PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU OCUPAREA FOR EI DE … 2006-2009_cqc07x.pdf · 2019-04-24 ·...

1

PPLLAANNUULL RREEGGIIOONNAALL DDEE AACCŢŢIIUUNNEE PPEENNTTRRUU OOCCUUPPAARREEAA FFOORRŢŢEEII DDEE MMUUNNCCĂĂ

22000066 –– 22000099 RREEGGIIUUNNEEAA CCEENNTTRRUU

Mai 2006

2

CUPRINS Capitolul 1 - INTRODUCERE..............................................................................................................................3

PROCESUL ELABORĂRII PRAO...................................................................................................................3 Capitolul 2 - Cadrul European si National -----------------------------------------------------------------------------------3 2.1. CADRUL EUROPEAN ........................................................................................................................... 3 2.2. CADRUL NAŢIONAL .............................................................................................................................7

Capitolul 3 - CADRUL REGIONAL ...................................................................................................................11 3.1 PROFILUL GEOGRAFIC SI ADMINISTRATIV 3.2. PROFILUL DEMOGRAFIC .....................................................................................................................13

3.2.1. Populatia totala. Dinamica generala 3.2.2. Distributia pe medii rezidentiala 3.2.3. Distributia pe sexe 3.2.4 Structura pe grupe de varsta 3.2.5 Structura etnica 3.2.6 Miscarea naturala a populatiei 3.2.7 Structura populatiei dupa nivelul de instruire 3.2.8 Miscarea migratorie 3.2.9 Proiectii demografice

3.3. PROFILUL ECONOMIC.........................................................................................................................21 3.3.1. Produsul intern brut 3.3.2. Productivitatea muncii 3.3.3. Evolutia firmelor din regiune(dinamica, repartitia sectoriala si pe clase de marime) 3.3.4 Investitii straine 3.3.5 Sectorul IMM 3.3.6 Agricultura 3.3.7 Turismul

3.4. PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ...................................................................................................................29 3.4.1. Principalii indicatori privind forta de munca, ocupare si somaj 3.4.2. Structura populatiei ocupate pe niveluri de instruire 3.4.3 Structura populatiei ocupate pe principalele activitati ale economiei nationalate 3.4.4. Salariatii si muncitorii

3.4.5. Raportul de dependenta economica 3.4.6 Proiectia ofertei si a deficitului de calificari pe termen lung

3.5. EDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALA......................................................................................43 Capitolul 4 - PROGRAME ŞI SERVICII CONEXE............................................................................................49 Capitolul 5 - ANALIZA SWOT Resurse umane...............................................................................................51 Capitolul 6 - STRATEGIA REGIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ...................................53

BIBLIOGRAFIA..................................................................................................................................................57 ANEXE

3

Capitolul 1- INTRODUCERE

1.1 Procesul elaborării PRAO

Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) pentru Regiunea Centru, pentru

perioada 2006–2009, descrie măsurile concrete şi activităţile ce vizează creşterea ratei ocupării forţei de muncă. PRAO este un instrument de realizare a strategiei de dezvoltare a pieţei muncii având ca punct de plecare realităţile şi necesităţile regionale, asigurând complementaritatea cu Planul de Dezvoltare Regională (PDR) şi Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) prin corelarea cu dezvoltarea economică şi socială din Regiunea de Dezvoltare Centru. Planul ia în considerare implicarea diferiţilor actori si factori interesati din regiune printr-un proces de consultare si dezbatere pentru a asigura acceptarea planului de catre toţi cei implicaţi în procesul de elaborare şi implementare. Planul regional a fost elaborat ca urmare a unui proces de evaluare regională socio-economică care a identificat nevoile regionale şi a stabilit priorităţile, masurile si acţiunile necesare pentru promovarea încadrării în muncă şi dezvoltare, ţinând seama de directivele mai largi ale UE si SEO. Obiectivul Planului Regional de Acţiune privind Ocuparea Forţei de Muncă (PRAO) este de a furniza cadrul de planificare strategică pe termen mediu pentru promovarea ocupării în interiorul Regiunii Centru.

Strategia de la Lisabona a stabilit obiectivul strategic pe zece ani al Uniunii Europene, conform căruia Uniunea Europeană trebuie să devină până în 2010 economia cea mai dinamică şi competitivă din lume, bazată pe cunoaştere, capabilă de o dezvoltare economică durabilă care să asigure o coeziune socială şi economică sporită cu respect pentru mediul înconjurător.

În acest sens România, aflată în procesul de aderare la Uniunea Europeana, face eforturi pentru corelarea politicilor şi acţiunilor privind ocuparea, cu Strategia Europeană în domeniu. În acest sens s-a elaborat Strategia Naţională pentru Ocuparea Fortei Muncă 2004-2010 şi trei Planuri Nationale de Actiune pentru Ocupare ( 2002-2003, 2004-2005 şi 2006) ca si Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) cu obiectivul general: dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive care să conducă, până în 2015, la integrarea durabilă pe piaţa muncii a 900.000 persoane.

POS DRU stabileşte axe prioritare şi domenii majore de intervenţie ale României în vederea implementării asistenţei financiare a UE prin Fondul Social European, în cadrul Obiectivului “Convergenţă”, pentru perioada de programare 2007 – 2013. Capitolul 2 - CADRUL EUROPEAN ŞI NAŢIONAL

2.1. CADRUL EUROPEAN

Obiectivul strategic stabilit de Consiliul European (Lisabona martie 2000) este ca „Uniunea Europeana să devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere în lume, capabilă de creştere economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă şi o mai mare coeziune socială”.

Politica de ocupare implementată de Uniunea Europeană este reflectată de Strategia Europeană privind Ocuparea lansată la summit-ul de la Luxemburg în anul 1997 ca o reacţie la nivelul ridicat al şomajului şi având ca instrument financiar Fondul Social European.

Scopul formulat pe termen lung “ocuparea deplină” în perspectiva anului 2010 trebuie să se materializeze în atingerea unei rate generale a ocupării de 70%, de 60% pentru femei şi 50% pentru lucrătorii în vârstă (55-64 ani).

Procesul de extindere a Uniunii Europene către est va conduce în final la creşterea cu 30% a pieţei muncii precum şi la o mai mare diversitate a acesteia. Problemele pieţei muncii din statele care au aderat în mai 2004 precum şi din ţările candidate nu sunt diferite fundamental de cele ale vechilor state membre, totuşi în multe cazuri sunt mai acute şi necesită restructurări majore. Nivelul ridicat al şomajului din noile state

4

membre precum şi din ţările candidate a condus la creşterea relevanţei măsurilor active şi abordărilor preventive solicitând totodată necesitatea unor servicii publice de ocupare eficiente.

În acest context şi ca urmare a evaluării mid-term, Strategia Europeana de Ocupare a fost revizuită la reuniunea de primăvară a Consiliului European, din martie 2005, stabilindu-se trei domenii politice de acţiune:

1. transformarea Europei într-un loc mai atractiv pentru investiţii şi muncă; 2. cunoaştere şi inovare pentru dezvoltare; 3. crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune.

În domeniul ocupării au fost elaborate pentru perioada 2005-2008, 8 linii directoare integrate: Linia directoare 17: Implementarea politicilor de ocupare având ca scop favorizarea ocupării depline,

îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii în muncă, întărirea coeziunii sociale şi teritoriale. Politicile trebuie să contribuie la atingerea unei rate medii de ocupare globală pentru Uniunea Europeană (UE) de 70%, de minim 60% pentru femei şi 50% pentru lucrătorii cu vârstă înaintată (55-64) până în anul 2010, şi la reducerea şomajului şi a inactivităţii. Statele Membre trebuie să aibă în vedere stabilirea de rate naţionale ca ţintă de ocupare. În abordarea acestor obiective, acţiunea trebuie centrată asupra următoarelor priorităţi: atragerea şi menţinerea mai multor persoane în activitate, creşterea ofertei de locuri de muncă şi modernizarea sistemelor de protecţie socială; îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi societăţilor, creşterea investiţiilor în capitalul uman printr-o mai bună instruire şi aptitudini

Linia directoare 18: Promovarea unei abordări pentru ciclul de viaţa în muncă printr-un efort reînnoit de formare a parcursurilor de ocupare pentru tineri şi reducerea şomajului la nivelul tinerilor conform prevederilor Pactului European pentru Tineret; acţiune fermă pentru creşterea participării femeilor şi reducerea diferenţelor între sexe cu privire la ocupare, şomaj şi retribuţie; o combinare mai echilibrată a vieţii profesionale şi a vieţii private, precum şi oferirea de facilităţi accesibile şi disponibile de îngrijire a copilului şi asistenţă pentru alte persoane dependente; sprijin financiar pentru îmbătrânirea activă, inclusiv condiţii adecvate de muncă, stare de sănătate (ocupaţională) îmbunătăţită şi stimulente adecvate pentru muncă şi descurajarea pensionării premature; sisteme de protecţie socială moderne, inclusiv pensii şi îngrijiri medicale, asigurând adecvarea lor socială, viabilitatea financiară şi sensibilitatea faţă de nevoile în schimbare, astfel încât să sprijine participarea şi o mai bună menţinere în activitate şi o durată de activitate mai lungă.

Linia directoare 19: Asigurarea pieţei muncii inclusive, sporirea atractivităţii ocupării pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă, pentru persoanele dezavantajate şi celor inactive prin: măsuri active şi preventive pe piaţa muncii, inclusiv identificarea timpurie a nevoilor, asistenţă în vederea căutării unui loc de muncă, orientare şi instruire în cadrul planurilor de acţiune personalizate, oferirea de servicii sociale necesare pentru sprijinirea integrării persoanelor care nu au contact cu piaţa muncii şi contribuirea la eradicarea sărăciei; revizuirea continuă a stimulentelor şi mijloacelor de descurajare rezultând din sistemele de impozitare şi beneficii, inclusiv administrarea şi condiţionarea beneficiilor şi o reducere semnificative a ratelor marginale de impozitare efective ridicate, în special pentru persoanele cu venituri reduse, asigurând în acelaşi timp niveluri adecvate de protecţie socială; dezvoltarea de noi surse de locuri de muncă în domeniul servicii pentru persoane fizice şi societăţi, în special la nivel local.

Linia directoare 20: Îmbunătăţirea armonizării nevoilor pe piaţa muncii, prin modernizarea şi întărirea instituţiilor pieţei muncii, în special serviciile de ocupare avându-se în vedere de asemenea asigurarea unei mai mari transparenţe a oportunităţilor de ocupare şi instruire la nivel naţional şi european, prin eliminarea obstacolelor de mobilităţii pentru lucrători la nivelul Europei în cadrul tratatelor şi anticiparea mai bună a aptitudinilor necesare, dezechilibrelor şi impedimentelor pe piaţa muncii gestionarea corespunzătoare a migraţiilor economice.

Linia directoare 21: Promovarea unei mai mari flexibilităţii concomitent cu siguranţa locului de muncă şi reducerea segmentării pieţei muncii, avându-se în vedere rolul partenerilor sociali, prin adaptarea legislaţiei ocupării, revizuirea diferitelor acorduri contractuale şi referitoare la norma de lucru, abordarea problematicii ocupării la negru, anticiparea îmbunătăţită şi administrarea pozitivă a schimbării, inclusiv a restructurării economice, în special legată de deschiderea economică, pentru a minimiza costurile sociale şi a facilita adaptarea,

Linia directoare 22: Asigurarea dezvoltării unor costuri şi a unor mecanisme de stabilire a salarizării favorabile angajării prin încurajarea parteneriatelor sociale în cadrul propriei arii de responsabilitate, pentru a stabili cadrul corect de negociere a salarizării în vederea reflectării corecte a productivităţii şi a provocărilor de pe piaţa muncii, la toate nivelurile relevante, şi pentru a elimina diferenţierea salarizării pe sexe şi revizuirea impactului ocupării asupra costurilor de muncă nesalariale şi, după caz, adaptarea structurii şi nivelului acestora, în special pentru a reduce impozitarea salariilor mici.

5

Linia directoare 23: Extinderea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman, prin: educaţie inclusivă şi politici de formare şi de acţiune pentru a facilita semnificativ accesul la pregătire profesională iniţială, secundară şi terţiară, inclusiv stagii de pregătire şi instruire antreprenorială; reducerea semnificativă a cazurilor de abandon şcolar ; strategii eficiente de educaţie continuă deschisă tuturor în cadrul şcolilor, companiilor, autorităţilor publice şi al gospodăriilor, în conformitate cu acordurile europene, incluzând stimulente şi mecanisme de partajare a costurilor, în vederea creşterii participării la formarea continuă, inclusiv la locul de muncă, pe tot parcursul vieţii, în special în rândul lucrătorilor cu calificări reduse sau vârstnici.

Linia directoare 24: Adaptarea sistemelor de învăţământ şi formare profesională ca urmare a noilor cerinţe privind competenţele prin creşterea şi asigurarea unui anumit grad de atracţie, atitudine deschisă şi a anumitor standarde de calitate relative la învăţământ şi formare profesională, urmărind a creşte oferta în domeniul învăţământului şi formării profesionale, a asigura moduri flexibile de învăţare şi a creşte posibilităţile de mobilitate pentru studenţi şi cursanţi; facilitarea şi diversificarea accesului pentru toate persoanele la cursurile de instruire şi formare profesională, precum şi la cunoştinţele adecvate, privind organizarea timpului de lucru, a serviciilor de sprijin adresate familiilor, îndrumarea în carieră, şi dacă este necesar prin crearea unor noi forme de împărţire a costurilor; rezolvarea necesităţilor de competenţe nou apărute, a competenţelor cheie, şi a cerinţelor viitoare de competenţe, prin îmbunătăţirea modului de definire şi a transparenţei calificărilor, a modului eficient de recunoaştere a acestora, precum şi a validării sistemului formal sau non-formal de învăţare. Obiectivele Strategiei de la Lisabona În martie 2000, la Lisabona, Consiliul European a stabilit o strategie pe 10 ani pentru a face Uniunea “cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere, capabilă de dezvoltare economică durabilă cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o coeziune socială mai intensă”. Obiectivele Strategiei de la Lisabona privind ocuparea forţei de muncă, aşa cum se precizează în Strategia Europeană de Ocupare, acoperă cele trei obiective globale de ocupare deplină, îmbunătăţire a calităţii şi productivităţii muncii şi a întăririi coeziunii sociale. Ţintele estimate până în 2010 sunt după cum urmează:

rată globală a ocupării de 70% în 2010 (67% în 2005). O rată de ocupare în rândul femeilor de 60% în 2010 (57% în 2005). O rată de ocupare pentru persoane în vârstă (vârste între 55 şi 64 ani) în 2010 de 50%. O creştere până în 2010 cu 5 ani a vârstei medii la care persoanele părăsesc piaţa muncii (pensionare

efectivă medie pentru a asigura media de 65 de ani în UE până în 2010). Disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copilului până în 2010 pentru 90% din copiii cu vârsta între 3 ani

şi vârsta obligatorie pentru scoală şi pentru 33% din copiii cu vârsta sub 3 ani (ţinta stabilită de către Consiliul European la Barcelona în 2002).

Strategia Europeană de Ocupare a forţei de muncă Strategia europeană de ocupare a forţei de muncă a fost adoptată odată cu introducerea, în Tratatul de la Amsterdam (1997), a capitolului referitor la ocuparea forţei de muncă (Titlul VIII). Strategia are drept scop combaterea şomajului la nivelul UE şi a fost concepută ca instrument principal de trasare şi coordonare a priorităţilor comunitare în această direcţie, priorităţi ce vor fi adresate de fiecare stat membru în parte. În funcţie de priorităţile identificate, strategia este structurată pe patru piloni, fiecare reprezentând un domeniu de acţiune a cărui dezvoltare contribuie la o mai bună ocupare a forţei de muncă la nivel comunitar: Cei patru piloni ai Strategiei europene de ocupare a forţei de muncă sunt: 1) angajabilitatea – ce reprezintă o nouă cultură în sfera ocupării forţei de muncă şi se referă la abilitatea de a fi angajat, contribuind la combaterea şomajului în rândul tinerilor şi la combaterea şomajului pe termen lung; 2) antreprenoriatul – ce promovează crearea de noi locuri de muncă prin încurajarea dezvoltării locale; 3) adaptabilitatea – ce are în vedere modernizarea organizării muncii şi promovarea contractelor de muncă flexibile; 4) asigurarea de şanse egale – se referă în special la adoptarea de măsuri speciale pentru femei, în scopul reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa personală. Priorităţi ale Politicii Sociale

Politica socială în contextul european trebuie să fie o politică pentru oameni.

6

Priorităţile politicii sunt: Grad ridicat de ocupare al forţei de muncă – are în vedere crearea şi promovarea de noi locuri de

muncă; Calitatea muncii – se referă la locuri de muncă mai bune şi la moduri mai echilibrate de combinare a

vieţii profesionale cu viaţa personală, ceea ce implică existenţa unor politici de angajare mai bune, salarii rezonabile şi o organizare a muncii adaptată atât nevoilor companiilor cât şi nevoilor indivizilor;

Calitatea politicii sociale propriu-zise – implică un grad ridicat de protecţie socială, existenţa unor servicii sociale de calitate pe tot cuprinsul Uniunii şi accesibile tuturor, crearea de oportunităţi reale pentru toţi indivizii şi garantarea drepturilor fundamentale şi a celor sociale – aspecte ce joacă un rol esenţial în atingerea obiectivului pe zece ani al politicii sociale, prin îmbinarea productivităţii cu satisfacţia personal-profesională;

Calitatea relaţiilor industriale – are în vedere adaptarea cu succes la schimbările industriale şi reflectă impactul „cunoaşterii” – adică al noilor tehnologii şi al cercetării – în progresul economic

Direcţii de acţiune Gradul ridicat de ocupare al forţei de muncă şi calitatea muncii - Crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune, cu scopul de a creşte în perspectiva anului 2010, rata generală de ocupare până la 70% şi rata de ocupare în rândul femeilor până la 60% şi de 50% pentru lucrătorii în vârsta (55-64 ani). Anticiparea şi managementul schimbării, precum şi adaptarea la noul mediu de lucru (reprezentat de o societate bazată pe cunoaştere şi pe dezvoltare tehnologică) – prin informarea corespunzătoare şi eficientă atât a angajatorilor cât şi a angajaţilor în vederea ponderării flexibilităţii şi siguranţei unui loc de muncă; Exploatarea oportunităţilor oferite de o societate bazată pe cunoaştere – prin promovarea învăţării continue, a promovării de noi forme de organizare a muncii şi creşterea şanselor de angajare a persoanelor cu disabilităţi; Promovarea mobilităţii forţei de muncă, prin implementarea liberei circulaţii a forţei de muncă şi eliminarea obstacolelor geografice, prin dezvoltarea de mecanisme ce facilitează mobilitatea (inclusiv noile tehnologii);

Investiţiile publice trebuie să se concentreze pentru a asigura accesul adecvat celor care au cea mai mare nevoie, în principal persoane cu abilităţi scăzute, grupuri dezavantajate şi persoane angajate în companii mici.

Creşterea finanţării pentru matematici, ştiinţă, tehnologie şi inginerie (MSTE) studii, creşterea numărului de absolvenţi şi reducerea dezechilibrului între sexe în aceste domenii.

Înjumătăţirea procentului celor cu vârsta de 15 ani care au capacităţi scăzute în domeniile citit, matematici şi literatură ştiinţifică; pentru îmbunătăţirea abilităţilor de bază ale forţei de muncă

Ţintele şi Obiectivele Strategiei de la Lisabona pentru Cercetare-Dezvoltare şi Societatea Informaţională Cheltuielile totale pentru Cercetare-Dezvoltare să atingă 3% din PIB până în 2010 (1% cheltuieli

susţinute de Guvern şi 2% cheltuieli susţinute de firme). Cheltuielile din întreprinderi pentru Cercetare-dezvoltare să atingă 67% din total cheltuieli până în 2010. Conectarea locuinţelor la internet să atingă 30%. Guvernele să furnizeze servicii 100% online până în 2010.

Privind recentele adaptări ale politicilor europene, în primul rând se poate observa că Uniunea Europeană pune un accent deosebit pe ocuparea forţei de muncă. În al doilea rând este de menţionat că acum Uniunea Europeană recunoaşte că soluţia unică pentru atingerea obiectivelor de ocupare se poate realiza doar prin parteneriate locale. Obiectivul general al Politicilor Uniunii Europene este “ Locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o mai mare coeziune socială”. Acest obiectiv este reflectat în Strategia europeană de ocupare a Uniunii Europene. Strategia este proiectată astfel încât să permită Uniunii Europene să creeze pînâ în 2010 condiţiile pentru ocupare totală şi pentru întărirea coeziunii sociale. Strategia reprezintă instrumentul cheie pentru coordonarea politicilor de ocupare ale statelor membre. Dezvoltarea ocupării la nivel local are un rol vital pentru atingerea obiectivelor şi a ţintelor definite în strategie. Conform Liniilor Directoare ale Ocupării dezvoltate în 2003, Uniunea Europeană încurajează statele membre să sprijine dezvoltarea ocupării la nivel local. Aceste Linii directoare recomandă statelor membre să “sprijine potenţialul local, prin toţi actorii relevanţi”.

7

Crearea condiţiilor corecte pentru implementarea Politicilor de ocupare conform “Practical Handbook on Developing Local Employment Strategies în the New Member States and Candidate Countries of the European Union” se poate realiza conform următoarei abordări: 1 2 3 4 2.2. CADRUL NAŢIONAL

Obiectivul Uniunii Europene de a deveni cea mai dinamică şi competitivă economie din lume, solicită sistemelor educaţionale şi de formare din ţara noastră adaptarea la cerinţele societăţii cunoaşterii şi la cerinţele crescânde ale pieţei muncii.

Direcţiile cheie sunt creşterea adaptabilităţii forţei de muncă, dezvoltarea antreprenoriatului, ca premisă pentru creşterea gradului de ocupare, formarea profesională continuă şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi, asigurarea accesului egal la educaţie şi pe piaţa muncii, creşterea gradului de incluziune socială.

România s-a aliniat la Strategia Europeană pentru Ocupare, revizuită, politica naţională în domeniul ocupării forţei de muncă fiind în concordanţă cu liniile directoare integrate ale acestei strategii.

În vederea aderării României la Uniunea Europeană, legislaţia naţională în domeniul ocupării forţei de muncă a fost armonizată gradual începând cu anul 2002, vizându-se în mod prioritar creşterea ponderii măsurilor active de stimulare a ocupării, tendinţă reflectată de Planurile Naţionale de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2002-2003, 2004-2005 şi 2006.

În acest context, începând cu luna martie 2002 intrarea în vigoare a Legii nr.76 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă a conturat o nouă perspectivă în abordarea politicilor de ocupare în România. Atât în forma sa iniţială cât şi prin modificările ulterioare legislaţia în domeniul ocupării forţei de muncă a condus la creşterea ponderii măsurilor active pe piaţa muncii vizând:

1. Creşterea şanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutare de loc de muncă: medierea muncii (conţinută şi în vechea legislaţie); informare şi consiliere profesională; consultanţă pentru începerea unei afaceri;

Analiza contextului naţional şi local

Definirea ţintelor locale

Dezvoltarea parteneriatelor

Conectare către alţii

Înţelegerea politicii naţionale

Analiza zonelor pieţei muncii

Alegerea formei de

parteneriat

Conectare către factorii decizionali la

nivel de politici) naţional, local,

european)

Analiza capacităţii locale

Legături cu localităţile învecinate

Implicarea administratiei

locale

Asigurarea unui bun leadership

Analiza capacităţii locale

Aplicarea strategiilor

locale

Implicarea partenerilor

relevanţi

Legături cu comunităţi din Europa

8

formare profesională – măsură care a înregistrat cele mai mari modificări în sensul armonizării la standardele europene începând cu anul 2002. Începând cu anul 2004 adaptarea legislaţiei româneşti la standardele europene în domeniul formării profesionale a determinat extinderea categoriilor de persoane care pot beneficia de cursuri gratuite – finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Chiar şi în aceste condiţii ponderea şomerilor cuprinşi la cursuri de formare profesională a fost de 2% în anul 2002, înregistrând un trend crescător în anii următori (în anul 2003 cu 23% mai mult decât în 2002, iar în anul 2004 cu 14,6% mai mult decât în 2004). În anul 2004, rata de participare la formare profesională continuă a persoanelor din categoria de vârstă 25-64 de ani a fost de 1,1 % extrem de redusă comparativ cu media UE25 de 10,6% şi ţinta de 7% prevăzută în Strategia de Formare Profesională Continuă 2005-2010 aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.875/2005 .

completarea veniturilor salariale; stimularea mobilităţii forţei de muncă.

2. Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor şi crearea de noi locuri de muncă:

subvenţionarea locurilor de muncă pentru încadrarea persoanelor din categoriile defavorizate pe piaţa muncii;

acordarea de credite în condiţii avantajoase cu dobândă subvenţionată în vederea creării de noi locuri de muncă;

acordarea unor facilităţi cu reducerea contribuţiei de 2,5% începând cu anul fiscal următor, angajatorilor care încadrează în muncă persoane din rândul şomerilor pe care le menţin în activitate cel puţin 6 luni de la angajare;

3. Prevenirea şomajului şi consolidarea locurilor de muncă. Începând cu anul 2004, în scopul prevenirii şomajului şi consolidării locurilor de muncă prin creşterea

şi diversificarea competenţelor profesionale ale persoanelor încadrate, angajatorii, în baza planului anual de formare profesională pentru proprii angajaţi, beneficiază de o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională derulate prin furnizori de servicii de pregătire profesională autorizaţi în condiţiile legii, pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de servicii a persoanelor participante la curs cel puţin 3 ani de la data acordării sumei.

Implementarea legislaţiei armonizate cu obiectivele Uniunii Europene în domeniul ocupării a contribuit la creşterea ponderii cheltuielilor cu măsurile active în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj de la 2,26% în anul 2000 la 20,85% în anul 2003. În anul 2004 ponderea cheltuielilor cu măsurile active a fost de 16,51%, prognozându-se pentru anul 2006 o creştere la 30%. În acest context în perioada 2002-2004, rata şomajului s-a redus de la 8,4% la 8% menţinându-se sub media de 9% din UE25, în condiţiile în care capacitatea economiei româneşti de a crea locuri de muncă a rămas scăzută. În acest context rata de ocupare a înregistrat o uşoară scădere de la 58% în anul 2002 la 57,9% în anul 2004, sub nivelul de 63,3% înregistrat în UE25.

În Planul Naţional de Dezvoltare pe perioada 2007-2013, dezvoltarea resurselor umane reprezintă o prioritate naţională majoră, alături de creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale. Prioritatea este stabilită în acord cu Agenda Lisabona şi cu prevederile Strategiei Europene de Ocupare revizuite, cu Liniile Directoare pentru politicile de ocupare, care trebuie să sprijine trei obiective strategice interdependente: ocuparea deplină, calitatea şi productivitatea muncii şi coeziunea şi incluziunea socială.

Strategia de dezvoltare a resurselor umane elaborată în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013, asigură pe de o parte continuitatea documentelor programatice naţionale anterioare şi, pe de altă parte, corespondenţa cu orientările strategice la nivel european şi cerinţele specifice legate de accesarea Fondului Social European post-aderare.

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a resurselor umane îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive care să conducă până în anul 2015 la integrarea durabilă pe piaţa muncii a 900.000 persoane.

Atingerea obiectivului general al priorităţii naţionale de dezvoltare “Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare, combaterea excluziunii sociale” se realizează prin acţiuni grupate în patru sub-priorităţi :

1. dezvoltarea capitalului uman ; 2. promovarea ocupării depline ; 3. promovarea incluziunii sociale ;

9

4. dezvoltarea capacităţii administrative şi a bunei guvernări. Măsurile specifice pentru fiecare dintre cele patru sub-priorităţi au fost stabilite pe baza analizei

situaţiei identificate în România în acest domeniu şi în concordanţă cu liniile directoare integrate de dezvoltare şi ocupare 2005-2008. Strategia de dezvoltare a resurselor umane este structurată pe două domenii cheie: educaţia şi formarea profesională iniţială şi continuă – plasate în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii; dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive.

Totodată sunt prezentate şi aspecte transversale privind egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă şi societatea informaţională.

Priorităţile şi obiectivele stabilite prin „ Strategia de dezvoltare a resurselor umane „ vor fi implementate dupa aderare prin Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, care cuprinde domeniile de intervenţie finanţate din Fondul Social European .

În perioada 2007-2013 obiectivele generale ale intervenţiei Fondului Social European în România stabilite prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane sunt: investiţia în capitalul uman; modernizarea sistemelor de educaţie şi formare profesională; creşterea accesului la ocupare; întărirea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile.

Accesarea Fondului Social European pentru obiectivul „convergenţă„ va viza următoarele domenii de intervenţie : creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor; creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, a

persoanelor inactive, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi migranţilor ;

promovarea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării. reforma în domeniile ocupării şi incluziunii sociale prin promovarea dezvoltării parteneriatelor la nivel

naţional, regional şi local; extinderea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman (educaţie şi formare profesională) ; întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiei publice la nivel naţional, regional şi local în

vederea implementării reformelor. Conform Planului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 situaţia indicatorilor ocupării la nivel naţional este:

Principalii indicatori ai ocupării 1999-2004 (medii anuale)

Tabel nr.2.1. ROMÂNIA EU25 EU15 Indicator/An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2004 2004

Populaţia activă (mii persoane) 11,566 11,585 11,447 10,079 9,915 9,957

Rata de activitate 15 – 64 ani 68,7 68,6 67,5 63,6 62,4 63,2 69,3 70,0

Populaţia ocupata (mii persoane) 10,776 10,764 10,697 9,234 9,223 9,158

Rata ocupării 63,5 63,2 62,6 58,0 57,8 57,9 63,3 64,7 Rata şomajului BIM 6,8 7,1 6,6 8,4 7,0 8,0 8,0 8,3 Rata şomajului de lungă durată BIM 3,0 3,6 3,2 4,5 4,3 4,7 4,0 3,3

Rata şomajului în rândul tinerilor BIM 18,8 18,6 17,5 21,7 18,5 21,0 18,2 15,6

Sursa: EU-25, EU-15 şi NMS-10: EUROSTAT, New Cronos Sursa: RO: INS, AMIGO; datele pentru 2002 şi 2003 au fost extinse pe baza Recensământului populaţiei şi locuinţelor, martie 2002.

Axele prioritare identificate în cadrul Programului Operaţional Sectorial–Dezvoltarea Resurselor Umane vor avea o contribuţie substanţială în atingerea acestor obiective specifice pentru a atrage şi menţine

10

cât mai multe persoane pe piaţa activă a muncii, inclusiv grupuri vulnerabile, şi pentru a îmbunătăţi adaptabilitatea forţei de muncă şi a întreprinderilor, în special pentru a putea răspunde la introducerea permanentă de tehnologii noi.

Axe Prioritare POS-DRU

Axa Prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

Axa Prioritară 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Axa Prioritară 3 Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor Axa Prioritară 4 Modernizarea serviciului public de ocupare Axa Prioritară 5 Promovarea măsurilor active de ocupare Axa Prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale Axa Prioritară 7 Asistenţă tehnică

Axe prioritare Obiective POS-DRU AP1 AP2 AP3 AP4 AP5 AP6 AP7 Creşterea nivelului de educaţie şi de pregătire profesională vocaţională a capitalului uman

Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educaţie

Promovarea culturii antreprenoriale Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii Dezvoltarea unei pieţe de muncă cuprinzătoare, flexibilă şi modernă

Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale

Îmbunătăţirea serviciului public de ocupare Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile

Planul de măsuri prioritare al Guvernului pentru integrare europeană a stabilit pentru anul 2006, în

domeniul Ocupării forţei de muncă, ca una dintre măsurile necesare pentru pregătirea deplină a aderării, elaborarea celui de-al treilea Plan Naţional de Acţiune pentru Ocupare - PNAO 2006.

Prezentul Plan Naţional de Acţiune în domeniul Ocupării - PNAO 2006 are o abordare pragmatică a procesului de elaborare a politicilor privind piaţa muncii, cu un accent deosebit pe ameliorarea ocupării din mediul rural şi inserţia pe piaţa forţei de muncă a persoanelor de etnie romă, stabilind următoarele priorităţi generale: consolidarea capacităţilor instituţionale existente la nivel naţional, regional şi local; ocuparea forţei de muncă din mediul rural; inserţia pe piaţa forţei de muncă a persoanelor de etnie romă; ameliorarea discrepanţelor zonale şi regionale şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor comunitate în

special a Fondului Social European.

11

Capitolul III- CADRUL REGIONAL

3.1 PROFILUL GEOGRAFIC SI ADMINISTRATIV Regiunea Centru Prezentare generală Regiunea de Dezvoltare Centru, constituită pe baza legii nr. 151/1998, privind dezvoltarea regională în România, are în componenţă 6 judeţe din centrul României: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu, care cuprind 50 de oraşe (din care 14 municipii) şi 334 comune. Cu o suprafaţă de 34100 kmp, reprezentând 14.3 % din teritoriul României, Regiunea Centru ocupa locul al 5-lea între cele 8 regiuni de dezvoltare.

REGIUNEA CENTRU

12

Cu o populaţie stabilă de 2521745 locuitori, înregistrată la recensământul din martie 2002 reprezentând 11,6 % din populaţia României, Regiunea Centru se plasează pe locul al 5-lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare, menţinându-şi poziţia ocupată la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 1992.

Regiunea Centru are un grad ridicat de urbanizare, ocupând locul al 3-lea din punct de vedere al

ponderii populaţiei rezidente în mediul urban (60%), peste media naţională (54,9%), după regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest.

Structura pe sexe indică o uşoară preponderenţă a persoanelor de sex feminin (51%), mai puţin accentuată însă decât la nivel naţional.

Regiunea Centru se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă . Datele de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002 arată că în Regiunea Centru locuiesc cele mai multe persoane aparţinând minorităţilor etnice in special de etnie maghiara, comparativ cu celelalte regiuni. Cu o rată a sporului natural în anul 2004 de -0,8‰, Regiunea Centru se situa pe locul al 2-lea, după Regiunea Nord-Est în ceea ce priveşte dinamica populaţiei. După scăderea din perioada 1990-1996, sporul natural al populaţiei din regiune cunoaşte o uşoară ameliorare în perioada 1997-2004, rămânând totuşi negativ. Faţă de mediul urban unde sporul natural este uşor negativ (-0,1‰ în anul 2004), în mediul rural se înregistrează un spor natural puternic negativ (-1,7‰), consecinţă a îmbătrânirii demografice mai accentuate. Profilul industrial al regiunii este dat de industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor, chimică, materialelor de construcţii, prelucrării lemnului, extractivă, textilă şi alimentară. Relieful foarte diversificat al Regiunii a permis dezvoltarea unei agriculturi variate cu activităţi tipice zonelor de munte, deal şi câmpie. Astfel, în zonele montane s-a dezvoltat în general zootehnia axată în principal pe creşterea ovinelor şi a bovinelor, pe zona colinară viticultura şi pomicultura deţin o pondere importantă, iar în culoarele depresionare şi în luncile râurilor, producţia vegetala este preponderentă. În ceea ce priveşte nivelul de instruire al populaţiei ocupate, la nivel regional ponderea cea mai însemnată o deţineau în 2004 persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ liceal (33,5%), fiind urmate de absolvenţii de învăţământ profesional, complementar sau de ucenici (30,9) Ponderea persoanelor ocupate din Regiunea Centru care au absolvit o instituţie de învăţământ superior este de 8,5%, sub valoarea înregistrată la nivel naţional (12,1%). În cazul femeilor, ponderea persoanelor cu studii superioare a fost de 5,6% în Regiunea Centru şi de 5,7% la nivel naţional. Rata şomajului în Regiunea CENTRU a ajuns la 9,6% în 2004 (conform BIM), având o pondere mai mare la populaţia din mediul rural şi la tinerii din grupa de vârstă 15-24 ani. Totodată, şomerii cu nivel scăzut de instruire ocupă ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în 2004. În Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013, dezvoltarea resurselor umane reprezintă o prioritate regională, rezultată în urma analizei datelor statistice existente la nivel regional privind ocuparea, evoluţia demografică, şomajul, a datelor existente privind situaţia socio-economică a regiunii şi a locuitorilor. Prioritatea urmăreşte : Creşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale, având ca obiective :

--ccrreesstteerreeaa fflleexxiibbiilliittaattiiii ssii aa mmoobbiilliittaattiiii pprrooffeessiioonnaallee aa rreessuurrsseelloorr uummaannee ppee bbaazzaa rriiddiiccaarriiii nniivveelluulluuii ddee ccuunnoossttiinnttee ssii aa ddeepprriinnddeerriilloorr pprrooffeessiioonnaallee aallee lluuccrraattoorriilloorr;;

-- ddiivveerrssiiffiiccaarreeaa,, eexxttiinnddeerreeaa şşii ccrreeşştteerreeaa ccaalliittăăţţiiii sseerrvviicciiiilloorr ssoocciiaallee ooffeerriittee ddee aauuttoorriittăăţţiillee llooccaallee,, iinnssttiittuuttiiii şşii oorrggaanniissmmee nneegguuvveerrnnaammeennttaallee;;

--pprroommoovvaarreeaa aanntteepprreennoorriiaattuulluuii pprriinn ffuurrnniizzaarreeaa ddee sspprriijjiinn ppeennttrruu ppeerrssooaanneellee ccaarree iinncceepp ssaauu aaddmmiinniissttrreeaazzaa oo aaffaacceerree..

13

OObbiieeccttiivveellee ssppeecciiffiiccee eennuunnţţaattee vvoorr ffii aattiinnssee pprriinn rreeaalliizzaarreeaa ddee aaccttiivviittăăţţii ssppeecciiffiiccee îînn ccaaddrruull uurrmmăăttooaarreelloorr mmăăssuurrii:: 6.1. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile si dezvoltarea sistemului de formare profesionala initiala si continua; 6.2. Imbunatatirea si extinderea sistemului de servicii sociale; 6.3. Achizitionare de competente specializate in domeniul administrarii si dezvoltarii afacerilor. Măsurile cuprinse în prioritatea CCrreeşştteerreeaa ooccuuppăărriiii ffoorrţţeeii ddee mmuunnccăă,, ddeezzvvoollttaarreeaa rreessuurrsseelloorr uummaannee ssii aa sseerrvviicciiiilloorr ssoocciiaallee vvoorr ppuutteeaa ssăă ffiiee ffiinnaannţţaattee ddiinn PPrrooggrraammuull OOppeerraaţţiioonnaall SSeeccttoorriiaall DDeezzvvoollttaarreeaa RReessuurrsseelloorr UUmmaannee.. 3.2 PROFILUL DEMOGRAFIC

3.2.1. Populaţia totală. Dinamica generală.

La 1 iulie 2004, populaţia Regiunii Centru număra 2.539.160 locuitori, adică 11,7 % din populaţia

României. Faţă de recensământul din 1992 se înregistrează o scădere de 6,02% (cu 162.537 locuitori).Raportat la 1990, scăderea este de 10,7% (304.055 persoane - cât un judeţ de mărimea Harghitei !). În ambele situaţii, declinul demografic al Regiunii este mai accentuat procentual decât la nivel naţional. Faţă de 1990, cel mai vizibil declin s-a produs în judeţele Braşov şi Sibiu, urmate de Alba şi Mureş. Cel mai mic, în judeţul Covasna (sub rata scăderii la nivel naţional)

Populaţia stabilă Scăderi de populaţie

Efectiv femei la

1000 bărbaţi

Ponderea populaţiei urbane(%)

Ponderea populaţiei rurale(%)

1990 1992*) 2004 2004

faţă de 1992 (%)

2004 faţă de 1990 (%) 1992 2004 1992 2004

1992 2004

România 23206720 22810035 21673328 -4,98 -6,61 1034 1050 54,3 54,9 45,7 45,1 Regiunea Centru 2843215 2701697 2539160 -6,02 -10,69 1021 1039 59,9 60 40,1 40 Alba 424258 413919 382971 -7,48 -9,73 998 1024 55,2 58 44,8 42 Braşov 696441 643261 596140 -7,33 -14,40 1021 1052 76,2 75 23,8 25 Covasna 237669 233256 223878 -4,02 -5,80 1022 1030 52,7 50,5 47,3 49,5 Harghita 361856 348335 328547 -5,68 -9,21 999 1016 45,7 44,3 54,3 55,7 Mureş 621445 610053 584089 -4,26 -6,01 1027 1041 51 53 49 47 Sibiu 501546 452873 423535 -6,48 -15,55 1052 1057 68 67,8 32 32,2

*) Populaţia stabilă la recensământul din 1992 (7 ianuarie) Sursa: INS, Direcţia Regională de Statistică Alba

3.2.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Conform datelor statistice de la nivelul anului 2004, Regiunea Centru are un grad ridicat de urbanizare, ocupând locul al 3-lea din punct de vedere al ponderii populaţiei rezidente în mediul urban (60%), peste media naţională (54,9%), după regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest. În cadrul regiunii, judeţele cu cel mai ridicat grad de urbanizare sunt Braşovul (75%) şi Sibiul (67,8%). De remarcat, însă, tendinţa din perioada anterioară de creştere a populaţiei în mediul rural în detrimentul celei urbane în toate judeţele regiunii cu excepţia judeţului Alba, precum şi faptul că 40% din populaţia Regiunii trăieşte în rural cu menţiunea că judeţele Harghita, Covasna şi Mureş au o pondere majoritară a populaţiei rurale de 55,7%, 49,5% şi respectiv 47%

14

3.2.3 Distribuţia pe sexe Structura pe sexe indică o uşoară preponderenţă a persoanelor de sex feminin (51%), mai puţin accentuată însă decât la nivel naţional. Judeţele Sibiu, Braşov şi Mureş au valori peste media regională (şi chiar peste media naţională în cazul Sibiului) a numărului de femei la 1000 de bărbaţi 3.2.4 Structura pe grupe de vârstă

În cifre absolute, în perioada 1990-2004, populaţia regiunii pe grupe de vârstă a înregistrat o scădere pentru grupele 0-14 ani (cu cca. 265 mii persoane) şi 15-59 ani (cu cca. 90,5 mii persoane). În paralel, s-a înregistrat o creştere în grupa de vârstă de peste 60 ani (cu peste 51 mii persoane). Structura procentuală a populaţiei pe grupe de vârstă, pe regiune şi pe judeţele componente este reprezentată în graficul de mai jos. O pondere mai favorabilă a populaţiei tinere (0-14 ani) se înregistrează în Covasna (18,7% din total populaţie), Harghita (18,4%) şi Sibiu (18,2%). Braşovul are cele mai mici ponderi atât pentru populaţia tânără (16,5%) cât şi pentru cea vârstnică (16,4% din total populaţie).

Se remarcă scăderea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) de la 23,8% în 1990 la 16,2% în 2004 concomitent cu creşterea ponderii populaţiei adulte (15-59 ani) şi vârstnice de la 61,8% la 65,6%, respectiv de la 14,4% la 18,2% din totalul populaţiei. Raportul de dependenţă demografică (numărul persoanelor de 0-14 ani şi de 60 ani şi peste ce revin la 100 persoane de 15-59 ani) a scăzut în perioada 1990-2003 de la 61,9% la 52,4%. În cadrul Regiunii Centru cel mai redus raport de dependenţă demografică se înregistrează în judeţul Braşov (45,4%), iar cel mai ridicat în judeţul Mureş (57,8%). Rata îmbătrânirii demografice (numărul de persoane vârstnice ce revin la 1000 persoane tinere) a crescut în Regiunea Centru de la 609‰ în 1990 la 1119‰ în 2004, plasând regiunea sub media naţională

STRUCTURA POPULAŢIEI REGIUNII PE GRUPE MARI DE VÂRSTĂ

65,6

14,4 18,2

16,2 23,8

61,8

0%

20% 40%

60% 80%

100%

1990 2004

60 ani si peste15-59 ani0-14 ani

Structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei judeţelor Regiunii Centru în 2004

15,9 14,8 17,2 17,0 16,8 16,2

64,6 68,8 64,8 64,5 63,3 66,5 65,6

19,5 16,4 18,0 18,5 19,9 16,8 18,2

16,70,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

Alba Brasov CovasnaHarghita Mures Sibiu Regiune

-%-

0-14 15-59 60 şi peste

15

(1193‰). Judeţul Alba (1231‰) are cel mai mare număr de bătrâni raportat la numărul de tineri, la polul opus situându-se judeţele Sibiu (1008‰) şi Covasna (1047‰).

Cronica fidelă a generaţiilor, piramida vârstelor reflectă disproporţiile în populaţie, pe vârste şi sexe. Reducerea numărului populaţiei tinere a îngustat semnificativ baza piramidei vârstelor. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii pe termen mediu pot fi dramatice, atrăgând schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia în vârstă de lucru), cu un impact puternic asupra dezvoltării economico-sociale a regiunii.

Sursa: Conform datelor furnizate de I.N.S.

Structura populatiei din Regiunea Centru, pe medii si grupe de varsta, in 2004

16,2 14,5 18,816,1 16,8 15,016,3 16,8 15,6

20,9 23,0 17,8

17,0 17,5 16,2

13,4 11,4 16,5

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL: URBAN RURAL

0-14 ani 15-24 ani 25-34 ani 35-49 ani 40-64 ani 65 ani şi peste

Sursa: Conform datelor furnizate de I.N.S. Grupele de vârstă 0-14 ani şi peste 64 ani au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul urban (cu 4,3, respectiv cu 5,1 puncte procentuale). În schimb, grupa de vârstă 15-64 ani deţine o pondere mai mare în urban (cu 9,5 % peste ponderea din mediul rural), fapt reflectat si de raportul de dependenţă demografică şi cel de dependenţă economică, mai scăzute în cazul mediului urban.

Populatia Regiunii Centru pe varste si sexe la 1 iulie 2004

-150000 -100000 -50000 0 50000 100000 150000

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani si peste

feminin masculin

16

3.2.5 Structura etnică

Regiunea Centru se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă . Datele

de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002 arată că în Regiunea Centru locuiesc cele mai multe persoane aparţinând minorităţilor etnice şi religioase, comparativ cu celelalte regiuni

În Regiunea Centru trăiesc peste jumătate (52,8%) din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară din România, un sfert (24,5%) din numărul etnicilor germani şi 18,7% din numărul total al romilor. Românii sunt majoritari (65,37%) pe ansamblul regiunii, dar minoritari în 2 judeţe - Harghita (14,06%) şi Covasna (23,28%). Maghiarii (29,94% din populaţia regiunii) se concentrează în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş - în primele două dintre acestea constituind majoritatea populaţiei. Romii deţin ponderi însemnate în judeţele Mureş (6,96%) şi Sibiu (4,06%). Etnia rromă este singura care a înregistrat creşteri faţă de recensământul anterior (+14,5%). Germanii sunt mai numeroşi în judeţul Sibiu (1,55%).

Sursa: INS, Statistică Teritorială 2004. Datele de la recensământ, 18 martie 2002. Pentru date detaliate privind structura etnică pe judeţe, v. Anexa 1a 3.2.6. Mişcarea naturală a populaţiei

Cu o rată a sporului natural în anul 2004 de -0,8‰, Regiunea Centru se situa pe locul al 2-lea, după Regiunea Nord-Est. După scăderea din perioada 1990-1996, sporul natural al populaţiei din regiune cunoaşte o uşoară ameliorare în perioada 1997-2004, rămânând însă negativ. Faţă de mediul urban unde sporul natural este uşor negativ (-0,1‰ în anul 2004), în mediul rural se înregistrează un spor natural puternic negativ (-1,7‰), consecinţă a îmbătrânirii demografice mai accentuate. Se remarcă diferenţe importante şi între judeţele regiunii. Astfel, se înregistrează o rată pozitivă în judeţul Covasna (+0,5‰) şi rate puternic negative ale acestuia în Alba (-2,9‰) şi Mureş (-1,3‰) . Scăderea sporului natural al populaţiei a fost determinată atât de reducerea natalităţii cât şi de creşterea mortalităţii. Natalitatea a avut o evoluţie oscilantă în perioada 1990-2004, înregistrând o tendinţă negativă până în 1996 şi valori cuprinse între 10,3‰ şi 10,5‰ în perioada 1997-2004 cu excepţia anilor 2001 şi 2002 când a fost de 9,9‰. Cele mai ridicate rate ale natalităţii în anul 2004 s-au înregistrat în judeţele Covasna (11,7‰), Harghita (11,1‰) şi Mureş (11,0‰), iar cea mai scăzută în Alba (9,4‰). Se constată aceleaşi disparităţi accentuate între mediile de rezidenţă: 9,5 ‰ în mediul urban faţă de 12‰ în mediul rural. (v Anexa 1b).

52,818,7 24,5

0%20%40%60%80%

100%

Maghiari Rromi Germani

REPARTITIA TERITORIALA A MINORITATILOR ETNICE

Celelalte regiuniRegiunea Centru

STRUCTURA ETNICĂ A REGIUNII CENTRU

65,4%

0,1%

4,0%

0,6%

29,9%

Romani

Maghiari

Romi

Germani

Alta etnie,nedeclarata

17

Rata mortalităţii a cunoscut o evoluţie ascendentă până în 1996, crescând de la 9,7‰ în 1990 la 11,6‰ în 1996, scăzând apoi până la 10,5‰ în 2000, iar in 2004 a fost de 11,3‰, sensibil mai scăzută decât media naţională (12,4‰). Se menţin atât discrepanţele între mediile de rezidenţă (9,6‰ în mediul urban şi 13,7‰ în mediul rural), cât şi între judeţele regiunii (12,3‰ în judeţul Mureş şi Alba şi 9,8‰ în judeţul Braşov). (v Anexa 1b).

3.2.7 Structura populaţiei după nivelul de instruire

Ponderea populaţiei care a absolvit o instituţie de învăţământ superior în totalul populaţiei de peste 10 ani este de 6,53% (7,05% la nivel naţional), cele mai mari ponderi înregistrându-se în judeţele puternic urbanizate - Braşov (9,21%) şi Sibiu (8,73%). Rata analfabetismului în regiune este de 2,05% faţă de 2,62% la nivel naţional, cea mai ridicată valoare a acesteia înregistrându-se în judeţul Covasna (2,98%).

STRUCTURA POPULAŢIEI DE 10 ANI ŞI PESTE DUPĂ NIVELUL INSTITUŢIEI ABSOLVITE LA RECENSAMÂNTUL DIN 2002

-%- Reg Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Superior 6,53 6,02 9,21 4,20 4,75 6,41 8,73 Postliceal şi de maiştri 3,33 3,21 3,80 2,66 2,99 3,52 4,52 Liceal 22,38 21,42 25,71 20,55 18,49 17,85 20,19 Profesional şi de ucenici 17,99 17,59 18,13 16,00 25,12 26,27 24,80 Gimnazial 27,92 27,26 25,63 32,31 27,53 24,05 23,33 Primar 17,19 19,40 14,00 18,41 16,70 17,31 14,44 Fără şcoală absolvită 4,58 5,04 3,49 5,82 4,38 4,48 3,89 -din care analfabeţi 2,05 2,19 1,35 2,98 1,65 2,13 1,60 Scoală abs. nedeclarată 0,08 0,06 0,03 0,05 0,04 0,11 0,10

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Alba 3.2.8. Mişcarea migratorie Conform datelor Direcţiei Regionale de Statistică Alba, în anul 2004 s-au înregistrat 39327 stabiliri de

domiciliu în localităţile din Regiunea Centru şi 39235 plecări (este cuprinsa migraţia interna), rezultând un sold pozitiv al schimbărilor de domiciliu de 92. Soldul migraţiei externe a fost negativ, numărul plecărilor depăşindu-l cu 2703 pe cel al stabilirilor. Singurul judeţ din regiune cu un sold pozitiv al migraţiei este Sibiul (+10 - migratia internă şi externă), celelalte judeţe având solduri cuprinse între –875 (Harghita) şi -336 (Mureş).

3.2.9. Proiecţii demografice

Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2003-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei Regiunii cu 239.9 mii locuitori până în 2025 (- 9,4%), respectiv cu 65,3 mii loc. până în 2013.

EVOLUTIA RATEI NATALITATII SI A RATEI MORTALITATII IN REG CENTRU IN PERIOADA 1990-2004

91011121314

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

‰

Ratanatalitatii

Ratamortalitatii

18

Date detaliate pe judeţe privind prognoza populaţiei pe grupe mari de vârstă, respectiv pentru populaţia de vârstă şcolară şi preşcolară se regăsesc în Anexa 1c

Pe grupe mari de vârstă, cea mai accentuată scădere se constată în cadrul populaţiei din grupa 0-14 ani, cu 13% (-55,3 mii persoane) până în 2013, respectiv cu 30% (-127,3 mii pers.) până în 2025.

În schimb, creşte numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani), mai accentuat decât la nivel naţional (v. tabelul de mai jos)

Evoluţia populaţiei in perioada 2003-2025 pe grupe mari de vârsta - varianta medie

Mii pers. 2025-2003

2003 2005 2010 2015 2020 2025 %

România 21733,6 21614,

7 21226,

3 20696,

6 20026,

4 19243,

4 -2490,2 -11,5 0-14 ani 3632,7 3432,5 3152,9 3024,6 2798,7 2511,8 -1120,9 -30,9

15-64 ani 14993,1 15033,

4 14990,

2 14606,

0 13956,

6 13384,

0 -1609,1 -10,7 65 + 3107,8 3148,8 3083,2 3066,0 3271,1 3347,6 239,8 7,7 Regiune 2545,2 2538,4 2509,5 2460,6 2391,7 2305,3 -239,9 -9,4 0-14 426,3 404,8 377,8 366,6 337,1 299,0 -127,3 -29,9 15-64 1781,9 1790,1 1787,4 1742,4 1667,7 1600,2 -181,7 -10,2 65 + 337,0 343,5 344,3 351,6 386,9 406,1 69,1 20,5

Sursa: INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» În ceea ce priveşte populaţia de vârstă şcolară şi preşcolară, se prognozează reduceri semnificative în grupele 7-14 şi 15-24 ani, care până în 2013 scad cu 18,3%, respectiv 27,5%, iar până în 2025 cu 29,7%, respectiv 39,1 % Cel mai accentuat declin al populaţiei şcolare din grupa 7-14 ani va înregistra judeţul Alba (cu 26,6 % până în 2013, respectiv 39,5 până în 2025), iar în cadrul grupei 15-24 judeţul Braşov (cu 34 % până în 2013, respectiv 42,4% până în 2025).

Proiecţia evoluţiei populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară, 2003-2025 - MII PERSOANE -

2025-2003 2003 2005 2010 2015 2020 2025 % România 6373,2 6126,6 5450,9 4824,5 4432,2 4147,1 -34,9 3-6 ani 854,3 867,6 827,0 793,0 715,0 623,1 -231,2 -27,1 7-14 ani 2130,6 1941,4 1717,6 1673,5 1595,7 1458,9 -671,7 -31,5 15-24 ani 3388,3 3317,7 2906,3 2358,1 2121,5 2065,1 -1323,2 -39,1 Regiune 763,3 730,4 645,6 576,0 532,8 501,1 -262,2 -34,4 3-6 ani 99,6 103,2 101,2 96,0 85,2 73,5 -26,1 -26,2 7-14 ani 248,9 225,8 202,8 203,9 194,2 175,0 -73,9 -29,7 15-24 ani 414,8 401,4 341,6 276,1 253,4 252,6 -162,2 -39,1

Sursa: INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025»

19

Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor, Regiunea Centru 2003-2025

250

300

350

400

450

2003 2005 2010 2015 2020 2025

Mii pers

0-14 anipeste 65+

Sursa: studiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS

Structura detaliată pe vârste şi evoluţia comparativă până în 2025 este prezentată grafic în piramida vârstelor.

Piramida vârstelor la recensământ, 2002

-30000 -20000 -10000 0 10000 20000 300000

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100 si peste

Bărbaţi Femei

Sursa: Studiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS

Se observă îngustarea progresivă a bazei piramidei (datorat sporului natural negativ) şi respectiv de lărgire în partea superioară, ceea ce în viitor va conduce la înrăutăţirea şi mai accentuată a raportului de dependenţă demografică. Pe de altă parte în intervalul de analiză 2015-2025 se constată o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce în mod logic conduce la o nevoie crescândă de formare continuă pe piaţa muncii. Concluzii

- Populaţia regiunii a scăzut între cele două recensăminte (1992-2002) cu 6,6%, atât din cauza sporului natural negativ cât şi a fluxului migrator negativ

- Structura multietnica a populaţiei: români (65,37%), maghiari (29,94%), rromi (3,96%). germani (0,58%), alte etnii (0,15%).

- Ponderea populaţiei care a absolvit o instituţie de învăţământ superior în totalul populaţiei de peste 10 ani este de 6,53% (7,48% la nivel naţional), cele mai mari ponderi înregistrându-se în judeţele puternic urbanizate- Braşov (9,21%) şi Sibiu (8,73%).

- Se remarcă scăderea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) de la 23,8% în 1990 la 16,2% în 2004 concomitent cu creşterea ponderii populaţiei adulte (15-59 ani) şi vârstnice de la 61,8% la 65,6%, respectiv de la 14,4% la 18,2% din totalul populaţiei. Acest fenomen va duce pe termen mediu şi lung la un deficit de forţă de muncă

2025 2015 2002

Figura alăturată ilustrează schimbările care se vor produce în raportul dintre tineri şi vârstnici. Până în 2015, numărul tinerilor se va menţine mai mare decât al vârstnicilor, după care raportul se va schimba, populaţia Regiunii va cunoaşte un proces accentuat de îmbătrânire.

20

- Rata natalităţii a avut evoluţii fluctuante după 1990, scăzând de la 13,0‰ la 10,5‰ în 2004, în timp ce rata mortalităţii a crescut de la 9,7‰ la 11,3‰; în consecinţă sporul natural s-a redus de la +3,3‰ la -0,8‰.

- Sporul natural este sensibil mai scăzut în mediul rural decât în cel urban (-1,7‰ faţă de -0,1‰ în anul 2004), datorită în special mortalităţii ridicate (populaţie îmbătrânită).

- declinul demografic masiv şi îmbătrânirea accentuată a populaţiei vor avea consecinţe negative asupra situaţiei economico-sociale în ansamblu şi a pieţei forţei de muncă în special. Printre cele mai importante repercusiuni se numără: crearea unui posibil deficit de forţă de muncă, creşterea „presiunii” asupra populaţiei active, modificări în structura cererii forţei de muncă.

21

3.3. PROFILUL ECONOMIC

3.3.1 Produsul intern brut (PIB) regional În 2003, valoarea PIB/locuitor (97,5 milioane lei) plasa Regiunea Centru pe locul 3 în clasamentul regiunilor (după Bucureşti Ilfov şi Regiunea Vest), depăşind nivelul naţional cu 7,2%. În valoare absolută, PIB regional se plasează pe locul al 2-lea după Bucureşti Ilfov.

Evolutia structurii Produsului Intern Brut, pe categorii de resurse

-%- REGIUNEA CENTRU 1998-2003

ROMÂNIA

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2003 Agricultura, pescuit, vânătoare şi silvicultură 13,9 12,0 11,8 12,3 11,7 11,4 11,6 Industrie 31,3 30,1 33,0 36,2 34,8 29,7 25,0 Construcţii 4,6 3,9 4,1 4,7 5,4 5,6 5,8 Comerţ 10,1 11,4 9,7 8,1 8,1 8,8 8,5 Hoteluri şi restaurante 3,1 3,1 2,7 2,3 2,3 2,4 1,9 Transport, depozitare, comunicaţii 8,6 8,5 8,7 8,9 8,3 8,0 9,8 Intermedieri financiare 1,4 1,4 1,3 1,7 1,8 1,4 1,8 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal firmelor 9,1 11,3 10,2 9,5 10,6 11,2 12,5 Administraţie publică şi apărare 3,2 3,1 3,3 2,9 3,0 5,0 6,5 Invăţământ 2,6 3,0 2,9 2,6 2,8 3,0 3,0 Sănătate şi asistenţă socială 2,1 1,8 1,9 1,6 1,9 2,4 2,3 Servicii de intermediere financiară indirect măsurate* -1,5 -1,5 -1,1 -1,5 -1,1 - - Valoarea Adăugată Brută 88,6 88,1 88,5 89,3 89,6 88,9 88,7 Impozite pe produs 10,6 11,3 11,0 10,4 10,4 11,2 11,2 Taxe vamale 1,6 1,3 1,1 0,8 0,6 0,7 0,7 Subvenţii pe produs -0,8 -0,7 -0,6 -0,5 -0,6 -0,8 -0,6 Produsul Intern Brut 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

* În 2003 valoarea SIFIM a fost realocată pe ramuri de activitate Sursa: date prelucrate după INS, Statistica teritorială, 2004, Anuarul Statistic 2005

Ponderea cea mai însemnată în PIB regional o deţine industria, cu 29,7% urmată de agricultură şi tranzacţii imobiliare cu 11,4 şi respectiv 11,2%. Specificul industrial al economiei regiunii se menţine încă cu toate că ponderea industriei la formarea PIB regional a scăzut în intervalul analizat concomitent cu o scădere constantă a ponderii agriculturii şi creşterea ponderii serviciilor în PIB. O creştere se înregistrează şi în cazul construcţiilor, tranzacţiilor imobiliare. Ponderea comerţului în PIB s-a diminuat faţă de anii 1998-1999 în timp ce restul serviciilor au cunoscut tendinţe de creştere sau stabilizare. Sectorul agriculturii şi silviculturii deţine ponderi importante în formarea VBA regionale în judeţele Covasna (23,9%) şi Alba (16,3%), industria fiind preponderentă în judeţele Mureş (35,7 %) şi Braşov (34,9%). Sectorul construcţiilor este cel mai bine reprezentat în judeţul Sibiu (8,4%) în timp ce sectorul hotelier înregistrează cele mai mari ponderi în judeţele Braşov şi Covasna.

22

Structura Valorii Adăugate Brute, pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2003

-%-

România Reg. Centru

Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

Agricultura, piscicultura, silvicultura 13,0 12,9 16,3 7,3 23,9 16,1 14,4 10,2 Industrie 28,2 33,4 32,9 34,9 29,2 32,7 35,7 30,6 Constructii 6,5 6,3 5,9 6,7 3,1 3,1 6,9 8,4 Comert 9,6 9,9 8,8 9,9 8,9 9,4 10,6 10,3 Hoteluri, restaurante 2,1 2,7 1,2 4,0 3,2 2,3 2,2 2,2 Transporturi, comunicatii 11,0 9,0 8,5 11,4 5,8 8,8 8,2 8,4 Intermedieri financiare 2,1 1,6 1,4 1,6 2,1 1,6 1,4 1,8 Tranz. imobiliare, activ. de servicii prestate in princip. intrep. 11,3 10,5 8,5 12,3 8,5 10,7 7,4 14,1 Admin. publica, aparare, asig. sociale 7,3 5,7 8,0 4,7 7,2 6,9 4,9 5,1 Invatamant 3,4 3,4 3,4 3,1 3,7 4,0 3,1 3,6 Sanatate, asistenţă sociala 2,6 2,7 2,8 2,1 2,6 2,7 3,0 3,1 Alte activităţi de servicii 2,7 2,1 2,2 2,1 1,7 1,7 2,3 2,2

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei, 2005 3.3.2. Productivitatea muncii Productivitatea muncii în Regiunea Centru a fost în anul 2003 de 215,3 mil. lei/persoana ocupata, cu 49,3% mai mare decât în anul 1993 şi cu 2 % mai mare decât productivitatea muncii la nivel national.

EVOLUTIA PRODUCTIVITATII MUNCII IN REG. CENTRUan precedent = 100

859095

100105110115120125

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

%

Pe activităţi ale economiei naţionale, productivitatea muncii la nivel regional înregistrează valori peste media naţională în agricultură, vânătoare şi silvicultură, construcţii, tranzacţii imobiliare, sănătate şi asistenţă socială în timp ce în industrie productivitatea muncii este sub media naţională.

Productivitatea muncii, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2003

-mil. lei- România Regiunea

CENTRU Total economie 211,2 215,3 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 79,1 98,0 Industrie 240,3 228,9 Construcţii 289,9 296,1 Comerţ 185,5 177,3 Hoteluri şi restaurante 356,8 342,4 Transport, depozitare şi comunicaţii 480,7 443,8 Intermedieri financiare 504,1 412,6 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 694,1 819,4 Administraţie publică şi apărare 827,9 747,3 Învăţământ 143,4 135,6

23

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Peste 25050-24910-490-9

050.000

100.000150.000

200.000250.000

300.000350.000

1999

2000

2001

2002

2003

2004

0-9 angajati

10 - 49angajati50-249

250 si peste

Sănătate şi asistentă socială 128,4 129,7 Sursa : Date prelucrate după Anuarul Statistic al României, 2005 3.3.3. Evolutia firmelor din Regiunea Centru. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime.

Numărul unităţilor active din industrie, comerţ şi alte servicii din Regiunea Centru a ajuns la 50184 la sfârşitul anului 2004, reprezentând 12,4% din totalul înregistrat la nivel naţional. Faţă de anul precedent, numărul unităţilor locale active din regiune a crescut cu 13,9% faţă de 12,5% la nivel naţional. Privind comparativ repartitia unitatilor active in 1999 si 2004 se observa un trend crescător în cazul IMM-urilor, cel mai pronunţat fiind cazul firmelor mici (10-49 angajaţi) al caror numar a crescut în intervalul menţionat cu 44,2% iar micro întreprinderile au crescut cu 29,1%. Un trend de creştere mai lent l-au avut firmele mijlocii (cu 13%) în timp ce firmele mari au scăzut în acelaşi interval cu 18,6%, reducere datorată în primul rând restructurării marilor întreprinderi de stat.

Cresterea cu 44,2 % în anul 2004 faţă de 1999 a întreprinderilor mici (10-49 angajati) a fost determinată de flexibilitatea ridicata de adaptare la conditiile pietei a microintreprinderilor, cumulata cu oportunitatile de finantare oferite prin intermediul diferitelor programe, ducând astfel la creşterea numărului de salariaţi şi includerea lor în categoria celor mici (10-49).

Dinamica unităţilor locale active din Regiunea CENTRU pe clase de mărime în perioada 1999-2004 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Ed. 2005 Comparativ cu anul 1999, in 2004 s-au inregistrat scaderi ale numarului de angajati în cadrul firmelor mari, cu 36,9%, peste media naţională de 30,7%. Această situatie se datorează in mare parte procesului de restructurare si privatizare a marilor intreprinderi. O crestere importanta a numarului de angajati se inregistreaza in cazul intreprinderilor mijlocii (50-249 angajati), unde, in Regiunea Centru, cresterea, comparativ cu anul 1999 a fost cu 54,3%.

Se remarcă în perioada 1999-2004 o creştere continuă a ponderii deţinute de firmele mici şi mijlocii concomitent cu reducerea ponderii firmelor mari, cu peste 250 salariaţi, în totalul cifrei de afaceri. Aceste evoluţii demonstrează flexibilitatea şi adaptabilitatea IMM- urilor a căror importanţă va continua să crească în următorii ani.

Evoluţia ponderii cifrei de afaceri a unităţilor locale active din regiune, pe clase de mărime

Sursa: Anuarul Statistic al României 2000 - 2005

24

Firmele mari (peste 250 angajaţi) deţin cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din total regional (32,3%) urmate de firmele mijlocii cu 25,8% în timp ce microîntreprinderile deţin doar 18,7% din cifra de acaceri a unităţilor locale active din regiune. După activităţile economiei naţionale, ponderea cea mai mare a cifrei de afaceri o deţin firmele din comerţ (38,2%), urmate de cele din industria prelucrătoare (33,8%). În timp ce în cazul firmelor mici şi mijlocii peste 60% din cifra de afaceri a acestora era deţinută de unităţile din comerţ, în cazul firmelor mari 50% din cifra de afaceri a acestora e deţinută de firmele din industria prelucrătoare. Investiţiile brute ale unităţilor locale din Regiunea CENTRU în perioada 1999-2004

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei 2000 - 2005 In anul 2004 in Regiunea Centru s-au inregistrat investitii in valoare de 63700 mld. lei, reprezentând 10,3% din totalul investiţiilor realizate de unităţile locale din industrie, construcţii şi servicii la nivel naţional. Comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Centru se afla, în anul 2004, pe pozitia a cincea în ierarhia regiunilor. Majoritatea investiţiilor au fost realizate de firmele mari şi mijlocii, ponderea deţinută de firmele mici fiind în creştere de la an la an. Valoarea investiţiilor la 1000 lei cifra de afaceri era, în 2004, cu 4,7% peste valoarea indicatorului la nivel

naţional, însă sensibil mai scăzută faţă de cea înregistrată în anii anteriori. 3.3.4. Investiţii străine Valoarea investiţiilor străine realizate în perioada 1990-2004 a ajuns la 1038 milioane Euro, reprezentând 6,9% din valoarea totală a investiţiilor din România. Investiţiile realizate în anul 2004 au totalizat peste 393 milioane Euro. Ponderea cifrei de afaceri a firmelor cu participare străină a fost de 25% din totalul cifrei de afaceri a Regiunii CENTRU în anul 2004, sub nivelul indicatorului la nivel naţional.

3.3.5. Sectorul IMM-urilor Faţă de anul precedent, numărul IMM-urile private active din România a crescut semnificativ,

înscriindu-se în tendinţele europene. Analiza IMM-urilor în plan teritorial, focalizată pe indicatorul sintetic al densităţii, raportând numărul IMM-urilor la cel al locuitorilor, arată că în 2004 în Regiune densitatea a crescut de la 17 la 20. Cu un număr de 20 IMM-uri la 1000 locuitori, Regiunea CENTRU îşi menţine poziţia din 2003, respectiv primul loc, alături de Regiunea N-V, după Regiunea Bucureşti Ilfov (41). IMM-urile sunt inegal distribuite in celelalte regiuni: doar 3 din acestea se situează în jurul mediei (19,5), respectiv Centru, NV şi Regiunea Vest. Celelalte regiuni se situează în jurul unei medii de 14: Regiunea S-E 17, Regiunea Sud-Vest 14, Regiunea Sud-Muntenia 13, iar Regiunea Nord-Est 12, ceea ce arată disparităţi importante în distribuţia capitalului privat dar şi a spiritului antreprenorial. Faţă de anul precedent, disparităţile au crescut între capitală şi cele mai dezvoltate regiuni şi între regiunile dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Analiza pe sectoare de activitate a IMM-urilor din Regiune arată o specializare preponderentă în industrie a acestora, regiunea Centru fiind cea mai bine industrializată din ţară (pondere de 17,3% în economia regională a IMM-urilor faţă de 10,4% în Bucureşti). Serviciile sunt slab reprezentate în toate regiunile, Regiunea Centru deţinând cea mai mică pondere ca sector în economia regională, 73% faţă de un maxim de 81,7%. Agricultura este un sector cu pondere redusă în Regiune, fiind un sector slab reprezentat la nivelul IMM-urilor, 2,9% faţă de 4,7% în Regiunea Sud-Muntenia. Sectorul construcţiilor deţine o pondere însemnată, 6,8%, în creştere faţă de 2003, mai redusă însă faţă de valoarea maximă atinsă în regiunea Bucureşti-Ilfov (7,1%). Sistemul economic regional pe sub-sectoare industriale, in anul 2004 arata o pozitie foarte buna a Regiunii CENTRU in industria lemnului 22,1%, datorata abundentei resurselor naturale si existentei unei industrii tradiţionale. Poziţii comparative inferioare altor regiuni se constata in industria textila, industria alimentara, industria chimica si mecanica. Ponderea mică a celorlalte industrii arată o concentrare relativ mare a celor mai

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Peste 25050-24910-490-9

25

importante industrii. Dacă facem o comparaţie cu mediile naţionale în aceste sectoare, Regiunea CENTRU prezintă o specializare redusă faţă de naţional in industriile alimentara, chimica, mecanica, textila si o poziţie peste medie doar in cazul industriei lemnului. Această industrie este bazată mult pe resursele regionale; produsele finite au o foarte mare cerere la export, rezultând o mai mare valoare adăugată în raport cu alte ramuri industriale. Cele mai dinamice regiuni funcţie de angajarea forţei de muncă în IMM-uri sunt cele care au cea mai mare relevanţă în ce priveşte angajarea forţei de muncă în sectorul industriei (Nord-vest, Vest şi Centru). Prezenta pregnanta a sectorului serviciilor se asociază cu rata redusa de angajare a forţei de muncă. Aproape jumătate din forta de munca angajata in cadrul IMM-urilor (45,5%) lucrează in sectorul industriei, ceea ce conferă regiunii al II-lea loc după Regiunea Nord-Vest. In domeniul agricol, numărul IMM-urilor este de 2,9%, (valoarea maxima de 4,7% înregistrându-se în Regiunea Sud Muntenia). Slaba activitate agricola a IMM-urilor se datoreaza in mare măsura reliefului regiunii, preponderent montan (40%).

Comerţul reprezintă cea mai importantă componentă din totalul activităţilor economice în toate regiunile; în Regiunea Centru, ponderea firmelor cu activitate in comerţ este în scădere faţă de anul precedent, 57,2%1, situându-se pe al II-lea loc după Bucureşti, care are cea mai mică pondere de IMM-uri active în comerţ. Diferenţa între ponderea IMM-urilor de comerţ din regiunea Centru faţă de cea cu ponderea cea mai mare ajunge în 2004 la 15% (Sud-Vest, Sud-Muntenia).

Structura economică a Regiunilor de dezvoltare, în sectorul serviciilor, în anul 2004

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Nord-E

st

Sud-E

st Est

Sud Ves

tVes

t

Nord-V

est

Centru

Bucure

sti

Alte serviciiTransporturiTurismComert

Sursa: ANIMMC, Raportul anual al sectorului IMM în România, 2005 Comparativ cu celelalte regiuni, turismul deţine cea mai mari pondere- 7,7% raportată la totalul IMM-

urilor din domeniul serviciilor, în creştere faţă de anul precedent. Regiunea Centru este urmată la acest indicator de regiunea Vest şi Sud-Est. Regiunile cu un sector al IMM-urilor mai puţin dezvoltat in turism sunt Nord-Vestul, Sudul, Sud-Vestul si Regiunea Bucureşti-Ilfov. Transportul ocupă o cotă relevantă –8,9% datorita prezentei industriei, activităţilor intense de export si a poziţiei centrale de tranzit spre alte regiuni. Ponderea mare a altor servicii 26,3% (bancare, de consultanta, etc.) arata o diversificare a acestora in Regiune. 3.3.6. Agricultura

Suprafata agricola a Regiunii Centru este de 1892,5 mii ha reprezentand 55,5% din suprafata totala a regiunii si 12,9 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 40,6%, pasuni 34,2 %, fanete 23,9 %, vii si pepiniere viticole 0,4%, livezi si pepiniere pomicole 0,9%.

Cele mai mari ponderi ale suprafetelor agricole se inregistreaza in judetele Mures si Harghita ( 61,8% respectiv 61,2% din suprafata totala), ultimul avand, procentual, cele mai intinse suprafete de pasuni si fanete

1 numarul mare de firme de marime mica constituie o trăsătură caracteristică pentru regiunile puţin industrializate şi slab dezvoltate.

26

(73,9% din suprafata agricola) , iar cea mai redusa in Covasna ( 50,2%), judetul cu cea mai mare suprafata acoperita de paduri si vegetatie forestiera (44,8% din suprafata totala).

Agricultura contribuia în 2003 cu 10,7% la formarea produsului intern brut regional, pondere în scădere faţă

de intervalul 1993-1996, când ponderea medie a perioadei a fost de 18,7%. Ponderea sectorului privat în agricultură în anul 2004 era de 94,6%. Structura producţiei valorice pe cele 3 mari sectoare a fost următoarea : sectorul vegetal 65,2%, sectorul zootehnic 34,6%, servicii agricole 0,2%.

Ponderea agriculturii (excl. sillvicultura) în Produsul Intern Brut

-%- 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

2001 2002 2003

Romania 20,6 19,4 19,3 18,8 17,6 14,0 12,9 10,6 12,8 10,8 10,9 Reg Centru 19,3 17,6 19,8 18,0 14,1 13,2 11,3 11,1 11,6 11,0 10,7

Populatia ocupata in agricultura si silvicultura la sfarsitul anului 2004 numara 265,2 mii persoane,

reprezentand 26,3% din totalul populatiei ocupate a regiunii ( fata de 32% la nivelul intregii tari ), in scadere cu 16,4% fata de 1992. Proportional , cea mai numeroasa populatie agricola se gaseste in judetele Harghita ( 36,6% din populatia ocupata) si Mures ( 32,4% ), iar cea mai redusa in judetele Brasov (15,4% ) si Sibiu ( 18,2% ).

Populaţia ocupată în agricultură şi silvicultură -mii pers.- Romania Reg.

Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

1992 3361,6 317,1 67,8 43,3 33,0 51,1 82,9 39,0 1994 3561,0 348,7 70,8 48,2 34,3 55,7 97,8 41,9 1996 3249,0 328,3 64,8 44,3 31,3 54,1 95,1 38,7 1998 3295,6 330,8 65,5 45,2 30,9 56,4 94,7 38,1 2000 3522,5 353,5 69,4 46,8 34,0 61,4 101,9 40,0 2002 2970,8 298,3 59,1 38,9 28,4 50,8 86,3 34,8 2004 2634,3 265,2 52,6 35,3 26,0 45,2 75,9 30,2

Sursa: Direcţia de statistică Regională Alba 3.3.7 Turismul

Cu o natură extrem de generoasă şi un patrimoniu cultural de o mare valoare, Regiunea Centru dispune de un potenţial turistic ridicat şi diversificat.

STRUCTURA SUPRAFETEI AGRICOLE A REG. CENTRU IN ANUL 2004

40,6%

23,9%

34,2%

0,4%

0,9%

arabil

pasuni

fanete

vii si pepiniereviticole

livezi si pepinierepomicole

27

Turismul montan beneficiază de condiţii naturale excepţionale, Regiunea Centru cuprinzând părţi importante din toate cele trei ramuri ale Carpaţilor româneşti. Peisajele naturale deosebite, de o mare diversitate – de la fenomenele carstice ale Munţilor Apuseni la masivele cele mai înalte ale României, în Munţii Făgăraş , lacurile naturale şi cele antropice, rezervaţiile peisagistice, de floră şi de faună – fac din Regiunea Centru, prima regiune a ţării din punctul de vedere al potenţialului turistic montan. Cu toate acestea, turismul montan este insuficient valorificat, fenomen datorat, în principal, slabelor dotări turistice si a căilor de acces nemodernizate, precum şi a publicităţii scăzute şi a infrastructurii de telecomunicaţii slab dezvoltate.

Turismul balnear are în Regiunea Centru o îndelungată tradiţie. Statiunile balneoclimaterice Covasna, Balvanyoş, Malnaş-Bai, Biborteni, Tusnad, Borsec, Lacul Rosu, Sovata, Ocna Sibiului, Bazna dispun de excepţionale resurse curative naturale, valorificate numai în parte.

Dezvoltarea turismului cultural este favorizată de existenţa în regiune a unui număr mare de localităţi care păstrează încă trăsături medievale: case cu ziduri groase si acoperişuri din olane, turnuri cu porţi de intrare sau ziduri de cetate. Cetăţile medievale ( Sighişoara, Alba Iulia, Sibiu, Braşov, Făgăraş, Sebeş ), cetăţile ţărăneşti ( Biertan , Prejmer, Hărman, Câlnic ), bisericile săseşti fortificate din sudul Transilvaniei , castelele medievale, renascentiste sau baroce ( Bran, Lazărea, Cetatea de Baltă, Brâncoveneşti, Gorneşti) alcătuiesc o reţea densă de obiective turistice de prim rang. Muzeele de istorie, artă, etnografie, bibliotecile documentare din Sibiu, Târgu Mureş, Braşov , Alba Iulia adăpostesc obiecte de patrimoniu deosebit de interesante. De altfel, monumente istorice şi arhitectonice, unele de mare valoare, pot fi întâlnite pe tot cuprinsul regiunii. Principalii indicatori ai activităţii turistice

Baza materială a turismului din Regiunea Centru cuprindea in anul 2004, 914 unităţi de cazare.

Densitatea unităţilor de cazare, la 100 kmp , este, în Regiunea Centru, de 2,68, faţă de 1,64 la nivel naţional. În cadrul regiunii valoarea acestui indicator variază între 0,46 unităţi/100kmp în judeţul Alba şi 8,04 unităţi/100kmp în judeţul Braşov. (vezi Anexa 2 a)

Regiunea Centru deţine 46,4% din pensiunile agroturistice ale României, 37,1% din pensiunile turistice şi 30,5% din numărul cabanelor. În judeţul Braşov se găseşte unul din cele două sate de vacanţă de care dispune turismul românesc.

Trebuie însă menţionat faptul că baza turistică din regiune este parţial învechită, lipsa modernizărilor afectând calitatea serviciilor oferite turiştilor. Reţeaua unităţilor de primire turistică este neuniform răspândită, concentrarea cea mai mare înregistrându-se în judeţul Braşov ( 431 unităţi, reprezentând 47,2% din totalul pe regiune al unităţilor turistice), la polul opus situându-se judeţul Alba cu doar 29 unităţi (3,2% din total).

Importanţa economică a turismului se menţine la un nivel foarte scăzut, atât la nivel regional cât şi la nivel naţional, înregistrându-se în ultimii ani chiar o tendinţă de scădere a ponderii turismului în produsul intern brut. Astfel, ponderea turismului în produsul intern brut regional a scăzut de la 3,1% în 1999 la 2,4% în 2004, în timp ce la nivel naţional ponderea turismului în produsul intern brut s-a redus, în aceeaşi perioadă de la 2,5% la 1,9%. (vezi Anexa 2b) Concluzii

- crestere economică solidă (19,3% între 1999 şi 2003, în termeni reali; pib/locuitor a crescut în aceeaşi perioadă cu 24%)

- modificări structurale în economie (ponderea agriculturii şi silviculturii a scăzut de la 19,8% la 11,4% din P.I.B. între 1993 şi 2003, iar cea a industriei de la 39,2% la 29,7%, în timp ce ponderea serviciilor a crescut, în aceeaşi perioadă, de la 29,7% la 42,2% iar cea a construcţiilor de la 4,1% la 5,6%).

- infrastructura de comunicatii insuficient dezvoltata si inegal raspandita ; au demarat însă câteva proiecte mari de infrastructură (transporturi rutiere-autostrăzi, aeroporturi)

- nivel în creştere al investiţiilor străine: într-un singur an, 2004, valoarea investiţiilor străine în regiune a atins 393 milioane euro.

- potenţial ridicat de crestere al turismului conditionat de cresterea calitatii serviciilor şi a activităţilor conexe; dezvoltarea în ultimii ani a agroturismului datorită potenţialului turistic montan (46,4% din pensiunile agroturistice existente se află în regiunea Centru, 23,2% fiind localizate în judeţul Braşov ).

28

- agricultura se caracterizează printr-o fărâmiţare excesivă, un număr foarte mare de exploataţii de dimensiuni reduse, neviabile pe o piaţă concurenţială.

- ritm lent al restructurării industriale; existenţa mai multor localităţi a căror dezvoltare economică s-a bazat pe industrii aflate în prezent în declin (extracţia minereurilor neferoase, industria de apărare, industria chimică).

- indice ridicat de specializare al IMM-urilor din regiune în industrie şi construcţii

29

3.4 PIAŢA MUNCII

Transformarile socio-economice care au urmat anului 1990 si evolutiile demografice au influenţat in

mod decisiv evolutia si structura fortei de munca din Regiunea Centru. Evolutia numerica atat a populatiei active cat si a populatiei ocupate a urmat o tendinta negativa de-a lungul intregii perioade analizate. In ciuda unui reviriment economic in ultimii ani tendinta s-a mentinut datorita migratiei temporare spre tarile din vestul Europei a populatiei in varsta de munca.

Structura fortei de munca a suferit modificari semnificative, principalele directii fiind restrangerea sectorului primar (in special industria extractiva) si a celui secundar, concomitent cu dezvoltarea sectorului serviciilor si al constructiilor. Ponderea populatiei ocupate in agricultura ramane foarte ridicata, in ciuda unei usoare descresteri in ultimii ani.

Diparitatile intraregionale s-au accentuat in ultima perioada evidentiind procesul de concentrare a fortei de munca, in special a celei bine calificate, in marile centre urbane si in zonele adiacente- zone cu un dinamism economic ridicat si care au reusit atragerea de investitii semnificative in ultimii ani.

3.4.1 Principalii indicatori privind forţa de muncă. Ocupare şi şomaj

Principalii indicatori privind forţa de muncă, conf. AMIGO (%) - Evoluţia 2000-2004 şi analiză comparativă -

REGIUNEA CENTRU RO UE 25

UE 15

2000 2001 2002 2003 2004 2004 2004 2004

Ţinte UE pt.

2010 Rata de activitate

Total, 15-64 ani 64,7 64,1 61,2 59,6 59,7 63,2 69,3 70,0 Masculin 72,1 70,2 68,0 66,8 67,4 70,2 Feminin 57,3 58,0 54,3 52,4 52,1 56,2 Urban 62,9 62,3 61,2 61,0 62,1 61,8 Rural 67,9 67,1 61,1 57,2 55,7 65,1 Tineri 15-24 ani 38.7 37,1 35,4 30,4 35,4 36,8 Vârstnici 50-64 ani* 48.3 48,3 42,7 44,6 25,9 37,9

Rata de ocupare Total, 15-64 ani 59,7 59,7 55,9 55,2 53,9 57,9 63,3 64,7 70 Masculin 66,3 65,3 61,4 62,1 60,2 63,6 70.9 72.7 Feminin 53,2 54,1 50,3 48,4 47,6 52,1 55.7 56.8 60 Urban 56,4 56,8 54,5 55,4 56,8 55,9 Rural 65,6 64,6 58,1 54,9 49,0 60,6 Tineri 15-24 ani 31.9 30,8 27,9 24,0 27,1 29,1 Vârstnici 50-64 ani* 46.7 46,8 40,3 42,9 24,9 36,9 41.0 42.5 50

Rata şomajului BIM Total (15 ani şi peste) 7,3 6,5 8,4 7,1 9,6 8,0 8,0 8,3 Masculin 7,6 6,6 9,5 6,9 10,5 9,0 Feminin 6,8 6,3 7,0 7,4 8,4 6,9 Urban 10,3 8,8 10,9 9,1 8,5 9,5 Rural 2,9 3,2 4,5 3,8 11,5 6,2 În vârstă de muncă (15-

64 ani) 7,4 6,6 8,4 7,2 9,6 8,4

Tineri (15-24 ani) 17,6 17,0 21,2 21,1 23,5 21,0 18,2 15,6 Vârstnici 50-64 ani* 3,3 3,1 5,6 3,8 3,8 2,8

Sursa: EU-25, EU-15 şi NMS-10: EUROSTAT, New Cronos

30

Sursa: RO: INS (AMIGO) - Anuarul Statistic 2005 / Forţa de muncă în România. Ocupare şi Şomaj în 2004. Obs. datele pentru 2002 şi 2003 au fost extinse pe baza Recensământului populaţiei şi locuinţelor, martie 2002 * Din anul 2004, AMIGO calculeaza indicatorii pentru grupa de varsta 55-64 ani Din analiza indicatorilor de bază ai pieţei muncii, furnizaţi de INS prin Cercetarea statistică asupra forţei de muncă (AMIGO) se desprind următoarele evoluţii pentru perioada 2000-2004:

- scăderea ratei de ocupare şi activitate la grupa de vârstă 15-24 ani în perioada 2000-2003, cu tendinţe de creştere în 2004

- creşterea ratei şomajului la populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) şi la grupa de vîrstă 15-24 ani în intervalul 2000-2004

- rata şomajului peste media naţională la grupele de vârstă analizate, în 2004 Ratele de ocupare şi activitate la nivel regional erau cu 9,6 respectiv 9,4 procente mai scăzute decât media Uniunii Europeane (cele 25 de State Membre), în anul 2004. Rata de ocupare la grupa de vârstă 55-64 ani era cu 16,1% sub media UE (cele 25 de State Membre) şi la o distanţă de 25,1% faţă de ţintele Lisabona, propuse pentru anul 2010. În ceea ce priveşte rata ocupării în rândul populaţiei feminine a regiunii, datele AMIGO ne indică un decalaj de 8,1% faţă de media celor 25 State membre ale UE şi o distanţă de peste 12 procente faţă de ţintele Lisabona. Populaţia activă2 din regiunea Centru număra, în 2004, 1084 mii persoane, reprezentând 10,9% din populaţia activă a ţării. Populaţia activă a regiunii a scăzut cu 168 mii persoane, in perioada 2000 - 2004 Cele mai mari reduceri s-au înregistrat in mediul rural (-133 mii pers). In cifre absolute scaderea populatiei active a fost egal distribuita pe sexe, fiind insa mai accentuata procentual in cazul femeilor. Populaţia ocupată2 totală din Regiunea Centru număra 980 mii persoane în 2004, reprezentând 9,8% din populaţia ocupată a României. Similar cu evoluţia populaţiei active, în perioada anterioară analizată (2000-2004), populaţia ocupată din regiune a cunoscut o scadere insemnata (-181 mii persoane). Se constata un dezechilibru accentuat prin scaderea mult mai mare a populatiei ocupate in mediul rural (-162 mii pers.) fata de mediul urban (-19 mii pers.) Rata de activitate3 in ultimii ani din intervalul analizat s-a plasat pe un trend descrescator , evoluând de la 64,7% în 2000 la 59,7% în 2004 (scadere de 5 puncte procentuale). Se constată rate de activitate mai reduse pentru populaţia feminină şi din mediul rural . Rata de ocupare3, la nivelul regiunii Centru, au scăzut în total de la 59,7% în 2000, la 53,9% în 2004 (pierdere 5,8 puncte procentuale), cu un trend puternic descrescător in mediul rural (49%in 2004 fata de 65,6% in 2000). Se constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populaţia feminină (47,6%, fata de 60,2% in cazul barbatilor) şi pentru populaţia rurală (49%fata de 56,8% in urban). Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediu rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură). Comparativ cu situaţia la nivel naţional şi european, se constată un decalaj semnificativ privind rata de ocupare care în Regiunea Centru este cu 4 puncte procentuale sub media naţională şi cu aproape 10 faţă cea a UE, respectiv la peste 16 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 20105. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural. Rata şomajului (BIM)4. Şomajul general (raportat la întreaga populaţie activă, de peste 15 ani), a cunoscut o evoluţie fluctuantă, cu un maxim de 9,6% în 2004. Datele din AMIGO pentru 2004 evidenţiază o rata generală a şomajului (9,6%) mai ridicată decât la nivel naţional (8%).

2 Populaţia activă şi populaţia ocupată - se referă la întreaga populaţie activă, respectiv ocupată de 15 ani şi peste

3 Ratele de activitate şi de ocupare sunt calculate faţă de populaţia în vârstă de muncă (15 - 64 ani)

5 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare, în acord cu Strategia de la Lisabona. 4 Biroului Internaţional al Muncii (BIM). Ratele de şomaj sunt calculate ca procent din populaţia activă din grupa de vârstă respectivă.

31

Rata şomajul (BIM) pe medii de rezidenţă, rata şomajului este mai ridicată în mediul rural (11,5%), faţă de urban (8,5) şi aproape dublă decât la nivel naţional (6,2%). Rata şomajului (BIM) pe sexe, este mai ridicată în cazul bărbaţilor (10,5%), faţă de 8,4% în cazul femeilor. Rata şomajului (BIM) pe grupe de vârstă: - Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă din grupa 15-24 ani): 23,5% - mai mare

decât la nivel naţional (21%) şi de aproape 2,5 ori mai mare decât rata şomajului în totalul populaţiei active în vîrstă de muncă (15-64 ani: 9,7%).

- Raportat la întreaga populaţie din grupa 15-24 de ani, 8,3% din tineri sunt şomeri (date pentru 2004, conf. AMIGO, v. Anuarul Statistic 2005).

- Şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă cea mai mare pondere (32,8%) în numărul total al şomerilor din regiune, mai accentuat în mediul rural (33,6%) şi în cazul celor de sex feminin (34,7%).

Structura somerilor (BIM) pe grupe de varsta si

sexe

32,8 31,8 34,7

30,3 31,4 28,7

16,8 17,6 16,0

17,6 16,4 19,02,4 2,8 1,6

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

total masculin feminin

15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55- 64ani

Structura somerilor (BIM) pe medii

32,8 30,3 33,6

30,3 29,0 29,2

16,8 16,524,2

17,6 20,712,3

2,4 3,5 0,9

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

total urban rural

15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55- 64ani

Sursa: INS (AMIGO) - Anuarul Statistic 2005 / Forţa de muncă în România. Ocupare şi Şomaj în 2004. Principalii indicatori, conform datelor furnizate de ANOFM prin Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la sfârşitul anului 2004 la nivelul regiunii şi pe fiecare judeţ, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

Sursa: Institutul Naţional de Statistica: "Balanţa forţei de muncă la 1 ianuarie 2005"

Resurse de

munca -mii pers-

Populaţia ocupata

-mii pers-

Şomeri înregistraţi -mii pers-

Populaţia activa civila

-mii pers-

Rata de activitate

-%-

Rata de ocupare

-%-

Rata şomajului

-%-

ROMÂNIA 13.701,9 8.238,3 557,9 8.796,2 64,2 60,1 6,3 Regiunea Centru 1.632,4 1.007,3 85,2 1.092,5 66,9 61,7 7,8 Alba 241,6 167,8 18,6 186,4 77,2 69,5 10,0 Braşov 407,4 230,5 27,4 257,9 63,3 57,4 10,6 Covasna 144,7 86,7 7,7 94,4 65,2 59,9 8,1 Harghita 207,5 123,4 9,5 132,9 64,0 59,5 7,2 Mureş 359,8 234,4 10,7 245,1 68,1 65,1 4,4 Sibiu 271,4 166,0 11,3 177,3 65,3 61,2 6,3

32

Analizând evoluţia indicatorilor furnizaţi de BFM pentru perioada 2000-2004, rezultă evoluţii similare de scădere a ratelor de activitate şi de ocupare. În schimb, pe tot intervalul analizat, BFM raportează atât rate de activitate, cât şi rate de ocupare, mai ridicate la nivel regional decât cele agregate la nivel naţional (v. Anexa 3a). Ca şi în AMIGO, BFM raportează o rată a şomajului mare (şomeri înregistraţi) în cazul bărbaţilor, în toate judeţele regiunii. Analiza pe judeţe evidenţiază pentru 2004: - rate de ocupare mai ridicate decât la nivel naţional în Alba, Mureş şi Sibiu şi mai scăzute în celelalte. - rata de ocupare mai redusă a femeilor (59,2%) faţă de rata de ocupare a bărbaţilor (64,1%) - rate ale şomajului (şomeri înregistraţi) mai ridicate decât la nivel naţional în toate judeţele, în mod deosebit în Braşov (10,6%) şi Alba (10%) - cu excepţia judeţului Mureş (4,4%) şi a Sibiului (6,3%, la egalitate cu media naţională). Şomeri înregistraţi în evidenţele ANOFM

Rata şomajului femeilor din evidenţele AJOFM a scazut de la 10,7% în anul 2000 la 7,2% în 2004. Rata şomajului în rândul bărbaţilor era la sfârşitul anului 2004 de 8,3% (conf. BFM) Durata medie a şomajului în perioada analizată a avut o evoluţie oscilantă, cu un minim de 16 luni în 2000 şi un maxim de 23,9 luni în 2004 (creştere determinată şi de noile reglementări privind protecţia socială acordată persoanelor concediate colectiv), conform statisticilor AJOFM. Rata de angajare a tinerilor absolvenţi înregistraţi ca şomeri în evidenţele AJOFM din Regiunea Centru a fost în 2004 de 40,66%, cea mai redusă în judeţul Braşov (doar 22,57%), cea mai bună în judeţul Sibiu (85,62%) – v. Anexa 3b. Acest indicator evidenţiază şomajul de lungă durată care cuprinde cca. 60% dintre absolvenţii şomeri. NOTĂ: în cazul absolvenţilor, o durată de şomaj mai mare de 6 luni se consideră şomaj de lungă durată (12 luni pentru celelalte categorii de şomeri) Rata de cuprindere în programe de formare profesională a şomerilor din evidenţele AJOFM este scazuta: 8,12% din totalul somerilor inregistrati in regiune in anul 2005, desi fata de anul 2004 aceasta rata s-a dublat. Masura activa cu cel mai mare impact in cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca este formarea profesionala, cu rol esential in reglarea cererii cu oferta pe piata muncii.Cea mai mare rata de cuprindere la programe de formare profesionala in anul 2005 s-a inregistat in judeţul Mures, de 13,3% iar cea mai redusă în Judetul Harghita de 6,2%.

Numărul şomerilor înregistrati în evidenţele AJOFM din regiune la sfârşitul anului 2004 era de 85,2 mii persoane, în scădere cu 30,4 % faţă de anul 2000. Rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului 2004, era de 7,8%, depăşind nivelul naţional în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Mureş şi Sibiu. Rata şomajului (şomeri înregistraţi) în perioada de analiză 2000-2004 cunoaşte o evoluţie fluctuantă, cu tendinţa generală descrescătoare în toate judeţele. (vezi Anexa 3a). Sursa: INS, Balanţa Forţei de Muncă la sfârşitul anului

Evoluţia ratei şomajului in perioada 2000-2004(şomeri înregistraţi)

3

5

7

9

11

13

2000 2001 2002 2003 2004

%

Regiunea Centru Alba BrasovCovasna Harghita Mures

33

Rata de cuprindere la programe de formare profesionala pe grupe de vârstă la nivel de regiune in anul 2005 a inregistrat un trend in crestere pentru persoanele peste 45 ani si pentru somerii de lunga durata iar pentru romi si tineri pana in 25 ani, a inregistrat o descrestere ( vezi graficele de mai jos). - someri peste 45 ani : 11,52% - romi: 5,53% - tineri: 22,92% - unic intretinator de familie: 1,6% - someri de lunga durata: 29,6%

Evolutia ratei de cuprindere in programe de formare profesionala pe Judete in perioada 2004-

2005 Regiunea Centru

02468

101214

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

%

20042005

Evolutia ratei de cuprindere in programe de formare profesionala pe grupuri tinta in perioada 2004- 2005

Regiunea Centru

0

5

10

15

20

25

30

35

persoane peste45 ani

tineri pana in 25ani

romi someri de lungadurata

%

20042005

Sursa: Date prelucrate dupa statisticile AJOFM Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu

3.4.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire

Sursa: INS, Date prelucrate după Anuarul Statistic al României 2004, 2005 Faţă de anii anteriori (v. în tabelul de mai sus, 2003, faţă de 2004), se observă în structura ocupării o creştere a ponderii populaţiei cu studii superioare şi a populatiei cu nivel de pregătire liceal şi o scădere a ponderii celor cu nivel de pregătire profesional, gimnazial şi primar.

Conform datelor pentru 2004 (INS, Anuarul statistic 2005), nivelul general de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară. Comparativ cu situaţia la nivel naţional, este mai ridicată ponderea persoanelor ocupate având pregătire liceală (33,5%, faţă de 30,6% la nivel naţional), învăţământ

2003 % 2004 % Nivelul de instruire Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin superior 9,6 9,3 10,1 12,3 12,1 12,7 postliceal 4,2 4,6 3,8 5,4 5,3 5,5 liceal 30,2 24,9 36,9 33,5 28,0 40,3 profesional 33,3 39,1 25,7 30,9 36,3 24,2 gimnazial 17,3 16,8 17,9 13,2 13,2 13,1 primar sau fără şcoală 5,4 5,3 5,6 4,7 5,1 4,2

34

profesional sau de ucenici (30,9%, faţă de 25,3%), iar ponderea celor cu pregătire superioară este apropiată de media pe ţară (12,3%, faţă de 12,1%), în timp ce este mult mai mică ponderea celor cu nivel scăzut de pregătire, având doar studii gimnaziale (13,2% faţă de 18,8%) sau cel mult primare (4.7% faţă de 8,4%).

Structura populaţiei ocupate. Regiunea Centru, 2004 - niveluri de instruire pe medii de rezidenţă şi sexe -

18,036,1

18,5 17,3

69,775,0

59,8

69,5 70,0

12,0 12,7

8,4

4,112,3 16,6

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Total Urban Rural Masculin Feminin

superiormediuscăzut

Sursa: calculat pe baza datelor INS (AMIGO): Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj în 2004 La nivelul anului 2004, structura pe sexe a ocupări indică un nivel general de pregătire uşor mai ridicat în cazul femeilor. Se constată în schimb o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici, comparativ cu femeile. Această constare poate semnifica, pe de o parte, faptul că şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire, iar pe de altă parte sugerează nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională. Structura pe medii rezidenţiale a ocupări indică disparităţi majore între rural şi urban:

- doar 4,1% din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 16,6% în urban) - doar 59,8% din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregatire

(liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faţă 75 % în urban - peste 1/3 (36,1%) din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel scazut de educaţie

(gimnazial/primar sau mai puţin) - faţă de numai 8,4% în urban

3.4.3. Structura populaţiei ocupate pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca (BFM) permit analiza comparativă a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate pe principalele activităţi ale economiei naţionale - pentru ultimii 7 ani (pe Regiune şi pe judeţe).

35

Sursa: INCSMPS, pe baza datelor INS, Balanţa Forţei de Muncă la sfârşitul anilor Fenomenele sunt similare cu evoluţia PIB pe sectoarele respective de activitate (v. cap.3). Dacă până în 2002, structura ocupării la nivelul regiunii se caracteriza printr-un raport relativ echilibrat între industrie şi servicii, după 2003 se constată o modificare seminificativă a raportului în favoarea serviciilor. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi CAEN este următoarea :

Structura populaţiei ocupate civile la 1.01.2004 , pe principalele activitati

%

Regiunea Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 28.3 33.4 15.5 32.4 38.8 34.1 20.1 Industrie 31.4 30.4 34.8 32.2 27.7 28.5 34.4 Construcţii 4,6 2,6 6,6 2.0 2.4 5,3 6.0 Comerţ, hoteluri si restaurante 13.7 9.4 16.2 14.1 13.6 13.7 13.2 Transport, 5,1 4,9 6,0 4,1 3,6 5,1 6,0

Sursa: Balanţa Forţei de Muncă la 1.01.2004

Structura populaţiei ocupate civile la 1.01.2005, pe principalele activitati %

Regiunea Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 26.3 31.3 15.4 30.0 36.6 32.4 18.2 Industrie 30.6 16.0 24.7 8.9 11.4 21.0 17.9 Construcţii 4.4 2.9 6.9 2.7 2.1 4.1 5.7 Comerţ, hoteluri si restaurante 14.9 13.2 18.2 14.1 11.3 13.7 16.6 Transport 3.9 3.6 4.2 2.4 3,1 3.7 5.5

Sursa: Balanţa Forţei de Muncă la 1.01.2005 Se constată după anul 2000 o scădere a ponderii populatiei ocupate din agricultura. Astfel, în anul 2004 ponderea populaţiei din agricultură era cu 7,4 puncte procentuale mai redusă comparativ cu anul 2001, ajungând la 26,3% din populaţia ocupată. Analiza în profil teritorial relevă discrepanţe însemnate între judeţele regiunii : cea mai scazuta pondere este de 15.4% in judetul Brasov iar cea mai ridicata pondere de 36.6% in judetul Harghita. Constructiile înregistrează o usoara creştere în perioada 2001-2004 (de la 3,9% la 4,4%), în judeţele Braşov şi Sibiu populaţia ocupată în sectorul construcţiilor deţinând cele mai mari ponderi.

Evolutia structurii populatiei ocupate civile pe activitati,Regiunea Centru, 1998-2004, in %

0 5

10 15 20 25 30 35 40 45

%

1998 31,5 34,2 3,9 30,4 1999 33,4 33,2 3,8 29,7 2000 34,0 30,7 3,6 31,7 2001 33,7 31,3 3,4 31,6 2002 29,2 33,4 3,9 33,6 2003 28,3 31,4 4,6 35,7 2004 26,3 30,6 4,4 38,7

Agricultura si silvicultura Industrie total Constructii Servicii

36

Ponderea populaţiei ocupate în industrie cunoaşte o scădere nesemnificativă între 2001 şi 2004. De notat dependenţa de industria textilă a unei bune părţi a populaţiei ocupate (în mod deosebit în Covasna, Sibiu şi Harghita), ameninţată de restrângeri de activitate în viitor sub presiunea concurenţială rezultată din eliminarea cotelor de import din ţările Asiei de Sud-Est şi China aplicate de UE pentru produsele textile (Decizia OMC, începând de la 1 ianuarie 2005) şi integrarea în UE Serviciile înregistrează cea mai mare creştere, în 2004, 38,7% din populaţia ocupată a regiunii desfăşurându-şi activitatea în acest sector.

3.4.4 Salariaţii şi muncitorii Structura salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale este detaliată în Anexa 3c iar cea a muncitorilor în Anexa 3d. Se constată că ponderea muncitorilor în totalul salariaţilor, a fost 62,5% în 2004, în scădere de la 80% în 1990, ceea ce confirmă o tendinţă de creştere pe ansamblu a nivelului de calificare a forţei de muncă. Pe de altă parte, analiza sectorială evidenţiază un procent ridicat de muncitori în industrie (aproape 83%), din totalul salariaţilor. Analiza salariaţilor pe activităţi ale industriei prelucrătoare indică o pondere ridicată a salariaţilor în industria textilă, în special în judeţele Covasna şi Harghita (17,3% respectiv 15,8%). Ponderi însemnate ale salariaţilor se înregistrează în industria de maşini şi echipamente, în judeţele Braşov şi Alba, industria alimentară (Covasna şi Harghita) şi industria lemnului (Covasna, Harghita –11,5% respectiv 6,5% din totalul salariaţilor).

3.4.5 Raportul de dependenţă economică

Raportul de dependenţă economică, reprezentând numărul de persoane neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 de persoane ocupate a crescut în intervalul 1993-2004 fiind însă sub media naţională . Acest fapt se datorează creşterii numărului de persoane neocupate şi reflectă accentuarea presiunii economice pe care populaţia neocupată o exercită asupra populaţiei ocupate. Cea mai mare rată de dependenţă economică se înregistra în judeţul Harghita în anul 2004 iar cea mai mică în judeţul Alba.

Evoluţia raportului de dependenta economica in perioada 1993-2004

- ‰ - 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

2000 2001 2002 2003 2004

ROMANIA 1262 1270 1389 1411 1499 1553 1667 1600 1617 1614 1696 1680 REG. CENTRU 1230 1218 1328 1293 1386 1440 1493 1484 1526 1444 1574 1567 ALBA 1118 1101 1153 1006 1330 1317 1292 1228 1291 1186 1354 1302 BRASOV 1170 1098 1326 1425 1396 1421 1484 1637 1641 1474 1703 1652 COVASNA 1210 1389 1494 1373 1335 1384 1620 1559 1644 1582 1614 1625 HARGHITA 1235 1194 1291 1274 1290 1370 1432 1340 1430 1521 1666 1704 MURES 1342 1259 1326 1293 1405 1476 1552 1448 1513 1444 1478 1553 SIBIU 1292 1411 1462 1389 1551 1637 1613 1675 1639 1543 1671 1606

EVOLUTIA RAPORTULUI DE DEPENDENTA ECONOMICA

1000

1100

1200

1300

1400

1500

1600

1700

1800

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

‰

ROMANIA REG. CENTRU

Sursa : Direcţia de Statistică Regională Alba

37

3.4.6 Proiecţia ofertei şi a deficitului de calificări Proiecţia ofertei şi a deficitului de calificări pe termen scurt

În perioada 13-24 februarie 2006, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS S.A a realizat o anchetă care a avut ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel naţional şi regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiecţia ofertei şi a deficitului de calificări pe termen scurt” contractat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. In cadrul acestui studiu, in Regiunea CENTRU au fost invesigate 154 firme. Dintre firmele intervievate un numar de 79 au angajat personal in 2005. Au fost preferate persoanele intre 25 -39 ani in procent de 44,4%, persoanele intre 18-24 ani in procent de 31,7%, persoanele intre 40-49 ani in procent de 18,9%, iar persoanele peste 50 ani doar in procent de 4,9% Ca estimare cu privire la dinamica cererii de forta de munca pe termen scurt, 37% dintre firmele intervievate au apreciat că nu vor creste numar salariatilor iar 34% că vor creste numarul de salariati. În ceea ce priveşte nivelul cu care se previzionează creşterea numărului de salariaţi pentru anul 2006, acesta este de 14,1% la nivel naţional, respectiv în cifre absolute 7636 persoane. Remarcăm faţă de situaţia de anul trecut o creştere cu 14,3% la nivelul celor 7 regiuni de dezvoltare (exclusiv Bucureştiul), faţă de 4,6% cât se estima creşterea în ancheta anterioară, fapt ce conduce la observaţia că s-a consolidat gradul de încrederea cu privire la creşterea oportunităţilor de dezvoltare, urmare a evoluţiilor economice favorabile din ultima perioadă de timp

In urma unui analize realizate de AJOFM-urile din regiune, în decursul anului 2005, a rezultat că au existat locuri de munca vacante mai mult de trei luni in urmatoarele domenii de activitate:

- industria textile si a produselor textile - industria alimentara si a bauturilor - industria de prelucrarea lemnului (exclusive productia de mobile) - constructii - comert( agent comercial, gestionar, vanzator) - industria constructiilor metalice si a produselor den metal(exclusive masini, utilaje si

instalatii) - industria ceramicii - turism - industria transporturilor (rutier ) - asigurari - industria prelucrarii maselor plastice (operator mase plastice) - tranzactii imobiliare - industria Pielariei si a incaltamintei - industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale - industria de Masini si echipamente - prestari servicii

In urma aceleiasi analize a reiesit faptul ca a existat deficit de forta de munca in anul 2005 in urmatoarele domenii de activitate:

- industria textile si a pielariei - constructii - productia de mobilier si alte activitati neclasificate - comert (in special cu ridicata si agent commercial) - industria exploatarii lemnului - industria prelucrarii sticlei si ceramicii - industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale

38

Proiecţia ofertei şi a deficitului de calificări pe termen lung În 2005, INCSMPS a realizat în cadrul Programului Pahre TVET o proiecţie pe termen lung (2013) a cererii şi ofertei estimate la nivel regional, în trei scenarii de prognoză. Datele de mai jos sunt extrase din scenariul mediu. Conform acestui studiu, se preconizează o balanţă de forţă de muncă puternic negativă în agricultură, fenomen care se va accentua în următorii ani, derivat din excedentul de populaţie ocupată în agricultură în prezent, corelat cu cerinţele de competitivitate şi condiţiile ce decurg din procesul de integrare în UE. În următorii ani agricultura va solicita mai puţină forţă de muncă dar mult mai calificată. Conform prognozei INCSMPS, în perspectiva anului 2013, în acest sector se estimează la nivelul Regiunii un excedent de aproape 44 mii de persoane care va trebui reorientat spre alte activităţi. În industria prelucrătoare, deşi balanţa va continua să fie defavorabilă ofertei de forţă de muncă, creşterea cererii va conduce la o reducere treptată a excedentului de forţă de muncă, estimativ de la 43,5 mii în 2005 la numai 6,8 mii persoane în 2013. În industria extractivă, se păstrează aproximativ constant excedentul actual cu uşoare creşteri după 2007. În schimb, la sfârşitul intervalului analizat se estimează un deficit de forţă de muncă în: construcţii (unde cererea va fi în 2013 cu 4,3 mii mai mare decât oferta). Cresteri in structura cererii se mai estimeaza in comerţ (cu 9,9 mii), transporturi, depozitare, comunicaţii (cu 2,6 mii), hoteluri şi restaurante (cu 2,3 mii) Analizele şi prognozele privind evoluţia pieţei muncii conturează realitatea “dură” a unei pieţe a muncii marcate de şomaj structural pe termen lung. Faţă de aceasta, conform studiului INCSMPS citat mai sus, şansele absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt pe piaţa muncii sunt condiţionate de conştientizarea şi valorificarea următoarelor alternative pentru care trebuie să opteze:

să ocupe noile locuri de muncă care vor fi create prin creşterea economică să înlocuiască pe cei ce se pensionează (cererea înlocuită) să ia locul celor mai slab calificaţi, împinşi în şomaj sau spre alte ocupaţii (cerere substituită) să-şi creeze propriul loc de muncă.

39

Concluzii din analiza pieţei muncii Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO:

Rata de ocupare:

Disparităţi semnificative pe sexe şi medii de rezidenţă privind ratele de ocupare:

Rata de ocupare este mult mai reduse pentru populaţia feminină (47,6%, faţă de 60,2% în cazul bărbaţilor) şi în mediul rural (49% faţă de 56,8% în urban).

Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediu rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură).

Tendinţa de scădere a ratei de ocupare şi decalajul semnficativ faţă de ţinta UE pentru 20106:

Rata de ocupare în Regiunea Centru este cu 4 puncte procentuale sub media naţională şi cu aproape 10 faţă cea a UE, respectiv la peste 16 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural

Şomajul (BIM):

Rata şomajului mai ridicată decât la nivel naţional (în 2004, 9,6% faţă de 8%); Rata şomajului mai ridicată în mediul rural (11,5%, în 2004) şi aproape dublă faţă de media pe ţară

(6,2%) Şomajul mai mare în cazul bărbaţilor Şomajul ridicat al tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani) – date pt.2004:

Rata şomajului tinerilor 23,5% (raportat la populaţia activă din grupa 15-24 ani) - mai mare decât la nivel naţional (21%) şi de aproape 2,5 ori mai mare decât rata generală a şomajului (9,6%).

Raportat la întreaga populaţie din grupa 15-24 de ani: 8,3% din tineri sunt şomeri (date pentru 2004, conf. AMIGO, v. Anuarul Statistic 2005).

Şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă cea mai mare pondere (32,8%) în numărul total al şomerilor din regiune, mai accentuat în mediul rural (33,6%) şi în cazul celor de sex feminin (34,7%).

Structura pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate.

Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare sau cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii celor cu nivel de pregătire profesional, gimnazial şi primar (v. datele din 2004, faţă de 2003)

Nivelul general de instruire al populaţiei ocupate din regiune, mai ridicat decât media pe ţară (conf. datelor pentru 2004):

6 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.

40

Cea mai mare pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel profesional sau de ucenici, respectiv cu nivel mediu de instruire (cumulând nivelurile liceal/postliceal/profesional sau de ucenici).

Cea mai mică pondere, după Bucureşti-Ilfov, a ponderii populaţiei cu nivel scăzut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin)

Locul 3 pe ţară (după Bucureşti-Ilfov şi apropiat de Regiunea Vest) privind ponderea persoanelor ocupate cu studii superioare.

Un nivel general de pregătire uşor mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupări, în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici - constatări care par să sugereze:

şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor

nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională

Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de instruire al populaţiei ocupate:

doar 4,1% din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 16,6% în urban)

doar 59,8% din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregatire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faţă 75 % în urban

peste 1/3 (36,1%) din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel scazut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin) - faţă de numai 8,4% în urban

Analiza principalilor indicatori statistici ai pieţei muncii regionale evidenţiază, conform Balanţei Forţei de Muncă (BFM) următoarele concluzii, în linii maril convergente cu cele rezultate din AMIGO:

Rata de ocupare (conf. BFM) Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi a ratei de ocupare - similar cu AMIGO, cu deosebirea că în

BFM ratele de activitate şi de ocupare sunt mai ridicate la nivel regional decât cele agregate la nivel naţional (cu cca. 2 puncte procentuale în 2004)

Rate de ocupare mai ridicate decât la nivel naţional în Alba, Mureş şi Sibiu şi mai scăzute în celelalte judeţe.

Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină (59,2%, în 2004), faţă de rata de ocupare a bărbaţilor (64,1%)

Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM:

Rata şomajului (şomeri înregistraţi) peste media naţională în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Mureş şi Sibiu

Tendinţă generală descrescătoare a şomajului în prezent (similar cu AMIGO) Rata şomajului înregistrat mai mare în cazul bărbaţilor (similar cu AMIGO) Tendinţa de creştere a şomajului de lungă durată, evidenţiată prin:

Durata şomajului conform BFM: între 16 luni (minim în 2000) şi 23 luni (maxim în 2003) . Rata redusă de angajare a tinerilor aflaţi în şomaj (40,66% în 2004) 60 % dintre absolvenţii şomeri se încadrează în şomaj de lungă durată (peste 6 luni în

cazul absolvenţilor) Rata scăzută de cuprindere în programe de formare profesională a grupurilor ţintă

dezavantajate, in anul 2005 la nivel regional.: Romi - 5,5 %; persoane peste 45 ani -11.5% . Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate: Similar cu evoluţia PIB, se constată în ultimii ani (după 2000):

• Tendinţa de scadere a ponderii populaţiei ocupate in industrie

41

• Tendinta de creşterea ocupării în servicii şi în construcţii • Tendinţa de scădere a ponderii ocupării în agricultură (inversarea trendului din anii anteriori)

Datele din 2004 indică următoarea ierarhie a sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă (populaţia ocupată civilă):

• pe sectoare mari de activitate: serviciile 38.7%

- industria 30.6% - agricultura 26.3% - construcţiile 4,4%

Concluzii privind nivelul de calificare, tipul de competenţe şi abilităţi Cerinţele de competitivitate şi adaptare pe piaţa muncii implică: - creşterea nivelului de calificare, asimilarea noilor tehnologii - competenţe sociale şi profesionale solide - atitudine pro-activă faţă de propria carieră, muncă şi calitate la locul de muncă - mobilitate ocupaţională şi geografică a forţei de muncă Implicaţiile pentru furnizorii de formare profesionala iniţială Rata ridicată a şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de învăţământ

profesional şi tehnic la: Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind

oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. Parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte

organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Nevoile de formare continuă în creştere (întreprinderi, salariaţi, şomeri) - oferă şcolilor oportunitatea

unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare şi noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi

organizaţionale din întreprinderi reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii

Evoluţiile prognozate privind cererea şi oferta pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru:

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate din prognoză

Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare pe termen lung, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)7

Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate

economic şi social

7 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local (judeţean) de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

42

Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural. Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat cu toţi factorii interesaţi: pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului

de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

implicarea în programe de formare continuă pe două componente: - formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive - reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

Implicatii asupra agentiilor pentru ocuparea fortei de munca si a furnizorilor de formare profesionala. - includerea unui numar cat mai mare de someri la masurile active implementate in scopul cresterii sanselor de ocupare si facilitarii accesului la integrare profesionala, coform Legii 76/2002 si a modificarilor ulerioare. Masura care inregistreaza un numar mare de participanti este informarea si consilierea privind cariera, fapt ce denota importanta asigurarii de asistenta specializata si personalizata pentru persoanele in cautarea unui loc de munca in scopul :

orientarea si luarea unei decizii fundamentate in privinta alegerii profesiei in concordanta cu cererea pe piata muncii dar si avand in vedere propriul potential profesional;

instruirea in tehnici de cautare a unui loc de munca, in acest domeniu semnalandu-se in general abilitati reduse;

asistarea persoanelor in cautarea unui loc de munca pentru realizarea autoevaluarii in special privind traseul profesional ;

schimbari in plan motivational si dobandirea unei atitudini pro-active in cautarea unui loc de munca;

- cresterea numarului de participanti masurile de consultanta pentru inceperea unei afaceri, stimularea mobilitatii fortei de munca si incadrarea prin ocuparea temporara a fortei de munca din randul somerilor pentru dezvoltarea comunitatilor locale.

-cresterea accesului la programe de pregatire profesionala gratuite pentru mai multe categorii de persoane :

persoane care isi desfasoara activitatea in mediul rural si nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri lunare mai mici decat indemnizatia de somaj si sunt inregistrate la AJOFM

persoanele care au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru cresterea copilului; persoanele care au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar; persoanele care au reluat activitatea dupa recuperarea capacitatii de munca; absolventii institutiilor de invatamant angajati prin subventionarea locului de munca in termenul de

3 ani de la angajare; persoanele aflate in detentie care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de executare

a pedepsei; persoanele care au obtinut statutul de refugiat , strainii care au fost incadrati in Romania sau au

realizat venituri in Romania, precum si persoanele care dupa repatriere sau eliberate din detentie nu au putut ocupa un loc de munca;

Totodata, din anul 2004, in scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate, angajatorii, in baza planului anual de formare profesionala pentru proprii angajati, beneficiaza de o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala derulate prin furnizori de servicii de pregatire profesionala autorizati in conditiile legii, pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de servicii a persoanelor participante la curs cel putin 3 ani de la data acordarii sumei.Aceasta masura va conduce la cresterea accesului persoanelor adulte la formarea profesionala continua.

43

3.5 EDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ

Structura sistemului educaţional şi de formare profesională Structura sistemului educaţional din România pe niveluri de educaţie (ISCED) şi (particularizat pentru ÎPT) pe niveluri de calificare8, este ilustrată în figura de mai jos.

Vârsta Clasa Niv.

educaţional ISCED

Nivel de calificare

18 XIII Ciclul sup.liceu (3)

17 XII 16 XI

3 (înv.

secundar superior)

Liceu-ciclu sup.

(nivelul 3)

An de completare (nivelul 2)

15 X 14 IX

Liceu

(fil

iera t

ehno

l.) Liceu-ciclu

inf. Tras

eu pr

ogre

siv de

pr

ofesio

naliz

are

SAM ( nivelul 1)

13 VIII 12 VII

2

11 VI 10 V

Gimnazial

9 IV 8 III 7 II 6 I

1

O B

L I G

A T

O R

I U

Primar

5 4 3

0

Preşcolar

Începând cu anul şcolar 2003-2004, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la Legea învăţământului, adoptate prin Legea 268/2003, durata şcolarizării obligatorii este de 10 clase. Învăţământul obligatoriu este format din învăţământul primar (clasele I-IV) şi secundar inferior (V-X) După clasa a VIII-a, elevii se pot înscrie în ciclul inferior al liceului sau la şcoala de arte şi meserii (ŞAM), ambele cu o durată de 2 ani. Ambele trasee post-gimnaziale beneficiază de avantajele unui sistem deschis în privinţa accesului la învăţământul secundar superior (clasele XI-XII/XIII) definit prin ciclul superior al liceului cu durata de 2 sau 3 ani (în funcţie de filieră, profil şi specializare), precedat în clasa a XI-a de un an de completare pentru absolvenţii ŞAM. Procedura de repartizare şi selecţie după clasa a VIII se bazează pe evaluarea competenţelor dobândite în gimnaziu (standarde naţionale de evaluare) Corespunzător schemei de acces definite mai sus, după clasa a VIII-a, învăţământul profesional şi tehnic este organizat pe două rute:

- Liceu – filiera tehnologică (ciclu inferior şi ciclu superior), organizat pe 3 filiere: tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;

- Traseul de progresiv de profesionalizare (cunoscut ca “ruta ŞAM”). Atât ciclul inferior al liceului cât şi ŞAM au durata de 2 ani, dar numai absolvenţii ŞAM primesc un certificat de calificare (nivel 1).

8 Nivelurile de calificare sunt definite conf. clasificării ISCO 88 COM – DC85/368/EEC (International Standard Classification of Occupations) aprobată de Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii în februarie 1988, şi adoptată prin Decizia Consiliului European 85-368-EEC cu arie de aplicare (COM) în ţările din Spaţiul Economic European (EEA) şi ţările din centrul şi estul Europei (asistate prin PHARE şi TACIS)

44

Anul de completare după ŞAM conduce la nivelul 2 de calificare. Ciclul superior al liceului urmat pe ruta tehnologică (clasele XI-XII) sau pe ruta profesională (XI-XIII, după ŞAM şi anul de completare) se finalizează cu certificat de calificare de nivel 3. Se introduc în premieră pentru România creditele transferabile în formarea profesională iniţială (proces în fază incipientă şi în UE), precum şi portofoliul personal pentru formarea continuă (după absolvirea fiecărui nivel de pregătire) Sistemul permite mobilitatea orizontală şi verticală între parcursurile de învăţare din cadrul sistemului de educaţie şi formare profesională. Absolvirea ciclului superior al liceului atât pe ruta tehnologică cât şi pe cea profesională oferă atât şansa angajării pe baza competenţelor certificate cât şi pe cea a continuării studiilor în învăţământul superior (cu condiţia trecerii examenului de bacalaureat) pentru obţinerea nivelurilor 4 şi 5 de calificare sau (necondiţionat de examenul de bacalaureat) în învăţământul postliceal pentru o calificare de nivel 3 mai specializată. În consecinţă, în mod normal, alegerea unuia dintre cele două rute de pregătire în ÎPT ar trebui să se orienteze în funcţie de calificările posibile pe fiecare dintre acestea, cu finalităţi până la nivelul 3 de calificare (pe oricare dintre rute) Principalele probleme identificate în legătură cu accesul pe cele două rute post-gimnaziale constau în promovarea deficitară a traseului progresiv de profesionalizare (pe “ruta ŞAM”). Acesta este adesea confundat cu nivelul de calificare al primei trepte (ŞAM, nivelul 1), ignorându-se posibilitatea de continuare până la nivelul 3 (ciclul superior al liceului) pe această rută. Standarde de pregătire profesională (SPP) Formarea profesională iniţială prin învăţământul profesional şi tehnic se identifică printr-un tip de învăţământ bazat pe competenţe şi nu pe durata pregătirii. Pentru fiecare nivel educaţional la din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar sunt elaborate şi puse în aplicare standardele de pregătire profesională validate de către partenerii sociali prin Comisiile Sectoriale sau prin Comisii de validare (în cazul sectoarelor pentru care nu s-au înfiinţat încă aceste structuri). Standardele de pregătire profesională cuprind unităţi de competenţă grupate astfel: • Unităţi de competentă cheie – comune tuturor domeniilor de calificare (competenţe generale şi personale

de care este nevoie la locul de muncă şi în viaţa de zi cu zi) • Unităţi de competentă tehnice generale – specifice unui domeniu de calificare / constituie baza pentru

competenţele specializate şi pentru dezvoltarea profesională ulterioară • Unităţi de competenţă tehnice specializate – specifice unei calificări De subliniat aici, importanţa şi relevanţa competenţelor cheie şi a celor generale pentru creşterea adaptabilităţii la cerinţele în schimbare ale locurilor de muncă. Certificarea calificărilor Din punct de vedere al nivelurilor de calificare adoptate în România potrivit Deciziei Consiliului European 85-368-EEC, învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar asigură în prezent primele 3 niveluri de calificare, după cum urmează: • nivelul I de calificare – certificat prin şcoala de arte şi meserii; • nivelul II de calificare – certificat prin anul de completare; • nivelul III de calificare – obţinut, în funcţie de calificarea vizată, fie prin ciclul superior al liceului-filiera

tehnologică, fie prin traseul progresiv de profesionalizare (ruta ŞAM) • nivelul III avansat de calificare - prin învăţământul postliceal De maximă importanţă pentru toţi actorii implicaţi este asigurarea unei evaluări şi certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare.

45

Sistemul de certificare în vigoare recunoaşte doar calificările complete. Pentru încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii, există preocuparea de a se promova recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor parţiale (implică modificarea cadrului legal: legea privind formarea profesională continuă, Codul muncii), indiferent de contextele de învăţare (formal, non-formal şi informal) prin care acestea au fost dobândite. În atenţia şcolilor din ÎPT este de asemenea orientarea în viitor către forme de certificare cu recunoaştere europeană şi internaţională (ca de exemplu ECDL, CISCO, portofoliul lingvistic), precum şi valorificarea instrumentelor oferite de EUROPASS. Proiectarea curriculară În ÎPT, curriculumul este modularizat prin corelare cu unităţile de competenţe care compun o calificare (conform standardului de pregătire profesională), iar fiecăruia dintre module le sunt asociate credite descrise pe baza competenţelor care urmează a fi certificate. Pentru viitor este necesară operaţionalizarea transferabilităţii creditelor şi a valorificării acumulărilor certificate prin credite prin eliminarea actualelor bariere care există între sistemul TVET şi cel al formării profesionale continue, precum şi în cadrul sistemului formal de educaţie. Cadrul Naţional al Calificărilor Este în lucru realizarea unui Cadru Naţional al Calificărilor (în atribuţiile CNFPA8) care să asigure transparenţa şi recunoaşterea competenţelor şi calificărilor, armonizat cu viitorul Cadru European al Calificărilor. Cadrul Naţional al Calificărilor va cuprinde integrat toate calificările care se obţin prin ÎPT preuniversitar, prin învăţământul superior sau prin formarea continuă.

Concluzii din analiza ÎPT regional Din analiza principlalelor concluzii desprinse din PRAI9, se reţin următoarele aspecte cu impact în plan ocupaţional din partea sistemului de educaţie şi formare profesională din Regiunea Centru:

Cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare a forţei de muncă (Procesul Luxemburg), adoptaţi în Planul Naţional de Ocupare :

implică, din partea sistemului educaţional şi de formare profesională, măsuri adecvate vizând: creşterea şanselor de ocupare a absolvenţilor, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piaţa muncii

invită la creşterea gradului de participare a ÎPT la programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

Asumarea contribuţiei ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010 (Lisabona) presupune în primul

rând: promovarea prioritară a calificărilor/competenţelor care contribuie la economia bazată pe

cunoaştere promovarea competitivităţii forţei de muncă prin creşterea calităţii pregătirii şi a nivelului de

calificare

8 Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor 9 Planul regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic 2005-2013 şi varianta în lucru a versiunii revizuite din 2006 – Regiunea Centru.

46

implicare activă în parteneriate pentru promovarea calităţii ocupării forţei de muncă şi în sprijinul coeziunii economice şi sociale

promovarea la toate nivelurile de educaţie şi formare a noilor competenţe de bază (tehnologiile informaţiei şi comunicării, limbile străine, cultura tehnologică, spiritul antreprenorial şi competenţele sociale)

Contextul demografic şi populaţia şcolară. Se reţin implicaţiile pentru piaţa munci datorate scăderii

demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică: • În următorii ani, sistemul de educaţie şi formare profesională va furniza mai puţină forţă de muncă

tânără pe piaţa muncii. • Fenomenul migraţiei externe, cu tendinţă de creştere după aderararea la UE, mai accentuat în cazul

tinerilor, poate conduce pe termen mediu şi lung la un deficit de forţă de lucru tânără calificată. Faţă de aceste ameninţări sunt necesare:

măsuri de stimulare a creerii de locuri de muncă mai bune pentru tineri şi, în mod particular, pentru reducerea şomajului şi creşterea calităţii ocupării în mediul rural

creşterea nivelului de calificare a tinerilor din regiune stimularea spritului antreprenorial pentru valorificarea oportunităţilor de afaceri oferite în cadrul

regiunii, etc.

Impactul ÎPT pe piaţa muncii Din analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată: • rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani şi ponderea ridicată a acestora în

numărul total al şomerilor • şomajul de lungă durată (care afectează cca. 60% din absolvenţi, aflaţi pentru o perioadă mai mare de 6

luni în şomaj) • lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor • nevoia măsurării gradului de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de absolvenţi Se recomandă:

Elaborarare de studii de piaţa muncii pentru identificarea nevoilor de calificare pe termen scurt şi prognoze pentru estimarea nevoilor pe teremen mediu şi lung.

Proiectarea şi implementarea unor proceduri coerente şi sistematice de investigare a pieţei muncii la nivel regional şi local în cadrul unui “Observator regional al pieţei muncii”

Consolidarea structurilor parteneriale - Consorţiul Regional şi Comitetele Locale (judeţene) de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională); dezvoltarea capacităţii de planificare strategică a ofertei educaţionale la toate nivelurile

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin: colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile

trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională, gradul

de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională:

• sondaje proprii efectuate direct de către şcoli • sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel local/regional prin intermediul

unor organizaţii/instituţii specializate Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatelor între şcoli şi agenţi economici Programe în parteneriat pentru facilitarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă. Diversificarea, modernizarea şi creşterea gradului de acoperire a serviciilor de orientare şi

consiliere .

47

Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

Standarde şi calitate în educaţie şi formare profesională:

• Nevoia unor mecanisme reglementate de asiguare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare

profesională care să garanteze aplicarea rigurasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea recentă a Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. La nivel naţional, activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt coordonate de către cele două agenţii nou înfiinţate – ARACIP10 (pentru învăţământul preuniversitar), respectiv ARACIS11 (pentru învăţământul superior). Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie este pilotată în prezent în cele 122 de şcoli din Programul Phare TVET, începând cu principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea”, urmând să extindă treptat pentru aplicarea pentru toate cele 8 principii. Pentru următorii ani, dezvoltarea mecanismelor incipiente de asiguare a calităţii în educaţia şi formarea profesională şi extinderea acestora în formarea continuă reprezintă o prioritate. În acest scop se recomandă:

Sprijinirea furnizorilor pentru introducerea şi aplicarea mecanismelor de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare profesională (iniţială şi continuă)

Introducerea principiilor asigurării calităţii în activitatea de evaluare, acreditare şi monitorizare a furnizorilor programelor de formare continuă

Stimularea înfiinţării unor centre independente de evaluare şi certificare a competenţelor profesioanale

• Se subliniază rolul-cheie al sistemului de educaţie profesională în educaţia pentru carieră prin

formarea competenţelor cheie şi a celor generale, necesare dezvoltării personale şi profesionale din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi şi pentru creşterea adaptabilităţii la cerinţele în schimbare ale locurilor de muncă. Având în vedere nivelul scăzut al competenţelor cheie constatate încă de la intrarea în ÎPT în special la unii elevi ai şcolilor de arte şi meserii ŞAM aparţinînd unor categorii dezavantajate, se recomandă:

programe integrate (măsuri combinate în plan educaţional şi social) de sprijin şi recuperare, în mod deosebit în favoarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale sau provenind din medii defavorizate economic şi social;

stimularea parteneriatelor pentru implicarea agenţilor economici în colaborare cu şcoala în sprijinul formării competenţelor necesare inserţiei profesionale a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale

promovare extinsă a învăţării centrate pe elev (prin materiale de învăţare individuale adecvate, formarea profesorilor, instrumente de evaluare, etc.)

Abandonul şcolar. Abandonul şcolar timpuriu

• Datele statistice oficiale pentru anul şcolar 2003/2004 (INS, Anuarul statistic, 2005) evidenţiază o rată

îngrijorătoare de abandon în învăţamântul profesional şi de ucenici / şcoala de arte şi meserii de 6,7% la nivel regional (variind între valorile maxime de 7,8% în Alba şi 6,6% în Braşov şi un minim

10 Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar 11 Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior

48

de 3,9 în Covasna). Abandonul oficial, cumulat în învăţămantul primar şi gimanzial în 2003/2004 a fost de 2,9% la nivel regional (cu maxime de 5% în Braşov şi 3,5% în Covasna şi minime de 1,8% în Harghita şi Mureş). Procentul celor care abandonează liceul a fost în 2003/2004 de 2,3% la nivel regional (între un maxim de 3,9% în Covsana, şi un minim de 1,9% în Sibiu) Dacă adăugăm la valorile medii regionale menţionate mai sus un procent al elevilor care nu continuă studiile după clasa a VIII-a cuprins între 3,3% (Mureş) şi 6,5% (Sibiu) (conf. situaţiei din anul şcolar 2004-2005 - sursa ISJ), şi fără a lua în calcul pe cei care nu au fost cuprinşi niciodată în educaţie, s-ar putea estima pentru o generaţie de elevi un abandon şcolar timpuriu13 îngrijorător, de cel puţin 15%-18% la nivel regional al celor care părăsesc şcoala înainte să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior şi fără a avea o calificare. Avănd în vedere benchmark-ul UE pentru 2010 (abandon timpuriu de maxim10%), se recomandă:

eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit la ŞAM în special în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.

programe de “şansa a 2-a” pentru tinerii care au părăsit şcoala înaninte de a finaliza învăţămantul obligatoriu şi fără nici o calificare

implicarea şcolilor în parteneriat cu agenţii economici pentru programe de ucenicie.

Formarea adulţilor

În prezent de constată implicarea relativ redusă (sub potenţial) a şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor în condiţiile în care România (şi implicit regiunea) înregistrează cea mai scăzută rată de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (1,6%, conf. Eurostat, faţă de media UE de 9,4% în 2004). Având în vedere ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani), se impune creşterea gradului de participare a populaţiei adulte la programe de educaţie şi formare profesională, prin

implicarea activă a şcolilor din sistemul de ÎPT în programe de formare a adulţilor dezvoltarea de scheme de instruire inovatoare adaptate nevoilor beneficiarilor (ex. programe de tip

“job-rotation), diversificarea stagiilor de pregătire la locul de muncă, forme de pregătire la distanţă, etc.

operaţionalizarea creditelor transferabile în formarea profesională, pe baza creditelor dobîndite în sistemul formal de educaţie

încurajarea dobândirii de noi competenţe prin valorificarea complementarităţii contextelor formale, nonformale sau informale

Resursele umane din sistemul de educaţie şi formare profesională • Având în vedere cerinţele în creştere de adaptare permanentă a cadrelor didactice la schimbările

tehnologice şi organizaţionale din mediul economic, se recomandă: Implicarea agenţilor economici în formarea continuă a cadrelor didactice din învăţământul

profesional şi tehnic (stagii de practică pentru profesori şi maiştri instructori, etc.) • Ponderea relativ mare a populaţiei ocupate în educaţie în prezent12 şi impactul reducerilor de activitate

pe fondul reducerii populaţiei şcolare indică:

13 Conf. definiţiei Eurostat, abandonul şcolar timpuriu se referă la tinerii din grupa de vârstă 18-22 care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior absolvit sau mai puţin (maxim ISCED 2). 12 50.470 persoane la recensământul din 2002 (5,9% din totalul populaţei ocupate). Prognoza realizată de INCSMPS prevede la nivel regional o reducere cu 14,5% a cererii de forţă de muncă în sectorul educaţie, în 2013 faţă de 2002, iar balanţa cerere-ofertă indică pentru 2013 un excedent de forţă de muncă în învăţământ de 15.100 persoane.

49

nevoia unor măsuri active de reconversie profesională pentru atenuarea impactului reducerilor de activitate pentru această categorie salarială importantă.

Capitolul 4 - PROGRAME ŞI SERVICII CONEXE

I. Programe derulate prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncã prevăzute de Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificatã şi completatã

Stimularea angajatorilor în vederea încadrării absolvenţilor (ART.80 LG.76/2002) Stimularea angajatorilor în vederea încadrării absolvenţilor instituţiilor de învăţământ este diferenţiatã

în funcţie de nivelul studiilor. Angajatorii care încadrează în muncã absolvenţi şi îi menţin în muncã 3 ani, primesc pe o perioada de 12 luni din bugetul asigurărilor de şomaj o subvenţie reprezentând:

- 1 salariu de bazã minim brut pe ţarã, în vigoare la data încadrării în muncã, pentru absolvenţii şcolilor profesionale sau a şcolilor de arte şi meserii;

- 1,2 salarii de bazã minime brute pe ţarã, în vigoare la data încadrării în muncã, pentru absolvenţii de învăţământ liceal sau de învăţământ postliceal;

- 1,5 salarii de bazã minime brute pe ţarã, în vigoare la data încadrării în muncã, pentru absolvenţii de învăţământ superior.

Stimularea angajatorilor în vederea încadrării de şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri întreţinători unici de familie, precum şi a persoanelor care mai au trei ani până la vârsta de pensionare ( ART. 85 LG 76/2002).

Angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri întreţinători unici de familie primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe ţară în vigoare, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani.

De facilităţile prevăzute mai sus, beneficiază şi angajatorii care au sub 100 de angajaţi şi încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani.

Acordarea de credite cu dobândã subventionatã Pentru crearea de noi locuri de muncă prin înfiinţarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii,

unităţi cooperatiste, asociaţii familiale, precum şi activităţi independente desfăşurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, credite în condiţii avantajoase. Se acordã 1000 RON pentru fiecare loc de muncã nou creat cu o dobândă de 25% din dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României.

Acordarea gratuitã a serviciilor de formare (ART. 66/LG.76/2002) Persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã şi înscrise în evidenţa agenţiei pentru ocuparea unui

loc de muncã, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de şomaj şi care sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă beneficiază, în mod gratuit, de servicii de formare profesională.

Serviciile de formare profesională se asigură, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, şi pentru persoanele aflate în următoarele situaţii:

a) au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;

b) au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar; c) au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea pentru

invaliditate. Programe de formare profesională pentru proprii angajaţi, derulate de furnizori de servicii de pregătire profesională (ART. 48/ Legea 76/2002) În scopul prevenirii şomajului şi consolidării locurilor de muncă prin creşterea şi diversificarea

competenţelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă, angajatorilor care organizează, în baza planului anual de formare profesională, programe de formare profesională pentru proprii angajaţi, derulate de furnizori de servicii de pregătire profesională, autorizaţi în condiţiile legii, se acordă, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat.

50

Angajatorii pot beneficia de suma prevăzută pentru derularea unui singur program de formare profesională în cursul unui an.

Acordarea de subvenţii pentru ocuparea temporarã a forţei de muncã (ART. 78 Legea 76/2002) Din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi din alte surse alocate, conform prevederilor legale se pot

subvenţiona cheltuielile cu forţa de muncă efectuate în cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor, pentru dezvoltarea comunităţilor locale.

Serviciile pentru dezvoltarea comunitãţilor locale cuprind serviciile publice de refacere şi întreţinere a infrastructurii, de ecologizare şi de realizare a unor lucrãri edilitare, servicii sociale care cuprind activitãţi de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor cu handicap, precum şi alte servicii considerate de autoritãţile publice locale ca fiind în interesul comunitãţii locale.

Subvenţiile se acordă, la solicitarea autorităţilor publice locale, fie a angajatorilor cărora li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementărilor în vigoare privind achiziţiile publice, pe o perioadă de cel mult 12 luni pentru fiecare persoană încadrată, din rândul şomerilor, cu contract individual de muncă.

Cuantumul lunar al subvenţiei pentru fiecare persoanã încadratã cu contract individual de muncã din rândul şomerilor este:

- în perioada 1 aprilie – 31 octombrie, 70% din salariul de bazã minim brut pe ţarã; - în perioada 1 noiembrie – 31 martie, un salariu de bazã minim brut pe ţarã, la care se adaugã

contribuţiile de asigurãri sociale datorate de angajatori, aferente acestuia. (Sursa A.N.O.F.M).

II. PHARE CES 2000 Programul PHARE CES 2000 are ca Autoritate de implementare, Agenţia pentru Dezvoltare Regională CENTRU. În urma evaluării ex-post a schemei de finantare Phare 2000, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Observatorul Naţional Român au fost prezentate urmãtoarele rezultate: Număr proiecte contractate: 44 Numar de proiecte implementate: 42 Volumul granturilor aprobate: 1.429.415 EURO Valoare granturi cheltuita: 1.185.879, 65 EURO Gradul de absorbtie : 82,96 % Nr persoane instruite: 4518 din care 103 in domeniul financiar contabil, 198 in domeniul informatic, 100 in turism, 746 in management, 3371 in alte domenii Numar persoane calificate: 3200 din care 227 in domeniul financiar contabil, 62 in domneniul informatic, 320 in turism , 1063 in management, 1528 in alte domenii Număr centre de informare : 9 Numar de persoane plasate: 1543 Persoane consiliate 1104 din care 479 in domeniul resurselor umane si 625 in alte domenii PHARE CES 2002 – Dezvoltarea Resurselor Umane Programul PHARE CES 2002 are ca Autoritate de implementare, Agenţia pentru Dezvoltare Regională CENTRU. Conform raportărilor finale s-au înregistrat următoarele rezultate: Număr proiecte contractate: 48 Numar de proiecte implementate: 48 Volumul granturilor aprobate si contractate: 2.221.925 EURO Valoare granturi cheltuita: 1. 752.871, 77 EURO Gradul de absorbtie : 78,89 % Nr persoane instruite: 2266 din care 253 in domeniul asistentei sociale, 615 in domeniul agriculturii, 176 in turism, 519 in management, 703 in alte domenii Numar persoane calificate: 938 din care 143 in domeniul asistentei sociale, 106 in management, 689 in alte domenii Număr centre de informare : 9 Numar de persoane plasate: 148 Persoane consiliate 545 din care 275 din randul somerilor Sursa: ADR CENTRU

51

PHARE CES 2003 – Dezvoltarea Resurselor Umane-in curs de implementare Număr proiecte contractate: 16 Voloarea granturilor contractate: 819 445 EURO Sursa: UIP Centru

Capitolul 5 .Priorităţi regionale privind dezvoltarea resurselor umane

Regiunea Centru

Analiza SWOT – Resurse umane

Puncte tari Puncte slabe • Grad ridicat de urbanizare(BV,SB,MS) • Nivel ridicat de civilizatie,

harnicie,ordine; • Traditia practicarii

meseriilor/mestesuguri traditionala; • Multiculturalism,diversitate etnica; • Retea de educatie si formare

profesionala bine reprezentata pentru toate nivelele de calificare; centre universitare cu traditie (Brasov, Sibiu, Tg. Mures, Alba Iulia);

• Potential turistic bogat si divers(natural, cultural);

• Resurse naturale variate si bogate: lemn,argila,piele,materiale de constructii; potential agricol

• Infrastructura de transport extinsa; • Sector IMM puternic(54 % din salariati):

- indice de specializare al IMM in industrie cel mai mare din tara; -indice de specializare al IMM in constructii (locul 2 pe tara)

• Forta de munca policalificata; nivelul general de instruie al populaţiei ocupate mai ridicat decât media de ţară

• PIB/locuitor ridicat (locul 3 pe tara dupa Bucuresti Ilfov si Vest);

• Investitii straine semnificative, creatoare de locuri de munca (Sebes, Sibiu, Brasov);

• Industrie diversificata; • Infrastructura de afaceri dezvoltata; • Raport echilibrat intre industrie si

servicii in PIB regional, avansul din ultimii ani în favoarea serviciilor;

• Disponibilizari/restructurare din industrie;

• Dificultati de integrare/reintegrare socio profesionala, în special la rromi (în regiune sunt înregistraţi 19% din numărul total al rromilor din România), someri de lunga durata; persoane cu dizabilitati; mineri; persoane peste 45 ani; femei dupa concediu maternal, persoane institutionalizate: di detentie, din centre de plasament, scoli speciale.

• Tendinte de imbatranire a populatiei; • Scadere demografica accentuata

(tineri); • Migratia specialistilor si a fortei de

munca calificate (in exteriorul tarii); • Probleme soio-familiale generate de

fenomenul migratiei fortei de munca; • Rata redusă a ocuparii (mai redusa

decât la nivel naţional, conf. AMIGO) – decalaj seminifiactiv faţă de ţintele UE pt. 2010, în special în în cazul femeilor, vârstnicilor şi în mediul rural

• Rata şomajului, mai ridicată decât la nivel naţional, mai mare în mediul rural

• Rata redusa de cuprindere a somerilor/participare redusa a persoanelor la cursuri de formare profesionala a adultilor:

• Somaj de lunga durata (peste 6 luni) a tinerilor, rata ridicata a somerilor tineri

• Lipsa unui sistem de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor

• Infrastrructura nemodernizata si insuficienta a educatiei si sanatatii, mai ales in zona montana;

52

• Populatia excedentara din mediul rural, ocupata in agricultura de subzistenta:

• Calitatea scăzută a serviciilor din turism;

• Grad redus al certficarii calitatii in productie si servicii;

• Decalaj semnificativ intre nivelul de educatie din mediile rezidentiale (studii superioare Urban 16,6%,Rural -4,1%, conf. datelor pt. 2004 privind pop.ocupată);

• Parteneriat deficitar intre mediul de afaceri si serviciile publice de ocupare;

• Furnizorii de formare profesionala a adultilor nu acopera necesitatile de formare (calificari)/nr. de programe de formare redus /nu sunt programe pentru salariati din unitatile economice;

• Deficit in formarea competentelor antreprenoriale in formarea initiala si continua;

• Alternative de ocupare reduse pentru populatia din agricultura;

• Capacitate redusa de absorbtie a fondurilor;

• Promovarea deficitara a MACS; • Orientarea si consilierea la nivelul

formarii profesionale in parteneriatul ISJ/AJOFM/angajator

• Abandon scolar-diverse categorii-risc crescut: romii;

• Sustinerea redusă a programului de sansa a doua prin masuri de acompaniament social;

• Resurse umane si materiale insuficiente in informare si consiliere in cariera (invatamant si AJOFM);

• Implicare redusa a unitatilor de invatamant in formarea profesionala continua a adultilor.

Oportunitaţi Ameninţări • Existenţa unor legaturi strânse între

populaţia zonei şi persoanele emigrate în ţările Uniunii Europene contribuie la schimbările economice şi culturale.

• Exemple de bună practică în ceea ce priveşte implicarea ONG-urilor, prin facilitare comunitara şi asistenţa, în rezolvarea problemelor comunitaţilor sărace

• Grad de cultură ridicat- şcoli cu bună

• Amplificarea îmbătrânirii populaţiei • Menţinerea fenomenului migraţiei

externe, în special al tinerilor • Existenţa unor localitaţi cu populaţie

majoritară de etnie romă cu slab potenţial de dezvoltare şi grad de săracie ridicat

• Restructurarea marilor întreprinderi de stat făra a oferii o alternativă pentru disponibilizaţi- amplificarea problemelor

53

tradiţie în centrele urbane • Existenţa unor relaţii de cooperare între

universitaţile din regiune şi alţi parteneri sociali ofera potential de sinergie

• Dezvoltarea agroturismului ca segment de piaţă pentru angajarea forţei de muncă disponibile din mediul rural.

• Existenţa unor mari staţiuni turistice şi balneo-climaterice (Poiana Brasov, Predeal, Păltinis, Sovata, Băile Tuşnad etc.)

• Existenţa unui mare numar de furnizori de formare profesionala acreditaţi.

sociale • Fenomenele de instabilitate socio-

economică duc la accelerarea sărăciei în rândul populaţiei şi la accentuarea fenomenelor de marginalizare a grupurilor dezavantajate şi a celor cu risc de excludere sociala.

• Lipsa investiţiilor în infrastructura necesara şi în servicii

• Declinul economic prelungit, evoluţia oscilanta şi nesusţenabilă a economiei, procesul lent de restructurare şi privatizarea, dezechilibre structurale cronice cu impact direct în alocarea resurselor pentru dezvoltare.

Capitolul 6 - STRATEGIA REGIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

OBIECTIV GENERAL

Creşterea investiţiilor în capitalul uman al Regiunii Centru, pentru asigurarea unei forţe de muncă cu un nivel de calificare ridicat, competitivă şi dinamică, capabilă să se adapteze la cerinţele unei pieţe a muncii flexibilă şi incluzivă, susţinută de parteneriate eficiente. PRIORITĂŢI

Prioritatea Linia

directoare integrata

Prioritatea 1. Promovarea unei abordari proactive privind reducerea şi prevenirea şomajului pentru categoriile cu dificultăţi de integrare socio-profesională: rromi, şomeri de lungă durată, persoane cu dizabilităţi, mineri, persoane peste 45 de ani, femei după concediul maternal, persoane instituţionalizate (din detenţie, din centre de plasament, şcoli speciale), tineri; Măsura 1.1-Dezvoltarea de programe adaptate nevoilor şomerilor, în special pentru şomerii de lungă durată, tineri şi grupuri vulnerabile; - dezvoltarea programelor de informare şi consiliere, - programe de formare/reconversie profesională pentru şomeri in special somerii proveniţi

din întreprinderi restructurate, a căror calificare nu mai corespunde cerintelor pieţei muncii - dezvoltarea de programe tip “job-rotation” - programe de formare/reconversie profesională pentru oferirea unei noi calificări tinerilor

care nu s-au încadrat în muncă în termen de 6 luni de la absolvire - progame de şansa a 2-a, însoţite de măsuri de acompaniament social în cazul tinerilor din

categorii dezavantajate, care nu au absolvit învăţămîntul obligatoriu şi nu a o calificare - implicarea şcolilor în parteneriat cu agenţii economci în programe de ucenicie - stimularea parteneriatelor pentru facilitarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă - programe de dezvoltare a agenţilor de muncă temporară care încadrează persoane

aparţinând categoriilor de persoane cu dificultăţi de integrare socio-profesională

17-18-19

54

Măsura 1.2- Dezvoltarea programelor de stimulare a angajatorilor pentru integrarea şi menţinerea în muncă a grupurilor vulnerabile

-stimularea si facilitarea accesului angajatorilor la accesarea de programe şi fonduri pentru dezvoltarea resurselor umane, având ca grupuri ţintă persoane aparţinând grupurilor dezavantajate

Indicatori: Indicatori de impact:

- reducerea ratei somajului pentru categorii de someri cu dificultati de integrare socio-profesionala

- cresterea nivelului de trai pentru categoriile mentionate si familiile lor - mentinerea pe piata muncii a categoriilor cu dificultati de integrare socio-profesionala

Indicatori de rezultat: - numar persoane incluse in programe de informare si consiliere - numar de cursuri de calificare si programe de formare organizate - numar locuri de munca nou create - procentul cu care a crescut rata ocuparii - numar persoane din grupuri dezavantajate ocupate - număr de agenţi de muncă temporară acreditaţi care încadrează persoane din categoriile

cu dificultăţi de integrare socio-profesională Prioritatea 2. Modernizarea serviciilor de ocupare Măsura 2.1 Întărirea capacităţii serviciilor de ocupare pentru furnizarea de servicii de ocupare de calitate - Cresterea capacitatii de analiza si prognoza privind piata muncii - Promovarea măsurilor active cu impact real pe piaţa muncii - Promovarea parteneriatului la nivel local, national si international cu alte servicii si institutii

de ocupare din tara si statele membre UE pentru identificarea si aplicarea celor mai bune practici în domeniul ocupării

- Dezvoltarea de centre tip self-service pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă Măsura 2.2 Instruirea personalului serviciilor de ocupare - dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu instituţii din statele membre pentru formarea

personalului şi schimb de expertiză - promovarea si stimularea învăţarii continuue de-a lungul vieţii prin programe adecvate

nevoilor acestora -dezvoltarea de programe pentru cresterea competitivitatii profesionale a personalului care furnizeaza servicii pentru persoane dezavantajate cu nevoi speciale

Indicatori:

Indicatori de impact: - cresterea ratei de ocupare - reducerea costurilor prin promovarea acelor masuri active care au impact real pe piata

muncii - reducerea numarului de persoane care revin in somaj.

Indicatori de rezultat: - numar proiecte si parteneriate dezvoltate de actorii implicati pe piata muncii - numar salariati ai serviciilor de ocupare care participa la formarea continua si schimb de

expertiza - numarul persoane care participa in programe pentru cresterea competitivitatii

profesionale a personalului care furnizeaza servicii pentru persoane dezavantajate cu nevoi speciale

20

55

- număr de centre self-service înfiinţate

Prioritatea 3. Promovarea calităţii şi productivităţii la locul de muncă Măsura 3.1 Creşterea gradului de participare a adulţilor în programele de educaţie şi formare profesională continua (perfectionare) - initierea/calificarea/recalificarea/perfectionare personalului din firme

Măsura 3.2 Stimularea firmelor pentru introducerea sistemelor de calitate, protectia mediului si standardelor sociale - programe de instruire în domeniul calităţii, protectiei mediului si standardelor sociale - consultanţă pentru întocmirea documentaţiilor de acreditare in domeniile mentionate - crearea de parteneriate cu firme nationale si internationale pentru transfer de know-how şi

expertiză în domeniul calităţii, protectiei mediului si standardelor sociale

Măsura 3.3 Dezvoltarea competentelor manageriale pentru toate nivelele manageriale in spiritul stimularii si promovarii calitatii la locul de muncă

- instruiri pentru managerii de la toate nivelele din întreprinderi - stimularea parteneriatului prin crearea de structuri asociative ale managerilor care să ducă

la creşterea competitivităţii firmelor româneşti pe piaţa internationala Indicatori:

Indicatori de impact: -cresterea productivitatii muncii -cresterea numarului firmelor certificate ISO - cresterea cifrei de afaceri a firmelor

Indicatori de rezultat: - numar de persoane care participa la programe de initiere si formare continua - numar de manageri instruiti in programe specifice - numar de programe promovate si finalizate - număr de firme acreditate ISO

17, 22

Prioritatea 4 Promovarea flexibilităţii şi adaptabilităţii pe piaţa muncii Măsura 4.1 Adaptarea sistemelor de învăţământ şi de formare profesională iniţială şi continua la cerinţele în schimbare ale pieţei muncii - dezvoltarea de programe flexibile de certificare a competentelor dobandite la locul de

muncă; - sprijinirea antreprenorilor în demersurile de adaptare a standardelor ocupaţionale la

cerinţele proprii - dezvoltarea reţelei de furnizori de formare profesională si continua şi stimularea acreditării

acestora pentru calificări de „nişă” - dezvoltarea capacitatii furnizorilor de formare profesionala si continua de a oferi servicii

corespunzatoare cerintelor pietei muncii - dezvoltarea de parteneriate între şcoli, agenţi economici şi alţi actori implicaţi pentru

adaptarea curriculei la nevoile pieţei Măsura 4.2 Adaptarea şi diversificarea programelor de măsuri active la cerinţele pieţei muncii - Identificarea nevoilor de competenţe şi calificări necesare pentru diminuarea

dezechilibrelor de pe piaţa muncii prin realizarea de studii de piaţă şi prognoze

20-21-24

56

- Evaluarea impactului măsurilor active şi stimularea măsurilor care dovedesc un impact real pe piaţa muncii

- Stimularea creării de observatoare ale pieţei muncii Indicatori:

Indicatori de impact: - creşterea eficacienţei programelor de masuri active promovate. - echibrarea raportului intre numarul de absolventi ai programelor de formare initiala si continua si numarul persoanelor absorbite pe piata muncii

Indicatori de rezultat:

- nr. solicitări/programe de certificare a competenţelor iniţiate/realizate - nr. studii/cercetări, prognoze realizate în scopul adaptării cererii la oferta de pe piaţa

muncii - programe de măsuri active evaluate/adaptate/iniţiate - nr. parteneriate realizate între şcoli-agenţi economici şi alţi parteneri - nr. furnizori de calificare acreditaţi - nr. noi acreditări pentru furnizorii de formare - nr. furnizori de formare consiliaţi

Prioritatea 5 Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural Măsura 5.1 Diminuarea deficitului de competenţe al angajaţilor şi persoanelor neocupate din

mediul rural - facilitarea accesului la formare al şomerilor şi personelor neocupate din mediul rural prin

diversificarea ofertei de programe de formare în sprijinul unei agriculturi competitive (pentru fermierii deţinători de teren agricol)

- facilitarea accesului la formare al şomerilor şi personelor neocupate din mediul rural prin diversificarea ofertei de programe de formare şi reconversie profesională în activităţi neagricole

- organizarea de cursuri pentru formarea competenţelor antreprenoriale - facilitarea accesului la programe de tipul a doua şansă pentru tinerii şi alte grupuri

dezavantajate din mediul rural care şi-au întrerupt studiile sau nu deţin o calificare Măsura 5.2 Stimularea dezvoltării de activităţi antreprenoriale în scopul valorificarii potentialului local si regional, menţinerii tradiţiilor locale, creşterii ocupării şi creşterii nivelului de trai

- dezvoltarea de programe si parteneriate pentru atragerea de fonduri în scopul creşterii ocuparii in mediul rural

- consultanţă pentru înfiinţarea de structuri asociative în mediul rural (ONG-uri, activităţi generatoare de venituri)

- organizarea de expoziţii pentru prezentarea şi promovarea produselor tradiţionale

Indicatori: Indicatori de impact:

- Cresterea ocuparii in mediul rural în activităţi conexe - Creşterea nivelului de calificarea populaţiei din mediul rural - Cresterea nivelului de trai in mediul rural

Indicatori de rezultat: - Persoane cuprinse in programe de formare - Numar de structuri asociative create in mediul rural - Numar locuri de munca nou create in mediul rural - Nr. participanţi la tărguri/expoziţii - Nr. produse promovate în cadrul expoziţiilor/târgurilor

17-23

57

BIBLIOGRAFIA

Institutul Naţional de Statistică – „Statistică Teritorială”, Bucureşti, 2005 Institutul Naţional de Statistică – „Anuarul Statistic al României”, Bucureşti, 2005 Institutul Naţional de Statistică – „Anuarul Statistic al României”, Bucureşti, 2004 Institutul Naţional de Statistică – „Anuarul Statistic al României”, Bucureşti, 2003 Institutul Naţional de Statistică – „Anuarul Statistic al României”, Bucureşti, 2002 Institutul Naţional de Statistică – „Anuarul Statistic al României”, Bucureşti, 2001 Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale – „Analiza trendurilor economiei locale şi a pieţei muncii regionale în Regiunea”, Bucureşti, 2005 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei – „Progamul Operaţional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane 2007-2013” Ministerul Integrării Europene – „Programul Operaţional Regional 2007-2013” Ministerul Finanţelor Publice – „Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013” Agenţia pentru Dezvoltare Regională CENTRU – „Planul de Dezvoltare Regională CENTRU 2007-2013” Guvernul României, Comisia Europeană - „Memorandum Comun de Incluziune Socială”, 2004 ***** Planul Naţional Anti-sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale ***** Planul Naţional de Acţiune în domeniul Ocupării 2004-2005 ***** Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ 2005-2013

www.insse.ro

Date post:	08-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU OCUPAREA FOR EI DE … 2006-2009_cqc07x.pdf · 2019-04-24 ·...

Documents