Planul de reintegrare avictimelor traficului defiinţe umane

Bune practici şi recomandări

Chişinău, 2008

© Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii “La Strada”

www.lastrada.md

email: assistance@lastrada.md

Această publicaţie a fost editată cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Danemarcei.

Ministerul nu poartă răspundere pentru opiniile exprimate în prezenta publicaţie.

Design coperta, machetare – Lilian Secrieru

Cuprins

1. Notă asupra ediţiei ........................................................ 3

2. Planul individual de protecţie. Experienţa Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare ......... 4

3. Planul de reintegrare. Experienţa Terre des Hommes ........................................................ 9

4. Planul Individual de Asistenţă. Experienţa Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie ............... 13

5. Planul individual de reintegrare. Experienţa Centrului de Prevenire a Traficului de Femei ............. 18

6. Planul de reintegrare. Recomandări ............................ 21

Notă asupra ediţieiFiecare persoană, identificată drept victimă a traficului de fiinţe umane, are dreptul să

beneficieze de un pachet complex de servicii de asistenţă, în conformitate cu standardele internaţionale şi legislaţia Republicii Moldova. Cum în majoritatea cazurilor persoana nu are un suport sau abilităţi pentru a reveni la un mod de viaţă normal şi sigur, un asemenea pachet trebuie să-i ofere comunitatea.

Acest pachet de servicii, oferit victimelor traficului de fiinţe umane, urmează a fi îndreptat spre acoperirea necesităţilor individuale a beneficiarilor. De asemenea, rezultatele analizei şi monitorizării procesului de reintegrare a victimei traficului denotă, spre regretul nostru, nu-meroase cazuri şi/sau situaţii de nereuşită sau reuşită parţială. Acestea se datorează deseori fie multiplelor referiri a persoanelor către diferiţi prestatori de servicii, fie unor planuri de reintegrare, elaborate fără a se ţine cont de riscurile şi problemele ce pot apărea în proces. Analiza acestor nereuşite scoate în evidenţă o cauză, calificată în ultimă instanţă drept una dintre principalii factori care determină de fapt gradul şi ritmul de reabilitare şi reintegrare a victimei – lipsa unui concept unic, a perceperii unice a etapelor de asistenţă, a rezultatului final, a indiciilor de evaluare a succesului, precum şi a unor Planuri de (re)integrare/indicii validate la nivel naţional.

Calitatea planurilor de (re)integrare influenţează întreg procesul de asistenţă a victimelor, iar intensitatea şi durata acestuia urmează a fi alese în funcţie de necesităţile victimelor şi de profilul psiho-social al beneficiarelor. O influenţă asupra procesului de reintegrare exercită la fel şi alţi factori, ce urmează a fi luaţi în considerare de personalul asistenţei sociale pe întregul proces de oferire a asistenţei, cum ar fi:

- capacităţile individuale şi motivarea persoanei traficate; - sprijinul persoanelor apropiate; - gradul de pregătire a comunităţii (societăţii) de a accepta aceste persoane. Un rol important în aprecierea calităţii planurilor de (re)integrare, a concordanţei între

timpul şi resursele alocate, îl are procedura de evaluare a succesului (re)integrării. Actualmente, în Republica Moldova, o sarcină actuală şi importantă pentru furnizorii de servicii către vic-timele traficului este definirea metodologiei de evaluare a procesului de (re)integrare şi a in-dicilor (calitativi şi cantitativi) succesului (re)integrării.

Introducerea indicilor de evaluare a succesului de (re)integrare ar permite:- îmbunătăţirea şi definitivarea procedurii de monitorizare a procesului de acordare a

asistenţei şi protecţiei la toate etapele de (re)integrare;- identificarea celor mai eficiente metode de lucru cu persoanele traficate şi perfecţionarea

activităţii de (re)integare, inclusiv evitând repetarea greşelilor;- sporirea eficienţei utilizării materialelor disponibile, resurselor de muncă şi financiare. În scopul prezentării şi analizei planurilor de (re)integrare existente, elaborării unor

recomandări pentru Planul de reintegrare din cadrul Sistemului Naţional de Referire, Centrul Internaţional „La Strada” a iniţiat, în octombrie 2007, cel de-al IV-lea Atelier de Bune Practici. Realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Danemarcei, Atelierul a fost organizat în cadrul Programului de consolidare a capacităţii naţionale în domeniul antitrafic, lansat în 2004, fiind destinat asistenţilor sociali, participanţi la programul Sistemului Naţional de Referire, coordonatorilor de program, managerilor în domeniul asistenţei victimelor trafi-cului de fiinţe umane.

Prezenta ediţie constituie o compilare a Planurilor de reintegrare ale organizaţiilor din Republica Moldova, o prezentare a metodologiei de lucru privind evaluarea necesităţilor bene-ficiarului, a lucrului echipei multidisciplinare, a elementelor Planurilor de reintegrare, cuprin-zând şi o serie de recomandări pentru elaborarea unui Plan comun de (re)integrare la nivel de stat. Autorii publicaţiilor, reprezentanţi ai mai multor organizaţii (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Republica Moldova, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Mi-siunea în Moldova, Terre des Hommes, Centrul de Prevenire a Traficului de Femei), speră că aceste practici şi recomandări vor fi utile specialiştilor din organizaţiile de stat şi neguverna-mentale, participante la Sistemul Naţional de Referire, precum unei colaborări ulterioare cu cei cărora le este destinată.

PLANUL INDIVIDUAL DE PROTECŢIE

Anastasia BLAJIN, asistent social, Proiectul „Oportunităţi mai bune pentru tineri şi femei”, Programul „Dezvoltare Locală şi Regională” al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Republica Moldova

Centrele de Reintegrare Socială vin să răspundă deficitului de servicii sociale specializate, destinate atât tinerilor ce au crescut şi au fost educaţi în cadrul sistemului rezidenţial, cât şi femeilor cu copii în situaţie de risc şi în situaţie de criză sau femeilor gravide, predispuse să-şi abandoneze copilul. Prin intermediul acestor Cen tre, Proiectul „Oportunităţi mai bune pentru tineri şi femei” îşi propune să reducă numărul persoanelor vulnerabile, supuse riscului de a fi marginalizate social, abuzate fizic şi psihic sau exploatate. În cadrul funcţionării Centrelor, în 2006 a fost elaborat şi aplicat Planul individualizat de protecţie (PIP).

Scopul proiectului este „dezvoltarea unor servicii de sprijin în vederea integrării socio-economice şi profesionale” a absolvenţilor şcolilor internat – orfani sau lipsiţi de îngrijirea familiei, a mamelor cu copii şi a gravidelor în situaţie de risc sau criză prin asigurarea găzduirii acestora (până la 12 luni), în condiţii apropiate de cele din familie, consiliere psiho-socială, dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă, activităţi de mediere şi facilitare a accesului beneficiarilor pe piaţa muncii, suport financiar şi material. Proiectul va crea locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile, va identifica locurile de muncă vacante disponibile şi va organiza instruiri profesionale.

Un asemenea scop este bazat pe necesităţile identificate în rândul beneficiarilor, iar în urma evaluării detaliate a nevoilor determinate se întocmeşte Planul Individualizat de Protecţie (PIP).

6

PLA

NU

L IN

DIV

IDU

AL

DE

PRO

TECŢ

IE.

Expe

rien

ţa P

rogr

amul

ui N

aţiu

nilo

r U

nite

pen

tru

Dez

volt

are

EVALUAREA NECESITĂŢILOR

Planul individualizat de protecţie1 este un instrument elaborat cu scopul organizării şi co or-donării activităţii de asistenţă a copilului aflat în dificultate, pentru care a fost luată o măsură de protecţie specială a acestuia. PIP este un rezultat al evaluării iniţiale a situaţiei beneficia-rului, precum şi al evaluării detaliate a situaţiei acestuia de către echipa multidisciplinară şi e întocmit de managerul de caz desemnat pentru instrumentarea cazului.

Evaluarea detaliată vizează, în funcţie de nevoile şi particularităţile beneficiarului, aspecte de ordin

• social• psihologic• medical• educaţional• juridic.În acest sens, evaluarea detaliată presupune intervenţia mai multor profesionişti. Anume

ei alcătuiesc echipa multidisciplinară a cazului. În funcţie de problematica identificată, ca ur-mare a evaluării iniţiale, trebuie să se cunoască situaţia asupra căreia urmează să se intervină. Trebuie, de asemenea, identificate nevoile persoanei, precum şi resursele necesare (pentru a putea sprijini realizarea intervenţiei).

Evaluarea trebuie să contribuie, printr-o cunoaştere suficientă a situaţiei beneficiarului, la întocmirea PIP-ului şi trebuie să răspundă următoarelor întrebări:

• Care sunt obiectivele finale ale intervenţiei?• Care sunt resursele puse la dispoziţia beneficiarului pentru realizarea obiectivelor

stabilite?• Cât timp, estimativ, va fi necesar pentru realizarea acestor obiective?Pentru a ne asigura că se realizează o evaluare completă, trebuie să analizăm toate do-

meniile de existenţa ale beneficiarului.

1. Viaţa socialăIndicatorii acestui domeniu se referă la evaluarea relaţiilor sociale ale beneficiarului cu

şi în comunitate.• Pe ce fel de suport social se poate baza beneficiarul.• Cum utilizează beneficiarul resursele existente în comunitate.• Ce fel de interacţiuni are beneficiarul cu şcoala, biserica, vecinii, angajatorii, prietenii,

serviciile sociale.

2. Situaţia economică• Care este cauza/cauzele problemelor economice.• Care a fost situaţia anterioară.• Ce soluţii au fost utilizate pentru depăşirea situaţiei de criză.• Care au fost rezultatele.

3. Aspecte de mediu• Are o locuinţă proprie/sigură?• Are la dispoziţie instalaţii sanitare adecvate?• Are la dispoziţie mijloace de transport?

4. Aspecte de sănătate mentală• Există semne de stări depresive la vreun membru al familiei?• Urmează cineva din familie vreun tratament pentru o boală psihică?• Sunt consumatori de alcool, droguri în rândul membrilor familiei?

5. Aspecte de sănătate fizicăPe lângă descrierea stării de sănătate sunt necesare şi observările.• Evoluţia bolii, stări cronice, disabilităţi.• Obiceiuri de alimentaţie şi odihnă.• Aspectul general al beneficiarului (aspectul pielii, părului, unghiilor...).

1 În conformitate cu metodologia de implementare a Standardelor Minime de Calitate pentru serviciile de tip rezidenţial din România

7

PLAN

UL IN

DIVID

UA

L DE PRO

TECŢIE.Experienţa Program

ului Naţiunilor U

nite pentru Dezvoltare

METODOLOGIA

Planul individualizat de protecţie (PIP) se întocmeşte de managerul de caz, împreună cu echipa multidisciplinară, în baza evaluării psihosociale iniţiale şi a evaluării detaliate a situaţiei copilului, în context socio-familial şi cultural. Evaluarea psihosocială iniţială are loc anterior plasării copilului în centru, iar evaluarea detaliată după acest moment.

Întocmirea PIP începe imediat după înregistrarea cererii pentru instituirea unei măsuri de protecţie specială ca urmare a solicitării directe a familiei/reprezentantului legal al copi-lului sau a referirii din partea Secţiei de Asistenţă Socială, respectiv a persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială din cadrul primăriilor.

Planul este stabilit/revizuit o dată la trei luni şi completat în situaţia în care intervin mo dificări. Chiar dacă Planul de protecţie este un instrument specific cazului, intervenţia vizează implicarea tuturor factorilor de influenţă: familia, instituţia, şcoala, biserica şi co-munitatea.

Se recomandă întocmirea PIP-ului timp de 20 de zile de la sesizarea cazului, după evalu-area detaliată a clientului, aplicând un şir de instrumente specifice asistenţei sociale:

• genograma• ancheta socială• ecomapa• interviul• observaţia • consilierea etc.

Planul individualizat de protecţie poate avea drept finalitate, după caz: a) reintegrarea în familie; b) integrarea în familia extinsă; c) plasamentul în familia substitutivă; d) integrarea socioprofesională a tinerilor cu vârsta de 18 ani, care părăsesc sistemulde protecţie a copilului.

Instrucţiuni pentru completarea PIP

Partea introductivă

În dreptul rubricii „Responsabil pentru aplicarea măsurii de protecţie” se completează cu titulatura serviciului/compartimentului, care are obligaţia monitorizării copilului pe în-treaga perioadă a măsurii de protecţie (de exemplu, serviciul alternativ de tip familial din cadrul Centrului de Reintegrare Socială pentru Tineri, în situaţia plasării copilului) şi numele şefului serviciului respectiv.

În dreptul rubricii „Reprezentantul legal al copilului” se completează numele pă rin ţilor sau reprezentantului legal al copilului.

În dreptul rubricii „Membrii echipei şi instituţia din care provin” se completează cu numele tuturor profesioniştilor care au contribuit la elaborarea PIP, care pot fi din aceeaşi instituţie cu managerul de caz sau nu.

Prestaţiile pot fi în bani sau în natură şi cuprind alocaţiile pentru copii, alocaţiile familiale, alte ajutoare speciale. În situaţia în care managerul de caz constată că familia şi/sau copilul în cauză au dreptul la o anume prestaţie, el trebuie să sprijine familia în demersurile de obţinere a dreptului respectiv (de exemplu, să contacteze autoritatea sau organizaţia care furnizează prestaţia în cauză, să sprijine familia la întocmirea documentaţiei necesare, să acompanieze familia atunci când consideră că acest lucru este necesar ş.a.).

Serviciile sunt furnizate, în funcţie de nevoile copilului şi, după caz, ale familiei şi altor persoane importante pentru copil, în diferite arii de intervenţie: promovarea şi protecţia drepturilor copilului, educaţie, sănătate, reabilitare etc.

În dreptul rubricii „Responsabil de caz/persoana responsabilă” se înscriu: numele responsabililor de caz, respectiv profesioniştii care îndeplinesc con-• diţiile conform SMO privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului.

8

PLA

NU

L IN

DIV

IDU

AL

DE

PRO

TECŢ

IE.

Expe

rien

ţa P

rogr

amul

ui N

aţiu

nilo

r U

nite

pen

tru

Dez

volt

are

numele persoanelor responsabile, respectiv profesioniştii din servicii aflate în • alte domenii decât cel al protecţiei copilului (de exemplu, servicii medicale furnizate în unităţi spitaliceşti sau ambulatorii, servicii educaţionale furnizate în unităţile de învăţământ, servicii de reabilitare a copilului abuzat, neglijat).

Intervenţiile se referă la acele acţiuni care ţin de monitorizarea desfăşurării PIP de către managerul de caz (de exemplu, programarea întâlnirilor cu copilul şi familia, având diverse scopuri cum ar fi evaluarea, acompanierea, negocierea conflictelor, monitorizarea cazului după reintegrare etc., programarea reevaluării situaţiei copilului). Astfel, la rubrica „Respon-sabil de caz/persoana responsabilă” se trece fie managerul de caz, fie persoana căreia i-a delegat o anume sarcină care se poate trece la capitolul intervenţii.

PLAN INDIVIDUALIZAT DE PROTECŢIE

Numele şi prenumele copilului ........................................................................................................CNP .....................................................................................................................................................Nr./data ..............................................................................................................................................Responsabil pentru aplicarea măsurii de protecţie........................................................................Reprezentantul legal al copilului ......................................................................................................Domiciliul ...........................................................................................................................................Data realizării/revizuirii planului individualizat de protecţie.......................................................Dosarul nr............................................................................................................................................Managerul de caz ...............................................................................................................................Membrii echipei şi instituţia din care provin .................................................................................

PRESTAŢIITipul Cuantumul Autoritatea locală responsabilă Data de începere Perioada de acordare

SERVICIITipul Instituţia

responsabilăObiective generale

Data începerii

Perioada de desfăşurare

Responsabil de caz

Protecţia copilului

Educaţia formală şi nonformală/informală

Sănătate

Reabilitare

Altele

SERVICIITipul Instituţia

responsabilăObiective generale

Data începerii

Perioada de desfăşurare

Responsabil de caz

__________________________________________________________________________________________________________________________________________

Managerul de cazMembrii echipeiSef ServiciuDirectorul institutiei responsabile

PLANUL DE REINTEGRARE

Cristina TRIBOI, coordonator teren protecţia copilului, Proiectul FACT, Fundaţia Terre des hommes (Lausanne, Elveţia), reprezentanţa în Moldova, şi ONG „Salvaţi Copiii” Moldova

Proiectul FACT, chiar de la începutul implementării lui, şi-a propus, între altele, să devină o resursă metodologică pentru autorităţile publice locale, responsabile de protecţia copilului. Astfel, realizarea obiectivelor acestuia a fost orientată spre asistarea, în primă instanţă, a Ministerului Educaţiei şi Tineretului, apoi, începând cu 2007, a Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului în realizarea efectivă a obligaţiilor de repatriere şi reintegrare ulterioară a copiilor, victime ale traficului şi exploatării.

Drept punct de pornire a servit analiza misiunilor de repatriere realizate şi evaluarea rezultatelor acestora.

Non profit Swiss Foundation, LAUSANNEReprezentanţa în Moldova

10

PLA

NU

L D

E RE

INTE

GRA

RE.

Expe

rien

ţa T

erre

des

Hom

mes

EVALUAREA NEVOILORS-a constatat că majoritatea copiilor repatriaţi, erau imediat predaţi părinţilor sau rude-

lor apropiate, fără a fi evaluate în detalii cauzele plecării copiilor şi fără a fi analizate riscurile revenirii imediate în familie, fără asigurarea unei susţineri morale sau materiale şi fără o supraveghere sistematică.

Din acest motiv, echipa FACT a propus ca, imediat după revenirea în ţară, cazul fiecărui copil să fie reevaluat, rediagnosticat şi, în baza diagnosticului, elab-orat un Plan individual de reintegrare (PIR). Aşa cum procedura de elaborare şi punere în aplicare a PIR era una nouă şi necesita coordonarea eforturilor tuturor actorilor implicaţi în soluţionarea unui caz, FACT a prevăzut implementarea în paralel a unui pro-ces de monitorizare şi evaluare a acţiunilor, cu revizuirea anuală a

structurii PIR. Astfel, versiunea preliminară a acestuia a fost revizuită de cel puţin trei ori şi continuă a fi monitorizată până la identificarea unei versiuni, care să fie atotcuprinzătoare, clară, lesne de aplicat şi adaptabilă fiecărui caz individual.

METODOLOGIAElaborarea PIR este un proces complex, care se realizează în două etape. Versiunea

preliminară a PIR este rezultatul muncii reprezentanţilor autorităţilor publice locale (sec-retarul Consiliului local/comunal şi/sau primarul, directorul adjunct pentru educaţie sau fostul/actualul diriginte de clasă, sora medicală etc.) din comunităţile de origine ale copilu-lui şi familiei, care constituie o echipă completă cu reprezentanţii serviciilor raionale (spe-cialistul în protecţia copilului, specialistul în problemele familiei cu copii în situaţie de risc, inspectorul pentru minori şi moravuri, medicul de familie etc.). Această versiune a PIR este una proiectivă, se bazează doar pe informaţia factologico-documentară, acumulată înaintea repatrierii copilului, şi nu ia în considerare comportamentul părinţilor/rudelor la primele întâlniri cu copilul şi nici dorinţa copilului de a reveni în familia biologică/lărgită sau de a accepta o altă formă de protecţie.

Versiunea finală a PIR se elaborează după sosirea copilului în Moldova şi se ba zea-ză pe:

evaluarea detaliată a condiţiilor familiei în care va merge copilul;• evaluarea capacităţilor părinţilor/tutorilor de a răspunde necesităţilor copilului;• dorinţa copilului de a reveni/merge în familie; • capacităţile serviciilor comunitare şi raionale de a răspunde nevoilor copilului şi • familiei etc.

La elaborarea acestei versiuni lucrează aceiaşi echipă, iar documentul, la final, este semnat de primar şi responsabilul de caz.

Structura PIR cuprinde următoarele compartimente:Identitatea copilului – numele şi prenumele, vârsta, informaţie succintă privind mo-•

Dovadă acestora au servit ca-zurile copiilor repatriaţi anterior şi identificaţi din nou în diferite oraşe ale Federaţiei Ruse.

tivul repatrierii (maximum 6 rânduri).Definirea problemei – prezentarea scurtă a ca-• zului (informaţia se ia din evaluarea iniţială a situaţiei; maximum jumătate de pagină).Metode utilizate la elaborarea PIR – informaţie • succintă despre metodele şi mijloacele de acu-mulare a informaţiilor pentru elaborarea PIR (vizite de evaluare, discuţii cu mem-brii familiei şi reprezentanţi ai autorităţilor etc.); este de ajuns să fie enumerate doar acţiunile care au fost realizate; se ştie că pentru fiecare dintre acestea se elaborează rapoarte, note informative, evaluări etc., care fac parte din dosar (max. 6 rânduri).Concluzii, comentarii şi propuneri – enumerarea concluziilor despre caz şi a pro-• punerilor de îmbunătăţire a situaţiei (maximum jumătate de pagină).Obiectivele PIR (de pildă, reintegrare în familie, adopţie, profesionalizare, plasa-• ment instituţional etc.) – explicarea obiectivului/obiectivelor PIR (max. 3 rânduri)Acţiuni – informaţie inclusă într-un tabel în care sunt enumerate acţiunile, termenii • de realizare a acestora şi responsabilii (max. 1 pagină).Resurse implicate (administrative, financiare, umane) – enumerarea resurselor uti-• lizate pentru implementarea PIR (de exemplu, administrative – autoritatea tutelară

În majoritatea cazurilor asistate de FACT, responsabil de caz a fost numit specialistul în protecţia copi-lului (Direcţia Generală Învăţământ, Tineret şi Sport).

11

PLAN

UL D

E REINTEG

RARE.

Experienţa Terre des Hom

mes

din raionul Făleşti; financiare: APL – 1000 lei, SASPF – 500 lei, FACT – 1700 lei; umane: profesorul de matematică xxxx (maximum jumătate de pagină).Data începerii intervenţiei – se notează data începerii efective a intervenţiilor • (max. 1 rând).Durata intervenţiei – se notează durată proiectivă a intervenţiilor (max. 1 rând).• Data primei evaluări – se notează data la care va fi realizată prima evaluare a im-• pactului intervenţiilor PIR (max. 1 rând).Responsabil de caz – se notează numele responsabilului de caz; există situaţii în • care unele instituţii preferă să numească responsabil instituţional de caz – se va nota numele acestuia şi instituţia care-l numeşte (max. 3 rânduri).Comentarii – se notează doar informaţii sau comentarii specifice cazului • (max. 5 rânduri).Semnături – semnează primarul comunităţii în care va fi reintegrat copilul şi re-• sponsabilul de caz.

PLAN INDIVIDUAL DE REINTEGRARENr. dosarului: _________________Numele şi prenumele copilului: ________________________________Vârsta (data, luna şi anul naşterii): ______________________________Informaţie succintă privind motivul repatrierii: _______________________________ Definirea problemei: _________________________________________________ Metode utilizate la elaborarea PIR: _______________________________________ Concluzii, comentarii şi propuneri: _______________________________________ Obiectivele PIR: _____________________________________________________ Acţiuni

Nr. Activităţi Termene Responsabili

1.2.

Resurse implicateAdministrative: _________________________________________________________ Umane: _______________________________________________________________ Financiare: _____________________________________________________________ Data începerii intervenţiei: _________________Durata intervenţiei: ______________________Data primei evaluări: _____________________Responsabil de caz: ______________________Comentarii:____________________________________________________________ Semnături: _________________ ______________________ Primar Responsabil de caz

Anexa 1la Planul individual de reintegrare a minorului ________________,

dosar nr. ____________Nr. Obiecte/ activităţi/

serviciiUnităţi Suma

(lei)Originea

cheltuielilorTranşa I Tranşa II Tranşa III

Semnături:Contribuabilul I: ________________________Contribuabilul II: ________________________ Contribuabilul n: ________________________ Responsabil de caz: ________________________ Primar: ________________________

Versiunea finală a PIR are în anexă un buget, care este expresia financiară a PIR. Acesta, la rândul său, este semnat de fiecare contribuabil, care şi-a asumat responsabilitatea să susţină financiar o acţiune sau alta.

12

PLA

NU

L D

E RE

INTE

GRA

RE.

Expe

rien

ţa T

erre

des

Hom

mes

MONITORIZARE ŞI EVALUARE Monitorizarea realizării PIR este un proces continuu şi se realizează de către respons-

abilul de caz, care este obligat să amintească fiecărei instituţii/persoane despre angajamentele asumate. Evaluarea impactului intervenţiilor se realizează proiectiv o dată la 3 luni, însă, în unele cazuri, mai des. În cadrul FACT, procesul a fost organizat şi desfăşurat de către coordo-natorul naţional, iar în perspectivă, acesta va ţine de responsabilitatea instituţiei/structurii, care va gestiona procesul de repatriere. Rezultatele evaluării sunt centralizate în Raportul de vizită.

Anexa 3RAPORT DE VIZITĂ

Data vizitei:_________________ Nr. dosarului:________________Scopul vizitei: __________________________________________________________ Date despre copilNumele, prenumele copilului: ______________________________________________ Localitatea (raion, comună, sat): _____________________________________________ Includerea în procesul educaţionalGrădiniţa ______________________________________________________________ Şcoală-internat __________________________________________________________ Şcoala ________________________________________________________________ Profesionalizare _________________________________________________________ Frecvenţa Bună _______; Satisfăcătoare _______; Nesatisfăcătoare _______Reuşita şcolară: _________________________________________________________ Relaţiile cu colegii: _______________________________________________________ Aptitudini: _____________________________________________________________

DATE DESPRE FAMILIA ÎN CARE A FOST PLASAT COPILUL (se completează la I vizită şi dacă nu apar schimbări,

la vizite ulterioare nu se mai completează)Nr. Numele şi prenumele Gradul rudeniei Data, luna, anul naşterii Menţiuni

Climatul familial Relaţiile cu membrii adulţi ai familiei: ________________________________________ Relaţiile cu copiii din familie: _______________________________________________ Altele: ________________________________________________________________ Concluzii: _____________________________________________________________ Numele, funcţia şi semnătura participanţilor la vizită:_____________________________ Numele, funcţia şi semnătura autorului raportului: _____________________

În baza evaluărilor trimestriale se operează corectări/completări la acţiunile prevăzute în PIR şi, bineînţeles, în anexa financiară. Acestea sunt sintetizate în documente-anexă, care primesc număr de ordine următor primei.

Anexa 4NOTĂ FINALĂ

Data elaborării:________________Nr. dosarului:_________________Numele, prenumele copilului: __________________________________________ Obiectivele PIR (conform documentului iniţial, inclusiv comentariile adiţionale, în cazul schimbării acestora): ______________________________________________________ Realizări: _______________________________________________________________ Motivul închiderii cazului (argumentare): _____________________________________ Responsabil de caz: _________________

Încheierea PIR se face cu o Notă finală în care se menţionează performanţele, eşecurile şi decizia de a finaliza implementarea acestuia.

PLANUL DE REINTEGRARE

Valentina SEUŢA, asistent social superior, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Misiunea în Moldova

Reintegrarea presupune reinserţia sigură, demnă şi durabilă a victimei în familie şi societate. Respectiv, asistenţa de reintegrare pentru victimele traficului de fiinţe umane poate include o gama largă de servicii: cazare, asistenţă medicală, socială, psihologică, consultanţă juridică, suport pentru reintegrare, inclusiv instruire profesională şi angajare în câmpul muncii.

Asistenţa de reintegrare se acordă victimei TFU cu con sim-ţă mântul acesteia, după ce ea a fost informată, respectându-i-se intimitatea şi confidenţialitatea.

14

PLA

NU

L D

E RE

INTE

GRA

RE.

Expe

rien

ţa O

rgan

izaţ

iei I

nter

naţi

onal

e pe

ntru

Mig

raţi

eEVALUAREA NECESITĂŢILORPentru a acorda asistenţă de reintegrare reuşită este nevoie de evaluarea posibilităţilor

de reintegrare, care e de o importanţă majoră pentru elaborarea Planului de reintegrare pentru fiecare victimă în parte şi include:

- Evaluarea individuală, orientată spre factori care ţin direct de victimă şi - Evaluarea situaţională, orientată spre situaţii din mediul victimei.Evaluarea individuală se face în baza următoarelor criterii:- nevoile victimei, care includ necesităţi fizice, psihologice, psihiatrice, juridice, sociale

şi economice;- dorinţele particulare ale victimei privind opţiuni speciale de rein-

tegrare, care pot sau nu pot fi disponibile;- particularităţile victimei: vârsta ei, nivelul educaţiei sau experienţa

de muncă;- nivelul perceput al motivaţiei victimei.Evaluarea situaţională a opţiunilor de reintegrare pentru fiecare

victimă se face în baza următoarelor criterii:- opţiunile disponibile pentru reintegrare (de exemplu, unele

tipuri de instruire profesională pot să nu fie disponibile în comunitate; la fel, adăposturile, serviciile medicale, programele de asistenţă socială, guvernamentală pot fi sau nu pot fi disponibile);

- relevanţa asistenţei de reintegrare propusă victimei (instruirea profesională trebuie să fie relevantă comunităţii victimei; de exemplu, instruirea profesională de secretar în oficiu computerizat poate fi inutilă, dacă această profesie nu e o ocupaţie tipică în comunitate).

Evaluarea individuală este efectuată de către per-soanele care sunt cele mai familiarizate cu cazul vic-timei, de regulă, managerul de caz, asistentul social sau psihologul.

La elaborarea planului de reintegrare victimele sunt ajutate să-şi fixeze scopuri realiste în conformi-tate cu necesităţile personale, aptitudini şi calificări, dar şi cu oportunităţile disponibile la locul de reşedinţă.

METODOLOGIAÎn baza evaluării individuale şi situaţionale se elaborează un Plan de reintegrare. Se

planifică activităţile care urmează a fi desfăşurate, cine va fi responsabil de efectuarea lor şi unde vor fi realizate. Rezultatele aşteptate, de asemenea, sunt identificate. Dacă apare o problemă nouă, aceasta este adăugată corespunzător metodologiei de elaborare a planului.

Un plan de reintegrare poate include următoarele momente: - medical /sănătate;- financiar (suport pentru reintegrare, inclusiv membrilor familiei sau/şi persoanelor

care se află la întreţinere);- juridic (proceduri penale, civile);- psihologic;- social;- instruire profesională;- activităţi de generare a veniturilor;- angajare în câmpul muncii.Planul individual de reintegrare schiţat de managerul de caz şi beneficiar este discutat

la şedinţa grupului multidisciplinar (specialiştii care vor fi implicaţi în realizarea planului), după care este coordonat de persoana asistată.

Planul individual de reintegrare/intervenţie Dosar nr. _____________________________________________________________ Organizaţia de referinţă: __________________________________________________ Data realizării Planului de intervenţie: ________________________________________ Manager de caz: ________________________________________________________ Numele, prenumele beneficiarului: __________________________________________ Data şi locul naşterii: ____________________________________________________I. Situaţia actuală (enumeraţi problemele beneficiarului) descrisă de:a. Asistentul social ______________________________________________________ b. Psiholog ____________________________________________________________

15

PLAN

UL D

E REINTEG

RARE.

Experienţa Organizaţiei Internaţionale pentru M

igraţiec. Medic ______________________________________________________________ d. Alţi specialişti care lucrează cu beneficiarul (jurist) __________________________ II. Situaţia dorită descrisă de beneficiar:___________________________________ III. Ierarhizarea problemelor1._________________________________________________________________ 2._________________________________________________________________ 3._________________________________________________________________ IV. Planul de intervenţie

Obiectiv Activitate Termen de realizare

Respon-sabil

Resurse/ buget

Rezultate aşteptate

Factori de risc

V. Modificări ale planului de intervenţieModificări ulte-

rioareTermen de realizare

Responsabil Argumente Rezultate aşteptate

VI. Observaţii__________________________________________________________________________________________________________________________________________ Semnătura asistentului social: ________________Semnătura beneficiarului: ________________Data: ________________

Planul Individual de reintegrare (exemplu)Nume, Prenume V.I

Data naşterii XX.XX.1989 Adresa Comunitatea X Perioada aflării în Centrul de Reabilitare 3 săptămâni (24 august – 15 septembrie 2005) Numele, prenumele managerului de caz

Asistent social, Centrul de Reabilitare/Asistent social, ONG, membru al echipei multidisciplinare SNR

Situaţia curentă a beneficiarei:a) socio-economică Beneficiara a fost referită la Centrul de Reabilitare de către Cen-

trul de Plasament Temporar al Minorilor (MAI).Provine dintr-o familie dezorganizată, unde ambii părinţi fac abuz de alcool. În familie persistă violenţa fizică între mamă şi tată.În urma vizitei specialistului de la Centrul de Reabilitare la domiciliu, s-a constatat că beneficiara nu poate fi plasată în familie pentru perioada de început. Este necesar de a lucra iniţial cu părinţii.Beneficiara nu are nici chiar lucruri de primă necesitate: haine, încălţăminte, nu are buletin de identitate. Acestea nu pot fi procu-rate de către părinţi, deoarece ei sunt şomeri.Beneficiara doreşte să obţină o profesie după perioada de reabili-tare. Mama a dat acordul pentru semnarea Planului de reintegrare (mama a fost invitată la Centru).

b) psihologică Se subapreciază, manifestări de anxietate, dezechilibru emoţional

c) medicală Are nevoie de tratament medical (tensiune intercraniană)

d) juridică Obţinerea buletinului de identitate, asistenţa avocatului

Obiective: • reabilitare • profesionalizare • reintegrare în familie • integrare pe piaţa muncii

16

PLA

NU

L D

E RE

INTE

GRA

RE.

Expe

rien

ţa O

rgan

izaţ

iei I

nter

naţi

onal

e pe

ntru

Mig

raţi

eAcţiuni Activităţi Termene Responsabili

- încheierea acordului de responsabilitate - plasarea beneficiarei în familia surorii - înscrierea la cursuri de profesionalizare (croitor-cusătoreasă) - procurarea articolelor de primă necesitate (haine, încălţăminte, veselă, plapumă, lenje-rie de pat)- procurarea materi-alelor pentru practică - închirierea gazdei - consultaţii psiho-logice - medierea relaţiilor familiale

12 septembrie

15 septembrie

05 octombrie

10 septembrie

20 octombrie

05 septembrie Pe perioada de studii

Pe perioada cursurilor (9 luni)

Mama, APL

APL

AOFM

OIM

OIM APL, ATISSNR, AS, ONG

Buget plani-ficat pentru reintegrare

- Procurarea hainelor - Lucruri pentru igiena personală şi produse alimentare (perioada – 9 luni)- Materiale pentru practică, rechizite şcolare - Ajutor material- Achitarea chiriei - Maşină de cusut - Asistentă în angajare în câmpul muncii

1.800 lei3.700 lei

2.900 lei

500 lei1.800 lei2.500 lei-

OIMOIM

OIM

AS. SNRAOFM, OIMLa Strada AOFM

Monitori-zarea pro-cesului de reintegrare în familie şi societate

Septembrie 2005 - februarie 2006 – 3 ori pe săptămânaS-a efectuat evaluarea reintegrării. Evaluarea individuală de către managerul de caz de la Centrul de Reabilitare şi cea situaţională de către managerul de caz din comunitate în cadrul SNR. Beneficiara a fost plasată în familia extinsă, a fost înscrisă la cursuri de profesionalizare. Au fost procurate articole de primă necesitate şi materiale pentru lecţiile practice din cadrul cursurilor profesionale. Pe perioada studiilor beneficiara a închiriat un apartament. S-a lucrat asupra medierii relaţiilor familiale.Primăria s-a inclus activ în ameliorarea climatului psi-hologic din familia beneficiarei. Părinţilor li s-a acordat tratament (dezalcoolizare).Beneficiarei i s-a acordat sprijin material şi moral pe parcursul studiilor.Februarie 2006 - mai 2006 – o data pe săptămânăSusţinerea materială şi morală a beneficiarei. Includerea beneficiarei într-un atelier de menaj (croşetă, broderie etc.) Încurajarea beneficiarei în cadrul Campaniei “Nu violenţei domestice”.Readresarea beneficiarei la consultaţii psihologice. Lucrul cu familia (manager de caz din cadrul SNR).Mai 2006 - decembrie 2006 – de 2 ori pe lună• Suport în angajare temporar la fabrica de confecţii pentru perioada de vacanţă (iunie, iulie, august)• Susţinerea în timpul perioadei de studii (septembrie - noiembrie). Succese de reintegrare în familie• Suport material pentru perioada de studii• Suport la angajarea în câmpul muncii• Sprijin moral în timpul primei luni de lucru• Oferit sprijin pe o perioadă de 2 luni – post-reintegrare

Iniţial managerul de caz OIM, ulte-rior managerul de caz SNR

17

PLAN

UL D

E REINTEG

RARE.

Experienţa Organizaţiei Internaţionale pentru M

igraţieMONITORIZARE ŞI EVALUARE În procesul de monitorizare a cazului sunt folosite un şir de instrumente, care îi ajută

managerului de caz şi grupului multidisciplinar la planificarea activităţilor şi evaluarea continuă a rezultatelor. În cazul în care persoana beneficiază de studii se administrează următorul formular:

Formular pentru serviciiNumele, prenumele: _____________________________________________________ Perioada studiilor: ______________________________________________________ Instituţia de învăţământ, specialitatea ________________________________________ Pachet primar pentru cazare

Nr. Data primirii Denumirea articolului

Suma Semnătura beneficiarului

Semnătura administratorului

Rambursarea cheltuielilor de transportNr. Data primirii Suma Semnătura beneficiarului Semnătura administratorului

Pachet alimentar lunarNr. Data primirii Suma Semnătura beneficiarului Semnătura administratorului

Pachet igienic lunarNr. Data primirii Suma Semnătura beneficiarului Semnătura administratorului

BursăNr. Data primirii Suma Semnătura beneficiarului Semnătura administratorului

Alte serviciiNr. Data primirii Denumirea serviciului Suma Semnătura beneficiarului Semnătura

administratorului

Asistenţa a fost încheiată la data: ___ /___ /______Suma totală acordată: _______________________Semnătura administratorului: __________________Realizarea planului individual de asistenţă este monitorizată de către specialistul respon-sabil pentru echipa multidisciplinară şi verificată împreună cu membrii echipei care sunt implicaţi. Monitorizarea este documentată.Rolul managerului de caz în realizarea planului individual de asistenţă este de a coordona şi facilita fluxul informaţional întru a atinge cel mai bun rezultat pentru beneficiar.

Durata planului individual de asistenţă depinde de fiecare caz în parte. Aceasta nu trebuie să depăşească un an, cu excepţia minorilor.

Fişa de monitorizareOrganizaţia de referinţă: __________________________________________________ Numele, prenumele beneficiarului: __________________________________________ Data şi locul naşterii: _____________________________________________________ Manager: _______________________________ Data completării fişei: __ /__ /_____Activitatea: ____________________________________________________________ Responsabil: ___________________________________________________________ Comentarii privind realizarea activităţii: ______________________________________ Comentarii privind realizarea activităţii: ______________________________________

PLANUL INDIVIDUAL DE REINTEGRARE

Lilia BORZIN, asistent social, Proiectul „Centrul de Prevenire a Traficului de Femei”, Asociaţia Femeilor de Carieră Juridică

Proiectul „Centrul de Prevenire a Traficului de Femei” (CPTF) este chemat să contribuie la obiectivul general de dezvoltare a mecanismelor de consolidare a sistemului judiciar şi a capacităţilor naţionale pentru respectarea şi promovarea drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor. Activităţile proiectului au fost axate pe reducerea fenomenului traficul de fiinţe umane prin oferirea asistenţei juridice de înaltă calitate victimelor şi potenţialelor victime, şi anume asigurând victimelor şi potenţialelor victime acces la justiţie şi servicii sociale.

19

PLAN

UL IN

DIVID

UA

L DE REIN

TEGRA

RE.Experienţa Centrului de Prevenire a Traficului de Fem

eiAcţiunile întreprinse cu scopul prevenirii şi combaterii traficului solicită o abordare

complexă, care să cuprindă nu numai aspectele de incriminare a infracţiunii de trafic cu fiinţe umane şi pedepsire reală a traficanţilor, dar şi securitatea victimelor, protecţia şi asigurarea respectării drepturilor acestora, oferirea sprijinului de reintegrare şi reabilitare. Scontând unul dintre aceste obiective importante, juriştii CPTF oferă servicii de asistenţă juridică gratuită victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane. Conştientizând importanţa susţinerii lor emoţionale, a încurajării şi retranşării victimelor pe parcursul pro-cedurilor judiciare de atragere la răspundere a traficanţilor, CPTF a instituit componentul de asistenţă socială a victimelor.

EVALUAREA NECESITĂŢILOR Asistentul social participă la evaluarea iniţială a capacităţii victimei de a participa pe dos-

ar, a nevoilor ei, ulterior oferindu-i suport emoţional pe parcursul întregului proces, asistând la şedinţele de judecată şi monitorizând evoluţia cazului. Întreg ansamblul de intervenţii, realizate de asistenţii sociali pentru a răspunde nevoilor individuale ale beneficiarelor, este diferit, în funcţie de etapa la care se află victima. Astfel, asistentul social intervine încă din momentul în care victima este pregătită pentru repatriere. În cazul în care familia/prietenii/rudele simt nevoia unei susţineri pe perioada procesului de identificare a locului aflării vic-timelor, asistenţii sociali intervin la nivelul consilierii orientate spre reţeaua socială a persoa-nei, presupusă a fi victimă a traficului de fiinţe umane. În majoritatea cazurilor, victimele asistate nu pot reveni imediat, după evadarea din locul exploatării, acasă în familie. Ele sunt expuse riscului marginalizării şi stigmatizării chiar şi de către persoanele apropiate.

METODOLOGIADe rând cu acordarea de adăpost temporar, asistenţii sociali intervin în vederea

asigurării accesului victimelor şi potenţialelor victime ale traficului la toate tipurile de ser-vicii – medicale, consiliere psihologică, ajutor umanitar, asigurarea accesului beneficiarelor către autorităţi, servicii publice. Asistenţii sociali menţin legătura permanentă cu toate vic-timele participante pe dosare judiciare în vederea evidenţierii nevoilor curente şi de viitor şi facilitării reintegrării acestora în comunitate.

În scopul sporirii şanselor de reintegrare a victimelor traficului, CPTF a elaborat un Plan individual de reintegrare. Planul individual de reintegrare (PIR) este un acord între victimă şi CPTF, ce conţine acţiuni care trebuie întreprinse şi respectate de fiecare parte în scopul reintegrării cu succes a victimei, într-un termen cât mai scurt posibil. În cadrul CPTF, PIR este elaborat de echipa multidisciplinară (asistent social şi jurist) în urma evaluării situaţiei şi nevoilor victimei traficului de fiinţe umane.

PIR include următoarele componente: informaţii personale despre beneficiar; • nevoile acestuia; • acţiuni preconizate în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă ben-• eficiarul;termenele şi resursele (umane/materiale etc.).•

Experienţa traficului este adesea interpretată ca o escapadă a persoanei, care a acceptat, de exemplu, practicarea prostituţiei, fiind absolut conştientă de specificul acestei ocupaţii, care de multe ori implică şi abuz destul de grav. Victima traficului este percepută de comunitate ca fiind o prostituată. Soluţia este plasarea temporară a victimei într-o instituţie specializată, luându-se în considerare şi îngrijirea stării sănătăţii şi a stării ei psihice.

PIR explică posibilităţile pe care le are victima, având în vedere situaţia şi problemele cu care se confruntă. Elaborarea PIR asigură fiecărei victime servicii adaptate nevoilor sale, o planificare a acţiunilor, o bază pentru activităţile proprii.

PIR se discută şi se aprobă de către ambele părţi – victima şi reprezentantul CPTF (în majoritatea cazurilor, managerul de caz este asistentul social). Managerul de caz va explica concret distribuţia răspunderilor, va prevedea de realizarea căror acţiuni este responsabilă victima şi ce va întreprinde CPTF.

Principalul actor în realizarea Planului este victima, care trebuie să fie implicată activ în elaborarea Planului individual de reintegrare şi implementarea acestuia.

Un model standard al PIR în setul instrumentelor utilizate de CPTF nu există. Aceasta informaţie este inclusă în formularul standard cu care se lucrează în prezent la nivelul SNR.

20

PLA

NU

L IN

DIV

IDU

AL

DE

REIN

TEG

RARE

.Ex

peri

enţa

Cen

trul

ui d

e Pr

even

ire

a Tr

aficu

lui d

e Fe

mei

Monitorizarea acţiunilor incluse în PIR este realizată de către managerul de caz.

EVALUAREA Evaluarea succesului sau insuccesului reintegrării este efectuată de echipa mul ti dis ci-

plinară.Indicatorii de succes includ corelaţia între următoarele momente: - rezultatul activităţilor întreprinse;- timpul;- resursele;- gradul de soluţionare al problemelor cu care se confruntă victima.

21

PLA

NU

L DE

(RE

)INT

EG

RA

RE

. Recom

andăriPLANUL DE (RE)INTEGRARE. RECOMANDĂRI

Instituirea şi dezvoltarea Sistemului Naţional de Referire implică şi crearea unor instrumente de lucru comune, unul dintre acestea fiind Planul de (re)integrare. (Re)inte-grarea este un complex de măsuri, orientate spre repunerea persoanei traficate în drep-turile sale, restabilirea statutului social, precum şi restabilirea/dobândirea capacităţilor de activitate vitală în societate. Succesul (re)integrării presupune obţinerea unor rezul-tate pozitive (aşteptate), ca urmare a îndeplinirii unui şir de sarcini specifice (în acoperi-rea nevoilor şi rezolvarea problemelor beneficiarilor) de către prestatorii de servicii şi/sau/ beneficiar(i) în procesul atingerii scopurilor (re)integrării.

Necesitatea evaluării succesului (re)integrării este determinată de câţiva factori. Succesul fiecărei intervenţii identificate, estimate şi oferite beneficiarului, va • contribui la creşterea calităţii serviciilor nu numai în fiecare organizaţie în parte, dar şi în întreg SNR. Conceptualizarea succesului între membrii SNR va conduce la elaborarea stan-• dardelor (minime) de calitate, aplicabile pentru toţi prestatori de servicii la nivel naţional, indiferent de caracterul serviciilor sau tipul organizaţiei.

În urma prezentării, în cadrul Atelierului de Bune practici, a Planurilor de (re)in-tegrare utilizate de către diferiţi actori din Republica Moldova, au fost elaborate mai multe propuneri pentru îmbunătăţirea celor existente, precum şi elaborată structura unui Plan de (re)integrare cu includerea etapelor minim necesare.

1.  Succesul (re)integrăriiAnaliza procesului de (re)integrare a victimelor traficului de fiinţe umane, precum

şi a experienţei organizaţiilor prestatoare de servicii pentru această categorie de benefi-ciari, denotă importanţa lucrului în comun a beneficiarului cu managerul de caz nu doar la etapa de elaborare a Planului de reintegrare, ci şi în procesul de evaluare a succesului programului.

Procesul de (re)integrare poate fi considerat reuşit atunci când:Managerul de caz şi beneficiarul recunosc că scopurile propuse au fost atinse • Beneficiarul recunoaşte restabilirea relaţiilor sale cu familia şi familia extinsă • Beneficiarul este satisfăcut de viaţa (bunăstarea) sa• Beneficiarul a devenit independent • Beneficiarul a căpătat deprinderile necesare • Beneficiarul nu raportează stări de anxietate, frică faţă de recrutori/traficanţi. •

O asemenea abordare poate fi concordată şi cu cele 5 semnificaţii ale reintegrării:Etapele • Scopurile • Rezultatele • Procesul complex • Complexul de servicii. •

Se recomandă concordarea şi consultarea Planului de (re)integrare cu copilul, în-cepând de la 10 ani, şi cu reprezentanţii legali ai acestuia (la nivel de sat – primarul, la nivel de raion – organul de tutelă şi curatelă).

Pachetul standard de servicii trebuie să fie orientat nu spre posibilităţile statului, ci spre nevoile beneficiarului.

2. Planul de (re)integrare Întreg pachetul de documente trebuie să includă următoarele instrumente:a. Planul de (re)integrare Se recomandă ca structura Planurilor de (re)integrare să fie unică pentru minori şi

adulţi. Reintegrarea trebuie să includă următoarele domenii:- familia;- educaţia/instruirea; - profesionalizarea/(re)integrarea economică; - restabilirea relaţiilor sociale şi deprinderilor, a sistemului de valori; - repunerea în drepturi legale sau realizarea acestora.

22

PLA

NU

L D

E (R

E)I

NT

EG

RA

RE

. Rec

oman

dări

Scopul Problemele/nevoile

Activităţi Organizaţia/persoana

responsabilă

Termene Rezultat Indicatori de evaluare a succesului

Drept indicatori de succes în cazul reintegrării vor servi:- plasarea beneficiarului în familie (biologică, lărgită etc.), menţinerea contactelor

pozitive cu membrii familiei – (re)integrarea în familie;- obţinerea diplomei de absolvire – educaţia;- instruirea profesională şi angajarea în câmpul muncii şi menţinerea locului de

muncă pe o perioadă nu mai mică de 2 luni; un salariu ce ar putea acoperi minimumul de existenţă a beneficiarului (şi copiilor acestuia) – profesionalizarea;

- nivelul de independenţă a beneficiarului la etapa de luare a deciziilor, rezolvării problemelor, stabilirea şi menţinerea contactelor sociale etc. – restabilirea relaţiilor so-ciale şi a deprinderilor de viaţă;

- conştientizarea restabilirii drepturilor – restabilirea drepturilor. b. Anexe• Planul de (re)integrare (sau asistenţă) a persoanelor aflate la îngrijire Persoanele aflate la întreţinerea beneficiarului vor fi incluse şi ele în Planul de (re)-

integrare (drept anexă la capitolul (re)integrarea în familie şi/sau economică).• Evaluarea riscurilor Prin riscuri se va subînţelege problemele neacoperite sau riscuri identificate din

punctul de vedere al organizaţiilor-partenere, implicate în acordarea asistenţei benefi-ciarului.

Se recomandă ca documentul să fie anexat la Planul de (re)integrare şi se va com-pleta atât la etapa iniţială de includere a beneficiarului în programul de asistenţă (la etapa de evaluare a nevoilor), cât şi pe parcursul acoperirii nevoilor.

c. Monitorizare Perioada de (re)integrare poate fi monitorizată şi documentată utilizând unele fişe

separate în forme de anexe la Planul de (re)integrare.d.  Asistenţă umanitară În scopul susţinerii procesului de (re)integrare, în special la etapele iniţiale, este

necesară şi recomandabilă oferirea pachetelor de asistenţă / ajutor umanitar. Acordarea unei asemenea asistenţe la fel va fi reflectată într-o anexă la Plan.

d.  Asistenţa copiilorÎn cazul lucrului de reabilitare a copiilor, victime ale traficului de fiinţe umane, pe

lângă acţiunile prestabilite (re)integrării sunt necesare şi:- implicarea organelor de stat (în identificarea copilului, rudelor acestuia, precum

şi acordarea asistenţei pre- şi post-repatriere);- anexe adiţionale (Actul de evaluare a familiei copilului, certificatul privind com-

ponenţa familiei, caracteristica familiei sau a familiei lărgite etc.).Dacă, în cazul adulţilor, monitorizarea perioadei de (re)integrare va avea loc timp

de un an, atunci, în cazul copiilor, această perioadă va dura până la 3 ani. În fine, participanţii atelierului recomandă unificarea instrumentelor de lucru utili-

zate la colectarea informaţiei privind asistenţa acordată în cadrul SNR, incluzându-se în forma-model a Planului de (re)integrare sau a Planului de asistenţă şi protecţie a vic-timelor traficului următoarele componente: scopul intervenţiei, probleme sau nevoi ale beneficiarului, activităţi planificate, organizaţia şi persoana responsabilă care va acoperi necesitatea beneficiarului, termenii prestabiliţi, rezultatul obţinut, indicatori de evaluare a succesului. În calitate de Anexe la Planul de (re)integrare pot fi utilizate fişe privind evaluarea riscurilor, monitorizarea, asistenţa membrilor familiei etc.

Modelul standard al Planului de (re)integrare (sau Planului de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane), care include şi etapa (re)integrării, trebuie să fie testat şi validat în cadrul SNR. Iar utilizarea eficientă a instrumentelor standard va permite prestatorilor să eficientizeze lucrul în domeniul asistenţei victimelor traficului, inclusiv prin utilizarea raţională a resurselor existente, precum şi beneficiarilor să se implice activ în planificarea acţiunilor de asistenţă.