1

Consiliul Local Sadu Primăria Sadu

Judeţul Sibiu

Planul de dezvoltare locală al

comunei Sadu

2008-2013

Community Foundation SibiuFundaţia Comunităţii Sibiu

2

COMUNA SADU- JUDEŢUL SIBIU

ROMÂNIA

Planul de dezvoltare al comunei Sadu a fost elaborat în cadrul

proiectului „Dezvoltarea Zonei Mărginimea Sibiului” finanţat prin

programul PHARE/2005 ;Consolidarea Democraţiei în România.

3

CUPRINS

I. Introducere I.1. Scop I.2. Viziune I.3.Misiune

I.4. Principii si valori

II. Prezentarea generală a comunei Sadu II.1 Aşezare geografică II.2. Reţeaua hidrografică II.3. Clima II.4. Vegetaţia şi fauna II.5. Geologia şi relieful II.6 Turism II.7. Date statistico-demografice II.8. Repere Istorice II.9. Situaţia socio-economică a comunei. II.10.Populaţia II.11. Instituţiile

III. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare în comuna Sadu

IV. Direcţii strategice de dezvoltare

III.1 Situaţia actuală III.2. Analiză. III.2.1.Agricultura, silvicultura, dezvoltare rurala, economie

III.2.2.Infrastrucura, mediu III.2.3. Turism, cultura III.2.4. Sanatate, asistenta sociala, resurse umane (piata muncii) si educatie III.2.5 Sport III.2.6 Siguranta publica, funcţionarea administraţiei publice V. Monitorizare, evaluare şi audit

VI Lista persoanelor care au participat la elaborarea planului de dezvoltare al comunei Sadu

4

I. Introducere

Prezentul document este realizat la solicitarea Primăriei Sadu din Judeţul Sibiu şi reflectă atitudinea locuitorilor cu privire la priorităţile de dezvoltare ale comunei pe următorii 6 ani. Opinia locuitorilor a fost cunoscută prin efectuarea unui sondaj aplicat

cetăţenilor comunei Sadu din judeţul Sibiu. Planul este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.

Planul de dezvoltare locală a comunei Sadu va fi instrumentul de lucru al administraţiei publice locale, agreat de intreaga comunitate locală, care va orienta gândirea, decizia şi acţiunea către obiectivele superioare sau către premisele

obiectivelor, fără ca pe parcurs să existe abateri datorate urgenţelor sau avantajelor şi dezavantajelor ce pot intervenii în anumite momente.

I.1. Scop Planul de dezvoltare a comunei Sadu 2008-2013 este un document cadru de

referinţă care stabileşte direcţii strategice clare pentru viitorul comunei şi al cetăţenilor, facilitând luarea unor decizii importante în toate domeniile de activitate. Planul nu este un instrument static. El este concepută printr-un proces deschis şi

democratic, cu participarea tuturor membrilor comunităţii şi poate fi oricând adaptată dinamicii contextului social-economic. Scopul planului este acela de a promova dezvoltarea şi prosperitatea pe termen

lung, coeziunea economică şi socială, de a promova valorile culturale şi calitatea vieţii, de a identifica mijloacele de intervenţia pentru modernizarea infrastructurii, pentru sprijinirea creşterii economice într-un mediu sănătos şi curat, pentru valorificarea potenţialului uman

local. Prezentul plan de dezvoltare reprezintă cadrul pentru iniţierea şi implementarea unor proiecte de dezvoltare durabilă a comunei, ce vor putea fi duse la indeplinire nu

doar de către autorităţile locale, ci de către toţi membrii comunităţii, utilizând oportunităţile de finanţare oferite de Fondurile Europene. Planul de dezvoltare defineşte viitorul durabil al localităţii, ea consfiinţind

determinarea tuturor membrilor comunităţii de a-şi uni eforturile şi de a conlucra pentru viitorul prosper al comunei şi al locuitorilor săi.

I.2. Viziune Viziunea planului de dezvoltarea a comunei Sadu este în spiritul dezvoltării zonei din punct de vedere economic şi social, prin mai buna valorificare a resurselor locale,

atragerea investiţiilor şi investitorilor, revigorarea tradiţiilor, crearea/reabilitarea infrastructurii şi punerea în valoare a poziţionării geografice, în deplin respect faţă de mediul înconjurător.

În 2013 comuna Sadu va fi o localitate modernă, deschisă şi prosperă care va putea să-şi promoveze valorile culturale unui număr cât mai mare de vizitatori. Comuna noastă va fi o localitate care încurajează modernizarea deschisă constant

la schimbare, care se adaptează continuu la contextul socio-economic naţional şi european. Centrul turistic cu tradiţie culturală, Sadu, va fi o localitate caracterizată prin stabilitate economică, adptată nevoilor locuitorilor săi, oferind produse specifice apreciate

de cei care-l tranzitează. Vom adăuga valoare oportunităţilor de dezvoltare a comunei, construind un mod de trai modern în care cetăţenii vor beneficia de infrastructură şi utilităţi publice la standarde europene.

5

Populaţia, agenţii economici, administraţia publică implicaţi activ în parteneriate destinate dezvoltării durabile vor contribui la dezvoltarea comunei prin participare civică

susţinută, prin implicarea activă în beneficiul comunei. Atât planul de dezvoltare locală, cât şi mecanismele instituţionale implicate în procesul de implementare trebuie să ţină cont de interesele comunităţii, care au fost exprimate prin

intermediul sondajului de opinie- au fost aplicate 120 de chestionare cetăţenilor comunei Sadu din Judeţul Sibiu pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la priorităţile de dezvoltare ale comunei.

Patrimoniul natural al comunei care oferă spaţii şi activităţii de petrecere al timpului liber va fi valorificat durabil prin grija şi respectul membrilor comunităţii. Promovând tradiţiile şi tradiţia noastră, devenind din ce în ce mai mult parte

integrantă a spaţiului comunitar, încrezători în potenţialul nostru ne vom mândri cu comuna noastă.

I.3.Misiune Misiunea autorităţilor locale este aceea de a transforma comuna Sadu într-un adevărat mediu de promovare al tradiţiilor şi valorilor culturale şi mai ales modul în care vom arăta aceste bogăţii tuturor celor care vor vizita această comună.

Administraţia locală va fi doar motorul aplicării prezentului plan de dezvoltare, susţinând contribuţia fiecăruia la implementarea ei pentru a atinge obiectivele propuse. Autoritatea locală va mobiliza resursele şi va activa potenţialul local care pot avea cea

mai mare influenţă asupra dezvoltării locale. I.4. Principii si valori

Principiul fundamental al planului de dezvotare al comunei Sadu este

sustenabilitatea. Planul va contribui la dezvoltarea economica si sociala continua a

comunei, pe termen lung, cu participarea si interactiunea factorilor locali interesati. Actiunile prevazute de prezentul plan de dezvoltare, care decurg din obiectivele pe care si le-a propus autoritatea locala, sunt menite sa creeze conditiile existentei unei economii

de piata sustenabile si sa sprijine o dezvoltare echilibrata si integrata a organizatiilor, a indivizilor, a sanatatii si a vietii culturale deopotriva, in conditiile unei protectii efective a mediului inconjurator.

Sustenabilitatea poate fi obtinuta printr-o abordare holistica si integrata a mediului economic si socio-administrativ, iar actiunile, deciziile si comportamentele generate de implementarea prezentei strategii vor aduce beneficii considerabile pentru cetatenii

comunei Sadu. Din principiul fundamental enuntat mai sus rezulta celelalte principii care stau la baza dezvoltarii comunei Sadu.

Eficienta si eficacitate Vom oferi cetatenilor comunei servicii in concordanta cu nevoile lor, la parametrii

de calitate impusi de normele europene, cu utilizarea eficienta a resurselor disponibile, in timp optim si costuri suportabile.

Cooperare, parteneriat si participare Vom aborda dezvoltarea comunei Sadu in parteneriat cu actorii locali activi in mediul socio-economic, reprezentanti ai mediului de afaceri, ai societatii civile, institutii

publice descentralizate, cetatenii comunei Sadu. Fiecare partener va avea oportunitatea sa se implice in luarea deciziilor ce privesc viitorul comunei, sa participe la afirmarea acesteia in meiul romanesc si european. Pentru a ne asigura ca planul de dezvoltare va

6

genera beneficii sporite atat pentru comuna luata ca intreg, cat si pentru comunitatile socio-economice, promovam cu tarie dialogul deschis cu factorii interesati, credem in

mobilizarea tuturor factorilor locali pentru asigurarea unei dezvoltari durabile al comunei. Responsabilitate

Vom aborda dezvoltarea locala cu responsabilitate, astfel incat sa asiguram fiecarui cetatean conditii optime de viata, sa crestem atractivitatea comunei pentru tineri si oameni de afaceri deopotriva. Ne indreptam permanent atentia asupra gasirii unui

echilibru corespunzator intre flexibilitate si responasbilitate. Vom acorda o atentie deosebita initiativelor si inovatiilor ecologice, componenta a responsabilitatii noastre fata de protejarea mediului in care traim.

II. Prezentarea generală a comunei Sadu

Localitatea este situata la 20 km sud de Sibiu, într-o vale pitoreasca (Valea

Sadului) pe care au fost construite primele hidrocentrale din tara. Comuna este situatã pe

valea râului Sadu, fiind poarta de intrare spre Munţii Lotrului şi Cindrel.

Comuna Sadu se aflã în zona de limitã a Depresiunii Sibiului cu munţii Cibinului, chiar la

gura vãii râului Sadu. Cel mai înalt munte aflat pe raza comunei este Prejba, al cãrui vârf

are o înãlţime de 1773m. Se ajunge la Sadu prin Cisnadie pe un drum judetean (6 km)

sau din Talmaciu (7 km).

7

II.1 AŞEZAREA GEOGRAFICĂ Comuna Sadu este situată relativ partea de sud a Transilvaniei şi se întinde peste

o parte a Carpaţilor Meridionali în zona de trecere dintre dintre Depresiunea Sibiului şi Munţii Cibinului, fiind axată pe bazinul hidrologic al râului Sadu. Comuna Sadu are coordonatele de 45º35' latitudine nordică şi 34º30' longitudine

estică, cu o altitudine de 451 m faţă de nivelul mării. Cel mai înalt munte aflat pe raza comunei este Prejba, al cãrui vârf are o înãlţime de 1773m.

Suprafaţa comunei este de 74 km ², ceea ce reprezintă 1,36 % din suprafaţa judeţului Sibiu. Altitudini : maximă = vârful Prejba = 1484 m

minimă = lunca “Prăharei” = 450 m Vecinii : - la NORD - oraşul Cisnădie

- la EST - oraşul Tălmaciu - la SUD - localitatea Tălmacel - la VEST - comuna Râu Sadului

II.2 REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Hotarul comunei Sadu este udat de o reţea hidrograficã bogatã, formatã în special

din râul Sadu şi afluenţii săi, precum şi pârâul Sãrãtii şi Pârâul Tocile, afluenţi ai râului

Cibin.

Deşi când am prezentat relieful comunei am punctat unele aspecte referitoare la

reţeaua hidrografică, credem că este necesară o abordare globală a chestiunilor referitoare la hidrografia comunei Sadu . Râul Sadu, strabate comuna de la un capăt la celălalt, vărsându-se în râul Cibin,

are o lungime de 45 km, ocupând cu afluenţii săi o suprafaţă de 301 km2, având o diferenţă apreciabilă de nivel între izvoare, 1940 m altitudine şi vărsare 362 m altitudine. Cei mai importanţi afluenţi ai săi pe raza comunei Sadu sunt o serie de pâraie , după

cum urmează: Valea Plaiului, Valea Juvărtului, Valea Varului, Valea Priboiului, Valea Săliştei, Valea Cioarei, Valea Vâlcelei şi Valea Morii. Râul Sadu izvorăşte de sub vârful Stefleşti şi parcurge, printre Munţii Cindrel şi

Munţii Lotrului, pe care îi separă, o vale deosebit de pitorească a cărei frumuseţe şi utilitate a fost sporită prin amenajările hidrotehnice care valorifcă din punct de vedere energetic apele acestui râu , hidrocentrala Sadu I (1896), Sadu II (1905), Sadu V (1955).

Lacurile - Lacul Negoveanu – situat pe cursul superior al Sadului, format înapoia unui baraj în formă de arc de cerc, cu o înălţime de 62 m, având un volum de 6,3 milioane m ³

de apă si o suprafata de 44 ha; - Lacul Sadu II – situat pe cursul râului Sadu, cu un volum de 1,2 milioane m ³

II.3 CLIMA Teritoriul comunei Sadu este situat într-o zona geografică temperată (în jurul paralelei de 45°) conferă climei un caracter moderat , ne fiind oscilaţii prea mari ale

tempaeraturii, atât în sezonul etival căt şi în cel hibernal. Regimul climatic general Este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului, în funcţie mai ales de

altitudinea, expoziţia şi formele acestuia.

8

In sectorul montan sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitaţii mai abundente şi iernile friguroase cu ninsori bogate şi strat de zăpadă stabil vreme

îndelungată.

Ţinutul cu climă de dealuri este caracterizat prin veri calde, cu precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci, cu strat de zăpadă relativ stabil, punctate din când în când cu intervale

de încălzire. Temparaturile medii anuale oscilează în jur de + 10°C ]n sezonul cald, iar în sezonul rece de - 2°C

Mediile lunii celei mai calde ( iulie ) înregistrează, funcţie de altitudine valori de 19 – 20 ° C în zonele joase ; 14 ° C pe pantele munţilor mijlocii – la Prejba;

Mediile lunii celei mai reci ( ianuarie ) coboară până la : - 11 – 12º C în comună ; - 22 – 23 º C pe culmile montane cele mai înalte.

II.4. VEGETAŢIA ŞI FAUNA

Vegetaţia regiunii este cea obişnuită în climatul muntos al ţării noastre.

Urmăreşte treptele reliefului şi este dispusă zonal, în mai multe etaje. Etajul subalpin este caracterizat prin dezvoltarea arbuştilor : jneapănul, ienupărul pitic,

imirdarul sau bujorul de munte, afinul etc.

Fauna

Este deosebit de diversificată, fiind reprezentată printr-un număr mare de specii.

Tot în zona de munte mai găsim :

- cocoşul de munte

- râsul

- ursul brun

9

În pădurile din zona de deal trăiesc unele specii ca :

- mistreţul

- vulpea

- uliul

- căprioara

- lupul

- viezurele

Râul Sadu - apă de munte are un potenţial piscicol :

· în unitaţile montane sunt favorabile păstrăvul

· în rest întâlnim : lipanul, mreana şi cleanul.

10

Zona pădurilor Pădurile de conifere – situate între 1400 – 1800 m, reprezentate prin molid, brad.

Pădurea de răşinoase se amestecă, la zona sa inferioară, cu pădurea de foioase – fag şi scoruş.

Zona fâneţelor cuprinsă între 800 – 1000 m, bine dezvoltată în comuna Sadu. Pădurile de foioase – sunt dispuse la înălţimi cuprinse între 500 – 1000 m.

Vegetaţia azonală In comuna Sadu se întâlneşte vegetaţie de luncă, dezvoltată în lungul râului Sadu şi alcătuită din pajişti cu iarbă moale. Fauna

Este deosebit de diversificată, fiind reprezentată printr-un număr mare de specii. Tot în zona de muntea mai găsim : cocoşul de munte, râsul, ursul brun. În pădurile din zona de deal trăiesc unele specii ca : mistreţul, vulpea, uliul,

căprioara,lupul , viezurele. Râul Sadu - apă de munte are un potenţial potenţial : · în unitaţile montane sunt favorabile păstrăvul

· în rest întâlnim : lipanul, mreana şi cleanul. Rezervaţiile naturale Rezervaţia naturală Şuvara Saşilor

Este situată pe terasa râului Sadu între oraşul Tălmaciu şi Comuna Sadu. Este administrată în prezent de Consiliul local Tălmaciu. Flora şi fauna din această rezervaţie sunt de mare interes ştiinţitific, este reprezentată printr-un moliniet în care vegetează mai multe specii floristice rare precum:

mărul porcului, narcisa, stânjeneii, gladiola, iarba neagră, brânduşa, coacazul de munte, salcia târâtoare, limba şarpelui.

II.5. GEOLOGIA ŞI RELIEFUL

Solul şi subsolul teritoriului comunei Sadu are o structură diferită. Predominant este solul brun de pădure cu un conţinut mic de humus. Răspândirea solului sub formă de fîşii (zone) este caracteristică pentru arealul Sadului. În aval , înspre oraşul Tălmaciu, solul este nisipos pe o întindere destul de mare pe ambele maluri ale râului, în amonte se

îngusteză începând dealurile şi solul stâncos cu structură cristalină fiind cuprinse o parte din munţii Cindrel. Această zonă este compusă din sisturi cristaline de genul : micasisturi ,

paragnaise,cuarţite, şisturi cloritoase şi sericitoase Intre aceste şisturi care aparţin Pânzei Getice se găsesc intercalate calcare, amfibolite.

11

Relieful comunei Sadu este aşezat în trepte care coboară de la VEST la EST şi cuprinde următoarele unităţi de relief :

masive montane – aprox. 70 % din teritoriul comunei o serie de arii depresionare , reprezentând aproximativ 10 % din suprafaţa comunei, care delimitează zona masivelor montane de cealaltă mare unitate de relief – podişul ;

podiş – aprox. 20 % din suprafaţa comunei : Munţii comunei Sadu Munţi comunei Sadu ocupă un sector din Munţii Cindrelului, situati în

extremitatea sudică a Munţilor Cindrel. Munţii comunei Sadu ocupa o suprafata de aproximativ 54 km ², cu altitudinea maxima de 1484 m in varful Prejba, fiind caracterizati prin masivitate si forme mai

domoale, produse ale unor structuri geologice uniforme, constituita exclusiv din sisturi cristaline ale panzei getice, care se regasesc si in muntii invecinati, vadind unitatea structurala a intregii regiuni montane.

Reţeaua hidrografică din Munţii Sadului este destul de bogată , fiind reprezentată prin râul Sadu şi afluenţii lui. Pe râurile Sadu s-au realizat baraje şi acumulări de ape pe baza cărora

funcţionează trei hidrocentrale, printre care şi prima hidrocentrală pusă în funcţiune în România – Sadu I (1896). In subsolul comnei Sadu se găsesc şi se exploatează sisturi cristaline în

carierele de pe valea Sadului . Căile de comunicaţii sunt dezvoltate, fiind reprezentate prin : DJ 106C – care face legătura intre comuna Sadu si orasul Cisnadie;

DJ 105 G - care face legatura intre orasul Talmaciu si comuna Rau Sadului

II.6. TURISM

Comuna este situatã pe valea râului Sadu, la 20 km de municipiul Sibiu.

Aşezarea este formatã din mai multe cãtune înşirate pe cursul râului Sadu, amenajat

hidrotehnic încã de la începutul sec. XX. Este poarta de intrare spre Munţii Lotrului şi

Cindrel.

OBIECTIVE TURISTICE

Biserica parohiala cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Biserica din lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Muzeul Sigmond Dachler deschis la uzina electrica Sadu I in 1996, cu ocazia

centenarului, muzeul contine, pe langa uzina propriu zisa, aflata si astazi in functiune, echipamente electrice si documente originale. Muzeul poarta numele unuia dintre pionerii electricitatii din Romania, Sigmund Dachler.

Comuna Sadu a dat mari personalitaţi ale istoriei naţionale între care amintim : - Episcopul Ioan Inocentiu Micu-Klein ( 1692 - 1751 ) - primul reprezentant al românilor în Dieta Transilvana la 11 decembrie 1732, luptator perseverent pentru ridicarea naţiunii şi

recunoaşterea ei ca a patra naţiune; constitutională. - Istoricul şi lingvistul Samuil Micu ( 1745-1806 ), reprezentant de seama al Scolii Ardelene, cel dintai istoric român din Transilvania;

- Protopopul Ioan Piuariu ( Popa Tunsu ) ( 1732 - 1782 ), luptator pentru revenirea uniţilor la ortodoxie; - Medicul oculist Ioan Piuariu Molnar ( 1749 - 1815 ), primul medic titrat român, initiatorul

primei gazete romaneşti din Transilvania. - Protopopul Ioan Hannia (1818 - 1897), director şi profesor Institutul teologic din Sibiu, viceprsedinte al ASTREI, fondatorul Băncii „Albina”.

12

- Protopopul Sava Săvoiu Popovici (1818-1908),capelan milităresc, protopop transilvănean, carturar şi pictor, esre ales în anul 1879 membru al societăţii de pictură

„Albrecht Durer” din Viena.

II.7.Date statistico-demografice ( dupa anuarul statictic 2002)

Nr.crt Criteriu Desriere

1 Suprafata Totală: 4699ha- locuibilă: 37251mp

2 Numar de locuinţe

869

3 Lungimea reţelei de gaz 11.8 km

4 Populaţia 2492 din care femei: 1271 bărbaţi:

1221

5 densitatea populaţiei 53,5 loc/km²

6 Mişcarea naturală a populaţiei

- Nascuţi vii:17 - decese:31 . - sporul natural :-14

7 Numarul salariaţilor

total:161 din care

- 111 in industria - 45 industrie prelucrare - 66 energie electrică, gaz, apă

- 5 transporturi - 1 activitate financiară - 14 învăţământ

- 10 administraţie publică, asistenţă socială

- 3 sănătate

8 Unităţi sanitare

1 farmacie

9 Cadre medico-sanitare - 2 medici- sectorul public

- 2 personal mediu sect public - 1 personal mediu sect privat

10 Învăţământ Unităţi de învătământ: 2 din care 1 grădiniţe si 1 şcoli primare.

11 populaţie şcolară:

363

12 copii înscrişi la grădiniţă

104

13 personal didactic

21 din care 9 în învăţământul gimnazial

14 Fondul funciar Suprafaţa totală: 4699

15 Suprafaţa agricolă 2061 din care :

– arabil 632

13

- păşuni 562

- fâneţe 847 - livezi 20

16 Suprafaţa cultivată – porumb- 170 – cartofi -160

– legume -10 – grâu/secară 80

17 Producţia agricolă vegetală

– porumb-510 – cartofi – 3200

– legume – 141 – grâu -240 – pomi fructiferi- 5874

18 Numărul de animale – bovine – 920

– porcine – 700 – ovine -6000 – caprine – 140

– cabaline – 460 – păsări -7000

19 Producţia agricolă animală

– carne – 512t – lână – 15600kg

– lapte- 19520 hl – ouă – 560

II.8. Repere istorice

Obarşia comunei Sadu se pierde în negura vremurilor, fiind socotită pe drept cuvant, una din cele mai vechi aşezări rurale de pe pământul Transilvaniei. Denumirea ei de Sadu s-ar parea ca are origine slava însemnând mladiţă sau grădină.

Prima atestare documentară este anul 1383 într-un contract încheiat între comuna Sadu şi municipalitatea sibiană avand ca obiect paza frontierei de către sădeni. Aşezare de oameni liberi organizată în obşte sătească condusă de un cneaz, comuna Sadu ajunge dupa cucerirea Transilvaniei de către regii unguri dependenţa de

comuna Cisnădie locuită de saşi, la anul 1411. De la acea dată pâna după primul razboi mondial comuna poarta nenumarate procese cu comuna Cisnădie pentru utilizarea paşunilor, pădurilor şi stabilirea graniţelor care au suferit dese modificări cele mai multe în

defavoarea sădenilor, pâna la sfarşitul celui de al doilea razboi mondial când sădenii recupereaza şi hotarul Tocile unde astăzi se afla satul de vacanţă. De remarcat, în timpul acestor dispute sădenii obţin caştig de cauza la 26 februarie 1787 când prin Decretul

imperial nr. 179 a fost ştearsă starea de iobagie faţă de comuna Cisnădie şi s-a consemnat situaţia hotarului dintre cele doua comune în situaţia de astăzi. Aceasta a fost obţinută în urma vizitei în com. Sadu a împaratului Iosif al doilea. Dupa moartea acestuia

sădenii pierd din nou o parte a hotarului în favoarea saşilor din Cisnădie. Declanşarea şi desfăşurarea Primului Război mondial constituie începutul unor ani întunecaţi pentru popolaţia romanească din monarhia dualistă, în primul rând din cauza

14

măsurilor de oprimare şi de împiedicare a miscărilor de eliberare naţională, apoi datorită uriaşelor pierderi umane şi materiale.

În urma arondarii administrative din anul 1921 a luat fiinţă judeţul Sibiu ce cuprindea şase plase. Reforma admninistrativă din 1925 statuta o nouă organizare teritorială : Sadu făcea parte din plasa Avrig alături de comunele Boiţa, Tălmaciu şi Tălmăcel. Mai apoi în

anul 1930 prin noua organizare administrativă se constituie plasa Sibiu în care figurează nu mai puţin de 20 de localităţi, printre care şi Sadu. În perioada comunistă (1948-1968) la Sadu s-au construit o serie de construcţii noi, iar

agricultura a inceput să funcţioneze pe sistemul individual al proprietatii private. Pe raza comunei Sadu a fost construita între anii 1895 - 1896 una din primele centrale hidroelectrice din Europa (Sadu I), dupa planurile ing. Oskar von Miller din

Munchen. Cu aceasta ocazie comuna Sadu devine prima localitate rurala electrificată din Romania . Densitatea şi cursul vijelios ,precum şi mărimea panzelor longitudinale ale râului Sadu

au determinat construirea a încă două hidrocentrale: Sadu II (1906) şi Sadu V (1955), ultima având o putere instalată de 22,5 MW.

II.9. Situaţia socio-economică a comunei.

Agricultura: cultivarea pământului şi creşterea animalelor au constituit sursa de existenţă

a locuitorilor din cele mai vechi timpuri. Suprafaţa disponibilă şi tehnologiile utilizate au dat dimensiunea acestei activitaţi în cursul veacurilor. Suprafaţa arabilă a comunei este în prezent de circa 700 ha, suprafata agricola

totala este de 2663ha din care fânaţe 870 şi paşune 1056ha. Păşunea este proprietate privată a comunei. Agricultura se practica în ferme familiale în suprafaţă medie de 2-3ha, utilizând tehnologii vechi în care 70% din lucrari se executa cu atelaje trase de animale.

Lucrările mecanice ale solului au început dupa 1990 şi sunt în continuă dezvoltare. Producţiile agricole sunt limitate în primul rand de calitatea solului, dar şi de tehnologii şi mentalitaţi învechite, îndeosebi la populaţia în vârstă.

Efectivele de animale existente în prezent sunt 670 capete bovine şi bubaline, 310 capete cabaline şi circa 5000 capete ovine şi caprine.

Industria: dupa închiderea fabricii de bere care a functionat între anii 1913 - 2000 şi a asigurat existenta a peste 100 familii, astazi peisajul industrial este limitat la cele doua hidrocentrale CHEmp Sadu I si CHEmp Sadu II cu 25 salariaţi, a cateva ateliere de prelucrare a lemnului care asigura circa 50 locuri de munca şi a unui atelier de

prelucrare a laptelui cu 4 salariaţi. Serviciile: în sfera serviciilor amintim activitatea comercială cu circa 30 de locuri de

muncă, a distribuţiei apei , gazului metan , televiziunea în cablu cu înca 12 salariati. Gospodarirea padurii comunale ( 4683 ha ) se face prin serviciul silvic privat organizat impreuna cu comunitatile limitrofe in cadrul Regei Publice Valea Sadului.

Sanatatea publică este deservită în cadrul Dispensarului Uman, în care functioneaza un cabinet medical incadrat cu un medic de familie şi o asistenta medicală, un cabinet stomatologic şi un punct farmaceutic. Sanatatea animalelor este asigurata în

cadrul unui dispensar veterinar de catre un medic cu libera practica şi un tehnician veterinar. O buna parte a locuitorilor lucreaza în industrie ( îndeosebi cea usoara ) şi servicii în

localitaţile limitrofe : Cisnădie, Sibiu, Tălmaciu.

15

Resursele naturale Din punct de vedere stratigrafic, formaţiunile geologice din bazinul Văii Sadului

sunt de patru varste diferite. Cele din cursul superior şi mijlociu aparţin Ante-proterofiticului superior (seria de Sebeş-Lotru) şi Proterofiticului superior- Paleofitic (seria de Sebişel), iar cele din cursul inferior, Neogenului (Miocen-Trotonian şi Cuaternarului).

Factorul litologic a avut un rol deosebit de important în geneza, repartiţia şi caracteristicile solurilor. Solul şi subsolul teritoriului comunei are o structură diferită. Predominant este solul brun de pădure cu un conţinut mic (2%) de humus. Solul, format

sub influenţa unui climat cu ierni aspre şi veri răcoroase cu ploi, necesită precipitaţi abundente. Îngraşamintele organice şi minerale sunt indispensabile pentru obţinerea recoltelor agricole ca şi pentru pomii fructiferi. Răspăndirea solului sub formă de fâşii

(zone) este caracteristică pentru arealul Sadului. În afara solului brun cu o răspândire zonală, se întâlnesc şi alte tipuri de soiuri cu arie de întindere mai mică, în acociaţie cu primul(„Sărata”) în „Tocile” sub formă de insule, nepracticabile pentru agricultură sau

feneţe. Solurile mlăştinoase denumite „Locovişte”, acoperite cu trestie şi papură, sunt şi acestea nepracticabile pentru agricultură. În aval, înspre Tălmaciu, solul este nisipos pe o întindere destul de mare pe ambele maluri ale râului, în schimb în amonte râul se

îngustează începând dealurile şi solul stâncos.

II.10. POPULAŢIA: Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică,

populaţia stabilă la nivelul comunei Sadu la data de 1 iulie 2007 este de 2431 locuitori,

din care 1187 persoane de sex masculin şi 1244 persoane de sex feminin.

Populaţia stabilă repartizată pe grupe de vârstă:

Vârsta

Populaţia stabilă

TOTAL din care:

Bărbaţi Femei

0 - 4 ani 115 54 61

5 - 9 ani 118 45 73

10 – 14 ani 145 70 75

15 – 19 ani 199 116 83

20 – 24 ani 211 112 99

25 – 29 ani 204 103 101

30 – 34 ani 162 96 68

35 – 39 ani 187 87 100

40 – 44 ani 143 62 81

45 – 49 ani 154 81 73

50 – 54 ani 164 82 82

55 – 59 ani 119 61 58

60 – 64 ani 131 63 68

65 – 69 ani 110 48 62

70 – 74 ani 82 36 46

75 – 79 ani 91 34 57

80 – 84 ani 59 26 33

85 ani şi peste 24 6 18

Evoluţia şi structura ocupării forţei de muncă: Principala ocupaţie a locuitorilor

comunei Sadu este agricultura, respectiv cultivarea pământului şi creşterea animalelor. O

16

parte din populaţia activă a comunei este încadrată în muncă la societăţile comerciale de pe raza comunei Sadu şi din oraşele Cisnădie, Tălmaciu şi municipiul Sibiu. Funcţia

deţinută de persoanele încadrate în muncă la societăţile comerciale diferă în funcţie de pregătirea profesională variind de la funcţiile de funcţionari publici, administratori, directori până la muncitori.

ŞOMAJ: La data de 31 august 2007 au fost înregistrate un număr de 30 persoane, beneficiare de şomaj.

Vedere generală asupra firmelor. Pe raza administrativ-teritoriala a comunei Sadu isi desfasoara activitatea un numar de 42 Societati Comerciale si un numar de 41 AF si PF.

Vedere asupra firmelor pe sectoare de activitate. Obiectul de activitate al Societatilor Comerciale este structurat astfel:

- 12 Societati Comerciale au ca obiect de activitate exploatarea lemnului; - 8 Societati Comerciale au ca obiect de activitate exploatarea si prelucrarea

lemnului; - 5 Societati Comerciale au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul; - 1 Societate Comerciala are ca obiect de activitate prelucrarea laptelui;

- 6 Societati Comerciale au ca obiect de activitate prestari servicii ; - 1 Societate Comerciala are ca obiect de activitate piscicultura; - 6 Societati Comerciale au ca obiect de activitate turismul;

- 3 Societati Comerciale au ca obiect de activitate alte mijloace de cazare; AF si PF de raza comunei Sadu au ca obiect de activitate exploatare forestiera

alte lucrari speciale de constructii, fabricarea bauturilor alcoolice, comertul cu amanuntul, lucrari de reparatii auto, frizerie, coafor si alte mijloace de infrumusetare, cresterea animalelor pentru obtinerea laptelui, si alte mijloace de cazare.

Infiintarea de pensiuni agroturistice pe raza comunei Sadu si a satului de vacanta din zona Tocile atrage un numar impresionant de turisti dornici sa viziteze aceasta zona.

Pana la sfarsitul ciclului se are in vedere dezvoltarea unui complex turistic o partie

de schi si o scoala de parapanta in zona Tocile care va fi un nou punct de atragere atat pentru locuitorii din comuna si orasele invecinate cat si pentru turistii din alte localitati. Din activitatea Societatilor Comerciale de pe raza comunei Sadu bugetul local realizeaza importante venituri rezultate din impozitul pe proprietate si impozitul pe venit.

Dezvoltarea ecomomică în industrie In contextul dezvoltarii generale a industriei romanesti din perioda cuprinsa intre

cele doua razboaie mondiale, judetului Sibiu ii revine statutul de zona geografica dezvoltata sub raport industrial.In aceasta perioda functiona la Sadu o fabrica de bere

( cu un capital investit de 5.000.000 lei), o distilerie de spirt precum si o fabrica de

caramizi si tigle. O parte a fortei de munca a fabricilor textile de la Cisnadie provenea din randul

locuitorilor comunei Sadu.O alta parte a fortei de munca era capacitata de renumita

intreprindere “Feltrinelli” din Talmaciu fondata de un consortiu italian. Straveche indeletnicire a locuitorilor acestei zone, piuaritul cunoaste

activitatea inainte de Primul Razboi Mondial, a nu mai putin de 37 de pive pe raul Sadu.

Intre cele doua razboaie mondiale numarul acestora s-a redus la 13, urmand ca numarul lor sa scada la doar trei.

17

Astazi aceasta activitate a scazut total datorita progresului tehnic al marilor intreprinderi atat la Cisnadie cat si in alte zone ale tarii.

“Padurile nesfarsite” i-au atras pe oamenii din Sadu sa utilizeze lemnul inca din vremurile de demult, construind in acest sens un numar destul de mare de joagare.

In comuna Sadu, sursa principala de existenta a fost exploatarea padurilor si

comertul cu lemne, acest lucru explicand infiintarea unui numar destul de mare a Societatilor Comerciale cu obiect de activitate expoatarea si prelucrarea lemnului.

EVOLUTIA INFINTARII INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2007 2008 2009 2010

societaticomerciale

p.f + a.f.

agricultori

II.11.Instituţiile

Şcoala

În comuna Sadu funcţioneazã o şcoalã cu clasele I-VIII, având 250 şcolari şi o

grãdiniţã de copii cu 85 de copii. Procesul instructiv - educativ este deservit de 4

educatoare la grãdiniţã şi 19 cadre didactice la şcoala generalã. Doar 7 cadre didactice

sunt navetişti.

Şcoala a apărut pe lângă biserică, aproape confundându-se cu aceasta. Localul a

fost construit în felul caselor ţărăneşti din lemn, transformat pe la 1860 şi construit din cărămidă, cu 3 încăperi. Din păcate nu s-au păstrat documente mai vechi de 1881, deoarece au fost mistuite într-un incendiu. Arhiva primăriei a avut şi ea de suferit de pe

urma focului pus de primar în 1948 când bântuia ideea nefastă că ne putem lipsi de trecut. Pentru începutul învăţământului la Sadu putem admite secolul XVII, atunci când în

satele româneşti din Mărginimea Sibiului au început să funcţioneze pe lângă biserici şcoli în care elevii învăţau scrisul, cititul şi cântatul din cărţile bisericeşti. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin stăruinţa bisericii unite, la Sadu ia naştere o şcoală sătească.

Primul document care atestă existenţa unei şcoli condusă de un învăţător datează din 1790. De la începuturile sale şcoala a fost sub supravegherea şi îndrumarea bisericii, dar

în timp se observă un treptat proces de laicizare. Dacă în prima etapă preotul era cel care îi îndruma pe elevi, mai apoi apar învăţători calificaţi, chiar dacă preotul mai păstrează funcţia de director. După 1907 această funcţie este preluată definitiv de un cadru d idactic

calificat. Denumirea de şcoală confesională greco-ortodoxă dispare definitiv în 1910 când o găsim pe aceea de şcoală primară de stat. Desprinderea de biserică se face în urma reformei învăţământului din 1948.

Clădirea şcolii a suferit modificări prin lucrările de supraetajare, între anii 1936-1937 ajungându-se la 10 săli de clasă. În toamna anului 1937 lucrarea este gata, edificiul şcolar căpătând aspectul actual. Treizeci de ani mai târziu au fost desfăşurate lucrări de

consolidare, structura orizontală fiind înlocuită cu planşee de beton iar podeaua a fost înlocuită cu parchet de stejar. După 1950 s-au adăugat încă 3 săli de clasă, prin

18

cumpărarea unei case particulare, lipită de localul şcolii, şi care o vreme a servit grădiniţei. Iluminatul electric a fost introdus în 1924, iar încălzirea s-a făcut cu lemne până

în 1995, când a fost introdus gazul metan în comună. În prezent şcoala are încălzire centrală, pe gaz şi pe lemne, din 2007. În anul 2000 a fost amenajat un nou grup social, îmbrăcat în faianţă de sus până

jos, cu apă curentă, şi care a înlocuit vechile WC-uri, aflate în curtea şcolii. De atunci şcoala a primit în fiecare an autorizaţie sanitară de funcţionare. În cele 13 săli de clasă au fost amenajate un cabinet de limba română, unul de

matematică, unul de istorie-geografie, unul de biologie şi unul de informatică. Şcoala mai dispune de o sală şi un teren de sport şi un atelier de lăcătuşerie. Clădirea şcolii este solidă, bine întreţinută, în ultimii ani au fost înlocuite

acoperişurile, au fost montate ferestre termopan şi au fost înlocuite toate uşile. Deoarece în august 2007, în urma unei hotărâri judecătoreşti, şcoala a fost retrocedată bisericii, în prezent conducerea Primăriei a iniţiat un dialog cu Mitropolia

Ardealului, unde se pare că a găsit înţelegerea necesară pentru ca şcoala să rămână în proprietatea comunităţii locale. Din anul şcolar 2004-2005, sub conducerea şcolii a fost trecută şi Grădiniţa cu

program normal Sadu, aflată pe strada Prejbei la nr. 126, la o distanţă de aproximativ 100 m de şcoală. Clădirea în care funcţionează grădiniţa, construită în 1910, a fost donată în anul 1937 comunei, de către Aurelia şi Nicolae Dragomir, în amintirea fiului lor Nichi.

Funcţionează ca grădiniţă din anul 1963 şi are 5 săli de clasă, 2 vestiare, 1 cabinet, 1 grup social şi 1 magazie. În ultimii 2 ani şi aici s-au petrecut transformări spectaculoase. Geamuri termopan,

uşi noi, parchet melaminat, centrală termică, mobilier nou. Toate denotă preocuparea continuă şi intensă pe care conducerea Primăriei o acordă şi acestui segment al procesului de învăţământ.

Biserica

Din punct de vedere religios, locuitorii comunei Sadu sunt creştini ortodocşi,

organizaţi în douã parohii deservite fiecare de cãtre un preot.

Comunitatea are în construcţie o impunãtoare bisericã pentru parohia Sadu II, cea

veche din lemn dovedindu-se neîncãpãtoare. Remarcãm şi manifestarea altor culte

creştine sectante în rândul a 12 locuitori.

Administraţia locală

Primăria Sadu a fost înfiinţat şi funcţionează conform legii 215/2001 a Administratiei Publice Locale publicată în Monitorul Oficial nr. 204 din 23 aprilie 2001 cu modificările şi

adăugirile ulterioare. Conform art.62 din Legea 215/2001 primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine,

precum şi în justiţie.

III. Imbunatatirea si extinderea sistemului de servicii sociale si comunitare in comuna Sadu

Comuna Sadu situata la poalele muntilor Cindrel strabatuta de raul cu acelasi nume este o comuna din zona de munte unde cu ani in urma ocupatia de baza a locuitorilor a fost agricultura si cresterea animaleleor. Din cele mai vechi timpuri comuna a fost locuita

de populatie libera romaneasca majoritara si bine organizata administrativ cu oameni harnici si gospodari. Viata se derula intr-o regiune de munte bine delimitata geografic cu

19

fanete si paduri, locuitorii vazandu-se obligati sa munceasca in agricultura pentru a-si castiga existenta si cele necesare traiului. In timp, pentru a castiga mai mult si pentru a-si

echilibra veniturile o parte din ei au fost angajati la Hidrocentralele Sadu I si Sadu II care functionau pe raza comunei si in alte unitati economice din localitatile invecinate, Cisnadie, Talmaciu si Sibiu.

Din trecutul acestei localitati s-a putut consemna tot ceeace merita inregistrat, cu dorinta exprimata de primii locuitori, de a lasa generatiilor viitoare o carte vie, deschisa, la ceeace a realizat stramosii nostri si oamenii de seama, fiii acestei comuni, care au

contribuit la dezvoltarea culturii nationale, a constiintei latine a poporului roman si a limbii romane. Comuna Sadu a intrat in istorie ca loc de obarsie a carturarilor si luptatorilor politici

transilvaneni care au fost: I.M. Klein, S.M. Klein, I.P.Molnar, Dimitrie Bunea si altii care cu maretele si nemuritoarele lor fapte au adus o contributie de seama in diverse sectoare, in invatamant in cultura pe plan economic si social.

Primele forme de asistenta sociala in Romania au fost organizate de catre Biserica. Aceasta a actionat pentru acordare de sprijin moral si material celor aflati in impas, respectiv copiilor orfani, bolnavilor cu deficiente fizice si psihice, saracilor si altor categorii

de persoane care au necesitat ajutor. In prezent asistenta sociala are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care din cauza unor motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala nu au posibilitatea sa isi asigure nevoile sociale, sa isi dezvolte propriile

capacitati si competente prin integrare sociala. Pe plan social, in prezent, comuna Sadu se afla pe o pozitie pozitiva deoarece fata de anii precedenti cand din anumite motive au fost inchise unitatile economice din

localitatile invecinate, respectiv Cisnadie, Talmaciu si Sibiu unde majoritatea cetatenilor au fost angajati acestia au ramas fara loc de munca beneficiind doar de o indemnizatie de somaj, in acest fel fiind identificate un numar mare de cazuri sociale. La ora actuala

dintr-un total de 2570 de locuitori ai comunei Sadu avem inregistrati la AJOFM Sibiu doar 30 de someri. Cu toate acestea avand in vedere cadrul legislativ al asistentei sociale, care da dreptul

la asistenta sociala tuturor cetatenilor romani cu domiciliul in Romania fara deosebire de rasa, nationalitate sau origine sociala, sub acest aspect in cursul anului 2007 in cadrul Primariei comunei Sadu a fost infiintat Serviciul Public de Asistenta Sociala care

functioneaza ca si compartiment cu personal calificat in domeniu, acesta fiind acreditat cu succes de catre D.M.P.S Sibiu, in acest sens avandu-se in vedere oportunitatea si legalitatea acordarii serviciilor sociale in functie de nevoile sociale identificate pe raza comunei.

La Primaria comunei Sadu prin SPAS acreditat se acorda servicii cu caracter primar care consta in activitati de identificare si evaluare, activitati in domeniu, consiliere sociala, sprijin de urgenta in vederea reducerii efectelor situatiilor de criza, promovare si

cooperare sociala si alte servicii de suport pentru diferite situatii in care se pot afla potentialii beneficiari. Aria de desfasurare a activitatii serviciului este raza administrativa a comunei Sadu iar

categoria de beneficiari sunt persoane varstnice, personae cu handicap, famlii cu copii si alte categorii de personae care cf. prevederilor legale au dreptul la diferite prestatii sociale.

In momentul de fata avem inregistrate 17 cazuri cu familii care au venituri reduse in acest sens beneficiind de ajutor social in baza Legii 416/2001 majoritatea fiind personae varstnice, 25 de persoane cu handicap dintre care 19 beneficiaza de asistent personal

angajat la SPAS Sadu si 6 primesc indemnizatie cuvenita, familii cu copii cu venituri de pana la 176 lei / membru de familie 80 cazuri carora la fel Primaria prin SPAS a intervenit prin acordarea alocatiei complementare, au fost acordate 2 ajutoare de urgenta unor

20

personae care s-au aflat in situatie de necesitate si o locuinta sociala. Pentru a veni in ajutorul somerilor de pe raza comunei, in cursul anului 2007 Primaria a angajat un nr. de

aproximativ 15 persoane prin conventie cu AJOFM Sibiu cf. Legii 76/2002. Intrucat legislatia actuala prevede transpunerea in practica a actelor normative referitoare la diferite prestatii sociale de care pot beneficia anumite categorii de persoane

prin intermediul SPAS Sadu sunt intocmite un nr. de 34 de dosare privind obtinerea dreptului la alocatia de stat pentru copiii din comuna Sadu, 23 de dosare pentru obtinerea dreptulu la trusoul pentru nou-nascut si tot atatea pentru obtinerea alocatiei de nastere

de care beneficiaza tinerele mame din com. Sadu, au fost primite si analizate un nr. de 450 cereri privind solicitarea cetatenilor la ajutorul pentru incalzirea locuintei si 23 de dosare privind indemnizatia pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. La

starea civila in cursul anului 2007 au fost inregistrate 22 de casatorii pentru care prin intermediul SPAS s-au intocmit dosare privind sprijinul financiar la intemeierea familiei. Toate acestea au fost inaintate la institutiile abilitate iar beneficiarii de prestatii si servicii

sociale si-au primit drepturile la zi neexistand probleme in acest sens, impreuna cu aceleasi institutii cum sunt DMPS Sibiu, DGASPC Sibiu si altele sunt rezolvate si alte potentiale probleme ale cetatenilor.

Pe raza comunei Sadu activeaza anumite societati economice in diferite domenii care asigura un nr. de aproximativ 150 locuri de munca pentru cetatenii din comuna, functioneaza o scoala si o gradinita care cu aportul adus de catre Primarie si Consiliul

Local Sadu beneficiaza de toate utilitatile inclusiv linie de internet si incalzire centrala , unde invata un nr. de 230 de copii, un parc de joaca pentru copii, un dinspensar medical cu medic de familie cu cabinet dentar si farmacie, astfel populatia comunei bucurandu-

se de servicii medicale necesare, precum si 2 biserici ortodoxe. Nu sunt inregistrate cazuri de violenta domestica, abandon scolar, copii abandonati sau alte aspecte de natura sa degenereze imaginea comunei Sadu pe plan social si

comunitar, toate persoanele beneficiaza de oportunitati egale cu privire la accesul la serviciile sociale si de tratament egal prin eliminarea oricaror forme de discriminare.

IV. Direcţii strategice de dezvoltare

IV.1.Situaţia actuală

Majoritatea locuitorilor din Sadu se declară mulţumiţi de felul în care este

gospodărită comuna, peste 90 % considerând localitatea lor este bine gospodărită.

cat de bine este gospodarita localitatea

NRbinefoarte bine

Per

cent

60

50

40

30

20

10

0

21

În această majoritate nu există mari diferenţe între cei care au răspuns la întrebare în ceea ce priveşte sexul, şi anul naşterii, dar se poate observa o puternică corelaţie cu

educaţia, ceea ce înseamnă că persoanele fără şcoală sau doar cu şcoala primară sunt mai mulţumite de cât de bine este gospodărită comuna.

Întrebaţi care este cele mai importante domenii de dezvoltare privată şi publică, locuitorii din sadu au răspuns după cum urmează: în domeniul privat pe primul loc este turismul (38%), urmat de industrie (27%) şi agricultură (21%), iar în domeniul public

infrastructura (65%), sănătatea (15%) şi educaţia (8%).

Atunci când au fost rugaţi să enumere ce îmbunătăţiri sunt necesare într-o serie de

domenii de dezvoltare publică, cetăţenii au răspuns după cum urmează: a) În administraţia publică: perfecţionarea continuă a personalului şi dezvoltarea

departamentului de relaţii cu publicul

b) În sănătate: cadre medicale competente, dotarea dispensarului cu aparatură şi modernizarea lui.

c) În ordine publică: asigurarea liniştii publice pe timp de noape şi interzicerea

animalelor să circule pe drumurile publice d) În infrastructură: alimentarea cu apă potabilă, construirea reţelelor de canalizare şi

reabilitarea drumurilor.

e) În cultură: construirea unei Case de Cultură, promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor, promovarea formaţiilor de fluieraşi şi dansuri populare

f) În protecţia mediului: igienizarea albiilor râului şi a drumurilor agricole, amendarea

celor care nu păstrează curăţenia. g) În educaţie: dotarea cu material didactic a şcolilor şi înfiinţarea unei grădiniţe cu

program prelungit, construirea unei săli de sport.

Întrebaţi despre principala problemă cu care se confruntă localitatea, ei au răspuns

că alimentarea cu apă potabilă, canalizarea şi starea drumurilor sunt principalele

probleme Atunci când au fost rugaţi să aleagă trei probleme dintr-o listă, problemele s-au

dovedit a fi similare: alimentarea cu apă potabilă, canalizarea şi starea drumurilor. Cum era de aşteptat, domeniul prioritar în care cetăţenii doresc să se investească

în următorii 4 ani corespunde cu problemele identificare anterior, şi anume infrastructura,

iar soluţiile găsite sunt de a folosi fonduri de la bugetul local, de la cel de stat sau de a atrage fonduri europene nerambursabile.

Întrebaţi cu ce localităţi din Mărginimea Sibiului ar prefera că colaboreze autorităţile publice locale în derularea proiectelor, cetăţenii au răspuns că Cisnădie, Râu Sadului şi Tălmaciu, în domenii ca turismul, industria şi cultura. IV.2. ANALIZA SWOT

În cele ce urmează ne propunem analiza situţiei locale, din perspectiva potenţialului investitor în economia locală a comunei Sadu. Aceasta deoarece economia locală, principala forţă motrică a dezvoltării locale, este deficitară în anumite sectoare.

Atragerea de intreprinzători va genera ocupare profesională, venituri crescute ale locuitorilor, o utilizare mai eficientă a resurselor locale, apariţia resurselor financiare

22

necesare demarării unor proiecte de reabilitare/extindere a infrastructurii fizice şi sociale, de protecţie a mediului, de dezvoltare turistică, pentru promovarea zonei. etc.

Analiza SWOT îşi propune o prezentare a punctelor tari, slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor care determină spaţiul geografic şi socio-uman al comunei Sadu.

Analiza Swot la nivelul localităţii Sadu

Puncte Tari

- Amplasarea geografică. - Apă curentă. - Canlizare

- Reţea de gaz. - Infrastructură. - Muzeu (energetic), Biserică, 2 case

memoriale. Monografie, istorie - Manifestări culturale (ispas,

bobotează).

- Agricultură (microferme, creşterea animalelor, fabricarea brânzei la munte.

- personalitatea oamenilor care este plină de ambiţie şi hotărâre.

- Administraţia locală.

- Existenţa cartierelor pentru tineri face ca aceştia să rămână în contimuare în localitate.

- Regia Publică locală Ocol Silvic Valea Sadului – important fond forestier.

- Numeroase proiecte derulate în localitate.

- Existenţa unui dispensar, a unei

farmacii, şcoală , grădiniţă. - Crescătorii de oi nu parasesc

localitatea.

- Existenţa unui ziar local.

Puncte Slabe

- Infrastructură turistică deficitară şi referitor la marcaje rutiere

- nu există CIT

- Probleme legate de împroprietărire. - Ocuparea forţei de munca depinde

de localităţile din vecinătate

(Tălmaciu, Cisnădie). - Serviciul pentru Salvare de Urgenţă

nu este dezvoltat corespunzător.

- Zonă de risc datorită existenţei barajului.

- Nu există animale de rasă (vite, oi).

- Nu există firme de consultanţă profesionale la nivel de judeţ în vederea accesării fondurilor

europene. - Colaborarea cu celelalte localităţi

vecine este deficitară.

- Restaurarea bisericilor.

Oportunităţi - proiecte privind asfaltarea drumului

judeţean până la Săducel pentru turism local. -CID la şcoală.

-Pagina Web- promovarea localităţii. -Proiecte pe fonduri structurale privind sortatea deşeurilor şi alte proiecte locale.

Ameninţări -Legea nu ajută la întărirea colaborii

administraţiei locale.

23

IV.2.1.Agricultura, silvicultura, dezvoltare rurala, economie

Direcţia strategică 1: Gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale si a dezvoltarii agriculturii locale.

Măsuri şi programe operaţionale:

Sprijinirea crescătorilor de animale prin subvenţii.

Promovarea produselor tradiţionale (brânzeturi, lactate)

Înfiinţarea unor asociaţii ale crescătorilor de animale pentru a uşura comunicarea cu autoritatea publică

Organizarea unor manifestări culturale specifice crescătorilor de animale (târguri de animale, „Ziua Recoltei”).

Accesarea de fonduri nerambursabile pentru sprijinirea dezvoltării agriculturii.

Direcţia strategică 2 : Gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale şi

crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv în silvicultură.

Măsuri şi programe operaţionale

Valorificarea fondului forestier prin regia Publică locală de Ocol Silvic Valea

Sadului.

Administrarea eficientă a resurselor fondului forestier- proprietate publică a

comunei prin structuri silvice organizate în condiţiile legii

Informarea cetăţenilor asupra legislaţiei în domeniul silviculturii.

IV.2.2. Infrastrucura, mediu

Direcţia strategică 1: Modernizarea infrastructurii edilitare şi asigurarea accesului populaţiei la această structură

Măsuri şi programe operaţionale

Accesarea fondurilor structurale cu scopul de a îmbunătăţii imaginea comunei.

Curăţarea râurilor şi a malurilor şi a tuturor surselor de apă.

Amplasarea corescpunzătoare a marcajelor rutiere şi turistice.

Amplasarea şi întreţinearea unor spaţii verzi de recreere pentru copii şi locuri de joacă pentru copii

Colectarea selectivă a deşeurilor menajere

Direcţia strategică 2. Reabilitarea drumurilor de pe raza comunei

Măsuri şi programe operaţionale

Reabilitarea drumurilor de hotar.

Reabilitarea drumului Cisnădie- Sadu

Reabilitarea drumuri comunale.

Creearea de locuri de parcare pe raza comunei.

Direcţia strategică 3. Reabilitarea reţelei de apă din comună

Măsuri şi programe operaţionale

Reabilitarea reţelei de apă potabilă în comună

Contorizarea tuturor branşamentelor de apă.

Extinderea reţelei de apă.

24

Direcţia strategică 4. . Reabilitarea reţelei de canalizare în comună

Măsuri şi programe operaţionale

Extinderea reţelei de canalizare şi în zonele mai puţin accesibile ale

comunei

Construirea unor puncte de colectare a deşeurilor menajere

Direcţia strategică 5. Construire/reabilitarea infrastructură pentru categoriile defavorizate

Măsuri şi programe operaţionale

accesarea programelor pentru romi (apă, canalizare, infrastructură).

Construcţia de locuinţe sociale.

Construcţia de locuinţe pentru tineri.

Direcţia strategică 6. Prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi

Măsuri şi programe operaţionale

Prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi

Amplasarea şi întreţinearea unor spaţii verzi de recreere pentru copii

IV.2.3.Turism, cultura

Direcţia strategică 1. Promovarea potenţialului turistic al zonei, prin transformarea

comunei Sadu într-o destinaţie turistică recunoscută

Măsuri şi programe operaţionale

Dezvoltarea serviciilor turistice în comuna Sadu, prin creşterea importanţei turismului în economia locală.

Promovarea localităţii prin pagina de web a primăriei

Înfiinţarea unor asociaţii ale proprietarilor de pensiuni turistice şi

îmbunătăţirea colaborării dintre aceştia

Înfiinţarea unui Centru de Informare Turistică

Restaurarea bisericilor şi a monumentelor

Amenajare zonă turistică Prejba.

Înfiinţarea unui ziar local.

Promovarea şi realizarea unui proiect de dezvoltare a turismului montan şi

de iarnă prin amenajarea unei pârtii de schi în zona Prejba

Direcţia strategică 2. Valorificarea potenţialului cultural al zonei.

Măsuri şi programe operaţionale

Reabilitarea obiectivelor turistice (Muzeul Energetic, etc.) şi punerea lor în

cadrul unor circuite turistice.

Elaborarea unor materiale de promovare în care să fie prezentate aspecte

din istoria comunei.

Organizarea periodică de manifestări culturale specifice zonei. (Zilele

Sadului)

Promovarea şi mediatizarea manifestărilor culturale existente

Stabilirea unor trasee turistice şi angajarea unor ghizi specializaţi

Conservarea arhitecturii tradiţionale zonei.

25

Amenajare case memorială (S.M.Klein).

Realizarea de materiale de promovare (Broşuri, pliante), în limba română dar şi în alte limbi.

IV.2.4.Sanatate, asistenta sociala, resurse umane (piata muncii) si educatie

Educaţie Direcţia strategică . Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de educaţie

Măsuri şi programe operaţionale

Reabilitarea şcolilor şi a grădiniţelor de pe raza comunei pentru a asigura un

mediu propice desfăşurării activităţilor.

Dotarea şcolilor şi grădiniţelor cu material didactic.

Amenajare grădiniţă cu program prelungit.

Construcţia unei săli de sport şcolare.

Sănătate

Direcţia strategică. Dezvoltarea infrastructurii în domeniul sănătăţii şi asistenţei medicale

Măsuri şi programe operaţionale

Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul educaţiei pentru sănătate.

Reabilitarea şi dotarea dispensarului cu echipamente şi aparatură.

Dezvoltarea Serviciului de Salvare de Urgenţă şi dotarea lui corespunzătoare

cu aparatură.

Înfiinţarea unui serviciu de asistenţă la domiciliu pentru persoanele cu handicap

sau pentru cele vârstnice Asistenţă socială Direcţia strategică. Crearea unui continuum de servicii sociale locale individualizate, centrate pe nevoile grupurilor dezavantajate

Măsuri şi programe operaţionale

Extinderea parteneriatului social – instituţii, ONG-uri, cetăţeni, la nivel local,

pentru rezolvareaproblemelor grupurilor dezavantajate

Colaborarea cu Direcţia Judeţeană de Protecţie a Copilului pentru îmbunătăţirea serviciilor adresate categoriilor sociale dezavantajate

Accesarea programelor pentru romi.

Resurse umane – piaţa muncii Direcţia strategică 1. Creşterea accesului la informaţie

Măsuri şi programe operaţionale

Sporirea participării civice a tinerilor.

Încurajarea iniţiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor

Acţiuni de informare a populaţiei pe diverse teme de interes local, judeţean şi

naţional. Direcţia strategică 2. Crearea de locuri de muncă pentru comunitatea din Sadu.

26

Măsuri şi programe operaţionale

Crearea de locuri de muncă pentru tineri, cu scopul de a stopa fenomenul migraţiei acestora către oraş.

Organizarea unor cursuri de calificare profesională pentru persoanele care nu au un loc de muncă.

Semnarea unui protocol de colaborare între autoritatea publică locală şi

întreprinderile din oraşele învecinate (Tălmaciu şi Cisnadie) în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă.

Sprijinirea participării tinerilor la viaţa comunităţii.

IV.2.5. Siguranta publica, funcţionarea administraţiei publice

Direcţia strategică 1. Îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între şi printre actorii comunităţii din Sadu având drept factor cheie administraţia locală prin creşterea

eficienţei operaţionale în cadrul administraţiei publice locale.

Măsuri şi programe operaţionale Întărirea sprijinului acordat de autoritatea publică locală micilor întreprinzători. Informarea cetăţenilor cu privire la evenimentele care au loc în comună.

Reglementarea legislaţiei în ceea ce priveşte împroprietărirea. Îmbunătăţirea colaborării cu localităţile vecine. Atragerea altor surse de finanţare.

Direcţia strategică 2. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţa publică locală

Măsuri şi programe operaţionale

Asigurarea linişti publice pe timp de noapte

Aplicarea sancţiunilor prevăzute pentru infracţiuni şi identificarea persoanelor care au săvârşit infracţiuni

Înfiinţarea unu post de Poliţie Comunitară în vederea asigurării unui climat de linişte şi siguranţă a cetăţeanului.

Implementarea unui program de informare a cetăţenilor asupra legislaţiei în domeniu.

Înfiinţarea/funcţionarea comisiei de Mediere.

IV.2.6. Sport Direcţia strategică : Dezvoltarea bazei materiale / de agrement– sportive.

Măsuri şi programe operaţionale

Dezvoltarea sportului pentru toţi.

Organizarea unor tabere în aer liber pentru copii.

Dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară.

Susţinerea şi identificarea tinerilor care au talent în practicarea sportului de performanţă

Amenarea bază de agrement complexe şi moderne la Sadu .

27

PROGNOZA DEZVOLTĂRII INFRASTRUCTURII 2010-2013

0

20

40

60

80

100

2010 2011 2012 2013

Infrastrctura

apa/canal

Infrastrcura

drumuri

dezvoltare

economica

V. Monitorizare, evaluare şi audit

Proiectul de planificare strategică al comunei Sadu trebuie să ia în considerare

necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor şi rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie să se bazeze pe elemente structurale serioase şi să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie să ţină seama de

caracteristicile comunităţii şi să aibă un caracter permanent (care să includă şi monitorizare nu doar evaluari finale).

Poziţia evaluării în ciclul planificare-evaluare În ceea ce priveşte evaluarea nevoilor, pe măsură ce desfăşurăm o monitorizare a

acestora apare necesitatea să acţionăm prin modificarea programului. Obţinem până la

urmă un ciclu iterativ planificare-evaluare. În prima fază, cea de planificare, vorbim despre formularea unei probleme,

conceptualizarea alternativelor, detalierea posibilelor cursuri ale acţiunii şi a implicaţiilor

lor, evaluarea alternativelor şi selectarea celei mai bune şi de implementarea alternativei alese.

A doua fază se referă la formularea obiectivelor, scopurilor şi ipotezelor

programului, conceptualizarea şi operaţionalizarea componentelor principale ale evaluării: programul, participanţii, condiţiile şi măsurătorile, designul evaluării, detalierea modului în care vor fi coordonate aceste componente, analiza informaţiei şi utilizarea

rezultatelor. Astfel, se propune realizarea programelor operaţionale, precum şi a planurilor de acţiune pe baza evaluării nevoilor existente în fiecare domeniu. Adoptarea programului se va face doar după efectuarea unei analize exacte, care poate duce la

revizuirea programului. La acest nivel se impune efectuarea unor analize a gradului de realism a programului şi a obiectivelor lui, analize cost-beneficiu sau cost eficienţă (după caz). După implementarea programului se va realiza monitorizarea acestuia, pe baza

unui set de indicatori specifici fiecărui program. Pentru programele cu o desfăşurare mai indelungată de timp se impune

efectuarea unei analize intermediare, care să ne spună în ce măsură operaţiunile

programului merg bine şi la timp, precum şi în ce măsură sunt îndeplinite obiectivele programului. Pe baza acestei evaluări se pot impune modificări ale programului şi implementarea acestor modificări.

La încheierea programului sau a unui ciclu al programului se va efectua o evaluare

sumativă (orientată spre performanţa programului, valoarea sa pentru societate), care să ne spună în ce măsură programul poate sau trebuie să fie continuat.

28

Etapele evaluării Un program poate fi evaluat atunci când:

Scopurile şi obiectivele programului, cele mai importante efecte secundare care ar putea să apară, informaţiile necesare pentru evaluare sunt bine definite;

Scopurile şi obiectivele programului sunt plauzibile;

Informaţiile necesare pot fi obţinute;

Beneficiarii evaluării au ajuns asupra unui acord asupra modului în care vor fi utilizate rezultatele acesteia.

Modul în care se desfăşoară o evaluare diferă de la program la program. Etapele generale ale unei evaluări pot fi rezumate astfel:

Forma de evaluare recomandată este aceea participativă, în care sunt implicate

toate părţile implicate în program (beneficiarii programului, organizaţia care a implementat programul, partenerii şi finanţatorii programului).

Avantajele acestei abordări sunt:

accent pe participanţi;

gamă largă de beneficiari care participă;

scopul este învăţarea;

design flexibil;

metode de apreciere rapidă;

participanţii din exterior vin în calitate de facilitatori.

Indicatori ai programelor Indicatorii unui program pot fi definiţi drept orice valori care pot fi calculate sau

măsurate şi care ne pot da informaţii despre gradul de succes al îndeplinirii obiectivelor

unui program. Obiectivele sunt aşteptări exprimate în termeni cantitativi (de exemplu, se aşteaptă

o creştere economică anuală de 5%) iar indicatorii sunt măsurători reale, sunt fapte

(indicatorul creştere economică se măsoară la trecerea unui an de la anunţarea obiectivului; dacă este mai mare sau egal cu 5%, obiectivul a fost îndeplinit). Pot exista

29

mai mulţi indicatori pentru fiecare obiectiv şi de aceea este foarte important ca indicatorii propuşi să fie cu adevărat cele mai bune măsuri ale îndeplinirii obiectivelor.

Evaluarea programelor trebuie legată de efectele pe care şi le propune sa le măsoare şi de obiectivele propuse. O schemă a legăturii dintre diferitele nivele ale efectelor şi obiectivelor este:

Indicatorii pot fi grupaţi în şapte mari categorii: beneficii sociale (BS), costuri sociale (CS), rezultate (R), beneficiile programului (BP), costurile programului (CP), outputuri (O) şi inputuri (I).

Aceşti indicatori vor fi folosiţi în toate evaluările propuse şi trebuie incluşi (în măsura posibilităţilor) în monitorizarea programelor.

VI. Lista persoanelor care au participat la elaborarea planului de dezvoltare al comunei Sadu

La elaborarea acestei Strategii de Dezvoltare au contribuit: Fundaţia Comunităţii Sibiu:

Marina Bogdan- preşedinte executiv Andreea Dinescu- Coordonator proiect Brebenaru Teodora- asistent proiect

Bogdan Ioan – Asistent proiect şi membrii grupului de lucru pentru elaborarea Planului de Dezvoltare:

Ivan Valentin Dumitru Ioan – primarul comunei.

Lotrean Delia-Iulia- secretar al comunei Sadu

Veştemean Ionuţ- viceprimarul comunei

Veştemean Nicolae- consilier local

Negrilă Gheorghe- şeful postului de Poliţie Sadu

Neagoe Gheorghe- preot Parohia Ortodoxă Sadu I

Moisiu Liviu- preot Parohia Ortodoxă Sadu I

Ivan Ion- reprezentant al crescătorilor de animele

Dăncăneţ Dumitru- Reprezentant al agricultorilor

Bogdan Sorin Ispas- agent economic

Cu sprijinul consultantilor specialisti pe domenii de activitate din cadrul institutiilor abilitate.

Pentru eventualele informaţii şi sesizări legate de proiecte PHARE contactaţi cfcu.PHARE@mfinante.ro

Programul PHARE 2005 al Uniunii Europene

Consolidarea Democraţiei în România Editor: Fundaţia Comunităţii Sibiu Data publicării: septembrie 2008

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.