Planul Strategic Iara

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj

1

Primaria Comunei Iara Consiliul Local Iara Judetul Cluj

2006-2011 PLAN STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICA COMUNA IARA JUDETUL CLUJSeptembrie 2006 Primar Popa Ioan Dorin Viceprimar Fagadar Alexandru1


2

2


3

3


4

Capitolul I - Introducere1.

Efectele

- Restructurarii

Industriei

Miniere.

Abordarea reconstructiei socio-economice a acestor zone din perspectiva politicilor guvernamentale de dezvoltare regionala si localaProcesul de aderare si integrare a Romaniei in Uniunea Europeana a insemnat si un amplu proces de restructurare, privatizare si eficientizare a economiei romanesti. Acest proces nu a ocolit nici sectorul minier la care economia comunei Iara a fost puternic ancorata. La nivelul judetului Cluj, comuna Iara a fost comuna pe raza careia s-a desfasurat cea mai ampla activitate miniera, fiind astfel si cea mai dependenta ca economie locala, de aceasta activitate. Procesul de restructurare a industriei miniere, prin inchiderea sau renuntarea la unele exploatari miniere, a inceput inca din anul 1991 dar, masivele disponiblizari si inchiderea a zeci de unitati miniere mari consumatoare de resurse financiare si materiale s-a declansat incepand cu anul 1997, la presiunea organismelor financiare internationale. Acest proces nu a inclus la inceput si o componenta de stopare a declinului economic al acestor zone miniere si de identificare si de sustinere a unor alternative economice viabile. Efectele imediate ale acestui proces de restructurare a activitatii miniere valabile si pentru zona Iara, au fost : explozia somajului in aceste zone ; scaderea puterii de cumparare a populatiei si implicit scaderea nivelului de trai ;

4


5

decuplarea acestor zone de la viata economica si sociala a regiunii din care fac parte ; aparitia simptomelor saraciei ; migrarea unei parti a populatiei, exclusiv cea activa si mai ales cei tineri, spre alte regiuni ale tarii sau in spatiul comunitar european; scaderea veniturilor la bugetele locale ; scaderea calitatii vietii oamenilor din aceste zone. Zona Iara a resimtit din plin acest soc deoarece 69 % din populatia activa de pe piata muncii, lucra in anul 1997 si pana i anul 2004, in sectorul minier, iar pe raza comunei, precum si in zonele invecinate existau mai multe exploatari miniere care apartineau de Sucursala Miniera Iara . Procesul de restructurare al industriei miniere a condus la o depreciere drastica a vietii economice si sociale a comunei. In absenta unor politici si strategii de dezvoltare la nivel national si regional, comunitatile miniere erau astfel condamnate la o disolutie socioeconomica totala. Prin urmare, crearea unor parghii institutionale guvernamentale cum este Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM), infiintata in anul 1997 prin OUG 64, a insemnat primul pas in vederea unei abordari institutionalizate a problematicii zonelor miniere si prima interventie planificata si organizata cu sprijin financiar guvernamental pentru identificarea unor solutii si implementarea unor masuri socio-economice de reconstructie a acestor zone miniere. Initierea, elaborarea si implementarea Proiectului Pilot al ANDZM Diminuarea Impactului Social , cu finantare de la Banca Mondiala, a reprezentat al doilea pas important si a insemnat pentru comuna Iara, prima posibilitate de accesare a unor fonduri pentru dezvoltarea locala. Desi obiectivele urmarite de proiect au fost:

5


6

sustinerea unor activitati pentru crearea locurilor de munca in zonele miniere; reconversia profesionala a fortei de munca si acordarea de sprijin pentru intrarea pe piata muncii a membrilor familiilor minierilor ; sustinerea activitatilor de dezvoltare comunitara ; cresterea capitalului social si a gradului de coeziune sociala si economica ; crearea unor structuri care sa sustina dezvoltarea locala si sa conduca la cresterea capacitatii implicati in acest proces ; sprijin pentru administratiile locale din aceste zone, in activitatile privind scrierea de finantare ; resursele financiare reduse, fapt specific proiectelor pilot, precum si catalogarea de catre Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, a unor zone miniere, cum este si zona Iara, ca zone periferice sau de rangul II , comparativ cu bazine miniere de tipul : Valea Jiului , Bazinul Gorj, au condus la o situatie de discriminare privind accesarea fondurilor si a facut ca pentru zona Iara acest Proiect Pilot al ANDZM, sa nu fi avut un impact semnificativ. De asemenea timpul indelungat de implementare, formalitatile si lansarea si accesarea programelor , au permis procedurile aplicate privind proiecte si identificarea unor surse de comunitatilor si a factorilor

accentuarea declinului economic si social in perioada 2000 2004. Fiind zona miniera de referinta in judetul Cluj, comuna Iara este in momentul de fata beneficiara aplicarii tuturor componentelor celui de al doilea Proiect derulat de ANDZM si anume Regenerarea Socio-Economica a Zonelor Miniere . O corelare a acestui Proiect cu potentialul local , cu o strategie de dezvoltare locala, cu strategia de dezvoltare regionala, va putea conduce la rezultate mai bune in procesul de dezvoltare al comunei Iara in urmatoarea perioada de timp.

6


7

Raportarea acestei strategii la conceptele de dezvoltare locala si dezvoltare regionala, la necesitatea planificarii, la identificarea nevoilor locale prin consultare comunitara si la sursele de finantare identificate sau posibile, poate da un orizont real si concret procesului de dezvoltare locala.

2.

Procesul de Dezvoltarea Regionalacentrale si

Ca ansamblu de politici si strategii ale autoritatilor publice

locale, elaborate in scopul imbunatatirii performantelor economice ale unor arii geografice constituite in Regiuni de Dezvoltare si care beneficiaza de sprijinul Guvernului Romaniei, al Uniunii Europene, al altor autoritati nationale si internationale, strategia de dezvoltare regionala trebuie sa porneasca de la nevoile de dezvoltare locala, pe care apoi dezvoltare nationala. Strategia de dezvoltare locala sau zonala a comunei Iara, trebuie sa fie in stransa legatura cu Procesul de Dezvoltare Regionala al regiunii din care face parte zona respectiva precum si cu prioritatile identificate de Planul National de Dezvoltare. In perioada care se va scurge pana la integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana si imediat dupa aceea, obiectivul general de dezvoltare regionala ramane: Cresterea gradului de atractivitate si competitivitate al regiunilor prin imbunatatirea infrastructurii economice, infrastructurii de transport si intarirea coeziunii sociale. Fara inlaturarea disparitatilor regionale si intraregionale, un asemenea obiectiv nu poate fi indeplinit. Zonele miniere, implicit zona Iara in judetul Cluj si in Regiunea Nord-Vest, reprezinta un exemplu de disparitate economica si sociala in raport cu celelalte zone. sa le sincronizeze cu cele de

7


8

Inlaturarea cauzelor acestor disparitati presupune la nivel de regiune urmatoarele prioritati : dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de transport; dezvoltarea mediului de afaceri ; dezvoltarea rurala ; dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale. La nivelul Regiunii 6 Nord Vest, regiune de dezvoltare din care face parte si judetul Cluj implicit comunitatea miniera Iara, Strategia de Regionala a identificat prin dezbatere publica 5 obiective specifice : Dezvoltarea unor produse de marca regionala si promovarea unor afaceri specifice regiunii ; Asigurarea suportului de infrastructura pentru dezvoltarea durabila ; Integrarea Dezvoltarea coordonata ; Promovarea economiei bazata pe cunoastere si formare continua . socio-economica de retele a grupurilor si si comunitatilor strategica dezavantajate ; parteneriale actiune Dezvoltare

3.Directiile de dezvoltare ale judetului ClujProgramul orientativ de dezvoltare economica si sociala a judetului Cluj a fost elaborat pe principiile si coordonatele programului de guvernare si a Planului National de Dezvoltare. Continutul programului are un caracter complet, fapt ce permite o urmarire riguroasa a modului de aplicare la nivelul intregului judet. Programul este structurat pe urmatoarele componente: Programele proprii de masuri actiuni si investitii, rezultate conform obiectivelor si prioritatilor specifice fiecarei instututii a statului;

8


9

Prioritatile si Programul de Dezvoltare economica si sociala stabilit de CJC ;

Prioritatile comunitatilor stabilite prin bugetele locale; Programul de dezvoltare al judetului Cluj are un continut amplu, fixat pe prioritatile si obiectivele programului de guvernare cu responsabilitati pe fiecare subcomponenta, pe fiecare structura, cu reprezentare in teritoriu si a autoritatilor administratiei publice locale. Programul precizeaza si sursele de finanatare necesare pentru realizarea obiectivelor propuse. Aceste directii de dezvoltare economica si sociala a judetului Cluj, in care trebuie sa se regaseasca si obiectivele comunei Iara, corelate cu masurile cuprinse in Programul de Guvernare si Planul National de Dezvoltare sunt: Combaterea somajului in randul tinerilor si a somajului pe termen lung; Pregatirea si instruirea personalului care asigura implementarea programului SAPARD; Asigurarea asistentei tehnice de specialitate in procesul dezvoltarii activitatilor agricole; Implementarea masurilor necesare pentru protectia mediului; Sprijinirea producatorilor agricoli in intocmirea documentatiilor pentru obtinerea de fonduri prin programul FIDA ( Dezvoltarea rurala a Muntilor Apuseni); Promovarea programului SAPARD, masurile 1.1 , 3.1, 3.4, 3.2, 4.1, 4.2; Pregatirea crescatorilor de animale pentru aderarea la Uniunea Europeana prin prezentarea si explicarea legislatiei in domeniu, concomitent cu cerintele de calitate pentru productia animaliera; Accesul egal si sporit la educatie;

9

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj Reconstructia invatamantului rural; Dezvoltarea institutionala a educatiei permanente; Continuarea programelor de reabilitare a scolilor din judetul Cluj;

10

Sustinerea sociala a elevilor pentru frecventarea scolii ; Sprijinirea de activitati educative extrascolare care valorifica traditiile culturale, locale, ca alternative reale de petrecere a timpului liber al elevilor; Sporirea eficientei actiunilor de orientare profesionala, realizata in scoli; Educatia familiilor de rromi; Cresterea calitatii educatiei; Aplicarea strategiilor in domeniul ocuparii si formarii profesionale; Integrarea familiilor de rromi.; Modernizarea serviciilor publice de ocupare a fortei de munca; Institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii si formarii profesionale; Reducerea saraciei si marginalizarii sociale; Organizarea de tabere multiculturale; Responsabilizarea comunitatilor locale in problemele legate de rromi; Imbunatatirea asistentei medicale in mediul rural; Infiintarea de unitati medico-sociale; Reinfiintarea centrelor de permanenta ; Finalizarea reformei proprietatii funciare; Promovarea unui program national de investitii in ferme vegetale noi, adresat cu prioritate tinerilor.; Sprijinirea valorificarii produselor agricole; Impadurirea terenurilor degradate; 10


11

Productia si transportul gazelor naturale dezvoltarea retelelelor de distributie a gazelor naturale ; Reconstructiia si consolidarea drumurilor publice;

Promovarea instrumentelor economice pentru politicilor de mediu;

implementarea

Extinderea retelei de arii protejate si rezervatii naturale; Intarirea parteneriatului cu ONG urile in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice; Prevenirea si combaterea criminalitatii

4.Procesul de Dezvoltare LocalaLa nivelul judetului Cluj orice Strategie de Dezvoltare Locala trebuie sa porneasca de la aceste obiective specifice, propunandu-si insa adancirea specificitatii prin sub-obiective care indeplinite vor reduce disparitatea sociala si economica la nivel judetean si regional dintre zonele mai putin dezvoltate si cele dezvoltate. Este si cazul zonelor miniere, implicit a zonei Iara care in acest moment prin restructurarea sau inchiderea sectorului minier, sunt decuplate de la viata economica a judetului si a regiunii din care face parte. Dezvoltarea locala a comunei Iara presupune implementarea unor politici locale si zonale multianuale, elaborate participativ si investitii in sectoare prioritare, care sa conduca la imbunatatirea mediului economic si social al comunei. Acest obiectiv local poate fi atins printr-un set de masuri care presupun efort financiar in urmatoarele directii:

11


12

Reabilitarea infrastructurii de transport, a cailor de comunicatie locala, a celor de acces spre zonele agricole, silvice, si spre cele cu potential turistic ; Reabilitarea si dezvoltarea utilitatilor publice ; Reabilitarea ecologica a zonelor publice cu valoare turistica si istorico-culturala; Dezvoltarea infrastructurii de afaceri;

Implementarea de proiecte care sa raspunda nevoilor de locuri de munca ; Implementarea de proiecte privind serviciile sociale si de sanatate ; Dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice.

5.Necesitatea implementarii unui Plan Strategic de Dezvoltare LocalaImplementarea unor asemenea masuri de dezvoltare socio-economica, presupune un Plan Strategic de Dezvoltare Locala, elaborat participativ, care sa reflecte cat mai fidel nevoile, optiunile si decizia cetatenilor precum si disponibilitatea acestora de implicare in problemele comunitatii si sa le fixeze in directii strategice de dezvoltare, identificand totodata sursele de finantare sau modalitatea de finantare a acestor masuri. Planul trebuie sa reprezinte radiografia generala a comunei, detalierea zonelor de interes, modul de implicare si rezultatul implicarii tuturor factorilor interesati, responsabili si relevanti de la nivelul comunei. Un asemenea Plan presupune largirea perspectivei cunoasterii zonei comunitatii, prin precizarile si clarificarile aduse, astfel incat toate oportunitatile de dezvoltare, precum si de finantare a Proiectelor propuse, sa poata utiliza un asmenea Plan Strategic, ca document de referinta in planificarea, metodologia

12

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj folosita, implementarea, monitorizarea, rezultatelor acestora.

13

evaluarea masurilor aplicate si a

Planul trebuie sa reprezinte cel mai important ghid in procesul de crestere a capacitatii autoritatilor locale de a-si planifica si elabora proiectele, a identifica si gestiona sursele de finantare in conformitate cu vointa comunitatii si exigentele Uniunii Europene.

Intregul orizont de dezvoltare locala al comunei Iara trebuie sa se raporteze la acest plan, ce urmeaza a fi permanent actualizat , in functie de oportunitati si de resurse. Nu in ultimul rand trebuie sa se tina cont de suportul legislativ al politicilor de dezvoltare locala si regionala.

13


14

Capitolul II Zona Miniera Iara PrezentareDATE GENERALE 1. Istoricul localitiiComuna Iara, mpreun cu satele ce-i aparin, au jucat un rol important privind viata social-economica din aceast zon. Din vremuri indepartate, Iara a fost un centru, un mare trg, unde se ntlneau att ramuri ale locuitorilor Apusenilor, ct i a celor din Cmpia Transilvaniei. n urm cu un secol, in zona Ierii i n inuturile Ierii au fost efectuate ample lucrri de cercetare, menite s evidenieze faptul c pe aceste meleaguri a existat via materiala si spirituala, c aici oamenii au avut inca din cele mai ndeprtate vremuri, preocupri economice, sociale si culturale . Astfel, la Iara, la locul Groapa Papii , pe drumul ce duce spre Bioara, s-au descoperit urme de construcii, ceramic , tegulae mamatae din epoca roman. Se presupune c, pe aici, ar fi existat o aezare de mineri care se

14

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj prelucrandu-l .

15

ocupau cu extracia minereurilor, a aurului cu deosebire, tot aici splandu-l i

n perimetrul satului Cacova Ierii, la punctul numit Cetate, au fost descoperite fragmente ceramice din faza de tranziie spre epoca bronzului, aparind culturii Coofeni, faza a doua, i din epoca bronzului, cultura SighioaraWietenberg, faza a doua i a treia.

La Buru a fost descoperit un depozit de obiecte din bronz, din care amintim un cazan i o ceac , alte numeroase obiecte din acest depozit aflndu-se n muzeul din Budapesta. Pe teritoriul satului Fgetu Ierii se afl numeroase urme privind extractia de aur i operaiunile de splare a aurului. Aceste urme sunt datate din perioada dacic, daco-roman i roman. Pe teritoriul satului Surduc i n hotarul su au fost descoperite importante urme de splare a aurului, din epoca roman (despre acestea sunt numeroase referiri n lucrrile istoricului Teglas). Importanta Zonei Iara ca spatiu de dezvoltare socio-economica din aceasta parte a Transilvaniei , consideram ca nu a fost suficient de bine cercetata si nici reflectata in scrierile existente de pana acum. Descoperirile demonstreaz insa c pe acest spaiu au trit daci, apoi, dup cucerirea Daciei, daci i romani, ca populatia a urmat si s-a integrat in procesul de formare al poporului roman, ca a fost via i activitate nentrerupt de-a lungul vremurilor. Un aspect important pe care astzi l admit cei mai muli cercettori si istorici, este existena unei populaii n ntreaga Transilvanie nc din perioada epocii bronzului care ncepe aici, n 1800-1700 i ine pn la 700 .e.n.

1.1.Atestarea documentar

15


16

Avnd un destin istoric i o individualitate proprie, localitile care compun azi comuna Iara sunt atestate documentar in diverse momente istorice. Astfel , primele atestri documentare le avem din perioada evului mediu. Potrivit documentelor, localitatea Iara este atestat in anul 1288. n Evul Mediu erau dou sate cu numele de Iara: Iara de Sus i Iara de Jos. Iara de Sus (prima localitate a comunei) era aezat n zona esului

Ierii, spre satul Bioara. n aceast parte se gsea i o min de aur, numit mult vreme n perioada contemporan Cororonia Banya, sau mina lui Coroianu. La locul cruia i se zice, Groapa Papii , era deci Iara de Sus. Iara de Jos (Alsojara) este atestat documentar tot din anul 1288.De fapt, la 1288 apare n documente sub numele de Jara, n 1322 tot Jara. In anul 1332 este amintit un Sacerdos de Jara (preot de Iara). In anul 1449 este pomenit Feljara, si tot in acelasi an Aljara. Dupa 150 de ani, respectiv n 1599, sunt amintite ambele localiti: Felso i Also Jara. n conscripia din 1733 apare doar denumirea Jara. n conscripia lui Bucow la 1760, apare cu denumirea Alsojar. La 1417, cele dou localiti apar n alte documente scrise mpreun Iara et altera, Iara i cealalt Iara, la 1426 Iara et Feljara . In 1474 localitatii i se mai spunea, Aurifodina in territoria possessionis Potrivit etimologiei acestui nume, un fapt este cert: denumirea are origine slavo-romn. Referitor la migraia slavilor n zon, aezarea ar fi primit numele de la un oarecare Iaroslav, un om de vaz, poate chiar stpnul acestor locuri. Apar n unele documente din perioada 1562-1592 nume de proprietari ai satului Iara de Sus, ca de exemplu : Iano Varsolvi, Iano Lupsai (familie de 16

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj romni din Lupa), Martin Hesati, Martin Tofanto, Dionine More.

17

i pentru aceast zon de la poalele Apusenilor, studiile istorice semnaleaz existena ntre anii 1366-1502 a unor cnezate i voivodate, (n special n depresiunea nor-estic a Muntelui Mare), la Ocoli, cnezat din care fceau parte Surducul, Iara, Agri, Slite, Scel, inclusiv satele Aiton, Plaiuri, Deleni i altele.

n 1448, este amintit cneazul de Ocoli Toma, care czuse deja n stare de servitute. Din documente inedite aflate la Direcia Judeean a Arhivelor Cluj, rezult c n anul 1766 existau n Iara 38 capi de familie cu statut de iobag, alte 7 vduve de iobagi (care ineau loc de cap de familie), 35 capi de familie de jeleri i alte 6 familii unde cap de familie erau vduve de jeleri, precum i 6 familii de igani. Parte din capii de familie iobagi fugiser de pe acest domeniu i erau urmrii pentru a fi readui pe domeniu. Toate cele 12 sate care fac parte din comuna Iara apar atestate documentar pentru prima dat cu cteva decenii sau secole mai trziu. Unele dintre acestea au fost declarate localiti (sate), abia n secolul XX: Maca, Lungeti, Valea Vadului i Valea Agriului.

2.CADRUL FIZICO-GEOGRAFICTransilvania este considerat de ctre muli specialiti ca ara tuturor formelor de relief , de la cmpia joas pn la munii relativ nali. Ea se nfieaz ntr-un peisaj natural deosebit de variat, complex i pitoresc. Faptul c s-au aezat oameni in aceast zon ntins a Apusenilor este urmarea simbiozei dintre acestia si formele de relief, care le-a oferit cadrul si potentialul natural unei dezvoltari socio-economice.

17


18

2.1.Aezare geograficComuna Iara face parte din aceast ar a Transilvaniei, fiind situat n sud-vestul judeului Cluj, la limita dintre Depresiunea Transilvaniei i Munii Apuseni.Face parte in zona Hjdate-Turda. Iara, ca reedin, este comuna ce numr 12 sate i are aproape 15 kilometri ptrai, fiind una dintre cele mai mari localiti din jude sub aspectul

ntinderii teritoriale (locul 19). Teritoriul administrativ al comunei Iara ocupa o suprafata de 14 387,48 ha. Depresiunea de contact Iara, care ocup partea central i nordic a comunei, este sculptat n sedimente dominant paleogene ale golfului IaraBioara i este conturat n amonte de defileul Surduc. Masivul Muntele Mare este prezent prin extremitatea estic a sa n zona Ocoli, iar Munii Trascu sunt prezeni prin prelungirile din partea estic, sudestic i sudic a comunei. Vecini ai comunei sunt: la vest Bioara (satul de centru i satul Muntele Biorii), la nord comuna Ciurila, respectiv satele Filea de Sus, Filea de Jos i satul uu; la nord-est comuna Petreti cu satele Petretii de Sus, Plaiuri i Livada; la est comuna Moldoveneti, iar la sud comuna Ocoli ce aparine judeului Alba. Cele 12 localiati din componenta comunei Iara sunt: Iara- centru de comuna, Agri, Borzeti, Buru, Cacova Ierii, Fgetu Ierii, Lungeti, Maca, Mgura Ierii, Ocoliel, Surduc, Valea Agriului i Valea Vadului.

2.2.ReliefulDac studiem cu atenie ntregul relief al Transilvaniei, vom constata c el se nfieaz intr-un peisaj natural deosebit de variat,complex i pitoresc. 18

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj constituind o important surs turistic.

19

Relieful comunei Iara este foarte diversificat, de un pitoresc aparte, el

Depresiunea Iara, n care se afl localitatea de centru, este strjuit, de o parte i de alta, de Muntele Mare i de Dealul Agriului. Muntele Mare i Muntele Trascului sunt prezeni n cadrul comunei, primul prin extremitatea sa estic nspre Ocoliel, al doilea prin prelungirile din

estul, sud-estul i sudul comunei. La rndul lui, Dealul Agriului, de 801 metri, este una dintre culmile semee ale zonei. Valea Ocolielului este puternic adncit (300-400 m), cu pante longitudinale mari (6-7 m/km) i numeroase rupturi de pante. Strbtnd intercalaiile de calcare cristaline, apa a creat aici Cheile Ocolielului. Relieful Munilor Trscu este strns legat de particularitile litologice, cptnd adesea un caracter greoi, cu culmi rotunjite i vi care-l strbat, uneori, sub aspect de defileu ( Defileul Surduc, Defileul Arieului). Pe valea prului Borzeti, relieful capt un aspect neuniform, avnd form de chei, cu fenomene exocarstice i numeroase rupturi sub form de cascad. Asemenea aspecte se ntlnesc i la coborrea de la Mgura Ierii spre Surduc. Relieful fluviatil este i el bine individualizat, zona fiind strbtut de Arie, care are o vale adncit, sub form de defileu. Afluentul su principal este Iara , avnd o vale cu o lunc larg, pe alocuri mltinoas precum i terase supuse unor procese slabe de tasare, n aval de Surduc, avnd o vale adncit sub form de defileu. Dezvoltat este i relieful antropic, reprezentat prin cariere, halde de steril, etc. n cadrul carierei Fgetu Ierii sunt afectate arii extrem de extinse prin

19

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj declanarea unor alunecri masive de teren.

20

2.3. VegetaiaIn zona Iara au fost identificate urmatoarele vegetaie: Subetajul gorunului - ocup zona nordic a comunei. Astzi pdurile subetaje i etaje de

sunt insularizate n urma defririlor ce au avut loc mai ales n ultimii 15 ani. Subetajul fagului - ocup cea mai mare parte din fondul forestier al comunei n centrul i sudul ei. Etajul boreo-nemoral cel de amestec, apare sporadic pe versanii umbrii sau n arealele nverzite din vile nguste. Vegetaia forestier azonal - se ntlnete n luncile Arieului, a Ierii i a afluenilor acestor ape. Au fost identificate urmtoarele asociaii: de arin negru, de arin alb, ce apar n zona nalt. Plantaiile de pin negru au fost efectuate n scopuri antierozionale. Se ntlnesc pe alocuri fgete montane, amestecuri de rinoase cu fag. Vegetaia ierboas - este n mare parte de provenien secundar. n lunci, n microdepresiuni umede se ntlnesc asociaii de hidrofile de lunc i unele asociaii de fnea. Alte asociaii se ntlnesc n locurile mltinoase. n locul pdurilor defriate s-au instalat asociaii vegetale ierboase secundare cu caracter stepic. Pe versanii sudici se afl asociaii de ierboase cu pronunat tent xerofil. 20


21

Suprapunatul duce la reducerea gradului de nchegare a vegetaiei, a biodiversitii generale i reducerea speciilor cu valoare nutritiv, furajer, acestea fiind nlocuite cu buruieniuri. Nici ariniurile, nici salicetele nu au scpat de impactul antropic. Aceste distrugeri au determinat scderea funciei hidrologice i antierozionale.

n ceea ce privete subetajul nemoral al gorunului, se ntlnesc peste 120 de specii nemorale native i aproximativ 100 de specii n pajitile ce au rezultat ca urmare a defririi pdurilor. Aici se ntlnesc specii rare precum: Papucul Doamnei, Bulbucul (n locul numit Dumbrava Ierii, situat la 2,5 km N-E de Iara). n ceea ce privete fagul, sunt peste 250 specii nemorale i 144 specii de pajiti secundare. Din ecosistemele azonale i intrazonale se remarc cele cacifile (peste 400 de specii native).

2.4.FaunaAceast zon are o faun bogat. Fat de patrimoniul forestier ce-l are comuna, fondul de vntoare este relativ mare, fiind format din mamifere de talie mare ca: mistretul, cpriorul, vulpea, precum i iepurele comun. Mai rar se ntlnesc lupul, cerbul i extrem de rar rsul. Din categoria psrilor, se ntlnesc: fazanul, cocoul de munte, potrnichea, prepelia, turturica, uliul porumbar, uliul psrar, bufnia, corbul, cioara cenuie, coofana, gaia, butura, vrabia, mierla, privighetoarea, cucul, ciocnitoarea, sturzul. Dintre psrile migratoare se ntlnesc rndunica i barza. n apele ce strbat comuna, (Arieul , Valea Ierii, Valea Vadului), triesc: pstrvul indigen, scobarul, porcuorul, cleanul, chicanul. Cu excepia

21


22

pstrvului indigen ceilali peti sunt pe plan secundar n apele de munte (Valea Ierii, Valea Vadului). Aceste specii se gsesc pe Arie, n sus spre Moldoveneti. Dintre crustacee se gsete racul. n ceea ce privete fauna localitilor pot fi ntlnii : obolanul de cas, oarecele de cas, nevstuica, dihorul. Podurile caselor vechi sau ale celor nelocuite sunt preferate de cucuvele i lilieci.

2.5. HidrografiaReeaua hidrografic a comunei Iara este tributar Bazinului Hidrografic al Mureului ( Bazin de ordinul I), avnd drept colector principal Valea Arieului, care traverseaz tangenial comuna n partea de sud a acesteia, i Valea Ierii, care traverseaz longitudinal - pe direcia NV-SE- a teritoriului acesteia, constituindu-se ca afluent de stnga al rului Arie. Se mai adaug Valea Ocoliel, afluent de stnga al rului Iara. Regimul hidrologic al cursurilor de ap de pe teritoriul comunei Iara se difereniaz n dou tipuri: regim carpatic transilvan - caracteristic pentru Valea Arieului, Valea Ierii i Valea Ocolielului, cu ape mari de primvar cu durat de 1-2 luni (martie-aprilie). Aceast perioad este urmat de viiturile de la nceputul verii (mai-iulie). Din luna iulie pn n noiembrie se instaleaza o perioad caracterizat prin secet hidrologic,cu ntreruperi determinate de viituri care sunt n cretere ca frecven n ultimii ani. Viiturile de toamn au o fecven de producere de 30-40%, nclziri brute. regimul pericarpatic transilvan - caracteristic pentru cursurile de ap dezvoltate n partea de est a comunei (prul Agriului, prul Caprei), cu ape mari de scurt durat, de origine pluvial n luna martie i cu viituri mai ales n perioda mai-iulie. Alimentarea hidric a cursurilor de ap aferente comunei Iara este 22 iar iarna se pot produce viituri catastrofale, cu frecven de producere de 10-20%, determinate de

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj pluvional, n special urmat de cea subteran care are un caracter moderat.

23

n zona montan cantitatea de precipitaii este n cretere : de la 7l/s/km ptrai n partea de est a comunei pn la 10l/s/km ptrai n zona montan. Scurgerea medie a aluviunilor n suspensie pe teritoriul comunei Iara are valori de 0,1-1t /ha/an.

Turbiditatea medie (coninutul n particule diverse, aflate n suspensie) a cursurilor de ap (cu excepia Agriului) are o valoare de 250-500gr/m cub, fiind mai crescut n partea deluroas din estul comunei, unde se dezvolt pe suprafee extinse argilele. Cursul de ap propriu-zis care dreneaz teritoriul comunei Iara, este Arieul. El este colectorul principal al tuturor cursurilor de ap de pe raza comunei. La intrarea pe teritoriul comunei, Arieul are un debit mediu multianual de cca. 19mc/sec., iar la ieire de cca. 23mc/sec. Panta medie este de 2,3m/km la confluena cu raul Iara. Principalul afluent de stnga al Arieului este rul Iara, care dreneaz partea central a comunei pe direcia NV-SE. Curge pn n Arie, n dreptul satului Buru, la o cot de 358 m. Pe teritoriul comunei curge pe o distan de cca. 15 km, de la izvorul su din masivul Muntele Mare (1775 m altitudine) si pana la varsare in Aries. Suprafaa bazinului este de 321 km/p, iar cea a fondului forestier de 14545 ha, rezultnd un procent de mpdurire de 45,3%. De menionat c din cei 184 km ai Arieului, de la izvoare i pn la vrsarea n Mure, circa 15 km sunt pe raza comunei Iara. Pe teritoriul comunei, rul Iara are caracter longitudinal. Dup ieirea din depresiunea Iara Svdisla, intr n defileul de la Surduc, la nivelul luncii valea avnd o lime de 50-80 m. Terasele aproape lipsesc n acest sector, cea mai

23

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj dezvoltat terasa avnd-o lunca.

24

Valea Ocoliel este mai dezvoltat n partea vestic a comunei , n zona montan. Izvoarele sale se afl la o altitudine de 1540 m, n perimetrul Munilor Biorii. Este afluent de stnga al Arieului, lung de 25 km, i conflueaz cu Arieul n amonte de satul Lungeti, la o altitudine de 374 m. Panta medie de curgere este de 47%. Aa se face c are un aspect de vale slbatic,

curepeziuri, mai ales n chei. Suprafaa bazinului este de 51 km2, iar a fondului forestier din cadrul bazinului este de 1836 ha, rezultnd un procent de mpdurire pe bazin de 36%, procent superior mediei de baz. Aceast vale are un aspect peisagistic de vale montan tipic. Agriul ( Valea Agriului), afluent de stnga al Ierii, este tip de apa de deal. Izvorte de sub Dealul Agriului, de la cota 670 de m. Conflueaz cu Iara , n zona defileului Surduc, la cota 475 m. Panta medie este de 31% i are un coeficient de sinuozitate de 1,8. Pe cursul superior valea are aspect de defileu. Apa freatic este prezent pe ntreg teritoriul comunei, dar la diferite adncimi i caliti. n ariile de lunc i terase are diferite medii i potabilitate buna.

2.6.Drumurile i distanele ntre localiti DrumurileDrumul naional (DN 75) : Turda-Mihai Viteazu- Moldoveneti-Buru spre Cmpeni-Abrud, care este i limit cu judeul Alba, strbate comuna de la Buru pna ieirea din satul Lungeti; pe firul acestei osele se gsete satul Lungeti la cca. 3,5 km de Buru, n sus pe Arie. Drumul judeean: DJ 197 de la Buru-Surduc-Iara-Bioara-Luna de

24

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj Sus- Floreti; Drumul judetean : DJ 107 Iara-Surduc.

25

Drumuri comunale: DC 103 Iara-Agri; DC 87 Iara-Borzeti; DC 102 Iara-Cacova Ierii; DC 105 Iara-Ocoliel deviat prin DN 75; DC 104 i DC 106 Iara-Surduc-Mgur; DC 104 Iara-Valea Agriului; DC 102 Iara-Cacova IeriiValea Vadului;

DistaneIara - Cluj-Napoca- 43 km; Iara - Turda- 31 km; Iara - Agri- 5 km; Iara Borzeti- 15 km; Iara - Buru-10 km; Iara - Cacova Ierii-3 km; Iara - Fgetul Ierii 0,5 km; Iara - Lungeti- 13,5 km; Iara - Maca- 4 km; Iara - Mgura Ierii- 9 km; Iara - Ocoliel- 9 km; Iara - Surduc- 3 km; Iara - Valea Agriului- 3,5 km; Iara Valea Vadului- 9 km.

3. Profilul Socio-Economic si Cultural Spiritual al comunei IaraComunitatea miniera Iara este o comunitate de referinta din judetul Cluj, afectata grav de restructurarea sectorului minier. Pe raza comunei Iara a functionat o societate miniera cu doua exploatari miniere: una de fier si una de nisip cuartos, exploatari unde au lucrat peste 2500 de locuitori ai comunei, reprezentand cca 69% din populatia activa. Inchiderea acestor exploatari a condus la pensionarea si disponibilizarea a peste 2300 angajati, in prezent numarul de someri proveniti din minerit, aflati in evidentele oficiale fiind de 730. Dezvoltarea socio-economica a comunei Iara dupa Revolutie, a fost si a ramas un proces lent, bulversat de restructurarea sectorului minier, care a lasat un gol de peste 2000 locuri munca, tot atatia someri si familii fara venituri, precum si o scadere drastica a veniturilor la bugetul local aproximativ 60-65%. 25


26

Prin masuri temporare de protectie sociala si preocuparea de identificare de solutii, administratia judeteana si locala, a stopat partial dupa anul 2004 acest declin, dar despre o dezvoltare economica nu se poate vorbi atata timp cat atractivitatea naturala a comunei Iara nu este sustinuta de o atractivitate privind infrastructura de comunicatie, a mediului de afaceri, a serviciilor publice, a puterii economice a locuitorilor. Nu exista retea de apa curenta in toate localitatile existenta necesita o reabilitare urgenta. Nu exista de asemenea retea de gaz metan, iar reteaua de canalizare este foarte redusa (1.5 km) si nu corespunde normelor de protectie a mediului. Nu exista un management integrat al deseurilor menajere . Prin urmare, utilitatile de baza solicitate de orice investitor ori lipsesc, ori nu sunt reabilitate sau modernizate. Mediul de afaceri este dominat de activitatile de comert. Doar doua societati economice activeaza in domeniul productiei (industria extractiva, panificatie), si 4 societati in domeniul serviciilor (transport, constructii). Resursele naturale existente sunt : piatra, calcarul, nisip cuartos, argila, fier si lemn. comunei, iar cea

3.1. SITUATIA SOCIO-DEMOGRAFICAComuna Iara are un numar de 5110 locuitori , carora le sunt aferente 2157 gospodarii. Dintre acestea 29 sunt propietate de stat. Populatia activa este reprezentata de 3627 locuitori din care populatie ocupata 663. In cadrul structurii populatiei avem 1810 pensionari si 100 persoane cu dizabilitati. Presiunea somajului, extrem de ridicat, este atenuata doar de migratia unei parti din populatia activa (cca 20-25%), in special cea tanara, catre spatiul Uniunii Europene.

26

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj familii. La nivelul comunei Iara exista un necesar de cca 75 locuinte sociale.

27

Privind ajutorul social, la nivelul comunei Iara in plata se afla 80 de

Serviciul de Asistenta Sociala are in evidenta trei copii institutionalizati. Nu exista deocamdata abandonuri scolare. Privind problemele sociale, singura structura care a functionat aproape de nevoi si normalitate a fost Serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Primariei. Acest serviciu a avut ca preocupare constanta aplicarea legislatiei in domeniul asistentei sociale, prevenirea separarii copilului de mama, prevenirea abandonurilor scolare si cele familiale.

3.2.Infrastructura de comunicatie si servicii publiceComuna Iara beneficiaza de o infrastructura de comunicatie, dupa cum urmeaza : DN 8 km ; DJ 5 km ; DC 59 km ; Ulite si strazi 12 km. Toata aceasta retea necesita o reabilitare si modernizare. Ea constituie totusi un factor pozitiv pentru viata economica a comunei, accesul facil spre zona fiind astfel asigurat. Reteaua de apa existenta insumeaza 20.5 km, deservind 577 de gospodarii. Restul gospodariilor sunt alimentate prin captare de apa din fantani cu ajutorul hidrofoarelor, sau direct din puturi comune si individuale. Reteaua de apa existenta este tehnic ingrijita si asigurata de Primaria comunei Iara. 27

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj este nevoie de o modernizare a statiei de pompare si clorinare.

28

Din aceasta retea, necesita o reabilitare urgenta cca. 7 km. De asemenea Reteaua de canalizare menajera insumeaza 1,5 km. La aceasta retea sunt racordate 280 de apartamente si 35 de case. Prin urmare este nevoie urgenta de o extindere a acestei retele intr-o prima faza la nivelul localitatii Iara si spre zonele de interes economic, iar intr-o a doua etapa spre toate localitatile apartinatoare comunei. Pentru a corespunde din punct de vedere a normelor de mediu, este nevoie de o statie de epurare privind aceasta retea de canalizare menajera. Reteaua de alimentare cu gaze naturale este in stadiu de proiect , demersurile sunt deja facute, urmand ca in anul 2008 sa inceapa lucrarile si pe teritoriul comunei Iara. Comuna Iara mai beneficiaza si de o retea de televiziune prin cablu, care creaza posibilitatea vizionarii a 15 canale de televiziune si de o retea electrica in lungime de 59 km. Veniturile proprii ale comunei nu pot asigura sustinerea unor proiecte de anvergura privind aceste servicii publice, prin urmare fara o interventie guvernamentala sau fara finantari cu sprijinul Uniunii Europene, nu putem discuta despre o dezvoltare economica durabila a comunei. Prin urmare, perspectiva de dezvoltare economica a comunei Iara este conditionata de aceste programe, de investitiile care se vor face in infrastructura in urmatorul interval de timp.

3.3.SISTEMUL EDUCAIONALInfrastructura sistemului educational al comunei Iara este asigurata de una din cele mai mari retele de unitati scolare din mediul rural din judetul Cluj si anume: 5 scoli care gazduiesc in prezent un efectiv de 350 prescolari si scolari . Elevii scolilor din comuna Iara beneficiaza de o baza materiala buna si de un colectiv competent de cadre didactice, premise necesare pentru 28

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj desfasurarea in conditii optime a activitatii de educatie. SRUCTURA SISTEMULUI EDUCATIONAL 1unitate cu personalitate juridica Scoala Iara - cu clasele I-VIII Structuri scolare subordonate: - Gradinita si scoala cu clasele I-IV Agris - Gradinita si scoala cu clasele I-IV Cacova Ierii

29

- Gradinita si scoala cu clasele I-IV Masca - Gradinita si scoala cu clasele I-IV Surduc La scoala de centru procesul de invatamant se desfasoara intr-un singur schimb in 5 grupe de gradinita cu 101 prescolari, 8 clase de ciclu primar a 134 elevi si 8 clase de ciclu gimnazial cu 167 elevi. RESURSE MATERIALE - 11 sali gradinite ; - 12 sali ciclu primar ; - 8 sali ciclu gimnazial; - 1 laborator informatica- fizica ; - 1 laborator biologie-chimie; - 1 sala biblioteca ; - 1 sala de sport; - Sala profesorala; - Birou director; - Birou secretariat; - Birou contabilitate; - Atelier intretinere; - Teren de sport; - sal IT (10 calculatoare)

29

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj Mijloace media: 24 calculatoare, televizor, 3 radio-casetofoane, scaner, 4 imprimante, 1 fotocopiator - alte dotari: fax, internet, centrala termica proprie.

30

PARTENERIATE Scoala Iara este de 6 ani in parteneriat cu Organizatia MECHELEN-ROEMENIE din Belgia cu ajutorul careia au fost finalizate o serie de proiecte dupa cum urmeaza:

- dotarea scolilor cu mobilier scolar, materiale didactice, jucarii pentru gradinite ; - modernizarea grupurilor sanitare; Primaria Iara se afla in parteneriat cu urmatoarele ONG-uri: World Vision; Ruralis Transilvanie; Societatea Avram Iancu; Fundatia Societatea Civila. Civitas

3.4. SNTATEn comuna Iara asistena medical este asigurat de un centru de sanatate cu cladire proprie, deservit de 2 medici, 5 asisteni si 6 ingrijitori si de doua cabinete medicale individuale, deservite de 2 medici de familie si 2 asisteni. Medicii de familie asigur asisten medical pentru specialitile medicin general i pediatrie. Tot in cadrul centrului de sanatate funcioneaz 1 cabinet stomatologic 30

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj deservit de 1 medic.

31

n centrul de comun funcioneaz o farmacie de uz uman, care deservete atat comuna Iara, ct i comunele nvecinate. n localitatea Iara, mai funcioneaz i un Dispensar Veterinar unde lucreaz un medic i 3 tehnicieni veterinari.

3.5.CULTURA SI RELIGIAPana in anul 1989 au fost construite patru cmine culturale la Iara, Buru, Cacova Ierii i Agri. Aceste camine culturale sunt folosite pentru diverse activiti culturalartistice si publice. Biblioteca comunal din centrul comunei Iara are detine volume de carte, fiind frecventat de circa 900 cititori anual. Pe langa aceasta biblioteca publica mai exista i o bibliotec colar care detine un numr total de 27.446 volume. 11.500 de

LCAURI DE CULTBISERICA ORTODOXBiserica ortodoxa din Iara, nu a avut o construcie proprie, aici functionand biserica greco-catolic pana in anul 1948. Acest cult a avut si un protopopiat in comuna Iara. n 1948, n conformitate cu noua lege de organizare a cultelor, lacasul de cult al bisericii greco-catolice a fost preluat de ortodocsi. Biserica veche din Iara, conform unor documente a existat nc din secolul XIII, ns a fost complet ars, o dat cu satul ( Iara de Sus). Exist o fntn creia localnicii i spun Fntna Clopotelor. Tradiia oral spune c n acel loc ar fii ascuns romnii clopotul bisericii n timpul invaziei ttare. n 1929 s-a nfiinat Parohia Ortodox din Iara, fr a avea biseric ci

31

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj doar o capel n casa preotului endrea Alexandru.

32

Biserica nou, n form de cruce, cu apte turnuri, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost construit ntre anii 1992 2006. Constructia ei s-a facut cu profunda implicare a comunitatii si a preotului paroh Arion Vasile. La Agri a existat o biseric ortodox din lemn, construit n 1747. n 1926 a fost construit o biseric nou, prin eforturile preotului Gheorghe Purdea. Se spune c n Borzeti, ar fi existat cu secole n urm o

mnstire, (locul este numit de ctre localnici La Mnstire). Biserica actual este din piatr, acoperit cu tabl, de dimensiune mic. Parohia exist din secolul al XIV- lea. Parohia de la Buru, a fost nfiinat n anul 1482, sau poate chiar mai devreme, deoarece pe actualul loc al bisericii, pe malul Arieului a mai fost o construcie bisericeasc. Actuala biseric este construit din anul 1860. La Cacova Ierii, a existat o biseric din lemn, care n timpul revoluiei din 1848 a fost incendiat.n anul 1852 a nceput construcia alteia n care se oficiaz slujbele i n prezent.n prezent la Cacova Ierii preot este Arion Vasile. n Fgetul Ierii, exista o biseric din lemn nc din anul 1840, Biserica a fost reconstruit din temelie tot din lemn n anul 1965. La Lungeti n interiorul bisericii, sus pe o grind st scris: De la zidirea dinti la anul 1741 n Slcina de Sus i slujind pn viitorul an 1907 i zidirea al doilea n Lungeti de Sus 1907 n mai i savrindu-se pn n viitoarea lun 16 decembrie 1907.Prim corator Ciocoi tefan i Gligor Lung. n Mgura Ierii exist parohie ortodox din anul 1733, actuala biseric a fost construit n anul 1784. Ea are o form de nav i este construit din lemn. La Ocoliel prima biseric, a existat nc de la 1673. n anul 1849, biserica a fost incendiat.Au scpat incendiului o serie de valori, ntre care i trei icoane de lemn i un crucifix de la anul 1700. n satul Surduc, a existat o parohie ortodox cu mult nainte de anul

32

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj 1700.

33

Dup ce ntre anii 1700 i 1759 credincioii au fost trecui la unii, n anul 1760 revin la ortodoxie, pentru ca n anul 1791 s fie obligai s treac din nou la greco-catolici. Biserica este din lemn i a fost ridicat n anul 1858.Ca obiecte de mare valoare pe care le poseda biserica sunt: uile mprteti; picturile pe sticl i crile de ritual scrise cu litere chirilice. Biserica din Surduc este unic prin pictura pe lemn realizat in anul 1858 de ctre pictorul Ilie Popa.

BISERICA ROMANO CATOLIC Construcia bisericii s-a fcut prin contribuia populaiei din Iara la anul 1332. De atunci dateaz i parohia. Primul preot paroh a fost Demeter care a pltit la Sfntul Scaun 40 dinari. Actuala biseric catolic, a fost construit n anul 1568, populaia maghiar din Iara a fost obligat insa, s treac la unitarieni. Astfel doar n secolul XVIII ei apar din nou sub conducerea iezuiilor, baronul Kemeny Zigmond. n anul 1782 s-a ridicat o capel apoi n anul 1802 biserica. Dup o pauz de 217 ani se renfiineaz n anul 1787 parohia romano- catolic. n timpul rzboiului biserica catolic a fost bombardat, fapt care se observa i astazi . Turnul bisericii este legat cu srm, pentru a nu se desface. fiind sprijinii si de

BISERICA REFORMATDintr-o serie de documente, rezult c prima biseric reformat s-a construit la Iara n anul 1730, prin donaie de bani i teren. Din aceti bani s-a construit o mic biseric cu pereii din lut. Atunci s-a nfiinat i parohia. Actuala biseric s-a construit n anul 1820, pe cheltuiala grofului Thoroczkoyi Pal. n anul 1849, biserica a fost incendiat disprnd clopotele.

33


34

Biserica a fost reconstruit n anul 1858. n aceast biseric se afl o biblie tiprit la Budapesta n anul 1805 i o org din anul 1893. n prezent numrul credincioilor se ridic la 30.

BISERICA UNITARIANBiserica actual din Iara a fost construit n stil romanic, n secolul aisprezece. Iniial a fost a romano-catolicilor. Biserica a fost incendiat de mai multe ori. Incendiul din anul 1848 a fcut s cad bolta. Reconstrucia a nceput n anul 1852 i s-a desfurat pn n anul 1865. Bolta din piatr a fost nlocuit

cu scndur tencuit. Turnul a fost construit n secolele XVI XVII. Biserica a fost construit din piatr, crmid i lemn. Acoperiul iniial a fost fcut din indril si nlocuit cu tabl la turn n anul 1893, iar restul n anul 1914. Este declarat monument, fiind cea mai veche biseric din satul Iara. Actuala biseric adpostete 40 de enoriai.

MONUMENTE SI MUZEEMonumentul Ioan Arion construit n anul 1997, monument realizat cu aportul Consiliului Local al Primriei Iara, respectiv al conducerii Exploatrii Miniere Iara. Eroul Ioan Arion este originar din satul Agri. El a participat la Marea Unire de la Alba Iulia din anul 1918, fiind ucis mielete la drumul de ntoarcere spre cas n gara din Teiu. Monumentul lui Avram Iancu a fost dezvelit n anul 1996, cu aportul financiar al Consiliului Local Iara. Initiator si sutinator al ridicarii acestui monument fiind poetul Vasile Copilu Cheatr. In cimitirul comunei s-a construit Monumentul Eroilor, ridicat n cinstea eroilor czui n cele dou rzboaie mondiale.Numrul eroilor czui este

34

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj de peste 250 de soldai romni.

35

La nivel de comun exist o cas muzeu n localitatea Fgetul Ierii, muzeu n care sunt adunate obiecte ce releva tradiiile , datinile si obiceiurile vechi de peste o sut de ani, ale acestei zone.

3.6.SPORT SI AGREMENTActivitile sportive se desfoar pe Stadionul Iara in suprafata de 6000 m2, pe terenurile sportive colare i alte terenuri sumar amenajate n unele sate. Consiliul local, societi comerciale i unele persoane de pe raza \

comunei Iara, sprijina material echipa de fotbal Minerul Iara care activeaz n divizia judeean. Pe terenurile sportive ale unitilor colare, elevii sunt antrenai la orele de sport, pentru fotbal, handbal, baschet i volei. Pentru activitati de divertisment functioneaza o discotec cu o capacitate total de 300 de locuri satisfacand partial cerinele de relaxare ale tinerilor.

3.7.SERVICII ADMINISTRATIVEComuna Iara prin unitatile sale administrative, invecinate. Aceste unitati avand dotarile necesare si personalul corespunzator asigura servicii pentru cetatenii din comunele limitrofe: Bioara, Valea Ierii, Svdisla, Petretii de Jos. Serviciile pe care Iara le asigur unitilor administrativ teritoriale nvecinate se refer la : operaiuni bancare prin Agenia CEC Iara, furnizare si plata energie electrica prin FDEE Electrica Transilvania S.A. P.E. Iara i servcii postale prin PTTR Iara. Primria Iara si Consiliul Local Iara au un aparat propriu format din 27 salariai i 13 consilieri locali. deserveste si zonele

35

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj este n curs de a fi reorganizat cu un numr mai mare de angajai.

36

Postul de poliie Iara asigur servicii publice pe raza comunei Iara i

3.8. SOCIETATEA CIVILO bun parte din sectorul civil este constituit i acioneaz prin organzatii libere neguvernamentale (ONG) create cu un scop anume: cultural, turistic, religios, sportiv, ajutorul persoanelor srace, persoanelor cu handicap, a celor fr locuin si persoanelor sinistrate, etc. n comun i desfasoara activitatea urmatoarele organizatii:

Asociaia cresctorilor de animale - de servciile creia beneficiaz cea mai mare parte din cresctorii de animale de pe raza comunei, dar si din comunele limitrofe; Asociaia World Vision - este o asociaie cretin, internaional, care functioneaza in comuna Iara din anul 2001. Aceasta a lansat programul mpreun pentru copiii notrii, un program care se desfoar pe o durat de apte ani. Prin acest program s-au adus ajutoare n valoare de 1,6 miliarde lei. Asociaia Ruralis Transilvanie - prin intermediul acestei asociaii, n luna iulie 2006, s-a desfurat primul schimb de experien dintre oraul Reichtett din Franta si Iara. Asociaia Avram Iancu care promoveaza valorile culturale ale

Apusenilor si traditia istorica ale acestor locuri.

3.9.TURISMULPe o ntindere de aproape 15 km ptrai, ct msoar comuna Iara, ntlneti o mare varietate a reliefului. Plecnd din centrul comunei, Iara spre Bioara i Valea Ierii, cltorul ntlneste falnicii muni ai Apusenilor, nu departe Muntele Mare, Muntele Biorii, Muntele Agriului, Muntele Filii, Muntele Scelului, cu pduri ntinse de brad, fag i stejar.

36


37

De la Cacova Ierii ajungi la Valea Vadului, o frumoas localitate romneasc spre Muntele Cacovii cu vrful Boinic de 1457 m. Mai departe, la mic distan n muntele Biorii exist o staiune foarte apreciat de turisti, statiune in care dup anul 1990 s-au construit o mulime de case de vacan. Daca pornim de la Iara pe Valea Ierii spre satul Surduc pn la Buru, distan de 8 km., vom intlni din nou un munte de nlime mai mic, pduri de-o parte i de alta si ape limpezi. n apele cristaline ale rului Valea Ierii, ap care despic munii, se gsesc cei mai frumoi pstrvi i lipani din zona Apusenilor.

ntreaga zon a Ierii este bogat n animale slbatice, loc bun pentru vnat, mistrei, cpriori, iar mai sus spre Valea Ierii poi vedea oimi, uri i cerbi. Intrnd n satu Buru, pe D.N. 75, daca o luam pe valea Arieului n sus, ntlnim pitoreasca localitate Lungeti, un sat mic aezat de-a lungul Arieului, cu oameni blnzi, buni, gospodari i primitori de oaspei. Tot pe cursul Arieului la ci-va kilometri spre dreapta se afla satul Ocoliel un sat retras, loc de agrement i odihn, de drumeie, aici afldu-se Cheile Ocolielului. Este o zon numeroase case de vacan. Dac o iei de la Buru n jos spre Turda, la doar 2 km. ntlneti o zon deosebit,cu pdure deas, unde este amplasata Cabana Buru. Aceast unitate turistic cunoscut n ar i peste hotare, are o capacitate de cazare de aproape 50 de locuri, condiii admirabile de odihn i drumeie. Buctria este i ea aleas specific zonei ardeleneti deosebit de variat i de bogat. La o distan de doar 5 km. de cabana Buru se afl localitatea Moldoveneti, localitate n care se gsesc ruinele cetii medievale. Un alt traseu pe care cltorul l poate parcurge, deosebit de interesant, de la 37 turistic frumoasa , unde s-au construit


38

Buru spre Remetea (jud. Alba), ducea spre o zona deosebit, unde ntlneti dou mnstiri, falnicul col al Muntelui Trascului i mai departe ruinele cetii Coleti. Satul Iara, centrul comunei este o localitate cu o istorie bogata, cu peste 716 ani vechime, atestat documentar din anul 1288, o aezare trg. Mult vreme Iara a cunoscut o mare activitate meteugreasc, pe prim plan aflndu-se olritul. Aici se aflau renumitele produse ceramice, realizate de olari a cror faim a trecut de graniele rii. n prezent activitatea de olrit i-a pierdut din importan, n localitate mai exist doar un singur olar care dei are o

vrst naintat nc modeleaz cu miestrie lutul, vasele ieite din mna lui fiind apreciate att n ar ct i peste hotare. La Iara, se gsesc biserici care au o arhitectur divers i o istorie deosebit de interesant. n primul rnd biserica unitarian care are o vechime de peste 750 de ani i biserica reformat n care sunt pstrate o serie de documente vechi, de mare pre. Studiile i analizele care au fost realizate, au dus la concluzia c n comuna Iara exist amunite zone care trebuie s fie protejate prin lege: Defileul Arieului cu rul Arie ce reprezint o adevrat coloan vertebral pentru Munii Apuseni; Depresiunea Buru, cu o lungime de 2 km; Cheile Borzeti care ncep n amonte de localitatea Moldoveneti unde intalnim repeziuri i cascade si un peisaj salbatic; Cheile Ocolielului, n care apar la partea superioar

numeroase stnci i mici abrupturi mascate de vegetaie arborescent.

3.10. SRBTORI LOCALE SI TARGURI38


39

ZILELE IERII - srbtoare cmpeneasc ncrcat de tradiie ce se desfoar la nceputul lunii august (5- 6), aceast srbtoare are menirea de a nlocuii tradiionala zii a minerului. La aceast srbtoare cmpeneasc se adun toate personalitile comunei, oameni cu renume la nivel local sau naional, plecati din comuna Iara. Srbtoarea se desfoar pe durata a dou zile este precedat de diverse expoziii ale artitilor plastici i a meterilor populari din zon.

TRGURI:La nivel de comun sunt ase mari trguri de ar care se desfsoar n : 13 februarie; 28 aprilie; 13 iulie 28 septembrie; 6 decembrie; De asemenea in a doua zi de marti, a fiecarei luni , se desfasoara un targ cu ocazia caruia au loc si activitati distractive.

39


40

4. Fisa prezentare localitateLocalitatea Judetul Teritoriu Administrativ- suprafata Localitati apartinatoare Primar Distanta pana la resedinta judet Situatia funciaraTeren arabil Pasuni Fanete Vii Paduri Neproductiv TOTAL 2848 Ha 3450 Ha 1711 Ha - Ha 5190 Ha 975 Ha 14175 Ha

IARA CLUJ 14387,48 ha. 13 POPA IOAN DORIN 40 KM.

Situatia Demografica Femei 2590 Barbati - 2520 TOTAL - 5110 Forta de munca activa-3627 Salariati - 662 Someri -237 Pensionari - 1810 Persoane cu dizabilitati - 100 Utilitati - Retea energie electrica exista ;

Nationalitati Romani - 4570 Maghiari - 180 Rromi 360

Specificul Local Relief 20% campie, 80% deal si 40

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj - Energie termica nu exista ; - Retea apa potabila exista doar n localitatea Iara ; - Retea canalizare menajera exista o retea improvizata de 1.5 km doar in zona centrala a localitatii Iara; - Retea gaz metan nu exista ; - Cai acces exist ; - Telefonie fixa exista ; -Telefonie mobila exista Orange Romania, Vodafone ; - Retea internet nu exista ; Management al deseurilor menajere nu exista ; - exista in schimb un contract cu Societatea Sal Prest, pentru colectarea deseurilor.

41

munte; Ape curgatoare Valea Ariesului,Valea Ierii,Valea Ocolisel ; Valea Agriului ; Lacuri nu exista , exista posibilitate de acumulare Resurse naturale de suprafatavegetatie forestiera, predomina stejarul , fauna- dominata de animale mici, piatra, calcar ; - de adancime - nisip cuartos, argila, fier . Altitudinea 670 m Dealul Agriului ; Surse de poluare gunoaiele menajere, rumegusul, dejectii animale ; Grad seismic nu exist ; Monumente istorice si de arhitectura exist, situri arheologice, monumente i ansambluri de arhitectur ( biserici); Capacitatea de cazare exista, cabana Buru, 50 locuri de cazare ; Facilitati fiscale locale nu exista; Cladiri disponibile pentru diverse activitati nu exist ; Investitori existenti in zona 7 ; Capital de stat Iaramin Capital mixt Cifra de afaceri/an 3.5 miliarde 1 miliard 300 milioane 10 miliarde 41

Economia locala Agenti economici Capital privat Industrie S.C. Lemnconstruct S.R.L. Agricultura Ferma Plus Comert Magazine 30, Constructii 5 Transport S.C. G.V.P. S.R.L. Turism S.C. Emilian S.R.L. TOTAL 35 Agenti economici Persoane autorizate Asociatii familiale TOTAL Institutii financiar bancare 35 10 6 51 1


42

Invatamant Primar- gimnazial Profesional Liceal Sanatate Spitale Dispensare

Nr. Unitati 14 Nr. Unitati 1 2 Fond Locativ De stat privat 20 sli

Nr. locuri

Nr. Locuinte

5.Dezvoltarea comunei Iara in viziunea administratiei localeConducerea Primariei Iara, Consiliul Local, a propus mai multe masuri de regenerare socio-economica a comunei, pe care asa cum rezulta din planul stategic, le-a supus unor dezbateri publice intr-un ciclu de seminarii, ce au avut loc in localitatile comunei.

Masura A Imbunatatirea infrastructurii locale de transportScopul Cresterea atractivitatii comunei in vederea realizarii unor investitii in economia locala. Activitati ; Modernizarea drumurilor de legatura intre localitatea Iara si satele apartinatoare ; Reabilitare si modernizare strazi ; Construirea si reabilitarea unor podeturi si punti pietonale afectate de inundatii. Modernizarea drumurilor judetene ce fac legatura cu municipilie Cluj Napoca si Turda. Realizarea unui sistem de transport in comun regulat spre orasele Cluj Napoca si Turda-rezolvat

42


43

Masura B Utilitati publiceScopul Cresterea calitatii vietii si al gradului de confort al populatiei Activitati: Reabilitare, modernizare si extindere reatea comunala de apa potabila;-se lucreaza la extindere n 3 sate Realizarea unei retele de canalizare si a unei statii de epurare ;proiect depus pe 322 Modernizarea retelei de iluminat public ; Realizarea unui management integrat al deseurilor; -realizat prin implementarea unui proiect PHARE 2006 la nivel microregional Realizarea aductiunii de gaz metan; Instalarea de microcentrale termice la principalele institutii precum si in unele cartiere ;

Masura C Infrastructura pentru administratie, educatie si culturaScopul Cresterea gradului de instructie, de educatie civica, de informare si de formare a unei culturi comunitare Activitati : Reabilitarea si dotarea bazei sportive ; Reabilitarea si dotarea scolilor de pe raza comunei ;50% rezolvat Modernizarea si dotarea primariei ; Construirea unei gradinite in localitatea Iara; Construirea de locuinte sociale ;

Masura D Infrastructura pentru timpului liber si protectie sociala

agrement, petrecerea

Scopul Creearea unor conditii populatiei locale pentru agrement si petrecerea timpului liber, care sa contribuie astfel la cresterea calitatii vietii 43

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj Activitati : Crearea unui centru de asistenta familiala ; Amenajarea de spatii de joaca pentru copii ; Amenajarea unui parc pentru odihna, promenada si agrement ;

44

Infiintarea de servicii sociale care sa raspunda nevoilor comunitatii;

Masura E Infrastructura de afaceriScopul Dezvoltarea mediului de afaceri si astfel o dezvoltare durabila a comunei Iara ; Activitati : Facilitati pentru investitori;????????????????? Redarea in circuitul agricol si economic totodata, aflate la fostul sector minier Iara ; 2 locatii rezolvate Amenajarea si modernizarea etc.; in implementare realizat PT Infiintarea unui Centru de colectare, prelucrare si valorificare, a laptelui de vaca, de capra si de oaie ; Infiintarea unui Centru de Consultanta Locala pentru potentialii oameni de afaceri de pe raza comunei si pentru sprijinirea firmelor mici ; Pietei locale de desfacere a produselor agro-alimentare, animale si pasari, obiecte de artizanat a terenurilor

Masura F Cresterea capacitatii institutiilor locale Intarirea coeziunii socialeScopul Cresterea capacitatii comunitare pentru sustinerea procesului de dezvoltare locala Activitati : Cresterea capacitatii autoritatilor locale privind accesarea si administrarea fondurilor destinate dezvoltarii locale ;

44


45

Necesitatea participarii la cursuri de instruire si perfectionare a persoanelor din administratia locala, din sistemul institutional local ; Organizarea de seminarii si dezbateri la nivelul comunitatii in vederea cresterii capacitatii comunitare, de a creea strategii proprii de dezvoltare, a identifica surse de finantare, a elabora si implementa proiecte, in scopul dezvoltarii locale. Sustinerea dezvoltarii societatii lung ; Elaborarea unei strategii locale privind instruirea si pregatirea unor persoane care sa se ocupe in comunitate de educatia referitoare la civile in general, care prin activitatile desfasurate poate contribui la intarirea coeziunii sociale pe termen

violenta in familie, violenta publica, violenta in scoli, consumul de droguri, prostitutie, alcolism, etc. Scopul acestei actiuni este cresterea sigurantei comunitatii ; Promovarea includerii sociale, imbunatatirea si diversificarea servciilor sociale de asistenta ; Sprijinirea comunitatii rromilor si a grupurilor sarace in vederea imbunatatirii conditiilor de viata si a integrarii lor sociale;realizat strategia Promovarea standardelor si cerintelor Uniunii Europene in problema protectiei sociale.

Masura G Conservarea si protectia mediului inconjuratorScopul Cresterea calitatii mediului ambiant Activitati : Introducerea sistemului integrat de management al deseurilor menajere ; realizat prin implementarea unui proiect PHARE 2006 la nivel microregional

45


46

Refacerea mediului afectat de activitatea miniera ; - rezolvat partial, trecute punctual cele nerezolvate Construirea unei rampe ecologice pentru colectarea deseurilor ; - in implementare Identificarea programelor de protectie a mediului in vederea intocmirii unor proiecte care sa conduca la stoparea oricarei degradari a mediului natural si la imbunatatirea calitatii lui .

6. Studii de fezabilitate existenteAdministratia Locala a comunei Iara a initiat elaborarea urmatoarelor Studii de Fezabilitate . S.F Canalizare menajera localitatea Iara S.F. Pod peste Riul Remetea S.F. Baza Sportiva si de agrement Iara S F Alimentare cu ap , sat Cacova Ierii SF

Capitolul IIIMetodologia si etapele procesului de elaborare a Planului Strategic de dezvoltare Socio-Economica al Comunei Iara

1. Descrierea Procesului de Elaborare a Planului Strategic

46


47

Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economica a comunei Iara, a fost elaborat in mod participativ, prin implicarea reprezentantilor tuturor grupurilor social-demografice din comunitate. Participarea populatiei la elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare Social-Economica, va contribui la cresterea spiritului de initiativa a oamenilor din comunitate, la implicarea categoriilor vulnerabile in procesul de luare a deciziilor si la responsabilizarea comunitatii pentru deciziile luate si pentru intreg procesul de dezvoltare. Totodata implicarea actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare al parteneriatelor, dintre administratia publica locala, organizatiile comunitare si sectorul privat, in directia solutionarii problemelor comunitatii. In elaborarea Planului Strategic al Comunei Iara s-a pornit de la identificarea nevoilor locale, repartizate pe domenii de interes, de la resursele locale si cele potentiale, de la prioritatile stabilite, urmarindu-se strategia de dezvoltare a judetului Cluj. Administratia Publica Locala a comunei Iara, a inteles necesitatea elaborarii unui asemenea plan in mod participativ, in vederea unei dezvoltari durabile a localitatii. De asemenea, atat programele derulate de Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere cat si programele cu finantare de la Uniunea

Europeana, ce urmeaza

sa se deruleze prin Fondurile Structurale ,

componenta regionala, reclama o asemenea exigenta si anume, existenta unei Strategii de Dezvoltare Locala, a unei Planificari elaborate participativ. Accesarea unor fonduri de finantare nerambursabile, nu poate fi facuta in absenta unui asemenea Plan Strategic in care trebuie sa se regaseasca toate etapele pregatirii unui proiect depus pentru finantare. Procesul de elaborare a Planului a fost initiat in primavara anului 2006, prin constituirea unui grup de initiativa, constituire facilitata de ONG Societatea Civila din Cluj Napoca, unul din partenerii importanti ai Primariei Iara.

47


48

Acest ONG acorda asistenta primariei Iara, in probleme de dezvoltare comunitara inca din anul 2005. De asemenea, un rol important in demararea elaborarii acestui plan a avut si informarea de catre reprezentantii ANDZM de la structura teritoriala Rodna, cu privire la existenta componentei de Infrastructura locala , in cadrul Proiectului derulat de aceasta Agentie, zona Iara fiind selectata pentru aceasta componenta. Potrivit acestei componente, accesarea unei finantari este determinata de existenta Planului Strategic de Dezvoltare Social- Economica. Facilitatorul a explicat importanta existentei planului si pasii de urmat pentru o elaborare participativa. Prin Dispozitia Primarului comunei Iara nr. 336 din mai 2006, a fost constituit oficial Comitetul Organizational de pe langa Primaria Iara, avand drept scop consultarea comunitara si dezbaterea publica in vederea identificarii necesitatilor si a domeniilor de interes ale cetatenilor, cuprinderea acestora in Strategia de Dezvoltare Locala. De asemenea, Comitetul Organizational a identificat propunerile cetatenilor privind liderii locali informali, care sa faca parte din Comitetul de Elaborare a Planului Strategic. Membrii Comitetului Organizational au fost instruiti de catre facilitator, in utilizarea de metode de abordare si consultare a comunitatii si anume :

Organizarea de Focus grupuri ; Dezbaterea publica ; Interviul ; Chestionarul ; Sedinta de analiza. Comitetul Organizational Iara, a optat in activitatea sa, pentru utilizarea tuturor metodelor mentionate mai sus.

48


49

Procesul de abordare a comunitatii a durat 45 de zile, operand in teren 2 echipe, dupa care a urmat sedinta de analiza si cercetarea efectelor in randul cetatenilor.

2. Concluzii rezultate in urma consultarii comunitatii in vederea elaborarii Planului Strategic de Dezvoltare SocioEconomica a comunei IaraComitetul Organizational a efectuat o cercetare la nivelul comunei Iara, pentru identificarea principalelor probleme ridicate de cetateni, care necesita rezolvare, cat si pentru identificarea liderilor locali, care sa reprezinte comunitatea in Comitetul Local de Dezvoltare Socio-Economica (CDSE), etape necesare in procesul de elaborare a Planului. Pentru efectuarea cercetarii s-au organizat 12 Focus grupuri, s-au aplicat chstionare la un numar de 170 de gospodarii si s-au luat interviuri de la 80 de cetateni, din cele treisprezece localitati ce alcatuiesc comuna. S-a sondat de asemenea si perceptia cetatenilor fata de autoritatile locale si modul cum vad acestea implicarea in rezolvarea problemelor comunitatii.

Centralizarea statistica :a)

rezultatelor,

a

condus

la

urmatoarea

76 % din cetatenii abordati declara ca au apelat la autoritatile locale pentru diverse probleme in special personale (ajutoare sociale, elaborare documente, asistenta sociala, etc).

b)

8 % s-au adresat Primariei pentru probleme de interes comunitar ;

49

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj c) 54% ;

50

gradul de satisfactie privind solutionarea problemelor a fost de

Conform opiniei cetatenilor privind interesul autoritatilor fata de problemele comunei si implicarea lor in solutionare, situatia sta astfel :a) 52% - interes foarte mare ; b) 19% interes mare ; c) 17% interes mediu ; d) 12% interes scazut. Opinia cetatenilor a tinut cont de mijloacele financiare si materiale existente, de parghiile pe care administratia locala le are la indemana, in vederea solutionarii problemelor comunitatii. Referitor la solutii, 76% din cetatenii comunei considera ca problemele locale nu pot fi solutionate in afara unui sprijin judetean si guvernamental si in absenta unor programe de finantare focalizate.

Privind situatia infrastructurii, publice, opinia cetatenilor arata astfel :a)

utilitatilor si serviciile

85% considera absolut necesara pentru dezvoltarea comunei, modernizarea drumurilor interne si reabilitarea celor externe, precum si realizarea retelei de canalizare ;

50

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj b) c) existente ;

51

36% se declara multumiti de serviciile de asistenta sociala 62% considera o prioritate si o necesitate cresterea si imbunatatirea serviciilor publice si dezvoltarea unor utilitati publice ;

Privind activitatea economica, opinia cetatenilor este aproape unanima :a) 95 % considera ca nu exista sprijin suficient din partea autoritatilor guvernamentale precum si o legislatie adecvata privind infiintarea de activitati economice in mediul rural, in fostele centre monoindustriale , (cazul Iara), sustinerea initiativei locale si a spiritului antreprenorial in aceste zone miniere ; b) 42% din cetateni se declara multumiti de autoritatile locale privind efortul de a atrage intreprinzatori in zona.

Necesitatile exprimate administratia locala.

de cetateni se suprapun in mare identificate si propuse de

masura cu masurile de dezvoltare

3. Principalele necesitati identificate ar fi :Domeniu 1.Infrastructura - drumuri de acces Probleme identificate care trebuiesc rezolvate - drumuri interne modernizarea drumurilor care fac legatura intre localitatea Iara si celelalte localitati ale comunei ; - reabilitare si modernizarea strazilor si ulitelor ;

51


52

- drumuri externe - refacerea drumurilor judetene ce fac legatura intre localitatea Iara si municipile Turda si ClujInfrastructura utilitatilor publice Napoca - Retea comunala de apa potabila ; - Retea de gaz metan ; - Retea comunala de canalizare menajera Infrastructura mediu - Retea de iluminat public de - Groapa ecologica ; -Ecologizarea perimetrelor miniere; -Plantatii forestiere pe terenurile degradate ; -Sistem integrat de management al deseurilor colectare , 2.Dotari edilitare transport, depozitare si reciclare. - Reabilitare scoala Iara; - Constructie gradinita sat Iara ; - Reabilitare baza sportiva comuna Iara; - Reabiliare si dotare camine culturale comuna Iara ; - Amenajare parc pentru agrement, odihna si promenada. 3.Economic - Amenajarea unei piete locale agro-alimentare si a unui targ comunal ; - Infiintarea unui centru de consultanta in afaceri ; - Infiintarea unui centru de colectare si prelucrare a laptelui ; - Infiintarea unui punct de colectare de plante medicinale si fructe de padure ; 4. Domeniul Social - Infiintarea unui centru de colectare a ciupercilor . - Infiintarea unui Centru de zi pentru copii proveniti din familii dezorganizate sau cu venituri mici ; - Sprijinirea constituirii de ONG-uri care sa asigure asistenta alcolismul - Realizarea unui centru de asistenta familiala ; 52 in procesul de educatie privind abandonurile, violenta in familie, consumul de droguri, prostitutia,

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj - Amenajarea unui Camin pentru batrani.

53

4. Infiintarea Comitetului de Dezvoltare Locala Socio-Economica (CDSE)Comitetul de Dezvoltare Locala Socio-Economica, a fost constituit pe baza propunerilor exprimate de catateni in cadrul Focus grupurilor si analizate in sedinta de analiza a Comitetului Oranizational. Pe langa propunerile facute de cetateni, membrii Comitetului Organizational au facut si alte propuneri, astfel incat sa fie acoperite toate domeniile ce fac obiectul Strategiei de Dezvoltare. Membrii propusi au fost consultati de catre Comitetul Organizational in legatura cu vointa de a face parte in mod voluntar din CDSE . In urma consultarii a rezultat componenta finala, aprobata in Consiliul Local Iara prin HCL nr. 39 din 19.05.2006. De asemenea, cu aceasta ocazie a fost aprobat si Regulamentul de Organizare si Functionare al CDSE.

Componenta CDSE Iara este urmatoarea :Nr. Crt .1 2 3 4 5 Vicovan Titus Balc Sorin Bustan Ioan Geana Florian Bica Danila Director Scoala Iara Diriginte posta Sef de post Politia Iara Consilier local Consilier local

Numele si prenumele

Situatia profesionala

53

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Popa Ioan Arion Vasile Popa Sebastian Todor Ioan Mera Viorel Cordis Viorel Popa Sidonia Muresan Traian Giurgiu Monica Nemes Ioan Cirebea Mihaela Serban Ioan Todor Valentin Bica Andreea Bichis Petruta Macavei Ioan Vesa Dan Vomir Maria Consilier local Preot Preot Inginer (fond funciar) Delegat satesc Consilier local Delegat satesc Consilier local Contabil Scoala Iara Delegat satesc Bibliotecar Functionar (inginer APIA) Intreprinzator Consilier juridic Referent social Manger RECL Delegat satesc Referent social

54

54


55

Capitolul IV1. Elaborarea propriu zisa a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economica a Comunei IaraGrupurile de lucru din cadrul CDSE, impreuna cu reprezentatul ONG Societatea Civila, au intocmit Planul de Activitati in vederea elaborarii Planului Strategic. In prima etapa s-a facut o instruire a membrilor CDSE de catre Conducerea Primariei si a facilitatorului in baza unei metode consacrate de facilitare si consultare comunitara, (metoda ORID), pentru procesul de elaborare a Planului si diseminarea rezultatelor catre cetateni.

55


56

In a doua etapa s-a trecut la elaborarea propriu zisa a Planului Strategic prin metoda seminariilor care a presupus desfasurarea unui ciclu de 5 seminarii interactive. Elaborarea Planului a inceput cu seminarul pregatitor in care au fost expuse : Necesitatea elaborarii Planului Strategic Participativ; Importanta existentei unui Plan Participativ; Analiza SWOT a potentialului comunei Iara cat si pe domeniile de interes; Identificarea factorilor de decizie, a factorilor implicati si a factorilor interesati.

Analiza S.W.O.T. - Comuna IaraPuncte Slabe- lipsa retea apa potabila in toata comuna ; - lipsa retea canalizare menajera ; - lipsa retea agent termic ; - lipsa management integrat al deseurilor ; - cladirile publice necesita reparatii capitale ; - amplasare periferica ; - bugetul local dezvoltare ; restructurata ; - un mediului de afaceri insuficient dezvoltat;

Puncte Tari- accesibilitate buna in zona ; - existenta unui potential de dezvoltare turistica ; - existenta unui potential uman flexibil, relativ calificat cu disponibilitate pentru orice domeniu de dezvoltare economica ; initiativa, disponibila pentru orice efort privind - ponderea preponderenta a populatiei tinere in cadrul populatiei active ;

care nu satisface nevoile de - administratia locala receptiva, activa, cu

- dependenta de industria miniera, intre timp dezvoltarea comunitatii ;

56

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj - somaj ridicat ; - spirit antreprenorial scazut ; nepotrivita cu cerinta de pe piata muncii.

57

- facilitati acordate de administratia locala pentru investitori ; existenta de drumuri pietruite sau modernizate ; - resurse naturale.

- pregatirea profesionala a populatiei active -

Amenintari- imaginea de comunitate miniera ; - lipsa unei strategii de dezvoltare ; -instabilitate -dezinteres legislativa privind al structurilor masurile politice interventie in cazul comunitatilor miniere ; administrative, judetene si nationale, problemele din comunitatea Iara ;

Oportunitati- atractivitate turistica ; - fructificarea potentialului silvic ; de - fructificarea potentialului uman ; - existenta programelor de finantare prin si ANDZM si alte organisme; Uniunea Europeana ; privind - existenta programelor de finantare de la

2. Analize S.W.O.T. Comuna Iara2.1 Infrastructura comunicatii, dotari edilitare, telecomunicatii, utilitati publice, mediu Puncte tari- existenta drumuri pietruite ; - latimea drumurilor corespunzatoare ; - drumul judetean 107 R asfaltat ; - cariera de piatra in zona; izvoare captate ; beneficeaza de iluminat public; -proiecte de infrastructura in derulare,

Puncte slabe- lipsa canalizarii si a unei statii de epurare ; - 50 km drum comunal ce necesita reabilitare si 30 km de drum secundar ce necesita pietruire ; - dotari insuficiente cu logistica, mobilier a albiile raurilor Valei Vadului si Iara

- statii de pompare, reatea apa in unele sate, scolilor, bibliotecilor, caminelor culturale ; - marea majoritate a satelor sunt electrificate si neamenajate ; - scoala gimnaziala Iara nereabilitata; - drum judetean ce necesita reabilitare;

57

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj ( constructia unui pod) ; - existenta unei retele de telefonie fixa; - existenta retelei de telefonie mobila -Orange. - ONG constituit; - existenta a trei Studii de Fezabilitate ; izvorului de la Cacova Ierii ; peste raul Ocolisel ; - existenta unei baze sportive ; - vointa cetatenilor de a participa la procesul dezvoltarii comunei.

58

- DJ 107 R , DN75 sunt grav afectate si necesita reabilitare; - retelele cu alimentare cu apa din sate sunt foarte vechi; - lipsa mijloace de transport in comun spre - Inexistenta unor cladiri publice (farmacie, - Inexistenta retelei de gaz metan.

- existenta unui proiect tehnic privind captarea localitatea Turda; -existenta unui proiect tehnic pentru podul de dispensar,gradinita) ;

Oportunitati- studii de fezabilitate existente; drumului judetean 107R; de la Guvernul Romaniei ; - programele ANDZM.

Amenintari- surse de finantare neidentificate pentru unele - migratia populatiei; fonduri insuficiente pentru intretinerea

- fonduri alocate pentru reabilitarea partiala a proiecte; -posibilitatea atragerii fondurilor strucurale si - pericol de inundatii; drumurilor ; - izolarea partiala a localitatii; - reamenajarea albiilor raurilor din comuna; - centre de colectare a fierului care polueaza ; - numar redus de specialisti ; - mentalitatea unor cetateni ai comunei ; - lipsa unor surse de informatii ;

Concluzii in urma analizei:58


59

Starea utilitatilor publice si absenta unora, constituie o piedica in calea potentialilor investitori, afectand astfel procesul de dezvoltare al vietii economice a comunei Iara. In absenta unor solutii de finantare, externe bugetului local, a proiectelor de reabilitare, de modernizare si extindere a infrastructurii de transport, a celor de constructie a unor utilitati publice, de reabilitare a cladirilor publice, nu putem vorbi de o dezvoltare durabila a comunei Iara.

59


60

2.2. Analiza S.W.O.T. Mediul de afaceriPuncte tari-implicarea investitori; - suprafete agricole mari, dar si de pasuni ; - suprafete intinse de padure; - existenta de zone cu potential turistic ; - existenta fortei de munca calificata mediu; si prelucrarea primara a bustenilor; alimentare ; - existenta unei firme specializate in productia de incaltaminte ; - existenta unei ferme de crestere a porcilor ; - existenta livezilor in Cacova Ierii si Masca ; - sursa de nisip cuartos de la Agris ; - existenta targului de animale. Fagetu Ierii si APL in sustinerea

Puncte slabepotentialilor - lipsa investitorilor; - distanta mare fata de orasul resedinta de judet; - lipsa drumuri agricole si forestiere; - cai de acces nereabilitate; - populatie imbatranita ; - absenta unor utilitati publice ; - spirit de initiativa scazut.

- existenta unor firme specializate in exploatarea - natalitatea scazuta ; - existenta unei brutarii si a unor magazine - lipsa unei piete de gros ;

60


61

Oportunitati- introducerea comunei in circuitul turistic; - valorificarea potentialului hidrografic; - posibilitatea construirii de pensiuni; focalizata ale A.N.D.Z.M.; - valorificarea potentialului de vanatoare; -valorificarea potentialului natural de medicinale si a fructelor de padure; - existenta resursei umane ; - existenta de resurse naturale in zona ; - construirea unui abator ; - posibilitate de acces la autostrada Bors-Brasov.

Amenintari- lipsa unei legislatii care sa incurajeze investitiile in zonele miniere, mai ales in cele izolate; unor programe si fonduri de finantare; - venituri scazute ale populatiei; plante absenta unui management al informatiei in procesul diseminarii catre cetateni; - pierderea mestesugurilor traditionale ; - defrisarea padurilor ; - inchiderea exploatarii miniere Iara; - deteriorarea continua a infrastructurii; - inchiderea spitalului Iara; - poluarea mediului;

- cuprinderea zonei in programele de finantare - birocratie excesiva privind accesarea

Concluzii in urma analizeiFructificarea potentialului turistic, silvic si agricol, resursele naturale, precum si disponibilitatea administratiei locale privind sprijinul investitorilor, pot constitui factori pozitivi importanti in dezvoltarea mediului de afaceri. Este foarte importanta de asemenea o strategie de mediatizare a oportunitatilor zonei si de informare a populatiei privind sursele de finantare existente, precum si cele potentiale, prin care sa-si poata implementa proiectele propuse.

61


62

2.3 Servicii sociale, educatie, sanatate, sport, petrecerea timpului liber Analiza S.W.O.T.Puncte tari- acordarea de ajutor social; - ajutor medical gratuit; - existenta serviciului social al Primariei; -existenta centrului punctului farmaceutic; - existenta cabinetelor medicale private ; - resursa umana; -existenta gradinitelor; - existenta caminelor culturale ; - existenta scolari ; - existenta unor parteneriate. mijloacelor scolilor gimnaziale si

Puncte slabe- lipsa bazei de date informatizate, privind cazurile sociale; - bani insuficienti pentru ajutor social; - lipsa parcurilor si a unor locuri de joaca; - lipsa unei baze sportive modernizate si a unei sali de sport; a - lipsa unei farmacii veterinare; - lipsa unui centru de integrare sociala; - lipsa de locuinte sociale; - lipsa canalizarii si a apei potabile in scoli; ONG-uri si a unor - inexistenta invatamantului liceal ; lipsa punctelor sanitare in localitatiile arondate comunei ; de transport pt - lipsa serviciului de pompieri; de sanatate si a - insuficienta unor burse pentru elevi;

62


63

- inexistenta serviciilor alternative in ceea ce priveste copii institutionalizati ;

Oportunitati- fonduri comunitare ; - fonduri pentru integrarea sociala a romilor; - fonduri pentru dotari sociale; - amenajarea unui centru de zi ; sociala ; rromilor ;

Amenintari- migratia populatiei tinere; - deteriorarea starii generale de sanatate a populatiei; -incoerenta si inconsecventa legislatiei in -reforma din sanatate care ignora situatiile izolate subordonand totul principiului de profit si eficienta economica; - lipsa locurilor de munca.

- infiintarea unui centru public de asistenta domeniu; - organizarea de cursuri de alfabetizare a comunitatilor

- serviciu de ingrijire la domiciliu a varstnicilor - numarul de cetateni rromi neintegrati social ;

Concluzii in urma analizei:Se constata necesitatea imbunatatirii sau infiintarii serviciilor de asistenta sociala, precum si dezvoltarea serviciilor in domeniul educatiei si sanatatii. Constituirea si functionarea mai multor O.N.G.uri, poate sa vina in sprijinul autoritatilor locale privind solutionarea problemelor sociale. Prin programele de finantare existente, comuna Iara poate promova proiecte sociale care sa inbunatateasca serviciile sociale, cele de educatie si de sanatate.

63


64

2.4 Cadrul Institutional Analiza S.W.O.T.Puncte tari- administratia Publica Locala eficienta; - colaborare buna intre institutii; -colaborare judetetene; - transparenta la nivel decizional; -comunicare buna a autoritatii locale cu cetatenii; - existenta altor institutii administrative ; - buna organizare a APL ; eficienta cu institutiile Puncte slabe - dotarea insuficienta a institutiilor locale cu mijloace de informare si cu logistca; - cadre didactice necalificate; - cadre nespecializate in institutii ; - incompetenta unor consilieri locali ; - inexistenta unor servicii de urbanism ; - distanta mare intre centru de comuna si satele aferente acestuia .

Oportunitati-implicarea O.N.G.- urilor; -comunicarea administratiei cu cetatenii; -construirea unei gradinite program de finantatre ;

Amenintari- migratia personalului calificat spre oras; - resurse financiare insuficiente; necorespunzatoare a personalului bugetar; printr-un -retribuirea

- dotarea institutiilor cu mijloace logistice - disputele politice la nivel judetean si

64

Plan Strategic de Dezvoltare Social-Economica Comuna Iara Judetul Cluj moderne ; avuta in dotare; national ; - legislatia ambigua;

65

- punerea in functiune a aparaturii medicale - birocratia;

Concluzii in urma analizei:

Administratia locala este receptiva si deschisa dezvoltarii relatiei cu cetatenii, promovarii unor decizii ca urmare a unor consutari comunitare, promovarii unor proiecte ca urmare a unei planificari participative.

3.Planificarea dezvoltarii prin metoda fundamentala de seminarProcesul planificarii dezvoltarii comunei Iara pe term

Date post:	11-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	ioan-macavei
View:	382 times
Download:	0 times

Planul Strategic Iara

Documents