PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE · PDF filePRAO este un instrument de ......

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA SI INCLUZIUNE SOCIALA

si PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE ACTIUNE

2006 – 2008 REGIUNEA CENTRU

Sprijin Acordat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru Elaborarea si Implementarea Politicilor de Ocupare

Proiect nr: RO 2003/005 – 551.05.01.04.01.01

Beneficiar: Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

Autoritatea Contractanta: Ministerul Integrarii Europene

Consultant: B&S EUROPE, in consortiu cu COTECNO(I), ECORYS NEI

CUPRINS

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA 2006 – 2008 REGIUNEA CENTRU Capitolul I – INTRODUCERE.......................................................................................................1 1.1 PROCESUL ELABORARII PRAO..........................................................................................1 1.2 REZUMAT..............................................................................................................................1 Capitolul II - CADRUL EUROPEAN SI NATIONAL.............. .....................................................4 2.1. CADRUL EUROPEAN...........................................................................................................4 2.2. CADRUL NATIONAL.......................................................................................................... ..9 Capitolul III - CADRUL REGIONAL...........................................................................................14 3.1 PROFILUL GEOGRAFIC SI ADMINISTRATIV ...................................................................14 3.2. PROFILUL DEMOGRAFIC..................................................................................................16 3.3. PROFILUL ECONOMIC.......................................................................................................25 3.4. PIATA FORTEI DE MUNCA ...............................................................................................35 3.5. EDUCATIE SI INVATAMANT..............................................................................................49 Capitolul IV - PROGRAME SI SERVICII CONEXE...................................................................52 Capitolul V - ANALIZA SWOT Resurse umane.......................................................................55 Capitolul VI - STRATEGIA REGIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA..........57 BIBLIOGRAFIA .........................................................................................................................62 ANEXE .......................................................................................................................................63 PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA 2006 – 2008 (REGIUNEA CENTRU)

Proiect finantat de UE: Sprijin Acordat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru Elaborarea si Implementarea Politicilor de Ocupare (proiect nr: RO 2003/005 – 551.05.01.04.01.01 )

PRAO Centru Pag.1

Capitolul I- INTRODUCERE

1.1 Procesul elaborarii PRAO

Planul Regional de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PRAO) pentru

Regiunea Centru, pentru perioada 2006 – 2008, descrie masurile concrete si activitatile ce vizeaza cresterea ratei ocuparii fortei de munca. PRAO este un instrument de realizare a strategiei de dezvoltare a pietei muncii avand ca punct de plecare realitatile si necesitatile regionale, asigurand complementaritatea cu Planul de Dezvoltare Regionala (PDR) si Planul Regional de Actiune pentru Invatamant (PRAI) prin corelarea cu dezvoltarea economica si sociala din Regiunea de Dezvoltare Centru. Planul ia in considerare implicarea diferitilor actori si factori interesati din regiune printr-un proces de consultare si dezbatere pentru a asigura acceptarea planului de catre toti cei implicati in procesul de elaborare si implementare. Planul regional a fost elaborat ca urmare a unui proces de evaluare regionala socio-economica care a identificat nevoile regionale si a stabilit prioritatile, masurile si actiunile necesare pentru promovarea incadrarii in munca si dezvoltare, tinand seama de directivele mai largi ale UE si SEO. Obiectivul Planului Regional de Actiune privind Ocuparea Fortei de Munca (PRAO) este de a furniza cadrul de planificare strategica pe termen mediu pentru promovarea ocuparii in interiorul Regiunii Centru.

Strategia de la Lisabona a stabilit obiectivul strategic pe zece ani al Uniunii Europene, conform caruia Uniunea Europeana trebuie sa devina pana in 2010 economia cea mai dinamica si competitiva din lume, bazata pe cunoastere, capabila de o dezvoltare economica durabila care sa asigure o coeziune sociala si economica sporita cu respect pentru mediul inconjurator.

In acest sens Romania, aflata in procesul de aderare la Uniunea Europeana, face eforturi pentru corelarea politicilor si actiunilor privind ocuparea, cu Strategia Europeana in domeniu. In acest sens s-a elaborat Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei Munca 2004-2010 si trei Planuri Nationale de Actiune pentru Ocupare ( 2002-2003, 2004-2005 si 2006) ca si Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) cu obiectivul general: dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa conduca, pana in 2015, la integrarea durabila pe piata muncii a 900.000 persoane.

POS DRU stabileste axe prioritare si domenii majore de interventie ale Romaniei in vederea implementarii asistentei financiare a UE prin Fondul Social European, in cadrul Obiectivului “Convergenta”, pentru perioada de programare 2007 – 2013. 1.2 Rezumat

Regiunea de Dezvoltare „CENTRU” este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale


PRAO Centru Pag.2

Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 25 0 longitudine estica si paralela 46 0 latitudine nordica. Din punct de vedere administrativ Regiunea Centru este formata din sase judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, judete care cuprind 50 de orase(din care 14 municipii) si 334 comune. Regiunea Centru are un grad ridicat de urbanizare, ocupand locul al 3-lea din punct de vedere al ponderii populatiei rezidente in mediul urban (60%), peste media nationala (54,9%), dupa regiunile Bucuresti-Ilfov si Vest. Structura pe sexe indica o usoara preponderenta a persoanelor de sex feminin (51%), mai putin accentuata insa decat la nivel national.

Regiunea Centru se caracterizeaza printr-o mare diversitate etnica, lingvistica si religioasa . Datele de la recensamantul populatiei si locuintelor din 2002 arata ca in Regiunea Centru locuiesc cele mai multe persoane apartinand minoritatilor etnice in special de etnie maghiara, comparativ cu celelalte regiuni Cu o rata a sporului natural in anul 2004 de -0,8‰, Regiunea Centru se situa pe locul al 2-lea, dupa Regiunea Nord-Est in ceea ce priveste dinamica populatiei. Dupa scaderea din perioada 1990-1996, sporul natural al populatiei din regiune cunoaste o usoara ameliorare in perioada 1997-2004, ramanand totusi negativ. Fata de mediul urban unde sporul natural este usor negativ (-0,1‰ in anul 2004), in mediul rural se inregistreaza un spor natural puternic negativ (-1,7‰), consecinta a imbatranirii demografice mai accentuate. Ponderea populatiei care a absolvit o institutie de invatamant superior in totalul populatiei de peste 10 ani este de 6,53% (7,05% la nivel national). In ce priveste migratia interna rezulta un sold pozitiv al schimbarilor de domiciliu iar soldul migratiei externe a fost negativ, numarul plecarilor depasindu-l pe cel al stabilirilor. In 2003, valoarea PIB/locuitor (97,5 milioane lei) plasa Regiunea Centru pe locul 3 in clasamentul regiunilor (dupa Bucuresti Ilfov si Regiunea Vest), depasind nivelul national cu 7,2%. In valoare absoluta, PIB-ul regional se plaseaza pe locul al 2-lea dupa Bucuresti Ilfov. Ponderea cea mai insemnata in PIB-ul regional o detine industria, cu 29,7% urmata de agricultura si tranzactii imobiliare cu 11,5 si respectiv 11,2%. Specificul industrial al economiei regiunii se mentine inca cu toate ca ponderea industriei la formarea PIB regional a scazut in intervalul analizat concomitent cu o scadere constanta a ponderii agriculturii si cresterea ponderii serviciilor in PIB. O crestere se inregistreaza si in cazul constructiilor si tranzactiilor imobiliare. Ponderea comertului in PIB s-a diminuat fata de anii 1998-1999 in timp ce restul serviciilor au cunoscut tendinte de crestere sau stabilizare. Productivitatea muncii in Regiunea Centru a urmat un trend crescator in perioada 1993-2003, iar fata de nivelul national s-a inregistrat o crestere cu 2 procente.

Pe activitati ale economiei nationale, productivitatea muncii la nivel regional inregistreaza valori peste media nationala in agricultura, vanatoare si silvicultura, constructii, tranzactii imobiliare, sanatate si asistenta sociala in timp ce in industrie productivitatea muncii este sub media nationala.

Numarul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din Regiunea Centru a ajuns la 50184 la sfarsitul anului 2004, reprezentand 12,4% din totalul inregistrat la nivel national. Fata de anul precedent, numarul unitatilor locale active din regiune a crescut cu 13,9% fata de 12,5% cat este la nivel national.


PRAO Centru Pag.3

Valoarea investitiilor straine realizate in perioada 1990-2004 a ajuns la 1038 milioane Euro, reprezentand 6,9% din valoarea totala a investitiilor din Romania. Investitiile realizate in anul 2004 au totalizat peste 393 milioane Euro. Ponderea cifrei de afaceri a firmelor cu participare straina a fost de 25% din totalul cifrei de afaceri a Regiunii CENTRU in anul 2004, sub nivelul indicatorului la nivel national. Populatia activa a regiunii in perioada 2000-2004 a urmat un trend descrescator , in anul 2004 regiunea Centru reprezenta 12,4% din populatia activa a tarii. Similar cu evolutia populatiei active, in perioada anterioara analizata (2000-2004), populatia ocupata din regiune a cunoscut o usoara crestere, reprezentand in anul 2004 12,2% din populatia tarii. Rata de activitate in ultimii ani din intervalul analizat mai sus s-a plasat pe un trend descrescator situandu-se in anul 2004 peste media pe tara. Rata de ocupare urmeaza un curs puternic descrescator in perioada analizata iar in anul 2004 se situeaza peste media pe tara.

In Planul Regional de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca, la nivelul

Regiunii Centru au fost identificate urmatoarele prioritati si masuri: Prioritatea 1. Promovarea unei abordari proactive privind reducerea si prevenirea somajului pentru categoriile cu dificultati de integrare socio-profesionala: rromi, someri de lunga durata, persoane cu dizabilitati, mineri, persoane peste 45 de ani, femei dupa concediul maternal, persoane institutionalizate (din detentie, din centre de plasament, scoli speciale), tineri; Masuri 1.1 Dezvoltarea de programe adaptate nevoilor somerilor, in special pentru somerii pe

termen lung, tineri si grupuri vulnerabile; 1.2 Dezvoltarea programelor de stimulare a angajatorilor pentru integrarea si mentinerea in munca a grupurilor vulnerabile, in special a persoanelor cu dizabilitati, tineri si persoane institutionalizate Prioritatea 2. Modernizarea serviciilor de ocupare Masuri 2.1 Intarirea capacitatii serviciilor de ocupare pentru furnizarea de servicii de ocupare 2.2 Instruirea personalului serviciilor de ocupare Prioritatea 3. Promovarea calitatii si productivitatii la locul de munca Masuri

3.1 Cresterea gradului de participare a adultilor in programele de educatie si formare profesionala

3.2 Stimularea firmelor pentru introducerea sistemelor de calitate, protectia mediului, standarde sociale

3.3 Dezvoltarea competentelor manageriale la toate nivelele managemetului in spiritul stimularii si promovarii calitatii la locul de munca


PRAO Centru Pag.4

Prioritatea 4. Promovarea flexibilitatii si adaptabilitatii pe piata muncii Masuri 4.1 Adaptarea sistemelor de invatamant si de formare profesionala la cerintele in schimbare ale pietei muncii 4.2 Adaptarea si diversificarea programelor de masuri active la cerintele pietei muncii 4.3 Promovarea unei piete inclusive a muncii Prioritatea 5.Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural Masuri 5.1 Diminuarea deficitului de competente al persoanelor din mediul rural in scopul cresterii ocuparii si nivelului de trai 5.2 Stimularea dezvoltarii de activitati antreprenoriale in scopul valorificarii potentialului local si regional, mentinerii traditiilor locale, cresterii ocuparii si cresterii nivelului de trai

Capitolul II - CADRUL EUROPEAN SI NATIONAL

2.1. CADRUL EUROPEAN

Obiectivul strategic stabilit de Consiliul European (Lisabona martie 2000) este ca „Uniunea Europeana sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere in lume, capabila de crestere economica durabila, cu mai multe locuri de munca si o mai mare coeziune sociala”.

Politica de ocupare implementata de Uniunea Europeana este reflectata de Strategia Europeana privind Ocuparea lansata la summit-ul de la Luxemburg in anul 1997 ca o reactie la nivelul ridicat al somajului si avand ca instrument financiar Fondul Social European.

Scopul formulat pe termen lung “ocuparea deplina” in perspectiva anului 2010 trebuie sa se materializeze in atingerea unei rate generale a ocuparii de 70%, de 60% pentru femei si 50% pentru lucratorii in varsta (55-64 ani).

Procesul de extindere a Uniunii Europene catre est va conduce in final la cresterea cu 30% a pietei muncii precum si la o mai mare diversitate a acesteia. Problemele pietei muncii din statele care au aderat in mai 2004 precum si din tarile candidate nu sunt diferite fundamental de cele ale vechilor state membre, totusi in multe cazuri sunt mai acute si necesita restructurari majore. Nivelul ridicat al somajului din noile state membre precum si din tarile candidate a condus la cresterea relevantei masurilor active si abordarilor preventive solicitand totodata necesitatea unor servicii publice de ocupare eficiente.

In acest context si ca urmare a evaluarii mid-term, Strategia Europeana de Ocupare a fost revizuita la reuniunea de primavara a Consiliului European, din martie 2005, stabilindu-se trei domenii politice de actiune:

1. transformarea Europei intr-un loc mai atractiv pentru investitii si munca; 2. cunoastere si inovare pentru dezvoltare; 3. crearea de locuri de munca mai multe si mai bune.


PRAO Centru Pag.5

In domeniul ocuparii au fost elaborate pentru perioada 2005-2008, 8 linii directoare integrate:

Linia directoare 17: Implementarea politicilor de ocupare avand ca scop favorizarea ocuparii depline, imbunatatirea calitatii si productivitatii in munca, intarirea coeziunii sociale si teritoriale. Politicile trebuie sa contribuie la atingerea unei rate medii de ocupare globala pentru Uniunea Europeana (UE) de 70%, de minim 60% pentru femei si 50% pentru lucratorii cu varsta inaintata (55-64) pana in anul 2010, si la reducerea somajului si a inactivitatii. Statele Membre trebuie sa aiba in vedere stabilirea de rate nationale ca tinta de ocupare. In abordarea acestor obiective, actiunea trebuie centrata asupra urmatoarelor prioritati: atragerea si mentinerea mai multor persoane in activitate, cresterea ofertei de locuri de munca si modernizarea sistemelor de protectie sociala; imbunatatirea adaptabilitatii lucratorilor si societatilor, cresterea investitiilor in capitalul uman printr-o mai buna instruire si aptitudini

Linia directoare 18: Promovarea unei abordari pentru ciclul de viata in munca printr-un efort reinnoit de formare a parcursurilor de ocupare pentru tineri si reducerea somajului la nivelul tinerilor conform prevederilor Pactului European pentru Tineret; actiune ferma pentru cresterea participarii femeilor si reducerea diferentelor intre sexe cu privire la ocupare, somaj si retributie; o combinare mai echilibrata a vietii profesionale si a vietii private, precum si oferirea de facilitati accesibile si disponibile de ingrijire a copilului si asistenta pentru alte persoane dependente; sprijin financiar pentru imbatranirea activa, inclusiv conditii adecvate de munca, stare de sanatate (ocupationala) imbunatatita si stimulente adecvate pentru munca si descurajarea pensionarii premature; sisteme de protectie sociala moderne, inclusiv pensii si ingrijiri medicale, asigurand adecvarea lor sociala, viabilitatea financiara si sensibilitatea fata de nevoile in schimbare, astfel incat sa sprijine participarea si o mai buna mentinere in activitate si o durata de activitate mai lunga.

Linia directoare 19: Asigurarea pietei muncii inclusive, sporirea atractivitatii ocuparii pentru persoanele in cautarea unui loc de munca, pentru persoanele dezavantajate si celor inactive prin: masuri active si preventive pe piata muncii, inclusiv identificarea timpurie a nevoilor, asistenta in vederea cautarii unui loc de munca, orientare si instruire in cadrul planurilor de actiune personalizate, oferirea de servicii sociale necesare pentru sprijinirea integrarii persoanelor care nu au contact cu piata muncii si contribuirea la eradicarea saraciei; revizuirea continua a stimulentelor si mijloacelor de descurajare rezultand din sistemele de impozitare si beneficii, inclusiv administrarea si conditionarea beneficiilor si o reducere semnificative a ratelor marginale de impozitare efective ridicate, in special pentru persoanele cu venituri reduse, asigurand in acelasi timp niveluri adecvate de protectie sociala; dezvoltarea de noi surse de locuri de munca in domeniul servicii pentru persoane fizice si societati, in special la nivel local.

Linia directoare 20: Imbunatatirea armonizarii nevoilor pe piata muncii, prin modernizarea si intarirea institutiilor pietei muncii, in special serviciile de ocupare avandu-se in vedere de asemenea asigurarea unei mai mari transparente a oportunitatilor de ocupare si instruire la nivel national si european, prin eliminarea obstacolelor de mobilitatii pentru lucratori la nivelul Europei in cadrul tratatelor si anticiparea mai buna a aptitudinilor necesare, dezechilibrelor si impedimentelor pe piata muncii gestionarea corespunzatoare a migratiilor economice.

Linia directoare 21: Promovarea unei mai mari flexibilitatii concomitent cu siguranta locului de munca si reducerea segmentarii pietei muncii, avandu-se in vedere rolul partenerilor sociali, prin adaptarea legislatiei ocuparii, revizuirea diferitelor acorduri contractuale si referitoare la norma de lucru, abordarea problematicii ocuparii la negru,


PRAO Centru Pag.6

anticiparea imbunatatita si administrarea pozitiva a schimbarii, inclusiv a restructurarii economice, in special legata de deschiderea economica, pentru a minimiza costurile sociale si a facilita adaptarea,

Linia directoare 22: Asigurarea dezvoltarii unor costuri si a unor mecanisme de stabilire a salarizarii favorabile angajarii prin incurajarea parteneriatelor sociale in cadrul propriei arii de responsabilitate, pentru a stabili cadrul corect de negociere a salarizarii in vederea reflectarii corecte a productivitatii si a provocarilor de pe piata muncii, la toate nivelurile relevante, si pentru a elimina diferentierea salarizarii pe sexe si revizuirea impactului ocuparii asupra costurilor de munca nesalariale si, dupa caz, adaptarea structurii si nivelului acestora, in special pentru a reduce impozitarea salariilor mici.

Linia directoare 23: Extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman, prin: educatie inclusiva si politici de formare si de actiune pentru a facilita semnificativ accesul la pregatire profesionala initiala, secundara si tertiara, inclusiv stagii de pregatire si instruire antreprenoriala; reducerea semnificativa a cazurilor de abandon scolar ; strategii eficiente de educatie continua deschisa tuturor in cadrul scolilor, companiilor, autoritatilor publice si al gospodariilor, in conformitate cu acordurile europene, incluzand stimulente si mecanisme de partajare a costurilor, in vederea cresterii participarii la formarea continua, inclusiv la locul de munca, pe tot parcursul vietii, in special in randul lucratorilor cu calificari reduse sau varstnici.

Linia directoare 24: Adaptarea sistemelor de invatamant si formare profesionala ca urmare a noilor cerinte privind competentele prin cresterea si asigurarea unui anumit grad de atractie, atitudine deschisa si a anumitor standarde de calitate relative la invatamant si formare profesionala, urmarind a creste oferta in domeniul invatamantului si formarii profesionale, a asigura moduri flexibile de invatare si a creste posibilitatile de mobilitate pentru studenti si cursanti; facilitarea si diversificarea accesului pentru toate persoanele la cursurile de instruire si formare profesionala, precum si la cunostintele adecvate, privind organizarea timpului de lucru, a serviciilor de sprijin adresate familiilor, indrumarea in cariera, si daca este necesar prin crearea unor noi forme de impartire a costurilor; rezolvarea necesitatilor de competente nou aparute, a competentelor cheie, si a cerintelor viitoare de competente, prin imbunatatirea modului de definire si a transparentei calificarilor, a modului eficient de recunoastere a acestora, precum si a validarii sistemului formal sau non-formal de invatare. Obiectivele Strategiei de la Lisabona In martie 2000, la Lisabona, Consiliul European a stabilit o strategie pe 10 ani pentru a face Uniunea “cea mai competitiva si dinamica economie din lume, bazata pe cunoastere, capabila de dezvoltare economica durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o coeziune sociala mai intensa”. Obiectivele Strategiei de la Lisabona privind ocuparea fortei de munca, asa cum se precizeaza in Strategia Europeana de Ocupare, acopera cele trei obiective globale de ocupare deplina, imbunatatire a calitatii si productivitatii muncii si a intaririi coeziunii sociale. Tintele estimate pana in 2010 sunt dupa cum urmeaza: rata globala a ocuparii de 70% in 2010 (67% in 2005). O rata de ocupare in randul femeilor de 60% in 2010 (57% in 2005). O rata de ocupare pentru persoane in varsta (varste intre 55 si 64 ani) in 2010 de

50%. O crestere pana in 2010 cu 5 ani a varstei medii la care persoanele parasesc piata

muncii (pensionare efectiva medie pentru a asigura media de 65 de ani in UE pana in 2010).


PRAO Centru Pag.7

Disponibilitatea serviciilor de ingrijire a copilului pana in 2010 pentru 90% din copiii cu varsta intre 3 ani si varsta obligatorie pentru scoala si pentru 33% din copiii cu varsta sub 3 ani (tinta stabilita de catre Consiliul European la Barcelona in 2002).

Strategia Europeana de Ocupare a fortei de munca Strategia europeana de ocupare a fortei de munca a fost adoptata odata cu introducerea, in Tratatul de la Amsterdam (1997), a capitolului referitor la ocuparea fortei de munca (Titlul VIII). Strategia are drept scop combaterea somajului la nivelul UE si a fost conceputa ca instrument principal de trasare si coordonare a prioritatilor comunitare in aceasta directie, prioritati ce vor fi adresate de fiecare stat membru in parte. In functie de prioritatile identificate, strategia este structurata pe patru piloni, fiecare reprezentand un domeniu de actiune a carui dezvoltare contribuie la o mai buna ocupare a fortei de munca la nivel comunitar: Cei patru piloni ai Strategiei europene de ocupare a fortei de munca sunt: 1) angajabilitatea – ce reprezinta o noua cultura in sfera ocuparii fortei de munca si se refera la abilitatea de a fi angajat, contribuind la combaterea somajului in randul tinerilor si la combaterea somajului pe termen lung; 2) antreprenoriatul – ce promoveaza crearea de noi locuri de munca prin incurajarea dezvoltarii locale; 3) adaptabilitatea – ce are in vedere modernizarea organizarii muncii si promovarea contractelor de munca flexibile; 4) asigurarea de sanse egale – se refera in special la adoptarea de masuri speciale pentru femei, in scopul reconcilierii vietii profesionale cu viata personala. Prioritati ale Politicii Sociale

Politica sociala in contextul european trebuie sa fie o politica pentru oameni. Prioritatile politicii sunt: Grad ridicat de ocupare al fortei de munca – are in vedere crearea si promovarea

de noi locuri de munca; Calitatea muncii – se refera la locuri de munca mai bune si la moduri mai

echilibrate de combinare a vietii profesionale cu viata personala, ceea ce implica existenta unor politici de angajare mai bune, salarii rezonabile si o organizare a muncii adaptata atat nevoilor companiilor cat si nevoilor indivizilor;

Calitatea politicii sociale propriu-zise – implica un grad ridicat de protectie sociala, existenta unor servicii sociale de calitate pe tot cuprinsul Uniunii si accesibile tuturor, crearea de oportunitati reale pentru toti indivizii si garantarea drepturilor fundamentale si a celor sociale – aspecte ce joaca un rol esential in atingerea obiectivului pe zece ani al politicii sociale, prin imbinarea productivitatii cu satisfactia personal-profesionala;

Calitatea relatiilor industriale – are in vedere adaptarea cu succes la schimbarile industriale si reflecta impactul „cunoasterii” – adica al noilor tehnologii si al cercetarii – in progresul economic

Directii de actiune Gradul ridicat de ocupare al fortei de munca si calitatea muncii - Crearea de locuri de munca mai multe si mai bune, cu scopul de a creste in perspectiva anului


PRAO Centru Pag.8

2010, rata generala de ocupare pana la 70% si rata de ocupare in randul femeilor pana la 60% si de 50% pentru lucratorii in varsta (55-64 ani). Anticiparea si managementul schimbarii, precum si adaptarea la noul mediu de lucru (reprezentat de o societate bazata pe cunoastere si pe dezvoltare tehnologica) – prin informarea corespunzatoare si eficienta atat a angajatorilor cat si a angajatilor in vederea ponderarii flexibilitatii si sigurantei unui loc de munca; Exploatarea oportunitatilor oferite de o societate bazata pe cunoastere – prin promovarea invatarii continue, a promovarii de noi forme de organizare a muncii si cresterea sanselor de angajare a persoanelor cu disabilitati; Promovarea mobilitatii fortei de munca, prin implementarea liberei circulatii a fortei de munca si eliminarea obstacolelor geografice, prin dezvoltarea de mecanisme ce faciliteaza mobilitatea (inclusiv noile tehnologii); Investitiile publice trebuie sa se concentreze pentru a asigura accesul adecvat

celor care au cea mai mare nevoie, in principal persoane cu abilitati scazute, grupuri dezavantajate si persoane angajate in companii mici.

Cresterea finantarii pentru matematici, stiinta, tehnologie si inginerie (MSTE) studii, cresterea numarului de absolventi si reducerea dezechilibrului intre sexe in aceste domenii.

Injumatatirea procentului celor cu varsta de 15 ani care au capacitati scazute in domeniile citit, matematici si literatura stiintifica; pentru imbunatatirea abilitatilor de baza ale fortei de munca

Tintele si Obiectivele Strategiei de la Lisabona pentru Cercetare-Dezvoltare si Societatea Informationala Cheltuielile totale pentru Cercetare-Dezvoltare sa atinga 3% din PIB pana in 2010

(1% cheltuieli sustinute de Guvern si 2% cheltuieli sustinute de firme). Cheltuielile din intreprinderi pentru Cercetare-dezvoltare sa atinga 67% din total

cheltuieli pana in 2010. Conectarea locuintelor la internet sa atinga 30%. Guvernele sa furnizeze servicii 100% online pana in 2010.

Privind recentele adaptari ale politicilor europene, in primul rand se poate observa ca Uniunea Europeana pune un accent deosebit pe ocuparea fortei de munca. In al doilea rand se poate observa ca acum Uniunea Europeana recunoaste ca solutia unica pentru atingerea obiectivelor de ocupare se poate realiza doar prin parteneriate locale. Obiectivul general al Politicilor Uniunii Europene este “ Locuri de munca mai multe si mai bune si o mai mare coeziune sociala”. Acest obiectiv este reflectat in Strategia europeana de ocupare a Uniunii Europene. Strategia este proiectata astfel incat, sa permita Uniunii Europene sa creeze pina in 2010 conditiile pentru ocupare totala si pentru intarirea coeziunii sociale. Strategia reprezinta instrumentul cheie pentru coordonarea politicilor de ocupare ale statelor membre. Dezvoltarea ocuparii la nivel local are un rol vital pentru atingerea obiectivelor si a tintelor definite in strategie. Conform Liniilor Directoare ale Ocuparii dezvoltate in 2003, Uniunea Europeana incurajeaza statele membre sa sprijine dezvoltarea ocuparii la nivel local. Aceste Linii directoare recomanda statelor membre sa “sprijine potentialul local, prin toti actorii relevanti”. Crearea conditiilor corecte pentru implementarea Politicilor de ocupare conform “Practical Handbook on Developing Local Employment Strategies in the New Member States and Candidate Countries of the European Union” se poate realiza conform urmatoarei abordari:


PRAO Centru Pag.9

1 2 3 4

2.2. CADRUL NATIONAL

Obiectivul Uniunii Europene de a deveni cea mai dinamica si competitiva economie din lume, solicita sistemelor educationale si de formare din tara noastra adaptarea la

cerintele societatii cunoasterii si la cerintele crescande ale pietei muncii. Directiile cheie sunt cresterea adaptabilitatii fortei de munca, dezvoltarea

antreprenoriatului, ca premisa pentru cresterea gradului de ocupare, formarea profesionala continua si invatarea pe parcursul intregii vieti, asigurarea accesului egal la educatie si pe piata muncii, cresterea gradului de incluziune sociala.

Romania s-a aliniat la Strategia Europeana pentru Ocupare, revizuita, politica nationala in domeniul ocuparii fortei de munca fiind in concordanta cu liniile directoare integrate ale acestei strategii.

In vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, legislatia nationala in domeniul ocuparii fortei de munca a fost armonizata gradual incepand cu anul 2002, vizandu-se in mod prioritar cresterea ponderii masurilor active de stimulare a ocuparii, tendinta reflectata de Planurile Nationale de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca 2002-2003, 2004-2005 si 2006.

In acest context, incepand cu luna martie 2002 intrarea in vigoare a Legii nr.76 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a conturat o noua perspectiva in abordarea politicilor de ocupare in Romania. Atat in forma sa initiala cat si prin modificarile ulterioare legislatia in domeniul ocuparii fortei de munca a condus la cresterea ponderii masurilor active pe piata muncii vizand:

Analiza contextului

national si local

Definirea tintelor locale

Dezvoltarea parteneriatelor

Conectare catre altii

Intelegerea politicii nationale

Analiza zonelor pietei muncii

Alegerea formei de

parteneriat

Conectare catre factorii decizionali la nivel de politici)

national, local, european)

Analiza capacitatii locale

Legaturi cu localitatile invecinate

Implicarea administratiei

locale

Asigurarea unui bun leadership

Analiza capacitatii locale

Aplicarea strategiilor

locale

Implicarea partenerilor

relevanti

Legaturi cu comunitati din

Europa


PRAO Centru Pag.10

1. Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cautare de loc de munca:

medierea muncii (continuta si in vechea legislatie); informare si consiliere profesionala; consultanta pentru inceperea unei afaceri; formare profesionala – masura care a inregistrat cele mai mari modificari

in sensul armonizarii la standardele europene incepand cu anul 2002. Incepand cu anul 2004 adaptarea legislatiei romanesti la standardele europene in domeniul formarii profesionale a determinat extinderea categoriilor de persoane care pot beneficia de cursuri gratuite – finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj. Chiar si in aceste conditii ponderea somerilor cuprinsi la cursuri de formare profesionala a fost de 2% in anul 2002, inregistrand un trend crescator in anii urmatori (in anul 2003 cu 23% mai mult decat in 2002, iar in anul 2004 cu 14,6% mai mult decat in 2004). In anul 2004, rata de participare la formare profesionala continua a persoanelor din categoria de varsta 25-64 de ani a fost de 1,1 % extrem de redusa comparativ cu media UE25 de 10,6% si tinta de 7% prevazuta in Strategia de Formare Profesionala Continua 2005-2010 aprobata prin Hotararea de Guvern nr.875/2005 .

completarea veniturilor salariale; stimularea mobilitatii fortei de munca.

2. Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca:

subventionarea locurilor de munca pentru incadrarea persoanelor din categoriile defavorizate pe piata muncii;

acordarea de credite in conditii avantajoase cu dobanda subventionata in vederea crearii de noi locuri de munca;

acordarea unor facilitati cu reducerea contributiei de 2,5% incepand cu anul fiscal urmator, angajatorilor care incadreaza in munca persoane din randul somerilor pe care le mentin in activitate cel putin 6 luni de la angajare;

3. Prevenirea somajului si consolidarea locurilor de munca. Incepand cu anul 2004, in scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de

munca prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate, angajatorii, in baza planului anual de formare profesionala pentru proprii angajati, beneficiaza de o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala derulate prin furnizori de servicii de pregatire profesionala autorizati in conditiile legii, pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de servicii a persoanelor participante la curs cel putin 3 ani de la data acordarii sumei.

Implementarea legislatiei armonizate cu obiectivele Uniunii Europene in domeniul ocuparii a contribuit la cresterea ponderii cheltuielilor cu masurile active in totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj de la 2,26% in anul 2000 la 20,85% in anul 2003. In anul 2004 ponderea cheltuielilor cu masurile active a fost de 16,51%, prognozandu-se pentru anul 2006 o crestere la 30%. In acest context in perioada 2002-2004, rata somajului s-a redus de la 8,4% la 8% mentinandu-se sub media de 9% din UE25, in conditiile in care capacitatea economiei romanesti de a crea locuri de munca a ramas scazuta. In acest context rata de ocupare a inregistrat o usoara scadere de la 58% in anul 2002 la 57,9% in anul 2004, sub nivelul de 63,3% inregistrat in UE25.

In Planul National de Dezvoltare pe perioada 2007-2013, dezvoltarea resurselor umane reprezinta o prioritate nationala majora, alaturi de cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii sociale. Prioritatea este stabilita in acord cu Agenda Lisabona


PRAO Centru Pag.11

si cu prevederile Strategiei Europene de Ocupare revizuite, cu Liniile Directoare pentru politicile de ocupare, care trebuie sa sprijine trei obiective strategice interdependente: ocuparea deplina, calitatea si productivitatea muncii si coeziunea si incluziunea sociala.

Strategia de dezvoltare a resurselor umane elaborata in cadrul Planului National de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013, asigura pe de o parte continuitatea documentelor programatice nationale anterioare si, pe de alta parte, corespondenta cu orientarile strategice la nivel european si cerintele specifice legate de accesarea Fondului Social European post-aderare.

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a resurselor umane il constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa conduca pana in anul 2015 la integrarea durabila pe piata muncii a 900.000 persoane.

Atingerea obiectivului general al prioritatii nationale de dezvoltare “Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare, combaterea excluziunii sociale” se realizeaza prin actiuni grupate in patru sub-prioritati :

1. dezvoltarea capitalului uman ; 2. promovarea ocuparii depline ; 3. promovarea incluziunii sociale ; 4. dezvoltarea capacitatii administrative si a bunei guvernari. Masurile specifice pentru fiecare dintre cele patru sub-prioritati au fost stabilite pe

baza analizei situatiei identificate in Romania in acest domeniu si in concordanta cu liniile directoare integrate de dezvoltare si ocupare 2005-2008. Strategia de dezvoltare a resurselor umane este structurata pe doua domenii cheie: educatia si formarea profesionala initiala si continua – plasate in contextul invatarii

pe tot parcursul vietii; dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive.

Totodata sunt prezentate si aspecte transversale privind egalitatea de sanse, dezvoltarea durabila si societatea informationala.

Prioritatile si obiectivele stabilite prin „ Strategia de dezvoltare a resurselor umane „ vor fi implementate dupa aderare prin Programul Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, care cuprinde domeniile de interventie finantate din Fondul Social European .

In perioada 2007-2013 obiectivele generale ale interventiei Fondului Social European in Romania stabilite prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane sunt: investitia in capitalul uman; modernizarea sistemelor de educatie si formare profesionala; cresterea accesului la ocupare; intarirea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile.

Accesarea Fondului Social European pentru obiectivul „convergenta„ va viza urmatoarele domenii de interventie : cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor; cresterea accesului pe piata fortei de munca, a persoanelor aflate in cautarea unui

loc de munca, a persoanelor inactive, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si migrantilor ;

promovarea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii.

reforma in domeniile ocuparii si incluziunii sociale prin promovarea dezvoltarii parteneriatelor la nivel national, regional si local;


PRAO Centru Pag.12

extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman (educatie si formare profesionala) ;

intarirea capacitatii institutionale si a eficientei administratiei publice la nivel national, regional si local in vederea implementarii reformelor.

Conform Planului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 situatia indicatorilor ocuparii la nivel national este:

Principalii indicatori ai ocuparii 1999-2004 (medii anuale)

Tabel nr.2.1. ROMANIA EU25 EU15 Indicator/An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2004 2004

Populatia activa (mii persoane) 11,566 11,585 11,447 10,079 9,915 9,957

Rata de activitate 15 – 64 ani 68,7 68,6 67,5 63,6 62,4 63,2 69,3 70,0

Populatia ocupata (mii persoane) 10,776 10,764 10,697 9,234 9,223 9,158

Rata ocuparii 63,5 63,2 62,6 58,0 57,8 57,9 63,3 64,7 Rata somajului

BIM 6,8 7,1 6,6 8,4 7,0 8,0 8,0 8,3

Rata somajului de lunga durata BIM 3,0 3,6 3,2 4,5 4,3 4,7 4,0 3,3

Rata somajului in randul tinerilor

BIM 18,8 18,6 17,5 21,7 18,5 21,0 18,2 15,6

Sursa: EU-25, EU-15 si NMS-10: EUROSTAT, New Cronos Sursa: RO: INS, AMIGO; datele pentru 2002 si 2003 au fost extinse pe baza Recensamantului populatiei si locuintelor, martie 2002.

Axele prioritare identificate in cadrul Programului Operational Sectorial–Dezvoltarea Resurselor Umane vor avea o contributie substantiala in atingerea acestor obiective specifice pentru a atrage si mentine cat mai multe persoane pe piata activa a muncii, inclusiv grupuri vulnerabile, si pentru a imbunatati adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor, in special pentru a putea raspunde la introducerea permanenta de tehnologii noi.

Axe Prioritare POS-DRU

Axa Prioritara 1 Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si

dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere Axa Prioritara 2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Axa Prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a companiilor Axa Prioritara 4 Modernizarea serviciului public de ocupare Axa Prioritara 5 Promovarea masurilor active de ocupare Axa Prioritara 6 Promovarea incluziunii sociale Axa Prioritara 7 Asistenta tehnica


PRAO Centru Pag.13

Axe prioritare Obiective POS-DRU AP1 AP2 AP3 AP4 AP5 AP6 AP7

Cresterea nivelului de educatie si de pregatire profesionala vocationala a capitalului uman

Dezvoltarea resurselor umane in sistemul de educatie

Promovarea culturii antreprenoriale Facilitarea accesului tinerilor pe piata muncii

Dezvoltarea unei piete de munca cuprinzatoare, flexibila si moderna

Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale

Imbunatatirea serviciului public de ocupare

Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile

Planul de masuri prioritare al Guvernului pentru integrare europeana a stabilit

pentru anul 2006, in domeniul Ocuparii fortei de munca, ca una dintre masurile necesare pentru pregatirea deplina a aderarii, elaborarea celui de-al treilea Plan National de Actiune pentru Ocupare - PNAO 2006.

Prezentul Plan National de Actiune in domeniul Ocuparii - PNAO 2006 are o abordare pragmatica a procesului de elaborare a politicilor privind piata muncii, cu un accent deosebit pe ameliorarea ocuparii din mediul rural si insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie roma, stabilind urmatoarele prioritati generale: consolidarea capacitatilor institutionale existente la nivel national, regional si local; ocuparea fortei de munca din mediul rural; insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie roma; ameliorarea discrepantelor zonale si regionale si utilizarea cat mai eficienta a

fondurilor comunitate in special a Fondului Social European.


PRAO Centru Pag.14

Capitolul III- CADRUL REGIONAL

3.1 PROFILUL GEOGRAFIC SI ADMINISTRATIV Regiunea Centru Prezentare generala Regiunea de Dezvoltare Centru, constituita pe baza legii nr. 151/1998, privind dezvoltarea regionala in Romania, are in componenta 6 judete din centrul Romaniei: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu, care cuprind 50 de orase (din care 14 municipii) si 334 comune. Cu o suprafata de 34100 kmp, reprezentand 14.3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa locul al 5-lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare.

REGIUNEA


PRAO Centru Pag.15

Prin pozitia sa geografica, Regiunea Centru realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor. Suprafata Regiunii este de 34.099,4 kmp, ceea ce reprezinta 14.3% din suprafata tarii, populatia numara 2,642 milioane locuitori(11,5% din totalul populatiei Romaniei) iar densitatea populatiei este de 74 locuitori / kmp. Relieful variat, predominant muntos (47% din suprafata), lipsit de campii propriu-zise, cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, zona colinara a Podisului Transilvanei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea montana. Gradul de urbanizare este cel mai ridicat, dupa Regiunea Bucuresti - Ilfov, ponderea populatiei urbane fiind de 60.54% fata de 54.78% la nivel national. Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, chimica, materialelor de constructii, prelucrarii lemnului, extractiva, textila si alimentara. Relieful foarte diversificat al Regiunii a permis dezvoltarea unei agriculturi variate cu activitati tipice zonelor de munte, deal si campie. Astfel, in zonele montane s-a dezvoltat in general zootehnia axata in principal pe cresterea ovinelor si a bovinelor, pe zona colinara viticultura si pomicultura detin o pondere importanta, iar in culoarele depresionare si in luncile raurilor, productia vegetala este preponderenta. Varietatea peisagistica a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice si de arhitectura si muzeele incadreaza Regiunea “CENTRU” intre arealele traditionale de cultura si civilizatie si intre zonele cu traditie turistica, cu largi perspective de dezvoltare. Cultura populara autentica, pastrata in forme originale, poate fi intalnita in multe sate ale Regiunii Centru. Cantecele si dansurile populare, traditiile si obiceiurile specifice, fac din unele manifestari populare consacrate, adevarate festivaluri de etnografie si folclor. Satul din aceasta parte centrala a tarii, prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat, reprezinta o zona in care de multe ori spiritualitatea romaneasca s-a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare, realizand o simbioza plina de originalitate. Cu o populatie stabila de 2521745 locuitori, inregistrata la recensamantul din martie 2002 reprezentand 11,6 % din populatia Romaniei, Regiunea Centru se plaseaza pe locul al 5-lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare, mentinandu-si pozitia ocupata la recensamantul populatiei si locuintelor din 1992. Regiunea Centru se caracterizeaza printr-o mare diversitate etnica, lingvistica si religioasa. Datele preliminare ale recensamantului populatiei si locuitorilor arata ca in Regiunea Centru locuiesc cele mai multe persoane apartinand minoritatilor etnice si religioase, comparativ cu celelalte regiuni. Romanii formeaza si aici majoritatea absoluta a populatiei (65,3%), fiind insa minoritari in 2 judete –Harghita (14,1%) si Covasna (23,2%). Sunt urmati in ordine de maghiari - 29,9% din totalul populatiei (6,6% la nivelul national), rromi – 4,0% (2,5% la nivelul national) si germani – 0,6% (0,3% la nivelul tarii).


PRAO Centru Pag.16

In Regiunea Centru traiau peste jumatate (52,7%) din numarul total al locuitorilor de etnie maghiara din Romania, un sfert (24,6%) din numarul etnicilor germani si 18,9% din numarul total al romilor. Populatia activa civila este in Regiunea Centru de 1.186,3 mii persoane. La nivel regional ponderea cea mai insemnata o detin persoanele care au absolvit o institutie de invatamant profesional sau de ucenici (31,3%), fiind urmate de absolventii de invatamant liceal (28,3%). La nivelul tarii ordinea este inversa, primul loc ocupandu-l persoanele cu studii liceale (29,1%), urmate de persoanele cu studii profesionale (21,6%). Ponderea persoanelor ocupate din Regiunea Centru care au absolvit o institutie de invatamant superior este de 8,7%, valoare apropiata de cea inregistrata la nivel national (9,1%). In cazul femeilor, ponderea persoanelor cu studii superioare a fost de 7,8% in Regiunea Centru si de 8,6% la nivel national. 3.2 PROFILUL DEMOGRAFIC

3.2.1. Populatia totala. Dinamica generala.

La 1 iulie 2004, populatia Regiunii Centru numara 2.539.160 locuitori, adica 11,7

% din populatia Romaniei. Fata de recensamantul din 1992 se inregistreaza o scadere de 6,02% (cu 162.537 locuitori).Raportat la 1990, scaderea este de 10,7% (304.055 persoane - cat un judet de marimea Harghitei !). In ambele situatii, declinul demografic al Regiunii este mai accentuat procentual decat la nivel national. Fata de 1990, cel mai vizibil declin s-a produs in judetele Brasov si Sibiu, urmate de Alba si Mures. Cel mai mic, in judetul Covasna (sub rata scaderii la nivel national)

Populatia stabila Scaderi de populatie Efectiv femei la

1000 barbati Ponderea populatiei urbane(%)

Ponderea populatiei rurale(%)

1990 1992*) 2004 2004 fata de

1992 (%) 2004 fata de 1990

(%) 1992 2004 1992 2004 1992 2004 Romania 23206720 22810035 21673328 -4,98 -6,61 1034 1050 54,3 54,9 45,7 45,1

Regiu-nea Centru

2843215 2701697 2539160 -6,02 -10,69 1021 1039 59,9 60 40,1 40

Alba 424258 413919 382971 -7,48 -9,73 998 1024 55,2 58 44,8 42 Brasov 696441 643261 596140 -7,33 -14,40 1021 1052 76,2 75 23,8 25 Covasna 237669 233256 223878 -4,02 -5,80 1022 1030 52,7 50,5 47,3 49,5 Harghita 361856 348335 328547 -5,68 -9,21 999 1016 45,7 44,3 54,3 55,7 Mures 621445 610053 584089 -4,26 -6,01 1027 1041 51 53 49 47 Sibiu 501546 452873 423535 -6,48 -15,55 1052 1057 68 67,8 32 32,2

*) Populatia stabila la recensamantul din 1992 (7 ianuarie) Sursa: INS, Directia Regionala de Statistica Alba


PRAO Centru Pag.17

3.2.2 Distributia pe medii rezidentiale (urban/rural)

Conform datelor statistice de la nivelul anului 2004, Regiunea Centru are un grad ridicat de urbanizare, ocupand locul al 3-lea din punct de vedere al ponderii populatiei rezidente in mediul urban (60%), peste media nationala (54,9%), dupa regiunile Bucuresti-Ilfov si Vest. In cadrul regiunii, judetele cu cel mai ridicat grad de urbanizare sunt Brasovul (75%) si Sibiul (67,8%). De remarcat, insa, tendinta din perioada anterioara de crestere a populatiei in mediul rural in detrimentul celei urbane in toate judetele regiunii cu exceptia judetului Alba, precum si faptul ca 40% din populatia Regiunii traieste in rural cu mentiunea ca judetele Harghita, Covasna si Mures au o pondere majoritara a populatiei rurale de 55,7%, 49,5% si respectiv 47%

3.2.3 Distributia pe sexe Structura pe sexe indica o usoara preponderenta a persoanelor de sex feminin (51%), mai putin accentuata insa decat la nivel national. Judetele Sibiu, Brasov si Mures au valori peste media regionala (si chiar peste media nationala in cazul Sibiului) a numarului de femei la 1000 de barbati 3.2.4 Structura pe grupe de varsta

In cifre absolute, in perioada 1990-2004, populatia regiunii pe grupe de varsta a inregistrat o scadere pentru grupele 0-14 ani (cu cca. 265 mii persoane) si 15-59 ani (cu cca. 90,5 mii persoane). In paralel, s-a inregistrat o crestere in grupa de varsta de peste 60 ani (cu peste 51 mii persoane). Structura procentuala a populatiei pe grupe de varsta, pe regiune si pe judetele componente este reprezentata in graficul de mai jos. O pondere mai favorabila a populatiei tinere (0-14 ani) se inregistreaza in Covasna (18,7% din total populatie), Harghita (18,4%) si Sibiu (18,2%). Brasovul are cele mai mici ponderi atat pentru populatia tanara (16,5%) cat si pentru cea varstnica (16,4% din total populatie).

STRUCTURA POPULATIEI REGIUNII PE GRUPE MARI DE VARSTA

65,6

14,4 18,2

16,2 23,8

61,8

0%

20% 40%

60% 80%

100%

1990 2004

60 ani si peste15-59 ani0-14 ani


PRAO Centru Pag.18

Structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei judeţelor Regiunii Centru în 2004

15,9 14,8 17,2 17,0 16,8 16,2

64,6 68,8 64,8 64,5 63,3 66,5 65,6

19,5 16,4 18,0 18,5 19,9 16,8 18,2

16,70,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

Alba BrasovCovasnaHarghitaMures SibiuRegiune

-%-

0-14 15-59 60 şi peste

Se remarca scaderea ponderii populatiei tinere (0-14 ani) de la 23,8% in 1990 la 16,2% in 2004 concomitent cu cresterea ponderii populatiei adulte (15-59 ani) si varstnice de la 61,8% la 65,6%, respectiv de la 14,4% la 18,2% din totalul populatiei. Raportul de dependenta demografica (numarul persoanelor de 0-14 ani si de 60 ani si peste ce revin la 100 persoane de 15-59 ani) a scazut in perioada 1990-2003 de la 61,9% la 52,4%. In cadrul Regiunii Centru cel mai redus raport de dependenta demografica se inregistreaza in judetul Brasov (45,4%), iar cel mai ridicat in judetul Mures (57,8%). Rata imbatranirii demografice (numarul de persoane varstnice ce revin la 1000 persoane tinere) a crescut in Regiunea Centru de la 609‰ in 1990 la 1119‰ in 2004, plasand regiunea sub media nationala (1193‰). Judetul Alba (1231‰) are cel mai mare numar de batrani raportat la numarul de tineri, la polul opus situandu-se judetele Sibiu (1008‰) si Covasna (1047‰).

Cronica fidela a generatiilor, piramida varstelor reflecta disproportiile in populatie, pe varste si sexe. Reducerea numarului populatiei tinere a ingustat semnificativ baza piramidei varstelor. Efectele demografice si economice ale acestei evolutii pe termen mediu pot fi dramatice, atragand schimbari la nivelul diferitelor subpopulatii (populatia scolara, populatia de varsta fertila, populatia in varsta de lucru), cu un impact puternic asupra dezvoltarii economico-sociale a regiunii.

Populatia Regiunii Centru pe varste si sexe la 1 iulie 2004

-150000 -100000 -50000 0 50000 100000 150000

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani si peste

feminin masculin


PRAO Centru Pag.19

Sursa: INS, Forta de

3.2.5 Structura etnica

Regiunea Centru se caracterizeaza printr-o mare diversitate etnica, lingvistica si religioasa . Datele de la recensamantul populatiei si locuintelor din 2002 arata ca in Regiunea Centru locuiesc cele mai multe persoane apartinand minoritatilor etnice si religioase, comparativ cu celelalte regiuni

In Regiunea Centru traiesc peste jumatate (52,8%) din numarul total al locuitorilor de etnie maghiara din Romania, un sfert (24,5%) din numarul etnicilor germani si 18,7% din numarul total al romilor. Romanii sunt majoritari (65,37%) pe ansamblul regiunii, dar minoritari in 2 judete - Harghita (14,06%) si Covasna (23,28%). Maghiarii (29,94% din populatia regiunii) se concentreaza in judetele Harghita, Covasna si Mures - in primele doua dintre acestea constituind majoritatea populatiei. Romii detin ponderi insemnate in judetele Mures (6,96%) si Sibiu (4,06%). Etnia rroma este singura care a inregistrat cresteri fata de recensamantul anterior (+14,5%). Germanii sunt mai numerosi in judetul Sibiu (1,55%).

Sursa: INS, Statistica Teritoriala 2004. Datele de la recensamant, 18 martie 2002. Pentru date detaliate privind structura etnica pe judete, v. Anexa 1a

16,9 15,2 19,4

16,3 17,0 15,2

16,4 16,8 15,8

20,8 23,3 17,1

16,5 16,816,1

13,2 10,9 16,5

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

100

Total urban ruralsub 15 ani 15-24 ani 25-34 ani35-49 ani 50-64 ani 65 ani si peste

Structura populatiei pe varste si medii rezidentiale in regiunea Centru in 2003

52,818,7 24,5

0%20%40%60%80%

100%

Maghiari Rromi Germani

REPARTITIA TERITORIALA A MINORITATILOR ETNICE

Celelalte regiuniRegiunea Centru

STRUCTURA ETNICĂ A REGIUNII CENTRU

65,4%

0,1%

4,0%

0,6%

29,9%

Romani

Maghiari

Romi

Germani

Alta etnie,nedeclarata


PRAO Centru Pag.20

3.2.6. Miscarea naturala a populatiei

Cu o rata a sporului natural in anul 2004 de -0,8‰, Regiunea Centru se situa pe locul al 2-lea, dupa Regiunea Nord-Est. Dupa scaderea din perioada 1990-1996, sporul natural al populatiei din regiune cunoaste o usoara ameliorare in perioada 1997-2004, ramanand insa negativ. Fata de mediul urban unde sporul natural este usor negativ (-0,1‰ in anul 2004), in mediul rural se inregistreaza un spor natural puternic negativ (-1,7‰), consecinta a imbatranirii demografice mai accentuate. Se remarca diferente importante si intre judetele regiunii. Astfel, se inregistreaza o rata pozitiva in judetul Covasna (+0,5‰) si rate puternic negative ale acestuia in Alba (-2,9‰) si Mures (-1,3‰) . Scaderea sporului natural al populatiei a fost determinata atat de reducerea natalitatii cat si de cresterea mortalitatii. Natalitatea a avut o evolutie oscilanta in perioada 1990-2004, inregistrand o tendinta negativa pana in 1996 si valori cuprinse intre 10,3‰ si 10,5‰ in perioada 1997-2004 cu exceptia anilor 2001 si 2002 cand a fost de 9,9‰. Cele mai ridicate rate ale natalitatii in anul 2004 s-au inregistrat in judetele Covasna (11,7‰), Harghita (11,1‰) si Mures (11,0‰), iar cea mai scazuta in Alba (9,4‰). Se constata aceleasi disparitati accentuate intre mediile de rezidenta: 9,5 ‰ in mediul urban fata de 12‰ in mediul rural. (v Anexa 1b). Rata mortalitatii a cunoscut o evolutie ascendenta pana in 1996, crescand de la 9,7‰ in 1990 la 11,6‰ in 1996, scazand apoi pana la 10,5‰ in 2000, iar in 2004 a fost de 11,3‰, sensibil mai scazuta decat media nationala (12,4‰). Se mentin atat discrepantele intre mediile de rezidenta (9,6‰ in mediul urban si 13,7‰ in mediul rural), cat si intre judetele regiunii (12,3‰ in judetul Mures si Alba si 9,8‰ in judetul Brasov). (v Anexa 1b).

EVOLUTIA RATEI NATALITATII SI A RATEI MORTALITATII IN REG CENTRU IN PERIOADA 1990-2004

91011121314

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

‰

Ratanatalitatii

Ratamortalitatii


PRAO Centru Pag.21

3.2.7 Structura populatiei dupa nivelul de instruire

Ponderea populatiei care a absolvit o institutie de invatamant superior in totalul populatiei de peste 10 ani este de 6,53% (7,05% la nivel national), cele mai mari ponderi inregistrandu-se in judetele puternic urbanizate - Brasov (9,21%) si Sibiu (8,73%). Rata analfabetismului in regiune este de 2,05% fata de 2,62% la nivel national, cea mai ridicata valoare a acesteia inregistrandu-se in judetul Covasna (2,98%). STRUCTURA POPULATIEI DE 10 ANI SI PESTE DUPA NIVELUL INSTITUTIEI ABSOLVITE -%-

EVOLUTIA RATEI SPORULUI NATURAL IN PERIOADA 1990-2004

-3-2-101234

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

‰Romania

RegiuneaCentru

Reg

Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

Superior 6,53 6,02 9,21 4,20 4,75 6,41 8,73Postliceal si de maistri

3,33 3,21 3,80 2,66 2,99 3,52 4,52

Liceal 22,38 21,42 25,71 20,55 18,49 17,85 20,19Profesional si de ucenici

17,99 17,59 18,13 16,00 25,12 26,27 24,80

Gimnazial 27,92 27,26 25,63 32,31 27,53 24,05 23,33Primar 17,19 19,40 14,00 18,41 16,70 17,31 14,44Fara scoala absolvita

4,58 5,04 3,49 5,82 4,38 4,48 3,89

-din care analfabeti

2,05 2,19 1,35 2,98 1,65 2,13 1,60

Scoala abs. nedeclarata

0,08 0,06 0,03 0,05 0,04 0,11 0,10

3.2.8. Miscarea migratorie Conform datelor Directiei Regionale de Statistica Alba, in anul 2004 s-au inregistrat

39327 stabiliri de domiciliu in localitatile din Regiunea Centru si 39235 plecari (este cuprinsa migratia interna), rezultand un sold pozitiv al schimbarilor de domiciliu de 92. Soldul migratiei externe a fost negativ, numarul plecarilor depasindu-l cu 2703 pe cel al stabilirilor. Singurul judet din regiune cu un sold pozitiv al migratiei este Sibiul (+10 - migratia interna si externa), celelalte judete avand solduri cuprinse intre –875 (Harghita) si -336 ( Mures).


PRAO Centru Pag.22

3.2.9. Proiectii demografice

Datele extrase din prognoza demografica realizata de Institutul National de Statistica pentru perioada 2003-2025 indica (intr-o varianta medie) o reducere a populatiei Regiunii cu 239.9 mii locuitori pana in 2025 (- 9,4%), respectiv cu 65,3 mii loc. pana in 2013.

Date detaliate pe judete privind prognoza populatiei pe grupe mari de varsta, respectiv pentru populatia de varsta scolara si prescolara se regasesc in Anexa 1c

Pe grupe mari de varsta, cea mai accentuata scadere se constata in cadrul populatiei din grupa 0-14 ani, cu 13% (-55,3 mii persoane) pana in 2013, respectiv cu 30% (-127,3 mii pers.) pana in 2025.

In schimb, creste numarul persoanelor in varsta (peste 65 ani), mai accentuat decat la nivel national (v. tabelul de mai jos)

Evolutia populatiei in perioada 2003-2025 pe grupe mari de varsta - varianta medie

Mii pers.

2025-2003 2003 2005 2010 2015 2020 2025 %

Romania 21733,6 21614,

721226,

320696,

620026,

419243,

4 -

2490,2 -11,5

0-14 ani 3632,7 3432,5 3152,9 3024,6 2798,7 2511,8 -

1120,9 -30,9

15-64 ani 14993,1 15033,

414990,

214606,

013956,

613384,

0 -

1609,1 -10,765 + 3107,8 3148,8 3083,2 3066,0 3271,1 3347,6 239,8 7,7Regiune 2545,2 2538,4 2509,5 2460,6 2391,7 2305,3 -239,9 -9,40-14 426,3 404,8 377,8 366,6 337,1 299,0 -127,3 -29,915-64 1781,9 1790,1 1787,4 1742,4 1667,7 1600,2 -181,7 -10,265 + 337,0 343,5 344,3 351,6 386,9 406,1 69,1 20,5

Sursa: INS, «Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial pana in 2025» In ceea ce priveste populatia de varsta scolara si prescolara, se prognozeaza reduceri semnificative in grupele 7-14 si 15-24 ani, care pana in 2013 scad cu 18,3%, respectiv 27,5%, iar pana in 2025 cu 29,7%, respectiv 39,1 % Cel mai accentuat declin al populatiei scolare din grupa 7-14 ani va inregistra judetul Alba (cu 26,6 % pana in 2013, respectiv 39,5 pana in 2025), iar in cadrul grupei 15-24 judetul Brasov (cu 34 % pana in 2013, respectiv 42,4% pana in 2025). Proiectia evolutiei populatiei de varsta scolara si prescolara, 2003-2025- MII PERSOANE -

2025-2003 2003 2005 2010 2015 2020 2025 % Romania 6373,2 6126,6 5450,9 4824,5 4432,2 4147,1 -34,93-6 ani 854,3 867,6 827,0 793,0 715,0 623,1 -231,2 -27,17-14 ani 2130,6 1941,4 1717,6 1673,5 1595,7 1458,9 -671,7 -31,515-24 ani 3388,3 3317,7 2906,3 2358,1 2121,5 2065,1 -1323,2 -39,1Regiune 763,3 730,4 645,6 576,0 532,8 501,1 -262,2 -34,43-6 ani 99,6 103,2 101,2 96,0 85,2 73,5 -26,1 -26,27-14 ani 248,9 225,8 202,8 203,9 194,2 175,0 -73,9 -29,715-24 ani 414,8 401,4 341,6 276,1 253,4 252,6 -162,2 -39,1

Sursa: INS, «Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial pana in 2025»


PRAO Centru Pag.23

Un interes particular pentru grupul tinta principal al activitatii de planificare strategica in invatamantul profesional si tehnic il reprezinta grupa de varsta 14-18 ani din care fac parte elevii de liceu si cei de scoala de arte si meserii. Pana in 2015, efectivele din grupa de varsta 14-18 ani se vor reduce fata de 2002 cu cca. 74 mii de persoane (-37%). Cele mai afectate vor fi judetele Brasov (-44,20%) si Alba (-40,3%) - v. tabelul de mai jos.

- Mii persoane - Prognoza populatiei scolare cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani.

2015-2002 2025-2002 2025-2015 2002 2015 2025 absolut % absolut % absolut %

Regiune 200000 126006 122894 -73994 -37,00 -77106-

38,55 -3112 -2,50

Alba 30207 18029 15851 -12178 -40,30 -14356-

47,53 -2178 -12,10

Brasov 48080 26851 28877 -21229 -44,20 -19203-

39,94 2026 7,50

Covasna 18283 11761 11166 -6522 -35,70 -7117-

38,93 -595 -5,10

Harghita 26288 17107 15844 -9181 -34,90 -10444-

39,73 -1263 -7,40

Mures 42840 30771 29817 -12069 -28,20 -13023-

30,40 -954 -3,10

Sibiu 34302 21487 21339 -12815 -37,40 -12963-

37,79 -148 -0,70Sursa: studiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS

Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor, Regiunea Centru 2003-2025

250

300

350

400

450

2003 2005 2010 2015 2020 2025

Mii pers

0-14 ani

peste 65+

Sursa: studiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS

Structura detaliata pe varste si evolutia comparativa pana in 2025 este prezentata grafic in piramida varstelor

Figura alaturata ilustreazaschimbarile care se vor produce inraportul dintre tineri si varstnici.Pana in 2015, numarul tinerilor se vamentine mai mare decat al varstnicilor,dupa care raportul se va schimba,populatia Regiunii va cunoaste unproces accentuat de imbatranire.


PRAO Centru Pag.24

Piramida vârstelor la recensământ, 2002

-30000 -20000 -10000 0 10000 20000 300000

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100 si peste

Bărbaţi Femei

Sursa: Studiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS

Se observa ingustarea progresiva a bazei piramidei (datorat sporului natural negativ) si respectiv de largire in partea superioara, ceea ce in viitor va conduce la inrautatirea si mai accentuata a raportului de dependenta demografica. Pe de alta parte in intervalul de analiza 2015-2025 se constata o consolidare relativa a varstei de mijloc (35-55 ani) active pe piata muncii, ceea ce in mod logic conduce la o nevoie crescanda de formare continua pe piata muncii. Concluzii

- Populatia regiunii a scazut intre cele doua recensaminte (1992-2002) cu 6,6%, atat din cauza sporului natural negativ cat si a fluxului migrator negativ

- Structura multietnica a populatiei: romani (65,37%), maghiari (29,94%), rromi (3,96%). germani (0,58%), alte etnii (0,15%).

- Ponderea populatiei care a absolvit o institutie de invatamant superior in totalul populatiei de peste 10 ani este de 6,53% (7,48% la nivel national), cele mai mari ponderi inregistrandu-se in judetele puternic urbanizate- Brasov (9,21%) si Sibiu (8,73%).

- Se remarca scaderea ponderii populatiei tinere (0-14 ani) de la 23,8% in 1990 la 16,2% in 2004 concomitent cu cresterea ponderii populatiei adulte (15-59 ani) si varstnice de la 61,8% la 65,6%, respectiv de la 14,4% la 18,2% din totalul populatiei. Acest fenomen va duce pe termen mediu si lung la un deficit de forta de munca

- Rata natalitatii a avut evolutii fluctuante dupa 1990, scazand de la 13,0‰ la 10,5‰ in 2004, in timp ce rata mortalitatii a crescut de la 9,7‰ la 11,3‰; in consecinta sporul natural s-a redus de la +3,3‰ la -0,8‰.

- Sporul natural este sensibil mai scazut in mediul rural decat in cel urban (-1,7‰ fata de -0,1‰ in anul 2004), datorita in special mortalitatii ridicate (populatie imbatranita).

2025 2015 2002


PRAO Centru Pag.25

- declinul demografic masiv si imbatranirea accentuata a populatiei vor avea consecinte negative asupra situatiei economico-sociale in ansamblu si a pietei fortei de munca in special. Printre cele mai importante repercusiuni se numara: crearea unui posibil deficit de forta de munca, cresterea „presiunii” asupra populatiei active, modificari in structura cererii fortei de munca.

3.3. PROFILUL ECONOMIC 3.3.1 Produsul intern brut (PIB) regional

In 2003, valoarea PIB/locuitor (97,5 milioane lei) plasa Regiunea Centru pe locul 3 in clasamentul regiunilor (dupa Bucuresti Ilfov si Regiunea Vest), depasind nivelul national cu 7,2%. In valoare absoluta, PIB regional se plaseaza pe locul al 2-lea dupa Bucuresti Ilfov. Evolutia structurii PIB, pe categorii de resurse -%- REGIUNEA CENTRU 1998-2003

ROMANIA

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2003 Agricultura, pescuit, vanatoare si silvicultura 13,9 12,0 11,8 12,3 11,7 11,4 11,6Industrie 31,3 30,1 33,0 36,2 34,8 29,7 25,0Constructii 4,6 3,9 4,1 4,7 5,4 5,6 5,8Comert 10,1 11,4 9,7 8,1 8,1 8,8 8,5Hoteluri si restaurante 3,1 3,1 2,7 2,3 2,3 2,4 1,9Transport, depozitare, comunicatii 8,6 8,5 8,7 8,9 8,3 8,0 9,8Intermedieri financiare 1,4 1,4 1,3 1,7 1,8 1,4 1,8Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal firmelor 9,1 11,3 10,2 9,5 10,6 11,2 12,5Administratie publica si aparare 3,2 3,1 3,3 2,9 3,0 5,0 6,5Invatamant 2,6 3,0 2,9 2,6 2,8 3,0 3,0Sanatate si asistenta sociala 2,1 1,8 1,9 1,6 1,9 2,4 2,3Servicii de intermediere financiara indirect masurate*

-1,5 -1,5 -1,1 -1,5 -1,1 - -

VAB 88,6 88,1 88,5 89,3 89,6 88,9 88,7Impozite pe produs 10,6 11,3 11,0 10,4 10,4 11,2 11,2Taxe vamale 1,6 1,3 1,1 0,8 0,6 0,7 0,7Subventii pe produs -0,8 -0,7 -0,6 -0,5 -0,6 -0,8 -0,6PIB 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

* In 2003 valoarea SIFIM a fost realocata pe ramuri de activitate Sursa: date prelucrate dupa INS, Statistica teritoriala, 2004, Anuarul Statistic 2005 Ponderea cea mai insemnata in PIB regional o detine industria, cu 29,7% urmata de agricultura si tranzactii imobiliare cu 11,5 si respectiv 11,2%. Specificul industrial al economiei regiunii se mentine inca cu toate ca ponderea industriei la formarea PIB regional a scazut in intervalul analizat concomitent cu o scadere constanta a ponderii agriculturii si cresterea ponderii serviciilor in PIB. O


PRAO Centru Pag.26

crestere se inregistreaza si in cazul constructiilor, tranzactiilor imobiliare. Ponderea comertului in PIB s-a diminuat fata de anii 1998-1999 in timp ce restul serviciilor au cunoscut tendinte de crestere sau stabilizare. Sectorul agriculturii si silviculturii detine ponderi importante in formarea VBA regionale in judetele Covasna (24,8%) si Alba (18,9%), industria fiind preponderenta in judetele Sibiu (46,3%) si Brasov (40,9%). Sectorul constructiilor este cel mai bine reprezentat in judetul Mures (8,6%) in timp ce sectorul hotelier inregistreaza cele mai mari ponderi in judetele Brasov si Covasna. Structura Valorii Adaugate Brute, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2003 -%- Romania Reg.


Agricultura, piscicultura, silvicultura 12,8 13,1 18,9 7,4 24,8 17,7 15,0 8,6Industrie 31,4 38,9 35,7 40,9 33,8 35,1 34,5 46,3Constructii 6,5 6,0 4,7 6,1 3,5 2,1 8,6 7,0Comert 9,6 9,1 8,6 9,7 8,9 9,4 10,0 7,5Hoteluri, restaurante 2,4 2,5 1,3 3,4 3,3 3,2 1,8 2,0Transporturi, comunicatii 10,8 9,3 10,1 11,3 6,2 8,6 9,7 7,2Intermedieri financiare 2,6 2,0 2,2 2,0 1,8 2,2 2,2 1,8Tranz. imobiliare, activ. de servicii prestate in princip. intrep. 12,7 9,5 4,8 11,5 7,9 11,7 6,8 11,6Admin. publica, aparare, asig. sociale 4,3 3,3 5,6 2,7 4,1 3,7 3,0 2,5Invatamant 3,1 3,1 3,5 2,9 3,1 3,6 3,4 2,7Sanatate, asist. sociala 2,2 2,2 2,6 1,6 2,2 2,2 2,7 2,1Alte activ. de serv 2,8 2,3 3,3 1,7 1,5 1,6 3,4 2,0Serv. de intermediere financiara indirect masurate -1,2 -1,2 -1,2 -1,2 -1,2 -1,2 -1,2 -1,2

3.3.2. Productivitatea muncii Productivitatea muncii in Regiunea Centru a fost in anul 2003 de 215,3 mil. lei/persoana ocupata, cu 49,3% mai mare decat in anul 1993 si cu 2 % mai mare decat productivitatea muncii la nivel national.

EVOLUTIA PRODUCTIVITATII MUNCII IN REG. CENTRUan precedent = 100

859095

100105110115120125

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

%


PRAO Centru Pag.27

Pe activitati ale economiei nationale, productivitatea muncii la nivel regional inregistreaza valori peste media nationala in agricultura, vanatoare si silvicultura, constructii, tranzactii imobiliare, sanatate si asistenta sociala in timp ce in industrie productivitatea muncii este sub media nationala.

Productivitatea muncii, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2003

-mil. lei- Romania Regiunea

CENTRU Total economie 211,2 215,3 Agricultura, vanatoare si silvicultura 79,1 98,0 Industrie 240,3 228,9 Constructii 289,9 296,1 Comert 185,5 177,3 Hoteluri si restaurante 356,8 342,4 Transport, depozitare si comunicatii 480,7 443,8 Intermedieri financiare 504,1 412,6 Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 694,1 819,4 Administratie publica si aparare 827,9 747,3 Invatamant 143,4 135,6 Sanatate si asistenta sociala 128,4 129,7

3.3.3. Evolutia firmelor din Regiunea Centru. Dinamica, repartitia sectoriala si pe clase de marime.

Numarul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din Regiunea Centru a ajuns la 50184 la sfarsitul anului 2004, reprezentand 12,4% din totalul inregistrat la nivel national. Fata de anul precedent, numarul unitatilor locale active din regiune a crescut cu 13,9% fata de 12,5% la nivel national. Privind comparativ repartitia unitatilor active in 1999 si 2004 se observa un trend crescator in cazul IMM-urilor, cel mai pronuntat fiind cazul firmelor mici (10-49 angajati) al caror numar a crescut in intervalul mentionat cu 44,2% iar micro intreprinderile au crescut cu 29,1%. Un trend de crestere mai lent l-au avut firmele mijlocii (cu 13%) in timp ce firmele mari au scazut in acelasi interval cu 18,6%, reducere datorata in primul rand restructurarii marilor intreprinderi de stat.

Cresterea cu 44,2 % in anul 2004 fata de 1999 a intreprinderilor mici (10-49 angajati) a fost determinata de flexibilitatea ridicata de adaptare la conditiile pietei a microintreprinderilor, cumulata cu oportunitatile de finantare oferite prin intermediul diferitelor programe, ducand astfel la cresterea numarului de salariati si includerea lor in categoria celor mici (10-49).


PRAO Centru Pag.28

050.000

100.000150.000

200.000250.000

300.000350.000

1999

2000

2001

2002

2003

2004

0-9 angajati

10 - 49angajati50-249

250 si peste

Dinamica unitatilor locale active din Regiunea CENTRU pe clase de marime in perioada 1999-2004 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Ed. 2005 Comparativ cu anul 1999, in 2004 s-au inregistrat scaderi ale numarului de angajati in cadrul firmelor mari, cu 36,9%, peste media nationala de 30,7%. Aceasta situatie se datoreaza in mare parte procesului de restructurare si privatizare a marilor intreprinderi. O crestere importanta a numarului de

angajati se inregistreaza in cazul intreprinderilor mijlocii (50-249 angajati), unde, in Regiunea Centru, cresterea, comparativ cu anul 1999 a fost cu 54,3%.

Se remarca in perioada 1999-2004 o crestere continua a ponderii detinute de firmele mici si mijlocii concomitent cu reducerea ponderii firmelor mari, cu peste 250 salariati, in totalul cifrei de afaceri. Aceste evolutii demonstreaza flexibilitatea si adaptabilitatea IMM- urilor a caror importanta va continua sa creasca in urmatorii ani.

Evolutia ponderii cifrei de afaceri a unitatilor locale active din regiune, pe

clase de marime

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Peste 25050-24910-490-9

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2000 - 2005

Firmele mari (peste 250 angajati) detin cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din total regional (32,3%) urmate de firmele mijlocii cu 25,8% in timp ce microintreprinderile detin doar 18,7% din cifra de acaceri a unitatilor locale active din regiune. Dupa activitatile economiei nationale, ponderea cea mai mare a cifrei de afaceri o detin firmele din comert (38,2%), urmate de cele din industria prelucratoare (33,8%). In timp ce in cazul firmelor mici si mijlocii peste 60% din cifra de afaceri a acestora era detinuta de unitatile din comert, in cazul firmelor mari 50% din cifra de afaceri a acestora e detinuta de firmele din industria prelucratoare.


PRAO Centru Pag.29

Investitiile brute ale unitatilor locale din Regiunea CENTRU in perioada 1999-2004 Sursa : Anuarul statistic al Romaniei 2000 - 2005 In anul 2004 in Regiunea Centru s-au inregistrat investitii in valoare de 63700 mld. lei, reprezentand 10,3% din totalul investitiilor realizate de unitatile locale din industrie, constructii si servicii la nivel national. Comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Centru se afla, in anul 2004, pe pozitia a cincea in ierarhia regiunilor. Majoritatea investitiilor au fost realizate de firmele mari si mijlocii, ponderea

detinuta de firmele mici fiind in crestere de la an la an. Valoarea investitiilor la 1000 lei cifra de afaceri era, in 2004, cu 4,7% peste valoarea indicatorului la nivel national, insa sensibil mai scazuta fata de cea inregistrata in anii anteriori. 3.3.4. Investitii straine Valoarea investitiilor straine realizate in perioada 1990-2004 a ajuns la 1038 milioane Euro, reprezentand 6,9% din valoarea totala a investitiilor din Romania. Investitiile realizate in anul 2004 au totalizat peste 393 milioane Euro. Ponderea cifrei de afaceri a firmelor cu participare straina a fost de 25% din totalul cifrei de afaceri a Regiunii CENTRU in anul 2004, sub nivelul indicatorului la nivel national. 3.3.5. Sectorul IMM-urilor

Fata de anul precedent, numarul IMM-urile private active din Romania a crescut

semnificativ, inscriindu-se in tendintele europene. Analiza IMM-urilor in plan teritorial, focalizata pe indicatorul sintetic al densitatii, raportand numarul IMM-urilor la cel al locuitorilor, arata ca in 2004 in Regiune densitatea a crescut de la 17 la 20. Cu un numar de 20 IMM-uri la 1000 locuitori, Regiunea CENTRU isi mentine pozitia din 2003, respectiv primul loc, alaturi de Regiunea N-V, dupa Regiunea Bucuresti Ilfov (41). IMM-urile sunt inegal distribuite in celelalte regiuni: doar 3 din acestea se situeaza in jurul mediei (19,5), respectiv Centru, NV si Regiunea Vest. Celelalte regiuni se situeaza in jurul unei medii de 14: Regiunea S-E 17, Regiunea Sud-Vest 14, Regiunea Sud-Muntenia 13, iar Regiunea Nord-Est 12, ceea ce arata disparitati importante in distributia capitalului privat dar si a spiritului antreprenorial. Fata de anul precedent, disparitatile au crescut intre capitala si cele mai dezvoltate regiuni si intre regiunile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate. Analiza pe sectoare de activitate a IMM-urilor din Regiune arata o specializare preponderenta in industrie a acestora, regiunea Centru fiind cea mai bine industrializata din tara (pondere de 17,3% in economia regionala a IMM-urilor fata de 10,4% in Bucuresti). Serviciile sunt slab reprezentate in toate regiunile, Regiunea Centru detinand cea mai mica pondere ca sector in economia regionala, 73% fata de un maxim de 81,7%. Agricultura este un sector cu pondere redusa in Regiune, fiind un sector slab

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Peste 25050-24910-490-9


PRAO Centru Pag.30

reprezentat la nivelul IMM-urilor, 2,9% fata de 4,7% in Regiunea Sud-Muntenia. Sectorul constructiilor detine o pondere insemnata, 6,8%, in crestere fata de 2003, mai redusa insa fata de valoarea maxima atinsa in regiunea Bucuresti-Ilfov (7,1%). Sistemul economic regional pe sub-sectoare industriale, in anul 2004 arata o pozitie foarte buna a Regiunii CENTRU in industria lemnului 22,1%, datorata abundentei resurselor naturale si existentei unei industrii traditionale. Pozitii comparative inferioare altor regiuni se constata in industria textila, industria alimentara, industria chimica si mecanica. Ponderea mica a celorlalte industrii arata o concentrare relativ mare a celor mai importante industrii. Daca facem o comparatie cu mediile nationale in aceste sectoare, Regiunea CENTRU prezinta o specializare redusa fata de national in industriile alimentara, chimica, mecanica, textila si o pozitie peste medie doar in cazul industriei lemnului. Aceasta industrie este bazata mult pe resursele regionale; produsele finite au o foarte mare cerere la export, rezultand o mai mare valoare adaugata in raport cu alte ramuri industriale. Cele mai dinamice regiuni functie de angajarea fortei de munca in IMM-uri sunt cele care au cea mai mare relevanta in ce priveste angajarea fortei de munca in sectorul industriei (Nord-vest, Vest si Centru). Prezenta pregnanta a sectorului serviciilor se asociaza cu rata redusa de angajare a fortei de munca. Aproape jumatate din forta de munca angajata in cadrul IMM-urilor (45,5%) lucreaza in sectorul industriei, ceea ce confera regiunii al II-lea loc dupa Regiunea Nord-Vest. In domeniul agricol, numarul IMM-urilor este de 2,9%, (valoarea maxima de 4,7% inregistrandu-se in Regiunea Sud Muntenia). Slaba activitate agricola a IMM-urilor se datoreaza in mare masura reliefului regiunii, preponderent montan (40%).

Comertul reprezinta cea mai importanta componenta din totalul activitatilor economice in toate regiunile; in Regiunea Centru, ponderea firmelor cu activitate in comert este in scadere fata de anul precedent, 57,2%1, situandu-se pe al II-lea loc dupa Bucuresti, care are cea mai mica pondere de IMM-uri active in comert. Diferenta intre ponderea IMM-urilor de comert din regiunea Centru fata de cea cu ponderea cea mai mare ajunge in 2004 la 15% (Sud-Vest, Sud-Muntenia).

Structura economica a Regiunilor de dezvoltare, in sectorul serviciilor, in anul 2004

0%

20%

40%60%

80%

100%

Nord-E

st

Sud-E

st Est

Sud Ves

tVes

t

Nord-V

est

Centru

Bucure

sti

Alte servicii

Transporturi

Turism

Comert

Sursa: ANIMMC, Raportul anual al sectorului IMM in Romania, 2005

1 numarul mare de firme de marime mica constituie o trasatura caracteristica pentru regiunile putin industrializate si slab dezvoltate.


PRAO Centru Pag.31

Comparativ cu celelalte regiuni, turismul detine cea mai mari pondere- 7,7% raportata la totalul IMM-urilor din domeniul serviciilor, in crestere fata de anul precedent. Regiunea Centru este urmata la acest indicator de regiunea Vest si Sud-Est. Regiunile cu un sector al IMM-urilor mai putin dezvoltat in turism sunt Nord-Vestul, Sudul, Sud-Vestul si Regiunea Bucuresti-Ilfov. Transportul ocupa o cota relevanta –8,9% datorita prezentei industriei, activitatilor intense de export si a pozitiei centrale de tranzit spre alte regiuni. Ponderea mare a altor servicii 26,3% (bancare, de consultanta, etc.) arata o diversificare a acestora in Regiune. 3.3.6. Agricultura

Suprafata agricola a Regiunii Centru este de 1892,5 mii ha reprezentand 55,5% din suprafata totala a regiunii si 12,9 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 40,6%, pasuni 34,2 %, fanete 23,9 %, vii si pepiniere viticole 0,4%, livezi si pepiniere pomicole 0,9%.

Cele mai mari ponderi ale suprafetelor agricole se inregistreaza in judetele Mures si Harghita ( 61,8% respectiv 61,2% din suprafata totala), ultimul avand, procentual, cele mai intinse suprafete de pasuni si fanete (73,9% din suprafata agricola) , iar cea mai redusa in Covasna ( 50,2%), judetul cu cea mai mare suprafata acoperita de paduri si vegetatie forestiera (44,8% din suprafata totala).

Agricultura contribuia in 2003 cu 10,7% la formarea produsului intern brut regional,

pondere in scadere fata de intervalul 1993-1996, cand ponderea medie a perioadei a fost de 18,7%. Ponderea sectorului privat in agricultura in anul 2004 era de 94,6%. Structura productiei valorice pe cele 3 mari sectoare a fost urmatoarea : sectorul vegetal 65,2%, sectorul zootehnic 34,6%, servicii agricole 0,2%.

Ponderea agriculturii (excl. sillvicultura) in Produsul Intern Brut

-%- 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

2001 2002 2003

Romania 20,6 19,4 19,3 18,8 17,6 14,0 12,9 10,6 12,8 10,8 10,9Reg Centru

19,3 17,6 19,8 18,0 14,1 13,2 11,3 11,1 11,6 11,0 10,7

STRUCTURA SUPRAFETEI AGRICOLE A REG. CENTRU IN ANUL 2004

40,6%

23,9%

34,2%

0,4%

0,9%

arabil

pasuni

fanete

vii si pepiniereviticole

livezi si pepinierepomicole


PRAO Centru Pag.32

Populatia ocupata in agricultura si silvicultura la sfarsitul anului 2004 numara

265,2 mii persoane , reprezentand 26,3% din totalul populatiei ocupate a regiunii ( fata de 32% la nivelul intregii tari ) , in scadere cu 16,4% fata de 1992. Proportional , cea mai numeroasa populatie agricola se gaseste in judetele Harghita ( 36,6% din populatia ocupata) si Mures ( 32,4% ), iar cea mai redusa in judetele Brasov (15,4% ) si Sibiu ( 18,2% ).

Populatia ocupata in agricultura si silvicultura -mii pers.- Romania Reg.


1992 3361,6 317,1 67,8 43,3 33,0 51,1 82,9 39,01993 3537,4 341,4 71,3 43,9 34,0 54,4 96,3 41,51994 3561,0 348,7 70,8 48,2 34,3 55,7 97,8 41,91995 3186,8 320,2 65,5 42,1 30,7 51,7 92,1 38,11996 3249,0 328,3 64,8 44,3 31,3 54,1 95,1 38,71997 3322,1 331,4 65,1 44,1 31,5 56,5 95,8 38,41998 3295,6 330,8 65,5 45,2 30,9 56,4 94,7 38,11999 3418,9 344,8 67,8 45,9 33,1 60,3 98,6 39,12000 3522,5 353,5 69,4 46,8 34,0 61,4 101,9 40,02001 3456,6 345,6 68,5 45,2 32,9 60,0 99,1 39,92002 2970,8 298,3 59,1 38,9 28,4 50,8 86,3 34,82003 2883,6 289,9 57,2 38,0 28,8 49,5 82,9 33,52004 2634,3 265,2 52,6 35,3 26,0 45,2 75,9 30,2

Parcul de tractoare din Regiunea Centru a crescut de 1,7 ori in intervalul 1990-

2004, ajungand la 23653. Suprafata medie ce revine unui tractor, de 32 hectare, este cea mai redusa din Romania.

Productia de grau si secara s-a redus in perioada 1990-2004 cu 8,8% ca urmare in special a reducerii suprafetelor cultivate, in schimb a crescut de aproximativ 2,5 ori productia de porumb datorita extinderii suprafetelor insamantate cu aceasta cultura. Regiunea Centru este cea mai importanta zona producatoare de cartofi, aici obtinandu-se in 2004 peste 30% din productia nationala. Productiile medii la hectar se mentin la un nivel scazut, fiind puternic influentate de conditiile climatice.

Efectivele de animale s-au redus in perioada 1990-2004 cu 46,2% la bovine, cu 36,2% la porcine, cu 14,3% la ovine si cu 40,2% la pasari. Regiunea Centru detinea in 2004 20% din septelul national de ovine si caprine.

3.3.7 Turismul

Cu o natura extrem de generoasa si un patrimoniu cultural de o mare valoare, Regiunea Centru dispune de un potential turistic ridicat si diversificat.

Turismul montan beneficiaza de conditii naturale exceptionale, Regiunea Centru cuprinzand parti importante din toate cele trei ramuri ale Carpatilor romanesti. Peisajele naturale deosebite, de o mare diversitate – de la fenomenele carstice ale Muntilor Apuseni la masivele cele mai inalte ale Romaniei, in Muntii Fagaras , lacurile naturale si cele antropice, rezervatiile peisagistice, de flora si de fauna – fac din Regiunea Centru, prima regiune a tarii din punctul de vedere al potentialului turistic montan. Cu toate acestea, turismul montan este insuficient valorificat, fenomen datorat, in principal,


PRAO Centru Pag.33

slabelor dotari turistice si a cailor de acces nemodernizate, precum si a publicitatii scazute si a infrastructurii de telecomunicatii slab dezvoltate.

Turismul balnear are in Regiunea Centru o indelungata traditie. Statiunile balneoclimaterice Covasna, Balvanyos, Malnas-Bai, Biborteni, Tusnad, Borsec, Lacul Rosu, Sovata, Ocna Sibiului, Bazna dispun de exceptionale resurse curative naturale, valorificate numai in parte.

Dezvoltarea turismului cultural este favorizata de existenta in regiune a unui numar mare de localitati care pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate. Cetatile medievale ( Sighisoara, Alba Iulia, Sibiu, Brasov, Fagaras, Sebes ), cetatile taranesti ( Biertan , Prejmer, Harman, Calnic ), bisericile sasesti fortificate din sudul Transilvaniei , castelele medievale, renascentiste sau baroce ( Bran, Lazarea, Cetatea de Balta, Brancovenesti, Gornesti) alcatuiesc o retea densa de obiective turistice de prim rang. Muzeele de istorie, arta, etnografie, bibliotecile documentare din Sibiu, Targu Mures, Brasov , Alba Iulia adapostesc obiecte de patrimoniu deosebit de interesante. De altfel, monumente istorice si arhitectonice, unele de mare valoare, pot fi intalnite pe tot cuprinsul regiunii.

Principalii indicatori ai activitatii turistice

Baza materiala a turismului din Regiunea Centru cuprindea in anul 2004, 914

unitati de cazare. Densitatea unitatilor de cazare, la 100 kmp , este, in Regiunea Centru, de 2,68, fata de 1,64 la nivel national. In cadrul regiunii valoarea acestui indicator variaza intre 0,46 unitati/100kmp in judetul Alba si 8,04 unitati/100kmp in judetul Brasov. (vezi Anexa 3 a)

Regiunea Centru detine 46,4% din pensiunile agroturistice ale Romaniei, 37,1% din pensiunile turistice si 30,5% din numarul cabanelor. In judetul Brasov se gaseste unul din cele doua sate de vacanta de care dispune turismul romanesc.

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE

TURISTICA IN ROMANIA SI REGIUNEA CENTRU LA 31. 07. 2004 -unitati- Romania Reg


Total 3900 914 29 431 64 180 96 114Hoteluri si moteluri 1108 144 8 47 21 17 28 23Hanuri turistice 15 - - - - - - -Cabane 132 40 1 20 1 9 1 8Campinguri 72 13 - 2 1 2 4 4Vile si bungalouri 970 136 1 64 3 19 40 9Tabere 157 28 5 3 5 3 4 8Pensiuni 892 331 14 186 20 57 17 37Sate de vacanta 2 1 - 1 - - - -Pensiuni agroturistice 461 214 - 107 13 68 2 24Alte structuri de cazare

91 7 - 1 - 5 - 1

Trebuie insa mentionat faptul ca baza turistica din regiune este partial invechita,

lipsa modernizarilor afectand calitatea serviciilor oferite turistilor. Reteaua unitatilor de primire turistica este neuniform raspandita, concentrarea cea mai mare inregistrandu-se in judetul Brasov ( 431 unitati, reprezentand 47,2% din totalul pe regiune al


PRAO Centru Pag.34

unitatilor turistice), la polul opus situandu-se judetul Alba cu doar 29 unitati (3,2% din total).

Capacitatea de cazare totala la 31 iulie 2004 era de 34365 locuri (12,5% din capacitatea de cazare la nivel national), ceea ce ii confera regiunii pozitia a doua pe tara, in scadere cu 23,3% fata de 1990. Capacitatea de cazare in functiune, de 9071,9 mii locuri-zile este cu 22,1% mai redusa fata de 1990, cea mai mare scadere inregistrandu-se in judetul Harghita (-46,3%). Indicele de utilizare a capacitatilor aflate in functiune este de doar 29,4 % (34,3% pe tara), Regiunea Centru plasandu-se pe penultimul loc din acest punct de vedere . Judetul Covasna , cu un indice de utilizare de 47,8% , ocupa prima pozitie in regiune, in timp ce judetul Harghita, cu un indice de 22,3%, se situeaza pe ultima.

Numarul total de turisti cazati in anul 2004 (986,1 mii, ceea ce reprezinta 17,5% din totalul turistilor cazati in Romania), situeaza Regiunea Centru pe locul doi pe tara (dupa Regiunea Sud-Est, cu 1133,1 mii). Fata de anul 1990 , cand in Regiunea Centru au fost cazati 2001,7 mii turisti, numarul acestora a scazut cu 50,7 scaderea la nivelul intregii tari fiind de 60,6%. Vezi Anexa 3 b

Durata medie a sederii turistilor in regiune in 2004, de 2,7 zile, este mai redusa decat la nivel national (3,3 zile), inregistrandu-se diferente notabile intre judete. Astfel in judetul Sibiu durata medie a sederii a fost de 1,7 zile, in timp ce in Covasna, judet cu un turism predominant balnear, valoarea acestui indicator a fost de 8 zile. Durata medie a sejurului turistilor straini a fost, in medie, cu 0,7 zile mai redusa decat in cazul turistilor din tara (2,2 fata de 2,9 zile). (vezi Anexa 3c)

Rata de functionare in turism, exprimata ca raport procentual intre capacitatea de cazare si numarul total al populatiei, a fost in 2004 de 1,36 locuri/100 locuitori, fata de 1,28, la nivelul intregii tari. Disparitatile intraregionale sunt mai mult decat evidente ─ 0,34 in judetul Alba si 1,91 in judetul Brasov sunt valorile extreme ale acestui indicator.

Importanta economica a turismului se mentine la un nivel foarte scazut, atat la nivel regional cat si la nivel national, inregistrandu-se in ultimii ani chiar o tendinta de scadere a ponderii turismului in produsul intern brut. Astfel, ponderea turismului in produsul intern brut regional a scazut de la 3,1% in 1999 la 2,4% in 2004, in timp ce la nivel national ponderea turismului in produsul intern brut s-a redus, in aceeasi perioada de la 2,5% la 1,9%. (vezi Anexa 3d) Concluzii

- crestere economica solida (19,3% intre 1999 si 2003; pib/locuitor a crescut in aceeasi perioada cu 24%)

- modificari structurale in economie (ponderea agriculturii si silviculturii a scazut de la 19,8 la 11,5% din P.I.B. intre 1993 si 2003, iar cea a industriei de la 39,2% la 29,7%, in timp ce ponderea serviciilor a crescut, in aceeasi perioada, de la 29,7% la 42,1% iar cea a constructiilor de la 4,1% la 5,6%).

- nivel in crestere al investitiilor straine: doar in anul 2004 valoarea investitiilor straine in regiune a atins 393 milioane euro.

- indice ridicat de specializare al IMM-urilor din regiune in industrie si constructii - demararea unor proiecte mari de infrastructura (transporturi rutiere-autostrazi,

aeroporturi)


PRAO Centru Pag.35

- dezvoltarea agroturismului datorita potentialului turistic montan; 44% din pensiunile rurale existente se afla in regiunea Centru (23,6% fiind localizate in judetul Brasov )

3.4 PIATA FORTEI DE MUNCA

3.4.1 Analiza structurala a ocuparii

Transformarile socio-economice care au urmat anului 1990 si evolutiile

demografice au influentat in mod decisiv evolutia si structura fortei de munca din

Regiunea Centru. Evolutia numerica atat a populatiei active cat si a populatiei ocupate a

urmat o tendinta negativa de-a lungul intregii perioade analizate. In ciuda unui

reviriment economic in ultimii ani tendinta s-a mentinut datorita migratiei temporare spre

tarile din vestul Europei a populatiei in varsta de munca.

Structura fortei de munca a suferit modificari semnificative, principalele directii

fiind restrangerea sectorului primar (in special industria extractiva) si a celui secundar,

concomitent cu dezvoltarea sectorului serviciilor si al constructiilor. Ponderea populatiei

ocupate in agricultura ramane foarte ridicata, in ciuda unei usoare descresteri in ultimii

ani.

Diparitatile intraregionale s-au accentuat in ultima perioada evidentiind procesul

de concentrare a fortei de munca, in special a celei bine calificate, in marile centre

urbane si in zonele adiacente- zone cu un dinamism economic ridicat si care au reusit

atragerea de investitii semnificative in ultimii ani.

Populatia activa din regiunea Centru numara, in 2004, 1092,5 mii persoane, reprezentand 12,4% din populatia activa a tarii. Populatia activa a regiunii a scazut cu 94 mii persoane, in perioada 2000 - 2004 urmand o tendinta similara si la nivel national. Cele mai mari reduceri s-au inregistrat pentru populatia activa de sex masculin si din mediul rural Rata de activitate in ultimii ani din intervalul analizat s-a plasat pe un trend descrescator , evoluand de la 73,6% in 2000 la 66,9% in 2004 (scadere de 6,7 puncte procentuale). Se constata rate de activitate mai reduse pentru populatia feminina si din mediul rural.


PRAO Centru Pag.36

Indicatorii principali ai fortei de munca, conf. Balantei Fortei de Munca, 2000-2004

2000 2001 2002 2003 2004 INDICATOR

Tara Regiunea Centru Tara Regiunea

Centru Tara Regiunea Centru Tara Regiunea

Centru Tara Regiune Centru

Resurse de munca - mii pers. 13358,4 1611,2 13615,5 1643,1 13342,6 1594,7 13544 1619,8 13701 1632,4

Populatia ocupata civila - mii pers. 8629,3 1063,9 8562,5 1044,8 8329 1041,9 8305,5 1024,9 8238,3 1007,3

Someri - mii pers. 1007,1 122,4 826,9 98,3 760,6 103,2 658,9 92,5 557,9 85,2

Populatia activa civila - mii pers. 9636,4 1186,3 9389,4 1143,1 9089,6 1145,1 8964,4 1117,4 8796,2 1092,5

Populatia in pregatire prof. si alte categorii de pop. in varsta de munca - mii pers. 3722 424,9 4226,1 500 4253 449,6 4579,6 502,4 4905,7 539,9

Rata de activitate % 72,1 73,6 69,0 69,6 68,1 71,8 66,2 69,0 64,2 66,9

Rata de ocupare % 64,6 66,0 62,9 63,6 62,4 65,3 61,3 63,3 60 61,7

Rata somajului (BIM) % 10,5 10,3 8,8 8,6 8,4 9,0 7,4 8,3 6,3 7,8

Sursa: INS, Balanta fortei de munca la sfarsitul anului Populatia ocupata din Regiunea Centru numara 1007,3 mii persoane in 2004, reprezentand 12,2% din populatia ocupata a Romaniei. Similar cu evolutia populatiei active, in perioada anterioara analizata (2000-2004), populatia ocupata din regiune a cunoscut o usoara crestere. Ratele de ocupare, la nivelul regiunii Centru, au scazut de la 66,0% in 2000 la 61,7% in 2004 (pierdere 4,3 puncte procentuale), trend puternic descrescator incepand cu anul 2000. Se constata rate de ocupare mult mai reduse pentru populatia feminina si pentru populatia rurala (in conditiile unei ocupari paupere, de subzistenta, in agricultura) Principalii indicatori, conform Balantei Fortei de Munca (BFM) la sfarsitul anului 2004 la nivelul regiunii si pe fiecare judet, sunt prezentati in tabelul de mai jos.

Resurse de

munca -mii pers-

Populatia ocupata

-mii pers-

Someri inregistra

ti -mii pers-

Populatia activa civila -mii pers-

Rata de activitate

-%-

Rata de ocupare

-%-

Rata somajul

ui -%-

ROMANIA 13.701,9 8.238,3 557,9 8.796,2 64,2 60,1 6,3 Regiunea

Centru 1.632,4 1.007,3 85,2 1.092,5 66,9 61,7 7,8

Alba 241,6 167,8 18,6 186,4 77,2 69,5 10,0

Brasov 407,4 230,5 27,4 257,9 63,3 57,4 10,6

Covasna 144,7 86,7 7,7 94,4 65,2 59,9 8,1

Harghita 207,5 123,4 9,5 132,9 64,0 59,5 7,2

Mures 359,8 234,4 10,7 245,1 68,1 65,1 4,4

Sibiu 271,4 166,0 11,3 177,3 65,3 61,2 6,3

Sursa: Institutul National de Statistica: "Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2005"


PRAO Centru Pag.37

Analiza indicatorilor din balanta fortei de munca releva urmatoarele evolutii:

- Tendinta descrescatoare a ratei de activitate a populatiei de 15 ani si peste (de la

73,6% in 2000, la 66,9% in 2004).

- Tendinta descrescatoare in dinamica ocuparii (de la 66% in 2000, la 61,7% in 2004)

- Rata de activitate si rata de ocupare se situeaza peste media nationala (cu cca. 2

puncte procentuale in 2004).

- In anul 2004, cele mai ridicate rate de activitate si de ocupare se inregistreaza in

judetul Alba ( rata de activitate = 77,2 %; rata de ocupare = 69,5 % ), iar cele mai

scazute in judetul Brasov ( rata de activitate = 63,3 %; rata de ocupare = 57,4 % ).

- Rata de ocupare mai redusa a femeilor (59,2%) fata de rata de ocupare a barbatilor

(64,1%)

Rata activitate in Regiunea Centru (AMIGO) %

Rata de ocupare in Regiunea Centru (AMIGO) %

1999 2000 2001 2002 2003 2004 1999 2000 2001 2002 2003 2004

total 58,6 58,1 57,4 53,4 59,6 59,7 total 54,3 53,9 53,6 48,9 55,2 53,9

urban 57,1 56 55,4 53,9 66,8 67,4 urban 51,3 50,2 50,5 48 62,1 60,2

rural 60,8 61,5 60,5 52,6 52.4 52,1 rural 58,8 59,7 58,5 50,2 48,4 47,6

masculin 67,3 66,3 64,5 60,8 61 62,1 masculin 62,2 61,2 60,2 55,1 55,4 56,8

feminin 50,3 50,4 50,7 46,3 57,2 55,7 feminin 46,8 47 47,5 43,1 54,9 49

Sursa: INCSMPS, conf. INS, Forta de munca in Romania. Ocupare si Somaj in 2004


PRAO Centru Pag.38

2.1.3. Structura populatiei ocupate pe niveluri de instruire -%-

Sursa: INS, Forta de munca in Romania. Ocupare si somaj in 2004

Fata de anul 2003 se observa o crestere a ponderii populatiei cu studii superioare si a populatiei cu nivel de pregatire liceal si o scadere a ponderii populatiei

cu nivel de pregatire profesional, gimnazial si primar. Datele pentru 2004 sunt putin mai bune decat valorile inregistrate la nivelul intregii tari . Astfel, ponderea populatiei

ocupate , avand ca nivel de instruire liceul era de 33,5% la nivel regional fata de 30,6% la nivel national, in timp ce ponderea fortei de munca cu nivel de pregatire foarte scazut

(primar sau fara scoala) era de 4,7% comparativ cu 8,4% cat se inregistra la nivelul intregii tari.

Fig.23 Nivelul de pregatire este mai ridicat in mediul urban si in cazul

populatiei feminine In mediul rural, doar 2,5% din

populatia ocupata are studii superioare, fata de 14,2% in urban Sursa: INS, Forta de munca

2.1.4. Structura populatiei ocupate pe principalele activitati ale economiei nationale

Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din AMIGO sau din Balanta

fortei de munca (BFM) permit analiza comparativa a evolutiei in timp a structurii populatiei ocupate pe principalele activitati ale economiei nationale - pentru ultimii 7 ani (pe Regiune si pe judete).

2003 2004 Nivelul de instruire Total Masculin Feminin Total Masculin Femininsuperior 9,6 9,3 10,1 12.3 12,1 12,7postliceal 4,2 4,6 3,8 5.4 5,3 5,5liceal 30,2 24,9 36,9 33.5 28,0 40,3profesional 33,3 39,1 25,7 30.9 36,3 24,2gimnazial 17,3 16,8 17,9 13.2 13,2 13,1primar sau fara scoala 5,4 5,3 5,6 4.7 5,1 4,2

Structura populatiei ocupate pe niveluri de instruire Regiunea Centru, 2003, % Nivelul de instruire TOTAL Urban Rural Masculin Feminin superior 9,6 14,2 2,5 9,2 10,1 postliceal 4,2 6,0 1,4 4,5 3,8 liceal 30,2 35,6 21,8 24,8 37,0 profesional 33,3 33,5 32,9 39,2 25,7 gimnazial 17,3 9,5 29,5 17,1 17,7 primar sau fara scoala 5,4 1,2 11,9 5,1 5,8


PRAO Centru Pag.39

Evolutia structurii populatiei ocupate pe activitati,Regiunea Centru, 1998-2004, in %

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

%

1998 31,5 34,2 3,9 30,41999 33,4 33,2 3,8 29,72000 34,0 30,7 3,6 31,72001 33,7 31,3 3,4 31,62002 29,2 33,4 3,9 33,62003 28,3 31,4 4,6 35,72004 26,3 30,6 4,4 38,7

Agricultura sisilvicultura Industrie total Constructii Servicii

Sursa: INCSMPS, pe baza datelor INS, Balanta Fortei de Munca la sfarsitul anilor

Fenomenele sunt similare cu evolutia PIB pe sectoarele respective de activitate (v. cap.3). Se constata evolutia spre un echilibru relativ intre efectivele populatiei ocupate in industrie si servicii (cu tendinta unui usor avantaj in favoarea serviciilor). Structura populatiei ocupate pe principalele activitati CAEN este urmatoarea :

Structura populatiei ocupate la sfartitul anului 2003, , pe principalele activitati %

Regiunea Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

Agricultura, vanatoare si silvicultura 28.3 33.4 15.5 32.4 38.8 34.1 20.1Industrie 31.4 30.4 34.8 32.2 27.7 28.5 34.4Constructii 4,6 2,6 6,6 2.0 2.4 5,3 6.0Comert, hoteluri si restaurante 13.7 9.4 16.2 14.1 13.6 13.7 13.2Transport, 5,1 4,9 6,0 4,1 3,6 5,1 6,0

Sursa: Balanta Fortei de Munca la 1.01.2004 STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE LA SFARSITUL ANULUI 2004, PE PRINCIPALELE ACTIVITATI

%


Agricultura, vanatoare si silvicultura 26.3 31.3 15.4 30.0 36.6 32.4 18.2Industrie 30.6 16.0 24.7 8.9 11.4 21.0 17.9Constructii 4.4 2.9 6.9 2.7 2.1 4.1 5.7Comert, hoteluri si restaurante 14.9 13.2 18.2 14.1 11.3 13.7 16.6Transport 3.9 3.6 4.2 2.4 3,1 3.7 5.5

Sursa: Balanta Fortei de Munca la 1.01.2005


PRAO Centru Pag.40

Se constata dupa anul 2000 o scadere a ponderii populatiei ocupate din agricultura. Astfel, in anul 2004 ponderea populatiei din agricultura era cu 7,4 puncte procentuale mai redusa comparativ cu anul 2001, ajungand la 26,3% din populatia ocupata. Analiza in profil teritorial releva discrepante insemnate intre judetele regiunii : cea mai scazuta pondere este de 15.4% in judetul Brasov iar cea mai ridicata pondere de 36.6% in judetul Harghita. Constructiile inregistreaza o usoara crestere in perioada 2001-2004 (de la 3,9% la 4,4%), in judetele Brasov si Sibiu populatia ocupata in sectorul constructiilor detinand cele mai mari ponderi. Ponderea populatiei ocupate in industrie cunoaste o scadere nesemnificativa intre 2001 si 2004. De notat dependenta de industria textila a unei bune parti a populatiei ocupate (in mod deosebit in Covasna, Sibiu si Harghita), amenintata de restrangeri de activitate in viitor sub presiunea concurentiala rezultata din eliminarea cotelor de import din tarile Asiei de Sud-Est si China aplicate de UE pentru produsele textile (Decizia OMC, incepand de la 1 ianuarie 2005) si integrarea in UE

Serviciile inregistreaza cea mai mare crestere, in 2004 38,7% din populatia ocupata a regiunii desfasurandu-si activitatea in acest sector.

2.1.5 Salariatii si muncitorii

Structura salariatilor pe activitati ale economiei nationale este detaliata in Anexa 2c iar cea a muncitorilor in Anexa 2d. Se constata ca ponderea muncitorilor in totalul salariatilor, a fost 62,5% in 2004, in scadere de la 80% in 1990, ceea ce confirma o tendinta de crestere pe ansamblu a nivelului de calificare a fortei de munca. Pe de alta parte, analiza sectoriala evidentiaza un procent ridicat de muncitori in industrie (aproape 83%), din totalul salariatilor. Analiza salariatilor pe activitati ale industriei prelucratoare indica o pondere ridicata a salariatilor in industria textila, in special in judetele Covasna si Harghita (17,3% respectiv 15,8%). Ponderi insemnate ale salariatilor se inregistreaza in industria de masini si echipamente, in judetele Brasov si Alba, industria alimentara (Covasna si Harghita) si industria lemnului (Covasna, Harghita –11,5% respectiv 6,5% din totalul salariatilor).

2.1.6 Raportul de dependenta economica

Raportul de dependenta economica, reprezentand numarul de persoane

neocupate (inactive sau in somaj) ce revin la 1000 de persoane ocupate a crescut in intervalul 1993-2004 fiind insa sub media nationala . Acest fapt se datoreaza cresterii numarului de persoane neocupate si reflecta accentuarea presiunii economice pe care populatia neocupata o exercita asupra populatiei ocupate. Cea mai mare rata de dependenta economica se inregistra in judetul Harghita in anul 2004 iar cea mai mica in judetul Alba.


PRAO Centru Pag.41

Evolutia raportului de dependenta economica in perioada 1993-2004

- ‰ -

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

2000 2001 2002 2003 2004

ROMANIA 1262 1270 1389 1411 1499 1553 1667 1600 1617 1614 1696 1680REG. CENTRU 1230 1218 1328 1293 1386 1440 1493 1484 1526 1444 1574 1567 ALBA 1118 1101 1153 1006 1330 1317 1292 1228 1291 1186 1354 1302 BRASOV 1170 1098 1326 1425 1396 1421 1484 1637 1641 1474 1703 1652 COVASNA 1210 1389 1494 1373 1335 1384 1620 1559 1644 1582 1614 1625 HARGHITA 1235 1194 1291 1274 1290 1370 1432 1340 1430 1521 1666 1704 MURES 1342 1259 1326 1293 1405 1476 1552 1448 1513 1444 1478 1553 SIBIU 1292 1411 1462 1389 1551 1637 1613 1675 1639 1543 1671 1606

EVOLUTIA RAPORTULUI DE DEPENDENTA ECONOMICA

1000

1100

1200

1300

1400

1500

1600

1700

1800

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

‰

ROMANIA REG. CENTRU

Evoluţia ratei şomajului in perioada 2000-2004

3

8

13

2000 2001 2002 2003 2004

%

Regiunea Centru Alba BCovasna Harghita MSibiu

3.4.2 Somajul Numarul somerilor inregistrat lasfarsitul anului 2004 era de 85,2mii persoane, in scadere cu 30,4 %fata de anul 2000. Rata somajului in regiune, lasfarsitul anului 2004, era de 7,8%,depasind nivelul national in toatejudetele, cu exceptia judetelorMures si Sibiu. Conform BFM, rata somajului inperioada de analiza 2000-2004cunoaste o evolutie fluctuanta, cu otendinta generala descrescatoare intoate judetele. (vezi Anexa 2a). Sursa: INS, Balanta Fortei deMunca la sfarsitul anului


PRAO Centru Pag.42

Rata somajului femeilor a scazut de la 10,7% in anul 2000 la 7,2% in 2004. Rata somajului in randul barbatilor era la sfarsitul anului 2004 de 8,3% (conf. BFM) Pe medii de rezidenta, rata somajului este mai mare in mediul rural decat in cel urban. In anul 2004 somajul in mediul urban era de 8,5% fata de 11,5% in mediul rural ( cf. AMIGO). Durata medie a somajului in perioada analizata a avut o evolutie oscilanta, cu un minim de 16 luni in 2000 si un maxim de 23,9 luni in 2004 (crestere determinata si de noile reglementari privind protectia sociala acordata persoanelor concediate colectiv). Pe grupe de varsta, ca mai mare rata a somajului se inregistreaza in grupa 15-24 de ani: 8,3% din tinerii de 15-24 de ani din regiune sunt someri (in 2004, conf. AMIGO, v. Anuarul Statistic 2005). Somerii din grupa 15-24 de ani reprezinta cea mai mare pondere (32,8%) in numarul total al somerilor din regiune, mai accentuat in mediul rural (33,6%) si in cazul celor de sex feminin (34,7%).

Structura somerilor pe grupe de varsta si sexe

32,8 31,8 34,7

30,3 31,4 28,7

16,8 17,6 16,0

17,6 16,4 19,02,4 2,8 1,6

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

total masculin feminin

15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55- 64ani

Structura somerilor pe medii

32,8 30,3 33,6

30,3 29,0 29,2

16,8 16,524,2

17,6 20,712,3

2,4 3,5 0,9

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

total urban rural

15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55- 64ani

Sursa: INS, Forta de munca in Romania. Ocupare si somaj in 2004


PRAO Centru Pag.43

Rata de angajare a tinerilor absolventi inregistrati ca someri in evidentele AJOFM din Regiunea Centru a fost in 2004 de 40,66%, cea mai redusa in judetul Brasov (doar 22,57%), cea mai buna in judetul Sibiu (85,62%) – v. Anexa 2b. Acest indicator evidentiaza somajul de lunga durata care cuprinde cca. 60% dintre absolventii someri. NOTA: in cazul absolventilor, o durata de somaj mai mare de 6 luni se considera somaj de lunga durata (12 luni pentru celelalte categorii de someri) Rata de cuprindere in programe de formare profesionala a somerilor din evidentele AJOFM este scazuta: 8,12% din totalul somerilor inregistrati in regiune in anul 2005, desi fata de anul 2004 aceasta rata s-a dublat. Masura activa cu cel mai mare impact in cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca este formarea profesionala, cu rol esential in reglarea cererii cu oferta pe piata muncii.Cea mai mare rata de cuprindere la programe de formare profesionala in anul 2005 s-a inregistat in judetul Mures, de 13,3% iar cea mai redusa in Judetul Harghita de 6,2%. Rata de cuprindere la programe de formare profesionala pe grupuri tinta la nivel de regiune a inregistrat un trend in crestere pentru persoanele peste 45 ani si pentru somerii de lunga durata iar pentru romi si tineri pana in 25 ani, a inregistrat o descrestere ( vezi graficele de mai jos). - someri peste 45 ani : 11,52% - romi: 5,53% - tineri: 22,92% - unic intretinator de familie: 1,6%

- someri de lunga durata: 29,6%

0

5

10

15

20

25

30

35

persoane peste45 ani

tineri pana in 25ani

romi someri de lungadurata

20042005

3.4.3. Proiectia ofertei si a deficitului de calificari pe termen scurt

In perioada 13-24 februarie 2006 Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale in parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbana si Regionala CURS S.A a realizat o ancheta care a avut ca obiectiv evaluarea cantitativa si calitativa a deficitului de calificari la nivel national si regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiectia ofertei si a deficitului de calificari pe termen scurt” contractat cu Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.


PRAO Centru Pag.44

In cadrul acestui studiu in Regiune centru au fost invesigate 154 firme. Dintre firmele intervievate un numar de 79 au angajat personal in 2005. Au fost preferate persoanele intre 25 -39 ani in procent de 44,4%, persoanele intre 18-24 ani in procent de 31,7%, persoanele intre 40-49 ani in procent de 18,9%, iar persoanele peste 50 ani doar in procent de 4,9% Ca estimare cu privire la dinamica cererii de forta de munca pe termen scurt: 37% dintre firmele intervievate nu vor creste numar salariatilor iar 34% vor creste numarul de salariati In ceea ce priveste nivelul cu care se previzioneaza cresterea numarului de salariati pentru anul 2006, acesta este de 14,1% la nivel national, respectiv in cifre absolute 7636 persoane. Remarcam fata de situatia de anul trecut o crestere cu 14,3% la nivelul celor 7 regiuni de dezvoltare (exclusiv Bucurestiul), fata de 4,6% cat se estima cresterea in ancheta anterioara, fapt ce conduce la observatia ca s-a consolidat gradul de increderea cu privire la cresterea oportunitatilor de dezvoltare, urmare a evolutiilor economice favorabile din ultima perioada de timp Analizele si prognozele privind evolutia pietei muncii contureaza realitatea “dura” a unei piete a muncii marcate de somaj structural pe termen lung. Fata de aceasta, sansele absolventilor pe piata muncii sunt conditionate de constientizarea si valorificarea urmatoarelor alternative pentru care trebuie sa opteze:

sa ocupe noile locuri de munca care vor fi create prin cresterea economica sa inlocuiasca pe cei ce se pensioneaza (cererea inlocuita) sa ia locul celor mai slab calificati, impinsi in somaj sau spre alte ocupatii (cerere

substituita) sa-si creeze propriul loc de munca

In urma unui analize in cadrul AJOFM-urilor din regiune in decursul anului 2005 au existat locuri de munca vacante mai mult de trei luni in urmatoarele domenii de activitate:

- industria textile si a produselor textile - industria alimentara si a bauturilor - industria de prelucrarea lemnului (exclusive productia de mobile) - constructii - comert( agent comercial, gestionar, vanzator) - industria constructiilor metalice si a produselor den metal(exclusive

masini, utilaje si instalatii) - industria ceramicii - turism - industria transporturilor (rutier ) - asigurari - industria prelucrarii maselor plastice (operator mase plastice) - tranzactii imobiliare - industria Pielariei si a incaltamintei - industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale - industria de Masini si echipamente - prestari servicii

In urma aceleiasi analize a reiesit faptul ca a existat deficit de forta de munca in anul 2005 in urmatoarele domenii de activitate:


PRAO Centru Pag.45

- industria textile si a pielariei - constructii - productia de mobilier si alte activitati neclasificate - comert (in special cu ridicata si agent commercial) - industria exploatarii lemnului - industria prelucrarii sticlei si ceramicii - industria Chimica si a fibrelor sintetice si artificiale

Conform studiului realizat de INCSMPS , se preconizeaza o balanta de forta de munca puternic negativa in agricultura, fenomen care se va accentua in urmatorii ani, derivat din excedentul de populatie ocupata in agricultura in prezent, corelat cu cerintele de competitivitate si conditiile ce decurg din procesul de integrare in UE. In urmatorii ani agricultura va solicita mai putina forta de munca dar mult mai calificata. Conform prognozei INCSMPS, in perspectiva anului 2013, in acest sector se estimeaza la nivelul Regiunii un excedent de aproape 44 mii de persoane care va trebui reorientat spre alte activitati. In industria prelucratoare, desi balanta va continua sa fie defavorabila ofertei de forta de munca, cresterea cererii va conduce la o reducere treptata a excedentului de forta de munca, estimativ de la 43,5 mii in 2005 la numai 6,8 mii persoane in 2013. In industria extractiva, se pastreaza aproximativ constant excedentul actual cu usoare cresteri dupa 2007. In schimb, la sfarsitul intervalului analizat se estimeaza un deficit de forta de munca in: constructii (unde cererea va fi in 2013 cu 4,3 mii mai mare decat oferta). Cresteri in structura cererii se mai estimeaza in comert (cu 9,9 mii), transporturi, depozitare, comunicatii (cu 2,6 mii), hoteluri si restaurante (cu 2,3 mii) Concluzii din analiza pietei muncii. Analiza principalilor indicatori statistici ai pietei muncii regionale evidentiaza, conform Balantei Fortei de Munca (BFM) concluzii in general convergente cu cele rezultate din AMIGO:

• Rata de activitate si rata de ocupare peste media nationala (cu cca. 2 puncte procentuale in 2004).

• Tendinta descrescatoare a ratei de activitate de la 73,6% in 2000, la 68,5% in 2004.

• Tendinta descrescatoare in dinamica ocuparii (de la 66% in 2000, la 61,7% in 2004)

• Rata de ocupare mai redusa a femeilor (59,2% reprezinta rata de ocupare a femeilor iar 64,1% reprezinta rata de ocupare a barbatilor).

• Rata somajului: - peste media nationala, in toate judetele cu exceptia judetelor

Mures si Sibiu (in 2004) - in prezent, tendinta generala descrescatoare a somajului - pe sexe: rata somajului este mai mare in cazul barbatilor (8,3% in

randul persoanelor de sex masculin si 7,2% in randul persoanelor de sex feminin in 2004)


PRAO Centru Pag.46

- pe medii rezidentiale: mai mare in mediul urban (8,5% in randul persoanelor din mediul urban si 11,5% in mediul rural)

- pe grupe de varsta - cea mai mare rata a somajului: tinerii 15-24 ani:

• 32,8% din numarul total al somerilor din regiune sunt tineri 15-24 de ani ; fenomenul este mai accentuat in mediul rural (33,6% din somerii de la tara sunt foarte tineri) si in cazul femeilor (34,7% din totalul femeilor somere apartin acestei grupe de varsta)

• 8,3% din tinerii intre 15-24 ani sunt someri (date conf. AMIGO, 2004)

• Tendinta de crestere a somajului de lunga durata, evidentiata prin: • Durata somajului: intre 16 luni (minim in 2000) si 23 luni (maxim in 2003) • Rata redusa de angajare a tinerilor aflati in somaj (40,66% in 2004) • 60 % dintre absolventii someri se incadreaza in somaj de lunga durata

(peste 6 luni in cazul absolventilor) • Rata scazuta de cuprindere in programe de formare profesionala a grupurilor

tinta dezavantajate: Romi 5,5 %, persoane peste 45 ani 11.5% la nivel regional. • Decalaje semnificative intre mediul urban si rural, privind structura pe

niveluri de instruire a populatiei ocupate, la nivel regional: • Doar 4,1 % din populatia ocupata din mediul rural are studii superioare

(fata de 16,6% in urban) • Doar 59,6% din populatia ocupata din mediul rural are nivel mediu de

pregatire (fata 75 % in urban) • Peste 30% din populatia ocupata din mediul rural are nivel scazut de

pregatire (36,3%) iar in mediul urban 8,4%. Concluzii din analiza structurii populatiei ocupate: Similar cu evolutia PIB, se constata in ultimii ani (dupa 2000):

• Tendinta de scadere a ponderii populatiei ocupate in industrie • Tendinta de cresterea ocuparii in servicii si in constructii • Tendinta de scadere a ponderii ocuparii in agricultura (inversarea trendului din

anii anteriori) Datele din 2004 indica urmatoarea ierarhie a sectoarelor economice din punct de vedere al ocuparii fortei de munca:

• pe sectoare mari de activitate: serviciile 38.7%

- industria 30.6% - agricultura 26.3% - constructiile 4,4%

Concluzii privind nivelul de calificare, tipul de competente si abilitati Cerintele de competitivitate si adaptare pe piata muncii implica: - cresterea nivelului de calificare, asimilarea noilor tehnologii - competente sociale si profesionale solide


PRAO Centru Pag.47

- atitudine pro-activa fata de propria cariera, munca si calitate la locul de munca - mobilitate ocupationala si geografica a fortei de munca Implicatiile pentru furnizorii de formare profesionala initiala Rata ridicata a somajului tinerilor si somajul de lunga durata - obliga sistemul

de invatamant professional si tehnic la: Anticiparea nevoilor de calificare si adaptarea ofertei la nevoile pietei muncii Actiuni sistematice de informare, orientare si consiliere a elevilor Implicarea in programele de masuri active pentru ocuparea fortei de munca, in

special in cele privind oferirea unei noi calificari tinerilor care nu si-au gasit un loc de munca dupa absolvirea scolii.

Parteneriate active cu agentii economici, Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca, autoritati si alte organizatii care pot contribui la integrarea socio-profesionala a absolventilor – prioritate permanenta a managementului scolar.

Nevoile de formare continua in crestere (intreprinderi, salariati, someri) - ofera

scolilor oportunitatea unei implicarii active ca furnizori de formare pentru adulti, avand in vedere: cresterea nivelului de calificare si noi competente pentru adaptarea la

schimbarile tehnologice si organizationale din intreprinderi reconversia profesionala in functie de nevoile pietei muncii

Evolutiile prognozate privind cererea si oferta pe termen lung - trebuiesc avute

in vedere pentru: Identificarea si eliminarea unor dezechilibre intre planurile de scolarizare si

nevoile de calificare rezultate din prognoza Planificare strategica pe termen lung a ofertei de calificare pe termen lung,

corelata la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judetean (PLAI), unitate scolara (PAS)2

Abordarea integrata a formarii profesionale initiale si continue Decalajele privind nivelul de educatie in mediul rural fata de urban - obliga la: Masuri sistemice pentru cresterea generala a calitatii invatamantului rural Asigurarea accesului egal la educatie in conditii de calitate Masuri de sprijin pentru continuarea studiilor de catre elevii din mediul rural si din

categorii defavorizate economic si social Prioritatile strategice sectoriale pentru agricultura si dezvoltarea rurala vizeaza

modernizarea a agriculturii si diversificarea activitatilor economice in mediul rural. Implica din partea scolilor din domeniu, in parteneriat toti cu factorii interesati: pregatirea tinerilor pentru exploatarea eficienta a potentialului agricol –

presupune cresterea nivelului de calificare (nivel 3, competente integrate pentru exploatarea si managementul fermei, procesarea primara a produselor agro-alimentare)

2 PRAI – Plan regional de actiune pentru invatamantul profesional si tehnic PLAI – Plan local de actiune PAS – Plan de actiune al scolii (plan de dezvoltare institutionala adaptat pentru IPT)


PRAO Centru Pag.48

diversificarea ofertei de calificare avand in vedere: agricultura ecologica, promovarea agroturismului, a mestesugurilor traditionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie si dezvoltarea serviciilor

implicarea in programe de formare continua pe doua componente: - formarea competentelor necesare unei agriculturi competitive - reconversia excedentului de forta de munca din agricultura spre alte

activitati Implicatii asupra agentiilor pentru ocuparea fortei de munca si a furnizorilor de formare profesionala. - includerea unui numar cat mai mare de someri la masurile active implementate in scopul cresterii sanselor de ocupare si facilitarii accesului la integrare profesionala, coform Legii 76/2002 si a modificarilor ulerioare. Masura care inregistreaza un numar mare de participanti este informarea si consilierea privind cariera, fapt ce denota importanta asigurarii de asistenta specializata si personalizata pentru persoanele in cautarea unui loc de munca in scopul :

orientarea si luarea unei decizii fundamentate in privinta alegerii profesiei in concordanta cu cererea pe piata muncii dar si avand in vedere propriul potential profesional; instruirea in tehnici de cautare a unui loc de munca, in acest

domeniu semnalandu-se in general abilitati reduse; asistarea persoanelor in cautarea unui loc de munca pentru

realizarea autoevaluarii in special privind traseul profesional ; schimbari in plan motivational si dobandirea unei atitudini pro-active

in cautarea unui loc de munca; - cresterea numarului de participanti masurile de consultanta pentru inceperea unei afaceri , stimularea mobilitatii fortei de munca si incadrarea prin ocuparea temporara a fortei de munca din randul somerilor pentru dezvoltarea comunitatilor locale.

-cresterea accesului la programe de pregatire profesionala gratuite pentru mai multe categorii de persoane :

persoane care isi desfasoara activitatea in mediul rural si nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri lunare mai mici decat indemnizatia de somaj si sunt inregistrate la AJOFM persoanele care au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului

pentru cresterea copilului; persoanele care au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar; persoanele care au reluat activitatea dupa recuperarea capacitatii de

munca; absolventii institutiilor de invatamant angajati prin subventionarea locului

de munca in termenul de 3 ani de la angajare; persoanele aflate in detentie care mai au de executat cel mult 9 luni pana

la ultima zi de executare a pedepsei; persoanele care au obtinut statutul de refugiat , strainii care au fost

incadrati in Romania sau au realizat venituri in Romania, precum si persoanele care dupa repatriere sau eliberate din detentie nu au putut ocupa un loc de munca;

Totodata, din anul 2004, in scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale


PRAO Centru Pag.49

persoanelor incadrate, angajatorii, in baza planului anual de formare profesionala pentru proprii angajati, beneficiaza de o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala derulate prin furnizori de servicii de pregatire profesionala autorizati in conditiile legii, pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de servicii a persoanelor participante la curs cel putin 3 ani de la data acordarii sumei.Aceasta masura va conduce la cresterea accesului persoanelor adulte la formarea profesionala continua

3.5 EDUCATIE SI INVATAMANT

SISTEMUL DE EDUCATIE SI FORMARE PROFESIONALA Structura sistemului educational si de formare profesionala Structura sistemului educational din Romania pe niveluri de educatie (ISCED) si (particularizat pentru IPT) pe niveluri de calificare3, este ilustrata in figura de mai jos.

Varsta

Clasa

Niv. educational ISCED

Nivel de calificare

18 XIII Ciclul sup.liceu (3)

17 XII 16 XI

3 (inv.

secundar superior)

Liceu-ciclu sup.(nivelul 3)

An de completare (nivelul 2)

15 X 14 IX

Lice

u

(filie

ra

tehn

ol.)

Liceu-ciclu inf. Tr

aseu

pro

gres

iv

de p

rofe

sion

aliz

are

SAM ( nivelul 1)

13 VIII 12 VII

2

11 VI 10 V

Gimnazial

9 IV 8 III 7 II 6 I

1

O B

L I

G A

T O

R I

U

Primar

5 4 3

0

Prescolar

Incepand cu anul scolar curent, 2003-2004, odata cu intrarea in vigoare a modificarilor la Legea invatamantului, adoptate prin Legea 268/2003, durata scolarizarii obligatorii este de 10 clase.

3 Nivelurile de calificare sunt definite conf. clasificarii ISCO 88 COM – DC85/368/EEC (International Standard Classification of Occupations) aprobata de Consiliul de Administratie al Biroului International al Muncii in februarie 1988, si adoptata prin Decizia Consiliului European 85-368-EEC cu arie de aplicare (COM) in tarile din Spatiul Economic European (EEA) si tarile din centrul si estul Europei (asistate prin PHARE si TACIS)


PRAO Centru Pag.50

Invatamantul obligatoriu este format din invatamantul primar (clasele I-IV) si secundar inferior (V-X) Dupa clasa a VIII-a, elevii se pot inscrie in ciclul inferior al liceului sau la scoala de arte si meserii (SAM), ambele cu o durata de 2 ani. Ambele trasee post-gimnaziale beneficiaza de avantajele unui sistem deschis in privinta accesului la invatamantul secundar superior (clasele XI-XII/XIII) definit prin ciclul superior al liceului cu durata de 2 sau 3 ani (in functie de filiera, profil si specializare), precedat in clasa a XI-a de un an de completare pentru absolventii SAM. Procedura de repartizare si selectie dupa clasa a VIII se bazeaza pe evaluarea competentelor dobandite in gimnaziu (standarde nationale de evaluare) Corespunzator schemei de acces definite mai sus, dupa clasa a VIII-a, invatamantul profesional si tehnic este organizat pe doua rute:

- Liceu – filiera tehnologica (ciclu inferior si ciclu superior), organizat pe 3 filiere: tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului;

- Traseul de progresiv de profesionalizare (cunoscut ca “ruta SAM”). Atat ciclul inferior al liceului cat si SAM au durata de 2 ani, dar numai absolventii SAM primesc un certificat de calificare (nivel 1). Anul de completare dupa SAM conduce la nivelul 2 de calificare. Ciclul superior al liceului urmat pe ruta tehnologica (clasele XI-XII) sau pe ruta profesionala (XI-XIII, dupa SAM si anul de completare) se finalizeaza cu certificat de calificare de nivel 3. Se introduc in premiera pentru Romania creditele transferabile in formarea profesionala initiala (proces in faza incipienta si in UE), precum si portofoliul personal pentru formarea continua (dupa absolvirea fiecarui nivel de pregatire) Sistemul permite mobilitatea orizontala si verticala intre parcursurile de invatare din cadrul sistemului de educatie si formare profesionala. Absolvirea ciclului superior al liceului atat pe ruta tehnologica cat si pe cea profesionala ofera atat sansa angajarii pe baza competentelor certificate cat si pe cea a continuarii studiilor in invatamantul superior (cu conditia trecerii examenului de bacalaureat) pentru obtinerea nivelurilor 4 si 5 de calificare sau (neconditionat de examenul de bacalaureat) in invatamantul postliceal pentru o calificare de nivel 3 mai specializata. In consecinta, in mod normal, alegerea unuia dintre cele doua rute de pregatire in IPT ar trebui sa se orienteze in functie de calificarile posibile pe fiecare dintre acestea, cu finalitati pana la nivelul 3 de calificare (pe oricare dintre rute) Principalele probleme identificate in legatura cu accesul pe cele doua rute post-gimnaziale constau in promovarea deficitara a traseului progresiv de profesionalizare (pe “ruta SAM”). Acesta este adesea confundat cu nivelul de calificare al primei trepte (SAM, nivelul 1), ignorandu-se posibilitatea de continuare pana la nivelul 3 (ciclul superior al liceului) pe aceasta ruta. Standarde de pregatire profesionala (SPP) Formarea profesionala initiala prin invatamantul profesional si tehnic se identifica printr-un tip de invatamant bazat pe competente si nu pe durata pregatirii. Pentru fiecare nivel educational la din invatamantul profesional si tehnic preuniversitar sunt elaborate si puse in aplicare standardele de pregatire profesionala validate de


PRAO Centru Pag.51

catre partenerii sociali prin Comisiile Sectoriale sau prin Comisii de validare (in cazul sectoarelor pentru care nu s-au infiintat inca aceste structuri). Standardele de pregatire profesionala cuprind unitati de competenta grupate astfel: • Unitati de competenta cheie – comune tuturor domeniilor de calificare (competente

generale si personale de care este nevoie la locul de munca si in viata de zi cu zi) • Unitati de competenta tehnice generale – specifice unui domeniu de calificare /

constituie baza pentru competentele specializate si pentru dezvoltarea profesionala ulterioara

• Unitati de competenta tehnice specializate – specifice unei calificari De subliniat aici, importanta si relevanta competentelor cheie si a celor generale pentru cresterea adaptabilitatii la cerintele in schimbare ale locurilor de munca. Certificarea calificarilor Din punct de vedere al nivelurilor de calificare adoptate in Romania potrivit Deciziei Consiliului European 85-368-EEC, invatamantul profesional si tehnic preuniversitar asigura in prezent primele 3 niveluri de calificare, dupa cum urmeaza: • nivelul I de calificare – certificat prin scoala de arte si meserii; • nivelul II de calificare – certificat prin anul de completare; • nivelul III de calificare – obtinut, in functie de calificarea vizata, fie prin ciclul superior

al liceului-filiera tehnologica, fie prin traseul progresiv de profesionalizare (ruta SAM) • nivelul III avansat de calificare - prin invatamantul postliceal De maxima importanta pentru toti actorii implicati este asigurarea unei evaluari si certificari credibile, validata de piata muncii la absolvirea fiecarui nivel de calificare. Sistemul de certificare in vigoare recunoaste doar calificarile complete. Pentru incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii, exista preocuparea de a se promova recunoasterea competentelor si a calificarilor partiale (implica modificarea cadrului legal: legea privind formarea profesionala continua, Codul muncii), indiferent de contextele de invatare (formal, non-formal si informal) prin care acestea au fost dobandite. In atentia scolilor din IPT este de asemenea orientarea in viitor catre forme de certificare cu recunoastere europeana si internationala (ca de exemplu ECDL, CISCO, portofoliul lingvistic), precum si valorificarea instrumentelor oferite de EUROPASS. Proiectarea curriculara In IPT, curriculumul este modularizat prin corelare cu unitatile de competente care compun o calificare (conform standardului de pregatire profesionala), iar fiecaruia dintre module le sunt asociate credite descrise pe baza competentelor care urmeaza a fi certificate. Pentru viitor este necesara operationalizarea transferabilitatii creditelor si a valorificarii acumularilor certificate prin credite prin eliminarea actualelor bariere care exista intre sistemul TVET si cel al formarii profesionale continue, precum si in cadrul sistemului formal de educatie.


PRAO Centru Pag.52

Cadrul National al Calificarilor Este in lucru realizarea unui Cadru National al Calificarilor (in atributiile CNFPA4) care sa asigure transparenta si recunoasterea competentelor si calificarilor, armonizat cu viitorul Cadru European al Calificarilor. Cadrul National al Calificarilor va cuprinde integrat toate calificarile care se obtin prin IPT preuniversitar, prin invatamantul superior sau prin formarea continua.

Capitolul IV - PROGRAME SI SERVICII CONEXE

I. Programe derulate prin intermediul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncã prevazute de Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, modificatã si completatã

Stimularea angajatorilor in vederea incadrarii absolventilor (ART.80 LG.76/2002) Stimularea angajatorilor in vederea incadrarii absolventilor institutiilor de

invatamant este diferentiatã in functie de nivelul studiilor. Angajatorii care incadreaza in muncã absolventi si ii mentin in muncã 3 ani, primesc pe o perioada de 12 luni din bugetul asigurarilor de somaj o subventie reprezentand:

- 1 salariu de bazã minim brut pe tarã, in vigoare la data incadrarii in muncã, pentru absolventii scolilor profesionale sau a scolilor de arte si meserii;

- 1,2 salarii de bazã minime brute pe tarã, in vigoare la data incadrarii in muncã, pentru absolventii de invatamant liceal sau de invatamant postliceal;

- 1,5 salarii de bazã minime brute pe tarã, in vigoare la data incadrarii in muncã, pentru absolventii de invatamant superior.

Stimularea angajatorilor in vederea incadrarii de someri in varsta de peste 45 de ani sau someri intretinatori unici de familie, precum si a persoanelor care mai au trei ani pana la varsta de pensionare ( ART. 85 LG 76/2002).

Angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata someri in varsta de peste 45 de ani sau someri intretinatori unici de familie primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma egala cu un salariu de baza minim brut pe tara in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.

De facilitatile prevazute mai sus, beneficiaza si angajatorii care au sub 100 de angajati si incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.

Acordarea de credite cu dobandã subventionatã Pentru crearea de noi locuri de munca prin infiintarea sau dezvoltarea de

intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, credite in conditii avantajoase. Se acordã 1000 RON pentru fiecare loc de muncã nou creat cu o dobanda de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.

Acordarea gratuitã a serviciilor de formare (ART. 66/LG.76/2002) Persoanele aflate in cãutarea unui loc de muncã si inscrise in evidenta agentiei

pentru ocuparea unui loc de muncã, precum si persoanele care desfasoara activitati in mediul rural si nu realizeaza venituri lunare sau realizeaza venituri lunare mai mici decat

4 Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor


PRAO Centru Pag.53

indemnizatia de somaj si care sunt inregistrate la agentiile pentru ocuparea fortei de munca beneficiaza, in mod gratuit, de servicii de formare profesionala.

Serviciile de formare profesionala se asigura, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, si pentru persoanele aflate in urmatoarele situatii:

a) au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;

b) au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar; c) au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa

pensionarea pentru invaliditate. Programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizori de

servicii de pregatire profesionala (ART. 48/ Legea 76/2002) In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si

diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza, in baza planului anual de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat.

Angajatorii pot beneficia de suma prevazuta pentru derularea unui singur program de formare profesionala in cursul unui an.

Acordarea de subventii pentru ocuparea temporarã a fortei de muncã (ART. 78 Legea 76/2002)

Din bugetul asigurarilor pentru somaj si din alte surse alocate, conform prevederilor legale se pot subventiona cheltuielile cu forta de munca efectuate in cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca din randul somerilor, pentru dezvoltarea comunitatilor locale.

Serviciile pentru dezvoltarea comunitãtilor locale cuprind serviciile publice de refacere si intretinere a infrastructurii, de ecologizare si de realizare a unor lucrãri edilitare, servicii sociale care cuprind activitãti de ingrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor cu handicap, precum si alte servicii considerate de autoritãtile publice locale ca fiind in interesul comunitãtii locale.

Subventiile se acorda, la solicitarea autoritatilor publice locale, fie a angajatorilor carora li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementarilor in vigoare privind achizitiile publice, pe o perioada de cel mult 12 luni pentru fiecare persoana incadrata, din randul somerilor, cu contract individual de munca.

Cuantumul lunar al subventiei pentru fiecare persoanã incadratã cu contract individual de muncã din randul somerilor este:

- in perioada 1 aprilie – 31 octombrie, 70% din salariul de bazã minim brut pe tarã;

- in perioada 1 noiembrie – 31 martie, un salariu de bazã minim brut pe tarã, la care se adaugã contributiile de asigurãri sociale datorate de angajatori, aferente acestuia.

(Sursa A.N.O.F.M).


PRAO Centru Pag.54

II. PHARE CES 2000 Programul PHARE CES 2000 are ca Autoritate de implementare, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Est. In urma evaluarii ex-post a schemei de finantare Phare 2000, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Observatorul National Roman au fost prezentate urmãtoarele rezultate: Numar proiecte contractate: 44 Numar de proiecte implementate: 42 Volumul granturilor aprobate: 1.429.415 EURO Valoare granturi cheltuita: 1.185.879, 65 EURO Gradul de absorbtie : 82,96 % Nr persoane instruite: 4518 din care 103 in domeniul financiar contabil, 198 in domeniul informatic, 100 in turism, 746 in management, 3371 in alte domenii Numar persoane calificate: 3200 din care 227 in domeniul financiar contabil, 62 in domneniul informatic, 320 in turism , 1063 in management, 1528 in alte domenii Numar centre de informare : 9 Numar de persoane plasate: 1543 Persoane consiliate 1104 din care 479 in domeniul resurselor umane si 625 in alte domenii PHARE CES 2002 – Dezvoltarea Resurselor Umane Programul PHARE CES 2002 are ca Autoritate de implementare, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Est. Conform raportarilor finale s-au inregistrat urmatoarele rezultate: Numar proiecte contractate: 48 Numar de proiecte implementate: 48 Volumul granturilor aprobate si contractate: 2.221.925 EURO Valoare granturi cheltuita: 1. 752.871, 77 EURO Gradul de absorbtie : 78,89 % Nr persoane instruite: 2266 din care 253 in domeniul asistentei sociale, 615 in domeniul agriculturii, 176 in turism, 519 in management, 703 in alte domenii Numar persoane calificate: 938 din care 143 in domeniul asistentei sociale, 106 in management, 689 in alte domenii Numar centre de informare : 9 Numar de persoane plasate: 148 Persoane consiliate 545 din care 275 din randul somerilor Sursa: ADR centru PHARE CES 2003 – Dezvoltarea Resurselor Umane-in curs de implementare Numar proiecte contractate: 16 Voloarea granturilor contractate: 819 445 EURO Sursa: UIP Centru


PRAO Centru Pag.55

Capitolul V- ANALIZA SWOT Resurse umane

Prioritati regionale privind dezvoltarea resurselor umane Regiunea Centru

Analiza SWOT – Resurse umane

Puncte tari Puncte slabe • Grad ridicat de

urbanizare(BV,SB,MS) • Nivel ridicat de civilizatie,

harnicie,ordine; • Traditia practicarii

meseriilor/mestesuguri traditionala;

• Multiculturalism,diversitate etnica;

• Retea de educatie si formare profesionala bine reprezentata pentru toate nivelele de calificare; centre universitare cu traditie (Brasov, Sibiu, Tg. Mures, Alba Iulia);

• Potential turistic bogat si divers(natural, cultural);

• Resurse naturale variate si bogate: lemn,argila,piele,materiale de constructii; potential agricol

• Infrastructura de transport extinsa;

• Sector IMM puternic(54 % din salariati): - indice de specializare al IMM in industrie cel mai mare din tara; -indice de specializare al IMM in constructii (locul 2 pe tara)

• Forta de munca policalificata; • PIB/locuitor ridicat (locul 3 pe

tara dupa Bucuresti Ilfov si Vest);

• Investitii straine semnificative, creatoare de locuri de munca (Sebes, Sibiu, Brasov);

• Industrie diversificata; • Infrastructura de afaceri

dezvoltata; • Raport echilibrat intre industrie

• Disponibilizari/restructurare din industrie;

• Dificultati de integrare/reintegrare socio profesionala: rromi(exista 19%), someri de lunfa durata; persoane cu dizabilitati; mineri; persoane peste 45 ani; femei dupa concediu maternal, persoane institutionalizate: di detentie, din centre de plasament, scoli speciale.

• Tendinte de imbatranire a populatiei; • Scadere demografica

accentuata(tineri); • Migratia specialistilor si a fortei de

munca calificate (in exteriorul tarii); • Probleme soio-familiale generate de

fenomenul migratiei fortei de munca; • Rata ocuparii comparabila; • Rata redusa de cuprindere a

somerilor/participare redusa a persoanelor la cursuri de formare profesionala a adultilor:

• Somaj de lunga durata (peste 6 luni) a tinerilor, rata ridicata a somerilor tineri

• Infrastrtructura nemodernizata si insuficienta a educatiei si sanatatii, mai ales in zona montana;

• Populatia excedentara din mediul rural, ocupata in agricultura de subzistenta:

• Calitatea moderna a serviciilor din turism;

• Grad redus al certficarii calitatii in productie si servicii;

• Decala semnificativ intre nivelul de educatie din mediile rezidentiale (studii superioare Urban-14%,Rural-2,5%);

• Parteneriat deficitar intre mediul de afaceri si serviciile publice de


PRAO Centru Pag.56

si servicii in PIB regional, usor in favoarea serviciilor;

ocupare; • Furnizorii de formare profesionala a

adultilor nu acopera necesitatile de formare (calificari)/nr. de programe de formare redus /nu sunt programe pentru salariati din unitatile economice;

• Deficit in formarea competentelor antreprenoriale in formarea initiala si continua;

• Alternative de ocupare reduse pentru populatia din agricultura;

• Capacitate redusa de absorbtie a fondurilor;

• Promovarea deficitara a MACS; • Orientarea si consilierea la nivelul

formarii profesionale in parteneriatul ISJ/AJOFM/angajator

• Abandon scolar-diverse categorii-risc crescut: romii;

• Sustinerea programului sansa a doua prin masuri concrete;

• Resurse umane si materiale insuficiente in informare si consiliere in cariera (invatamant si AJOFM);

• Implicare redusa a unitatilor de invatamant in formarea profesionala continua a adultilor.

Oportunitati Amenintari • Existenta unor legaturi stranse

intre populatia zonei si persoanele emigrate in tarile Uniunii Europene contribuie la schimbarile economice si culturale.

• Exemple de buna practica in ceea ce priveste implicarea ONG-urilor, prin facilitare comunitara si asistenta, in rezolvarea problemelor comunitatilor sarace

• Grad de cultura ridicat- scoli cu buna traditie in centrele urbane

• Existenta unor relatii de cooperare intre universitatile din regiune si alti parteneri sociali ofera potential de sinergie

• Amplificarea imbatranirii populatiei • Existenta unor localitati cu populatie

majoritara de etnie roma cu slab potential de dezvoltare si grad de saracie ridicat

• Restructurarea marilor intreprinderi de stat fara a oferii o alternativa pentru disponibilizati- amplificarea problemelor sociale

• Fenomenele de instabilitate socio-economica duc la accelerarea saraciei in randul populatiei si la accentuarea fenomenelor de marginalizare a grupurilor dezavantajate si a celor cu risc de excludere sociala.

• Lipsa investitiilor in infrastructura necesara si in servicii


PRAO Centru Pag.57

• Dezvoltarea agroturismului ca segment de piata pentru angajarea fortei de munca disponibile din mediul rural.

• Existenta unor mari statiuni turistice si balneo-climaterice (Poiana Brasov, Predeal, Paltinis, Sovata, Baile Tusnad etc.)

• Existenta unui mare numar de furnizori de formare profesionala acreditati.

• Declinul economic prelungit, evolutia oscilanta si nesustenabila a economiei, procesul lent de restructurare si privatizarea, dezechilibre structurale cronice cu impact direct in alocarea resurselor pentru dezvoltare.

Capitolul VI - STRATEGIA REGIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

OBIECTIV GENERAL

Cresterea investitiilor in capitalul uman al Regiunii Centru, pentru asigurarea unei forte de munca cu un nivel de calificare ridicat, competitiva si dinamica, capabila sa se adapteze la cerintele unei piete a muncii flexibila si incluziva, sustinuta de parteneriate eficiente. PRIORITATI

Prioritatea Linia

directoare integrata

Prioritatea 1. Promovarea unei abordari proactive privind reducerea si prevenirea somajului pentru categoriile cu dificultati de integrare socio-profesionala: rromi, someri de lunga durata, persoane cu dizabilitati, mineri, persoane peste 45 de ani, femei dupa concediul maternal, persoane institutionalizate (din detentie, din centre de plasament, scoli speciale), tineri; Masura 1.1-Dezvoltarea de programe adaptate nevoilor somerilor, in special pentru somerii pe termen lung, tineri si grupuri vulnerabile; - dezvoltarea programelor de informare si consiliere, - programe de formare/reconversie profesionala pentru someri in

special somerii proveniti din intreprinderi restructurate, a caror calificare nu mai corespunde cerintelor pietei muncii

- dezvoltarea de programe tip “job-rotation” Masura 1.2- Dezvoltarea programelor de stimulare a angajatorilor pentru integrarea si mentinerea in munca a grupurilor vulnerabile

- stimularea si facilitarea accesului angajatorilor la accesarea

17-18-19


PRAO Centru Pag.58

de programe si fonduri pentru dezvoltarea resurselor umane, avand ca grupuri tinta persoane apartinand grupurilor dezavantajate

Indicatori: Indicatori de impact:

- reducerea ratei somajului pentru categorii de someri cu dificultati de integrare socio-profesionala

- cresterea nivelului de trai pentru categoriile mentionate si familiile lor - mentinerea pe piata muncii a categoriilor cu dificultati de integrare socio-

profesionala Indicatori de rezultat:

- numar persoane incluse in programe de informare si consiliere - numar de cursuri de calificare si programe de formare organizate - numar locuri de munca nou create - procentul cu care a crescut rata ocuparii - numar persoane din grupuri dezavantajate ocupate

Prioritatea 2. Modernizarea serviciilor de ocupare Masura 2.1 Intarirea capacitatii serviciilor de ocupare pentru furnizarea de servicii de ocupare - Cresterea capacitatii de analiza si prognoza privind piata muncii - Promovarea masurilor active cu impact real pe piata muncii - Promovarea parteneriatului la nivel local, national si international cu alte

servicii si institutii de ocupare din tara si statele membre UE pentru identificarea si aplicarea celor mai bune practici in domeniul ocuparii

Masura 2.2 Instruirea personalului serviciilor de ocupare - dezvoltarea de proiecte in parteneriat cu institutii din statele membre

pentru formarea personalului si schimb de expertiza - promovarea si stimularea invatarii continuue de-a lungul vietii prin

programe adecvate nevoilor acestora -dezvoltarea de programe pentru cresterea competitivitatii profesionale a personalului care furnizeaza servicii pentru persoane dezavantajate cu nevoi speciale

Indicatori:

Indicatori de impact: - cresterea ratei de ocupare - reducerea costurilor prin promovarea acelor masuri active care au impact

real pe piata muncii

20


PRAO Centru Pag.59

- reducerea numarului de persoane care revin in somaj. Indicatori de rezultat:

- numar de proiecte si parteneriate dezvoltate de actorii implicati pe piata muncii

- numar de salariati ai serviciilor de ocupare care participa la formarea continua si schimb de expertiza

- numarul de persoane care participa in programe pentru cresterea competitivitatii profesionale a personalului care furnizeaza servicii pentru persoane dezavantajate cu nevoi speciale

Prioritatea 3. Promovarea calitatii si productivitatii la locul de munca

Masura 3.1 Cresterea gradului de participare a adultilor in programele de educatie si formare profesionala si formare continuua(perfectionare) - initierea/calificarea/recalificarea/perfectionare personalului din firme

Masura 3.2 Stimularea firmelor pentru introducerea sistemelor de calitate, protectia mediului si standardelor sociale - programe de instruire in domeniul calitatii, protectiei mediului si

standardelor sociale - consultanta pentru intocmirea documentatiilor de acreditare in

domeniile mentionate - crearea de parteneriate cu firme nationale si internationale pentru

transfer de know-how si expertiza in domeniul calitatii, protectiei mediului si standardelor sociale Masura 3.3 Dezvoltarea competentelor manageriale pentru toate nivelele manageriale in spiritul stimularii si promovarii calitatii la locul de munca

- instruiri pentru managerii de la toate nivelele din intreprinderi - stimularea parteneriatului prin crearea de structuri asociative ale

managerilor care sa duca la cresterea competitivitatii firmelor romanesti pe piata internationala Indicatori:

Indicatori de impact: -cresterea productivitatii muncii -cresterea numarului firmelor certificate ISO....protectia mediului si standarde sociale

17, 22


PRAO Centru Pag.60

- cresterea cifrei de afaceri Indicatori de rezultat:

- numar de persoane care participa la programe de initiere si formare continua -numar de manageri instruiti in programe specifice

-numar de programe promovate si finalizate

Prioritatea 4 Promovarea flexibilitatii si adaptabilitatii pe piata muncii

Masura 4.1 Adaptarea sistemelor de invatamant si de formare profesionala si continua la cerintele in schimbare ale pietei muncii - dezvoltarea de programe flexibile de certificare a competentelor dobandite la locul de munca - sprijinirea antreprenorilor in demersurile de adaptare a

standardelor ocupationale la cerintele proprii - dezvoltarea retelei de furnizori de formare profesionala si continua

si stimularea acreditarii acestora pentru calificari de „nisa” - dezvoltarea capacitatii furnizorilor de formare profesionala si

continua de a oferi servicii corespunzatoare cerintelor pietei muncii - dezvoltarea de parteneriate intre scoli, agenti economici si alti

actori implicati pentru adaptarea curriculei la nevoile pietei Masura 4.2 Adaptarea si diversificarea programelor de masuri active la cerintele pietei muncii - Identificarea nevoilor de competente si calificari necesare pentru

diminuarea dezechilibrelor de pe piata muncii prin realizarea de studii de piata si prognoze

- Evaluarea impactului masurilor active si stimularea masurilor care dovedesc un impact real pe piata muncii

- Stimularea crearii de observatoare ale pietei muncii Indicatori:

Indicatori de impact: - eficacitatea programelor de masuri active promovate. - echibrarea raportului intre numarul de absolventi al programelor de formare initiala si continua si numarul persoanelor absorbite pe piata muncii

Indicatori de rezultat: - eficienta programelor de masuri active promovate pe piata muncii

20-21


PRAO Centru Pag.61

- reducerea ponderii somajului pentru absolventii de invatamant profesional si tehnic

Prioritatea 5 Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural

Masura 5.1 Diminuarea deficitului de competente al angajatilor si persoanelor neocupate din mediul rural

- facilitarea accesului la formare al somerilor din mediul rural prin organizarea de cursuri de calificare in domeniul agricuturii, zootehniei, agroturism

- organizarea de cursuri pentru formarea competentelor antreprenoriale

- facilitarea accesului la programe de tipul a doua sansa pentru tinerii si alte grupuri dezavantajate din mediul rural care si-au intrerupt studiile sau nu detin o calificare

Masura 5.2 Stimularea dezvoltarii de activitati antreprenoriale in scopul valorificarii potentialului local si regional, mentinerii traditiilor locale, cresterii ocuparii si cresterii nivelului de trai

- dezvoltarea de programe si parteneriate pentru atragerea de fonduri pentru cresterea ocuparii in mediul rural

- consultanta pentru infiintarea de structuri asociative in mediul rural (ONG-uri, activitati generatoare de venituri)

- organizarea de expozitii pentru prezentarea si promovarea produselor traditionale

Indicatori:

Indicatori de impact: - Cresterea ocuparii in mediul rural - Cresterea nivelului de trai in mediul rural

Indicatori de rezultat: - Gradul de cuprindere in programe de formare profesionala a persoanelor

din mediu rural - Numar de structuri asociative create in mediul rural - Numar locuri de munca nou create in mediul rural


PRAO Centru Pag.62

BIBLIOGRAFIA

Institutul National de Statistica – „Statistica Teritoriala”, Bucuresti, 2005 Institutul National de Statistica – „Anuarul Statistic al Romaniei”, Bucuresti, 2005 Institutul National de Statistica – „Anuarul Statistic al Romaniei”, Bucuresti, 2004 Institutul National de Statistica – „Anuarul Statistic al Romaniei”, Bucuresti, 2003 Institutul National de Statistica – „Anuarul Statistic al Romaniei”, Bucuresti, 2002 Institutul National de Statistica – „Anuarul Statistic al Romaniei”, Bucuresti, 2001 Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale – „Analiza trendurilor economiei locale si a pietei muncii regionale in Regiunea Centru”, Bucuresti, 2005 Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei – „Progamul Operational Sectorial Dezvoltare Resurse Umane 2007-2013” Ministerul Integrarii Europene – „Programul Operational Regional 2007-2013” Ministerul Finantelor Publice – „Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013” Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est – „Planul de Dezvoltare Regionala Centru 2007-2013” Guvernul Romaniei, Comisia Europeana - „Memorandum Comun de Incluziune Sociala”, 2004 ***** Planul National Anti-saracie si Promovare a Incluziunii Sociale ***** Planul National de Actiune in domeniul Ocuparii 2004-2005, (2006) ***** Planul Regional de Actiune pentru Invatamant Centru-Est 2004-2010 ***** Surse administrative – Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Centru, Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din Regiunea Centru, Directia Regionala de Statistica Alba, www.insse.ro.


PRAO Centru Pag.63

ANEXE

ANEXA 1

I ANEXA 1a

POPULATIA STABILA DUPA ETNIE la recensamant, 18 martie 2002

Sursa: INS, Statistica teritoriala 2004, in baza datelor de recensamant 18 martie 2002

Romania Reg. Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

Total Nr persoane 21.680.974 2.523.021 382.747 589.028 222.449 326.222 580.851 421.724

Romani Nr persoane 19.399.597 1.649.316 346.059 514.161 51.790 45.870 309.375 382.061

Ponderea(%) 89,5 65,4 90,4 87,3 23,3 14,1 53,3 90,6

Maghiari Nr persoane 1.431.807 755.455 20.684 50.956 164.158 276.038 228.275 15.344

Ponderea(%) 6,6 29,9 5,4 8,7 73,8 84,6 39,3 3,6

Rromi Nr persoane 535.140 99.977 14.306 18.313 5.973 3.835 40.425 17.125

Ponderea(%) 2,5 4,0 3,7 3,1 2,7 1,2 7,0 4,1

Germani Nr persoane 59.764 14.666 1.311 4.418 198 140 2.045 6.554

Ponderea(%) 0,3 0,6 0,3 0,8 0,1 0,0 0,4 1,6

Nr persoane 254.666 3.607 387 1.180 330 339 731 640 Alta etnie, nedeclarata

Ponderea(%) 1,2 0,2 0,1 0,2 0,1 0,1 0,1 0,2

Sursa : INS, Directia de Statistica Regionala Alba

Anexa 1b

Miscarea naturala a populatiei in perioada 1990-2004 (date absolute)

Nascuti vii Decese Spor natural

Romania Reg, Centru

Romania Reg, Centru

Romania Reg, Centru

1990 314.746 36.946 247.086 27.620 67.660 9.326 1991 275.275 31.967 251.760 27.586 23.515 4.381 1992 260.393 29.995 263.855 29.153 -3.462 842 1993 249.994 27.869 263.323 29.551 -13.329 -1.682 1994 246.736 27.604 266.101 29.104 -19.365 -1.500 1995 236.640 26.315 271.672 29.875 -35.032 -3.560 1996 231.348 26.193 286.158 30.888 -54.810 -4.695 1997 236.891 27.757 279.315 30.828 -42.424 -3.071 1998 237.297 27.613 269.166 29.763 -31.869 -2.150 1999 234.600 27.205 265.194 29.384 -30.594 -2.179 2000 234.521 27.416 255.820 27.738 -21.299 -322 2001 220.368 26.138 259.603 28.249 -39.235 -2.111 2002 210.529 25.238 269.666 29.822 -59.137 -4.584 2003 212.459 25.802 266.575 28.699 -54.116 -2.897 2004 216.261 26.615 258.890 28.555 -42.629 -1.940


PRAO Centru Pag.64

Miscarea naturala a populatiei in perioada 1990-2004 (rate la 1000 locuitori)

Nascuti vii Decese Spor natural

Romania Reg, Centru

Romania Reg, Centru

Romania Reg, Centru

1990 13,6 13,0 10,6 9,7 3,0 3,3 1991 11,9 11,4 10,9 9,9 1,0 1,5 1992 11,4 11,2 11,6 10,9 -0,2 0,3 1993 11,0 10,4 11,6 11,0 -0,6 -0,6 1994 10,9 10,3 11,7 10,9 -0,8 -0,6 1995 10,4 9,9 12,0 11,2 -1,6 -1,3 1996 10,2 9,8 12,7 11,6 -2,5 -1,8 1997 10,5 10,5 12,4 11,6 -1,9 -1,1 1998 10,5 10,4 12,0 11,2 -1,5 -0,8 1999 10,4 10,3 11,8 11,1 -1,4 -0,8 2000 10,5 10,4 11,4 10,5 -0,9 -0,1 2001 9,8 9,9 11,6 10,7 -1,8 -0,8 2002 9,7 9,9 12,4 11,7 -2,7 -1,8 2003 9,8 10,2 12,3 11,3 -2,5 -1,1 2004 10,0 10,5 11,9 11,3 -1,9 -0,8

Miscarea naturala a populatiei in 2004, pe medii

(rate la 1000 locuitori) - ‰ -

Reg. Romania Centru

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

Total 10,0 10,5 9,4 9,7 11,7 11,1 11,0 10,8 Urban 9,4 9,5 9,4 8,5 10,7 10,8 10,1 9,4

Nascuti vii

Rural 10,7 12,0 9,4 13,4 12,8 11,4 12,0 13,6 Total 11,9 11,3 12,3 9,8 11,2 11,4 12,3 10,8 Decese Urban 9,6 9,6 10,0 9,1 9,6 8,6 10,2 10,2 Rural 14,7 13,7 15,5 12,1 12,8 13,7 14,6 12,1

Total -1,9 -0,8 -2,9 -0,1 0,5 -0,3 -1,3 - Urban -0,2 -0,1 -0,6 -0,6 1,1 2,2 -0,1 -0,8

Spor natural

Rural -4,0 -1,7 -6,1 -1,3 - -2,3 -2,6 1,5


PRAO Centru Pag.65

Anexa 1c

PROIECTIA EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 2003-2025

Sursa: INCSMPS, conf.INS, «Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial pana in 2025»

Valorile pentru anii intermediari proiectiei INS au fost stabiliti printr-o procedura de interpolare.

Evolutia populatiei in perioada 2003-2025 pe grupe de varsta-varianta medie - Mii persoane

2013-2003 2025-2003 2003 2005 2010 2013 2015 2020 2025 % %

Regiune 2.545,2 2.538,4 2.509,5 2.479,9 2.460,6 2.391,7 2.305,3 -65,3 -2,6 -239,9 -9,4

0-14 426,3 404,8 377,8 371,0 366,6 337,1 299,0 -55,3 -13,0 -127,3 -29,9

15-64 1.781,9 1.790,1 1.787,4 1.760,3 1742,4 1.667,7 1.600,2 -21,6 -1,2 -181,7 -10,2

65 si peste 337,0 343,5 344,3 348,6 351,6 386,9 406,1 11,6 3,4 69,1 20,5

Alba 385,5 381,8 371,0 362,8 357,5 341,7 323,6 -22,7 -5,9 -61,9 -16,1

0-14 63,6 59,2 52,3 50,2 48,8 44,4 39,0 -13,4 -21,1 -24,6 -38,7

15-64 265,6 265,8 263,2 257,3 253,5 238,7 223,9 -8,3 -3,1 -41,7 -15,7

65 si peste 56,3 56,8 55,5 55,3 55,2 58,6 60,7 -1,0 -1,8 4,4 7,8

Brasov 595,7 595,9 593,1 588,1 584,8 570,6 551,1 -7,6 -1,3 -44,6 -7,5

0-14 91,8 86,9 82,4 82,5 82,5 76,1 66,2 -9,3 -10,1 -25,6 -27,9

15-64 432,7 435,7 436,8 429,3 424,4 402,3 383,7 -3,4 -0,8 -49,0 -11,3

65 si peste 71,2 73,3 73,9 76,3 77,9 92,2 101,2 5,1 7,2 30,0 42,1

Covasna 224,9 224,1 221,3 218,6 216,8 210,5 202,7 -6,3 -2,8 -22,2 -9,9

0-14 39,8 37,9 35,7 34,9 34,4 31,2 27,7 -4,9 -12,3 -12,1 -30,4

15-64 156,5 156,9 155,7 153,2 151,6 145,3 139,5 -3,3 -2,1 -17,0 -10,9

65 si peste 28,6 29,3 29,9 30,4 30,8 34,0 35,5 1,8 6,3 6,9 24,1

Harghita 329,3 327,6 322,3 317,8 314,8 305,0 293,2 -11,5 -3,5 -36,1 -11,0

0-14 57,6 54,8 50,9 49,5 48,6 44,7 39,8 -8,1 -14,1 -17,8 -30,9

15-64 228,2 228,5 226,2 222,2 219,6 210,1 202,0 -6,0 -2,6 -26,2 -11,5

65 si peste 43,5 44,3 45,2 46,0 46,6 50,2 51,4 2,5 5,7 7,9 18,2

Mures 586,0 585,3 580,2 574,5 570,7 557,3 540,7 -11,5 -2,0 -45,3 -7,7

0-14 100,7 96,8 91,5 89,9 88,9 82,6 75,0 -10,8 -10,7 -25,7 -25,5

15-64 399,9 401,5 401,5 397,5 394,8 383,5 373,3 -2,4 -0,6 -26,6 -6,7

65 si peste 85,4 87,0 87,2 87,1 87,0 91,2 92,4 1,7 2,0 7,0 8,2

Sibiu 423,8 423,7 421,6 418,2 416,0 406,6 394,0 -5,6 -1,3 -29,8 -7,0

0-14 72,8 69,2 65,0 64,0 63,4 58,1 51,3 -8,8 -12,1 -21,5 -29,5

15-64 299,0 301,7 304,0 300,7 298,5 287,8 277,8 1,7 0,6 -21,2 -7,1

65 si peste 52,0 52,8 52,6 53,5 54,1 60,7 64,9 1,5 2,9 12,9 24,8

Pr

oiec

t fin

anta

t de

UE

: Spr

ijin

Aco

rdat

Min

iste

rulu

i Mun

cii,

Solid

arita

tii S

ocia

le si

Fam

iliei

pen

tru

Elab

orar

ea si

Im

plem

enta

rea

Polit

icilo

r de

Ocu

pare

(pro

iect

nr:

RO

200

3/00

5 –

551.

05.0

1.04

.01.

01 )

PR

AO

Cen

tru

Pa

g.66

ANEX

A 2

Anex

a 2a

Surs

a: In

stitu

tul N

atio

nal d

e St

atis

tica-

Dire

ctiil

e Ju

dete

ne d

e St

atis

tica

: Anc

heta

anu

ala

" C

ostu

l For

tei d

e m

unca

"

PIAT

A MU

NCII -

INDI

CATO

RI, B

ALAN

TA F

ORTA

DE

MUNC

A

Su

rsa:

Insti

tutul

Natio

nal d

e Stat

istica

: "Ba

lanta

fortei

de m

unca

" la sf

arsit

ul an

ului 2

000,2

001,2

002,2

003,2

004

Prin

cipali

i indi

cato

ri ai

forte

i de m

unca

, con

f. Ba

lante

i For

tei d

e Mun

ca (B

FM) -

Evo

lutia

2000

-200

4 20

00

2001

20

02

2003

20

04

Indi

cato

r Ta

ra

R.Ce

ntru

Ta

ra

R.Ce

ntru

Ta

ra

R.Ce

ntru

Ta

ra

R.Ce

ntru

Ta

ra

R.Ce

ntru

Re

surse

de m

unca

- mi

i per

s. 13

358, 4

1611

,2 13

615, 5

1643

,1 13

342, 6

1594

,7 13

544

1619

,8 13

701

1632

,4

Popu

latia

ocup

ata ci

vila -

mii

pers.

86

29,3

1063

,9 85

62,5

1044

,8 83

29

1041

,9 83

05,5

1024

,9 82

38,3

1007

,3

Some

ri BIM

- mi

i per

s. 10

07,1

122,4

82

6,9

98,3

760,6

10

3,2

658,9

92

,5 55

7,9

85,2

Popu

latia

activ

a civi

la - m

ii per

s. 96

36,4

1186

,3 93

89,4

1143

,1 90

89,6

1145

,1 89

64,4

1117

,4 87

96,2

1092

,5

Popu

latia

in pr

egati

re pr

of. si

alte

categ

orii d

e pop

. in va

rsta d

e mu

nca -

mii p

ers.

3722

42

4,9

4226

,1 50

0 42

53

449,6

45

79,6

502,4

49

05,7

539,9

Rata

de ac

tivita

te %

72

,1 73

,6 69

,0 69

,6 68

,1 71

,8 66

,2 69

,0 64

,2 66

,9

Rata

de oc

upar

e %

64

,6 66

,0 62

,9 63

,6 62

,4 65

,3 61

,3 63

,3 60

,1 61

,7

Rata

soma

jului

(BIM

) %

10,5

10,3

8,8

8,6

8,4

9,0

7,4

8,3

6,3

7,8

Pr

oiec

t fin

anta

t de

UE

: Spr

ijin

Aco

rdat

Min

iste

rulu

i Mun

cii,

Solid

arita

tii S

ocia

le si

Fam

iliei

pen

tru

Elab

orar

ea si

Im

plem

enta

rea

Polit

icilo

r de

Ocu

pare

(pro

iect

nr:

RO

200

3/00

5 –

551.

05.0

1.04

.01.

01 )

PR

AO

Cen

tru

Pa

g.67

St

ruct

ura p

opul

atiei

conf

orm

Bala

ntei

forte

i de m

unca

, 200

0-20

04

Po

pulat

ia ac

tiva c

ivila

- m

ii per

s Po

pulat

ia oc

upat

a civi

la - m

ii per

s. So

mer

i inre

gist

rati

- m

ii per

s

2000

20

01

2002

20

03

2004

20

00

2001

20

02

2003

20

04

2000

20

01

2002

20

03

2004

Roma

nia

9.636

,4 9.3

89,4

9.089

,6 8.9

64,4

8.796

,2 8.6

29,3

8.562

,5 8.3

29,0

8.305

,5 8.2

38, 3

1.007

, 1 82

6,9

760,6

65

8,9

557, 9

Regi

unea

Cen

tru

1.186

,3 1.1

43,1

1.145

,1 1.1

17,4

1.092

,5 1.0

63,9

1.044

,8 1.0

41,9

1.024

,9 1.0

07, 3

122,4

98

,3 10

3,2

92,5

85,2

Alba

20

4,1

192,3

19

8,0

188,3

18

6,4

177,7

17

2,4

176,5

17

1,1

167,8

26

,4 19

,9 21

,5 17

,2 18

,6 Br

asov

26

9,1

262,5

27

1,9

257,7

25

7,9

238,4

23

7,2

239,5

23

0,5

230,5

30

,7 25

,3 32

,4 27

,2 27

,4 Co

vasn

a 10

1,4

96,8

96,3

96,3

94,4

90,1

87,3

87,4

88,9

86,7

11,3

9,5

8,9

7,4

7,7

Harg

hita

162,1

15

3,2

141,9

13

8,5

132,4

14

6,0

140,3

13

1,0

127,6

12

3,4

16,1

12,9

10,9

10,9

9,5

Mure

s 26

4,6

255,1

25

7,3

260,9

24

5,1

245,7

23

9,6

240,8

24

3,5

234,4

18

,9 15

,5 16

,5 17

,4 10

,7 Si

biu

185,0

18

3,2

179,7

17

5,7

177,3

16

6,0

168,0

16

6,7

163,3

16

6,0

19,0

15,2

13,0

12,4

11,3

St

ruct

ura s

omaju

lui p

e sex

e, co

nfor

m B

alant

ei fo

rtei d

e mun

ca, 2

000-

2004

Som

eri B

IM -

mii p

ers.

Din

care

: fem

ei - m

ii per

s.

R

ata s

omaju

lui %

2000

20

01

2002

20

03

2004

20

00

2001

20

02

2003

20

04

2000

20

01

2002

20

03

2004

Re

giun

ea C

entru

12

2,4

98,3

103,2

92

,5 85

,2 61

,8 48

,7 50

,3 45

,2 36

,8 10

,3 8,6

9,0

8,3

7,8

Al

ba

26,4

19,9

21,5

17,2

18,6

15,5

11,2

12,4

10,6

7,8

12,9

10,3

10,9

9,1

10,0

Bras

ov

30,7

25,3

32,4

27,2

27,4

17,5

15,2

17,4

13,5

12,4

11,4

9,6

11,9

10,6

10,6

Cova

sna

11,3

9,5

8,9

7,4

7,7

5,1

4,0

3,5

3,0

2,9

11,1

9,8

9,2

7,7

8,2

Harg

hita

16,1

12,9

10,9

10,9

9,5

6,9

5,3

4,6

5,2

4,0

9,9

8,4

7,7

7,9

7,2

Mure

s 18

,9 15

,5 16

,5 17

,4 10

,7 8,1

6,4

6,3

7,1

4,8

7,1

6,1

6,4

6,7

4,4

Si

biu

19,0

15,2

13,0

12,4

11,3

8,7

6,6

6,1

5,8

4,9

10,3

8,3

7,2

7,1

6,3

20

02

2003

20

04

9,0

8,3

7,8

10,9

9,1

10,0

11,9

10,6

10,6

9,2

7,7

8,2

7,7

7,9

7,2

6,4

6,7

4,4

7,2

7,1

6,3

Pr

oiec

t fin

anta

t de

UE

: Spr

ijin

Aco

rdat

Min

iste

rulu

i Mun

cii,

Solid

arita

tii S

ocia

le si

Fam

iliei

pen

tru

Elab

orar

ea si

Im

plem

enta

rea

Polit

icilo

r de

Ocu

pare

(pro

iect

nr:

RO

200

3/00

5 –

551.

05.0

1.04

.01.

01 )

PR

AO

Cen

tru

Pa

g.68

Evol

uţia

rat

ei ş

omaj

ului

, Reg

iune

a C

entr

u, 2

000-

2004

35791113

2000

2001

2002

2003

2004

%

Reg

iune

a C

entru

Alba

Bra

sov

Cov

asna

Har

ghita

Mur

esS

ibiu


PRAO Centru Pag.69

Anexa 2b

Sursa: ANOFM

Rata de ocupare a tinerilor din evidentele de somaj ale AJOFM in anul 2004

Nr.crt. Judet Numar absolventi

inregistrati ca someri ( BIM ),

incadrati in munca

Numar absolventi inregistrati in evidente

ca someri ( BIM )

Rata de ocupare a tinerilor absolventi din evidentele

AJOFM

Total 5240 12886 40,66

1 Alba 797 2168 36,76 2 Brasov 802 3553 22,57 3 Covasna 402 1200 33,5 4 Harghita 566 1488 38,04 5 Mures 893 2398 37,24 6 Sibiu 1780 2079 85,62

Situatia someri cuprinsi la cursuri de formare In anul 2004

Nr.

crt. Judetul

Numar someri cuprinsi la cursuri

de formare Numar someri intrati in

evidente PONDEREA Total 3472 197737 1,76


Grad cuprindere a somerilor supusi riscului de somaj de lunga durata, in anul

2004 Nr. Judetul Total someri Total someri Grad cuprindere

crt. beneficiari de cel

putin intrati in evidente si a somerilor supusi o masura activa carora le-a expirat riscului de somaj de

in primele 3 luni de perioada de 3 luni lunga durata la data de somaj in masuri active inscrierii in de ocupare somaj

0 1 2 3 4 Total 3876 9610 40,33



PRAO Centru Pag.70

Gradul de satisfacere al locurilor de munca vacante Nr. Total locuri Locuri de Gradul de crt. de munca munca satisfacere

Judetul

vacante ocupate 0 1 2 3 4

Total 66860 52349 78,3 1 Alba 8025 6865 85,55 2 Brasov 16359 10352 63,28 3 Covasna 4523 3583 79,22 4 Harghita 6494 5200 80,07 5 Mures 13305 13070 98,23 6 Sibiu 18154 13279 73,15

Pr

oiec

t fin

anta

t de

UE

: Spr

ijin

Aco

rdat

Min

iste

rulu

i Mun

cii,

Solid

arita

tii S

ocia

le si

Fam

iliei

pen

tru

Elab

orar

ea si

Im

plem

enta

rea

Polit

icilo

r de

Ocu

pare

(pro

iect

nr:

RO

200

3/00

5 –

551.

05.0

1.04

.01.

01 )

PR

AO

Cen

tru

Pa

g.71

Anex

a 2c

Surs

a: In

stitu

tul n

atio

nal d

e St

atis

tica

- Dire

ctiile

jude

tene

de

Stat

istic

a: A

nche

ta a

nual

a "C

ostu

l for

tei d

e m

unca

"

Num

arul

med

iu a

l sal

aria

tilor

, pe

activ

itati

ale

econ

omie

i nat

iona

le

num

ar p

erso

ane

Ju

detu

l Ra

mur

a 19

92

1995

20

00

2001

20

02

2003

20

04

Tota

l eco

nom

ie:

988.

380

797.

378

627.

176

613.

805

616.

385

615.

721

584.

955

% d

in

tota

l A

gricu

ltura

, van

atoar

e si s

ilvicu

ltura

76

475

6022

524

526

2123

118

.596

18.0

5117

.338

2,96

Pes

cuit s

i pisc

icultu

ra

184

222

124

101

134

147

161

0,03

Ind

ustrie

, din

care

: 55

3718

4072

7829

8256

2991

1630

1.42

329

0.56

026

3.60

145

,06

-

Indus

trie ex

tracti

va

2216

018

525

1291

412

912

12.1

1610

.999

10.5

201,

80

-

Indus

trie pr

elucra

toare

51

2625

3701

0826

3816

2653

0326

9.53

626

1.05

523

5.75

140

,30

-

Ener

gie el

ectric

a si te

rmica

, gaz

e si a

pa

1893

318

645

2152

620

901

19.7

7118

.506

17.3

302,

96

Con

struc

tii 47

191

3972

934

317

3315

535

.480

39.0

1534

.341

5,87

Com

ert

5448

975

231

7484

772

104

72.2

6677

.198

77.7

0613

,28

Hote

luri s

i resta

uran

te 25

,801

15,2

4312

,519

9,67

11.3

4613

.151

15.4

372,

64

Tra

nspo

rt, de

pozit

are s

i com

unica

tii 74

,071

54,8

3544

,041

38,9

5138

.890

36.8

0035

.797

6,12

Inte

rmed

ieri fi

nanc

iare

5,26

8,17

88,

17,

632

7.22

88.

003

7.23

61,

24

Tra

nzac

tii im

obilia

re si

alte

serv

icii

24,2

5810

,081

12,0

1814

,826

16.8

4517

.407

18.3

683,

14

Adm

inistr

atie p

ublic

a si a

para

re

9,88

215

,71

15,8

7415

,415

15.5

5016

.210

16.6

192,

84

Inv

atama

nt 54

,703

54,8

1752

,315

51,5

148

.572

49.0

1847

.456

8,11

San

atate

si as

isten

ta so

ciala

39,5

8738

,843

39,8

39,7

2440

.035

39.3

3638

.031

6,50

Reg

iune

a C

ENTR

U

Cele

lalte

activ

itati a

le ec

onom

iei na

tiona

le 22

,761

16,9

8610

,439

10,3

710

.020

10.8

2512

.864

2,20

Pr

oiec

t fin

anta

t de

UE

: Spr

ijin

Aco

rdat

Min

iste

rulu

i Mun

cii,

Solid

arita

tii S

ocia

le si

Fam

iliei

pen

tru

Elab

orar

ea si

Im

plem

enta

rea

Polit

icilo

r de

Ocu

pare

(pro

iect

nr:

RO

200

3/00

5 –

551.

05.0

1.04

.01.

01 )

PR

AO

Cen

tru

Pa

g.72

Tota

l eco

nom

ie:

137.

228

116.

167

90.4

1588

.465

87.5

3992

.227

88.0

78%

din

to

tal

Agr

icultu

ra, v

anato

are s

i silv

icultu

ra

12,0

4411

,752

2,33

33,

506

3.21

72.

871

3.12

63,

55

Pes

cuit s

i pisc

icultu

ra

--

--

-0

160,

02

Ind

ustrie

, din

care

: 76

938

58,8

946

,856

45,1

3943

.075

45.0

7041

.555

47,1

8

-

Indus

trie ex

tracti

va

6,91

96,

634

4,03

4,15

93.

885

3.12

33.

039

3,45

-

Indus

trie pr

elucra

toare

67

,361

49,3

8439

,284

37,6

9736

.115

39.1

1635

.624

40,4

5

-

Ener

gie el

ectric

a si te

rmica

, gaz

e si a

pa

2,65

82,

872

3,54

23,

283

3.07

52.

831

2.89

23,

28

Con

struc

tii 6,

395

6,51

74,

083,

587

3.07

33.

898

4.57

85,

20

Com

ert

7,19

67,

036

9,71

48,

849.

680

12.2

0210

.562

11,9

9

Hote

luri s

i resta

uran

te 2,

301

1,68

265

263

281

198

690

81,

03

Tra

nspo

rt, de

pozit

are s

i com

unica

tii 10

,596

8,27

26,

308

5,44

25.

349

4.69

84.

973

5,65

Inte

rmed

ieri fi

nanc

iare

858

1,49

51,

157

998

1.00

21.

015

957

1,09

Tra

nzac

tii im

obilia

re si

alte

serv

icii

2,77

91,

734

1,73

31,

512

3.10

53.

275

2.74

63,

12

Adm

inistr

atie p

ublic

a si a

para

re

1,73

52,

604

3,23

63,

191

3.21

23.

259

3.44

63,

91

Inv

atama

nt 8,

016

8,02

47,

428

7,44

37.

043

7.00

36.

696

7,60

San

atate

si as

isten

ta so

ciala

5,88

65,

549

5,65

66,

563

6.56

26.

209

6.06

66,

89

ALBA

Cele

lalte

activ

itati a

le ec

onom

iei na

tiona

le 2,

784

2,61

21,

262

1,61

21.

410

1.74

12.

449

2,78

Tota

l eco

nom

ie:

282.

391

225.

668

168.

187

165.

930

171.

185

169.

714

159.

903

% d

in

tota

l A

gricu

ltura

, van

atoar

e si s

ilvicu

ltura

14

,636

10,6

717,

017

5819

4.86

04.

368

5.02

33,

14

Pes

cuit s

i pisc

icultu

ra

3443

2816

5166

620,

04

Ind

ustrie

, din

care

: 16

5,93

412

7,50

879

,636

79,7

7181

.632

78.1

7769

.669

43,5

7

-

Indus

trie ex

tracti

va

1,98

71,

494

909

829

822

781

717

0,45

-

Indus

trie pr

elucra

toare

15

8,95

612

1,01

573

,458

73,8

6875

.512

72.1

7264

.108

40,0

9

-

Ener

gie el

ectric

a si te

rmica

, gaz

e si a

pa

4,99

14,

999

5,26

95,

074

5.29

85.

224

4.84

43,

03

BR

ASO

V

Con

struc

tii 16

,136

12,6

2310

,635

10,4

710

.501

12.0

1710

.613

6,64

Pr

oiec

t fin

anta

t de

UE

: Spr

ijin

Aco

rdat

Min

iste

rulu

i Mun

cii,

Solid

arita

tii S

ocia

le si

Fam

iliei

pen

tru

Elab

orar

ea si

Im

plem

enta

rea

Polit

icilo

r de

Ocu

pare

(pro

iect

nr:

RO

200

3/00

5 –

551.

05.0

1.04

.01.

01 )

PR

AO

Cen

tru

Pa

g.73

Com

ert

14,8

2122

,899

20,3

4220

,863

22.3

8422

.132

24.6

4815

,41

Hote

luri s

i resta

uran

te 9,

091

5,9

4,58

22,

949

4.09

64.

680

5.05

93,

16

Tra

nspo

rt, de

pozit

are s

i com

unica

tii 22

,209

14,9

6912

,834

11,8

5512

.817

11.8

549.

979

6,24

Inte

rmed

ieri fi

nanc

iare

1,15

21,

671

2,19

1,97

21.

835

1.97

51.

971

1,23

Tra

nzac

tii im

obilia

re si

alte

serv

icii

9,39

12,

818

4,34

16,

091

6.94

47.

270

7.21

84,

51

Adm

inistr

atie p

ublic

a si a

para

re

1,72

73,

313,

762

3,43

73.

504

3.28

13.

150

1,97

Inv

atama

nt 12

,272

12,6

8311

,03

11,3

710

.566

11.1

7910

.591

6,62

San

atate

si as

isten

ta so

ciala

9,14

47,

846

8,66

38,

307

8.88

79.

326

8.44

45,

28

Cele

lalte

activ

itati a

le ec

onom

iei na

tiona

le 5,

844

2,72

73,

127

3,01

3.10

83.

389

3.47

62,

17

Tota

l eco

nom

ie:

73.8

6261

.761

51.5

6050

.891

52.1

3051

.962

49.4

73%

din

to

tal

Agr

icultu

ra, v

anato

are s

i silv

icultu

ra

7,50

86,

643,

232

1,95

51.

446

2.67

71.

908

3,86

Pes

cuit s

i pisc

icultu

ra

--

--

00

20,

00

Ind

ustrie

, din

care

: 37

,572

31,0

0922

,586

23,9

5127

.347

25.3

9623

.755

48,0

2

-

Indus

trie ex

tracti

va

2,94

22,

637

1,45

31,

182

992

871

695

1,40

-

Indus

trie pr

elucra

toare

33

,88

27,2

5519

,745

21,4

5925

.218

23.6

1422

.017

44,5

0

-

Ener

gie el

ectric

a si te

rmica

, gaz

e si a

pa

750

1,11

71,

388

1,31

1.13

791

11.

043

2,11

Con

struc

tii 3,

051

2,37

1,50

72,

447

1.91

01.

715

1.92

33,

89

Com

ert

5,15

24,

634

7,48

56,

748

5.98

17.

026

6.71

813

,58

Hote

luri s

i resta

uran

te 2,

125

689

1,05

391

01.

342

1.30

41.

152

2,33

Tra

nspo

rt, de

pozit

are s

i com

unica

tii 5,

219

3,74

43,

012,

327

1.94

01.

818

1.99

54,

03

Inte

rmed

ieri fi

nanc

iare

558

794

655

918

633

1.00

961

31,

24

Tra

nzac

tii im

obilia

re si

alte

serv

icii

994

214

676

813

910

740

877

1,77

Adm

inistr

atie p

ublic

a si a

para

re

886

1,44

11,

781

1,73

51.

735

1.78

51.

780

3,60

Inv

atama

nt 5,

202

5,29

14,

762

4,69

84.

509

4.39

94.

335

8,76

CO

VASN

A

San

atate

si as

isten

ta so

ciala

3,65

33,

851

3,69

73,

513

3.63

63.

340

3.16

26,

39

Pr

oiec

t fin

anta

t de

UE

: Spr

ijin

Aco

rdat

Min

iste

rulu

i Mun

cii,

Solid

arita

tii S

ocia

le si

Fam

iliei

pen

tru

Elab

orar

ea si

Im

plem

enta

rea

Polit

icilo

r de

Ocu

pare

(pro

iect

nr:

RO

200

3/00

5 –

551.

05.0

1.04

.01.

01 )

PR

AO

Cen

tru

Pa

g.74

C

elelal

te ac

tivita

ti ale

econ

omiei

natio

nale

1,94

21,

084

1,11

687

674

175

31.

253

2,53

Tota

l eco

nom

ie:

112.

204

91.0

4775

.195

69.8

2864

.366

62.2

2556

.714

% d

in

tota

l A

gricu

ltura

, van

atoar

e si s

ilvicu

ltura

7,

395,

851

3,16

52,

599

2.11

81.

468

1.45

62,

57

Pes

cuit s

i pisc

icultu

ra

--

--

00

00,

00

Ind

ustrie

, din

care

: 63

,351

42,8

0634

,701

34,9

1533

.404

30.6

9327

.709

48,8

6

-

Indus

trie ex

tracti

va

5,83

74,

294

2,73

52,

625

2.74

02.

354

1.90

63,

36

-

Indus

trie pr

elucra

toare

55

,833

37,1

7430

,585

30,8

4129

.187

27.0

8524

.362

42,9

6

-

Ener

gie el

ectric

a si te

rmica

, gaz

e si a

pa

1,68

11,

338

1,38

11,

449

1.47

71.

254

1.44

12,

54

Con

struc

tii 4,

196

3,39

42,

905

2,51

11.

779

2.29

81.

557

2,75

Com

ert

6,60

913

,504

8,92

47,

542

4.44

94.

806

4.09

27,

22

Hote

luri s

i resta

uran

te 2,

917

1,11

22,

513

677

1.77

21.

533

1.87

43,

30

Tra

nspo

rt, de

pozit

are s

i com

unica

tii 8,

435

5,00

34,

916

3,98

3.51

93.

830

3.13

85,

53

Inte

rmed

ieri fi

nanc

iare

795

1,17

299

790

593

794

983

91,

48

Tra

nzac

tii im

obilia

re si

alte

serv

icii

1,95

282

91,

181,

296

1.20

31.

043

1.23

92,

18

Adm

inistr

atie p

ublic

a si a

para

re

1,56

22,

922

2,09

82,

032

2.01

32.

424

2.42

64,

28

Inv

atama

nt 8,

155

7,27

27,

357,

037

6.97

87.

010

6.48

611

,44

San

atate

si as

isten

ta so

ciala

4,84

5,66

65,

253

5,04

55.

169

4.94

34.

674

8,24

HAR

GH

ITA

Cele

lalte

activ

itati a

le ec

onom

iei na

tiona

le 2,

002

1,51

61,

193

1,28

91.

025

1.22

81.

224

2,16

Tota

l eco

nom

ie:

203.

729

163.

829

128.

849

125.

582

130.

840

131.

130

124.

310

% d

in

tota

l A

gricu

ltura

, van

atoar

e si s

ilvicu

ltura

21

206

1629

657

8344

524.

340

3.52

33.

609

2,90

Pes

cuit s

i pisc

icultu

ra

112

179

7347

6064

700,

06

Ind

ustrie

, din

care

: 10

6,82

875

,159

58,0

9760

,454

61.5

7460

.431

52.8

9142

,55

-

Indus

trie ex

tracti

va

3,39

82,

653

2,76

62,

859

2.54

02.

668

2.68

12,

16

MU

RES

-

Indus

trie pr

elucra

toare

97

,065

67,4

6749

,188

51,5

4253

.622

52.4

9346

.022

37,0

2

Pr

oiec

t fin

anta

t de

UE

: Spr

ijin

Aco

rdat

Min

iste

rulu

i Mun

cii,

Solid

arita

tii S

ocia

le si

Fam

iliei

pen

tru

Elab

orar

ea si

Im

plem

enta

rea

Polit

icilo

r de

Ocu

pare

(pro

iect

nr:

RO

200

3/00

5 –

551.

05.0

1.04

.01.

01 )

PR

AO

Cen

tru

Pa

g.75

-

Ener

gie el

ectric

a si te

rmica

, gaz

e si a

pa

6,36

55,

039

6,14

36,

053

5.41

25.

270

4.18

83,

37

Con

struc

tii 9,

178

7,91

67,

927,

188

9.59

610

.337

7.66

66,

17

Com

ert

12,3

2314

,664

14,9

8713

,771

17.0

1016

.960

17.2

1013

,84

Hote

luri s

i resta

uran

te 5,

598

2,93

22,

141

2,44

51.

953

2.48

83.

044

2,45

Tra

nspo

rt, de

pozit

are s

i com

unica

tii 15

,368

11,9

929,

457

7,33

87.

427

7.18

87.

674

6,17

Inte

rmed

ieri fi

nanc

iare

934

1,69

41,

576

1,41

21.

408

1.52

41.

345

1,08

Tra

nzac

tii im

obilia

re si

alte

serv

icii

4,11

22,

978

1,57

12,

044

1.88

52.

454

3.34

22,

69

Adm

inistr

atie p

ublic

a si a

para

re

2,25

32,

962,

659

2,74

52.

790

3.19

73.

464

2,79

Inv

atama

nt 11

,164

11,9

4112

,603

11,9

610

.736

10.9

4111

.281

9,07

San

atate

si as

isten

ta so

ciala

9,86

29,

728

9,44

49,

481

9.90

59.

952

10.1

778,

19

Cele

lalte

activ

itati a

le ec

onom

iei na

tiona

le 4,

791

5,39

2,53

82,

245

2.15

62.

071

2.53

72,

04

Tota

l eco

nom

ie:

178.

936

138.

906

112.

970

113.

109

110.

325

108.

463

106.

477

% d

in

tota

l A

gricu

ltura

, van

atoar

e si s

ilvicu

ltura

13

,961

9,01

52,

996

2,9

2.61

53.

144

2.21

62,

08

Pes

cuit s

i pisc

icultu

ra

38-

2338

2317

110,

01

Ind

ustrie

, din

care

: 10

3,09

571

,906

56,3

854

,886

54.3

9150

.793

48.0

2245

,10

-

Indus

trie ex

tracti

va

1,07

781

31,

021

1,25

81.

137

1.20

21.

482

1,39

-

Indus

trie pr

elucra

toare

99

,53

67,8

1351

,556

49,8

9649

.882

46.5

7543

.618

40,9

6

-

Ener

gie el

ectric

a si te

rmica

, gaz

e si a

pa

2,48

83,

283,

803

3,73

23.

372

3.01

62.

922

2,74

Con

struc

tii 8,

235

6,90

97,

276,

952

8.62

18.

750

8.00

47,

52

Com

ert

8,38

812

,494

13,3

9514

,34

12.7

6214

.072

14.4

7613

,60

Hote

luri s

i resta

uran

te 3,

769

2,92

81,

578

2,05

71.

372

2.16

03.

400

3,19

Tra

nspo

rt, de

pozit

are s

i com

unica

tii 12

,244

10,8

557,

516

8,00

97.

838

7.41

28.

038

7,55

Inte

rmed

ieri fi

nanc

iare

963

1,35

21,

525

1,42

71.

413

1.53

11.

511

1,42

Tra

nzac

tii im

obilia

re si

alte

serv

icii

5,03

1,50

82,

517

3,07

2.79

82.

625

2.94

62,

77

SIBI

U

Adm

inistr

atie p

ublic

a si a

para

re

1,71

92,

473

2,33

82,

275

2.29

62.

264

2.35

32,

21

Pr

oiec

t fin

anta

t de

UE

: Spr

ijin

Aco

rdat

Min

iste

rulu

i Mun

cii,

Solid

arita

tii S

ocia

le si

Fam

iliei

pen

tru

Elab

orar

ea si

Im

plem

enta

rea

Polit

icilo

r de

Ocu

pare

(pro

iect

nr:

RO

200

3/00

5 –

551.

05.0

1.04

.01.

01 )

PR

AO

Cen

tru

Pa

g.76

Inv

atama

nt 9,

894

9,60

69,

142

9,00

28.

740

8.48

68.

067

7,58

San

atate

si as

isten

ta so

ciala

6,20

26,

203

7,08

76,

815

5.87

65.

566

5.50

85,

17

Cele

lalte

activ

itati a

le ec

onom

iei na

tiona

le 5,

398

3,65

71,

203

1,33

81.

580

1.64

31.

925

1,81

Sursa

: Insti

tutul

natio

nal d

e Stat

istica

- Di

recti

ile ju

deten

e de S

tatist

ica: A

nche

ta an

uala

"Cos

tul fo

rtei d

e mun

ca "

NU

MA

RU

L M

ED

IU A

L S

AL

AR

IAT

ILO

R P

E A

CT

IVIT

AT

I AL

E E

CO

NO

MIE

I NA

TIO

NA

LE

Reg

. Cen

tru

Alb

a B

raso

v C

ovas

na

Har

ghita

M

ures

Si

biu

1995

20

04

1995

20

04

1995

20

04

1995

20

04

1995

20

04

1995

20

04

1995

20

04

Tota

l eco

nom

ie

7973

78

5849

55

1161

67

8807

8 22

5668

15

9903

61

761

4947

3 91

047

5671

4 16

3829

12

4310

13

8906

10

6477

A

gric

ultu

ra ,

silv

icul

tura

si

pisc

icul

tura

6022

5 17

499

11

752

3142

1067

1 50

85

66

40

1910

5851

14

56

16

296

3679

9015

22

27

Indu

strie

40

7278

26

3601

58

890

4155

5 12

7508

69

669

3100

9 23

755

4280

6 27

709

7515

9 52

891

7190

6 48

022

Ind

ustri

e ex

tract

iva

1852

5 10

520

6634

30

39

1494

71

7 26

37

695

4294

19

06

2653

26

81

813

1482

I

ndus

trie

prel

ucra

toar

e 37

0108

23

5751

49

384

3562

4 12

1015

64

108

2725

5 22

017

3717

4 24

362

6746

7 46

022

6781

3 43

618

En

el, t

erm

ica,

gaze

, apa

18

645

1733

0 28

72

2892

49

99

4844

11

17

1043

13

38

1441

50

39

4188

32

80

2922

C

onst

ruct

ii 39

729

3434

1 65

17

4578

12

623

1061

3 23

70

1923

33

94

1557

79

16

7666

69

09

8004

C

omer

t 75

231

7770

6 70

36

1056

2 22

899

2464

8 46

34

6718

13

504

4092

14

664

1721

0 12

494

1447

6 H

otel

uri s

i res

taur

ante

15

243

1543

7 16

82

908

5900

50

59

689

1152

11

12

1874

29

32

3044

29

28

3400

Tr

ansp

ortu

ri,de

pozi

tare

si

com

unic

atii

5483

5 35

797

82

72

4973

1496

9 99

79

37

44

1995

5003

31

38

11

992

7674

1085

5 80

38

Act

iv f

in-b

anca

re, a

sig

8178

72

36

1495

95

7 16

71

1971

79

4 61

3 11

72

839

1694

13

45

1352

15

11

Tran

zact

ii im

ob,a

lte se

rv

1008

1 18

368

1734

27

46

2818

72

18

214

877

829

1239

29

78

3342

15

08

2946

A

dm. p

ublic

a, a

sist

enta

soci

ala

ob

ligat

orie

15

710

1661

9 26

04

3446

33

10

3150

14

41

1780

29

22

2426

29

60

3464

24

73

2353

In

vata

man

t 54

817

4745

6 80

24

6699

6 12

683

1059

1 52

91

4335

72

72

6486

11

941

1128

1 96

06

8067

Sa

nata

te si

asi

g. s

ocia

le

3884

3 38

031

5549

60

66

7846

84

44

3851

31

62

5666

46

74

9728

10

177

6203

55

08

Alte

ram

uri a

le e

c n

at.

1720

8 12

864

2612

24

49

2770

34

76

1084

12

53

1516

12

24

5569

25

37

3657

19

25


PRAO Centru Pag.77

Ponderea salariatilor din activitatile industriale in numarul total de salariati Reg. Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

Total industrie 44,3 46,6 47,7 43,0 42,9 45,0 Industria extractiva 1,7 2,8 0,4 1,1 2,8 2,1 1,6 Industria prelucratoare, din care: 39,8 40,5 39,6 44,5 38,3 37,5 40,7 Industria alimentara 3,7 4,5 3,1 5,8 4,8 2,4 3,9 Industria textila 9,4 8,7 4,9 17,3 15,8 8,5 10,8 Industria pielariei si incaltamintei 3,1 4,3 3,3 0,1 1,7 1,6 5,8 Industria lemnnului 3,3 3,7 1,4 11,5 6,5 2,3 1,2 Industria hartiei 0,7 0,6 0,9 1,0 0,9 0,3 0,4 Industria de prelucrare a titeiului 0,1 0,0 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 Industria chimica 1,6 1,2 2,3 0,3 0,0 3,4 0,3 Industria maselor plastice 0,9 0,2 1,2 0,5 0,7 0,5 2,1 Industria materialelor de constructii si a altor produse minerale 2,4 4,1 0,8 0,2 0,2 4,7 2,9 Industria metalurgica 0,7 1,0 0,6 0,0 1,3 0,4 1,1 Constructii metalice 2,5 1,4 3,4 0,8 1,8 2,4 3,2 Masini si echipamente 3,6 5,3 7,1 1,2 0,8 2,0 1,6 Echipamente electrice 1,4 0,4 2,2 3,1 0,1 0,9 1,6 Mijloace de transport 3,0 1,2 7,1 0,3 0,0 0,1 4,7 Alte activitati industriale (incl. mobila) 3,4 3,9 1,2 2,2 3,7 8,1 1,1 Energie electrica, termica, gaze si apa 2,8 3,3 2,9 2,1 1,9 3,3 2,7


PRAO Centru Pag.78

Anexa 2d Sursa: Institutul National de Statistica- Directiile Judetene de Statistica : Ancheta anuala " Costul Fortei de munca" Numarul mediu al muncitorilor, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2004

numar persoane Judetul Ramura

Numarul mediu al salariatilor in anul

2004

Numar mediu al muncitorilor in anul

2004

Ponderea nr. muncitori in numarul de salariati (%)

Total economie: 584.955% din total 365.474

% din total 62,48

Agricultura, vanatoare si silvicultura 17.338 2,96 11.720 3,21 67,60 Pescuit si piscicultura 161 0,03 129 0,04 80,12 Industrie, din care: 263.601 45,06 218.369 59,75 82,84 - Industrie extractiva 10.520 1,80 8.647 2,37 82,20 - Industrie prelucratoare 235.751 40,30 196.727 53,83 83,45 - Energie electrica si termica, gaze si apa 17.330 2,96 12.995 3,56 74,99 Constructii 34.341 5,87 27.821 7,61 81,01 Comert 77.706 13,28 39.215 10,73 50,47 Hoteluri si restaurante 15.437 2,64 10.235 2,80 66,30 Transport, depozitare si comunicatii 35.797 6,12 27.430 7,51 76,63 Intermedieri financiare 7.236 1,24 492 0,13 6,80 Tranzactii imobiliare si alte servicii 18.368 3,14 7.432 2,03 40,46 Administratie publica si aparare 16.619 2,84 1.659 0,45 9,98 Invatamant 47.456 8,11 4.357 1,19 9,18 Sanatate si asistenta sociala 38.031 6,50 9.037 2,47 23,76

Regiunea CENTRU

Celelalte activitati ale economiei nationale 12.864 2,20 7.578 2,07 58,91


% din total 68,11

Agricultura, vanatoare si silvicultura 3.126 3,55 2.034 3,39 65,07 Pescuit si piscicultura 16 0,02 9 0,02 56,25 Industrie, din care: 41.555 47,18 35.613 59,37 85,70 - Industrie extractiva 3.039 3,45 2.720 4,53 89,50 - Industrie prelucratoare 35.624 40,45 30.575 50,97 85,83 - Energie electrica si termica, gaze si apa 2.892 3,28 2.318 3,86 80,15 Constructii 4.578 5,20 3.201 5,34 69,92

ALBA

Comert 10.562 11,99 6.864 11,44 64,99


PRAO Centru Pag.79

Hoteluri si restaurante 908 1,03 786 1,31 86,56 Transport, depozitare si comunicatii 4.973 5,65 4.390 7,32 88,28 Intermedieri financiare 957 1,09 60 0,10 6,27 Tranzactii imobiliare si alte servicii 2.746 3,12 1.208 2,01 43,99 Administratie publica si aparare 3.446 3,91 436 0,73 12,65 Invatamant 6.696 7,60 990 1,65 14,78 Sanatate si asistenta sociala 6.066 6,89 3.115 5,19 51,35



% din total 61,85

Agricultura, vanatoare si silvicultura 5.023 3,14 3.471 3,51 69,10 Pescuit si piscicultura 62 0,04 43 0,04 69,35 Industrie, din care: 69.669 43,57 53.681 54,28 77,05 - Industrie extractiva 717 0,45 571 0,58 79,64 - Industrie prelucratoare 64.108 40,09 49.540 50,09 77,28 - Energie electrica si termica, gaze si apa 4.844 3,03 3.570 3,61 73,70 Constructii 10.613 6,64 8.503 8,60 80,12 Comert 24.648 15,41 14.560 14,72 59,07 Hoteluri si restaurante 5.059 3,16 3.566 3,61 70,49 Transport, depozitare si comunicatii 9.979 6,24 7.363 7,45 73,78 Intermedieri financiare 1.971 1,23 146 0,15 7,41 Tranzactii imobiliare si alte servicii 7.218 4,51 2.829 2,86 39,19 Administratie publica si aparare 3.150 1,97 305 0,31 9,68 Invatamant 10.591 6,62 480 0,49 4,53 Sanatate si asistenta sociala 8.444 5,28 1.845 1,87 21,85

BRASOV



% din total 60,52

Agricultura, vanatoare si silvicultura 1.908 3,86 1.399 4,67 73,32 Pescuit si piscicultura 2 0,00 0 0,00 Industrie, din care: 23.755 48,02 21.180 70,73 89,16 - Industrie extractiva 695 1,40 599 2,00 86,19 - Industrie prelucratoare 22.017 44,50 19.761 66,00 89,75 - Energie electrica si termica, gaze si apa 1.043 2,11 820 2,74 78,62 Constructii 1.923 3,89 1.779 5,94 92,51 Comert 6.718 13,58 1.111 3,71 16,54 Hoteluri si restaurante 1.152 2,33 753 2,51 65,36 Transport, depozitare si comunicatii 1.995 4,03 1.559 5,21 78,15 Intermedieri financiare 613 1,24 42 0,14 6,85 Tranzactii imobiliare si alte servicii 877 1,77 339 1,13 38,65

COVASNA

Administratie publica si aparare 1.780 3,60 183 0,61 10,28


PRAO Centru Pag.80

Invatamant 4.335 8,76 403 1,35 9,30 Sanatate si asistenta sociala 3.162 6,39 255 0,85 8,06

Celelalte activitati ale economiei nationale 1.253 2,53 940 3,14 75,02


% din total 67,10

Agricultura, vanatoare si silvicultura 1.456 2,57 852 2,24 58,52 Pescuit si piscicultura 0 0,00 0 0,00 Industrie, din care: 27.709 48,86 23.942 62,91 86,41 - Industrie extractiva 1.906 3,36 1.621 4,26 85,05 - Industrie prelucratoare 24.362 42,96 21.229 55,78 87,14 - Energie electrica si termica, gaze si apa 1.441 2,54 1.092 2,87 75,78 Constructii 1.557 2,75 1.271 3,34 81,63 Comert 4.092 7,22 2.802 7,36 68,48 Hoteluri si restaurante 1.874 3,30 1.683 4,42 89,81 Transport, depozitare si comunicatii 3.138 5,53 2.745 7,21 87,48 Intermedieri financiare 839 1,48 51 0,13 6,08 Tranzactii imobiliare si alte servicii 1.239 2,18 619 1,63 49,96 Administratie publica si aparare 2.426 4,28 162 0,43 6,68 Invatamant 6.486 11,44 1.374 3,61 21,18 Sanatate si asistenta sociala 4.674 8,24 1.652 4,34 35,34

HARGHITA

Celelalte activitati ale economiei nationale 1.224 2,16 903 2,37 73,77


% din total 57,13

Agricultura, vanatoare si silvicultura 3.609 2,90 2.477 3,49 68,63 Pescuit si piscicultura 70 0,06 66 0,09 94,29 Industrie, din care: 52.891 42,55 44.087 62,08 83,35 - Industrie extractiva 2.681 2,16 2.177 3,07 81,20 - Industrie prelucratoare 46.022 37,02 38.911 54,79 84,55 - Energie electrica si termica, gaze si apa 4.188 3,37 2.999 4,22 71,61 Constructii 7.666 6,17 6.195 8,72 80,81 Comert 17.210 13,84 7.054 9,93 40,99 Hoteluri si restaurante 3.044 2,45 776 1,09 25,49 Transport, depozitare si comunicatii 7.674 6,17 6.168 8,69 80,38 Intermedieri financiare 1.345 1,08 88 0,12 6,54 Tranzactii imobiliare si alte servicii 3.342 2,69 771 1,09 23,07 Administratie publica si aparare 3.464 2,79 312 0,44 9,01 Invatamant 11.281 9,07 648 0,91 5,74 Sanatate si asistenta sociala 10.177 8,19 1.086 1,53 10,67

MURES


SIBIU Total economie: 106.477

% din total 67.577

% din total 63,47


PRAO Centru Pag.81

Agricultura, vanatoare si silvicultura 2.216 2,08 1.487 2,20 67,10 Pescuit si piscicultura 11 0,01 11 0,02 100,00 Industrie, din care: 48.022 45,10 39.866 58,99 83,02 - Industrie extractiva 1.482 1,39 959 1,42 64,71 - Industrie prelucratoare 43.618 40,96 36.711 54,32 84,16 - Energie electrica si termica, gaze si apa 2.922 2,74 2.196 3,25 75,15 Constructii 8.004 7,52 6.872 10,17 85,86 Comert 14.476 13,60 6.824 10,10 47,14 Hoteluri si restaurante 3.400 3,19 2.671 3,95 78,56 Transport, depozitare si comunicatii 8.038 7,55 5.205 7,70 64,75 Intermedieri financiare 1.511 1,42 105 0,16 6,95 Tranzactii imobiliare si alte servicii 2.946 2,77 1.666 2,47 56,55 Administratie publica si aparare 2.353 2,21 261 0,39 11,09 Invatamant 8.067 7,58 462 0,68 5,73 Sanatate si asistenta sociala 5.508 5,17 1.084 1,60 19,68


Sursa: Institutul national de Statistica - Directiile judetene de Statistica: Ancheta anuala "Costul fortei de munca "

mii

persoane

Judetul An Total salariati:

din care: muncitori

% muncitori

in numarul total de salariati

1990 1062,8 849,9 79,97 1995 797,4 572,4 71,78 2000 627,2 419,1 66,82 2001 613,8 403,7 65,77 2002 616,4 406,1 65,88 2003 615,7 387,5 62,94

Regiunea CENTRU

2003 585,0 365,5 62,48 1990 149,2 120,0 80,43 1995 116,2 84,1 72,38 2000 90,4 63,5 70,24 2001 88,5 60,5 68,36 2002 87,5 59,2 67,66 2003 92,2 60,6 65,68

ALBA

2004 88,1 60,0 68,11 1990 296,5 235,9 79,56 1995 225,7 162,1 71,82 2000 168,2 110,6 65,76

BRASOV

2001 165,9 107,9 65,04


PRAO Centru Pag.82

2002 171,2 109,9 64,19 2003 169,71 107,47 63,32

2004 159,9 98,896 61,85 1990 81,7 64,2 78,58 1995 61,8 44,6 72,17 2000 51,6 33,1 64,15 2001 50,9 33,7 66,21 2002 52,1 36,4 69,87 2003 52,0 34,2 65,87

COVASNA

2004 49,5 29,9 60,52 1990 122,4 98,5 80,47 1995 91 63,1 69,34 2000 75,2 50,6 67,29 2001 69,8 45,5 65,19 2002 64,4 43,2 67,08 2003 62,2 39,2 62,99

HARGHITA

2004 56,7 38,1 67,10 1990 217,4 174,5 80,27 1995 163,8 117,2 71,55 2000 128,8 86,1 66,85 2001 125,6 80,2 63,85 2002 130,9 83,3 63,64 2003 131,1 75,5 57,55

MURES

2004 124,3 71,0 57,13 1990 195,6 156,8 80,16 1995 138,9 101,3 72,93 2000 113 75,2 66,55 2001 113,1 75,9 67,11 2002 110,3 74,1 67,18 2003 108,5 70,6 65,05

SIBIU

2004 106,5 67,6 63,47 Sursa: Institutul National de Statistica- Directiile Judetene de Statistica : Ancheta anuala " Costul Fortei de munca" Rata somajului femei % ( BIM )

2000 2001 2002 2003 2004 10,7 8,7 9,2 8,5 6,9 15,2 11,5 12,5 11,7 8,6 13,2 11,9 13,5 11,1 10,2 10,4 8,1 7,6 6,3 6,0 8,7 6,9 6,7 7,7 6,0 6,4 5,2 5,2 5,9 4,0 9,8 7,9 7,3 7,1 6,1


PRAO Centru Pag.83

Evoluţia ratei şomajului, Regiunea Centru, 2000-2004

3

5

7

9

11

13

2000 2001 2002 2003 2004

%


ANEXA 3

Anexa 3a

INDICATORI CALITATIVI PRIVIND ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICA

1990 1996 2004

Numar unitati/ 100 km2

Numar turisti/

100 locuitori

Capacit de

cazare/ 100

locuitori


Numar turisti/

100 locuitori

Capacit de

cazare/ 100

locuitori


Numar turisti/

100 locuitori

Capacit de cazare/

100 locuitori

Romania 1,36 53,99 1,52 1,24 29,17 1,28 1,64 26,02 1,27 Reg. Centru

2,23 70,40 1,56 2,00 46,31 1,37 2,68 38,84 1,35

Alba 0,61 42,33 0,81 0,42 26,64 0,45 0,46 12,59 0,33 Brasov 4,48 111,01 1,79 5,35 72,35 1,54 8,04 70,76 1,91 Covasna 1,48 52,38 1,91 0,81 36,05 1,47 1,73 27,47 1,79 Harghita 3,58 71,11 3,06 2,53 37,49 2,25 2,71 30,62 1,82 Mures 1,64 44,77 1,02 1,46 40,55 1,24 1,43 23,81 1,23 Sibiu 1,49 77,56 1,27 1,34 49,47 1,17 2,10 50,74 1,08


PRAO Centru Pag.84

0123456789

unita

te/1

00km

p

Romania

Reg Centru

AlbaBrasov

Covasna

Harghita

MuresSibiu

DENSITATEA UNITĂŢILOR DE CAZARE

199019962004

0

20

40

60

80

100

120

număr

Romania

Reg Centru

AlbaBrasov

Covasna

Harghita

MuresSibiu

NUMĂRUL DE TURISTI CE REVIN LA 100 LOCUITORI

199019962004

Anexa 3b

CAPACITATEA DE CAZARE SI TURISTI CAZATI IN PERIOADA 1990-2004 1990 1996 2004

Capacitate de cazare

existenta -locuri -

Turisti cazati -mii-

Capacitate de cazare existenta-

locuri-


Capacitate de cazare

existenta -locuri-


Romania 353236 12296,6 288656 6594,9 275941 5638,5Reg. Centru 44241 2001,7 36513 1234,7 34365 986,1Alba 3419 179,6 1797 95,4 1276 48,2Brasov 12488 773,1 9818 461,2 11380 421,8Covasna 4535 124,5 3404 83,6 4000 61,5Harghita 11058 257,3 8793 129,1 5964 100,6Mures 6365 278,2 7498 245,0 7156 139,1Sibiu 6376 389,0 5203 220,1 4589 214,9


PRAO Centru Pag.85

300

600

900

1200

1500

1800

2100

mii p

erso

ane

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

NUMARUL TURISTILOR CAZATI IN UNITATILE TURISTICE DIN REG CENTRU

Anexa 3c

SOSIRILE, INNOPTARILE SI DURATA MEDIE A SEJURULUI TURISTILOR

1990 1996 2004 Innoptari

-mii- Turisti cazati -mii-

Durata medie a sederii

Innoptari -mii-


Durata medie

a sederii

Innoptari -mii-


Durata medie a sederii

Romania 44551,8 12296,6 3,6 21837,9 6594,9 3,3 18500,6 5638,5 3,3 Reg Centru 6341,5 2001,7 3,2 3337,7 1234,7 2,7 2664,7 986,1 2,7 Alba 346,2 179,6 1,9 171,7 95,4 1,8 90,2 48,2 1,9 Brasov 2358,8 773,1 3,1 1221,4 461,2 2,7 960,8 421,8 2,3 Covasna 773,5 124,5 6,2 542,1 83,6 6,5 492,7 61,5 8,0 Harghita 1018,4 257,3 4,0 442,0 129,1 3,4 343,6 100,6 3,4 Mures 993,8 278,2 3,6 585,5 245,0 2,4 409,1 139,1 2,9 Sibiu 850,8 389,0 2,2 375,0 220,1 1,7 368,3 214,9 1,7

1990 19962004

RomaniaReg Centru2,4

2,6

2,8

3

3,2

3,4

3,6

zile

DURATA MEDIE A SEDERII

Romania Reg Centru


PRAO Centru Pag.86

0

2

4

6

8zi

le

Romania RegCentru

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

DURATA MEDIE A SEDERII TURISTILOR

199019962004

Anexa 3.d.

EVOLUTIA PONDERII TURISMULUI IN PRODUSUL INTERN BRUT %

1997 1998 1999 2000 2001

2002 2003

Romania 2,4 2,5 2,5 2,4 2,1 2,1 1,9Reg. Centru 2,7 3,1 3,1 2,7 2,3 2,3 2,4

PONDEREA TURISMULUI ÎN PIB

1,5

2

2,5

3

3,5

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

%

Romania Reg Centru


PRAO Centru Pag.87

ANEXA 4

Regiunea Centru

Numarul elevilor cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT

Numar de elevi cuprinsi la inceputul anului scolar Specificatie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT, Din care: 20139 21124 21181 18605A. Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a ruta SAM Din care, pe domenii:

10369 12220 12472 11853

mecanica 3116 3385 3551 3241electromencanica 423 564 481 437electronica automatizari 167 169 186 232chimie industriala 205 78 119 82materiale de constructii** 0 179 137 102electric 588 656 605 589constructii,instalatii si lucr.publice 737 766 879 919agricultura 385 473 700 730silvicultura 126 88 176 238comert 443 600 541 663turism si alimentatie 1070 1291 1406 1380industrie alimentara 454 648 566 560fabricarea prod.din lemn 1137 1144 1321 1138industrie textila si pielarie 1446 1971 1700 1336tehnici poligrafice 30 55 0 0estetica si igiena corpului omenesc 32 153 113 206B.Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologica, din care:

9770 8904 8709 6752

-profilul tehnic 4600 3990 4376 3203-profilul servicii 3287 2710 2671 2489-profilul resurse naturale si protectia mediului

1883 2204 1662 1060

Evolutia raportului SAM / liceu tehnologic, clasa a IX-a


Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT (=100%), Din care: 20139 21124 21181 18605A. Ponderea elevilor cuprinsi in cl. IX SAM din totalul elevilor cuprinsi in clasa a IX-a in IPT

51,49% 57,85% 58,88% 63,71%

B. Ponderea elevilor cuprinsi in cl. IX Liceu tehnologic din totalul elevilor cuprinsi in clasa a IX-a in IPT

48,51% 42,15% 41,12% 36,29%

Evolutia ponderii pe domenii la SAM / profile la liceu tehnologic


PRAO Centru Pag.88


A. Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a ruta SAM (=100%) Din care, % pe domenii:

10369 12220 12472 11853

mecanica 30,05% 27,70% 28,47% 27,34%electromencanica 4,08% 4,62% 3,86% 3,69%electronica automatizari 1,61% 1,38% 1,49% 1,96%chimie industriala 1,98% 0,64% 0,95% 0,69%materiale de constructii** 0,00% 1,46% 1,10% 0,86%electric 5,67% 5,37% 4,85% 4,97%constructii,instalatii si lucr.publice 7,11% 6,27% 7,05% 7,75%agricultura 3,71% 3,87% 5,61% 6,16%silvicultura 1,22% 0,72% 1,41% 2,01%comert 4,27% 4,91% 4,34% 5,59%turism si alimentatie 10,32% 10,56% 11,27% 11,64%industrie alimentara 4,38% 5,30% 4,54% 4,72%fabricarea prod.din lemn 10,97% 9,36% 10,59% 9,60%industrie textila si pielarie 13,95% 16,13% 13,63% 11,27%tehnici poligrafice 0,29% 0,45% 0,00% 0,00%estetica si igiena corpului omenesc 0,31% 1,25% 0,91% 1,74%B.Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologica (=100%), din care, % pe profile:

9770 8904 8709 6752

-profilul tehnic 47,08% 44,81% 50,25% 47,44% -profilul servicii 33,64% 30,44% 30,67% 36,86% -profilul resurse naturale si protectia mediului 19,27% 24,75% 19,08% 15,70%


PRAO Centru Pag.89

Evoluţia raportului SAM / Liceu tehologic, cl. IX

51% 58% 59% 64%

49% 42% 41% 36%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006SAM Liceu tehnologic

Evoluţia nr.elevi cl. IX SAM, pe domenii

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

mec

anică

elec

trom

enca

nică

elec

troni

căau

tom

atizăr

i

chim

ie in

dust

riala

mat

eria

le d

eco

nstru

cţii*

*

elec

tric

cons

trucţ

ii,ins

talaţii

şi lu

cr.p

ublic

e

agric

ultu

ră

silv

icul

tură

com

erţ

turis

m ş

ial

imen

taţie

indu

strie

alim

enta

ră

fabr

icar

eapr

od.d

in le

mn

indu

strie

text

ilă ş

ipi

elăr

ie

tehn

ici p

olig

rafic

e

este

tica şi

igie

naco

rpul

ui o

men

esc

Nr.elevi

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.90

Evoluţia nr. elevi cl.IX liceu tehnologic, pe profile

0500

100015002000250030003500400045005000

-profilul tehnic -profilul servicii -profilul resurse naturaleşi protecţia mediului

Nr. elevi

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006

Evolţia ponderii pe profile, cl. IX Liceu tehnologic

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%


%

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.91

Judetul Alba



Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT, Din care: 3024 3174 3012 2611 A. Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a ruta SAM Din care, pe domenii:

1568 1974 1858 1652

mecanica 482 600 605 408electromencanica 119 116 29 84electronica automatizari 0 0 0 27chimie industriala 87 57 36 28materiale de constructii** 57 55 30electric 59 59 164 105constructii,instalatii si lucr.publice 119 129 155 136agricultura 12 41 54 97silvicultura 0 30 29 30comert 63 58 56 84turism si alimentatie 114 204 177 179industrie alimentara 30 29 0 86fabricarea prod.din lemn 178 207 202 169industrie textila si pielarie 252 387 305 189tehnici poligrafice 0 0 0 0estetica si igiena corpului omenesc 0 0 0 0B.Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologica, din care:

1456 1200 1154 959


252 240 167 86

NOTA

* Pentru anul scolar 2002-2003 se trece numarul de elevi scolarizati la Scoala profesionala

** Pentru anul scolar 2002-2003 nu se trec valori acestea fiind incluse la domeniul “chimie industriala ”


Numar de elevi cuprinsi la inceputul anului scolar

Specificatie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT (=100%), Din care: 3024 3174 3012 2611 A. Ponderea elevilor cuprinsi in cl. IX SAM din totalul elevilor cuprinsi in clasa a IX-a in IPT

51,85% 62,19% 61,69% 63,27%


PRAO Centru Pag.92


48,15% 37,81% 38,31% 36,73%



Specificatie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 A. Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a ruta SAM (=100%) Din care, % pe domenii:

1568 1974 1858 1652


1456 1200 1154 959

-profilul tehnic 50,00% 57,50% 56,33% 58,39%-profilul servicii 32,69% 22,50% 29,20% 32,64%-profilul resurse naturale si protectia mediului

17,31% 20,00% 14,47% 8,97%


PRAO Centru Pag.93


52% 62% 62% 63%

48% 38% 38% 37%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006

SAM Liceu Tehnologic


0

100

200

300

400

500

600

700

mec

anică

elec

trom

enca

nică

elec

troni

căau

tom

atizăr

i

chim

ie in

dust

riala

mat

eria

le d

eco

nstru

cţii*

*

elec

tric

cons

trucţ

ii,ins

talaţii

şi lu

cr.p

ublic

e

agric

ultu

ră

silv

icul

tură

com

erţ

turis

m ş

ial

imen

taţie

indu

strie

alim

enta

ră

fabr

icar

eapr

od.d

in le

mn

indu

strie

text

ilă ş

ipi

elăr

ie

tehn

ici p

olig

rafic

e

este

tica şi

igie

naco

rpul

ui o

men

esc

Nr.elevi

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.94

Evoluţia ponderii pe domenii, cl. IX SAM

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%m

ecan

ică

elect

rom

enca

nică

elect

ronic

ăau

tom

atiză

ri

chim

ie ind

ustri

ala

mat

erial

e de

cons

trucţ

ii**

elect

ric

cons

trucţ

ii,ins

talaţ

iişi

lucr.p

ublic

e

agric

ultură

silvic

ultură

com

erţ

turis

m ş

iali

men

taţie

indus

trie

alim

enta

ră

fabr

icare

apr

od.d

in lem

n

indus

trie

text

ilă ş

ipie

lărie

tehn

ici p

oligr

afice

este

tica şi

igien

aco

rpulu

i om

enes

c

%

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


0100200300400

500600700800


Nr. elevi

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

-profilul tehnic -prof ilul servicii -profilul resurse naturaleşi protecţia mediului

%

Series1Series2Series3Series4


PRAO Centru Pag.95

Judetul Brasov




2116 2585 2785 2849

mecanica 960 903 892 906electromecanica 90 134 165 112electronica automatizari 0 60 106 118chimie industriala 30 0 0 0materiale de constructii** 0 0 0 0electric 120 227 110 147constructii,instalatii si lucr.publice 30 83 162 174agricultura 51 74 152 125silvicultura 30 30 49 69comert 60 144 84 141turism si alimentatie 360 357 502 516industrie alimentara 60 118 166 183fabricarea prod.din lemn 210 251 274 190industrie textila si pielarie 115 174 123 137tehnici poligrafice 0 0 0 0estetica si igiena corpului omenesc 0 30 0 31B.Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologica, din care:

3093 2401 2426 1581


333 416 387 194

* Pentru anul scolar 2002-2003 se trece numarul de elevi scolarizati la Scoala

profesionala

** Pentru anul scolar 2002-2003 nu se trec valori acestea fiind incluse la domeniul “chimie

industriala ”



Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT (=100%), Din care: 5209 4986 5211 4430


PRAO Centru Pag.96

A. Ponderea elevilor cuprinsi in cl. IX SAM din totalul elevilor cuprinsi in clasa a IX-a in IPT

40,62% 51,85% 53,44% 64,31%


59,38% 48,15% 46,56% 35,69%




2116 2585 2785 2849


3093 2401 2426 1581


10,77% 17,33% 15,95% 12,27%


PRAO Centru Pag.97


41%52% 53%

64%

59%48% 47%

36%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%



0

200

400

600

800

1000

1200

mec

anică

elec

trom

ecan

ică

elec

troni

căau

tom

atizăr

i

chim

ie in

dust

riala

mat

eria

le d

eco

nstru

cţii*

*

elec

tric

cons

trucţ

ii,ins

talaţii

şi lu

cr.p

ublic

e

agric

ultu

ră

silv

icul

tură

com

erţ

turis

m ş

ial

imen

taţie

indu

strie

alim

enta

ră

fabr

icar

eapr

od.d

in le

mn

indu

strie

text

ilă ş

ipi

elăr

ie

tehn

ici p

olig

rafic

e

este

tica şi

igie

naco

rpul

ui o

men

esc

Nr.elevi

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.98


0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%

50,00%

mec

anică

elect

rom

enca

nică

elect

ronic

ăau

tom

atiză

ri

chim

ie ind

ustri

ala

mat

erial

e de

cons

trucţ

ii**

elect

ric

cons

trucţ

ii,ins

talaţ

iişi

lucr.p

ublic

e

agric

ultură

silvic

ultură

com

erţ

turis

m ş

iali

men

taţie

indus

trie

alim

enta

ră

fabr

icare

apr

od.d

in lem

n

indus

trie

text

ilă ş

ipie

lărie

tehn

ici p

oligr

afice

este

tica şi

igien

aco

rpulu

i om

enes

c

%

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


0200400600800

10001200140016001800


Nr. elevi

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%


%

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.99

Judetul Covasna


Numar de elevi cuprinsi la inceputul anului scolar Specificatie

2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006


990 1071 1206 1145

mecanica 181 220 264 269electromencanica 56 28electronica automatizari 25 chimie industriala materiale de constructii** electric 47 50 95 58constructii,instalatii si lucr.publice 60 48 56 84agricultura 87 80 75 110silvicultura 22comert 28 48 27 58turism si alimentatie 188 200 235 146industrie alimentara 22 56 29 fabricarea prod.din lemn 143 52 150 170industrie textila si pielarie 185 205 222 172tehnici poligrafice estetica si igiena corpului omenesc 24 56 53 28B.Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologica, din care:

640 720 537 384


103 211 112 28

NOTA

* Pentru anul scolar 2002-2003 se trece numarul de elevi scolarizati la Scoala profesionala


industriala ”



Specificatie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT (=100%), Din care: 1630 1791 1743 1529A. Ponderea elevilor cuprinsi in cl. IX SAM din totalul elevilor cuprinsi in clasa a IX-a in IPT

60,74% 59,80% 69,19% 74,89%


PRAO Centru Pag.100


39,26% 40,20% 30,81% 25,11%




990 1071 1206 1145


640 720 537 384


16,09% 29,31% 20,86% 7,29%


PRAO Centru Pag.101


61% 60% 69% 75%

39% 40% 31% 25%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%



0

50

100

150

200

250

300

mec

anică

elec

trom

enca

nică

elec

troni

căau

tom

atizăr

i

chim

ie in

dust

riala

mat

eria

le d

eco

nstru

cţii*

*

elec

tric

cons

trucţ

ii,ins

talaţii

şi lu

cr.p

ublic

e

agric

ultu

ră

silv

icul

tură

com

erţ

turis

m ş

ial

imen

taţie

indu

strie

alim

enta

ră

fabr

icar

eapr

od.d

in le

mn

indu

strie

text

ilă ş

ipi

elăr

ie

tehn

ici p

olig

rafic

e

este

tica şi

igie

naco

rpul

ui o

men

esc

Nr.elevi

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.102


0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

mec

anică

elect

rom

enca

nică

elect

roni

căau

tom

atiză

ri

chim

ie in

dust

riala

mat

erial

e de

cons

trucţ

ii**

elect

ric

cons

trucţ

ii,ins

talaţ

iişi

lucr

.pub

lice

agric

ultu

ră

silvic

ultu

ră

com

erţ

turis

m ş

iali

men

taţie

indus

trie

alim

enta

ră

fabr

icar

eapr

od.d

in le

mn

indu

strie

text

ilă ş

ipi

elărie

tehn

ici p

oligr

afice

este

tica şi

igie

naco

rpul

ui om

enes

c

%

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


0

50

100

150

200

250

300

-prof ilul tehnic -profilul servicii -profilul resurse naturaleşi protecţia mediului

Nr. elevi2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%


%

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.103

Judetul Harghita



2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT, Din care:

2749 2856 3002 2515

A. Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a ruta SAM Din care, pe domenii:

1453 1524 1700 1446

mecanica 352 269 332 334electromencanica 106 101 23electronica automatizari chimie industriala materiale de constructii** 23 electric 29 28 23constructii,instalatii si lucr.publice 130 90 110 120agricultura 50 75 140 88silvicultura 68 54 32comert 150 133 147 118turism si alimentatie 114 168 164 205industrie alimentara 60 119 119 33fabricarea prod.din lemn 245 265 290 237industrie textila si pielarie 247 239 215 175tehnici poligrafice 25 estetica si igiena corpului omenesc 8 12 58B.Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologica, din care:

1296 1332 1302 1069


351 459 252 207


profesionala


industriala ”



Specificatie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT (=100%), Din care:

1453 1524 1700 1446


PRAO Centru Pag.104


52,86% 53,36% 56,63% 57,50%


47,14% 46,64% 43,37% 42,50%




1453 1524 1700 1446


1296 1332 1302 1069


27,08% 34,46% 19,35% 19,36%


PRAO Centru Pag.105


53% 53% 57% 57%

47% 47% 43% 43%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%



0

50

100

150

200

250

300

350

400

mec

anică

elec

trom

enca

nică

elec

troni

căau

tom

atizăr

i

chim

ie in

dust

riala

mat

eria

le d

eco

nstru

cţii*

*

elec

tric

cons

trucţ

ii,ins

talaţii

şi lu

cr.p

ublic

e

agric

ultu

ră

silv

icul

tură

com

erţ

turis

m ş

ial

imen

taţie

indu

strie

alim

enta

ră

fabr

icar

eapr

od.d

in le

mn

indu

strie

text

ilă ş

ipi

elăr

ie

tehn

ici p

olig

rafic

e

este

tica şi

igie

naco

rpul

ui o

men

esc

Nr.elevi

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.106


0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

mec

anică

elect

rom

enca

nică

elect

roni

căau

tom

atiză

ri

chim

ie in

dust

riala

mat

erial

e de

cons

trucţ

ii**

elect

ric

cons

trucţ

ii,ins

talaţ

iişi

lucr

.pub

lice

agric

ultu

ră

silvic

ultu

ră

com

erţ

turis

m ş

iali

men

taţie

indus

trie

alim

enta

răfa

bric

area

prod

.din

lem

n

indu

strie

text

ilă ş

ipi

elărie

tehn

ici p

oligr

afice

este

tica şi

igie

naco

rpul

ui om

enes

c

%

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


0

100

200

300

400

500

600


Nr. elevi

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


0,00%5,00%

10,00%15,00%20,00%25,00%30,00%35,00%40,00%45,00%50,00%


%2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.107

Judetul Mures



2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT, Din care: 3880

4223 4394 4063


2158 2512 2681 2610

mecanica 543 793 821 796electromencanica 96 67 76 77electronica automatizari 52 49 52 30chimie industriala 88 21 83 54materiale de constructii** 0 49 28 44electric 141 112 104 109constructii,instalatii si lucr.publice 163 148 178 187agricultura 155 161 152 184silvicultura 28 28 44 85comert 52 54 140 119turism si alimentatie 204 272 214 198industrie alimentara 162 176 139 140fabricarea prod.din lemn 241 267 303 252industrie textila si pielarie 233 290 287 246tehnici poligrafice 0 0 0 0estetica si igiena corpului omenesc 0 25 60 89B.Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologica, din care:

1722 1711 1713 1453


532 547 415 238


profesionala


industriala ”



Specificatie 2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT (=100%), Din care:

3880 4223 4394 4063


55,62% 59,48% 61,02% 64,24%


PRAO Centru Pag.108


44,38% 40,52% 38,98% 35,76%




2158 2512 2681 2610


1722 1711 1713 1453


30,89% 31,97% 24,23% 16,38%


PRAO Centru Pag.109


56% 59% 61% 64%

44% 41% 39% 36%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%



0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

mec

anică

elec

trom

enca

nică

elec

troni

căau

tom

atizăr

i

chim

ie in

dust

riala

mat

eria

le d

eco

nstru

cţii*

*

elec

tric

cons

trucţ

ii,ins

talaţii

şi lu

cr.p

ublic

e

agric

ultu

ră

silv

icul

tură

com

erţ

turis

m ş

ial

imen

taţie

indu

strie

alim

enta

răfa

bric

area

prod

.din

lem

nin

dust

rie te

xtilă

şi

pielăr

ie

tehn

ici p

olig

rafic

e

este

tica şi

igie

naco

rpul

ui o

men

esc

Nr.elevi

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.110


0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

mec

anică

elec

trom

enca

nică

elec

troni

căau

tom

atiză

ri

chim

ie in

dust

riala

mat

eria

le d

eco

nstru

cţii**

elec

tric

cons

trucţ

ii,ins

talaţii

şi lu

cr.p

ublic

e

agric

ultu

ră

silv

icul

tură

com

erţ

turis

m ş

ial

imen

taţie

indus

trie

alim

enta

răfa

bric

area

prod

.din

lem

nin

dust

rie te

xtilă

şi

pielăr

ie

tehn

ici p

olig

rafic

e

este

tica şi

igie

naco

rpul

ui o

men

esc

%

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


0100200300400500600700800900

1000


Nr. elevi2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%


%

2002/2003*2003/20042004/20052005/2006


PRAO Centru Pag.111

Judetul Sibiu



Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT, Din care:

3647 4094 3819 3457


2084 2554 2242 2151

mecanica 598 600 637 528electromencanica 118 85 110 113electronica automatizari 90 60 28 57chimie industriala 0 0 0 0materiale de constructii** 50 54 28electric 192 208 104 147constructii,instalatii si lucr.publice 235 268 218 218agricultura 30 42 127 126silvicultura 0 0 0 0comert 90 163 87 143turism si alimentatie 90 90 114 136industrie alimentara 120 150 113 118fabricarea prod.din lemn 120 102 102 120industrie textila si pielarie 414 676 548 417tehnici poligrafice 30 30 0 0estetica si igiena corpului omenesc 0 30 0 0B.Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologica, din care:

1563 1540 1577 1306


312 331 329 307


profesionala


industriala ”



Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT (=100%), Din care:

3647 4094 3819 3457


57,14% 62,38% 58,71% 62,22%


42,86% 37,62% 41,29% 37,78%


PRAO Centru Pag.112



A. Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a ruta SAM (=100%) Din care, % pe domenii:

2084 2554 2242 2151


1563 1540 1577 1306


19,96% 21,49% 20,86% 23,51%


PRAO Centru Pag.113


57% 62% 59% 62%

43% 38% 41% 38%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006% SAM % Liceu tehnologic


0

100

200

300

400

500

600

700

800

mec

anică

elec

trom

enca

nică

elec

troni

căau

tom

atizăr

i

chim

ie in

dust

riala

mat

eria

le d

eco

nstru

cţii*

*

elec

tric

cons

trucţ

ii,ins

talaţii

şi lu

cr.p

ublic

e

agric

ultu

ră

silv

icul

tură

com

erţ

turis

m ş

ial

imen

taţie

indu

strie

alim

enta

ră

fabr

icar

eapr

od.d

in le

mn

indu

strie

text

ilă ş

ipi

elăr

ie

tehn

ici p

olig

rafic

e

este

tica şi

igie

naco

rpul

ui o

men

esc

Nr.elevi

2002-20032003-20042004-20052005-2006


PRAO Centru Pag.114


0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

mec

anică

elect

rom

enca

nică

elect

ronic

ăau

tom

atiză

ri

chim

ie ind

ustri

ala

mat

erial

e de

cons

trucţ

ii**

elect

ric

cons

trucţ

ii,ins

talaţ

iişi

lucr.p

ublic

e

agric

ultură

silvic

ultură

com

erţ

turis

m ş

iali

men

taţie

indus

trie

alim

enta

ră

fabr

icare

apr

od.d

in lem

n

indus

trie

text

ilă ş

ipie

lărie

tehn

ici p

oligr

afice

este

tica şi

igien

aco

rpulu

i om

enes

c

%

2002/20032003/20042004/20052005/2006


0100200300400500600700800900


Nr. elevi

2002-20032003-20042004-20052005-2006


0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

-prof ilul tehnic -profilul servicii -profilul resurse naturaleşi protecţia mediului

%

2002/20032003/20042004/20052005/2006

PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA

2006 – 2008 (REGIUNEA CENTRU)


PRAO Centru Pag.1

Planul de Implementare a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocupare si Incluziune Sociala

Introducere Prima Generatie a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca (PRAO) 2006 – 2008, intocmite de catre membrii Consortiilor Regionale, structuri de parteneriat consultative sprijinite de Echipa de Asistenta Tehnica au fost aprobate recent de Consiliile de Dezvoltare Regionala in urma unor ample consultari intre factorii de decizie. In cadrul conferintei din 19 iulie 2006 in vederea analizarii experientei acumulate in elaborarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca, exista sentimentul clar ca, in timp ce prima generatie de PRAO si-a castigat statutul de „documente de sine statatoare”, se facea simtita nevoia stringenta de a trece rapid la stadiul de implementare a planurilor, consolidand astfel strategia in masuri operationale semnificative. In acest scop, s-a convenit impreuna cu MMSSF ca Echipa de Asistenta Tehnica si reprezentantii UIP din fiecare regiune sa organizeze un Seminar la sfarsitul lunii august sau la inceputul lunii septembrie in vederea realizarii de planuri de implementare individuale pentru cele 8 PRAO, planuri care sa prezinte masuri concrete de implementare care sa se adreseze problemelor specifice de ocupare a fortei de munca din cadrul regiunii, luand-se totodata in considerare si prioritatile identificate in cadrul liniilor directoare de ocupare de munca ale UE pentru dezvoltare si crearea locurilor de munca. Structura Planurilor de Implementare Pentru a se asigura o conformitate, cele 8 planuri de implementare trebuie sa adopte urmatorul format:

• O declaratie de viziune / intentie a regiunii care sa cuprinda obiectivele si ambitiile identificate in PRAO

• O analiza scurta precum si aspecte esentiale ale problemelor de pe piata muncii / ariile problematice identificate in PRAO

• Un scurt rezumat care sa prezinte strategia extinsa din cadrul PRAO • Prioritatile identificate in PRAO vor fi clasate dupa importanta si gradul lor de

fezabilitate din punctul de vedere al obiectivelor stabilite pentru primul an de implementare si al masurilor concrete si actiunilor identificate in vederea realizarii acestor prioritati

• Toate masurile identificate trebuie sa fie bine definite si sa aiba obiective precise din cadrul zonelor problematice din regiune, mai exact sa se axeze particularitatile regiunii

Seminarul 30 august – 1 septembrie inclusiv La seminarul de trei zile au participat cate doi reprezentanti din fiecare din cele 8 UIP, Echipa de Asistenta Tehnica precum si Liderul de Echipa. Fiecare UIP – cu sprijinul Echipei de Asistenta Tehnica aferente si-a revizuit strategia extinsa a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca si a insistat asupra diagnozei zonelor cu mari probleme de pe piata muncii.


PRAO Centru Pag.2

Procesul a fost extrem de interactiv cu participarea grupurilor regionale la sesiuni plenare pentru a prezenta si transmite propriile constatari si primind feed back de la colegii UIP din alte regiuni, Expertul Coordonator si Liderul de Echipa. La incheierea acestuia seminar de 3 zile fiecare UIP si-a finalizat planul individual de implementare, plan concentrat si croit in mod evident pe caracteristicile regionale si judetene ce contine masuri si actiuni concrete. In unele cazuri, au fost de asemenea incluse si actiuni “inter-regionale”. Cele 8 planuri de implementare sunt anexate prezentului raport. Planurile de implementare Implementarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca constituie o parte integranta a politicilor modelare a ocuparii fortei de munca, reprezentand prin urmare instrumentul operational ce va fi utilizat de structurile de parteneriat nou-infiintate In consecinta, responsabilitatea globala cu privire la implementarea masurilor si actiunilor specifice din cadrul planurilor de implementare ale PRAO va intra in aria de competenta a Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala. Este extrem de important ca aria de competenta a acestui Pact sa includa si PRAO, monitorizand implementarea acestuia si dirijandu-i actualizarile ulterioare prin „aplicarea” implementarii sale in parteneriatele de ocupare a fortei de munca locale si judetene. Pentru a-si realiza obiectivele, Pactul va beneficia de sprijinul permanent al Secretariat Tehnic Permanent (STP) care, printre altele, va monitoriza implementarea planurilor si va furniza Pactului rapoarte trimestriale. STP va fi de asemenea permanent responsabil de stimularea dezvoltarii de noi proiecte care sa fie incluse in actualizarea anuala a planurilor de implementare PRAO Rezultate si recomandari ale expertilor Munca depusa in diferite activitati din cadrul proiectului a dus la rezultate ce trebuie incluse si care sunt atasate prezentului document. Anexa 1 include cele opt Planuri de implementare pentru fiecare PRAO care de acum inainte trebuie puse in aplicare, monitorizate si actualizate de catre Pact Anexa 2 prezinta mecanismele de monitorizare a PRAO propuse de expertii Echipei de Asistenta. Anexa 3 descrie structura propusa pentru asistenta tehnica oferita parteneriatelor in vederea realizarii sarcinilor primite.


PRAO Centru Pag.3

ANEXE

Anexa 1: Plan de Implementare PRAO Regiunea Centru

Anexa 2: Propunere a unui mecanism de monitorizare a Planurilor de

Implementare PRAO Anexa 3: Propunere pentru Secretariatul Tehnic Permanent pentru

Parteneriate


PRAO Centru Pag.4

ANEXA 1 Plan de Implementare PRAO Regiunea Centru

Viziune : Obiectivul general al Politicilor Uniunii Europene este “ Locuri de munca mai multe si mai bune si o mai mare coeziune sociala”. Investitia in capitalul uman- o investitie sigura pentru o piata flexibila” Situatia pietei muncii pe plan regional

Transformarile socio-economice care au urmat anului 1990 si evolutiile demografice au

influentat in mod decisiv evolutia si structura fortei de munca din Regiunea Centru. Evolutia

numerica atat a populatiei active cat si a populatiei ocupate a urmat o tendinta negativa de-a

lungul intregii perioade analizate. In ciuda unui reviriment economic in ultimii ani tendinta s-a

mentinut si datorita migratiei temporare spre tarile din vestul Europei a populatiei in varsta de

munca. Structura fortei de munca a suferit modificari semnificative, principalele directii fiind

restrangerea sectorului primar (mentionam in special disponibilizarile masive din industria

extractiva si minerit ,ca de ex Cugir, Zlatna, Baia de Aries) si a celui secundar, concomitent cu

dezvoltarea sectorului serviciilor si al constructiilor. Ponderea populatiei ocupate in agricultura

ramane foarte ridicata, in ciuda unei usoare descresteri in ultimii ani. Comparativ cu celelalte regiuni, turismul detine cea mai mare pondere de 7,7% raportata la totalul IMM-urilor din domeniul serviciilor, in crestere fata de anul precedent. Disparitatile intraregionale s-au accentuat in ultima perioada evidentiind procesul de

concentrare a fortei de munca, in special a celei bine calificate, in marile centre urbane si

in zonele adiacente- zone cu un dinamism economic ridicat si care au reusit atragerea de

investitii semnificative in ultimii ani.

Regiunea Centru are un grad ridicat de urbanizare, ocupand locul al 3-lea din punct de vedere al ponderii populatiei rezidente in mediul urban (60%), peste media nationala (54,9%), dupa regiunile Bucuresti-Ilfov si Vest. Pe activitati ale economiei nationale, productivitatea muncii la nivel regional inregistreaza valori peste media nationala in agricultura, vanatoare si silvicultura, constructii, tranzactii imobiliare, sanatate si asistenta sociala in timp ce in industrie productivitatea muncii este sub media nationala

Analiza indicatorilor din balanta fortei de munca releva urmatoarele evolutii:

- Tendinta descrescatoare a ratei de activitate a populatiei de 15 ani si peste (de la 73,6%

in 2000, la 66,9% in 2004).

- Tendinta descrescatoare in dinamica ocuparii (de la 66% in 2000, la 61,7% in 2004)


PRAO Centru Pag.5

In anul 2004, cele mai ridicate rate de activitate si de ocupare se inregistreaza in judetul Alba

( rata de activitate = 77,2 %; rata de ocupare = 69,5 % ), iar cele mai scazute in judetul Brasov

( rata de activitate = 63,3 %; rata de ocupare = 57,4 % ).

-In mediul rural, doar 2,5% din populatia ocupata are studii superioare, fata de 14,2% in urban -O scadere a ponderii populatiei ocupate din agricultura dupa anul 2000 cu discrepante intre regiuni, (in anul 2004 ponderea populatiei din agricultura era cu 7,4 puncte procentuale mai redusa comparativ cu anul 2001, ajungand la 26,3% din populatia ocupata. Analiza in profil teritorial releva discrepante insemnate intre judetele regiunii : cea mai scazuta pondere este de 15.4% in judetul Brasov iar cea mai ridicata pondere de 36.6% in judetul Harghita.) Conform studiului realizat de INCSMPS , se preconizeaza o balanta de forta de munca puternic negativa in agricultura, fenomen care se va accentua in urmatorii ani, derivat din excedentul de populatie ocupata in agricultura in prezent, corelat cu cerintele de competitivitate si conditiile ce decurg din procesul de integrare in UE. In urmatorii ani agricultura va solicita mai putina forta de munca dar mult mai calificata. Conform prognozei INCSMPS, in perspectiva anului 2013, in acest sector se estimeaza la nivelul Regiunii un excedent de aproape 44 mii de persoane care va trebui reorientat spre alte activitati.

-Rata somajului este mai mare in mediul rural (11,5% ) decat in cel urban(8,5%) la nivelul

anului 2004 pe regiune fiind de de 7,8% si depasind nivelul national in toate judetele, cu

exceptia judetelor Mures si Sibiu

-Somajul de lunga durata cuprinde cca. 60% dintre absolventii someri . Astfel: -Rata de angajare a tinerilor absolventi inregistrati ca someri in evidentele AJOFM din Regiunea Centru a fost in 2004 de 40,66%, cea mai redusa in judetul Brasov (doar 22,57%), cea mai buna in judetul Sibiu (85,62%) –. -Rata de cuprindere in programe de formare profesionala a somerilor din evidentele AJOFM este scazuta: 8,12% din totalul somerilor inregistrati in regiune in anul 2005, desi fata de anul 2004 aceasta rata s-a dublat. Masura activa cu cel mai mare impact in cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca este formarea profesionala, cu rol esential in reglarea cererii cu oferta pe piata muncii.Cea mai mare rata de cuprindere la programe de formare profesionala in anul 2005 s-a inregistat in judetul Mures, de 13,3% iar cea mai redusa in Judetul Harghita de 6,2%, inregistrand un trend crescator pentru persoanele peste 45 ani si pentru somerii de lunga durata iar pentru romi si tineri pana in 25 ani, a inregistrat o descrestere. Strategia politicilor pentru ocuparea fortei de munca

La nivelul regiunii Centru, pentru perioada 2006-2008 , accentul se va pune pe :

• Promovarea flexibilitatii si adaptabilitatii pe piata muncii incurajandu-se adaptarea sistemelor de invatamant si de formare profesionala si continua la cerintele in schimbare ale pietei muncii, profesionalizarea continuua si stimularea acreditarii acestora pentru calificari de „nisa” si adaptarea si diversificarea programelor de masuri active la cerintele pietei muncii cu accent pe evaluarea impactului masurilor active si stimularea masurilor care dovedesc un impact real pe piata muncii .

• Promovarea unei abordari proactive privind reducerea si prevenirea somajului

pentru categoriile cu dificultati de integrare socio-profesionala: rromi, someri de


PRAO Centru Pag.6

lunga durata, persoane cu dizabilitati, mineri, persoane peste 45 de ani, femei dupa concediul maternal, persoane institutionalizate (din detentie, din centre de plasament, scoli speciale, cu abordarea integrata a problemelor sociale cu accent pe dezvoltarea de programe adaptate nevoilor somerilor, in special pentru somerii de lunga durata, tineri si grupuri vulnerabile si dezvoltarea programelor de stimulare a angajatorilor pentru integrarea si mentinerea in munca a grupurilor vulnerabile

Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural prin investii in vederea diminuarii deficitului de competente al angajatilor si persoanelor neocupate din mediul rural si stimularea dezvoltarii de activitati antreprenoriale in scopul valorificarii potentialului local si regional, mentinerii traditiilor locale, cresterii ocuparii si cresterii nivelului de trai.

Prioritati si masuri

Prioritatea 1 Promovarea flexibilitatii si adaptabilitatii pe piata muncii in Regiunea Centru, tinand cont de climatul ascendent al dezvoltarii economice in contextul integrarii in Uniunea Europeana, tendinta descrescatoare a ratei de activitate si tendinta descrescatoare in dinamica ocuparii

Liniile Directoare Masuri si actiuni 17 18 19 20 21 22 23 24

Masura 1.1: Adaptarea sistemelor de invatamant si de formare profesionala si continua la cerintele in schimbare ale pietei muncii.

Actiunea 1. dezvoltarea de programe flexibile de certificare a competentelor dobandite la locul de munca

x

Actiunea 2. sprijinirea antreprenorilor in demersurile de adaptare a standardelor ocupationale la cerintele proprii

x

Actiunea 3. dezvoltarea retelei de furnizori de formare profesionala si continua si stimularea acreditarii acestora pentru calificari de „nisa”

x

Actiunea 4. dezvoltarea capacitatii furnizorilor de formare profesionala si continua de a oferi servicii corespunzatoare cerintelor pietei muncii

x

Actiunea 5. dezvoltarea de parteneriate intre scoli, agenti economici si alti actori implicati pentru adaptarea curriculei la nevoile pietei

x

Masura 1.2: Adaptarea si diversificarea programelor de masuri active la cerintele pietei muncii

Actiunea 1. Identificarea nevoilor de competente si calificari necesare pentru diminuarea dezechilibrelor de pe piata muncii prin realizarea de studii de piata si prognoze .

x

Actiunea 2. Evaluarea impactului masurilor active si stimularea masurilor care dovedesc un impact real pe piata muncii .

x

Actiunea 3. Stimularea crearii de observatoare ale pietei muncii

x

Prioritatea 2: Promovarea unei abordari proactive privind reducerea si prevenirea somajului pentru categoriile cu dificultati de integrare socio-profesionala: rromi, someri de lunga durata, persoane cu dizabilitati, mineri, persoane peste 45 de ani, femei dupa concediul maternal, persoane institutionalizate (din detentie, din centre de plasament, scoli speciale), tineri;in Regiunea Centru tinand cont de: -rata ridicata a somajului in randul


PRAO Centru Pag.7

somerilor de lunga durata, a romilor,tinerilor precum si a disponibilizarilor masive din industrie si minerit (Cugir, Zlatna, Baia de Aries), fara a oferi o alternativa pentru disponibilizati- amplificarea problemelor sociale

Liniile Directoare Masuri si actiuni 17 18 19 20 21 22 23 24

Masura 2.1: Dezvoltarea de programe adaptate nevoilor somerilor, in special pentru somerii de lunga durata, tineri si grupuri vulnerabile

Actiunea 1 dezvoltarea programelor de informare si consiliere

x

Actiunea 2. programe de formare/reconversie profesionala pentru someri in special somerii proveniti din intreprinderi restructurate, a caror calificare nu mai corespunde cerintelor pietei muncii .

x

Actiunea 3. dezvoltarea de programe tip “job-rotation” x Actiunea 4. programe de formare/reconversie profesionala pentru oferirea unei noi calificari tinerilor care nu s-au incadrat in munca in termen de 6 luni de la absolvire

x

Actiunea 5. programe de tip sansa a 2-a, insotite de masuri de acompaniament social in cazul tinerilor din categorii dezavantajate, care nu au absolvit invatamintul obligatoriu si nu a o calificare

x

Actiunea 6. implicarea scolilor in parteneriat cu agentii economici in programe de ucenicie

Actiunea 7. stimularea parteneriatelor pentru facilitarea tranzitiei de la scoala la locul de munca

x

Masura 2.2: Dezvoltarea programelor de stimulare a angajatorilor pentru integrarea si mentinerea in munca a grupurilor vulnerabile

Actiunea 1: stimularea si facilitarea accesului angajatorilor la accesarea de programe si fonduri pentru dezvoltarea resurselor umane, avand ca grupuri tinta persoane apartinand grupurilor dezavantajate .

x

ANEXA 2

Propunere a unui mecanism de monitorizare a Planurilor de Implementare PRAO

INTRODUCERE In mai si iunie 2006, Consortiile Regionale, cu sprijinul expertilor AT au redactat prima generatie de Planuri de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de munca in Romania. Acestea se vor desfasura in perioada 2006- 2008. Strategia globala a PRAO este acum consolidata de UIP a SOPHRD, de asemenea cu sprijinul expertilor AT, in masuri operationale concrete incluse in Planul de Implementare a PRAO pentru primul an.


PRAO Centru Pag.8

Acestea au fost concepute pentru a pune in aplicare liniile directoare privind ocuparea fortei de munca din cadrul Liniilor Directoare Integrate ale Strategiei Lisabona pentru Crestere si Ocupare. In acest scop implementarea PRAO va constitui parte integranta a Programului National de Reformare, participarea nationala a Romaniei la Strategia Lisabona. IMPLEMENTAREA SI MONITORIZAREA PLANURILOR Implementarea PRAO constituie o parte integranta a politicilor modelare a ocuparii fortei de munca, reprezentand prin urmare instrumentul operational ce va fi utilizat de structurile de parteneriat teritorial nou-infiintate. In cadrul aceluiasi proiect AT care a sprijinit redactarea PRAO, organismele locale si regionale au beneficiat de asistenta in elaborarea Pactelor pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala. Scopul acestor pacte este maximizarea la nivel regional si local al impactului crearii de locuri de munca al fondurilor structurale, printr-o abordare bazata pe initiativa locala, parteneriat, inovare si integrare. Unul din obiectivele principale al pactelor este dezvoltarea unor modele de buna practica. Fiecare Pact trebuie sa dezvolte o viziune comuna asupra problemelor ce trebuie rezolvate si sa transpuna aceasta viziune in actiune prin promovarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Prin urmare, recomandam ca responsabilitatea globala cu privire la implementarea masurilor si actiunilor specifice din cadrul planurilor de implementare ale PRAO sa intre in aria de competenta a Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala (PROIS). Pactul va avea responsabilitatea de a actualiza anual Planul de Implementare si de a redacta ce-a de-a doua generatie PRAO. De asemenea, este extrem de important ca Pact sa includa cat mai curand PRAO in aria sa de competenta, monitorizand implementarea acestuia si dirijandu-i actualizarile ulterioare prin „aplicarea” implementarii sale in parteneriatele de ocupare a fortei de munca locale si judetene, Pentru a-si realiza obiectivele, Pactul va beneficia de sprijinul permanent al Grupului de Asistenta Tehnica (GAT)5. GAT va sprijini Pactul in sarcini executive. Din punct de vedere al implementarii PRAO, acest lucru presupune, printre altele, monitorizarea implementarii planurilor si furnizarea de rapoarte trimestriale pentru Pact. GAT va fi de asemenea permanent responsabil de stimularea dezvoltarii de noi proiecte care sa fie incluse in actualizarea anuala a planurilor de implementare PRAO. Asa cum a fost sugerat, periodicitatea monitorizarii si actualizarii PRAO va fi urmatoarea: a) PROIS are responsabilitatea de a aproba un PRAO cu o durata de trei ani incepand cu

generatia urmatoare b) PROIS are responsabilitatea de a aproba anual Planul de Implementare al PRAO c) PROIS primesc de la GAT rapoarte trimestriale cu privire la implementare

5 Vezi propunerea cu privire la Grupul de Asistenta Tehnica pentru RESIP


PRAO Centru Pag.9

SISTEM DE MONITORIZARE PROPUS Monitorizarea reprezinta evaluarea sistematica si continua a evolutiei in timp a unui program sau plan. Aceasta este un instrument de management universal si de baza in identificarea punctelor forte si a punctelor slabe ale unui program/ plan. Scopul acesteia este acela de a sprijini pe cei implicati sa ia deciziile necesare la timpul potrivit , decizii care sa duca la optimizarea calitatii si a rezultatului programului /planului. Monitorizarea acopera o mare varietate de metode si tehnici si se aplica in gestionarea resurselor si a rezultatelor, precum si in cea a progresului Activitatilor Programului /Planului precum si a modului in care acestea sunt desfasurate. Monitorizarea PRAO se poate efectua pe doua paliere diferite: a). Monitorizarea proceselor – Se refera la utilizarea resurselor, progresul activitatilor si modul in care se desfasoara activitatile. Aceasta presupune:

• revizuirea si planificarea regulata a activitatii • verificarea daca activitatile se desfasoara conform planului • identificarea unei metode abordare a problemelor • crearea de puncte forte • evaluarea daca stilul de lucru adoptat reprezinta cea mai buna cale de a realiza

obiectivele programului /PRAO b) Monitorizarea impactului - Se refera la parcursul catre realizarea Indicilor de Performanta si a impactului programului/PRAO asupra grupurilor tinta. Aceasta presupune:

• progresul inspre obiectivele propuse este masurat in permanenta • modalitatea de lucru este masurata in functie de circumstante fara a se pierde din

vedere obiectivele generale • se poate identifica necesitatea schimbarii obiectivelor (prioritiati/masuri/activitati

conform PRAO) • se poate stabili necesitatea unor studii suplimentare • ipotezele pot fi verificate

PROCEDURA DE MONITORIZARE A PRIORITATILOR /MASURILOR

/ACTIUNILOR PRAO Conform principiilor de Asigurare a Calitatii, procedura de monitorizare a PRAO ar trebui sa aiba urmatoarele etape: 1. SCOP Aceasta procedura stabileste mijloacele de monitorizare si evaluare a actiunilor si masurilor din cadrul PRAO, in vederea evaluarii:

• Eficacitatii sistemului de gestionare al PRAO • Conformitatea acestuia cu prioritatile de ocupare generale si regionale.

2. DOMENIU Procedura trebuie pusa in aplicare in cazul tuturor prioritatilor, masurilor si actiunilor din cadrul PRAO.


PRAO Centru Pag.10

3. OBIECTIVUL PROCESULUI Monitorizarea si, daca este necesara, cuantificarea mijloacelor de realizarea a PRAO 4. RESPONSABILITATI CU PRIVIRE LA MONITORIZARE Se recomanda ca Grupul de Asistenta Tehnica (GAT) sa fie responsabil cu privire la planul de implementare PRAO. 5. DESCRIEREA PROIECTULUI Etape DESCRIEREA PROCESULUI Responsabilitati Pregatirea monitorizarii

1. Stabilirea, in cadrul Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala (PROIS), amijloacelor de evaluarea si monitorizare a actiunilor simasurilor PRAO

2. Constituirea de grupuri de lucru in vederea monitorizariiactiunilor / masurilor

3. Stabilirea /elaborarea planului de monitorizare a PRAO(inclusiv perioadele de timp, termenele limita-in functie de posibilitate si schema de raportate)

GAT PROIS identifica grupurile de lucru in vederea monitorizarii si elaboreaza planul de monitorizare a PRAO

Monitorizare

Monitorizarea si evaluarea presupun in primul rand verificareaeficacitatii actiunilor si in al doilea rand, a masuratorilor stabilite incadrul PRAO

1. Monitorizarea de birou • Colectarea datelor cu privire la stadiul de implementare a

masurilor si actiunilor si respectarea termenelor limita impuse dePRAO

• Analizarea stadiului de implementare a masurilor si actiunilor • Analizarea stadiului de indeplinire a prioritatilor

2. Monitorizare de teren • Verificarea conformitatii datelor cu monitorizarea de birou • Verificarea gradului de realizare a PRAO, in comparatie cu

masurile si actiunile stabilite

GAT

-

Raportarea si revizuire PRAO

1. Rapoarte trimestriale cu privire la stadiul de implementare a

PRAO 2. Analiza rapoartelor la nivelul PROIS 3. Actualizarea masurilor /actiunilor 4. Revizuirea anuala finala a Planului de implementare PRAO

GAT Alti experti (in functie de necesitati)

Cresterea valorii in urma monitorizarii

Realitatea ne arata ca multe planuri strategice ajung sa se umple de praf intr-un raft uitat. Monitorizarea si evaluarea planificarii activitatilor si stadiului de implementare a planului reprezinta, pentru multe organizatii, la fel de importanta precum identificarea aspectelor si obiectivelor strategice. Unul din avantajele monitorizarii il reprezinta asigurarea ca programul/organizarea respecta directia stabilita in stadiul de planificare (strategica). Trebuie retinut ca planurile reprezinta linii directoare. Nu sunt reguli stricte. Se poate aborda o directie diferita de cea din cadrul planului. Insa cei care realizeaza planurile trebuie sa inteleaga motivul acestor devieri si sa actualizeze planul astfel incat acesta sa reflecte noua directie.


PRAO Centru Pag.11

ANEXA 3 Propunere pentru Secretariatul Tehnic Permanent pentru

Parteneriate 1. Introducere

Pactul regional pentru ocuparea fortei de munca si includere sociala va reprezenta modelul guvernarii ce urmeaza sa fie stabilit in fiecare regiune pentru a putea construi procese participative la conceperea si aplicarea de politici cu o utilizare cat mai buna a instrumentelor financiare disponibile, cum sunt fondurile structurale.

Acordurile de ocupare a fortei de munca sunt, in acest context, o forma de acord social cu scopul de a promova ocuparea fortei de munca prin mobilizarea tuturor resurselor teritoriale posibile pentru crearea unei strategii comune in scopul crearii de locuri de munca si ajuta la o mai buna coordonare si integrare a politicilor pentru ocuparea fortei de munca. Ajuta si la crearea unei identitati comune si intareste capacitatea de negociere si lobby a Regiunii. Acest proces trebuie sa includa eforturile partenerilor de identificare a dificultatilor, problemelor si asteptarilor actorilor din domeniul ocuparii fortei de munca.

Pentru a putea atinge acest obiectiv, Pactul trebuie sa integreze diferitele niveluri de guvernare, sa utilizeze toate resursele endogene disponibile intr-un mod sinergic si sa multiplice capacitatea de a crea proiecte ca instrumente reale de dezvoltare si alocare a resurselor financiare. Din acest motiv, pactele trebuie sa implice cat mai multi parteneri posibil cu responsabilitati in domeniul ocuparii fortei de munca, ca de exemplu autoritatile publice, asociatiile patronale si sindicatele, precum si alti actori sociali si economici, ca de exemplu organizatiile din cel de-al treilea sector si biserica.

Pentru a se asigura ca problemele si necesitatile care survin adesea la nivel local sunt rezolvate in cadrul strategiei regionale, este necesara crearea unui mecanism consultativ care sa asigure analiza problemelor si elaborarea de propuneri de actiune la nivel judetean care la randul lor sa primeasca semnale de la nivel local. Mai multe experiente europene sunt constiente de faptul ca o abordare de tip consultativ si descendent constituie un factor important de succes in modelul de parteneriat.

2. Diagrama structurala

Asa cum s-a explicat mai sus, structura parteneriatului are niveluri de functionare – Programare /planificare si evaluare (regional) si doua niveluri de aplicare (judetean si local /municipal sau mai jos). Diagrama structurii este prezentata mai jos.


PRAO Centru Pag.12

A - NUTS 2 Regiune Rol strategic B – NUTS 3 Judetean Implementare interfata strategie C – NUTS 4 si + Municipii si orase

3. Descrierea structurii

Secretariatul Tehnic Permanent (STP) trebuie sa ia in considerare diferitele niveluri de lucru ale Parteneriatului in baza functiilor specifice respective.

Pentru aceasta, este necesara o structura organizata in functie de aceste niveluri:

Unitatede management

+ Personal logistic si admnistrativ

Facilitatori(Cate unul pe judet)

Nivel de pact

Judet + Nivel local

Pact regional pentru ocuparea fortei de munca

Actori locali – Parteneriate pentru proiecte locale

Secretariat Tehnic

Permanent

Parteneriate la nivel judetean

Nivel de multiplicare


PRAO Centru Pag.13

Unitate de management – aceasta unitate va include:

1 Director – responsabil pentru toate operatiunile financiare si functionale ale STP. Acesta/ aceasta va integra pactul in pozitia Secretariatului si poate, la cererea membrilor, modera sedintele.

1 Persoana cu responsabilitati administrative si 1 Persoana cu responsabilitati financiare.

Unitatea, directorul si personalul administrativ vor asigura toate serviciile logistice pentru pact, ca de exemplu pregatirea sedintelor (invitatii, stabilirea ocaziilor, catering, etc.), pentru a elabora minutele si continutul acestora.

Facilitatori – Personal tehnic responsabil cu asigurarea suportului in scopul dezvoltarii si consolidarii parteneriatelor, fie la nivel judetean fie la nivel de proiect – parteneriate pentru proiecte locale.

Facilitatorul Parteneriatelor va fi persoana care monitorizeaza procesul de dezvoltare, vizitand partenerii atunci cand este necesar si solutionandu-le problemele atunci cand este nevoie de asistenta tehnica. Acesta /aceasta trebuie sa poata stabili sedinte cu potentiali parteneri in caz de necesitate si sa documenteze intregul proces (colectarea de materiale, prezentari, elaborarea minutelor, etc.). Competente necesare: 1- Foarte buna cunoastere a pietei muncii si situatiei sociale din regiune, in special in judetele Vaslui si Botosani 2- Buna cunoastere a actorilor din judetele mentionate si a competentelor acestora in sensul conceperii si dezvoltarii de proiecte 3 – Foarte bune capacitati de comunicare 3 – Buna perceptie a problemelor si dificultatilor potentiale pentru a permite interventii preventive 4 – Buna cunoastere a limbii engleze (neaparat vorbit si de preferinta si scris) 5 – Foarte buna experienta ca asistenta tehnica si monitorizare a proiectelor din perspectiva imputernicirii actorilor. 4. Observatii importante a) Este de preferat ca finantarea STP sa se faca direct la nivel central pentru a se evita sentimentul de “posesie” al oricaror parteneri implicati in ceea ce ar putea reprezenta un factor de subminare a dezvoltarii unui parteneriat solid si real.


PRAO Centru Pag.14

b) Alternativele pentru STP sunt, in opinia noastra, doua: STP este contractat la nivel regional (acces liber pentru toate organizatiile interesate si nu doar cele din Regiune chiar daca aceasta optiune ar fi in mod ideal mai buna) cu structura prezentata in fiecare din cele 8 Regiuni. A doua alternativa (precum model austriac de parteneriat) este contractarea unei structuri la nivel national cu o unitate de coordonare superioara unitatilor de gestionare (1 persoana in plus). Aceasta solutie are ca avantaje:

- Asigurarea unei mai mari corectitudini in serviciile asigurate in fiecare regiune - Capacitatea de a asigura o mai buna coordonare a activitatilor in diferitele regiuni si de

a organiza evenimente educative /de schimb in cadrul pactelor cu ajutorul diferitelor STP-uri regionale.

Principala problema in acest caz este gasirea unei organizatii care poate juca un rol neutru la acest nivel, fiabila in toate domeniile, in special pentru problemele financiare si cu competentele de natura tehnica /de continut necesare. (O posibilitate ar putea fi Fondul Roman de Dezvoltare).

Date post:	30-Jan-2018
Category:	Documents
Upload:	lekiet
View:	220 times
Download:	1 times

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE · PDF filePRAO este un instrument de ......

Documents