte măsurisuplimentare pentru curăţarea văilor Roşia şi Corna.

Generarea acestor scurgeri de ape acide va continua sute de ani dacă nu sunt luate înconsiderare şi soluţionate. Tehnologia există, şi este destul de simplă, dar costisitoare.Proiectul Roşia Montană va reuşi să oprească generarea de ape acide inca din primul an ceeace ar scuti statul roman de cel putin 23 de mil de dolari (costuri estimate pentru reabiliatareaamplasamentului)

Rezultatul acestor măsuri va fi că aceste cursuri de apă vor prezenta siguranţă pentrulocalnici şi pentru ecosistem.

MĂSURI DE PROTECŢIE ÎN FOLOSIREA CIANURILOR

Planul de Management al Cianurilor pentru Proiectul Roşia Montană a fost elaborat înconformitate cu Codul Internaţional de Management al Cianurilor şi a fost revizuit de specialiştide renume internaţional. O copie a acestui plan poate fi găsită la biroul de participare publică.

O instalaţie de neutralizare a cianurilor va reduce concentraţia de cianuri până la unnivel sub limitele impuse de legislaţia UE, înainte ca deşeurile din uzină să ajungă în iazul dedecantare a sterilului (v. caseta alăturată).

Limita maximă la descărcarea în iaz, conform Directivei europene – 10 ppm (părţi pemilion);

Concentraţia de cianuri în cadrul Proiectului Roşia Montană, la descărcarea în iaz - 5-7ppm;

Concentraţia de cianuri în cadrul Proiectului Roşia Montană, în iaz, după descompunerenaturală – 2-3 ppm.

STRĂMUTARE ŞI RELOCARE




2008-2013

23

Pentru a obţine accesul la terenurile necesare dezvoltării proiectului, compania aelaborat – împreună cu experţi internaţionali şi comunitatea locală – Planul de Acţiune pentruRelocare şi Strămutare (RRAP), în conformitate cu standardele şi politicile Băncii Mondiale şicu cele mai bune practici internaţionale.Între 2002 şi 2008, RMGC a achiziţionat 78 % din totalul proprietăţilor rezidenţiale din zona

industrială a proiectului.Achiziţia s-a făcut numai dupănegocieri cu proprietarii, pebaza principiului „dorinţa liberăde a cumpăra, dorinţa liberăde a vinde”. În plus faţă der

elocare (posibilitatea de a cumpăra o proprietate într-o altă localitate), compania a oferitlocalnicilor două opţiuni de strămutare (posibilitatea de a achiziţiona o proprietate în cele douăamplasamente de strămutare). Această opţiune este esenţială pentru păstrarea comunităţii şi areţelei sale sociale.Cele două zone de strămutare (identificate prin consultarea comunităţii) sunt Piatra Albă (încomuna Roşia Montană) şi „La Recea” (în Alba Iulia, capitala judeţului). La Piatra Albă, pelângă zona rezidenţială, va fi dezvoltată şi zona centrală, cu principalele utilităţi: primărie,şcoală, poliţie, pompieri, centru cultural, dispensar, farmacie, biserici.

PROTEJAREA ŞI RESTAURAREA PATRIMONIULUI CULTURALÎncă din anul 2000, RMGC a acordat finanţări în valoare de peste 10 milioane dolari, precum şisprijin logistic pentru susţinerea Programului Naţional de Cercetare „Alburnus Maior” şi pentruprotejarea valorilor de patrimoniu cultural din zona Roşia Montană. Detalii suplimentare – insectiunea care se refera la turism si dezvoltarea patrimoniului cultural al Rosiei Montane.

LOCURI DE MUNCĂInvestiţiile miniere contribuie la susţinerea creşterii ofertei de locuri de muncă nu numai însectorul minier, ci şi în sectoarele industriale care asigură materiale şi servicii pentru proiecteleminiere.

În mod tradiţional, această impulsionare a ofertei de locuri de muncă este denumităimpact direct, indirect sau indus al investiţiei asupra locurilor de muncă într-un proiect minier.

Locurile de muncă direct create sunt numai acelea deţinute de angajaţii de peamplasamentul minier. Aceştia constau din toţi muncitorii, specialiştii, inginerii şi managerii




2008-2013

24

implicaţi în diferite activităţi, precum exploatarea în carieră sau la uzina de prelucrare, funcţiiadministrative sau de refacere a peisajului, de reabilitare etc.

APORTUL RMGC LA DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI

RMGC a înfiinţat o instituţie de microcreditare Roşia Montană MicroCredit, cunoscutăsub numele de „IFN Gabriel Finance SA” , prin intermediul căreia pot fi obţinute miciîmprumuturi pentru dezvoltarea afacerilor locale. Informaţiile cu privire la această facilitate pot fiobţinute în Abrud, de la “Gabriel Finance” S.A., biroul Roşia Montană MicroCredit, Str. Horeanr. 2 ph.. no.: 0258 780 116; fax no.: 0258780112; email: [email protected] ;[email protected].

Această facilitate de microcreditare are rolul de a furniza fonduri şi resursele necesarelocuitorilor din Roşia Montană, Abrud, Câmpeni şi Bucium, cu scopul de sprijinire a populaţieilocale pentru înfiinţarea unor mici întreprinderi sau extinderea celor deja existente.

Acest program include şi instruire în domeniul afacerilor. De asemenea, este înfiinţat unincubator de afaceri.

În cazul în care un anumit tip de afacere nu se califică pentru finanţare prinmicrocreditare, atunci se poate adresa un apel direct societăţii, către grupul de lucru relevant,care îl va lua în considerare.

Proiectul Roşia Montană (RMP) se angajează să acorde prioritate firmelor locale şi altorîntreprinderi atunci când aprobă contractele legate de proiect. RMGC va cheltui aproximativ 1,5 miliarde USD cu achiziţia de bunuri şi servicii în timpuloperaţiunilor de construcţie şi exploatare. Această sumă include 400 milioane USD în etapa deconstrucţie (2 ani) şi 1,1 miliarde USD în etapa de producţie pentru produse şi servicii procuratedin România (16 ani), la nivel local, regional şi naţional.

Prezenţa Proiectului Roşia Montană ca investiţie majoră va îmbunătăţi climatuleconomic din zonă, încurajând şi promovând dezvoltarea activităţilor de altă natură decât celeminiere. Se aşteaptă ca acest climat de investiţii economic îmbunătăţit să conducă laoportunităţi de afaceri care să se poată dezvolta în paralel cu Proiectul Roşia Montană.

Impactul asupra capitalului material

Infrastructura – incluzând clădirile, alimentarea cu energie, transportul, alimentarea cuapă şi gestionarea deşeurilor:

Creşterile de venit pentru agenţiile guvernamentale, de ordinul a 1 miliard USD pentrude 20 de ani (perioada de construcţie - activitate de producţie - închidere) vor însemna fondurisuplimentare pe care autorităţile le pot aloca pentru îmbunătăţirea infrastructurii din comunitate;

De asemenea, RMGC va construi noua localitate Piatra Albă şi cartierul Dealul Furcilordin Alba Iulia pentru strămutarea populaţiei. Piatra Albă va include un nou centru civic, zonecomerciale şi rezidenţiale. La finalizarea RMP, acestea vor fi transferate autorităţilor locale.Planul de Acţiune pentru Strămutare şi Relocare (RRAP) conţine toate detaliile acestoriniţiative.

Impactul asupra capitalului umanInclude sănătatea şi educaţia:

- construirea unui dispensar şi a unei clinici private la Piatra Albă (a se vedea RRAP), accesibileîntregii comunităţi, prin asigurări de sănătate;




2008-2013

25

- modernizarea unei aripi a spitalului din Abrud, accesibil întregii comunităţi prin sistemulnaţional de asigurări de sănătate;- implementarea sistemului medical SMURD (Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare şiDescarcerare) în regiune;- construirea unei noi şcoli, a unui centru civic şi rezidenţial la Piatra Albă. Acest program estedescris în detaliu în RRAP;

- campanii de sănătate de conştientizare (în parteneriat cu autorităţile locale şi ONG-uri) cureferire la: sănătatea reproducerii, nutriţie şi stil de viaţă, etc.- parteneriate cu organizaţii de învăţământ şi ONG-uri referitoare la îmbunătăţirea unităţilor deînvăţământ din regiune şi accesul la acestea; de exemplu: ONG-urile şi autorităţile locale aucolaborat pentru înfiinţarea unui parteneriat educaţional cu sediul la CERT (Centrul de Resursepentru TINERI Apuseni - www.certapuseni.ro).

PROGRAMUL DE FORMARE VOCATIONALA

Printr-un program intensiv, 2.500 de persoane din Roşia Montană şi împrejurimi auurmat la cursuri de calificare în diverse domenii de activitate, multe din acestea nefiind legatede minerit, obtinind in final calificarile profesionale dorite. Programul a fost sponsorizat deRMGC şi a oferit pregătire acreditată şi certificată, conform standardelor naţionale.

Programul de instruire profesională pe bază de cursuri de calificare profesională îşipropune să formeze la nivel local forţa de muncă necesară pentru etapa de construcţie (înurmătoarele meserii: lăcătuş mecanic pentru întreţinere, sudor, automatist întreţinere,electrician întreţinere, încărcător, operator excavatoare de mare tonaj, betonist, dulgher,electrician construcţii, faianţar, oţelar, instalator, muncitor specializat în instalaţii de încălzire cugaz şi centrală, muncitor specializat în instalaţii de ventilaţie şi aer condiţionat, izolator, zidartencuitor, zugrav, maistru restaurator clădiri, tehnician în domeniul comunicaţiilor şitransportului, instalator pentru conducta de alimentare cu apă, operator pentru instalaţia dealimentare cu apă, operator circuite pentru reţeaua de alimentare cu apă, sudor conducte şiarmături din polietilenă, dulgher – tâmplar – parchetar, operator macara, tencuitor pereţi şitavane, mozaicar, zugrav – tencuitor – montator tapet – vopsitor, zidar, pietrar – tencuitor,turnător de asfalt, auditor în domeniul mediului, chimist-analist apă, operator tratare apăindustrială, operator stivuitor, agent de securitate – control acces – ordine şi intervenţie,manipulator materiale neinflamabile, secretar-dactilograf, responsabil cu aprovizionareaechipamentelor de birou, contabil, ghid turistic intern, menajeră hotel, portar, recepţioner,bucătar şef panificaţie şi patiserie, agent de turism, agent de turism extern, barman, bucătarşef, ospătar, administrator pensiune turistică, ghid turism ecvestru, asistent medical şi social,îngrijitor pentru bătrâni şi copii, lucrător social, soră medicală, asistent social de nivel mediu,educator social, pompier.

Peste 5.000 de persoane din zona s-au aratat interesate de cursurile de instruire şipeste 2.500 de persoane au absolvit deja aceste cursuri sau sunt implicate în procesul de

http://www.certapuseni.ro/




2008-2013

26

formare profesională în special în domeniul construcţiilor, industriei de prelucrare a lemnuluisau al serviciilor: pază, vânzări, turism, asistenţă socială, transport, utilităţi, monitorizareamediului, etc. De asemenea, există o cerere crescută sprijinită de societatea de instruire înmeserii tradiţionale care se pot pierde dacă nu sunt păstrate.

Se aşteaptă ca programele de instruire oferite de RMGC şi experienţa dobândită întimpul proiectului Roşia Montană să asigure o forţă de muncă bine instruită şi calificată îndiverse discipline. Acest lucru ar trebui să asigure populaţiei o poziţie competitivă de ocupare alocurilor de muncă în cadrul altor companii miniere, într-o zonă binecunoscută pentru potenţialulsău de resurse minerale. De asemenea, astfel de abilităţi pot fi transferate în alte sectoaredecât cel minier.

Impactul asupra capitalului natural

Include peisajul, biodiversitatea, calitatea apei, ecosistemele:- măsurile incluse în planurile de management ale RMP şi în Procedurile standard de operarepentru prevenirea accidentelor şi managementul urgenţelor (SOP) vor avea ca rezultatatenuarea impactului asupra mediului şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, aşa cum esteprevăzut în EIM;- îmbunătăţirea condiţiilor de mediu va creşte calitatea vieţii în Roşia Montană;- instruire şi asistenţă pentru integrarea aspectelor legate de calitatea mediului în planurile deafaceri;- campanii de conştientizare cu privire la asigurarea măsurilor de protecţie a mediului în cadrulactivităţilor economice;- impunerea unor standarde de mediu odată cu acordarea împrumuturilor prin micro-finanţare,incluzând monitorizarea măsurilor de protecţie a mediului;- Codul de Conduită în Afaceri prin care se solicită furnizorilor RMP să respecte standardeleRMGC cu privire la asigurarea măsurilor de protecţie a mediului.

Viziunea RMGC asupra beneficiilor sociale şi economice ale RMP este prezentată înPlanul de dezvoltare durabilă a comunităţii.

Pentru a-şi îndeplini angajamentele, RMGC este conştientă de faptul că trebuie săcolaboreze cu comunitatea, autorităţile şi societatea civilă în problemele direct legate dedezvoltarea zonei.

Această abordare permite comunităţii să deţină, să orienteze şi să controleze toatechestiunile de dezvoltare relevante, în mod integrat şi cu participarea tuturor părţilor interesate.În spiritul acestui angajament, RMGC a efectuat deja un program extins de consultări, constândîn 1262 întâlniri individuale şi interviuri, şi în distribuirea de chestionare prin care s-au obţinutpeste 500 răspunsuri, în 18 întâlniri cu grupuri centrale şi 65 de dezbateri publice, pe lângădiscuţiile cu autorităţile guvernamentale, cu organizaţiile neguvernamentale şi potenţialii factoriimplicaţi. Observaţiile publicului interesat au fost folosite pentru pregătirea Planurilor deManagement ale EIM aferente Proiectului Roşia Montană precum şi la elaborarea anexei laEIM.Fundatia pentru Dezvoltare Durabila Rosia MontanaRMGC isi propune:- Infiintarea Fundatiei pentru Dezvoltare Durabila Rosia Montana cu scopul de a pune inpractica, intr-un mod durabil, initiativele si angajamentele facute de companie privind contributiasa la dezvoltarea comunei Rosia Montana




2008-2013

27

- Sa colaboreze la infiintarea si dezvoltarea Fundatiei cu autoritatile locale si judetene si cu totiactorii interesati de pe plan local, intr-un spirit participativ si inclusiv- Sa acorde independenta decizionala Fundatiei privind strategia si programele de dezvoltarecomunitara pe care urmeaza sa le puna in practica pe baza nevoii exprimate a comunitatii- Sa acorde o prima finantare integrala pentru infiintarea si derularea primelor programe prinintermediul Fundatiei urmind ca apoi sa acorde finantari anuale partiale si sa sprijine atragereade fonduri externe- Sa transfere in gestiunea Fundatiei toate programele de dezvoltare durabila initate decompanie, in domeniul socio – economic, de protectie a mediului, al patrimoniului cultural si deincurajare a turismului.

Fundaţia este un exemplu unde participarea publică se poate desfăşura continuu, petoată durata de viaţă a proiectului. Conceptul de fundaţie a fost prezentat în Planul dedezvoltare durabilă a comunităţii din raportul la studiul de evaluare a impactului asupramediului, aferent proiectului Roşia Montană. Datorită comentariilor şi observaţiilor primite dinpartea publicului interesat, unele dintre activităţile concepute iniţial în CSDP pentru a intra însfera de acoperire a Fundaţiei (activităţi legate de afaceri: centru de consiliere în afaceri,micro-bancă pentru finanţări, precum si activităţi sociale: centre educaţionale şi de formareprofesională), s-au dezvoltat în mod independent, prin intermediul parteneriatelor, cuparticiparea comunităţii şi cu implicarea societăţii civile.

Posibilitatea de a utiliza în cele din urmă Fundaţia ca pe un instrument independentpentru gestionarea problemelor cu conotaţii sociale pe termen lung depinde în mod direct dedorinţa autorităţilor şi de cea a comunităţii.

Mai mult, Fundaţia poate să prindă formă în cadrul Parteneriatului pentru patrimoniulcultural al Roşiei Montane pentru a gestiona problemele legate de conservarea patrimoniuluicultural, forma sa urmând să fie stabilită în urma consultării comunităţii locale. Dacă toateacestea s-ar întâmpla, unul dintre rolurile sale majore va fi dezvoltarea turismului.

PLANUL PENTRU ETAPA - POST ÎNCHIDERE

Programul de închidere a minei şi planificarea post-închidere au fost prezentate pe scurtşi vor fi elaborate mai în detaliu după ce mina va începe să funcţioneze. Aspectele sociale şieconomice legate de închiderea minei fac parte din Studiul de fezabilitate actualizat întocmit deIPROMIN în 2006 (Atenuarea impactului social).

Dacă nu este atent planificată, închiderea unui proiect minier poate avea un impactnegativ serios asupra statutului socio-economic al comunităţii datorită retragerii bruşte aprincipalei surse de finanţare, fără să existe o altă structură care să îi ia locul. Înainte deiniţierea reabilitării propriu-zise a minei, trebuie stabilite obiectivele închiderii precum şi un plande acţiune detaliat. Scopul principal al reabilitării se referă la readucerea tuturor zonelorafectate cât mai aproape de valoarea lor economică optimă, adecvată pentru folosinţă publică.Acest proces se va realiza în colaborare cu autorităţile publice şi cu comunitatea locală.

Aspectele socio-economice legate de închiderea minei vor avea în vedere forţa demuncă şi comunitatea. În încercarea de a reduce impactul proiectului, compania va lucra încooperare cu aceste grupuri şi cu autorităţile pentru a stabili strategii de susţinere pe termenlung. Se va stabili si un plan de dezvoltare pentru regiune luând în considerare continuareaserviciilor vitale cum ar fi îngrijire medicală, şcoli, etc. şi formarea unor sectoare independentede activitate. Pentru atingerea acestui obiectiv este important să ne asigurăm că toatebeneficiile acestui proiect, inclusiv veniturile şi experienţa obţinută, sunt folosite pentrudezvoltarea regiunii astfel încât să se asigure supravieţuirea acesteia după închiderea minei.




2008-2013

28

Gestionat corect, aportul investiţional din această zonă, calculat pe o perioadă de 20 deani, ar trebui să stimuleze alte tipuri de dezvoltare. RMGC s-a angajat să promovezeoportunităţi de dezvoltare pe termen lung, ca parte a programului de dezvoltare durabilă.

La închiderea minei, compania va face tot posibilul pentru a ajuta forţa de muncăexistentă să găsească alte locuri de muncă. Ar putea fi vorba de locuri de muncă în alteproiecte miniere, date fiind abilităţile şi experienţa acumulate de aceşti oameni. În modalternativ, RMGC va asigură posibilitatea de reconversie profesională şi va sprijini crearea unoractivităţi economice alternative. În garanţia financiară va fi inclus şi un provizion pentrufinanţarea acestui angajament.

TURISMUL SI PATRIMONIUL CULTURAL – RESURSE ALE DEZVOLTARII DURABILE

Strategie De Dezvoltare Responsabilă A Obiectivelor TuristiceObiective si strategii

Angajamentul declarat de RMGC faţă de dezvoltarea durabilă (Politica de DezvoltareDurabilă a RMGC) cuprinde şi facilitarea unui cadru de schimbare, de la dependenţa de mineritca unică sursă de venit în comunitatea gazdă, la o economie prosperă după închidereaexploatării miniere, care să ducă la îmbunătăţirea în timp a capitalului social.

Obiectivul de dezvoltare durabilă al RMGC este acela de a crea un context şioportunităţi pentru o comunitate durabilă, de succes, după încetarea exploatării miniere - darsuccesul va depinde în totalitate de abilitatea, voinţa şi eficacitatea comunităţilor locale (şi aleîntreprinzătorilor locali) ca şi de agenţiile administraţiei judeţene şi centrale care să se angajezemai întâi în discutarea strategiei şi apoi să acţioneze pentru ca ideile să prindă viaţă.

Lucrând în parteneriat cu comunitatea, compania intenţionează să asigure extindereabeneficiilor reprezentate de proiectul minier cu mult după încetarea existenţei acestuia. RMGCa elaborat politici şi implementează strategii care să contribuie la o dezvoltare durabilă.Acestea pot fi clasificate în trei sfere de activitate respectiv:Politici şi strategii sociale -programe de instruire pentru locuitori în sensul modernizăriitehnicilor folosite, sau deprinderea de tehnici noi,.Politici şi strategii de mediu - degradarea mediului din regiune determinată de activităţileminiere trecute va fi îndreptată în cadrul programului de management al mediului. Toateriscurile de mediu viitoare legate de minerit vor fi abordate prin aplicarea celor mai bune TehniciDisponibile ale Uniunii Europene (BAT).Politici şi strategii economice: - Turismul

Proiectul de exploatare minieră va avea fără îndoială numeroase impacturi potenţialeplecând de la oportunităţi de angajare la achiziţionarea de bunuri şi servicii, stimularea altorafaceri precum şi plata impozitelor.

Turismul s-ar putea dezvolta prin utilizarea lucrărilor miniere ca punct de atracţie pentruvizitatori şi cu sprijinul financiar al RMGC pentru implementarea numeroaselor lucrări desprijinire a turismului.

Raportul Institutului Naţional de Cercetare si Dezvoltare in Turism (INCDT) prezintă unmodel de investiţie pentru 16,7 milioane de Euro ($21,1 milioane), pentru a include noi hoteluri,pensiuni, instalaţii pentru schi, drumuri noi precum şi un muzeu la Roşia Montană, toateacestea fiind necesare pentru a încuraja turismul în zonă. Modelul nu include costurile necesarepentru îmbunătăţirea infrastructurii în zonă (apă curentă, canalizare, deşeuri menajere,electricitate, etc).

Ca parte a rolului său în minimizarea impacturilor, de ex. asupra mediului, social,arheologic şi punerea în valoare a numeroaselor bunuri de patrimoniu de la Roşia Montană şi




2008-2013

29

prin angajamentul asumat de a dezvolta capacitatea asigurării mijloacelor de trai dupăînchiderea minei ca parte a aspectelor sociale ale „Planului social de închidere a minei”, RMGCva fi în măsură să implementeze lucrări cu efecte benefice asupra dezvoltării viitoare aturismului. Cu toate acestea, pentru RMGC este clar că dezvoltarea turistică viitoare nu esteresponsabilitatea RMGC şi astfel propunerile formulate în prezentul document au menirea de afi utile în contextul unui dialog între companie şi comunităţile locale şi administraţie (la nivel dejudeţ şi naţional) în vederea examinării dezvoltării turismului pentru a sprijini dezvoltareadurabilă. Succesul va depinde de deciziile luate şi de acţiunile implementate de către autorităţi,şi organizaţii „partenere”. Se recunoaşte faptul că dezvoltarea turismului se poate îmbunătăţiconsiderabil dacă toţi factorii interesaţi îşi pun laolaltă cunoştinţele, resursele şi angajamentul.Este important faptul că se ajunge la concluzia că proiectul minier nu excludedezvoltarea altor industrii, precum turismul. Dimpotrivă, proiectul minier ar face să disparăunele bariere semnificative existente în prezent în ceea ce priveşte crearea de alte industrii,precum poluarea, dificultatea accesului, lipsa cazării formale şi alte probleme apărute caurmare a lipsei de investiţii interne.

LUCRARI SI COSTURI PROPUSE A FI SUPORTATE DE RMGC IN CAZUL REALIZARIIPROIECTULUI MINIER

(Sursa: Raportul la Studiul Evaluării Impactului asupra Mediului Partea III: Plan de Managemental Monumentelor Istorice şi a Zonei Protejate din Roşia Montană)

Lucrări şi Costuri Propuse.

Atracţii specifice (programe) legate de patrimoniulcultural – lucrări de restaurare şi conservare Cost totale 2007 – 2022

US $

Restaurare monument funerar la Tău Găuri 170000

Întreţinere monument funerar la Tău Găuri 30000

Lucrări de restaurare / conservare / consolidare laMonumentele istorice din Zona protejată 1250000

Lucrări de întreţinere la Monumentele istorice din Zonaprotejată 140000

Lucrări de restaurare / conservare / consolidare laMonumentele istorice din afara Zonei protejate 250000

Lucrări de întreţinere la Monumentele istorice din afaraZonei protejate 35000

Lucrări de întreţinere în zona protejată 1710000

Lucrări de reabilitare la Câmpeni 16000




2008-2013

30

Întreţinere şi conservare primară a roţii de apă de laPăru Carpeni 12000

Lucrări de cercetare şi conservare primară a roţii deapă de la Păru Carpeni 300000

Redeschidere şi acces pentru public la CătălinaMonuleşti 1200000

Întreţinere la Cătălina Monuleşti 97500

Facsimile - structuri miniere 8000000

Întreţinerea facsimilelor 75000

Nou Muzeu minier 2250000

Întreţinerea noului Muzeu minier 240000

PR şi diseminare 0

Publicarea seriei Alburnus Maior 970000

Lansări de carte 96000

Retipărirea seriei Alburnus Maior 150000

Sponsorizare 48000

Vizite de teren la Roşia Montană 72000

Alte activităţi PR legate de patrimoniu 72000

Traduceri 60000

Pagină de Internet – patrimoniul cultural din RoşiaMontană 32000

Implementarea bugetului operaţional

Costul forţei de muncă 4435000

Transport intern 384000

Alte costuri administrative 168000

Instruire pentru implementarea Protocolului privinddescoperirile întâmplătoare 52000

Conferinţe, congrese 500000

Furnituri 990000




2008-2013

31

TOTAL GENERAL ESTIMAT PENTRU LUCRĂRI DEPATRIMONIU $23,727,500 US

V. CULTE

Biserica ortodoxă – cu hramul Adormirea Maicii Domnului, amplasată încartierul Orlea nr.175, este construită în anul 1781, fiind ctitoria lui MihailGritta, personalitate locală importantă; este o biserică - sală cu absidăpoligonală şi turn clopotniţă construit în decroş, cu nava boltităsemicilindric şi tribună pe latura de vest, sprijinită pe stâlpi canelaţi, de lemn.Uşile împărăteşti, datate 1780, sunt cel mai important element mobiliar.Biserica catolică a fost construită la 1866, prima biserică catolică databilă însec. XVIII arzând în timpul răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan. Biserica este amplasată pe dealul ce domină piaţa centrală şi formează un grup unitar cubiserica unitariană şi cea reformată. Printre valorile mobiliare deţinute deaceastă biserică, este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, databilă sec. XVIIIşi considerată a fi un dar al împărătesei Maria Tereza. Biserica esteînconjurată de cimitir, care păstrează însemne şi construcţii funerare datatela mijlocul sec. XIX, aparţinând unor familii importante din Roşia Montană,de confesiuni şi etnii diferite, reflectând situaţia istorică specială a uneilocalităţi aculturate.

Biserica greco-catolică – Pogorârea Sfântului Duh, fostă biserică ortodoxă, amplasată în cartierul Orlea nr. 135, în zona de sud a satuluiRoşia Montană; construită la 1741 ca biserică ortodoxă, este trecută înproprietatea parohiei greco-catolice la 1772, pentru ca în 1948 să revinăparohiei ortodoxe; numele ei este legat de personalitatea protopopuluigreco-catolic Simeon Balint, tribun în oastea lui Avram Iancu şi prefect întimpul Revoluţiei de la 1848. Biserica de plan dreptunghiular (biserică sală),cu absida altarului decroşată şi turn clopotniţă pe vest, este decorată custucatură de factură barocă, cu capiteluri compozite şi scoică deasupraintrării. Dintre elementele mobiliare importante semnalăm: praporul brodat cufir de argint reprezentând ,, Plângerea lui Iisus “, datat 1800, icoane pe lemn




2008-2013

32

datate 1817, semnate S. Silaghi, uşile împărăteşti databile 1750, împodobitecu stucaturi aurite. Cimitirul a aparţinut atât ortodocşilor cât şigreco-catolicilor.Biserica reformată - amplasată în apropierea centrului format de RoşiaPiaţă, databilă după 1800; are planul dreptunghiular, cu absidă poligonală;turnul clopotniţă cu pinion are acoperişul piramidal.Biserica unitariană – construită în anul 1796, este amplasată în apropiereabisericilor romano-catolică şi reformată; nava dreptunghiulară cu absidaaltarului semicirculară este dominată de turnul clopotniţă pătrat adosatfaţadei principale.

În Corna se mai gasesc două bisericiuna ortodoxa si una greco –catolica

In principal în Corna au fost construitedouă case de rugăciune aparţinândcultului Baptist, in momentul e fata unadintre ele este parasita.Biserica ortodoxa din VartopBiserica ortodoxa din Carpinis

VI. POTENTIAL TURISTIC SICULTURAL AL ZONEIMuzeul mineritului care cuprinde

instalatii tehnice populare si industriale vechi de exploatare a minereurilor aurifere. Colectiacuprinde steampuri de macinat, o importanta colectie de minereuri si vestigii romane si feudaledin piatra.

Personalitati cu care ne mandrim

( Ioan Oarga) Closca tovaras apropiat de lupta al lui Horea si Crisan se trage dinfrumosul sat Carpinis apartinator comunei Rosia Montana. Simion Balint prefectul legiuniiAriesului in 1848 prieten si colaborator de nadejde al lui Avram Iancu. In cimitirul Bisericii Greco- Catolice de la Rosia Montana, se afla mormantul acestui mare luptator si erou national cuinscriptia ”Simion Balint 1818 - 1880”. George Gritta - tribun al lui Avram Iancu. Din localitateanoastra s-au ridicat numerosi oameni de cultura ai poporului nostru, intre care amintim pe EneaHodos - istoric, Alexandru Hodos - eminent poet, Nerva Hodos - eminent filolog. Sotia luiBogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia, nascuta Faliciu, dintr-o familie de patrioti, luptatori in Revolutiade la 1848 - 1849, a fost o frumoasa moata din Rosia Montana. Ea l-a inspirat si l-a incurajat pemarele titan, dupa cum el insusi marturiseste, in realizarea grandioasei sale opere. Frumosulsau caracter este intruchipat de personajele feminine din „Domnita Ruxandra” si „Razvan siVidra”. Pe casa familiei Faliciu se afla o placa comemorativa dedicata Iuliei. Pe bolta instelata aliteraturii romanesti rasare la 1866 inca o stea, poeta Maria Botis Ciobanu. Creatiile sale i-aufost inspirate din viata si truda minerilor rosieni din randul carora a rasarit. Fiind nepoata atribunului George Gritta. Si-a adunat creatiile in cateva volume” Poezii”, „Scrisori catre eleve”,„Povestiri”, „ Tara Motilor- legende si credinte”, „ Craiasa codrului”. Pentru copiii saraci a infintato colonie la Savarsin si o casa pentru copii vagabonzi si saraci la Arad, unde s-a casatorit cueruditul intelectual dr. Teodor Botis, directorul ”Preparendiei” din Arad. Prin grandioasa ei opera




2008-2013

33

de culegere si valorificare a folclorului Tarii Motilor aceasta fiica a comunei, ne apartine ca undar de mare pret.. La Carpinis a trait intre anii 1856 - 1907 scriitorul, folcloristul si dascalulGrigore Sima lui Ioan. Colaboratoral „Convorbirilor literare”, intre anii 1883 - 1890 a desfasuratactivitate publicistica, indeplinind pe aceste meleaguri de istorie si legenda, misiunea unuiapostol al iubirii de neam si de tara, infintand la Carpinis in anul 1886 gazeta „Foisoara”. Printrepoetii locali putem aminti si pe poeta Ana Soit si Ioan Ciura.

Obiective turistice

Peisajul de o rara frumusete, meleagurile minunate care iti incanta privirea si iti hranescsufletul. Rezervatiile naturale Piatra Corbului-versanti abrupti cu o expozitie sudica a DealuluiCarnic si Piatra Despicata – bloc de andezit .

Saptelacuri miniere:

Taul Mare, Tarina, Brazi, Anghel, Corna, Tapului,Gauri.

Cei dornici sa cunoasca un document unic detehnica minira si de continuitate romaneasca pe acestemeleaguri, pot vizita galeria romana, sapata cu dalta instanca, la Muzeul mineritului, cat si muzeul care cuprindeinstalatii tehnice populare si industriale vechi deexploatare a minereurilor aurifere. Colectia cuprindesteampuri de macinat, o importanta colectie de minereuri

si vestigii romane si feudale din piatra. La Rosia Montana se poate vizita bustul si casamemoriala al lui Closca in satul Carpinis. In fata bisericii unite se afla mormantul lui SimionBalint, iar in apropiere




2008-2013

34

casa memoriala edificata de vrednicul prefect al lui Avram Iancu. Monumentul Eroilor1914-1918, Monumente de Arhitectura Populara-Case Secolele XVIII-lea si XIX-lea, Situriarheologice.

Oportunitati oferite

Prin asezarea sa in Muntii Metaliferi, intr-o zona cu un potential natural deosebit devaloros, localitatea are sanse mari de dezvoltare in turism. Din punct de vedere turistic zona sepreteaza in primul rand drumetiilor, odihnei, cicloturismului, sporturilor de iarna, etc.Dezvoltarea infrastructurii rutiere ar asigura un interes sporit pentru specificul locului. Un interes cu totul aparte il reprezinta obiectivele cu caracter turistic din zonainconjuratoare cum sunt pe langa cele doua Detunate, conglomeratele de la Negrileasa aflatela 1386 m, unde se afla binecunoscuta poiana a narciselor, apoi insulele vulcanice de andezitGeamana, aflate la 1366m. Amintim printre aceste frumuseti extraordinare ale naturii si MuntiiBihorului cu Varful Gaina la 1486 m. si Pestera cu ghetar de la Scarisoara.

VII. ECHIPAREA TEHNICA A COMUNEIElectricitate – exista retea de distributie a energiei electriceAlimentare cu apa potabila.

Exista in prezent doua retele separate care deservesc alimentarea cu apa din surselede apa subterana prin intermediul a 15 captari de izvoare grupate in cinci sisteme de aductiune.

-Alimentare cu apa industriala. Apa bruta necesara zonei industriale Gura Rosiei era preluata din paraul Abrudelprintr-un baraj, pentru utilizatorii de la cariera exploatarii miniere, apa bruta era preluata de laTaul Barzi.

Apa pentru stingerea incendiilor. Rezerva intangibila pentru stingerea din exterior a incendiilor este de 108 m.c., iartimpul de refacere este de 3 ore. Reteaua de distributie este insuficienta pentru intreaga localitate, iar presiunea apei esteredusa.

Canalizare Lipsa unui sistem centralizat de canalizare.

Canalizare menajera. Localitatea Rosia Montana nu dispune de un sistem centralizat de canalizare. Apeleuzate menajere din localitate sunt evacuate in fose septice.

Canalizare pluviala. Apele provenite din precipitatii sunt preluate de Valea Rosiei si Paraul Abrudel. In Piata din localitatea Rosia Montana s-a construit un rezervor subteran din care apelesunt conduse prin conducte in Paraul Valea Rosiei.

Statie de epurare. Este necesara executia unei statii de tratare a apelor pentru sursele existente sicaptari de izvoare noi.




2008-2013

35

Depozitarea deseurilor, modul de colectare a acestora ;Cantitatea de deseuri generate in anul 2004 pe tipuri de deseuri si origine.Deseuri menajere colectate neselctate de la populatie-200 tone.Compozitia medie a deseurilor menajere in procente %hartie si carton 11%metale 5%plastic 10%sticla 5%textile 5%deseuri organice 51%alte deseuri 13%

Gestionarea deseurilorAgenti de salubritate Compartimentul de salubritate din cadrul Primariei comunei Rosia Montana, judetulAlba-colectare si transport deseuri menajere. Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor

pubele metalice – 15 bucati – capacitate totala 900 Kgeuro pubele – 18- bucati – capacitate totala 7200 kg.

Dotare pentru transportul deseurilorautobasculanta tip RABA – 1 buc., cap. 16 tone

Ritmul de ridicare a deseurilorridicarea deseurilor se face saptamanal de doua ori pe saptamanapopulatia deservita este de 1510 locuitori

Eliminarea deseuriloreliminarea se face prin depozite la sol in locuri cu destinatie de depozitare deseuri,in afara localitatii la distante corespunzatoare fata de zonele locuite si la groapa dedeseuri a orasului Abrud.

Telecomunicatii

Telefonie şi televiziune exista retea de telefonie fixa si mobila retea de televiziune prin cablu retea de internet

Transporturile

Drumuri :Drumuri de interes national :DN 74A Abrud-Cimpeni, care face legatura cu drumurile nationale DN 74 si DN75.

Drumuri de interes judetean : DJ 742 Gura Cornei-Rosia Montana-Corna-Abrud, care face legatura cu resedintade comuna Rosia Montana, centru de exploatare a minereurilor neferoase, cu drumul deexploatare care face legatura cu Cuprul Min Abrud si cu orasul Abrud L =19,00 Km. Drumuri de interes comunal : DC 146 Rosia Montana-Tarina L = 5,00 Km DC 147 Balmosesti-Garda Barbulesti L = 4,00 Km




2008-2013

36

DC 148 Carpinis –Vartop- DC 147 L = 9,00 km DC 127 Corna –Bunta-Floresti L = 3,00 Km DC 117 Bucium –Muntari-Rosia Montana L = 7,00 Km Starea tehnica a drumurilor aflate pe teritoriul administrativ al comunei Rosia Montana,se prezinta astfel: DN 74A – Categoria tehnica M – drum asfaltat-stare buna DJ 742 – categoria tehnica T, iar pe timp ploios H-drum asfaltat-stare mediocra DC – sunt pietruite.

VIII. ASPECTE SOCIALE DIN COMUNITATE

- învăţământ: prescolar-gradinite, primar gimnazial- numar- unitati 2, numar locuri - 322- biblioteci : biblioteca comunala, sport: teren sport, teren tenis,- teren sintetic de fotbal, manifestări culturale: Ziua Minerului, se sarbatoreste in fiecare an inprima duminica dupa data de 15 august.Serbare campeneasca cu ocazia deschiderii pasunatului comunal, se sarbatoresteanual in luna mai in cea mai apropiata duminica de sarbatoarea religiasa Sf. ImparatiConstantin si Elena. Sarbatoarea fanului” FAN FEST” la sfarsitul lunii august.Sarbatori religiose Hramul Biserici Adormirea Maicii Domnului si a BisericiiPogorarea Sfantului Duh. - sănătate: cabinet medic familie, farmacieProbleme sociale :numar persoane cu handicap: 52 ;numar copii starzii ;- nu suntcamine de batrani- nu sunt - numar locuri - - starea cladirilor -Delicventa : statistici, zone cu delicventa ridicata

Sistemul de sanatate

Nr.Crt.

Denumire(spital/dispensar)

Starea(spital/dispensar)

Nr. cadremedicaleexistent

Nr. cadremedicalenecesare

1. DispensarMedical Rosia

Montana

buna 3

2. DispensarMedical Carpinis

buna Deservit dedoua cadre

medicale de laDispensarul

Medical RosiaMontana

2




2008-2013

37

IX.MEDIUL SI ECOLOGIAsurse de poluare: - surse de poluare a solului si a apelor care strabatteritoriul localitatii sunt haldele de steril care necesita reecologizare . măsuri de prevenire a poluării (gestionarea deseurilor): estenecesara amenajarea haldelor de steril, care trebuie supuse unei actiuni de reecologizare.zone afectate: localitatea Rosia MontanaMediul inconjurator:depozitarea deseurilor, modul de colectare a acestora ;Cantitatea de deseuri generate in anul 2004 pe tipuri de deseuri si origine.Deseuri menajere colectate neselctate de la populatie-200 tone.Compozitia medie a deseurilor menajere in procente %hartie si carton 11%metale 5%plastic 10%sticla 5%textile 5%deseuri organice 51%alte deseuri 13%Gestionarea deseurilorAgenti de salubritate Compartimentul de salubritate din cadrul Primariei comunei Rosia Montana, judetulAlba-colectare si transport deseuri menajere.

III. PROCESUL DE ELABORAREA A PLANULUI STRATEGICDE DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA

MONTANA




2008-2013

38

1. INITIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICA

Planificarea dezvoltarii localitatii Rosia Montana a reprezentat vointa administratieipublice locale, a cetatenilor, a factorilor de influenta din localitate care doresc odezvoltare durabila pentru cetatenii de aici. Initiativa procesului a venit din comunitatecare a solicitat sprijin Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM),sprijin acordat prin compenenta „Cresterea Capacitatii Comunitatilor” din programul„Regenerare Socio Economica” finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei.

Realizând împreuna strategia locala dorim sa acordam cetatenilor acestei localitatiposibilitatea de a-si aduce contributia la cresterea gradului de bunastare, de a luaatitudine si de a avea un cuvânt de spus - actionând împreuna cu toate sectoarelecomunitatii pentru a crea un viitor durabil.

Procesul de planificare a inceput cu infiintarea Comitetului de Initiativa (CI) prinDispozitia Primarului localitatii Rosia Montana. Comitetul de initiativa a beneficiat deinstruire din partea ANDZM prin facilitarea procesului de planificare participativa.Facilitatorul a explicat importanta elaborariiplanului, pasii de urmat in vedereaelaborarii participative, metode si tehnici deabordare a comunitatilor, metode deanaliza a comunitatii, in vederea identificariinecesitatilor pentru stabilirea domeniilor decuprindere a strategiei si identificareapotentialilor lideri care sa faca parte dinComitetul de Dezvoltare Socio- Economicaa localitatii Rosia Montana.

Au fost expuse metodele de consultarea comunitatii: focus-grupuri, medodadiscutiei, sedinta de analiza, chestionare.Membrii CI au decis sa utilizeze metoda chestionarelor si a focus grupurilor. Procesulde consultare a comunitatii a durat 4 saptamini, dupa care a urmat sedinta de analiza acercetarii efectuate in rindul cetatenilor, concluziile fiind cele de mai jos:

CONCLUZIIrezultate in urma consultarii comunitatii, in vederea elaborarii Planului de

Dezvoltare Socio-Economica al localitatii Rosia Montana

Comitelul de initiativa infiintat prin dispozitia Primarului localitatii Rosia Montana,a efectuat un exercitiu de analiza a comunitatilor in localitate in vederea elaborariiPlanului de Dezvoltare Socio-Economica a localitatii.




2008-2013

39

Pentru efectuarea cercetarii s-au organizat focus-grupuri cu cetatenii si s-auaplicat chestionare la un numar de 145 gospodarii cuprinzand toate subunitatileadministratice ale localitatii in vederea identificarii principalelor probleme pentru carecetatenii solicita rezolvare si pentru identificarea liderilor locali care sa-i reprezinte inComitetul Local de Dezvoltare Socio-Economica (CDSE). De asemenea s-a cercetat siperceptia cetatenilor fata de autoritatile locale si modul cum acestia vad implicarea inrezolvarea problemelor locale.

In urma centralizarii rezultatelor s-au tras urmatoarele concluzii:1. Din cei chestionati reiese o proportie redusa a cetatenilor care solicita sprijinul

autoritatilor locale, aproximativ 45 % declara ca au apelat la autoritatile locale siele reprezinta pe de o parte situatii personale, avize, autorizatii, ajutoare, iarponderea cea mai mare refera la infrastructura locala in special drumuri,alimentare cu apa si iluminat public.

2. Interesul autoritatilor fata de problemele localitatii este considerat:Foarte mare 33.6 %Mare 15.2 %Suficient 32.8 %Scazut 9.6 %Insuficient 8.8 %

3. In ce priveste rezolvarea problemelor comunitatii o proportie foarte mare 86,4 %atribuie responsabilitate primarului, 63,2 % adauga si consilierii, 30,4 % includ sipersonalul primariei si numai 11, 2 % considera ca si cetatenii sunt responsabilide problemele comunitatii.

4. Din modul cum apreciaza cetatenii anumite domenii, accesul la utilitati si serviciise observa:

Starea drumurilor care leaga comunitatea de exterior cit si cele interne esteevaluata ca fiind proasta si foarte proasta de catre 37% din respoindenti,




2008-2013

40

analizind insa pe subunitati se remarca un domeniu problema la Corna, Vartop,Curaturi, Gura Rosiei;Transportul in comun, sau accesul la mijloacele de transport in comun esteconsiderat deficitar de catre 50 % din respondenti.Accesul la telefon functional de asemenea este negativ apreciat de 47 % din ceichestionati;Posibilitatea petrecerii timpului liber – este iarasi un domeniu cu aprecierenegativa in proportie de 48 % considera ca nu au oportunitati de petrecerea atimpului liber atit ca locatie cit si ca evenimente, cel mai negativ apreciaza acestdomeniu cei din Rosia Montana (sat) 89 %;Veniturile obtinute din agricultura – 66 % considera nesemnificativa aceastasursa de venit;Alte surse de venituri – 77 % apreciaza posibilitatea de a obtine alte venituriproasta si foarte proasta;Acestor domenii enumerate va trebui sa li se acorde o importanta deosebita inelaborarea Planului de Dezvoltare, ele putind fi catalogate ca domenii problema.

5. Necesitatile exprimate de cetateni in mare parte se suprapun domeniiloridentificate ca deficitare. In lista urmatoare se gasesc problemele semnalate decetateni prin intermediul chestionarelor aplicate.

Domeniul Probleme enuntate de cetatenii din Rosia Montana

Infrastructura

drumul de acces Vartop-Carpinisasfaltarea drumului satesc(Garda Barbulesti)Drumul satului(Ignatesti)reabilitare drum Cornamodernizarea drumului Vartop- Garda Barbulestipietruirea drumului Curaturipietruirea drumului(Gura Minei)podul - drumul Daroaiainstalarae apei potabile(Ignatesti)gestionarea apei potabile in cele mai bune conditii faraintreruperi repetateiluminatiluminat public(Garda Barbulesti)iluminatulschimbarea stalpilor de curent(Garda Barbulesti)schimbarea stalpilor de energie electrica

Nivelul de trai

indexarea pensiilormarirea pensiilorsa fie calculate corect pensiilenivelul de trailocuri de munca

Mentalitati si atitudinelegile sa fie respectate de toti cetatenii in mod legalmentalitatea localnicilor si a autoritatilor zonalesa se schimbe conceptia consilierilor locali vis-à-vis de locuitori

Dezvoltare economica o exploatare durabila




2008-2013

41

program de investitii pt comunaproiecte de modernizare a comuneiramanerea RMCG in Rosiasa demareze proiectul de la Rosia Montanasa ramana firma RMCGsa plece RMCGsa se deschida minelesa se redeschida minele pt ca si copiii nostri sa traiasca maibine

Dezvoltarea spatiala acomunei

sa ramana zona nepoluata din punct de vedere a mediuluisa ramanem in Rosiasa se schimbe planul de urbanism al comunei RosiaMontana(Tarina)modernizare comunei din mai multe puncte de vederemodernizarea comunei

Aceasta suma a problemelor identificate pina in prezent urmeaza a fi analizataimpreuna cu CDSE, urmind a fi redifinite astfel incit sa fie punctuale, importate, sa segaseasca resurse pentru a fi rezolvate.




2008-2013

42

2. INFIINTAREA CDSE

Comitetul de Dezvoltare Socio-Economica a fost constituit pe baza propunerilorexprimate de cetateni, care au nominalizat lideri locali in care au investit incredereapentru a-i reprezenta si a transmite problemele pe care acestia le resimt si doresc a firevolvate in vederea imbunatarii vietii si dezvoltarii durabile a localitatii Rosia Montana.Pe linga persoanele nominalizate de cetateni, membrii comitetului de initiativa au facutpropuneri astfel incit sa fie acoperite toate domeniile de cuprindere a strategiei. Avandin vedere dorinta unor cetateni care nu au fost nominalizati, de a participa la intilnirie delucru, lista a fost deschisa doritorilor care s-au inscris printr-o cerere adresata primarieiRosia Montana. Membrii propusi sa faca parte din CDSE au fost consultati de catrecomitetul organizational, in legatura cu vointa de a face parte in mod voluntar din CDSEiar in urma consultarilor a fost stabilita componenta finala a CDSE care a fost aprobataprin Hotarirea nr.7/ 30 aprilie 2008 a Consiliului Local al comunei Rosia Montana. Deasemenea a fost aprobat si regulamentul de organizare si functionare al CDSE.

Componenta finala a CDSE, fiind urmatoarea:

Numele si prenumele Numele si prenumele

1. Narita Virgil

2. Dragoescu Gheorghe

3. Szekely Ileana

4. Jurca Violeta Tatiana

5. Felea Ovidiu

6. Copros Calin

7. Golgot Gheorghe

8. Pal Delia

9. Rus Valentin

17. Risteiu Ioan

18. Burian Toma

19. Soit Ovidiu

20. Szekely Vasile

21. Cosma Stefan

22. Gligor Adrian

23. Jurca Gabriela

24. Furtuna Claudius

25. David Constantin




2008-2013

43

10. Petaca Alexandru

11. Nuta Horea

12. Pantir Dumitru

13. Furdui Eugen

14. Marti Gheorghe

15. Boia Lucian

16. Bar Ioan

26. Gligor Viorel

27. Todor Marius

28. Buruiana Claudia

29. Horea Avram

30. Galdau Ioan

31. Cornea Eugen

32. Jurca Ioan

IV. ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE

SOCIO-ECONOMICA AL COMUNEI ROSIA MONTANA

Strategia de dezvoltarea localitatii Rosia Montana este un document importantdeorece reprezinta politici locale, directii de actiune care vor trebui aplicate in urmatoriiani. Dezvoltarea acestei localitati putem spune ca se afla intr-o toatala incertitudine lamomentul actual. Este foarte important sa se depaseasca acest moment si sa seidentifice calea de urmat incepand cu viitorul apropriat. Pentru Rosia Montana nu este osolutie in a identificata mai multe strategii “cu si fara proiect” pentru ca astfel nici unadin cele doua nu se vor pune in practica. Solutia dezvoltarii trebuie sa priveascaproiectul ca o oportunitate insa sa nu se sprijine totalmente pe ea. Comunitatea trebuiesa-si planifice un drum clar de urmat in asa fel incat mult discutata investie sau alta




2008-2013

44

viitoare sa nu aduca prejudicii comunitatii, iar comunitatea sa fructifice toateoportunitatile conferite de potentiala investitie.

Comitetul de Dezvoltarea Socio Economica impreuna cu facilitatorul din parteaANDZM au intocmit planul de activitati in vederea elaborarii planului de dezvoltareasocio – economica. In prima etapa s-a trecut la instruirea CDSE in vederea elaborariiplanului si diseminarii rezultatelor inspre cetateni, apoi la elaborarea planului prinmetoda fundamentala de seminar care a presupus un ciclu de patru seminariiinteractive.

Elaborarea planului a inceput cuseminarul pregatitor in care au fost expuse:

necesitatea elaborariiplanurilor strategiceparticipative;importanta planificariiparticipative;surse de finantareexistente si viitoare;analiza SWOTfactori implicati, factori dedecizie- analizastakeholderi;

IV. 1. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

SWOTIn urma analizarii parerilor exprimate de cetatenii localitatii Rosia Montana, au

rezultat domeniile de interes in vederea elaborarii planului de dezvoltaresocio-economica si s-au evidentiat a fi urmatoarele: economia si turismul, mediu siresursele naturale, infrastructura, capitalul social si serviciile sociale.

Avand in vedere contradictiile care exista in localitatea Rosia Montana legate decontinuarea activitatilor miniere de catre o companie privata, Rosia Montana GoldCorporation, pentru analiza SWOT s-a lucrat in grupuri, in functie de perceptia pro saucontra proiectului.

Rezultatele lucrului in grupuri se gasesc in analizele urmatoare:

Economie si Turism (1)

Puncte tari Oportunitati- existenta de 2000 de ani a localitatiidatorita mineritului

- programe de reconversie profesionala;- proiecte de investitii dezvoltate:




2008-2013

45

- cel mai mare zacamant auro-argintiferdin Europa si unul dintre cele mai mari dinlume- existenta investitiei RMGC carereprezinta o sursa directa si indirecta devenituri- existenta fortei de munca calificate inminerit- existenta monumentelor istorice, lacuri,galerii romane, monumente ale naturii,situri arheologice, biserici, piata;- agro-zootehnie ( cresterea animalelor)

-un proiect de valorificare a depozituluiauro-argintifer bazat pe mineritul responsabilsi tehnologii performante;-valorificarea potentialului proiectului minier ina induce dezvoltare socio-economica in zonasi comunitatea Rosia Montana, in beneficiulRosiei Montane-folosirea potentialului de dezvoltareindustriala ca motor al dezvoltarii altor ramuri,sectoare, initiative neminiere;-valorificarea notorietatii Rosiei Montane;-posibilitatii dezvoltarii proiectului urbanistic “Piatra Alba” pentru a motiva populatia saramana in zona in apropierea proiectuluiminier – locuri de munca si standarde deviata ridicate-valorificarea prin proiecte coerente apotentialului turistic ( Zona protejata + 12sate)

Puncte slabe Amenintari- venituri reduse ale populatiei -putere decumparare redusa-inexistenta locurilor de munca-lipsa unor activitati economicegeneratoare de venituri- nevalorificarea potentialului turistic- lipsa infrastructurii pentru turism( cazare,servicii)- amplasarea localitatii la mare distanta dezonele cu potential economic ridicat- inchiderea minei-intarzierea/tergiversarea inceperiiinvestitiei care sa aduca locuri de munca- starea proasta de conservare amonumentelor istorice si nerestaurareazonelor cu potential turistic- calitatea slaba pentru agricultura a solului-absenta unei strategii de dezvoltaresocio-economica-disparitia unor profesii, traditii, evenimentespecifice comunitatii

-continuarea / prezenta poluarii istorice-incoerenta si inconsecventa proiectelor simesajelor politice adresate Rosiei Montana-puternica finantare a unor ONG-urinereprezentative pentru comunitate pentru aservi unor interese exterioare comunitatii carenu urmaresc cu adevarat dezvoltarealocalitatii-dezinformarea existenta la nivel national siinternational in legatura cu comunitatea-amenintarea cea mai mare: ramanerea insituatia unei localitati fara perspectiva, faraviitor-migrarea populatiei in cautare de oportunitati-continuarea degradarii patrimoniului cultural- existenta unei opozitii nerationale, radicalereferitoare la derularea de proiecteinvestitionale in zona




2008-2013

46

Economie si Turism (2)

Puncte Tari Oportunitati- cea mai veche localitate din Romaniaatestata documentar( anul 131 d.Hr.6

- valorificarea caselor de patrimoniuexistente




2008-2013

47

februarie)- existenta celui mai bogat sit arheologicminier din perioada romana si preromana- existenta a 8 lacuri artificiale in RosiaMontana ce pot intra in circuitul turistic- existenta a doua monumente ale naturiiprotejate: Piatra Corbului si Piatra Despicata-existenta unui muzeu a mineritului- exixtenta fortei de munca calificata indomeniul mineritului-existenta mediului natural propicedezvoltarii zootehniei- existenta a 41 de case de patrimoniu inRosia Montana- existenta a 2 biserici –monumente istoricein Rosia Montana si Corna: BisericaGreco-Catolica si Romano-Catolica

- aprobarea proiectelor de declarare a inca50 de case (patrimoniu) in R.S. (sat)- investitia de la Rosia Poieni- valorificarea potentialului agroturistic sizootehnic si programele de finantare indomeniu- restaurarea caselor de patrimoniuproprietate privata

Puncte Slabe Amenintari-slaba dezvoltare a infrastructurii-inchiderea exploatarii Rosia Min-declararea zonei care afecteaza proiectulca zona monoindustriala prin PUG- compania R.M.G.C. care a concesionatzacamantul si nu a dezvoltat nimic inbeneficiul comunitatii

- poluarea generata de proiect- existenta proiectului pe o durata foartescurta (16 ani) care va lasa in urma unmediu deteriorat

Mediu si resurse (1)




2008-2013

48

Puncte tari Oportunitati- monumentele naturale: Piatra Corbului,Piatra Despicata, lacurile naturale- zacamantul si alte resurse naturale alesolului si subsolului - peisajul natural specific Apusenilor

-un proiect de valorificare a depozituluiauro-argintifer bazat pe mineritulresponsabil si tehnologii performante-valorificarea potentialului proiectuluiminier, in beneficiul Rosiei Montane-valorificarea prin proiecte coerente apotentialului turistic ( Zona protejata + 12sate)

Puncte slabe Amenintari-calitatea precara a mediului datoritaactivitatilor miniere din trecut ( apa, sol,biodiversitate)- nevalorificarea potentialului natural- lipsa educatiei de mediu/constientizareainsuficienta a problemelor de mediu

-continuarea / prezenta poluarii istorice




2008-2013

49

Mediu si resurse (2)

Puncte Tari Oportunitati-existenta unui mediu natural foarte bogat(pasuni si paduri ) pe suprafata comuneiRosia Montana- existenta unei retele de alimentare cuapa potabila a localitatii Rosia Montana- existenta pe teritoriul comunei RosiaMontana a 8 lacuri artificiale care pot fiamenajate ca fond piscicol

- punerea in aplicare a proiectului derefacere a mediului si inchidere a mineiRosia Min

Puncte Slabe Amenintari- ramanerea in paragina a unor intinsesuprafete de pasune si padure cumparatede companie- demolarea a 120 de case de pe teritoriulRosiei Montane si sat Corna- lasarea in paragina a caselor cumparatein zona protejata

- dezvoltarea proiectului RMGC

Infrastructura (1)

Puncte Tari Oportunitati- Electricitate( nu exista gospodariineelectrificate)- Acces facil la apa potabila- Ansamblul piata;- existenta drumurilor pe harta cadastrala

- programe de finantare in domeniulinfrastructurilor;

Puncte slabe Amenintari- lipsa retelei de canalizare, retelei detransport, drumuri de acces din sate sprecentrul comunei- retea de apa invechita (40 de ani)- transport in comun deficitar- retea de electricitate invechita – esteexpirat termenul de garantie

- intarziere elaborare PUZ, PUG




2008-2013

50

Infrastructura (2)

Puncte Tari Oportunitati- existenta drumului asfaltat spre RosiaMontana- existenta retelei de alimentare cu apa-existenta retelei de alimentare cu Energieelectrica a tuturor caselor din zonaafectata de proiect-existenta scolilor pe teritoriul tutor satelordin comuna Rosia Montana-existenta a 2 dispensare in RosiaMontana-existenta drumurilor comunale pietruite delegatura intre satele comunei RosiaMontana

- modernizarea infrastructurii prinprograme de finantare-dezafectarea fostei mine de preparare sicrearea unui parc industrial-asfaltarea tuturor drumurilor comunaleprin programe de finantare nerambursabilesi din fondurile primariei- modernizarea tuturor scolilor de peteritoriul comunei Rosia Montana-modernizarea liniilor electrice existente insatele din Rosia Montana-repararea si modernizarea dispensarelorexistente

Puncte Slabe Amenintari-lasarea in paragina a caminelor culturaledin zona afectata de proiect-slaba dezvoltare a infrastructurii in RosiaMontana ( in ultimii ani)

- realizarea proiectului

Capital social (1)

Puncte Tari Oportunitati- majoritate populatiei active instruita(minerit, servicii conexe)- generatia tanara cu potential intelectualconsiderabil- infrastructura educationala ( prescolar –8) relativ dezvoltata prin comparatie cuariile rurale- evenimente locale care favorizeazacoeziunea sociala: Ziua Minerului,deschiderea Islazului

Puncte slabe Amenintari- existenta dezbinarii la nivel de comunitate-migratia tineretului- populatie imbatranita- tineret bine dotat intelectual dar, cu

-incoerenta si inconsecventa proiectelor simesajelor politice adresate RosieiMontana-degradarea relatiilor sociale datorita unor




2008-2013

51

tendinta de a parasi localitatea in absentaunor oportunitati de dezvoltare personalade viitor - multe probleme sociale ce necesitaasistenta sociala si un efort pentru bugetulpentru asistenta

factori externi comunitatii care blocheazadialogul dintre oameni-puternica finantare a unor ONG-urinereprezentative pentru comunitate pentrua servi unor interese exterioare comunitatiicare nu urmaresc cu adevarat dezvoltarealocalitatii-dezinformarea existenta la nivel nationalsi international in legatura cu comunitatea

Capital social (2)

Puncte Tari Oportunitati- existenta unei forte de munca calificata in multedomenii, preponderent minerit- existenta unei companii private in domeniulmineritului in apropierea comunei care poateabsorbi o mare parte a fortei de munca existentain Rosia Montana (energomineral S.A) Cupru Min

- crearea conditiilor de reintoarcere alocuitorilor plecati, in Rosia Montana- schimbarea strategiei companiei sirenuntarea sau modificarea la proiectulinitial

Puncte Slabe Amenintari- Relocarea unui numar foarte mare de persoanedin Rosia Montana- dezbinarea comunitatii din Rosia Montana siimpartirea ei in grupuri de interese-migratia unui numar mare de localnici spre altelocalitati

Servicii sociale (1)

Puncte Tari Oportunitati- protectia individuala prin existenta postului depolitie dotat si cu o unitate de jandarmeriemontana- servicii sociale dezvoltate ( ONG, primarie)-exiatenta de facilitati sportive(teren, sala degimnastica, internet, club)-existenta un edificiu cu destinatia casa sociala

- programe de finantare destinatedomeniului social;-dezvoltarea proiectului urbanistic “ PiatraAlba” care ar asigura o parte din serviciilenecesare

Puncte slabe Amenintari

- lipsa unor unitati de recuperare a bolilorprofesionale specifice mineritului- lipsa unui camin cultural, posibilitati de petrecerea timpului liber

-amenintarea cea mai mare: ramanerea insituatia unei localitati fara perspectiva, faraviitor-migrarea populatiei in cautare de




2008-2013

52

- acces limitat la asistenta medicala intr-o unitatecu dotari de ultima ora- lipsa unor posibilitati de asistenta sociala deurgenta- servicii de sanatate, spital, transport in comun,petrecere a timpului liber (cinema) inadecvate- insuficienta personalului de specialitate ineducatie ceea ce a avut ca efect rezzultate slabela examen capacitate( 10/30)-conditia proasta in care se afla dispensarul- scoli, gradinite – nemodernizate

oportunitati

Servicii sociale (2)

Puncte Tari Oportunitati-existenta scolilor si a personalului calificatin fiecare sat al comunei-existenta dispensarelor (2) si a unui medicde familie

- modernizarea scolilor si caminelorculturale- dezvoltarea micilor ateliere de reparatii( uz casnic) incaltaminte, imbracaminte

Puncte Slabe Amenintari-inexistenta serviciilor in Rosia Montana-ocuparea caminului cultural de catrecompanie-depopularea satului Rosia Montana siCorna- inexistenta transportului in comun

Proiectul RMGC

Concluziile generale ale analizei:Chiar daca exista pareri divergente in comunitate legate de investitia privata in domeniul

minier, respectiv proiectul Rosia Montana Gold Corporation, toata lumea constientizeazavalorile locale: una din cele mai vechi localitati din Romania atestata documentar( anul 131d.Hr.6 februarie), bogatul sit arheologic minier din perioada romana si preromana, lacurileartificiale, monumentele naturii Piatra Corbului si Piatra Despicata, casele de patrimoniu,bisericile monument istoric. Aceste valori nu trebuie sa se piarda si existenta lor trebuiefructificata in folosul comunitatii.

După cum se poate observa cei care sustin proiectul, au asteptari supraevaluate de laproiect considerând că acesta va rezolva în totalitate problemele comunităţii la fel ca şi învremurile când funcţiona Exploatarea minieră care asigura aproape în totalitate serviciilenecesare, iar cei care se opun proiectului coinsideră că nici o problemă nu poate fi rezolvată




2008-2013

53

atâta timp cât compania privată este prezentă în localitate, atribuindu-i impact negativ şi asupraunor situaţii cu care compania nu are nici o tangenţă.

Situatia actuala controversată a localităţii cu cât va dura mai mult cu atât şanseledezvoltării durabile se îndepărtează existând chiar riscul să dispară în totalitate. Deşi uniiconsideră că ar trebui ignorat proiectul RMCG când vorbim de dezvoltarea localităţii RoşiaMontană, se poate observa că deja a produs impact major asupra localităţii şi implicit acetaţenilor, iar la acest moment trebuie să ţinem cont de acest lucru. Situaţia ideală ar fi aceeade a găsi soluţiile cele mai constructive pentru o dezvoltare durabilă pornind de la situaţiaactuală. Având în vedere faptul că nu stă în decizia şi puterea comunităţii oprirea saudemararea proiectului minier, comunitatea ar trebui să acţioneze în aşa fel încât să atragăbeneficii maxime din prezenţa companiei în localitate, să limiteze un potenţial impact negativ,să înceapă de acum o dezvoltare viabilă şi independentă la care si RMGC să se alinieze. Dinpăcate la ora actuală nimeni nu acţionează constructiv pentru acestă localitate, problemele eisunt aproape uitate şi ignorate inclusiv de autorităţi până la cel mai înalt nivel, singurul subiectîn atenţie este compania, şi prevalându-se de acest fapt nimeni nu se implică în rezolvareaproblemelor locale aşteptând ca această companie să plece sau să înceapă investiţia.

IV.2 Planificarea dezvoltarii

prin metoda fundamentala de seminar

Procesul presupune parcurgerea a patru seminarii dupa cum urmeaza:

Seminarul viziunilor – etapa la care au fost

identificate realizarile realiste pe care le

pecepe comunitatea la un moment dat si

anume la finalul perioadei pentru care s-a

elaborat planul;

Seminarul contradictiilor – etapa la care au

fost identificate obstacolele care stau in

calea realizarii viziunilor;

Seminarul directiilor strategice – etapa la

care au fost identificate solutiile pentru depasirea obstacolelor enuntate la

seminarul anterior, vor fi identificate activitatile care vor fi intreprinse ;




2008-2013

54

Seminarul implementarii (planul de actiune) – concretizeza pasii care se vor

intreprinde pentru realizarea fiecarei activitati. Tot aici sunt stabilite termene de

implementare si responsabilitati. S-a elaborat planul de activitati pe termen lung

2008 – 2013, din care apoi a fost extras planul pentru primul an 2008.

Rezultatele fiecarui seminar au fost diseminate in comunitati si s-a trecut la pasul

urmator dupa ce membrii comunitatii au fost de acord cu cele stabilite.

IV.2.1. SEMINARUL VIZIUNILOR

Obiectivul seminarului :

Identificarea realizarilor localităţii Roşia Montană in perioada 2008-2013;




2008-2013

55

In cadrul acestui seminar

am incercat sa realizam tabloul viitor al

comunei Roşia Montană asa cum

cetatenii şi l-ar imagina şi îl doresc, cu

mentiunea de a incerca realizarea unui

tablou realist, tinand cont de ceea ce

vom putea infaptui.

In urma sustinerii

seminarului, s-a conturat un tablou al

dezvoltarii care descrie o localitate cu

potenşial turistic valorificat şi un mediu economic dezvoltat şi diversificat, cu

infrastructuri şi utilităţi corespunzătoare în toate satele, servicii sociale de bună calitate.

Principalele viziuni conturate:

Infrastructuri de acces si utilitati moderne in toate satele

Functia turistica a localitatii valorificata si dezvoltata

Ansamblu “Piată” valorificat ca element de referinta local si zonal

Sector economic eficient si diversificat

Patrimoniu cultural si spiritual pastrat

Dotari de baza asigurate pentru activitati sociale si recreative

Servicii sociale asigurate pentru toti locuitorii

Centru nou Piatra Alba functional

Infrastructuri deacces si utilitati

moderne in toatesatele

Functia turisticaa localitatii

valorificata sidezvoltata

Ansamblu Piatavalorificat caelement de referintalocal si zonal

Sector economiceficient sidiversificat




2008-2013

56

Retele apa potabila sicanalizare reabilitatein Rosia

Pensiuni turistice/reastauranteinfiintate

Ansamblu piatarenovat

Centru colectare/procesare lapteinfiintat

Dumuri comunalereabilitate

Zona de agrementTaul Braziloramenajata sifunctionala

Zona protejata sicasele monumentrestaurate

Microfermemoderne infiintate

DJ Corna – Rosiamodernizat

Taul Braziamenajat pentru

turism

Muzeul minerituluiinfiintat

Supermarketinfiintat

Linie electricareabilitata - Vartop

Taurile amenajatepentru pescuit siagreement

Amenajat muzeuminerit in zona Piata

Proiectul minier inderulare (1200locuri de munca siin sectoareleconexe)

Drum Vartop reabilitatGalerii miniereamenajate in scopturistic

Restaurant infiintat incentrul istoric

Realizarea centruluide colectare siprelucrare a lapteluiCarpinis

Infrastructurafunctionala pentrutoate satele

Birou de informatiipentru turistiinfiintat la GuraRosiei

Restaurant construit inPiata

Fabrica de textileCarpinis infiintata

Drum nou Balmosesti Pensiuni construite

Infrastructuraproiectului minierfinalizataInfrastructura daacces canalizare,retea apa-potabilaeficienteRetea de drumuripentru a lega toatesatele de centrul noual comunei (PiatraAlba)Drum asfaltatCarpinis-Vartop-GardaDrum pietruitGarda-Barbulesti-Centru-Piata Rosia




2008-2013

57

Iluminatul public esteextins in toate satele

Realizat pod laDaroaia

Indiguit curs de apaDaroaia

Extinsa si inlocuitapartial reteaua dealimentare cu apa

Sistem de canalizareGura Rosiei-CarpinisRealizat

Patrimoniucultural sispiritualpastrat

Dotari de bazaasigurate pentruactivitati socialesi recreative

Servicii socialeasigurate pentru

toti locuitorii

Locuri demunca

durabile sisuficiente

Centru nouPiatra Albafunctional

Bisericaortodoxanoua laRosia

Sala multifunctionalaconstruita la Carpinis

Sistemul de colectarea deseurilorimplementat

Locuri demuncasuficientepentru toatefamiliile

CentruadministrativPiatra AlbaConstruit

Lacasele decult renovate

Casa de culturaconstruita in Carpinis Transport in comun

asigurat pentru toatesatele

Locuri demunca pentruminim unmembru defamilie

Centru nou PiatraAlba construit

Parcuri si terenuri dejoaca amenajate infiecare sat

Cabinet medicalCarpinis modernizat

Piatra Alba inrealizata

Cabinet medicalVartop amenajat

Centru asistentasociala de urgentaPiatra Albainfiintat

Punct farmaceuticCarpinis infiintat




2008-2013

58

IV.2.2. SEMINARUL CONTRADICTIILOR


Identificarea obstacolelor care ar putea impiedica realizarea viziunilor exprimate.

In aceeasi maniera ca si la seminarul viziunilor, participantii au formulat idei care

sa exprime obstacole, piedici care ar putea sta in calea realizarii viziunilor. Au fost

identificate urmatoarele obstacolele:

Reglementari urbanistice neelaboratePrincipalul obstacol în calea dezvoltării este anularea hotărârii consiliului localRoşia Montană care aproba planul urbanistic general, prin urmare în acestmoment nu există nici o regelemtare urbanistică în vigoare, ceea ce nu permiteeliberarea nici unei autorizaţii de construire sau a vreunei avizări pentru nici oinvestiţie pe teritoriul comunei Roşia Montană. Acesta este un obstacol majorcare dacă nu este depăsit nu pot fi puse în practică aproape nici una dindirecţiile de dezvoltare.

Capacitate locala scazuta in atragere de resurseLocalitatea este deficitară la capitolul surse atrase întrucât nu a existat oorientare în acest sens şi nu s-a dezvoltat capacitate în atragerea şi gestionareade surse de finanţare, pe de o parte şi datorită incertitudinii privind evoluţiaviitoare a localităţii iar pe de altă parte şi datorită faptului că autoritatea locală s-alimitat la resursele provenite din taxele şi impozitele platite de companie care aufăcut ca problemele bugetare să fie mai mici decât a altor localităţi similare încare s-au închis mine.

Infrastructura deficitara de acces si utilitatiInfrastructurile comunei în special de acces şi utilităţi nu au mai fost reabilitatede foarte mult timp. Din nou motivaţia este bazată pe incertitudinea proiectului,care dacă se va realiza ar putea asigura o parte din utilităţi iar altele nu ar mai finecesare. Oricum aceasta nu este o situaţie general valabilă pentru toatălocalitatea, majoritatea satelor nefiind afestate de proiect, iar compania vaasigura probabil infrastructurile care sunt implicit necesare proiectului şiinfrstructura noului cartier Piatra Alba.

Incertitudinea proiectului minier RMGC




2008-2013

59

Această situaţie afectează toate domeniile vieţii şi dezvoltarii. Totuşi trebuie săse coştientizeze că obstacolul major este incertitudinea şi nu compania,incertitudine de care sunt mai mulţi factori vinovaţi.

Mediu economic nedezvoltatNu putem vorbi de existenţa unui mediu de afaceri la Roşia Montană. Afacerilecare există sunt mici, bazate în general pe comerţ care nu pot susţine odezvoltare armonioasă şi durabilă.Valorificarea insuficienta a resurselor si potentialului localPe lângă importantele resursele minerale de aici, există un potenţial turisticimportant nevalorificat, însă acesta nu va putea fi exploatat încât să atragă turiştipână nu vom avea o echipare adecvată a teritoriului, infrastructură, utilităţi,amenajări peisagistice care să făcă localitatea atractivă în prima etapă pentruinvestitorii în turism.

Coeziune scazuta a comunitatiiRelaţiile interumane şi coeziunea comunităţii s-au deteriorat ca urmare apercepţiilor grupurilor faţă de investiţia RMGC şi ca urmare a procesului destrămutare necesar realizării investiţiei. Anumiţi localnici se află în zona deimpact a proiectului minier dar nu vor să plece din zonă, altii au proprietăţi înafara zonei de impact însă ar dori să-şi vândă proprietăţile iar compania nu esteinteresată în a le achiziţiona şi astfel au devenit oponenţi ai proiectului. Cei caresusţin proiectul sunt majoritari şi speră că realizarea proiectului le-ar aduce oviaţa mai bună, locuri de muncă şi un trai confortabil. Opozanţii îsi justificăpoziţia şi din punct de vedere a evoluţiei în timp a proiectului pe care îl considerăpoluant, cu impact negativ major asupra mediului şi asupra patrimoniului culturalşi natural al localităţii. Compania RMGC sustine că va derula un mineritresponsabil, cu respectarea normelor şi standardelor de mediu impuse deRomânia şi Uniunea Europeană şi că va contribui la păstrarea şi promovareapatrimoniului local, argumentând cu investiuţiile făcute în descărcareaarheologică şi prin începerea restaurării primei case de patrimoniu.

Reglementariurbanisticeneelaborate

Capacitate localascazuta in

atragere deresurse

Infrastructuradeficitara deacces si utilitati

Incertitudineaproiectuluiminier RMGC

Plan de urbanismneaprobat

Bugete localeinsuficinte pentrudezvoltare

Infrastructuraprecara

Neimplementareaproiectului minierRMGC

Reglementariurbanistice specificeneelaborate

Capacitateinstitutionala scazuta Acces deficitar in

unele sateBlocareaproiectului minier




2008-2013

60

PUG, PUZ neaprobat Experienta scazutain atragere deresurse

Retea dealimentare cu apa

invechita

Fluctuatia foartemare inimplementareaproiectului RMGC

Proiecte insuficientepentru dezvoltarelocala

Necesitateaobtinerii acorduluiproprietarilor deterenuri

Incertitudineaimplementariiproiectului minier

Tergiversarearaspunderii si

deciziilor

Mediu economicnedezvoltat

Valorificareainsuficienta a resurselorsi potentialului local

Coeziune scazuta acomunitatii

Zona monoindustriala Activitati alternativenedezvoltate Perceptii diferite asupra

problemelor comunitatii

Dezvoltare economicaprecara

Oponenta producatorilor fatade asocieri

Grupuri sabotoare pentrudezvoltarea economica sisociala a comunitatii

Reticenta investitorilordatorita incertitudinii

localitatii

Efective scazute de animaleInterese divergente incomunitate

Echiparea deficitara alocalitatii nu este

favorabila investitiilorprofitabile

Potential turistic si istoricnevalorificat

Populatie imbatranita simigratia tinerilor

Stramutarea si migrareafamiliior in afara localitatii




2008-2013

61

IV.2.3. SEMINARUL DIRECTIILOR STRATEGICE


Identificarea actiunilor pe care comunitatea le va intreprinde in vedereasolutionarii problemelor, depasirii obstacolelor si atingerii viziunilor in perioada2008-2013;

Au fost analizate problemele identificate si au fost emisesolutii ca si actiuni de intreprins care sa duca la depasireaobstacolelor in vederea atingerii viziunilor. Actiunile formulatesunt actiuni pe care localitatea le poate intreprinde, intrucatplanul de actiune pe care il vom elabora este unul al localitatii sipe care factorii locali responsabili vor trebui sa-l implementeze.Actiunile asemanatoare au fost grupate astfel incat sa atingemobiective specifice, apoi obiectivele asemanatoare au fost reunite in directii strategice,care vor fi politici locale de implementat in perioada 2008 – 2013.

Au fost identificate 6 directii prioritare, dupa cum urmeza:DS1: VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIA

MONTANADS2: DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA

CALITATII SERVICIILORDS3: FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCALDS4: INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI

COMUNEDS5:CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA

DEZVOLTARIIDS6:ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE

SPECIFICE




2008-2013

62

Direcţiastrategic

ă1 VALORIFICAREA SI PROMOVAREA

POTENTIALULUI LOCALITATIIROSIA MONTANA

Mediatizare potential economic sioportunitati locale de dezvoltare

Mediatizare potential resurse naturaleMediatizare obiective turisticeMediatizare patrimoniu istoric si cultural

Reabilitare si punere in valoare apatrimomiului cultural

Conservare sit arheologicMuzeul minerituluiRestaurare case de patrimoniu si altecladiri monument

Amenajare obiective cu potentialturistic

Amenajare zona lacuriConservare si valorificare turistica a celor 2monumente naturale: Piatra Corbului siPiatra Despicata

Direcţiastrategic

ă2

DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREAINFRASTRUCTURILOR SICRESTEREA CALITATII

SERVICIILOR

Reabilitare infrastructuri deacces

Modernizarea drumurilor comunaleAmenajare cai de acces in vedereavalorificarii resurselor naturaleReabilitarea drumurilor de acces sprezonele cu potential turistic

Reabilitare si extindere retea apa-canal

Reabilitare retea apaRealizare reatea canalizare

Reabilitare/ construire cladiriedilitare

Reabilitare cladiri de interes publicCompletarea necesarului dotarilor edilitare




2008-2013

63

Direcţiastrategic

ă3 FACILITAREA DEZVOLTARII

MEDIULUI ECONOMIC LOCAL

Planificare actiuni in vedereatragererii de noi investii

Identificare si facilitati ce pot fi acordate peplan local

Dezvoltare spirit antreprenoriallocal

Identificarea persoanelor cu initiativaantreprenorialaOrganizare de instruiri si seminarii adresateintreprinzatorilorIncurajare si sustinere mestesugari localiMediatizarea progamelor de finantareadresate IMM-urilor;

Dezvoltare de proiecte inparteneriat public-privat

Identificare parteneriate (parteneri,proiecte)Realizare parteneriateImplementare proiecte

Direcţiastrategic

ă4 INTARIREA COEZIUNII

COMUNITATII SI MOBILIZAREASPRE ACTIUNI COMUNE

Asigurarea transparentei actuluidecizional

Comunicare eficienta cu cetateniiImbunatatirea comunicarii externe

Comunicare transparenta sieficienta privitoare la proiectulminier in comunitatePlanificare si derulare de actiunicu implicare civica

Realizare calendar cu intilniri cetatenestiperiodiceOrganizare de adunari pentru informareacetatenilorMediatizare exemple de buna practica din




2008-2013

64

alte comunitatiInformare/ mobilizare cu scopul cresteriispiritului asociativ si participarii comuneIntilniri pe comunitati cu cetatenii si realizareplan de actiuni spre solutionarea problemelor

Direcţiastrategic

ă5 CREAREA CAPACITATII LOCALE

PENTRU GESTIONAREADEZVOLTARII

Infiintare serviciu specializat ingestionare de proiecte/programe

Amenajare si dotare birou gestionareprogrameRecrutare specialist proiecte/ programeFormare personal existentFormare echipa si atragere resurse umanespecializate

Planificare si atragere resursefinanciare

Alcatuire si actualizare baza de date cuobiectivele comunei, profil comunitarAlcatuire si actualizare portal surse definantareIntocmire/ actualizare studii de fezabilitatepentru obiectivele ce necesita reabilitare/renovareParticipare la realizarea planului de investitiiIntocmire cereri de finantareImplementare proiecte

Direcţiastrategic

ă6 ELABORAREA SI APROBAREA

REGLEMENTARILOR URBANISTICESPECIFICE

Creare cadru urbanistic general Intocmire plan urbanistic generalIntocmire PUZ, PUD




2008-2013

65

IV.2.4 PLANUL DE ACTIUNE

PLANUL DE ACTIUNE 2008-2013

Strategia constituietabloul general alproblemelor si aspiratiilorcomunitatii,a prioritatilor acesteia, un tablouneutru in raport cu promisiunile si orientarilepolitice, dar care trebuie sa constituie sursaprincipala a programelor politice supuseelectoratului, intrucat este intocmit decomunitate. Strategia constituie carta dedezvoltare locala careia i se subscriupropunerile politice .

Acest document va asigura implicareagenerala a actorilor locali, a cetatenilor in elaborarea si implementarera planurilor dedezvoltare a localitatii Roşia Montană pe termen mediu si lung si a proiectelor petermen mediu si scurt care deriva din aceste planuri.

Experientele castigate in planificareamultianuala arată că este necesara ostrategie care sa orienteze eforturile actorilorlocali (publici, private, comunitatea in sine),resursele acestora catre un program prioritizatde interventie pe termen scurt si mediu, pebaza unei viziuni si obiective de dezvoltare petermen lung.Dezvoltarea locala se va baza pe acestedocumente principale:Strategia de dezvoltarePlanul multianual de investitii publice

Pe langa acestea, strategia va orienta programele sectoriale, ale institutiilor siorganizatiilor locale, va furniza informatiile necesare sectorului privat si va implica pereprezentantii acestuia in planificarea dezvoltarii economice locale, va sigurafundamentarea solicitarilor de finatare pentru proiectele prioritare.




2008-2013

66

Planul de acţiuni care urmează a fost realizat de către membrii CDSE împreunăcu specialiştii din cadrul Primăriei Roşia Montană.




2008-2013

67

1. Direcţia strategica : VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIAMONTANA

1.Mediatizare potential economic si oportunitati locale de dezvoltare1.1 Mediatizare potential resurse naturale

Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene deimplementare

Costuri (RON)Resurselocale

Resurseatrase

TotalResponsabili

Inventarierea potentialului resurse naturale: Promovare potential resurse naturale

flyerepostare webafisare

Decembrie 2008Martie 2009

-2000

-

-

-2000

Agent dezvoltare localaAparat primarie

1.2 Mediatizare obiective turisticePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de

implementareCosturi (RON)Resurselocale

Resurseatrase

TotalResponsabili

1.2.1 Promovare potential prin:- postare web- operatori specializati- publicitate prin album foto1.2.2 Punct de informare turistica GuraRosiei/Primarie/Piata1.2.3 Marcare obiective turistice

Decembrie 2008

Iunie 2009

Mai 2009

20.000

100.000

50.000

-

-

20.000

100.000

50.000

Aparat primarie

Primar, CL




2008-2013

68

1.2.4 Intocmire ghid turistic Mai 2009 10.000 10.000

1.3Mediatizare patrimoniu istoric si culturalPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1.3.1 Inventariere patrimoniu istoric si cultural1.3.2 Promovare potential prin:- postare web- publicare de materiale (publicitate album, fotositte si panouri publicitare)1.3.3 Integrare, corelare cu materiale depromovare turism la nivel judetean1.3.4 Promovarea prin participare/asociere laevenimente:- workshop turism/targuri de turism- evenimente locale, regionale: festival, evenimenteculturale, concerte- sarbatori locale traditionale: de peste an si dinciclul vietii

30.09.2008

decembrie 2008

Iunie 2009

permanent

-

60.000

-

-

-

-

-

60.000

-

Consilier referentAparatprimarie/viceprimarAparat primarie

Parteneriatepublic-privat

2.Reabilitare si punere in valoare a patrimomiului cultural1 Conservare sit arheologic




2008-2013

69



Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Realizare proiect2 Identificare surse de finantare3 Cerere accesare surse de finantare4 Implementare proiect5 Parteneriat public-privat

30.08.200830.10.200831.01.200931.12.2009iunie 2009

- - - -75.mil

0.6 mil - - -75 mil.

0.6 mil

150 mil.

Agent de dezvoltare

Partener

2 Muzeul minerituluiPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.2.1 Preluarea Muzeului mineritului de la filialaRosia Min- demararea procedurii

31.12.2009 - - - Consiliul local, Primar

3 Restaurare case de patrimoniu si alte cladiri monumentPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Monitorizare proprietari ai caselormonument istoric in ce priveste intretinerea

30.12.2011 Agent de dezvoltare




2008-2013

70

2 Identificare surse de finantare pentru casemonument istoric:fosta Primariecladire cinematograf

2.3.3 Restaurare patrimoniu 2013 6 mil 60 mil 66 mil

3. Amenajare obiective cu potential turistic1 Amenajare zona lacuriPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Promovarea lacurilor ca resurse ce pot fivalorificate:

-postare web, afisare3.1.2 Procesare oferte de asociere/ concesionare3.1.3 Organizare de licitatii transparente siacordare concesiune4 Realizare proiect5 Identificare surse de finantare

Septembrie 2008


30.07.201030.09.2010

2000 2000 Agent dezvoltareeconomica

Primar/CLAparat primarie




2008-2013

71

6 Cerere accesare surse7 Implementare proiect8 Monitorizare proiecte

01.10.201030.07.2011permanent

40.000 40.000 Agent de dezvoltare

2 Conservare si valorificare turistica a celor 2 monumente naturale: Piatra Corbului si Piatra DespicataPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Marcare drum acces, amplasare indicatoare 01.09.2008 15000 - 15000 Viceprimar

2. Direcţia strategica : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA CALITATIISERVICIILOR

1 Reabilitare infrastructuri de acces1.1 Modernizarea drumurilor comunalePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Reabilitare drum comunalCarpinis-Vartop-Garda-Barbulesti

31.12.2010 800.000lei 1.500.000 24.000.000Consiliul local




2008-2013

72

2 Asfaltare Piata-Taul Brazi3 Pietruire drum comunal Carpinis-Coasta

Hentii-Daroaia4 Pietruire drum comunal Curaturi5 Pietruire drum comunal Corna6 Pietruire drum comunal Balmosesti ( Lumea

Noua)7 Pietruire drum comunal Piata-Tarina8 Pietruire drum comunal Blidesti9 Pod peste Abrudel la Daroaia

30.09.200930.10.2010

30.07.201030.10.200930.10.2009

30.10.200930.10.200930.10.2009

400.000lei300.000lei

100.000lei100.000lei100.000lei

200.000

400.000100.000

200.000

100.000

800.000lei400.000lei

300.000lei100.000lei100.000lei

100.000lei

200.000

Agent de dezvoltare

2 Reabilitare si extindere retea apa –canal2.2 Reabilitare retea apaPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.2.1 Reabilitare retea de alimentare cu apapotabila Vartop-Rosia Montana2.2.2 Reabilitare retea de alimentare cu apapotabila Vartop -Carpinis

31.05.2011

30.07.2012

15.000

10.000

5000000

2000000

5.015.000

2.010.000

Agent de proiect

2.3Realizare reatea canalizarePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili




2008-2013

73

2.3.1 Statie de epurare si tratare a apei potabile2.3.2 Realizare reatea canalizare

30.09.201230.09.2013

10.00060.000

750.0001.500.000

760.0001.560.000

3 Reabilitare/ construire cladiri edilitare1 Reabilitare cladiri de interes publicPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Reabilitare scoala generala Piata2 Reabilitare scoala generala Gura Rosiei3 Reabilitare scoala generala Carpinis4 Reabilitare scoala Gura Minei5 Reabilitare Camin Cultural Rosia Montana,

Carpinis, Corna

01.09.200901.09.201001.09.200901.09.201030.10.2011

200.000lei100.000lei100.000lei200.000lei300.000lei

200.000lei100.000lei100.000lei200.000lei300.000lei




2008-2013

74

3.2 Completarea necesarului dotarilor edilitarePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

3.2.1 Amenajare si intretinere spatii verzi RosiaMontana, Carpinis3.2.2 Amenajare si intretinere spatii de joaca pentrucopii3.2.3 Extindere iluminat public Garda Barbulesti siBunta si intretinere3.2.4 Echipare cu dotari mobilier si aparaturapentru activitati culturale

15.09.2008

01.05.2009

01.07.2009

30.12.2012

45.000

40.000

120.000

100.000

-

-

45.000

40.000

120.000

100.000




2008-2013

75

2 Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL

1 Planificare actiuni in vedere atragererii de noi investii1.1 Identificare si facilitati ce pot fi acordate pe plan localPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Angajare agent dezvoltare economicalocala, curs de instruire

2 Inventariere resurse/potential/oportunitatieconomice locale

3 Analiza documente la nivel de consiliu local4 Promovare oportunitati/potential - afisare - postare web - workshop5 Negociere transparenta si prietenoasa intre

A.P.L. si potentiali investitorilocatieavize necesareeventuale facilitati

Iulie 2008

August 2008

August 2008Septembrie 2008

( permanent )

4000lei

2000lei -

4000lei

2000lei

Primar, CLAgent dezvoltare

Aparat primarie, CL




2008-2013

76

2 Dezvoltare spirit antreprenorial local2.1 Identificarea persoanelor cu initiativa antreprenorialaPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.1.1 Promovare model de success antreprenorial- intalnire- workshop- vizite de studio2.1.2 Organizarea de incubatoare deafaceri/cursuri pentru cultivarea spirituluiantreprenorial

Octombrie 2008

Decembrie 2008

-10.000lei

50.000lei

10.000lei

50.000lei

Agent dezvoltarelocala

Aparat primarie

2.2 Organizare de instruiri si seminarii adresate intreprinzatorilorPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de

implementareCosturi (RON) Responsabili




2008-2013

77

Resurselocale

Resurseatrase

Total

2.2.1 Identificare tematici de instruire2.2.2 Curs de scriere proiect2.2.3 Curs management de proiect

Martie 2009Noiembrie 2008Noiembrie 2008

- -2000lei2000lei

-2000lei2000lei

Aparatul primariei

2.3 Incurajare si sustinere mestesugari localiPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.3.1 Inventarierea mestesugurilor si mestesugarilor locali2.3.2 Promovarea mestesugurilor locale

postare web2.3.3 Acordare facilitati pentru mestesugarii locali

August 2008

Septembrie 2008

Decembrie 2009

-

25.000/an

-

-

-

25.000/ an

Agent dezvoltarelocalaAPL




2008-2013

78

2.4 Mediatizarea progamelor de finantare adresate IMM-urilor;Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.4.1 Inventarierea programelor de finantare2.4.2 Promovare rezultate - scrisori - postare web - afisare

Septembrie 2008Octombrie 2008

-1000

- -1000

Agent dezvoltareeconomica localaAgent dezvoltareeconomica locala

3 Dezvoltare de proiecte in parteneriat public-privat3.1 Identificare parteneriate (parteneri, proiecte)Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili




2008-2013

79

1 Identificare obiective pentru care vor fipropuse parteneriatenoul centru administrativ

( Piatra Alba)restaurare centru istoricreabilitare retea apa-canalizare RosiaMontanaparc industrial Gura Rosieiextindere retele de apa neacoperiteconcesionare/amenajare pentru turism sipescuit Tauri

2 Identificare potentiali parteneri/finantatori

Septembrie 2008

martie 2009

- - - APL

3.2 Realizare parteneriatePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

3.2.1 Negociere propuneri de parteneriat2 Analiza/aprobare3 Contractare parteneriat4 Stabilirea echipei proiectului

2009-2013(Permanent) 100.000

- -

100.000

-

Primar

CL

CL/parteneri

3.3 Implementare proiecte




2008-2013

80



Resurseatrase

TotalResponsabili

3.3.1 Grafic de activitati3.3.2 Executarea indicatorilor3.3.3 Realizarea bugetului3.3.4 Raportare

2009-2013(Permanent)

- -

500.000 -

- -

20.000.000 -

20.500.000 -

Echipa proiectEchipa proiect

Echipa proiectEchipa proiect




2008-2013

81

4. Direcţia strategica : INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI COMUNE1 Asigurarea transparentei actului decizional1.1 Comunicare eficienta intre APL si cetateniPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Promovarea prevederilor legale privindaccesul la informatii si transparenta actuluidecisional:fluturasiworkshop-uri

2 Filmarea/documentarea sedintelor CL sipostare pe postul local de TV si paginaweb

3 Organizarea de sedinte publicetrimestriale sau ori de cate ori se dezbatprobleme cetatenesti importante

Decembrie 2008

Permanent

permanent

3000lei

60.000lei

30.000lei

-

3000lei

60.000lei

30.000lei

Primar

Primar/CL

Primar/CL

1.2 Imbunatatirea comunicarii externePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1.2.1 Actualizarea paginii de internet a primariei,profesionalizarea acesteia si transformarea

August 2008 2000lei - 2000lei Viceprimar




2008-2013

82

intr-un mijloc efficient de comunicare1.2.2 Transmiterea de comunicate saptamanalecatre publicatiile locale si judetene ( cel putin )

permanent - - - Viceprimar

1.3. Comunicare transparenta si eficienta privitoare la proiectul minier in comunitate



Resurseatrase

TotalResponsabili

1.3.1 Initierea/continuarea unor intalniri/discutiireferitoare la evolutia proiectului1.3.2 Identificarea obiectivelor comune,oportunitati de parteneriate/colaborare1.3.3 Initierea unui forum la initiative localitatilorlocale, in care sa se exprime comunitatea cuprivire la evolutia proiectului ( lunar )

Permanent 2000 10.000 12.000 Primar/CLCompania RMGC

2 Planificare si derulare de actiuni cu implicare civica2.1 Realizare intilniri cetatenesti periodice si activitati comunePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.1.1 Plan de intilniri realizat periodic 5000 5000 APL




2008-2013

83

2.1.2 Plan mediatizat2.1.3 Locatii stabilite pentru intilniri2.1.4 Teme de dezbateri identificate2.1.5 Intilniri realizate in fiecare sat2.1.6 Acticitati si proiecte din comunitatidiseminate si dezbatute2.1.7 Exemple de buna practica mediatizate2.1.8 Actiuni participative ale comunitatiiprogramate (lucrari in comunitate, actiuni decaretenie, etc)

5.Direcţia strategica : CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII

1 Infiintare serviciu specializat in gestionare de proiecte/ programe1.1 Amenajare si dotare birou gestionare programePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Locatie stabilita2 Logistica asigurata (calculator,

imprimanta, internet, etc.

Decembrie 2008 10000 10000 APL

1.2 Recrutare specialist proiecte/ programe si formare echipa de proiectePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de





2008-2013

84

Resurselocale

Resurseatrase

Total

1.2.1 Personal pentru birou selectat/ redistribuit1.2.2 Necesitati de instruire a personaluluiidentificate 1.2.3 Personal instruit prin cursuri de formare(management proiect, surse de finantare)1.2.4 Cursuri de instruire accesate

Martie 2009

August 2009 5000 15000 20000

APL

2 Planificare si atragere resurse financiare2.1 Alcatuire si actualizare baza de date cu obiectivele comunei, profil comunitarPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.1.1 Profil monografic al localitatii complet- istorie- turism- traditii locale2.1.2 Resurse locale inventariate si stabilirecadru de prezentare

2009 4500 4500 Birou Programe




2008-2013

85

2.1.2 Identificare oportunitati de afaceri simestusugari locali si pregatire material deprezentare

2.2 Alcatuire si actualizare portal surse de finantarePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.2.1 Surse de finantare identificare (PNDR,POS-uri, Initiative comunitare si guvernamentale,agentii de fintare si creditare)2.2.2 Fise de program intocmite2.2.3 Informatii diseminate catre beneficiari2.2.4 Actualizare periodica2.2.5 Participare personal la actiunile deinformare a institutiilor finantatoare

2009 3000 3000 APL

3 Intocmire/ actualizare documentatii pentru obiectivele ce necesita reabilitare/ renovarePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurse atrase TotalResponsabili

1 Prioritati investionale stabilite2 Documentatii existente inventariate3 Necesar de documentatii realizate

200920092009




2008-2013

86

elaborat4 Documentatii astualizate conform

legislatiei5 Cereri de finantare intocmite

2009 - 2013

2009 - 2013

2.4 Implementare proiecte




2.4.1 Responsabil proiect desemnat2.4.2 Echipa de proiect alcatuita2.4.3 Contracte semnate2.4.4 Licitatii organizate2.4.5 Proiecte derulate/ lucrari supravegheate2.4.6 Monitorizare proiecte2.4.7 Raportari si evaluari periodice realizate2.4.8 Monitorizari post-implementare

2009-2013 15000/an

15000 Birou Programe




2008-2013

87

6.Direcţia strategica : ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE SPECIFICE1 Creare cadru urbanistic general1.1 Intocmire plan urbanistic generalPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de



1.1.1 Selectare oferte1.1.2 Proiectare PUG, RLU1.1.3 Obtinere avize1.1.4 Consultare publica1.1.5 Aprobare PUG, RLU

01.09.200830.03.200931.05.200931.07.200930.09.2009

-80.00012.000 400 -

- - - - -

-80.00012.000 400 -

PrimarCLCLCLCL

1.2 Intocmire PUZ, PUDPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de



1.2.1 Selectare oferte proiectare1.2.2 Proiectare PUZ, PUD1.2.3 Obtinere avize1.2.4 Consultare publica1.2.5 Aprobare PUZ, PUD prin hotarare a CL

30.10.200930.11.200930.01.201028.02.201030.04.2010

-40.000

8000400

- -40.000

8000400

PrimarCLCLCLCL




2008-2013

88

IV.2.5 PLANUL DE ACTIUNE PENTRU PRIMUL AN - 2008

1. Direcţia strategica : VALORIFICAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCALITATII ROSIAMONTANA

1.Mediatizare potential economic si oportunitati locale de dezvoltare1.1 Mediatizare potential resurse naturale



Resurseatrase

TotalResponsabili

Inventarierea potentialului resurse naturale: Promovare potential resurse naturale

flyerepostare webafisare


-2000

-

-

-2000

Agent dezvoltare localaAparat primarie

1.2 Mediatizare obiective turisticePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1.2.1 Promovare potential prin:- postare web

Decembrie 2008 20.000 -

20.000Aparat primarie




2008-2013

89

- operatori specializati- publicitate prin album foto

Primar, CL

1.3Mediatizare patrimoniu istoric si culturalPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1.3.1 Inventariere patrimoniu istoric si cultural1.3.2 Promovare potential prin:- postare web- publicare de materiale (publicitate album, fotositte si panouri publicitare)1.3.4 Promovarea prin participare/asociere laevenimente:- workshop turism/targuri de turism- evenimente locale, regionale: festival, evenimenteculturale, concerte- sarbatori locale traditionale: de peste an si dinciclul vietii

30.09.2008

decembrie 2008

permanent

-

60.000

-

-

-

-

-

60.000

-

Consilier referentAparatprimarie/viceprimarAparat primarie

Parteneriatepublic-privat

2.Reabilitare si punere in valoare a patrimomiului cultural2.2 Conservare sit arheologic




2008-2013

90



Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Realizare proiect2 Identificare surse de finantare

30.08.200830.10.2008

- -

0.6 mil -

0.6 mil Agent de dezvoltare

3.Amenajare obiective cu potential turistic3 Amenajare zona lacuriPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1 Promovarea lacurilor ca resurse ce pot fivalorificate:

-postare web, afisare3.1.2 Procesare oferte de asociere/ concesionare

Septembrie 2008

Decembrie 2008

2000 2000 Agent dezvoltareeconomica

4 Conservare si valorificare turistica a celor 2 monumente naturale: Piatra Corbului si Piatra DespicataPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili




2008-2013

91

1 Marcare drum acces, amplasare indicatoare 01.09.2008 15000 - 15000 Viceprimar

2. Direcţia strategica : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR SI CRESTEREA CALITATIISERVICIILOR

3.2 Completarea necesarului dotarilor edilitarePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

3.2.1 Amenajare si intretinere spatii verzi RosiaMontana, Carpinis

15.09.2008 45.000 - 45.000

3.Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII MEDIULUI ECONOMIC LOCAL

1 Planificare actiuni in vedere atragererii de noi investii1.1 Identificare si facilitati ce pot fi acordate pe plan localPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

6 Angajare agent dezvoltare economicalocala, curs de instruire

7 Inventariere resurse/potential/oportunitatieconomice locale

Iulie 2008

August 20084000lei 4000lei Primar, CL

Agent dezvoltare




2008-2013

92

8 Analiza documente la nivel de consiliu local9 Promovare oportunitati/potential - afisare - postare web - workshop10 Negociere transparenta si prietenoasa intre

A.P.L. si potentiali investitorilocatieavize necesareeventuale facilitati

August 2008Septembrie 2008

( permanent )

2000lei - 2000lei

Aparat primarie, CL

2 Dezvoltare spirit antreprenorial local2.1 Identificarea persoanelor cu initiativa antreprenorialaPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.1.1 Promovare model de success antreprenorial- intalnire- workshop

Octombrie 2008 -

10.000lei 10.000leiAgent dezvoltarelocala




2008-2013

93

- vizite de studio2.1.2 Organizarea de incubatoare deafaceri/cursuri pentru cultivarea spirituluiantreprenorial

Decembrie 2008 50.000lei 50.000lei Aparat primarie

2.3 Incurajare si sustinere mestesugari localiPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.3.1 Inventarierea mestesugurilor si mestesugarilor locali2.3.2 Promovarea mestesugurilor locale

postare web

August 2008

Septembrie 2008

- -

-

-

Agent dezvoltarelocalaAPL

2.4 Mediatizarea progamelor de finantare adresate IMM-urilor;Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili




2008-2013

94

2.4.1 Inventarierea programelor de finantare2.4.2 Promovare rezultate - scrisori - postare web - afisare

Septembrie 2008Octombrie 2008

-1000

- -1000

Agent dezvoltareeconomica localaAgent dezvoltareeconomica locala

3 Dezvoltare de proiecte in parteneriat public-privat3.1 Identificare parteneriate (parteneri, proiecte)Pasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

i. Identificare obiective pentrucare vor fi propuseparteneriate

noul centru administrativ ( Piatra Alba)

restaurare centru istoricreabilitare retea apa-canalizare RosiaMontanaparc industrial Gura Rosieiextindere retele de apa neacoperiteconcesionare/amenajare pentru turism sipescuit Tauri

Septembrie 2008 - - - APL




2008-2013

95

4.Direcţia strategica : INTARIREA COEZIUNII COMUNITATII SI MOBILIZAREA SPRE ACTIUNI COMUNE1 Asigurarea transparentei actului decizional1.1 Comunicare eficienta intre APL si cetateniPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

4 Promovarea prevederilor legale privindaccesul la informatii si transparenta actuluidecisional:fluturasiworkshop-uri

5 Filmarea/documentarea sedintelor CL sipostare pe postul local de TV si paginaweb

6 Organizarea de sedinte publicetrimestriale sau ori de cate ori se dezbatprobleme cetatenesti importante

Decembrie 2008

Permanent

permanent

3000lei

60.000lei

30.000lei

-

3000lei

60.000lei

30.000lei

Primar

Primar/CL

Primar/CL

1.2 Imbunatatirea comunicarii externePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

1.2.1 Actualizarea paginii de internet a primariei,profesionalizarea acesteia si transformareaintr-un mijloc efficient de comunicare

August 2008 2000lei - 2000lei Viceprimar




2008-2013

96

1.2.2 Transmiterea de comunicate saptamanalecatre publicatiile locale si judetene ( cel putin )

permanent - - - Viceprimar

1.3. Comunicare transparenta si eficienta privitoare la proiectul minier in comunitate



Resurseatrase

TotalResponsabili

1.3.1 Initierea/continuarea unor intalniri/discutiireferitoare la evolutia proiectului1.3.2 Identificarea obiectivelor comune,oportunitati de parteneriate/colaborare1.3.3 Initierea unui forum la initiative localitatilorlocale, in care sa se exprime comunitatea cuprivire la evolutia proiectului ( lunar )

Permanent 2000 10.000 12.000 Primar/CLCompania RMGC

2 Planificare si derulare de actiuni cu implicare civica2.1 Realizare intilniri cetatenesti periodice si activitati comunePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

2.1.1 Plan de intilniri realizat2.1.2 Plan mediatizat2.1.3 Locatii stabilite pentru intilniri

periodic 5000 5000 APL




2008-2013

97

2.1.4 Teme de dezbateri identificate2.1.5 Intilniri realizate in fiecare sat2.1.6 Acticitati si proiecte din comunitatidiseminate si dezbatute2.1.7 Exemple de buna practica mediatizate2.1.8 Actiuni participative ale comunitatiiprogramate (lucrari in comunitate, actiuni decaretenie, etc)

5.Direcţia strategica : CREAREA CAPACITATII LOCALE PENTRU GESTIONAREA DEZVOLTARII

1 Infiintare serviciu specializat in gestionare de proiecte/ programe1.1 Amenajare si dotare birou gestionare programePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de


Resurseatrase

TotalResponsabili

3 Locatie stabilita4 Logistica asigurata (calculator,

imprimanta, internet, etc.

Decembrie 2008 10000 10000 APL

2 Planificare si atragere resurse financiare

2.2 Alcatuire si actualizare portal surse de finantarePasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de





2008-2013

98

Resurselocale

Resurseatrase

Total

2.2.1 Surse de finantare identificare (PNDR,POS-uri, Initiative comunitare si guvernamentale,agentii de fintare si creditare)2.2.2 Fise de program intocmite2.2.3 Informatii diseminate catre beneficiari2.2.4 Actualizare periodica2.2.5 Participare personal la actiunile deinformare a institutiilor finantatoare

2008 - 2013 3000 3000 APL

6.Direcţia strategica : ELABORAREA SI APROBAREA REGLEMENTARILOR URBANISTICE SPECIFICE1 Creare cadru urbanistic general1.1 Intocmire plan urbanistic generalPasi intreprinsi pentru realizarea activitatii Termene de



1.1.1 Selectare oferte 01.09.2008 - - - Primar, CL




2008-2013

99




2008-2013

100

IV.2.6 Bugetul planului de implementare

Directia ObiectivResurselocale

Resurseatrase Total (lei)

Total(Euro)

DS1

Mediatizare potential economicsi oportunitati locale dedezvoltare 242000 242000 67222Reabilitare si punere in valoarea patrimomiului cultural 81000000 141000000 222000000 61666667Amenajare obiective cupotential turistic 17000 17000 4722Total DS 1 81259000 141000000 222259000 61738611

DS2Reabilitare infrastructuri deacces 2000000 2300000 4300000 1194444Reabilitare si extindere reteaapa –canal 25000 1250000 1275000 354167Reabilitare/ construire cladiriedilitar 1105000 1105000 306944Total DS 1 3130000 3550000 6680000 1855556

DS3Planificare actiuni in vedereatragererii de noi investii 6000 6000 1667Dezvoltare spirit antreprenoriallocal 15000 60000 75000 20833Dezvoltare de proiecte inparteneriat public-privat 600000 20000000 20600000 5722222Total DS 1 621000 20060000 20681000 5744722

DS4Asigurarea transparenteiactului decizional 95000 95000 26389Planificare si derulare deactiuni cu implicare civica 5000 5000 1389Total DS 1 100000 0 100000 27778

DS 5

Infiintare serviciu specializat ingestionare de proiecte/programe 10000 10000 2778Planificare si atragere resursefinanciare 67500 67500 18750Total DS 1 77500 0 77500 21528

DS 6Creare cadru urbanisticgeneral 140800 140800 39111Total DS 6 140800 0 140800 39111TOTAL 85328300 164610000 249938300 69427306




2008-2013

101

V. PRINCIPALELE PROIECTE CARE NECESITA SURSE ATRASE

Directia strategica Obiective Necesarsurseatrase(RON)

Potentiale surse definantare

VALORIFICAREA SIPROMOVAREAPOTENTIALULUILOCALITATII ROSIAMONTANA

Reabilitare sipunere in valoare apatrimomiuluiculturalConservare sitarheologic Restaurarepatrimoniu

75000000

60000000

Programeguvernamentale pentrupatrimoniuPNDR –Consiliul Judetean AlbaCompania RMGCParteneriate

IMBUNATATIREACALITATII VIETII,DEZVOLTAREA SIMODERNIZAREASERVICIILOR SOCIALE

Reabilitareinfrastructuri deaccesModernizareadrumurilorcomunale

2300000

PNDR masura 322Programeguvernamentaleadresate infrastructuriiANDZM – RSE -Infrastructura (IM)

Reabilitare siextindere retea apa–canalReabilitare siextindere retea apaRealizare reateacanalizare

7000000

2250000

PNDR masura 322Programeguvernamentaleadresate infrastructurii




2008-2013

102

FACILITAREADEZVOLTARIIMEDIULUI ECONOMICLOCAL

Dezvoltare spiritantreprenorial localSi dezvoltarearesurselor umane

600000 PNDR masura 141PNDR masura 142PNDR masura 114PNDR masura 312POR axa 4POR axa 5POS DRU axa 3 –crestereaadaptabilitatii fortei demunca si acompaniilorPOS DRU axa 6 –promovareaincluziunii sociale

Ramane in atentie realizarea Directiei strategice 6, faraurgentarea elaborarii reglementarilor urbanistice nu se poate pune inpractica planul de dezvoltare elaborat. La realizarea Planului urbanisticgeneral insa este recomandat sa se tina cont de ceea ce rezulta in acestplan de dezvoltare, de ceea ce cetatenii declara ca doresc sa seinfaptuiasca la Rosia Montana in folosul lor si a urmasilor lor.




2008-2013

103

VI. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIEFactorul dedecizie

Care sunt aşteptărilefactorului de decizie

Ce facem pentru aîndeplinii aşteptărilefactorului de decizie

Ce se va întâmpladacă aşteptărileacestuia nu suntîndeplinite

În ce mod neinfluenţeazăfactorul de decizie

Care suntaşteptările noastrefaţă de factorul dedecizie analizat

Importanţa luipentru succesulproiectuluipuţin – 1important – 2f import. - 3

AutoritateaPublica Locala

- Realizarea planuluide dezvoltarestrategică- Dezvoltareadurabilă a localităţii

- Respectareastrategiei elaborate,oferirea de informaţiiperiodice desprestadiul acţiunii- Implicare activă

- Nu va participa dinpunct de vederefinanciar

- In mod esenţial.Fără contribuţiafinanciară /materială aacestuia nu se potîndeplini obiectivele

- Transparenţă- Susţinerematerială /financiară- Cooperare

3

CompaniaRMCG

Realizarea investitiei,profit

-Discutii, analize,reglementari-comunicareaevolutiei proiectului incomunitate

-Va solicita despagubirimateriale pentrusumele investite

Major. Suntafectate toatedomeniile vietii.

- actiuni inbenefeciulcomunitatii, locuride munca,activitateresponsabila caresa nu afestezemediul si sa creezepremiseledezvoltarii petermen lung

3




2008-2013

104

AGENŢIECONOMICI

- Promovareaimaginii firmei- Accesarea defonduri, finanţări,dezvoltare şiprosperitate

- Informări despreproiecte, programede finanţare- Cooperare înrealizarea proiectelor- Publicitate

- Nu va participa dinpunct de vederefinanciar- Nu se va implica ; vapune în pericolrealizarea unuia / maimultor proiecte

- Contribuţiafinanciară aacestorainfluenţeazăamploareaacţiunilor

- Cooperare 2

ORGANIZAŢIINONGUVERNAMENTALE(ONG)

- Promovareaobiectivelor acestora,

- Armonizare intereseONG / comunitate,discutii analize,solicitarea implicariisi deciziei

- Neimplicare înaccesarea unorfinanţări specifice- Riscul nerealizăriiimpactului dorit asupraunor grupuri ţintăspecifice

- Indirect - O bunacolaborare

1

BISERICA - O buna convieţuirea oamenilor

- Solicitareasprijinului ori de citeori e necesar- Implicare activă.

- Nu ne va ajuta indezvoltarea spirituluicivic al cetăţeanului

- La nivelulmentalităţi grupuluiţintă

- O buna implicarein viaţa comunităţii

3

INSTITUŢII LEDEÎNVĂŢĂMÂNT

- Sa promoveze si saeduce tinerii in spiritulcompetiţiei si alimplicării in viatasocietăţii civile

-Comunicare siinformarepermanenta

Generatia tinaraneimplicata

- In mod esenţial.- Implicarea acestuifactor conduce lareuşită

- Implicare activa indezvoltarea imaginiicomuneiConştientizare /implicarea directă atinerilor –beneficiari direcţi aidezvoltării durabile

3




2008-2013

105

MASS - MEDIA - Sa se realizeze ocampanietransparenta, amplasi realista, pe termenlung cu rezultatecuantificabile

- Ne îndeplinimstrategia mediatizândfiecare acţiune pecare o desfăşuram,facem publiceplanurile strategice

- Riscul unei imaginideformate a procesuluide dezvoltare durabilă- Neimplicare activă agrupurilor ţintă,datorată lipseicomunicării

- In mod esenţialdeoarece el estecel careinfluenţează inmodul cel mai sigursi amplu grupulţintă.

- O colaborarefructuoasă

3

CONSILIULJUDEŢEANALBA

- Dezvoltareadurabilă a zonei

- Implicare,informare, consultarepermanenta- Solicitareasprijinului pentruproiecte locale

- Întârzieri în realizareaunor proiecte

- Direct - Acordare deavize, aprobări- Implicarefinanciară

3

INSTITUTIAPREFECTULUIALBA

- Dezvoltareadurabilă a zonei

Consultare siinformarepermanenta

Sustinere insuficienta Indirect Sustinerea sipromovarea zonei

2

AGENŢIAJUDEŢEANĂ DEOCUPARE AFORŢEI DEMUNCĂ

- Ocuparea forţei demuncă

- Informare /consultare

- Îngreunareaprocesului de ocuparea forţei de muncădisponibile

- Indirect - Transparenţă- Furnizare deinformaţii

2

DIRECŢIA DEMUNCĂ,SOLIDARITATESOCIALĂ ŞI AFAMILIEI

- Extindereaserviciilor sociale

- Promovare proiectede interes social

- Neimplicare - Direct - Sprijin / cooperare 2




2008-2013

106

DIRECTIAJUDETEANA DECULTURA

-Organizareamanifestarilor sievenimentelorculturale,conservareapatrimonioului sitraditiilor locale

-Parteneriate siactiuni comune;

- Neimplicare - Indirect - Sprijin /colaborare

2




2008-2013

107

Elaborat in perioada ianuarie 2008 – iunie 2008 cu participarea liderilor locali si princonsultarea comunitatilor.

Date post:	04-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	quartz
View:	237 times
Download:	2 times

Planul Strategic RosiaMontana

Documents