Planul de analiza si acoperire riscuri BRASOV 2013

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor – Judeţul Braşov

1


2

CUPRINS

1. CAPITOLUL I - Dispoziţii generale

Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective. Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor. 2.1. Acte normative de referinţă. 2.2. Structuri organizatorice implicate. 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu.

Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 3

2. CAPITOLUL II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică Secţiunea a 4-a. Populaţie Secţiunea a 5-a. Căi de transport Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale Secţiunea a 8-a. Specific local

Pag. 7 Pag. 9 Pag. 11 Pag. 15 Pag. 15 Pag. 16 Pag. 19 Pag. 22

3. CAPITOLUL III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice Secţiunea a 4-a. Analiza riscului de incendiu Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri

Pag. 23 Pag. 35 Pag. 54 Pag. 54 Pag. 61 Pag. 61

4. CAPITOLUL IV - Acoperirea riscurilor Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţe ale acţiunilor Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţe-intervenţie Secţiunea a 5-a. Instruirea Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitul informaţional-decizional şi de cooperare

Pag. 62 Pag. 63 Pag. 64 Pag. 64 Pag. 64 Pag. 65

5. CAPITOLUL V - Resurse: umane, materiale, financiare

Pag. 66

6. CAPITOLUL VI - Logistica acţiunilor

Pag. 67

7. ANEXE Pag. 68


3

CAPITOLUL I - Dispoziţii generale

Secţiunea 1. Definiţie, scopuri, obiective Definiţie: Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul teritoriului administrativ al judeţului Braşov măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopurile PAAR sunt:

- asigură cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă ;

- creează un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă ;

- asigură un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiectivele PAAR sunt :

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin, privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de

urgenţă. Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă:

- Ordinul M.A.I. nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, publicat în M.O. partea I nr. 79/01.02.2007 ;

- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - Legea nr. 481/2001 privind Protecţia Civilă ; - H.G.R. nr. 2288/2004, pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le

asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţii neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- O.U.G. nr. 21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; - H.G.R. nr. 1491/ 2004, pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică,

atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; - O.M.A.I. nr. 638/420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de

urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;

- O.M.A.I. nr. 1184/06.02.2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

- HGR 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. 2.2. Structuri organizatorice implicate: La nivelul judeţului Braşov, pentru prevenirea, gestionarea şi managementului riscurilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, funcţionează servicii de urgenţă profesioniste, servicii de urgenţă voluntare şi servicii de urgenţă private. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov funcţionează ca serviciu de urgenţă profesionist în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi în coordonarea prefectului judeţului Braşov. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, comitetele locale, centrele operative pentru situaţii de urgenţă şi celulele de urgenţă sunt structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă. Serviciile de urgenţă, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, comitetele locale şi centrele operative fac parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Pentru îndeplinirea atribuţiilor legale specialiştii cooptaţi în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov sunt constituiţi în grupuri de suport tehnic, coordonate de un membru al comitetului.


4

La nivelul Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov funcţionează un număr de 9 Grupuri de Suport Tehnic, organizate pe tipuri de risc, astfel:

1.Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva fenomenelor meteorologice periculoase(furtuni,tornade,secetă,îngheţ) inundaţii, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale ale cursurilor de apă interioare;

2.Grupul de suport tehnic pentru gestionarea fenomenelor dictructive de origine geologică(seisme şi alunecări de teren;

3.Grupul de suport tehnic pentru accidente chimice, accidente nuclear ,urgenţe radiologice,căderi de obiecte cosmice, explozii mari la suprafaţă şi în subteran;

4.Grupul de suport tehnic pentru avarii grave la conducte magistrale şi urbane de transport gaze naturale, produse petroliere,energie electrică, eşecul utilităţilor publice;

5.Grupul de suport tehnic pentru accidente deosebite pe căile de comunicaţii, cu sau fără substanţe periculoase;

6. Grupul de suport tehnic pentru asistenţă medicală de urgenţă în caz de epidemii; 7. Grupul de suport tehnic pentru epizootii, contaminări ale produselor vegetale şi animale; 8. Grupul de suport tehnic pentru incendii în masă şi la fondul forestie; 9. Grupul de suport tehnic pentru avarii grave la sistemele de telecomunicaţii şi informatică.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeni: Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate şi locale, inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu).

L I S T A activităţilor specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin

(Baza legală: HGR – 2288/2004)

1. Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora :

A. Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi ale efectelor negative ale acestora: - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov;

B. Monitorizarea pericolelor : a) factori de mediu, calitatea aerului – Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov b) cutremure - Inspectoratul Judeţean în Construcţii Braşov; c) fenomenele hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apei – Sistemul de Gospodărire a

Apelor Braşov; d) principalele lucrări hidrotehnice – administratorii lucrărilor (Sistemul de Gospodărire a Apelor

Braşov, SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Sibiu, ANIF ) e) starea de sănătate a populaţiei – Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Braşov; f) transporturi de substanţe chimice periculoase – Inspectoratul de Poliţie Braşov, Inspectoratul

pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov; g) siguranţa în construcţii – Inspectoratul Judeţean în Construcţii Braşov; h) obiectivele economice sursă de risc – comitetul pentru situaţii de urgenţă prin inspectorul de

specialitate, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov; i) transporturi de materiale explozive militare – firmele autorizate ; j) pericole pentru reţele de comunicaţii şi informatice – ROMTELECOM S.A.– Departament

Centru de Telecomunicaţii Braşov, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale ; k) siguranţa alimentelor – Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Braşov; C. Evaluarea riscurilor specifice : a) îmbolnăviri în masă – Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Braşov; b) epizootii / zoonoze – Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Braşov,;


5

c) căderi de obiecte cosmice – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov,

d) ameninţări biologice – Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Braşov; e) ameninţări ecologice – Agentia Pentru Protectia Mediului Braşov; D. Evaluarea efectelor negative : a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs – comitetele locale pentru situaţii de urgenţă; b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă – conform responsabilităţilor de

monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice . 2. Informarea, înştiinţarea şi avertizarea :

A. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei şi salariaţilor : a) pentru populaţie şi salariaţi – conform Planurilor de înştiinţare – alarmare ale localităţilor; b)pentru salariaţi – Conducerea instituţiilor prin Comitetul pentru situaţii de urgenţă de la

instituţii (acolo unde sunt – la operatorii cu factor de risc) ; e) Mass-media . B. Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice locale din judeţul Braşov: a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă – autorităţile administraţiei publice

judeţene de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ;

b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă - administratorii obiectivelor surse de risc sau, după caz, administratorii proprietăţilor afectate .

C. Avertizarea populaţiei şi salariaţilor : a) prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică – sistemul de sirene al

comitetului local pentru situaţii de urgenţă şi sirenele operatorilor economici factor de risc de pe cuprinsul municipiului;

b) prin mass-media 3. Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor:

a) pentru intervenţie operativă – comitetelor locale şi comitetele operatorilor economici sursă de risc pentru situaţii de urgenţă din judeţul Braşov ;

b) pentru punerea la dispoziţie, conform legii, a unor resurse materiale şi umane – prin planul de cooperare pe plan local şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat Şi Probleme Speciale - Structura teritorială pentru Probleme Speciale Braşov;

c) asigurarea finanţărilor măsurilor de protecţie – bugetele locale, bugetele operatorilor economici, bugetul C.J. 4. Comunicaţii şi informatică:

a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii-informatică pentru managementul situaţiilor de urgenţă – ROMTELECOM S.A.– Departament Centru de Telecomunicaţii Braşov, centrele de calcul ale operatorilor economici;

b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Braşov;

c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii – operatorii de telefonie fixă şi mobilă din zonă; 5. Căutarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor:

a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate – Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă;

b) spitalizare şi triaj medical – Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Braşov, Filiala Judeţeană de Cruce Roşie Braşov;

c) transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice – Serviciul de Ambulanţă Judeţean Braşov;

d) căutarea şi salvarea persoanelor –Serviciul Public Judeţean Salvamont Braşov şi alte servicii de profil ; 6. Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate: conform Planurilor de evacuare în situaţiilor de urgenţă ale CLSU; 7. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă:

a) suplimentarea capacităţii de spitalizare – Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Braşov;


6

b) acordarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă – Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Braşov, alte structuri specializate;

c) acordarea asistenţei medicale de urgenţă – spitalele de urgenţă, SMURD din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

d) acordarea primului ajutor pre - medical – Filiala Judeţeană de Cruce Roşie Braşov; f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical – Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului

Braşov; 8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă:

a) stabilirea dimensiunilor şi condiţiilor de carantină – Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Braşov; Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Braşov;

b) securitatea şi paza perimetrului zonei de carantină – Poliţia comunitară locală, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Braşov;

c) măsuri profilactice – Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Braşov, Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Braşov; 9. Localizarea şi stingerea incendiilor:

a)localizarea, limitarea propagării, stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor, inclusiv a incendiilor în masă – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov, SVSU de la localităţi; 10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase:

a) stabilirea perimetrelor de securitate - Echipele NBRC din cadrul formaţiunilor Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, conducătorii instituţiilor sursă de risc afectate ;

b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate - Comitetul local pentru situaţii de urgenţă, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ;

c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase – ISUJ Braşov, operatorii economici care au utilaje specifice; 11. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor surse:

a)asigurarea transportului urban pentru realizarea evacuării – conform Planurilor de evacuare în situaţiilor de urgenţă ale CLSU;

b) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate, în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă – Comitetele locale pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin Planul de evacuare;

c) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă - Comitetele locale pentru situaţii de Urgenţă, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin Planurile de evacuare ;

d) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate – operatorii economici de stat şi privaţi care deţin mijloace de transport în comun şi de transport materiale din zonă, stabiliţi prin Planul de evacuare;

e) supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto – Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov, Poliţia comunitară;

f) controlul şi evidenţa auto-evacuării – Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov, ISUJ Braşov; g) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de

urgenţă - Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat Şi Probleme Speciale - Structura teritorială pentru Probleme Speciale Braşov, conform Planului de aprovizionare;

h) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor – Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov; 12. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate:

a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public – Inspectoratul Judeţean în Construcţii Braşov ;

b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă - Inspectoratul Judeţean în Construcţii Braşov;

c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate – instituţiile publice, la obiectivele din subordine/coordonare;


7

13. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate :

a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane: - în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz – conform Planurilor

de evacuare; - ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă – Administraţia

Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale ; b) asigurarea apei şi hranei pentru animale – comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, prin

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Braşov ; c) verificarea şi asigurarea apei potabile, prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele

evacuate sau afectate – Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Braşov, Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Braşov, Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, Filiala Judeţeană de Cruce Roşie Braşov, alte surse; 14. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate:

a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei şi cazării populaţiei în adăposturi colective - Comitetul local pentru situaţii de urgenţă prin spaţiile de cazare stabilite în Planul de evacuare : Filiala Judeţeană de Cruce Roşie Braşov, şcoli, hoteluri, popasuri, pensiuni turistice, la rude neafectate, etc.

Prin Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se pot ridica corturi, cu sprijinul M. Apărării Naţionale; 15. Asigurarea energiei pentru iluminat şi alte utilităţi:

a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă, pentru minim 72 de ore – conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi ;

b) asigurarea energiei electrice – SC Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice - Electrica Distribuţie Transilvania Sud S.A. Sucursala Braşov;

c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice – SC Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice - Electrica Distribuţie Transilvania Sud S.A. Sucursala Braşov;

d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale – SC Distrigaz Sud Reţele SRL - Direcţia Regională De Distribuţie Centru - Punct de lucru Braşov; 16. Efectuarea depoluării şi decontaminării :

a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie – Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov;

b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie –Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov etc. ;

c) efectuarea depoluării şi decontaminării – Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, ISUJ Braşov ;

d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului oraşului – ISUJ Braşov, APM Braşov, Direcţia de Sănătate Publică Braşov ;

e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării - ISUJ Braşov, APM Braşov ;

f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor – eşaloanele superioare pentru agenţi economici din subordine/coordonare, APM Braşov, ISUJ Braşov, la solicitarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă personalul din unităţile specializate ale M.Ap.N, alte forţe specializate ;

g) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei – APM Braşov, DSVSA Braşov ;

h) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor – DAJ Braşov, Direcţia Silvică Braşov, APM Braşov;

j) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor – DAJ Braşov, Direcţia Silvică Braşov, APM Braşov;


8

k) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor, evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor , realizarea decontaminării - DAJ Braşov, Direcţia Silvică Braşov, APM Braşov;

l) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale - DAJ Braşov, Direcţia Silvică Braşov, APM Braşov, ISUJ Braşov; 17. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice :

a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice - Poliţia comunitară, IPJ Braşov, IJJ Braşov, serviciile de pază şi oameni numiţi de la operatorii economici şi instituţii publice din municipiu;

b) menţinerea ordinii publice – Poliţia comunitară, IPJ Braşov, IJJ Braşov; c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice – consiliile locale, bugete MAI ;

18. Logistica intervenţiilor : - asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin :

- pentru consiliile locale – fiecare organ de specialitate al administraţiei locale pe domeniul lui de activitate, precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine în cooperare cu eşaloanele superioare;

- pentru operatorii economici – eşaloanele imediat superioare şi consiliul local; 19. Reabilitarea zonei afectate :

- restabilirea stării provizorii de normalitate – Ministerul Administraţiei şi Internelor, Consiliul Judeţean şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare, pe domeniile de competenţă; 20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, asistenţă socială şi religioasă:

a) acordarea de ajutoare umane de primă necesitate pentru populaţia afectată – se stabilesc de Consiliul Judeţean, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale;

b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10.000 de victime, prin resurse şi infrastructură proprie – Crucea Roşie Braşov şi consiliile locale;

c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie, agenţi economici, instituţii – Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Consiliul Judeţean, Consiliile locale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială – prin serviciile de specialitate de la nivelul consiliilor locale;

e) acordarea asistenţei religioase şi sociale - organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional Braşov;

f) acordarea asistenţei psihologice – structuri specializate.

CAPITOLUL II – Caracteristicile judeţului Braşov

Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief Judeţul Braşov este situat în centrul geografic al României fiind intersectat de paralela 460

latitudine nordică şi meridianul 250 latitudine estică, coordonatele geografice fiind : satul Ioneşti 46011 latitudine N; comuna Fundata, satul Fundăţica 45027 latitudine N; comuna Vama Buzăului, satul Buzăiel 26005 longitudine E; comuna Ucea de Jos 24042 longitudine E. Suprafaţa judeţului este de 536.309 ha, reprezentând 2,2% din suprafaţa totală a României. Judeţul are un relief variat, cuprinzând majoritatea depresiunii Bârsei, o parte din depresiunea Făgăraşului şi din masivul Făgăraş, Munţii Perşani şi Podişul Hârtibaciului, şi se învecinează cu 8 judeţe, astfel:

• Argeş - la sud-est, pe o distanţă de 72 km, • Dâmboviţa - la sud, pe o distanţă de 15 km, • Prahova - la sud-est, pe o distanţă de 73 km, • Buzău - în extremitatea sud-estică, pe o distanţă de 2 km, • Covasna - la est, pe o distanţă de 144 km, • Harghita - la nord, pe o distanţă de 35 km, • Mureş - la nord-vest, pe o distanţă de 28 km, • Sibiu - la vest, pe o distanţă de 88km.


9

Limita sudică a judeţului, spre judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău, însumând o lungime de 160 km, se suprapune pe culmi muntoase (munţii Făgăraş, Piatra Craiului, Leaota, Bucegi, Baiului, Ciucaşului, Tătarului) întrerupte de trecători montane (Bran, Predeal, Predeluţ, Bratocea, Tabla Buţii) care facilitează comunicaţiile cu judeţele limitrofe din Muntenia. Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate a trăsăturilor geologice şi geomorfologice, reflectate şi în celelalte elemente ale învelişului – climă, ape, soluri, vegetaţie, faună – iar în ultimă instanţă şi în caracteristicile social-geografice ale teritoriului – distribuţia populaţiei, a reţelei de aşezări omeneşti şi de căi de comunicaţii, utilizarea agricolă şi silvică a terenurilor, exploatarea resurselor solului. În total relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros circa 60%.

Munţii Făgăraşului – atrag atenţia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfică, ce constă dintr-o gamă variată de şisturi cristaline. Creasta principală are înălţimi de peste 2000m, cel mai înalt vârf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).

Munţii Piatra Craiului – cei mai grandioşi munţi calcaroşi din România – sunt reprezentaţi printr-o creastă calcaroasă principală lungă de circa 25km şi înaltă de peste 2000m. O înşeuare la altitudinea de 1600m – Curmătura – separă în creasta principală două subunităţi: Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord-estică, cu aspectul unui platou îngust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zărneştilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascuţită şi zimţată, depăşind în unele locuri 2200m (La Om 2238m, Vârful Zbirii 2231m, ş.a.).

Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii Craiului la vest şi masivul Leaota la est. Datorită înălţimii mai scăzute în raport cu masivele muntoase învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicaţii rutiere transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota – cu o altitudine maximă de 2134m, alcătuit dintr-o masă complexă de şisturi cristaline, se desfăşoară pe o suprafaţă mai mică în judeţul Braşov.

Munţii Bucegi – munţi calcaroşi cu fundament cristalin, din cel mai înalt vârf (Omul, 2505m, situat la limita cu judeţul Dâmboviţa), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea ş.a.) coboară, în pantă accentuată, atât spre Ţara Bârsei cât şi spre pasul Predeal.

Munţii Bârsei – cuprind două masive de înălţime aproape egală – Postăvarul (1799m) şi Piatra Mare (1843m) – separate între ele prin valea adâncă a Timişului. În masivul Postăvarul pe treapta de 1000m este situată staţiunea turistică Poiana Braşov. Spre NNE Postăvarul se continuă cu muntele calcaros Tâmpa, care se ridică, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra oraşului Braşov. Spre NE Postăvarul se prelungeşte cu munţii scunzi ai Dârstelor (Varna, 1 428m – cel mai înalt).

Munţii Codlei - (cu vf. Măgura Codlei) fac tranziţia între Masivul Făgăraşului (şisturi cristaline în partea vestică şi centrală) şi Munţii Perşani (calcare, gresii şi marne în est).

Munţii Perşani – se încadrează mai mult de jumătate în judeţul Braşov. Situaţi între munţii Codlei (înşeuarea de la Vlădeni) şi munţii vulcanici Harghita, sunt formaţi de asemenea dintr-o diversitate mare de roci (şisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice şi lavă bazaltică). În partea centrală a acestor munţi se află Pădurea de fag a Bogăţii care începând din 1971 a fost declarată rezervaţie peisagistică.

Culoarul Comăna – se desfăşoară pe o lungime de 30km între munţii Perşani şi marginea sed-estică a Podişului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcţie NE-SV şi are o lăţime de 4-10 km cu luncă şi terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului.

Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este de origine tectonică formată prin fracturarea şi scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură, la sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoş, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenţii externi (eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale. În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele, Codlea şi Râşnov).


10

Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m) aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea include munţii Codlei şi munţii Perşani.

Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului din care jumătatea estică se află în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munţi apropiaţi, mai întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită şi extinsă către nord prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munţilor Făgăraşului care au forţat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podişului Târnavelor.

Podişul Târnavelor – se află în p arte NV a ju deţului Braşov având un relief caracterizat prin dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-800m.

Subcarpaţii Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a judeţului având aspectul unor dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-700m. Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice Judeţul Braşov se încadrează – zonal – în climatul temperat, iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică, şi cel excesiv continental, din est. Apreciat la scara proceselor macrosinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. În sens latitudinal, climatul acestei regiuni este influenţat şi de advecţiile maselor de aer reci, polare, precum şi de cele calde, de componentă sudică. Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, în cuprinsul judeţului se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice. Astfel începând cu cele mai joase trepte ale reliefului depresionar şi până pe crestele cele mai înalte ale munţilor înconjurători, în cuprinsul judeţului Braşov se întâlnesc numeroase etaje şi compartimente climatice: etajul climatic depresionar, premontan, montan şi alpin. Regimul precipitaţiilor atmosferice prezintă o mare variabilitate. Astfel, sectorul cel mai de jos al depresiunii Bârsei, din zona Feldioara – Bod, primeşte cele mai mici cantităţi anuale de precipitaţii (500-600 mm). În depresiunea Făgăraşului, în sectorul braşovean al colinelor Târnavelor şi în întreaga zonă piemontană din sudul şi sud-estul judeţului, cantitatea anuală de precipitaţii variază între 600-750 mm. Pe versanţii munţilor, cantităţile anuale de precipitaţii cunosc o evidentă variaţie altitudinală. În etajul premontan, cantităţile de precipitaţii cresc de la 750 la 950 mm, în etajele climatice montane ajung până la 1200 mm, iar de la 1800 m altitudine în sus, în etajele alpine, precipitaţiile anuale depăşesc 1400 mm. Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate staţiile climatologice din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de precipitaţii mai mari de 1000 mm (Bod 1060 mm, Făgăraş 1166 mm, Vârful Omu 2401 mm). În anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantităţile anuale de precipitaţii nu au depăşit 400-500 mm. în şesul depresionar al Bârsei şi 900 mm. pe vârfurile alpine.

Repartiţia pe luni a precipitaţiilor în zona Braşov (la principalele Staţii Meteorologice din judeţ), este evidenţiată în tabelul următor :


11

Cantităţile lunare de precipitaţii în l/mp – medii multianuale

Staţia/ luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

Făgăraş 27,3 25,8 29,1 53,4 85,2 95,3 10,3 7,6 48,7 37,5 34,6 29,1 644,1 Ghimbav 26,9 24,2 27,7 46,4 73,1 90,5 92,9 71,7 45,8 35,1 32,1 27,9 594,2 Poiana Braşov 49,9 46,6 52,3 70,6 82,1 127,2 125,3 81,0 111,8 65,9 49,7 36,5 919,1

Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate în ultimii ani, capabile să provoace apariţia viiturilor pe râuri, au atins următoarele valori :

Localizare Data Cantitatea [l/mp] Braşov iulie.1981 142,0 (în 40 min)

SM Predeal 02-04.06.1988 06-07.07.1994 15-16.07.1998

153,7 162,1 100,3

SM Cristianul Mare 02-04.06.1988 178,3

SM Poiana Braşov 02-04.06.1988 18-22.06.2001

127,5 117,6

SM Postavarul 05-08.08.2005 122,6

SH Dâmbu Morii 05-07.07.1994 18-22.06.2001 05-08.08.2005

119,5 127,5 110,6

SH Dumbrăviţa 06-07.07.1994 106,0 PP Holbav 20-21.05.1998 80,0 (în 7 ore)

SH Teliu 02-04.06.1988 05-08.08.2005

117,7 105,1

SH Şercaia 18-22.06.2001 113,8 SH Zărneşti 18-22.06.2001 112,3 SH Feldioara 28-29.05.2003 91,2 SH Moieciu 10-14.07.2004 99,0 SM Ghimbav 05-08.08.2005 93,6 SH Dacia 05.08.2005 84,0 (în 12 ore) SH Felmer 19.08.2005 48,0 (în 20 min.) SH Babarunca 23.03.2007

11-12.07.2009 110,5 104,3

SH Tohanu Nou 11-13.07.2009 14.08.2009

110,5 95,0

Temperaturi medii multianuale în oC

Staţia/ luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

Făgăraş -5,0 -2,3 3,0 8,7 13,8 16,6 18,0 14,0 13,6 7,9 2,7 -2,0 7,7 Ghimbav -4,9 -2,5 2,6 8,5 13,3 16,1 17,5 17,0 13,4 7,9 2,8 -1,9 8,5 Poiana Braşov -2,9 -1,0 1,2 6,8 11,5 14,9 17,3 16,5 11,3 7,8 2,8 -3,1 6,9

Temperaturi maxime absolute în oC – valori multianuale

Staţia/ I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN


12

Luna Făgăraş 13,4 20,0 26,8 28,0 31,3 35,0 37,0 36,6 29,0 28,0 22,5 14,3 37,0 Ghimbav 12,6 16,4 25,6 26,6 28,7 33,6 37,3 36,5 28,8 28,6 22,6 17,6 37,3 Poiana Braşov 17,5 15,5 21,0 22,3 24,2 28,6 31,5 31,3 24,5 25,8 21,4 15,4 31,5

Temperaturi minime absolute în oC – valori multianuale

Staţia/ Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

Făgăraş -22,3 -18,0 -11,0 -4,4 -1,8 4,2 5,5 3,0 -1,0 -7,3 -13,0 -29,0 -29,0 Poiana Braşov -18,2 -15,5 -12,6 -6,6 -3,0 3,0 4,6 4,4 -1,5 -5,4 -10,0 -18,7 -18,7 Ghimbav -22,2 -23,0 -13,0 -6,2 -2,4 3,4 5,0 3,0 -1,4 -6,5 -15,0 -28,6 -28,6

Stratul de zăpadă se formează, în şesul Bârsei, aproximativ la jumătatea lunii noiembrie, însă el

devine stabil mai târziu, în a doua jumătate a lunii decembrie, sau tocmai în luna ianuarie. Intervalul de timp cu strat de zăpadă cuprinde, în medie, la Braşov, un număr de 63 de zile, în Poiana Braşov 93 de zile, iar în etajele montane superioare solul rămâne neîntrerupt acoperit de zăpadă peste 150 de zile pe an.

Regimul vântului prezintă de asemenea importante particularităţi. Culmile cu altitudini de peste 2000 m sunt supuse permanent acţiunii vânturilor de nord-vest şi vest a căror frecvenţă anuală depăşeşte 45%, putând atinge viteze de 25-30 m/s.

În tabelul următor este redată viteza medie multianuală şi direcţia predominantă a vântului, raportate la principalele staţii meteorologice din judeţ:

Viteza vântului – medie multianuală şi direcţia predominantă STAŢIA Viteza vântului (m/s) Direcţia predominantă

SM Făgăraş 1,2 V SM Ghimbav 2,3 NV SM Poiana Braşov 1,1 NV

În ceea ce priveştefenomenele meteo extreme – furtuni, tornade, menţionăm că în judeţul Braşov nu se manifestă astfel de fenomene. Secţiunea a 3-a. Reţeaua hidrografică Cursurile de apă care izvorăsc şi/sau traversează judeţul Braşov aparţin în marea majoritate bazinului hidrografic Olt (94 % din lungimea totala a cursurilor de apă), 3 % din lungimea cursurilor de apă din judeţ aparţin bazinului hidrografic Siret, 2 % din lungimea cursurilor de apă aparţin bazinului hidrografic Mureş, iar 1 % din lungimea cursurilor de apă aparţin bazinului hidrografic Ialomiţa. Repartiţia pe bazine hidrografice a lungimii cursurilor de apă, a suprafeţelor apelor curgătoare, a suprafeţelor acumulărilor şi canalelor de derivaţie este prezentată în tabelul de mai jos.

Denumire bazin hidrografic

Lungimi cursuri de

apa (km)

Suprafaţă ape

curgătoare (ha)

Suprafaţă bălţi (ha)

Suprafaţă acumulări

(ha)

Suprafaţă canale,

derivaţii (ha)

Suprafaţă amenajări piscicole

(ha)

Suprafaţă alte ape

(ha)

Total suprafeţe lucii apa

(ha) Total bazin hidrografic Olt 2011,45 2155,49 4,50 704,76 18,86 21,06 20,67 2925,34

Total bazin hidrografic Mureş 38,50 72,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 72,31


13

Total bazin hidrografic Ialomiţa

25,00 9,95 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,95

Total bazin hidrografic Siret 72,00 99,37 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 99,37

TOTAL BRAŞOV 2146,95 2337,12 4,50 704,76 18,86 21,06 20,67 3106,97

Bazin hidrografic Olt 94 %

Bazin hidrografic Mures 2 %

Bazin hidrografic Ialomita 1 % Bazin hidrografic

Siret 3 %

Evoluţia cantitativă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane de pe teritoriul judeţului Braşov se urmăreşte prin 18 staţii hidrometrice, 2 lacuri de acumulare şi 28 de foraje hidrometrice, aflate în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov. În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului intră, pe de o parte, apele subterane (freatice şi de adâncime), iar pe de altă parte, apele de suprafaţă (reţeaua de râuri, lacuri naturale şi artificiale). Gospodărirea complexă a acestor resurse le-a grupat în trei sectoare teritoriale: Ţara Bârsei, Rupea-Homorod şi Făgăraş. Apele subterane. În funcţie de condiţiile geologice, se deosebesc două zone principale: - o zonă montană cu roci mai consistente (şisturi cristaline, calcare, gresii, etc.) unde stratul acvifer se află de regulă, la adâncime; - o zonă joasă (incluzând şesurile depresionare, luncile şi terasele Oltului), în care materialele sedimentare detritice mai moi (pietrişuri pleistocene, nisipuri holocene) au o grosime mare, permiţând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate şi cu calităţi corespunzătoare pentru diferite utilizări. În sectorul Ţara Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, apa freatică se găseşte la o adâncime de la 1 - 2 m până la 10 - 15 m, mai ridicată în zona Sânpetru - Hărman - Prejmer, cu un debit până la 6 l/s. În sectorul Rupea - Homorod apele de adâncime nu oferă debite importante de apă de bună calitate; apa freatică, de mică adâncime şi grosime are debite scăzute, fiind puternic influenţate de regimul ploilor; apa freatică din lunca Oltului aferentă acestui sector, înregistrează un debit de 0,2 mc/s. În sectorul Făgăraş, unde straturile de pietriş şi nisip cuaternar ating grosimi de 35-40 m, stratul acvifer se află la o adâncime ce nu depăşeşte 60-70 m, iar debitul exploatabil din aceste depozite este de 1-5 l/s.


14

Pe teritoriul judeţului Braşov o cantitate mare de apă apare sub formă de izvoare, în special în zona de munte. Izvoarele ce apar în zona munţilor Ciucaş şi Bucegi au un debit de circa 100 l/s şi sunt captate pentru alimentarea cu apă a Braşovului. În zona calcaroasă a munţilor Piatra Craiului există numeroase izvoare carstice, unele din ele având un debit maxim de peste 600 l/s. Multe izvoare apar pe linia de front inferior a piemonturilor, ale căror materiale permeabile facilitează o acumulare abundentă a apelor de infiltraţie. În ansamblu, resursele de apă subterană ale judeţului sunt considerabile şi pot aduce o contribuţie substanţială la satisfacerea necesarului de apă a acestei zone. Apele de suprafaţă.

Teritoriul judeţului Braşov se încadrează (în marea majoritate) în bazinul hidrografic superior al Oltului, care străbate judeţul pe o distanţă de circa 200 km, de la confluenţa Râului Negru până la confluenţa Râului Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroşi afluenţi dintre care cei mai importanţi sunt, pe partea dreaptă: Aita, Baraoltul, Vârghişul, Homorodul Mare cu Homorodul Mic şi Valea Mare, Ticuşul, Felmerul şi Cincu, iar pe partea stângă: Tărlungul, Timişul cu Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa, Homorod-Ciucaş, Crizbavul, Bogata, Comana, Veneţia, Şercaia, Mândra, Sebeşul, Berivoiul, Dejanul, Breaza cu Pojorta, Sâmbăta, Viştea cu Viştişoara, Ucea. Dispoziţia reţelei hidrografice este, în general, convergentă, toate râurile care izvorăsc din munţi curgând spre depresiuni unde sunt colectate de Râul Olt, de-a lungul acestuia formându-se câteva arii de convergenţă, cum sunt cele de la Lunca Câlnicului, Feldioara, Augustin, Homorod şi Făgăraş. Densitatea reţelei râurilor este mai mare pe versantul nordic al munţilor Făgăraş şi în depresiunea adiacentă unde ajunge până la 1,4 km/kmp (una din cele mai mari valori din ţară). Pe măsură ce altitudinea scade şi dependent de aceasta şi cantitatea de precipitaţii, densitatea scade, înregistrând 0,6 – 0,7 km/kmp în câmpia depresionară. Debitul anual al Oltului înregistrează 30 mc/s la Feldioara, crescând la 50 mc/s la Făgăraş. În comparaţie cu Oltul, afluenţii acestuia au debitele mai mici, dar nu neglijabile: Ghimbăşelul 1,8 mc/s la Râşnov şi 2,8 mc/s la confluenţa cu Oltul, Bârsa 2,9 mc/s la Zărneşti, Homorodul Mare 4,3 mc/s, Viştea 0,5 mc/s, etc. Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciale din Munţii Făgăraşului (Urlea, Podragu) – surse de alimentare ale unor râuri făgărăşene – şi lacuri artificiale utilizate fie pentru alimentarea cu apă potabilă, fie pentru furnizarea de hidroenergie. Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii, înscriind jud. Braşov în categoria zonelor afectate frecvent de viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată cu căderile de precipitaţii. Scurgerea medie are valori cuprinse între 25 l/s/kmp în zona înalta şi 6 l/s/kmp în depresiuni şi are următoarea repartiţie anuală (conform datelor statistice): - 50 % din scurgerea medie se realizează primăvara - 20 % din scurgerea medie se realizează vara - 15 % din scurgerea medie se realizează toamna - 15 % din scurgerea medie se realizează iarna Zona Hoghiz-Făgăraş, mai des afectată de viituri în ultimii ani, se caracterizează printr-o creştere rapidă a nivelurilor şi debitelor (în 10 - 12 ore se depăşesc pragurile de apărare la Hoghiz), cauza principală fiind afluenţii de pe partea dreapta a râului Olt. Se remarcă de asemenea creşterea frecvenţei fenomenelor hidrologice periculoase de scurgere pe versanţi, mult accentuate în zonele fără perdele forestiere de protecţie (ex. com. Şoarş, Cincu, Jibert etc.). Datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat treptat, după 1975, au fost apărate localităţi, importante suprafeţe de teren, drumuri, căi ferate etc., dar pe de altă parte, s-au redus timpii de propagare, crescând şi puterea de eroziune şi transport. În domeniul Pisciculturii, datorită condiţiilor pedo-climatice şi de relief, pe lângă pescuitul amator şi sportiv practicat pe râurile şi bălţile neamenajate, s-au dezvoltat cinci mari societăţi piscicole cu producţii remarcabile de peşte de calitate superioară. Specii precum păstrăv, crap, crap fitofag, ştiucă, somn şi caras sunt valorificate atât ca proaspete, cât şi sub formă de preparate specifice.

Heleştee (ha) Păstrăvării (ha) Staţii de incubare (mp)


15

S.C. Doripesco Braşov 374 - - S.C. Blapis Prejmer 4 4,1 150 Păstrăvăria Dejani (Recea)

- 1,2 70

Păstrăvăria Sambăta de Sus

- 2,8 200

A.P.S. Braşov 76 - -

Acumulările existente duc la atenuarea şi controlarea doar parţială a undelor de viitură.


16

AMENAJĂRI HIDROGRAFICE

Nr.

Zona

Denumire Caracteristici baraj

Caracteristici lac de acumulare

Anul Crt. geografică baraj/ lac Curs de Tip Înălţime Lungime Volum Suprafaţa Categoria Deţinător punerii

(localitatea) de acumulare apă baraj baraj coronament total Lacului Utilizarea în (m) (m) (mil. m.c.) (ha) func.

1 SĂCELE TĂRLUNG p. Tărlung de greutate din pământ 45 709 22,5 135 Alimentare cu

apă potabilă S.G.A. Braşov 1976

2 ROTBAV CETĂŢUIA p. Hotaru de greutate din pământ 17,45 396 1,1 20

Atenuare viituri şi alimentare cu

apă CNU Feldioara 1972

3 DUMBRĂVIŢA DUMBRĂVIŢA p.

Homorodul Vechi

de greutate argilă 6,5 822 4,3 119

Alimentare cu apă pt. irigaţii şi piscicultură

S.C. E..L.I.F. Braşov 1982

4 DOPCA BOGATA p. Valea Mare

de greutate din pământ 17,5 180 1,08 13,15

Atenuare viituri şi alimentare cu

apă S.G.A. Braşov 1990

5 MĂNDRA MÂNDRA r. Olt

deversor de greutate cu

stavile segment

18 60 319 1.000 Atenuare viituri

şi producere energie el.

F.E. Râmnicu-Vâlcea 1989

6 VOILA VOILA r. Olt


stavile segment

18 60 35 700 Atenuare viituri



7 VIŞTEA DE JOS VOILA r. Olt


stavile segment

18 60 4,25 148 Atenuare viituri




17

Secţiunea a 4-a. Populaţie Populaţia totală stabilă a judeţului Braşov la data de 1 aprilie 2003 a fost de 595.777 de locuitori, din care 75,27% locuitori ai municipiilor şi oraşelor, iar 2 4 ,7 3 % ai satelor şi comunelor. Judeţul ocupă locul al treilea pe ţară în ceea ce priveşte ponderea populaţiei urbane. Din populaţia judeţului Braşov 61,15 % sunt persoane de sex masculin, iar 38,85 % sunt persoane de sex feminin. Structura populaţiei pe naţionalităţi la recensământul din 2003, potrivit liberei declaraţii a persoanelor recenzate, a fost următoarea: români - 87 %, maghiari - 8,65 %, germani - 0,75 % şi alte naţionalităţi - 3,6 %. Structura populaţiei după religie, înregistrată în acelaşi moment, a fost: ortodocşi - 84%, romano-catolici - 4,6%, greco-catolici - 1,1%, reformaţi - 2,9 %, unitarieni - 1,2%, evanghelici - 3,8% şi alte religii - 2,5%. În judeţul Braşov sunt 10 oraşe (din care 4 municipii), 48 comune şi 149 sate. Densitatea populaţiei a avut o scădere lentă, astfel că dacă în 1990 era de 129,8 loc / kmp, în anul 2001 judeţul Braşov se află pe locul al cincilea pe ţară, cu 117,2 loc / kmp.

S-a înregistrat o tendinţă continuă de scădere a populaţiei. Transformările intervenite după 1990 în sistemul politic, în economie, în viaţa socială ca şi în mentalitatea oamenilor au influenţat comportamentul demografic. În mediul urban, suprafaţa locuibilă însumează 5.365.850 m2 (din care 3.606.545 m2. în municipiul Braşov), iar suprafaţa locuibilă reprezintă 72% din totalul pe judeţ. Secţiunea a 5-a. Căi de transport Reţeaua de drumuri publice a judeţului Braşov are o lungime de 1490,608 km. Braşovul este străbătut de Coridorul 4 European şi drumul european E 60. Prin judeţ trec următoarele căi rutiere: • Şosele internaţionale:

• E 60 Hamburg – Praga – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca – Târgu Mureş – Braşov – Bucureşti – Constanţa

• Drumuri naţionale – 395,974 km • Drumuri judeţene – 772,187 km • Drumuri comunale – 322,445 km

Cele 8 drumuri naţionale care traversează judeţul sunt clasificate astfel: - Drumuri europene: DN 1; DN 11; DN 13; DN 73, având o lungime de 269,330 km. - Drumuri principale: DN 1A; DN 10, în lungime de 53,779 km. - Drumuri secundare: DN 73B, DN 73A, în lungime de 72,865 km. Drumurile judeţene, în număr de 44, sunt structurate în funcţie de tipul de îmbrăcăminte astfel: - 29,211 km – îmbrăcăminte asfaltică - 430,524 km – îmbrăcăminte asfaltică uşoară - 13,904 km – îmbrăcăminte din beton de ciment - 10,815 km – îmbrăcăminte din pavaj - 221,410 km – drumuri pietruite - 66,323 km – drumuri de pământ

Din punct de vedere al stării de viabilitate, din lungimea totală de 554,316 km respectiv 71,8% sunt în stare bună, iar 217,87 km – 28,2% în stare rea.

Drumurile comunale în număr de 61 au structura astfel: - 8,255 km – îmbrăcăminte asfaltică - 1,725 km – beton de ciment - 0,723 km – îmbrăcăminte din pavaj - 35,724 km – îmbrăcăminte asfaltică uşoară - 202,913 km – drumuri pietruite - 73,305 km – drumuri de pământ

Din lungimea totală de 322,645 km – 69,5%, respectiv 224,316 km sunt în stare bună, iar 30,5% - 98,329 km în stare rea. Judeţul Braşov dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 333 km, din care 165 km este electrificată. Densitatea liniilor de cale ferată este de 62.1 km / 1.000 km2 şi situează judeţul pe locul 7 în ţară. Din totalul liniilor de cale ferată cu ecartament normal, 202 km reprezintă linii cu o


18

cale, iar 131 km linii cu două căi. Circulaţia feroviară se realizează în cadrul municipiului pe 4 magistrale şi o linie CF, astfel:

• Magistrala 1 – Bucureşti – Predeal – Braşov în partea de sud, linie dublă, electrificată • Magistrala 2 – Braşov – Sibiu – partea de vest, linie simplă • Magistrala 3 – Braşov – Sighişoara – în partea de nord, linie dublă electrificată • Magistrala 4 – Braşov – Miercurea Ciuc în partea de nord-est, linie simplă electrificată.

Braşovul este unul din cele mai importante noduri de cale ferată, Regionala CFR Braşov deserveşte 6 judeţe cu peste 104 staţii amenajate. Judeţul Braşov nu dispune de aeroporturi comerciale, pe teritoriul acestuia existând două aerodromuri sportive, la Sânpetru şi la Ghimbav, şi unul uzinal, aparţinând I.A.R. Ghimbav. Spaţiul aerian al judeţului este tranzitat de 3 culoare aeriene. Teritoriul judeţului este traversat de la nord la sud de o conductă magistrală pentru transportul gazelor naturale de la exploataţiile din centrul Transilvaniei în partea de sud a ţării. Judeţul Braşov are o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă, medie şi joasă presiune în lungime totală de 1.294 km. Debitul instalat este de 80.125 Nm3/h. Începând cu anul 1990 au luat fiinţă noi reţele şi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru o serie de alte localităţi. În judeţul Braşov există în prezent 40 de lucrări de alimentare cu gaze naturale (5 în mediul urban şi 35 în mediul rural) şi sunt în curs de execuţie 44 de distribuţii de gaze (din care 43 în mediul rural). Pentru alte 9 localităţi din mediul rural sunt întocmite studii de fezabilitate. Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică În judeţul Braşov, industria are vechi tradiţii datorită variatelor bogăţii naturale şi a condiţiilor social-istorice specifice. Activităţile meşteşugăreşti sunt prezente aici încă din antichitate, primele organizări industriale fiind realizate în Evul Mediu. Concentrările ulterioare au creat premisele apariţiei unor centre industriale puternice, în care erau reprezentate majoritatea ramurilor industriale ale vremii, organizate în bresle încă din secolul al XIV-lea. Acestea au avut o contribuţie semnificativă la dezvoltarea oraşului-cetate Braşov. În prezent, activităţile industriale sunt dominante în economia Braşovului, urmate de cele servicii şi comerţ. Evoluţia economico-socială a judeţului în ultimii 10 ani a fost sincronă cu evoluţia generală a României. Apariţia unui sector de operatori competitivi pe pieţele interne dar şi în mediul de afaceri extern este o dovadă a unei orientări pozitive, manifestată cu precădere în ultimul an. Analizele econometrice au identificat la nivel microeconomic comportamente proprii sistemului de piaţă liberă. Profilul industrial al Braşovului este determinat de industria alimentară şi textilă; industria de prelucrare a lemnului; industria chimică; industria de maşini şi echipamente şi industria mijloacelor de transport. O caracteristică deosebită a economiei locale este dată de prezenţa majorităţii ramurilor industriale. Unităţile industriale sunt amplasate, în general, în localităţile urbane. Dezvoltarea culturii industriale şi competitivitatea crescândă a întreprinderilor, au determinat ca sectoarele industriei orientate spre prelucrarea lemnului şi a mobilei, fabricarea de produse textile, confecţii şi încălţăminte să cunoască un progres care prin rezultatele obţinute – creşterea productivităţii, noi locuri de muncă – au contribuit la îmbunătăţirea climatului economic şi social al zonelor în care s-au dezvoltat. Terenurile pe care se desfăşoară activităţile agricole sunt situate preponderent în zona montană, unde predomină păşunile şi fâneţele, precum şi în zona de podiş, unde ponderea cea mai mare o deţin terenurile arabile. La nivelul judeţului se disting trei zone, fiecare având un profil agricol particular. În zona Braşovpredomină terenurile arabile, păşunile şi fâneţele. Acelaşi profil caracterizează şi zona Făgăraş, ceasta deosebindu-se însă prin existenţa livezilor. Particularitatea zonei Rupea este dată de suprafaţa întinsă ocupată de păşuni, precum şi de potenţialul oferit de existenţa viilor şi a hameiştilor.

• Resurse naturale de suprafaţă ale judeţului Braşov (păduri, terenuri agricole, păşuni) • Suprafaţa totală: 536.309 ha • Suprafaţă agricolă: 297.367 ha • Suprafaţă neagricolă: 238.942 ha


19

Sectorul zootehnic Efectivele de animale au scăzut în perioada 1990-2005 în cazul majoritatăţii speciilor, cea mai mare reducere înregistrându-se în rândul bovinelor şi porcinelor. Efectivele de păsări au urmat o curbă descendentă în perioada 1990 - 2000, de la peste 3 milioane de capete la mai puţin de 2 milioane, pentru a urca uşor până în 2005 la aproape 2 milioane şi jumătate de capete. Odată cu apariţia focarelor de gripă aviară, în primăvara anului 2006, la cele 3 firme ce se ocupă cu creşterea puilor de carne în sistem industrial de pe platforma Codlea, producţia de carne de pasăre a judeţului Braşov a scăzut cu 30% faţă de anul 2005. Această situaţie s-a extins la gospodăriile populaţiei din 8 localităţi unde au fost depistate focare de gripă aviară, iar păsările au fost eutanasiate. Efective de animale:

- bovine – 52.671 - porcine – 67.671 - ovine şi caprine – 346.918 - păsări – 2.155. 619

Turism Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutieră şi feroviară bună ce face legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală. Judeţul atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori. Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valorile culturale şi istorice. Resursele culturale, comunitare şi de patrimoniu oferă o combinaţie deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente şi evenimente comunitare. De o importanţă deosebită este municipiul Braşov, unul din cele mai bine păstrate oraşe medievale, unde central istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piaţa Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăţi împreună cu turnurile şi bastioanele). Mai mult, judeţul oferă posibilitatea vizitării unei multitudini de cetăţi (Codlea, Făgăraş, Hoghiz, Prejmer, Râşnov, Rupea) Numeroase monumente ale naturii, între care “Poiana Narciselor” din vecinătatea municipiului Făgăraş, Mlaştinile Hărman–Dealul Lempeş, cu microclimat şi floră de excepţie, Tigăile Ciucaşului, Abruptul Bucşoiu sau Căldarea Mălăieştilor din munţii Bucegi, au o valoare peisagistică unică. Pe teritoriul judeţului Braşov există două parcuri naţionale – Parcul Naţional Piatra Craiului şi o parte a parcului naţional Bucegi – precum şi douăzeci şi patru de rezervaţii naturale. Există o concentrare a facilităţilor turistice în partea de sud a judeţului, mai ales în jurul municipiului Braşov. De aici se porneşte spre reţeaua staţiunilor şi cabanelor din zona montană. Un interes aparte îl prezintă staţiunile Poiana Braşov şi Predeal, Culoarul Bran-Rucăr, Valea Oltului. Ca staţiuni balneo-climaterice pot fi amintite: Băile Homorod, Băile Rotbav, Băile Perşani, staţiunea Zizin. Structurile de cazare a turiştilor sunt prezentate în anexa K. În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebită a activităţii turistice a fost determinată aici de numeroşi factori. Este vorba în primul rând de potenţialul turistic

suprafaţa agricolă

118151

119890

56577

188

2561arabilă

păşune

fâneţe

vii

livezi

suprafaţa neagricolă

17726886566456391199315

păduri

curţi şiconstrucţiiterenneproductivape

drumuri şi căiferate


20

natural, de o mare spectaculozitate şi diversitate, precum şi de patrimoniul cultural-istoric, alcătuit din obiective variate ce au o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că judeţul Braşov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase staţiuni balneo-climaterice (Covasna, Tuşnad, Malnaş, etc). Judeţul Braşov concentrează în limitele sale munţi impunători, plante şi animale ocrotite, rezervaţii naturale de arbori şi pajişti, chei, etc. Râurile, lacurile, mlaştinile îmbogăţesc atracţia turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetaţie specifică, interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraş, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile (Timiş, Tărlung, Olt) absorb şi ele un flux turistic important. Poiana Braşov - staţiune de odihnă şi tratament cu sezon permanent - este situată la poalele versantului de nord al munţilor Postăvarul şi la 12 km sud-vest de oraşul Braşov. Deţine cea mai densă şi modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2,3,4 şi 5 stele, cu piscină, săli de spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze sportive şi stână turistică. Clima montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală de 5°C (media temperaturii în iulie este de 14,5°C; media temperaturii în ianuarie este de -5°C), iar precipitaţiile depăşesc 900mm anual (frecvenţa averselor este mare). Stratul de zapadă durează cca 120 de zile pe an. Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf şi particule care provoacă alergii, presiunea atmosferică relativ scazută şi ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă staţiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator . Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarnă din România şi totodată un important centru turistic internaţional. Staţiunea pune la dispoziţia turiştilor o variată reţea de transport pe cablu şi numeroase pârtii de schi de care pot beneficia toţi cei care doresc să schieze. Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul şi Cristianu Mare, precum şi la cetatea ţărănească a Râşnovului, aflată la 14km distanţă. Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări, Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane periferice: Dâmbul Morii, Susai şi altele. Versantul nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea, turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul şi Cristianu Mare, precum şi la cetatea ţărănească a Râşnovului, aflată la 14km distanţă. Între munţii Bucegi şi Postăvarul se află platforma Predealului, cu oraşul staţiune turistică – Predeal - situat la cea mai mare altitudine din ţară (1060m). Temperatura medie este de 14ºC în timpul verii şi -5ºC pe timpul iernii. Furtunile de zapadă sunt o raritate în aceste locuri dar stratul de zapadă poate atinge câţiva metri şi poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarnă. Munţii Piatra Craiului sunt unici în Carpaţii româneşti prin relieful impunător al crestei calcaroase, crenelate şi abrupte, dar şi prin speciile rare de vegetaţie şi faună. Turiştii se pot adăposti la cabanele Plaiul Foii, Curmătura, Gura Râului sau refugiile din Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se află cea mai recentă rezervaţie naturală cu un puternic potenţial investiţional. Culoarul Branului, cu satele risipite şi peisajele pitoreşti beneficiază de cea mai difersificată ofertă a turismului rural din România, atât în Bran cât şi la Fundata, Moeciu, Şimon, Peştera, Măgura sau Şirnea.

http://www.brasov.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=387�


21

Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale Învăţământ: Documentele ce atestă istoria învăţământului braşovean vorbesc de o tradiţie importantă în domeniu, tradiţie ce merită să preocupe generaţiile viitoare, pentru ca personalităţilor marcante ale culturii româneşti formate în şcoala braşoveană (precum Alexandru Lepădatu, Ciprian Porumbescu, Dumitru Stăniloaie, Gheorghe Dima, Lucian Blaga, Titu Maiorescu) să li se alăture şi alţii. În Braşov a luat fiinţă Prima Şcoală Românească, atestată pentru prima dată în documente în anul 1495, împreună cu tiparniţa lui Coresi, unde s-a tipărit primul almanah românesc şi prima gramatică omânească. Alte dovezi incontestabile ale tradiţiei şcolii braşovene sunt Colegiul Naţional Andrei Şaguna a cărui piatră de temelie a fost aşezată de episcopul, devenit ulterior mitropolit, Andrei Şaguna, la 17 septembrie 1851 şi şcoala gimnazială înfiinţată de Johanes Honterus la jumătatea secolului al XVI-lea. În prezent învăţământul braşovean este structurat pe trei niveluri: preşcolar, preuniversitar (şcolar-gimnazial şi liceal cu profil teoretic sau tehnic) şi universitar, astfel:

• Grădiniţe de copii: 70 • Învăţământ primar şi gimnazial: 83 • Învăţământ secundar ciclul 2 – liceal, de arte şi meserii: 44 • Învăţământ postliceal şi de maiştri: 3 • Institute de învăţământ superior: 4

Sănătate: În spectrul existenţei socio-umane, alături de educaţie, cercetare şi cultură, sănătatea ocupă un loc undamental. După anul 1989, sistemul de sănătate braşovean poate fi caracterizat prin două elemente distincte: pe de o parte există un sistem sanitar unic, de stat, cu o infrastructură precară, cu o bază materială inadecvată şi cu lipsa unei capacităţi de a satisface nevoile legate de sănătate ale cetăţenilor (de exemplu: criza medicamentelor, numărul mic de spitale, condiţii inadecvate în cadrul unităţilor sanitare, exodul personalului sanitar). Pe de altă parte, se poate observa dezvoltarea – în paralel – a unui sistem sanitar privat, care în unele domenii de activitate sanitară se dovedeşte mai competitiv şi mai modern decât cel public. Cea mai mare deficienţă a sistemului sanitar se înregistrează în mediul rural, unde au dispărut majoritatea dispensarelor şi a personalului aferent. De aceea, comunitatea publică locală a fost nevoită să apeleze pentru servicii sanitare la unităţile de specialitate din localităţile rurale mari şi, în cele mai multe cazuri, direct în mediul urban. În ceea ce preiveşte infrastructura public şi privată a sistemului sanitar, cumulate aceasta se prezintă astfel:

• Spitale: 17 • Unităţi medico – sociale: 1 • Sanatorii balneare: 1 • Policlinici: 11 • Clinici şi cabinete medicale individuale: 149 • Cabinete stomatologice individuale: 176 • Farmacii: 54

Cultură: Judeţul Braşov deţine încă din trecut statutul de pluriculturalism, multilingvism şi plurietnism, deoarece este încadrat în regiunea Transilvania, care face parte din Europa Centrală sau din cea de-a treia Europă, concept definit de valorile pluralismului şi ale toleranţei culturale. În judeţul Braşov au existat mai multe comunităţi etnice, constituite din români, saşi, maghiari, evrei, greci, lipoveni şi rromi. Poziţia geostrategică a Braşovului – centru comercial şi cultural ce facilita legături între Transilvania, Moldova şi Muntenia, dar şi între Răsăritul şi Occidentul european – a favorizat dezvoltarea unui mediu cultural polimorf, care s-a menţinut până în prezent. În momentul de faţă, există trei comunităţi etnice dinamice: română, germană şi maghiară. Spre deosebire de judeţele Timiş, Cluj, Mureş şi Sibiu, Braşovul nu are nici teatre, nici alte organizaţii sau instituţii culturale ale acestor minorităţi. Astfel, formele lor de exprimare cultural sunt festivalurile, pectacolele sau reprezentările culturale şi sărbătorile tradiţionale şi bisericeşti. În ceea ce priveşte comunitatea rromă, aceasta este caracterizată de o creştere demografică şi de o viaţă culturală exprimată prin muzică, dansuri tradiţionale şi preocupări în arta meşteşugărească. Biblioteca Judeţeană


22

„George Bariţiu” adăposteşte o serie de centre culturale care demonstrează caracterul plurietnic şi pluricultural al Braşovului. Sunt prezente astfel Centrele Culturale Francez, Britanic, Japonez, Elen şi Danez, precum şi Centrul pentru istoria şi cultura minorităţilor. De asemenea, în judeţul Braşov se regăsesc:

• Cinematografe: 2 • Teatre dramatice: 1 • Teatre de păpuşi sau marionete: 1 • Filarmonici sau orchestre simfonice: 1 • Muzee: 16

Reţele de utilităţi:

• Alimentarea cu apă Resursele de apă utilizate pentru alimentări cu apă potabilă sunt modice, având în vedere calitatea necorespunzătoare a unor surse de suprafaţă, precum şi faptul că distribuţia lor pe teritoriul judeţului nu este uniformă. La sfârşitul anului 2009, reţeaua de distribuţie a apei potabile deservea 49 de localităţi, în lungime totală de 1720 de km. Resursele de apă mai importante, în funcţie de sursă (subterană sau de suprafaţă) sunt:

o resurse subterane – cca. 12 m3/s; o resurse de suprafaţă:

• Olt – cca. 1.200 milioane m3 la Feldioara; • Olt – cca. 1.870 milioane m3 la Făgăraş; • Lacul de acumulare Săcele – cca. 15 milioane m3. • Lacul de acumulare Dopca – cca. 0,7 milioane m3;

Necesarul de apă pentru judeţul Braşov se ridică la cca. 6,3 m3/s, din care apă potabilă (pentru populaţie şi industrie) 3,1 m3/s şi apă industrială 3,2 m3/s. În general, localităţile urbane din judeţul Braşov sunt alimentate prin sisteme centralizate cu apă de suprafaţă, cu staţii de tratare şi captări, prin puţuri forate la 50-100 m adâncime, prin puţuri săpate de mică adâncime, precum şi prin drenuri sau izvoare. Doar municipiul Braşov şi oraşul Victoria dispun de surse suficiente pentru acoperirea necesarului de apă normat. Celelalte localităţi urbane prezintă un deficit important, fapt ce impune suplimentarea resurselor. Numai o parte din localităţile rurale au sisteme centralizate de alimentare cu apă, unele dintre ele fiind în situaţia de a nu avea asigurate sursele pe teritoriul propriu. Studiile efectuate după 1990 (studii de soluţii şi studii de fezabilitate) au identificat posibilităţi de asigurare a unor asemenea surse. Prelucrarea apelor uzate are un impact major asupra mediului înconjurător. Datorită lipsei de atenţie acordată acestui aspect înainte de 1990, întregul sistem de prelucrare şi reciclare a apelor uzate este depăşit, învechit şi într-o stare de funcţionare precară. Pentru o evaluare exactă a investiţiilor ce se impun este necesară o diagnoză a reţelei, depistarea apelor parazite şi a branşamentelor defectuoase. • Alimentarea cu gaze naturale La sfârşitul anului 2009, judeţul Braşov are o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă, medie şi joasă presiune în lungime totală de 1.512,7 km km care deserveşte 39 de localităţi. Debitul instalat este de 80.125 Nm3/h. Începând cu anul 1990 au luat fiinţă noi reţele şi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru o serie de alte localităţi. • Alimentarea cu energie electrică Consumul maxim de putere al judeţului Braşov este de cca. 340 MW în sezon de vară şi cca. 370 MW în sezonul de iarnă. Acest consum este acoperit de centralele locale cu cca. 50 MW în sezonul de vară şi cu cca. 60 MW în sezonul de iarnă, iar restul din sistemul energetic naţional. Consumul beneficiarilor sociali de importanţă deosebită din judeţul Braşov pe zone se prezintă astfel:


23

Zona Total putere maxim ceruta (MW)

Putere acoperita prin grupuri proprii

Putere neacoperita prin grupuri proprii

TOTAL JUDEŢ BRAŞOV 6520 1325 5195 din care: Municipiul Braşov 4100 900 3200 Zona Săcele – Predeal 820 62 758 Zona Codlea 420 125 295 Zona Râşnov – Cristian – Zărneşti 320 70 250

Zona Făgăraş – Victoria 670 115 555 Zona Rupea 190 53 137

Reţeaua de înaltă tensiune a judeţului Braşov

Instalaţiile electroenergetice ale judeţului Braşov sunt interconectate cu instalaţiile din sistemul electroenergetic naţional prin următoarele:

• LEA 110 kV dublu circuit Staţia Hoghiz - Fîntînele - Mureni • LEA 110 kV dublu circuit Staţia Ucea - Sibiu Sud • LEA 110 kV simplu circuit Staţia Ucea - Cârţişoara • LEA 110 kV dublu circuit Dârste - Predeal - Azuga - Buşteni - Sinaia • LEA 110 kV d.c. St. Braşov - Sf. Gheorghe la un circuit este racordata (intrare-ieşire) St. 110/20 kV Prejmer • LEA 110 kV simplu circuit St. Pompe Olt - Sf. Gheorghe • LEA 110 kV simplu circuit St. Săcele - Întorsura Buzăului • LEA 110 kV simplu circuit Hoghiz - Căpeni

Pentru distribuţia energiei electrice în principalele centre de consum si a marilor platforme

industriale pe lângă LEA 110 kV arătate mai sus, care îndeplinesc si rolul de linii de transport de energie electrică în interiorul judeţului Braşov mai sunt următoarele linii de 110 kV:

• LEA 110 kV d.c. St. Braşov - Codlea - Tohan - St. Conexiuni 110 kV Râşnov • LEA 110 kV d.c. St. Braşov - Bartolomeu - ICA Ghimbav - Conex. Râşnov • LEA 110 kV d.c. St. Dârste - St. Săcele • LEA 110 kV d.c. St. Dârste - LA. Braşov - Metrom - Răcădău • LEA 110 kV d.c. St. Zizin - LA. Braşov - Metrom • LEA 110 kV s.c. St. Zizin + LES 110 kV St. IUS Braşov • LEA 110 kV s.c. St. 400/110 kV Braşov + LES 110 kV St. IUS Braşov • LES 110 kV St. Tractorul - St. Braşov Centru - L1 • LES 110 kV St. Tractorul - St. Braşov Centru - L2 • LEA 110 kV d.c. St. 400/110 kV Braşov - TFS (Tractorul) • LEA 110 kV d.c. St. 400/110 kV Braşov - Hidromecanica • LEA 110 kV d.c. St. 400/110 kV Braşov - Rulmentul • LEA 110 kV s.c. St. Conex Râşnov - S.R.A. UE Râşnov linia l • LEA 110 kV s.c. St. Conex Râşnov - S.R.A. UE Râşnov linia 2 • LEA 110 kV d.c. St. 400/110 kV Braşov - Hoghiz • LEA 110 kV d.c. de racord St. Uzina „R”, racordată intrare - ieşire la LEA 110 kV St. Hoghiz -Braşov • LEA 110 kV d.c. de racord St. CFR Măieruş, racordata în derivaţie la circulaţie LEA 110 kV d.c. St. Hoghiz - Braşov • LEA 110 kV d.c. St. Hoghiz - S.R.A. CF Rupea • LEA 110 kV s.c. St. Hoghiz - S.R.A. Ciment Hoghiz linia l • LEA 110 kV St. Hoghiz - S.R.A. Ciment Hoghiz linia 2 comuna cu LEA 110 kV s.c. St.


24

Hoghiz (St. Făgăraş pe cca. 6 km). • LEA 110 kV s.c. St. Hoghiz - Făgăraş • LEA 110 kV d.c. St. Făgăraş - IUC Făgăraş • LEA 110 kV d.c. St. Făgăraş - Azot C.Ch. Făgăraş • LEA 110 kV d.c. St. Ucea - Victoria, liniile l si 2 • LEA 110 kV d.c. St. Ucea - Victoria linia 3 ( comuna cu LEA 110 kV Cârţişoara pe cca. l km)

SURSELE DE ENERGIE ELECTRICĂ ALE JUDEŢULUI BRAŞOV

Nr. crt.

Denumirea si tipul centralei Proprietarul centralei P.inst

(MW) P.ef. disp.

(MW) Observaţii

1. CET Braşov SC Termoelectrica SA 2. CHE Voila SC Hidroelectrica SA 3. CHE Vistea SC Hidroelectrica SA 4. CET Zahăr Bod IIS Zahăr Bod 3,3 2,8 Funcţ. sezonieră 5. CET Colorom Codlea Colorom Codlea 6 5,6 6. CET FCH Zărneşti FCH Zărneşti 19,6 12,0 7. CET Făgăraş 1 C.Ch. Făgăraş 24 21,4 8. CET Făgăraş 2 C.Ch. Făgăraş 20,38 16,5 9. CET Victoria C.Ch. Victoria 21 16,5

10. CHE Râşnov 3 SC Hidroelectrica SA 0,65 0,4 Funcţie de debitul apei

11. CHE Râşnov 4 SC Hidroelectrica SA

0,94 0,6 Idem 12. CHE Vulcan I SC Hidroelectrica SA

1,4 0,6 Idem

13. CHE Vulcan II SC Hidroelectrica SA

0,85 0,54 Idem 14. CHE Tărlung I SC Hidroelectrica SA

0,8 0,3 Idem

15. CHE Tărlung III SC Hidroelectrica SA

- - - 16. CHE Tărlung IV SC Hidroelectrica SA

- - -

17. CHE Sebeş (Făgăraş) SC Hidroelectrica SA 1,6 0,3 Funcţie de debitul apei

18. CHE Codlea OGA Braşov 0,16 0,04 Idem 19. CHE Tohanul Vechi OGA Braşov 0,16 0,04 Idem

Observaţii:

• CET-urile de la C. Chimic Făgăraş, C. Chimic Victoria, Colorom Codlea şi IIS Zahăr Bod deservesc cu energie termică procesele tehnologice şi cu energie electrică receptorii vitali din cadrul acestor întreprinderi.

• CHE-urile S.C. Hidroelectrica S.A. sunt amplasate pe firul apelor şi suma puterilor efectiv disponibilă a acestora de cca. 3,5 MW, puterea produsă de centralele hidroelectrice fiind funcţie de debitul apelor.

Secţiunea a 8-a. Specific local Judeţul Braşov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, aşa cum am prezentat în capitolul I. În ceea ce priveşte riscurile care se pot manifesta pe teritoriul judeţului Braşov ca urmare a producerii unor situaţii de urgenţă în judele învecinate, acestea sunt minore.


25

CAPITOLUL III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgentă Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale

a) Fenomene meteorologice periculoase. a1) Inundaţii Teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului, care străbate judeţul pe o distanta de cca. 210 km, de la confluenţa râului Negru până la confluenţa râului Ucea. Intre aceste limite Oltul primeşte numeroşi afluenţi dintre care mai importanţi sunt, pe partea dreaptă: Aita, Baraoltul, Vârghişul, Homorodul Mare cu Homorodul Mic şi Valea Mare, Ticuşul, Felmerul şi Cincu, iar pe partea stângă: Tărlungul,Timişul cu Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa, Homorod-Ciucas, Crizbavul, Bogata, Comana, Veneţia, Şercaia, Mândra, Sebeşul, Berivoiul, Dejanul, Breaza cu Pojorta, Sâmbăta, Viştea cu Viştişoara, Ucea. Cursurile de apă care izvorăsc şi/sau traversează judeţul Braşov aparţin in marea majoritate bazinului hidrografic Olt (94 % din lungimea totala a cursurilor de apă), cu excepţia unor mici porţiuni din extremitatea sud-estică (in com. Vama Buzăului), din extremitatea nord-vestică (in com. Buneşti), extremitatea sudica ( zona oraş Predeal), respectiv 3 % din lungimea cursurilor de apă din judeţ aparţin bazinului hidrografic Siret, 2 % din lungimea cursurilor de apă aparţin bazinului hidrografic Mureş, iar 1 % din lungimea cursurilor de apă aparţin bazinului hidrografic Ialomiţa. Dispoziţia reţelei hidrografice este, în general, convergentă, toate râurile care izvorăsc din munţi curgând spre depresiuni unde sunt colectate de Râul Olt, de-a lungul acestuia formându-se câteva arii de convergenţă, cum sunt cele de la Lunca Câlnicului, Feldioara, Augustin, Homorod şi Făgăraş. Densitatea reţelei râurilor este mai mare pe versantul nordic al munţilor Făgăraş şi în depresiunea adiacentă unde ajunge până la 1,4 km/kmp (una din cele mai mari valori din ţară). Pe măsură ce altitudinea scade şi dependent de aceasta şi cantitatea de precipitaţii, densitatea scade, înregistrând 0,6 – 0,7 km/kmp în câmpia depresionară. Debitul anual al Oltului înregistrează 30 mc/s la Feldioara, crescând la 50 mc/s la Făgăraş. În comparaţie cu Oltul, afluenţii acestuia au debitele mai mici, dar nu neglijabile: Ghimbăşelul 1,8 mc/s la Râşnov şi 2,8 mc/s la confluenţa cu Oltul, Bârsa 2,9 mc/s la Zărneşti, Homorodul Mare 4,3 mc/s, Viştea 0,5 mc/s, etc. Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii, înscriind jud. Braşov în categoria zonelor afectate frecvent de viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai in urma topirii zăpezilor, combinată cu căderile de precipitaţii. Scurgerea medie are valori cuprinse intre 25 l/s/kmp în zona înalta şi 6 l/s/kmp în depresiuni şi are următoarea repartiţie anuală (conform datelor statistice):

• 50 % din scurgerea medie se realizează primăvara • 20 % din scurgerea medie se realizează vara • 15 % din scurgerea medie se realizează toamna • 15 % din scurgerea medie se realizează iarna

Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea, Podragu), de lacurile artificiale destinate alimentării cu apă potabilă şi industrială (acumularea Tărlung, Dopca), precum şi lacurile de acumulare cu scop energetic (Voila şi Viştea). Evoluţia cantitativă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane de pe teritoriul judeţului Braşov (monitorizare permanenta) se urmăreşte prin 19 staţii hidrometrice, 2 lacuri de acumulare si 28 de foraje hidrometrice, aflate in administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov. De asemenea, in cazuri excepţionale, la manifestarea fenomenelor hidrologice periculoase, se efectuează măsurători si pe celelalte cursuri de apa unde nu sunt amplasate posturi hidrometrice. Parametrii hidrometeorologici măsuraţi cu aparatura si echipamentele de măsura si control din dotarea S.G.A. Braşov sunt : nivel apa, debit, viteza apa, temperatura apa / aer, cantitate precipitaţii, strat zăpada, fenomene specifice de iarna, etc.

Periodicitatea măsurării parametrilor este : - de doua ori pe zi in condiţii normale (ora 06.00 si 18.00) - din 6 in 6 ore in cazul prognozării atingerii Pragurilor de Apărare - din 3 in 3 ore in cazul atingerii Cotei de Atenţie / Faza I la diguri si gheţuri


26

- din ora in ora la atingerea Cotei de Inundaţie si Cotei de Pericol / Faza II si III la diguri si gheţuri

Periodicitatea elaborării prognozelor hidrologice : zilnic in condiţii hidrologice normale si din 12 in 12 ore in cazul manifestării fenomenelor hidrometeorologice periculoase. S.G.A. Braşov are in administrare :

• 2011 km cursuri de apa cadastrate • 3 lacuri de acumulare (Tarlung, Dopca si Valea Cetatii) • 230 km diguri pentru apărarea localităţilor împotriva inundaţiilor • 189 km regularizări de râuri • 59 km de consolidări de maluri • 15 km conducte de aducţiune • 3 prize de apa (Dâmbu Morii, Vulcan, Ghimbasel) • 3 staţii de pompare (Augustin, Hoghiz, Ungra) • 41 km canale de aducţiune

SITUAŢIA DIGURILOR DIN ADMINISTRAREA SGA BRAŞOV

Obs./ Denumire lucrare

hidrotehnica

Cursul de apa/

cod cadastral

Localizarea digului

Anul P.I.F

Caracteristici tehnice

L=lung. Dig (Km) l=lăţime cor.(m)

H=înălţime dig(m) m=panta taluz

Reg.-ind.Barsa la Halchiu - Bod

Bârsa VIII.1.50

DN 13 - conf.r.Olt Ambele maluri 1976

L=6.6 l = 3 H=2

m1=1:2 m2=1: 2

Reg.-ind.Ghimbasel la Bod

Ghimbasel VIII.1.50.6

DN 13 - conf.Barsa Ambele maluri 1977

L=25 l = 2 H=2

m1=1:1.5; m2=1:2

Reg.Panicel la Râşnov

Sohodol VIII.1.50.5

Loc.Râşnov (DN 73A - conf.Barsa)

Ambele maluri.

1977

L=4 l = 4 H= 2

m1=1:1.5; m2=1:2

Reg.Tarlung la Teliu

Tarlung VIII.1.45.22 Teliu VIII.1.45.22.6b

Loc. Teliu (DN 10 - jud.Covasna)

Ambele maluri 1981

L=9.2 l = 3

H=1.5 m1=1:2; m2=1: 3

Apărare inund. Tarlung la Teliu

Tarlung VIII.1.45.22

Loc. Teliu (amonte DN10)

Mal drept

1986

L=0,9 l = 3

H=1.5 m1=1:2; m2=1:3

Reg.Ghimbasel la Stupini

Ghimbasel VIII.1.50.6

Loc. Stupini (ICC Stupini - DN 13) Ambele maluri

1980

L=11.6 l = 3

H=1.5 m1=1:1.5; m2=1:2

Apărare mal pr.Sebes

Sebeş VIII.1.85

Intravilan Sebeş Ambele maluri 1977

L=2.1 l = 3

H=1.5 m1=1:2 m2=1: 2

Comb.inund. r.Olt si afluenţi Sanpetru-Racos

Olt VIII.1

loc.Podu Olt - Augustin

Ambele maluri

1982

L=82.13 l = 4

H=1.5 m1=1:2 m2=1: 3

Reg.-ind.Olt Hoghiz-Ungra

Olt VIII.1.

DN 13 - aval Ungra Ambele maluri 1978

L=8.6 l = 4 H=2

m1=1:2 m2=1: 3


27

Reg.-ind.Homorodu Mare

Momorodu Mare VIII.1.71

loc.Homorod-conf. Olt

Ambele maluri 1978

L=5.94 l = 2 H=2

m1=1:2 m2=1: 3

Reg.-ind.Cozd la Lovnic

Cozd VIII.1.71.7

av.Lovnic-av.Jibert Ambele maluri 1977

L=4.3 l = 2

H=1.5 m1=1:2 m2=1: 2

Reg.-ind.Cozd la Rupea

Cozd VIII.1.71.7

am.Rupea-conf.Homorodu

Mare Ambele maluri

1977

L=8.35 l = 2

H=1.5 m1=1:2 m2=1: 2

Reg.Berivoi-Racovita

Berivoi VIII.1.89.1.

Racovita VIII.1.89

DJ 104A -cn. Berivoi-Racovita-Hurez; Ambele

maluri

1977

L=5.01 l = 3 H=2

m1=1:1.5 m2=1: 2

Aparari mal Copacioasa

Sebeş VIII.1.85

loc.Malinis - DJ 104A, Ambele maluri 1977

L=3 l = 3 H=2

m1=1:1.5 m2=1: 2

Amenajare Terasa Făgăraş

Sebeş VIII.1.85 Mandra

VIII.1.83

com. Mandra, Harseni,Recea,

Făgăraş Ambele maluri

1985

L=6.2 l = 3 H=1

m1=1:1.5 m2=1: 2

Amenajare pr.Homorodu Mic

Homorodu Mic VIII.1.71.6

loc.Jimbor - conf.Homorodu Mare

Ambele maluri

1988

L=7 l = 3

H=1.5 m1=1:2 m2=1: 3

Dig F-ca Postav Prejmer

Valea Neagra VIII.1.46

Loc.Lunca Calnicului (aval DN11 -

conf.r.Olt) Ambele maluri

1972

L=1,9 l = 2 H=1

m1=1:2; m2=1:2 Comb.inund.in lunca r.Olt

inc.39 si 40 *preluat prin protocol de la

SGA Covasna

R.Negru VIII.1.45

Loc.Lunca Calnicului (DN 11 – conf.r.Olt)

Mal stang

* 1980

L=5,9 l = 4

H=1.5 m1=1:1.5; m2=1:2

Am.r.Olt Racos-Hoghiz et.I

Olt VIII.1

Bogata - Hoghiz AM 1987

L=7.8 l = 4 H=2

m1=1:1.5 m2=1:2.5

Am.r.Olt Racos-Hoghiz et.II

Olt VIII.1

Racos - Bogata AM

1994 2000

L=14.9 l = 4 H=2

m1=1:1.5 m2=1: 2 Reg.r.Olt.la Făgăraş

*inclus in digul de contur ac.Voila-Hidroelectrica

SA; Dig SGA Bv. Propus la casare

Olt VIII.1

Făgăraş AM 1975

L=5.6 l = 4 H=2

m1=1:1.5 m2=1: 2

În administrarea A.N.I.F. se află următoarele lucrări hidrotehnice:

• între localitatea Ioneşti şi Caţă pe o distanţă de 20 km pe pârâul Homorod; • între Vlădeni şi Hălchiu pe pârâul Hamaradia; • între Hălchiu şi Olt pe pârâul Vulcăniţa; • barajul de la Dumbrăviţa pe pârâul Hamaradia; • pe pârâul Vulcăniţa 2 subtraversări cu clapeţi; • pe râul Olt la Ormeniş două punct de evacuare a apei cu clapeţi; • amenajare Breaza – Sâmbăta - Lisa • desecări pe o suprafaţă de 120000 ha.

Timpii de propagare a undelor de viitura (intre secţiunile de amplasare a Staţiilor Hidrometrice) care se iau in calcul pentru prognozele hidrologice


28

RAU OLT Nr. crt.

Sectorul de râu Timpii medii de propagare la ape

medii [ore]

Timpii medii de propagare la ape

mari [ore] 1 Sf.Gheorghe-Podu Olt 6 4 2 Podu Olt-Feldioara 8 6 3 Feldioara-Hoghiz 26 20 4 Hoghiz-Făgăraş 24 18 5 Făgăraş-Ucea 17 13 TOTAL 81 61

RAU BARSA

1 Celohart Zărneşti-confl.r.Olt 8 6 2 confl.r.Olt-Feldioara 3 2 3 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL 78 59

RAU TIMIS

1 CET Braşov-confl.pr.Ghimbasel 1 0,5 2 Confl.pr.Ghimbasel-confl.r.Olt 2 1,5 3 Confl.r.Olt-Feldioara 2 1 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL 72 54

RAU VULCANITA

1 Colorom Codlea-confl.Homorod- Ciucaş 2 1 2 Confl.Homorod-Ciucas –confl.r.Olt 1 0,5 3 Confl.r.Olt-Feldioara 1 0,5 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL 71 53

CANAL TIMIS

1 Staţia epurare Bv-confl.Ghimbasel 0,5 <0,5 2 Confl.Ghimbasel-confl.r.Olt 1,5 1 3 Confl.r.Olt-Feldioara 2 1 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL 71 53

RAU TIMIS 1 Comprest Bv.Zizin-confl.Ghimbasel 2 1 2 Confl.Ghimbasel-confl.r.Olt 2 1 3 Confl.r.Olt-Feldioara 2 1 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL 73 54

RAU TIMIS

1 Comprest Bv.Remat-confl.Ghimbasel 1,5 <1 2 Confl.Ghimbasel-confl.r.Olt 2 1 3 Confl.r.Olt-Feldioara 2 1 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL 72 53


29

RAU TIMIS 1 Depou CFR-confl.Ghimbasel 1,5 <1 2 Confl.Ghimbasel-confl.r.Olt 2 1 3 Confl.r.Olt-Feldioara 2 1 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL aprox.72,5 aprox.53

RAU GHIMBASEL

1 Fabrica zahar Bod-confl.r.Olt <1 <1 2 Confl.r.Olt-Feldioara 1,5 1 3 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL aprox.69,5 aprox.53

CANAL TIMIS

1 Metrom-confl.Ghimbasel 2 1 2 Confl.Ghimbasel-confl.r.Olt 1,5 1 3 Confl.r.Olt-Feldioara 1,5 1 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL 72 54

CANAL TIMIS

1 Roman-confl.Ghimbasel 2 1 2 Confl.Ghimbasel-confl.r.Olt 1,5 1 3 Confl.r.Olt-Feldioara 1,5 1 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL 72 54

RAU BERIVOI

1 Nitramonia-confl.r.Olt <1 <1 2 confl.r.Olt -Ucea 17 13 TOTAL 17 13

RAU PANICEL

1 Romacril Râşnov-confl.Barsa <1 <1 2 Confl.Barsa-confl.r.Olt 8 6 3 Confl.r.Olt-Feldioara 3 2 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL aprox78 aprox59

RAU TIMIS

1 Rulmentul-confl.Ghimbasel <1 <1 2 Confl.Ghimbasel-confl.r.Olt 2 1,5 3 Confl.r.Olt-Feldioara 1 0,5 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL aprox.70 aprox.53

RAU VULCANITA

1 Suinprod Codlea-confl.Vulcanita <1 <1 2 Confl.Vulcanita-confl.Homorod-Ciucas 3 2 3 Confl.Homorod Ciucas-confl.r.Olt 1,5 1 4 Confl.r.Olt-Feldioara <1 <1 5 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL aprox.72 aprox.55


30

RAU OLT 1 Suinprod Sercaia-Făgăraş 2 1 2 Făgăraş-Ucea 17 13 TOTAL 19 14

RAU BARSA

1 IM Tohan-confl.Barsa <1 <1 2 Confl.Barsa-confl.r.Olt 8 6 3 Confl.r.Olt-Feldioara <1 <1 4 Feldioara-Ucea 67 51 TOTAL aprox.76 aprox.58

Zone desemnate pentru inundare controlata in situaţii deosebite, din jud.Braşov

Incinta îndiguita râu Olt , mal drept, amonte loc. Hoghiz si amonte DN 13 – între CSA 358-354 Cote teren - limita aval 446,47 mdMN

- limita amonte 448,08 mdMN - limita teren incinta 450,00 mdMN Cote coronament dig - limita aval 448,29 mdMN - limita amonte 450,05 mdMN Suprafaţa incintei 4,5 km2 = 450 ha Înălţime medie coloana apa = 2 m Volum apa in incinta= 10 mil.mc. Hectometru r.Olt 2230 ÷ 2300 / breşa de cca. 50 m.l. cu h = 2 m , la hm. 2270

Obiective din incinta : păşune / fâneaţă, DN 13 la limita aval, DJ 131 C -limita nordica - atenuarea vârfului viiturii aval Hoghiz cu 160-170 mc/s (fata de Q.max 5% = 430-440 mc/s ),

reprezentând o atenuare de cca. 20 %.

Incinta îndiguita r. Olt, mal stang in dreptul loc. Fantana – CSA 349-351 Cote teren - limita aval 443,41 mdMN

- limita amonte 444,00 - limita teren incinta 450,00 mdMN Cote coronament dig - limita aval 445,25 mdMN - limita amonte 445,67 mdMN Suprafaţa incintei 1,3 km2 = 130 ha Înălţime medie coloana apa = 1,2 m Volum apa din incinta = 1,6 mil.mc. Hectometru r.Olt 2320 ÷ 2350 / breşa la hm. 2320 Obiective din incinta : păşune / fâneaţă Atenuarea vârfului undei viiturii cu cca. 30 mc/s (fata de Q.max 5% = 430-440 mc/s ) Incinta îndiguita r.Tarlung , mal drept, aval DN 10 pana la confluenta cu pr. Teliu

Cote teren - limita aval 488,70 mdMN - limita amonte 493,40 mdMN - limita teren incinta 500,00 mdMN Cote coronament dig - limita aval 491,08 mdMN - limita amonte 495,70 mdMN Suprafaţa incintei 0,6 km2 = 60 ha Înălţime medie coloana apa = 1,5 m Volum apa din incinta = 1,12 mil.mc. Hectometru r.Tarlung 505 ÷ 507 / breşa la hm. 505

Obiective din incinta : păşuni / fâneţe Atenuarea vârfului viiturii cu cca. 50 mc/s , raportat la Q5% = 181 mc/s, adică cca. 30 %


31

Masuri in caz de manifestare a fenomenelor hidrometeorologice periculoase: Masuri pt. avertizarea-alarmarea populaţiei la primirea avertizărilor hidrologice si

meteorologice: • Primirea avertizărilor de la C.M.R.Transilvania Sud Sibiu, A.N.M., I.N.H.G.A., posturi

hidro- si pluviometrice la Centrul Operativ al S.G.A. Braşov (Dispecerat); • Transmiterea avertizarii primite la ISU, la postul de înştiinţare-alarmare a populaţiei, la

comitete locale; • Transmiterea avertizărilor primite la formaţiile de intervenţie ale S.G.A. Braşov si la staţiile

hidro-pluviometrice, cu dispoziţia de intensificare a observaţiilor si urmărire a evoluţiei fenomenelor;

Masuri la atingerea Cotei de Atenţie / faza I de ap. la digur i si gheţuri / praguri de avertizare la Precipitaţii - COD GALBEN

• Se convoca Comitetului jud. pt. Situaţii de Urgenţă care declanşează starea de apărare, sporindu-se vigilenta factorilor implicaţi in monitorizarea si/sau desfăşurarea unor activităţi expuse la inundaţii;

• Se asigura coordonarea tehnica a acţiunilor operative prin intermediul Grupului de Suport Tehnic;

• Se dispune verificarea liniilor de apărare si a punctelor critice pe liniile de apărare S.G.A., A.N.I.F., Hidroelectrica;

• Se verifica stocul de materiale si mijloace de intervenţie si se completează deficitul; • Se dispune îndepărtează utilajelor din albii si materialele din zonele dig-mal; • Se dispune asigurarea condiţiilor de scurgere a apelor mari si apelor pluviale prin şanţuri,

rigole si vai nepermanente în localităţi, precum si in secţiunile podurilor/ podeţelor; • Se verifica asigurarea permanentei la nivelul Comitetelor locale; • Se urmăresc masurile luate de către Comitetele locale si de către unităţile potenţial

poluatoare; • Întocmire Rapoarte Operative zilnice; Masuri la atingerea :Cotei de Inundaţie / faza a II a la diguri si gheţuri / praguri de avertizare

la Precipitaţii - COD PORTOCALIU • Se intervine in punctele critice,concentrând mijloacele de intervenţie in zonele respective; • Se blochează subtraversările nefuncţionale; se acţionează pentru consolidarea si

supraînălţarea digurilor tasate (execuţie de diguri iepureşti, suprainaltare folosind saci cu nisip); închiderea unor lucrări neîncastrate; lucrări provizorii pentru eliminarea infiltraţiilor prin corpul lucrărilor hidrotehnice, a grifoanelor, etc. (utilizând saci cu nisip, folii polietilena, geotextil);

• Se intervine pentru deblocarea podurilor de plutitori si/sau sloiuri de gheata; • Se solicita ISU pentru a interveni la distrugerea blocajelor si aglomerărilor de gheţuri cu

explozivi din aval in amonte; • In cazul manevrelor la construcţiile hidrotehnice, se vor anunţa obiectivele din aval; • Sunt pregătite pentru a intra in funcţiune Staţiile de pompare a apei din incintele îndiguite,

asigurându-se combustibil si personal deservent; • Se intervine cu mijloace si forte de intervenţie pentru combaterea poluărilor accidentale; • Întocmire Rapoarte Operative zilnice;

Masuri la atingerea Cotei de Pericol / faza a III a la diguri si gheturi - COD ROŞU • Se intervine in continuare in zonele critice pentru limitarea efectelor negative ale

fenomenelor si distrugerea blocajelor si aglomerărilor de plutitori si/sau gheata; • Localizarea apelor revărsate si dirijarea lor in cursurile de apa, gravitaţional sau prin

pompare; • Avertizarea-alarmarea obiectivelor din zona de influenta in caz de pericol iminent de

avariere a construcţiilor hidrotehnice; • Întocmire Rapoarte Operative zilnice; Masuri la ieşirea din starea de apărare: • Evaluarea pagubelor înregistrate de către o comisie constituita de către CJSU (având si

reprezentanţi AN”Apele Romane”) si stabilirea masurilor pt. refacerea obiectivelor afectate;


32

• Evacuarea apelor din inundaţii si băltiri de pe terenurile agricole (gravitaţional si/sau prin pompare);

• Repunerea in funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apa, si a celorlalte obiective afectate; • Sprijin acordat Comitetelor locale pt. Situaţii de Urgenţă in refacerea obiectivelor afectate; • Întocmire Raport Sinteza.

2) Furtuni, tornade, seceta, îngheţ etc. Cantitatile multianuale de precipitatii inregistrate la statiile meteorologice din judetul Braşov:

Staţia Cantitatea medie multianuala de precipitatii l/mp.

Braşov 661.5

Făgăraş 670.4

Poiana Braşov 879.9

Fundata 898.7

Analizand numarul de avertizari meteorologice se pot delimita cateva zone de risc: Rupea, Feldioara, Râşnov, Voila, Zărneşti, Săcele.

Staţia meteorologica BRAŞOV Latitudine 45042'; Longitudine: 25032'; Altitudine: 534 m

Temperatura aerului (oC)

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

I II III IV V VIVII

VIII IX X XIXII

Anuală

Temperatura medieTemperatura maximăTemperatura minimă


33

Precipitatii atmosferice (l/m2)

Staţia meteorologica FĂGĂRAŞ Latitudine 45050'; Longitudine: 24056'; Altitudine: 428 m


0

100

200

300

400

500

600

I III V VII IX XI

Anuala

Cant. medieCant. max.Cant. max in 24 ore

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

I III V VII IX XI

Anuala

Temp medieTemp maximaTemp minima


34


Staţia meteorologica PREDEAL Latitudine 45030'; Longitudine: 25035'; Altitudine: 1090 m


0

100

200

300

400

500

600

700

I III V VII IX XI

Anuala

Cant, medieCant. max.Cant. max in 24 ore

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

I III V VII IX XI

Anuală

Temp maximaTemp minimaTemp medie


35


Staţia meteorologica FUNDATA Latitudine 45026'; Longitudine: 25016'; Altitudine: 1384 m


0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

I III V VII IX XI

Anuala


-30

-20

-10

0

10

20

30

I III V VII IX XI

Anuala

Temp medieTemp maximaTemp minima


36


Din analiza diagramelor cu temperaturile medii multianuale (1946 – 2010) precum şi a celor cu precipitaţiile medii multianuale rezultă că în regiunea judeţului Braşov se înregistrează uneori condiţii de secetă în sezonul de vară şi sfârşit de iarnă. b) Incendii de pădure Fondul forestier al judeţului Braşov este împărţit în ocoale silvice, după cum urmează:

- ocoale silvice de stat: Braşov, Făgăraş, Măieruş, Rupea, Teliu şi Zărneşti - ocoale silvice private: - Braşov – RPLP Kronstadt - Codlea – RPLP Codrii Cetăţii - Săcele – RPLP Săcele - Râşnov – RPLP Râşnov - Zărneşti – RPLP Bucegi – Piatra Craiului - Tărlungeni – RPLP Ciucaş - Homorod – OS Pădurea Bogăţii - Şercaia – OS Pădurile Şincii - Făgăraş – OS Codrii Făgăraşului Suprafaţa fondului forestier este de 165.000 ha, iar cea împădurită de 164.200 ha, din care: 43% fag, 22% molid, 14% stejar, 10% div tari, 8% brad, 3% div moi. În literatura de specialitate incendiile la fondul forestier sunt clasificate în trei grupe:

- incendii care se întind deasupra pământului (de pe sol) - incendii care se întind pe vârfurile copacilor (coronament) - incendiile la sol (litieră).

Incendiile de pădure pot fi provocate de cele mai diferite cauze, care se pot grupa în

următoarele grupe principale: - manipularea imprudentă de către oameni a focului în pădure (inclusiv întrebuinţarea

armelor de vânătoare în pădure pe timp secetos) - incendierea premeditată

- scânteile şi cenuşa de la locomotive sau alte maşini care străbat pădurea

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

I III V VII IX XI

Anuala



37

- trăsnetele, autoaprinderea păturii organice de pe sol; scântei produse de pietre care cad de pe stânci; razele solare care trec prin cioburile de sticlă aruncate; resturile de plante aprinse aduse de păsări şi animale.

Cea mai mare capacitate de ardere o posedă pădurile de pin, zadă, brad, brad alb şi alte specii de conifere, capacitatea cea mai mică de ardere prezentând-o pădurile de foioase: stejar, mesteacăn, plop de munte, fag etc. Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare şi Direcţia Silvică Braşov. c) Avalanşe Având în vedere relieful muntos al judeţului, cu cote ce depăşesc 2.000 m în masivele Făgăraş şi Piatra Craiului, există posibilitatea producerii de avalanşe pe crestele şi văile despădurite, mai frecvent în masivul Făgăraş, Piatra Craiului şi mai puţin în munţii Ciucaşului. Riscul ca aceste avalanşe să provoace victime este scăzut, întrucât în zonele respective nu se găsesc pârtii de schi sau trasee turistice deschise în sezonul rece. d) Fenomene distructive de origine geologica:

d1) Cutremure Cutremurele de pământ provin din cele produse în curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea,

în zona Făgăraş şi care se resimt pe teritoriul judeţului Braşov. Aproape în totalitate sunt de natură tectonică. Cele mai puternice cutremure care afectează teritoriul judeţului Braşov sunt cele de tip

INTERMEDIAR (70 < H < 170 Km.). Acestea sunt produse la adâncimi de 100-150 Km, au magnitudini medii de M=7° Richter şi

conduc la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara M.S.K. În prezent cca. 20% din imobilele construite până în 1970 prezintă pericol de distrugere

(avariere gravă) la un seism de peste 7° pe scara Richter. În anexa H este prezentată lista construcţiilor cu destinaţia de locuinţă ce prezintă risc la cutremur. Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Direcţia de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov.

d2) Alunecări de teren Alunecările de teren se produc pe versanţii dealurilor prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torenţiale, mişcări tectonice, prăbuşiri ale unor grote, eroziuni puternice etc.) sau chiar ca urmare a unor activităţi umane. Cu toate că nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca celelalte fenomene naturale distructive, alunecările de teren sunt totuşi periculoase prin posibilitatea distrugerii unor construcţii, determinată de deplasarea rocilor sau prin acoperire. Pot, de asemenea, bara cursul unor ape curgătoare creând locuri de acumulare temporare sau permanente, sau pot produce chiar distrugerea unor baraje. Pe teritoriul judeţului fenomenul este destul de răspândit, fără însă a provoca victime umane sau pagube materiale deosebite. Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Direcţia de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov. În Anexa H este prezentat tabelul cu zonele afectate de alunecări de teren din judeţul Braşov. Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice a) riscuri industriale Accidentele chimice se pot produce pe timpul fabricării, prelucrării, depozitării sau transportului substanţelor toxice industriale şi care prin concentraţii mai mari decât cele admise pun în pericol sănătatea oamenilor. Sunt considerate substanţele toxice industriale acele produse chimice


38

care au o acţiune vătămătoare în concentraţii mici şi pe distanţe mari ce depăşeşte limitele operatorului economic.

Lista operatorilor economici din judeţ care intră sub incidenţa H.G. 804/2007

Nr.

crt.

Jude

ţul

Loc

alita

te

Ope

rato

rul

econ

omic

Adr

esa

oper

ator

ului

ec

onom

ic

Tip

ul su

bsta

nţei

Can

titat

e

1 Braşov Făgăraş SC Nitroporos SRL

şos. Combinatului,

nr.14, cod 505200

amoniac tehnic lichefiat 17251,22 t amoniac solutie 25 % 200 t

hidrazina 1 t gaz natural 1.2 t

azotat de amoniu ingrasamant 33,5% 2900 t

azotat de amoniu poros/azotat de amoniu tehnic 3825 t

Azotat de amoniu-solutie calda 80-92% 75 t

Azotat de amoniu declasat 50 t Azotat de potasiu 60 t

Oxigen 90 t Nitramon 115 t

Azotat de sodiu 50 t Exploziv antigrizutos AGP 20 t

Dinitrotoluen 4 t Fitil de amorsare 60 t Acid sulfonitric 180 t

Acid azotic 65 t Toluen 20 t

Oleum 20% 300 t Trinitrotoluen 8 t

Metanol 402.16 t Exploziv tip boostere 1 t

Dinamită 35 t Capse detonante 5 t

Nitroceluloza 50 t

2 Braşov Făgăraş CN Romarm SA - SC

Fabrica de Pulberi SA

str Extravilan nr 1

Acid azotic 98% 243 t Gaz metan 0,03 t

Hexametilentetramina 10 t Oleum 300 t

Acid sulfonitric 350 t Toluen 40 t

Trinitrotoluen deseu 10 t Pulberi cu dubla baza 24 t

Pentrită 5 t Dinitrotoluen 2 t

Nitroguanidina 5 t Nitroceluloza 5 t

Acetona 7,5 t difenilamină 5 t

Hexogen 5 t Nitroglicerina 4 t

3 Braşov Dejani

CN Romarm SA - SC Fabrica de Pulberi SA -Depozit RM

Dejani

Trinitrotoluen 612 t Hexogen 50 t Pentrită 50 t

Pulberi cu dublă bază 100 t Pulberi cu simplă bază 400 t


39

4 Braşov Victoria SC Viromet SA Aleea Uzinei nr 8

Amoniac 200 t Amoniac sol.25% 80 t

Fenol 99.5% 50 t Hidrat de hidrazina 25% 1.5 t Alcool metilic 99,85% 11000 t

Aldehidă formică sol.29% 1000 t Gaz metan 0.6 t

Oleum 220 t

5 Braşov Victoria SC Purolite SRL Aleea Uzinei

nr 11, cod:505700

Metanol 25 t Acid clorsulfonic 56 t

Trimetilamină 27 t Oleum 182 t Metilal 27 t

Izobutanol 20 t Dimetiletanolamină 22 t

Dimetilamină 21 t Stiren 273 t

Peroxid de benzoil 1 t Divinilbenzen 23 t Clormetileter 3.4 t 1,2 dicloretan 32 t

6 Braşov Victoria SC Maxam România SRL

Aleea Uzinei nr 8 bis

Azotat de amoniu 240 t Motorina 22 t

ANFO 40 t Acid azotic 110 t

Monometilamina 70 t Nitrat de monometilamină 20 t

Tiouree 3 t Aluminiu 6 t

Matrice oxidantă 50 t Hexamină 150 t Hidrogel 80 t Dinamite 60 t echiv TNT

Ammonite 35 t echiv TNT Fiti detonant 10 t echiv TNT

Capse electrice 2 t echiv TNT Capse nonelectrice 1 t echiv TNT

Exploziv tip booster 20 t echiv TNT Fitil cu ardere lentă 1 t echiv TNT

7 Braşov Şinca Veche SC Prospecţiuni SA Şinca Veche

Exploziv tip booster 80 t echiv TNT Dinamita 40 t echivTNT

Explozivi tip HMX 80 t echiv TNT Fitil detonant 80 t echiv TNT

Capse electrice 0,4 t echiv TNT

8 Braşov Cristian S.C. Schaeffler România SRL

Aleea Schaeffler nr 3

Metanol 55 t Azotit de sodiu 30 t

Azotat de potasiu 30 t Sare de călire 50% ) 486 t

Propan 6,65 t Amoniac 1,8 t Motorina 66 t

Sare de brunare 5 t Oxigen 0,53 t

Acetilenă 0,12 t Alcool tehnic 0,6 t

Gaz metan 0.032 t

9 Braşov Vlădeni CN Romarm SA

SC Carfil SA Depozit RM Vlădeni,

DN 1 BV- Făgăraş Km 28-400

Trinitrotoluen 674 t Tetril 5 t

Pulbere neagră cu fum 54 t Pulbere coloidală fără fum 150 t


40

Elemente şi produse pirotehnice 1 t

10 Braşov Hărman

CN Romarm SA SC Carfil SA

Secţia Pirotehnică Hărman

DJ 112 Hărman- Bod

Km 4

Pulbere neagră cu fum 5.2 t Pulbere coloidală fără fum 36 t

Hexogen 1.9 t Pentrită 1.9 t

Trinitrotoluen 25 t Produse pirotehnice 103 t

Lac, diluant 7 t Acetonă 0,3 t

Alcool etilic 0.5 t Amoniac soluţie 0.1 t Percloretilenă 0,5 t

Produse petroliere 247,7 t

11 Braşov Zărneşti CN Romarm SA SC Tohan SA

str Aleea Uzinei nr 1

Produse pirotehnice I 89,832 t echiv TNT

Produse pirotehnice II 6,22 t echiv TNT Pulberi negre cu fum şi

similare 2,81 t echiv TNT

Explozivi secundari şi brizanţi 21 t echiv TNT Trinitrotoluen 11,7 t

Pulberi fără fum 104,46 t echiv TNT

Pulbere reactivă 23,2 t echiv TNT

Fulminat de mercur 0,385 t echiv TNT

amestecurile explozive de iniţiere

0,729 t echiv TNT

Percorat de potasiu 0,14 t Clorat de potasiu 0,2125 t

Acid azotic 0,285 t Peroxid de bariu 1,145 t Azotit de sodiu 0,81 t Azotat de sodiu 4,830 t

Azotat de stronţiu 13,22 t Azotat de plumb 0,73 t Azotat de bariu 2,025 t

Azotat de potasiu 4,635 t produse petroliere

( benzina, whitw-spirt, motorina, petrol , diluanti )

3,339 t

emailuri, vopsele, lacuri, diluanţi, fulgi de sellac 6,262 t

Acetona 0,172 t Alcool etilic 0,285 t

Pulbere de zirconiu 0,25 t Pulbere de aluminiu 1,195 t Pulbere de magneziu 9,232 t

Cianură de sodiu 0,652 t Cianură de cupru 2,106 t Bicromat de sodiu 0,256 t

Ferocianură de plumb 0,05 t Anhidridă cromică 0,4 t

Mercur 1,006 t Fenol tehnic 0,33 t

Criolit 1,130 t Sulfat de nichel 0,325 t Sulfat de zinc 0,46 t

Acetilenă dizolvată 1,68 t Oxigen comprimat 1,38 t

12 Braşov Sânpetr SC Stabilus România DN 11 Km Hidrogen 0,02 t


41

u SRL 5+862,85 Oxigen 0,07 t Acetilenă 0,07 t

Produse petroliere 0,06 t Ankor 1,8 t

Soluţie de cromare 27,93 t Soluţie de cromare 76,197 t

Amoniac 1,9 t Întăritor transparent 0,7 t

Diluanţi 1 t Acetonă 0 05 t

lac 2 t

13 Braşov Făgăraş SC EPC Explo România SRL Extravilan nr.1

Azotat de amoniu 50 t Azotit de sodiu 4 t

Matrice oxidantă 50 t Capse detonante 0,5 t

Boostere 12 t Tiouree 12 t

14 Braşov Hoghiz SC EPC Explo România SRL Pădurii nr. 1

Dinamită 4 t Capse detonante 1 t

Exploziv tip ANFO 10 t Boostere 2,8 t

15 Braşov Făgăraş SC Mirsand SRL Extravilan nr.1

Pulbere pe bază de nitroglicerină 2 t

Muniţie reactivă 5 t Capse de aprindere, detonatori 0,5 t

Focoase 0,5 t Trinitrotoluen, hexogen,

pentrită, tetril 0,7 t

16 Braşov Făgăraş SC Isoplus Special SRL Extravilan nr.1

Detonatori 0,226 t Încărcături perforare şi tăiere 0.358 t

Materii explozive 0,06 t Dinamită 9 t

Capse, fitil 0,6 t Generatori de gaz pt. air bag 4,616 t

17 Braşov Cristian S.C. OMV Petrom S.A. Depozit cristian str Eroilor nr 1

Motorină 2730 t Benzină 2220 t

18 Braşov Braşov S.C. Lukoil România

S.R.L. Depozit Dârste

str Gării Dârste linia 6,

Benzină 1500 t

motorină 1680 t

19 Braşov Lunca

Câlnicu lui

S.C. DG Petrol SRL Depozit Lunca

Câlnicului

str IC Frimu, fn motorină 3545 t

20 Braşov Zărneşti SC Rompetrol

Downstream S.A. Depozit Zărneşti

Zărneşti, str Mare nr 1

Motorină 4040 t Benzină 4248 t

aditiv keropur 4,55 t

21 Braşov Făgăraş

SC ISOPLUS SPECIAL SRL/

Făgăraşi, str. Extravilan, nr. 1

str. Extravilan, nr 1

Dinamită 9 t capse 0.6 t

fitil detonant 0.6 t Generator de gaz ptr. air bag- TGS, TBS, MS, MIP, PNP, 5.2 t Produse pirotehnice pt

prospecţiuni geologice


42

b) riscuri de transport şi depozitare de produse periculoase Catastrofele mari care se întâlnesc în domeniul transporturilor sunt produse de accidentele care au loc pe căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi aeriene. În catastrofele auto şi de căi ferate, de regulă, cauzele producerii accidentelor respective sunt datorate greşelilor de circulaţie, defectelor care pot apare la materialul rulant respectiv şi uneori actelor de terorism. Operatorii economici care utilizează frecvent reţeaua rutieră pentru transportul materialelor periculoase şi traseul efectuat sunt redaţi după cum urmează:

- S.C. Ina Schaeffler S.A. – emulsie de soluţii de ungere şi uleiuri uzate – S.C. Lafarge Romcim S.A.

- S.C. Rolem S.R.L. – deşeuri de vopsele, lacuri, uleiuri minerale – S.C. Lafarge Romcim S.A. - S.C. Nitroexplosives Făgăraş, S.C. UPS S.A. Făgăraş, S.C. Maxam S.A. Victoria – materiale

explozive b1) transport rutier În judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1.517 km.Din lungimea precizată mai sus, 427 de km sunt drumuri naţionale, în administrarea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, 740 de km sunt drumuri judeţene in administrarea Consiliului Judeţean Braşov- Direcţia de Administrare Drumuri şi Poduri şi 350 km drumuri comunale în administrarea unităţilor administrative teritoriale.

Drumurile naţionale au următoarele trasee: • DN 1 - PREDEAL - BRAŞOV - SIBIU; • DN 1A -BRAŞOV-VĂLENII DE MUNTE-BUCUREŞTI; • DN 10 – HĂRMAN- BUZĂU; • DN 11 - BRAŞOV - BACĂU; • DN 13 - BRAŞOV - TÂRGU MUREŞ; • DN 73 - BRAŞOV - PITEŞTI; • DN 73A - BRAŞOV – ZĂRNEŞTI.

b2) transport feroviar Căile ferate de pe teritoriul judeţului sunt administrate de către Regionala de Căi Ferate Braşov. Linia ferată cu ecartament normal are lungimea totală de 683 km, cu o densitate de 62 km/1.000 km², indicator superior mediei pe ţară de 46 km/km². Datorită poziţiei judeţului, reţeaua de căi ferate este, în mare măsură, o reţea de tranzit. Caracteristicile reţelei feroviare: Lungime CF Linie simplă Linie dublă Linii în staţii şi

triaj Electrificate Densitate

683 228 2X126 203 498 62 Teritoriul judeţului este deservit de următoarele trasee de cale ferată:

• Magistrala 200: Braşov - Făgăraş - Curtici (cale ferată simplă neelectrificată); • Magistrala 300: Bucureşti - Predeal - Braşov - Episcopia Bihorului (cale ferată dublă

electrificată). • Magistrala 400: Braşov – Sfântu Gheorghe – Deda – Sighetul Marmaţiei (cale ferată simplă

electrificată) Liniile curente şi staţiile sunt dotate cu instalaţii de centralizare electrodinamică, bloc de linie

automat, bariere şi semnalizări automate la trecerile de nivel cu calea ferată. În urma lucrărilor de modernizare, staţia Braşov Călători a fost dotată cu instalaţie de centralizare electronică.

Linii secundare (trasee de cale ferată simplă neelectrificată) mai există între: • Hărman – Întorsura Buzăului,


43

• Bartolomeu – Zărneşti, • Ucea – Victoria, • Şercaia – Şinca Veche (linie uzinală). Riscul în transportul feroviar al mărfurilor periculoase este prezent pe toată infrastructura de

transport pe calea ferată. Probabilitatea ca riscul menţionat să se producă creşte semnificativ în zona trecerilor la nivel cu

calea ferată şi în staţiile în care se încarcă sau se descarcă substanţe periculoase. Accidente feroviare grave cu scurgeri sau emanaţii de substanţe periculoase se întâlnesc pe

reţeaua de transport sau în staţiile de încărcare. Mărfurile periculoase descărcate- transportate sunt:

• Benzină UN 1203 • carburant diesel (motorină) UN 1202 • ulei de acetonă UN 1091 • benzen UN 1114 • hidroxid de sodiu UN 1824 • acid clorhidric UN 1789 • acid sulfuric UN 1830 • ingrăşăminte cu nitrat (azotat) de amoniu UN 2067 • Acetat de vinil stabilizat UN 1301

b3) transport fluvial şi maritim - nu este cazul b4) transport aerian Judeţul Braşov nu deţine nici un aeroport pentru efectuarea zborurilor comerciale şi turistice, activitatea în domeniul aviaţiei desfăşurându-se pe două aerodromuri sportive (Sânpetru şi Ghimbav) şi un aerodrom uzinal (I.A.R. Ghimbav). Perioada de zbor la aerocluburi este din mai până în noiembrie, iar la I.A.R. Ghimbav de luni până vineri, pe întreaga perioada a anului. Înălţimea maximă la care evoluează aeronavele celor două aerocluburi este de 2000 m, zona cuprinzând un perimetru delimitat de localităţile Predeal, Bran, Codlea, Feldioara, Tărlungeni, Predeal, iar aeronavele de la I.A.R. Ghimbav zboară până la 4000 m, de regulă pe traiectul Braşov, Ciceu, Breţcu, Braşov, pentru zona de înălţime folosind perimetrul delimitat de Munţii Bucegi, Piatra Craiului şi Ciucaş. În spaţiul aerian al judeţului Braşov se intersectează trei culoare aeriene: ruta 43, ruta 433 şi ruta 435, înălţimea minimă de zbor pentru aceste culoare fiind de 3000 m. Lăţimea culoarului de zbor este de 5 km stânga / dreapta faţă de o axă imaginară trasată deasupra municipiului Braşov de la sud la nord şi de la est la vest. Intensitatea zborurilor pe culoarele din spaţiul aerian al Braşovului este variabilă de la zi la zi, cu maxima de aproximativ 1000 zboruri / 24 ore. La nivelul judeţului a fost întocmit Planul operaţional de intervenţie în cazul accidentelor de aviaţie civilă care se află la Centrul Operaţional Judeţean din cadrul I.S.U. Braşov şi proceduri de intervenţie pentru instituţiile cu care se cooperează. b5) transport prin reţele magistrale Transportul prin reţele magistrale se realizează prin conducte de gaz metan şi linii de transport energie electrică aeriene. Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" Sa Mediaş – Exploatare teritorială BRAŞOV, administrează pe teritoriul judeţului următoarele magistrale:

1. Coroi - Bucureşti, cu diametrul de 700 mm, în lungime de 65 km, intră în judeţul Braşov în zona localităţii Bărcut, traversează aerian râul Olt în zona municipiului Făgăraş, zona critică în care există riscul unor alunecări de teren cu afectarea gravă a conductei fiind pe traseul Paltin - Râşnov - Pârâul Rece. În paralel cu aceasta se mai află o altă conductă de 500 mm care urmăreşte acelaşi traseu.

2. Punct B Ghimbav - 2 conducte paralele de 500 mm şi 400 mm care intră în judeţul Braşov în zona localităţii Rodbav (comuna Şoarş), trece prin localităţile Făgăraş, Perşani, Codlea, Braşov, Râşnov, Predeal şi spre Sinaia.


44

3. Coroi - Piteşti, cu diametrul de 600 mm, intră pe teritoriul judeţului în zona localităţii Rodbav (comuna Şoarş), trece prin zona municipiului Făgăraş, Zărneşti, Peştera, Bran, cu destinaţia municipiul Piteşti. Toate cele trei magistrale trec prin staţia de comprimare Şinca, obiectiv ce nu prezintă riscuri deosebite datorită măsurilor de siguranţă existente. SC Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice - Electrica Distribuţie Transilvania Sud S.A Sucursala Braşov gestionează transportul energiei electrice pe teritoriul judeţului Braşov, unde există 3 staţii de transformare de 400 / 110 kVA, după cum urmează:

• 2 staţii în Braşov, în cartierul Triaj, care deservesc 4 linii de 400 kVA, ce transportă energie electrică în direcţiile: Sibiu, Bradu (jud. Argeş), Dârste şi Gutinaj (jud. Argeş)

• o staţie de 400 / 110 kVA în Braşov, care deserveşte 2 linii de 400 kVA cu destinaţia Brazi, jud. Prahova. Aceste magistrale sunt protejate de-a lungul lor pe o distanţă de 30 m stânga - dreapta, fiind interzise orice construcţii sau activităţi. De asemenea, sunt dotate cu echipamente de protecţie care deconectează automat capetele la producerea unor scurtcircuite. Fiind linii aeriene, pe suport de stâlpi metalici, pot fi afectate de cutremure cu intensitatea de peste 7° pe scara Richter, inundaţii în zonele în care traversează cursuri de râu importante sau alunecări de teren. c) riscuri nucleare

Situaţie de urgenţă radiologică produsă pe teritoriul judeţului Braşov poate avea impact asupra populaţiei sau mediului precum: a) incidente industriale, medicale, rutiere sau incendii în care sunt implicate surse radioactive, eliberări accidentale, pierderea de surse sau traficul ilicit de surse radioactive;

b) transport de combustibil nuclear şi de materiale radioactive pe căile de comunicaţii rutiere şi aeriene; c) reintrarea în atmosferă a sateliţilor cu generatoare nucleare sau cu alte surse de radiaţii la bord; d) accidente în care sunt implicate arme nucleare; e) ameninţări sau atacuri teroriste cu dispozitive nucleare sau radioactive; f) accidente la instalaţii nucleare, altele decât reactoarele nucleare, sau când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca o urgenţă radiologică. În situaţia apariţiei unor urgenţe radiologice sau nucleare pe teritoriul judeţului se alertează instituţiile implicate în acţiunile de evaluare radiologică (Direcţia de Sănătate Publică Braşov - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov - S.S.R.M. Braşov, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare – prin structura teritorială, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Braşov, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Braşov ). În anexa H este prezentată situaţia cu operatorii economici sursă de risc nuclear sau radiologic din judeţul Braşov. d) riscuri de poluare a apelor Poluarea se defineşte ca orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.


45

ISTORICUL POLUĂRILOR ACCIDENTALE ÎNREGISTRATE PE CURSURILE DE APĂ DIN JUDEŢUL BRAŞOV

1995 - 2011 Nr crt

Anul/Data/ Durata Cursa apa Zona in care sa

produs poluarea Substanta poluanta

Unitatea poluatoare

Pagube/ Utilizatori de apa

afectati

1 03.10.1995/ 8 ore Pr.Auriu

1,5 km amonte ac.

Hamaradia-Holbosel,inclusiv

acumularea

Amoniu,fenoli, sulfuri şi subst.

organice

SC Bârsa SA Codlea

20 kg peşte mort,400 kg peşte recoltat forţat/Rompesco

Bucureşti

2 20-

21.06.1996 /12 ore

r. Olt Pod Comana;pod Galaţi

Neidentificată se presupune colorant

neidentificată Nu au fost

3 9-

10.071996 /12 ore

r. Olt Pod Comana;pod Galaţi neidentificată neidentificată 3 kg peşti morţi

/fond natural

4

10-13-22.08.

1996/ 168 ore

r. Racovita- contracanal ac. Voila-Olt

Aval SC Nitramonia, canal fnga ac.Vistea

Acid anorganici,săruri

ale acizilor anorganici

Se presupune SC

Nitramonia SA Făgăraş

Cca 1000 kg peşti morţi/ fond piscicol natural contracanal

ac.Voila+r.Olt

5 4-

5.10.1996/ 15 ore

r. Racovita- contracanal ac. Voila-Olt

Aval SC Nitramonia, canal fnga ac.Vistea

Acid anorganici,săruri

ale acizilor anorganici

,fenoli

Se presupune SC

Nitramonia SA Făgăraş

Cca 2 kg peşti morţi/ fond piscicol natural

contracanal ac.Voila+r.Olt

6 11.04.1997 1 oră

Pr.necad.afl. Corbul Ucei, Corbul Uoci, r.Olt,panza fratica

Incinta Viromet siren

SC Virolite SA Victoria (deraiere 3

cisterne tren)

35 to.ştiren/ Nu au fost

7 24.06.1997/ 1 oră

Contracanal ac.Voila

Cca.500 m amonte

confuenta cu r. Olt

neidentificată neidentificată

Cca. 3 kg peste mort/fond piscicol natural contracanal

ac.Voila

8 07.08.1997/ oca. 3 ore

Pr. Vistisoara

Amonte SC Viromet SA

Victoria neidentificată neidentificată

Cca 2 kg peste mort/fond piscicol natural Vistişoara

9 09.02.1998/ 24 ore

Pr.necad,afl r.Olt intre pr.Corbu Ucei şi Ucea

Zona Ucea ,pod spre Feldioara

Se presupune izobutanol

SC Virolite SA Victoria Nu s-au semnalat

10 14.08.1998/ 2 ore

Pr. mic (afl pr. Ghimbăşel)

Cca 9 km oraş Rîşnov

amestec benzină şi motorină

Avarierea autocisterna proprietate

SC Scarmaneanca

SRL. Tg.Mureş

Afectare pânza freatică,sol,vegetaţie/

nu au fost

11 18.08.1998/ cca 10 zile

Ac. Voila si Vistea

Cca 30 m amonte baraje

Dezvoltarea grupelor

Euglenophyte si Phyrrhophta

Temperaturi ridicate ale

apei si aerului si stagnarea

apei in acumulatori

Nu au fost


46

Nr crt



Unitatea poluatoare


afectati

12 12-15.04.1999 /cca 72 ore r. Olt Zona oras Balan-

jud Harghita

Steril de la mina de extractie

metale neferoase

Intreprinderea miniera

balan-HG Flora si fauna r. Olt

13 04.06.1999/ cca 3 ore r. Olt

Zona dintre conf.pr.Baraoltsi

loc .Racos

Se presupune ca a fost poluare

naturala ,produsa prin adrenare de

catre ploi a unei parti a solului

fertil

-

Moartea a cca 500 buc. Puiet de peste din fondulpiscicol

natural al r. Olt/flora si fauna naturala a r.

Olt

14 20.09.1999/ cca.30 min

Panza freatica la cca. 1,5 km de mal drept Pr.durbav

Malt drept pr. Durbav,la cca

300 m de soseaua Brasov-

Sf. Gheorghe

motorina

Persoana neidentificata

a spart conducta de

transport motorina Petrotrans

Nu sa putut evalua/ nu au fost

15 21.11.199/ cca .26 ore Pr.Turcu

Amonte priza captare Colorom

Codlea

Produse petroliere

Se presupune devarsarea

undei vidaje sau a unei cisterne pe

timp de noapte

Oprirea alimentary cu apa a orasului Codlea 48 de ore /Colorom ,Sere si

RASC Codlea

16 17.12.1999/ cca.12 ore Pr.Turcu

Amonte priza captare Colorom

Codlea

Produse petroliere

Se presupune devarsarea

undei vidaje sau a unei cisterne pe

timp de noapte

Oprirea alimentary cu apa a orasului Codlea 48 de ore /Colorom ,Sere si

RASC Codlea

17 09.06.2000/cca.12 ore r. Olt Amonte Hoghiz

Dejectii animaliere;

datorita temperature atmosferice deosebit de ridicate s-a

produs ridicarea temperaturiiapei la peste 20 grade

C si scaderea continutului in

O2 dizolvat

Avicola Codlea si Suinprod Codlea –poluare

suprapusapeste temperaturi deosebit de

ridicate

Moartea a cca. 20 kg puiet peste din

fondul piscicolnatural al r. olt/ flora si fauna r.

olt

18 06.07.2000/ cca. 48 ore Pr. Bârsa

Tronson aval Celohart Zărneşti – confluenţa cu

r. Olt

Ape uzate provenite din

fabricarea celulozei/ hârtiei

SC Celohart SA

Zărneşti

Nu s-au evaluat / Flora şi fauna

naturală a pr. Bârsa

19 30.01 –

06.02.2001 / 156 ore

Pr. Racovita si contracanal ac. Voila

Tronson 200 m aval pod DJ 104 C pe pr. Racovita

– confluenta c.c.ac. Voila cu r.

Olt

Ape uzate alcaline

rezultate din fabricarea fulgilor de

cartofi

SC Roclip SA Făgăraş

Puternic fenomen de spumare / flora şi

fauna acvatică de pe pr. Racovita şi

contracanal ac. Voila


47

Nr crt



Unitatea poluatoare


afectati

20 19.03 –

26.03.2001 / 180 ore

Pr. Racovita şi contracanal ac. Voila

Tronson incinta Nitramonia – conf. c.c.ac.

Voila cu r. Olt

Ape uzate neepurate şi insuficient epurate cu

conţinut ridicat de amoniu,

azotaţi şi azotiţi

SC Nitramonia SA Făgăraş

Moarte a cca. 20 kg puiet peşte din fondul piscicol

natural al c.c.ac. Voila / flora şi fauna acvatică pr. Racovita

şi contracanal ac. Voila

21 27.03 –

30.03.2001 / 73 ore

pr. Bârsa şi r. Olt

Incinta SC Celohart Zărneşti

– confl. r. Olt până în zona

Măieruş

Păcură SC Celohart SA Zărneşti

Au fost oprite pt. 72 ore MHC Tohan,

UHE 1 Bârsa, priza Vulcan pt.- UHE 2

Vulcan, UHE 2 Bârsa, moara Vulcan

/ Flora şi fauna acvatica pr. Bârsa

22 22.04 –

04.05.2001 / 278 ore

pr. Racovita şi contracanal ac. Voila

Tronson incinta Nitramonia – confl c.c.ac.

Voila cu r. Olt şi c.c.ac. Voila

amonte confl. pr. Racovita




SC Nitramonia SA Făgăraş;

RASC Făgăraş

Moartea a cca. 100 kg puiet peşte din

fondul piscicol natural al

contracanal ac. Voila / Flora şi fauna

acvatică pr. Racovita şi c.c.ac. Voila

23 23.04 –

25.04.2001 / 43 ore

pr. Ramura Mică şi Tărlung

Ramura Mică pe un tronson de 4

km amonte confl. Tărlung şi pr. Tărlung de la confl. Ramura Mica – DN 1 A

Benzină

SC Benjamin Oil SRL Unirea – Bistriţa Năsăud

Reducerea producţiei de energie la MHC Tărlung III / Pânza freatică de pe mal drept pr. Ramura

Mică

24 27.04.2001 / 3 ore pr. Bârsa

Incinta Celohart Zărneşti – confl.

r. Olt

Ape uzate acide cu încărcare

organică

SC Celohart SA Zărneşti

Au fost afectate organismele fito şi zooplanctonice din

pr. Bârsa aval Celohart; au fost oprite pt. 24 ore

MHC Tohan, UHE 1 Bârsa, priza Vulcan pt.UHE 2 Vulcan,

UHE 2 Bârsa, Moara Vulcan

25 12.06 –

14.06.2001 / 45 ore

pr. Racovita şi c.c.ac. Voila

Tronson incinta Nitramonia – confl. c.c.ac.

Voila cu r. Olt şi c.c.ac. Voila amonte confl.

Racovita




SC Nitramonia SA Făgăraş;

RASC Făgăraş

Moartea a cca. 100 kg puiet peşte din

fondul piscicol natural al

contracanal ac. Voila / Flora şi fauna

acvatică pr. Racovita şi c.c.ac. Voila

26 02.07 –

03.07.2001 / 26 ore

Contracanal ac. Voila

Tronson intravilan

Făgăraş; confl. c.c.ac. Voila cu r.

Olt


conţinut ridicat

RASC Făgăraş

Moartea a cca.10 buc puiet peşte din fondul piscicol

natural al c.c.ac. Voila / Flora şi fauna


48

Nr crt



Unitatea poluatoare


afectati de amoniu,

azotaţi şi azotiţi, probabil şi insecticide

acvatică din c.c.ac. Voila

27 17.07.2001 / 1,5 ore pr. Bârsa

Incinta Celohart Zărneşti – priza

Vulcan

Păcură SC Celohart SA Zărneşti Nu s-au stabilit

28 20.09.2001 / 6,3 ore

pr. Homorod

4 km între evacuarea SC

Prodlacta in pr. Homorod – confl. r. Olt

Combustibil lichid

SC Prodlacta SA Braşov –

sector Homorod

Nu s-au stabilit

29 21.10 –

22.10.2001 / 30 ore

Canal ind. Timiş

Incinta Roman – confl. pr.

Ghimbăşel

Produse petroliere

SC Roman SA Braşov

s-a înregistrat depăşirea

indicatorului prod. petroliere pe can Timiş / au fost

afectate următoarele folosinţe de apă: Prefa, Metrom,

Lubrifin, Hidromecanica,

Carpatex, Hydral

30

08.01 – 10.01.2002 / cca. 54.7

ore

Pr. Bârsa

Tronson situat între cca. 500

amonte pod peste Bârsa pe DN

73A Zărneşti – Poiana Mărului

până la priza Vulcan (L = cca.

6,8 km)

Produse petroliere

SC Romoil SA Braşov –

depozit Zărneşti

Cheltuieli efectuate de SGA Braşov =

9.545.215 lei (monitorizare /

depoluare) / Flora acvatică pr. Bârsa

31 25.01 –

26.01.2002 / cca. 22 ore

Pr. Bârsa

Tronson situat între cca. 100 m aval pod pestă Bârsa pe DN

73A Zărneşti – Poiana Mărului

până la priza Vulcan, L = cca.

6,2 km

Produse petroliere

Romarm SC Tohan SA Zărneşti



depoluare) / Flora acvatică pr. Bârsa

32 16.05 –

17.05.2002 / cca. 27 ore

r. Olt

Tronson situat între Aita Mare (CV) şi Comana

(L = 83 km)

Lindan (HCH) neidentificată

Cheltuieli efectuate de SGA Braşov = 13 mil. lei (monitorizare / depoluare) / Flora şi fauna acvatică r.

Olt

33 18.05 – 19.05.2002

pr. Vulcăniţa şi Hamaradia

Vulcăniţa: tronson desecare ape uzate Luca Suinprod SA

Codlea până la


conţinut ridicat

SC Luca Suinprod SA

Codlea



depoluare) / Flora şi


49

Nr crt



Unitatea poluatoare


afectati confl. Hamaradia

(L=13 km); Hamaradia:

tronson confl. pr. Vulcăniţa –

confl. r. Olt (L=6 km)

de subst. organice şi nutrienţi

fauna acvatică pr. Vulcăniţa şi Hamaradia

34 26.07.2006 / cca 9,7 ore

pr. Radacini; ac. Viştea – r. Olt

Pr. Radacini: tronson de cca. 300 m lungime,

amonte de desecare r. Olt; ac. Viştea: de la

coada lac la baraj

Cca. 23 tone Combustibil lichid tip M

SC TI-NU Oil Arad



depoluare) / Flora şi fauna acvatică ac.

Viştea şi pr. Radacini

35 15.08.2002 / cca. 4 ore

pr. Valea Morii

Tronson de cca. 400 m lungime, din care 50 m în

incinta Eltex Prejmer şi cca.

350 m aval Eltex

Produse petroliere

SC El-Tex SA Prejmer



depoluare) / Flora şi fauna acvatică pr.

Valea Morii

36 31.12.2002 / cca. 24 ore pr. Turcu

Tronson de cca. 2 km lungime;

intravilan Tohanu Nou – confl. pr. Bârsa

Produse petroliere



depoluare) / Alimentarea cu apă

potabilă a loc. Codlea

37 19.03 –

20.03.2003 / cca. 22 ore

pr. Doftana

Tronson de cca 6 km lungime:

amonte pod peste Doftana pe DN 1 A (amonte coada lac ac. Tărlung)

Produse petroliere neidentificată


867.958 lei (monitorizare /

depoluare) / Flora şi fauna acvatică pr. Doftana şi afluenţi

38 04.05.2003 /cca 30 min pr. Veneţia

Tronson între loc. Veneţia de Sus – confl. r. Olt (L=cca. 5

km)




depoluare) / moartea a cca 70 kg peşte / fauna acvatică pr.

Veneţia

39 04.06.2003 / cca 2,3 ore

pr. Muncel (afl. necad pr. Părău)

Tronson de cca 1 km lungime în intravilan loc.

Părău, aval ferma fost CAP

Pesticide organoclorurate



depoluare) / moartea


50

Nr crt



Unitatea poluatoare


afectati a cca 10 kg peşte / fauna acvatică pr.

Muncel

40 25.06.2003 / cca 5 ore r. Olt

Tronson confl. Bârsa – loc.

Apaţa (L = cca 20 km)




depoluare) / mortalitate piscicolă

cca 10 kg / Fauna acvatică r. Olt

41 09.07.2003 /cca 30 min

pr. Homorod

Tronson în lungime de cca 3

km între pod Homorodu Mic pe DJ 132 (aval Mercheasa) – loc. Homorod





cca 50 kg / Fauna acvatică pr. Homorod

42 24.07.2003 / cca 5 ore r. Olt

Tronson r. Olt confl. Bârsa – loc. Măieruş

Ape uzate încărcate cu

sulfuri şi hidrogen sulfurat

neidentificată




cca 20 kg / Fauna acvatică r. Olt

43

20.08 – 21.08.2003 /cca 19,5

ore

pr. Racovita; contracanal ac. Voila

Racovita: incinta Nitamonia – confl. c.c.ac.

Voila c.c.ac. Voila:

intravilan Făgăraş – confl.

r. Olt


conţinut ridicat în compuşi ai

azotului

SC Nitramonia SA Făgăraş APA Serv.

Făgăraş



depoluare) / mortalitate piscicolă cca 120 kg / Fauna

acvatică c.c.ac. Voila

44 22.08 –

23.08.2003 / cca 19 ore

pr. Vulcăniţa

Tronson L = cca 16 km între

intravilan Codlea – confl.

Homorod Ciucaş

Ape uzate cu conţinut ridicat

de substanţe organice şi

amoniu

neidentificată



depoluare) / Flora acvatică pr. Vulcăniţa

45 26.08.2003 / cca 1 oră

pr. Homorod

Tronson L = cca 4 km între

evacuarea apelor uzate de la SC

Prodlacta Homorod – confl. r. Olt

Ape uzate cu conţinut ridicat

de substanţe organice

SC Prodlacta SA Braşov

Secţia Homorod




cca 10 kg / Fauna acvatică pr Homorod

46 17.09.2003 / cca 5 ore pr. Timiş

Tronson L = cca 8 km de la

evacuare colector ape pluviale

Compania Apa

Ape uzate menajere şi tehnologice neepurate

Compania Apa Braşov



depoluare)


51

Nr crt



Unitatea poluatoare


afectati Braşov 50 m aval pod DJ 103 A şi confl. pr. Timiş

cu pr. Ghimbăşel

47 19.09.2003 / cca 13 ore pr. Doftana

Tronson de cca 300 m pe afluent

stânga al pr. Doftana necad. şi cca 800 m aval

de această confluenţă




depoluare)

48 07.11 –

08.11.2003 / cca 24 ore

pr. Doftana

Tronson cca 80 m pe afluent

stânga (necad.) al pr. Doftana




depoluare)

49 17.06.2004 / cca 4 ore pr. Sebes

Tronson aval locl Rausor – confl r.

Olt

Pesticide de nat. organofosforică

sau N metil carbamate

SC Ottofores SRL



depoluare) / Fauna acvatică pr. Sebes

50 05.10.2004 / cca 3 ore

contracanal ac. Voila

Deversorul de pe str. Libertăţii

Făgăraş

Ape uzate neepurate neidentificată



depoluare)

51 18.11.2004 / cca 27 ore

pr. Valea Glodului

Amonte pod DN 1 peste pr. Valea Glodului – confl. contracanal ac.

Viştea

Ulei transformator

SC Albano Trans SRL,

Adunaţii Copăceni, Giurgiu



depoluare)

52 25.02.2005 /cca 30 min Pr. Timiş

Aval pod DJ 103 A, tronson L =

cca 2,5 km

Ape uzate provenite de la o

vopsitorie de fibre / fire

textile

SC Rouleau Guichard Roumanie

SRL Săcele



depoluare) / impact nesemnificativ

asupra folosinţelor

53 08.03 –

09.03.2005 / cca 30 ore

pr. Bârsa

Tronson punct descărcare ape uzate epurate al Romarm Tohan Zărneşti până la priza Vulcan L =

cca 6 km

Ulei Romarm SC Tohan SA Zărneşti



depoluare)

54 04.04 –

08.04.2005 / cca 68 ore

pr. Măieruş

Tronson între DN 13 (km 37 + 400) cca 3 km amonte de loc.

Măieruş până la

Benzină Trans Peco Bucureşti



depoluare)


52

Nr crt



Unitatea poluatoare


afectati confl. cu r. Olt

55 04.06 –

05.06.2005 / cca 12 ore

Canal desecare şi pr. Homorod – Ciucaş

Canal de desecare din vecinătatea

fermei 8 Avicola pe o lungime de cca 2 km şi pr.

Homorod Ciucaş între punctul de

desecare al canallui de

desecare până la confl. r. Olt

Dejecţii de la ferma de păsări

SC Avicola SA – Ferma 8

Satu Nou




cca 10 – 15 kg preponderent puiet

56 08.08.2005 / cca 6 ore r. Olt Zona Hoghiz

Cauze naturale – inundaţii, urmate de

temperaturi f. ridicate ce a dus

la scăderea accentuată a oxigenului dizolvat

- Mortalitate piscicolă cca 50 kg

57 23.01.2006 / cca 12 ore

pr. Crizbav şi afl. necad

Tronson de cca 500 m amonte de priza Primăriei

Feldioara

Produse petroliere (de la un furtun ulei

tractor)

SC Forserb SRL Braşov


542 RON (monitorizare /

depoluare) / irizaţii petroliere în bazinele

staţiei de tratare a Primăriei Feldioara /

afectare flora şi fauna acvatică pe pr.

Crizbav

58 26.02.2006 mal stâng r. Olt

Extravilan loc. Ormeniş

Îngrăşăminte chimice pe bază de azot (Uran)

Deraiere tren – răsturnare cisternă (60

tone.)

Afectare teren (100 mp agricol şi 100 mp

neproductiv)

59 11.10.2006 / cca 1 oră r. Olt

Zona de evacuare a

conductei staţiei de epurare SC

Viromet Victoria amonte cca 80 m

de pod DC 82 între loc. Corbi şi

Feldioara

Ape cu conţinut ridicat de substanţe organice,

alcaline, cu miros de amine

SC Viromet SA Victoria

Schimbarea clasei de calitate a r. Olt la indicatorul CCO


53

Nr crt



Unitatea poluatoare


afectati

60 30.01.2007 cca. 2 ore Pârâul Bârsa Zărneşti-Braşov

Produse petroliere provenite din conducta de

evacuare ape de la SC Rompetrol SA

– Depozit Zărneşti.

SC Rompetrol SA

Depozitul Zărneşti

SGA Braşov a efectuat cheltuielile în valoarea de 467.56 RON pentru monitorizarea efectelor

poluării

61 25.05.2007 cca. 22 ore Râul Olt

Tronson confluenţă pr.

Homorod – Ciucaş - Măieruş

Ape uzate neepurate cu

conţinut ridicat de substanţe organice

uşor biodegradabile.

SC Galli Gallo SRL Codlea –

Ferma zootehnică de

creşterea şi îngrăşarea porcilor

SGA Braşov a efectuat cheltuieli în valoarea

de 2363.02 RON pentru monitorizarea

efectelor poluării . S-a semnalat

mortalitatea piscicolă şi s-a înregistrat

depăşirea limitelor maxime admise la

indicatorii: CCOMn, oxigen dizolvat, azot asmonical şi azotiţi.

62 30.05.2007 cca. 26 ore

Pârâul Durbav

Tronson mun. Săcele (str.

Câmpului) – loc. Sânpetru

Deversare ape uzate orăşăneşti

(menajere şi tehnologice) din

canalul ovoid

R.A.G.C.P.S. Săcele


de 520.48 RON pentru monitorizarea efectelor

poluării

63 23.06.2007 cca. 3 ore

Pârâul Homorodul

Mare

Tronson evacuare SC Prodlacta SA Secţia Homorod – confluenţa râu Olt

Evacuare de ape uzate neepurate

cu conţinut ridicat de substanţe

organice uşor biodegradabile

SC Prodlacta SA Braşov –

Secţia Homorod, Fabrica de brânzeturi



efectelor poluării. S-a semnat

mortalitatea piscicolă şi s-a înregistrat

depăşirea limitelor maxime admise la

indicatorii: CCOMn, oxigen dizolvat şi

azotiţi

64 07.07.2008 cca. 5 ore

Pârâul Breaza

Pârâul Crizbav, amonte confluenţă Olt, amonte 300m

de podul de pe DN1, loc. Voila

jud. Braşov

Var nestins (oxid de calciu)

Pe malul drept al pârâului

Breaza, amonte 300m de podul de pe DN1 s-au

identificat urme de var nestins, ca urmare a

braconajului practicat de

persoane neidentificate

S-a înregistrat mortalitatea a cca. 50kg peşti datorită

caracterului puternic alcalin al apei.

65 05.05.2009 cca. 37 ore

Pârâul Măieruş

Pârâul Măieruş, pe un tronson de cca 4km, amonte 1km, baraj păstrăvăria

Doripesco

motorină SC Oscar

Downstream SRL Bucureşti



efectelor poluării Nu s-a înregistrat

mortalitate piscicolă

66 10.05.2009 cca. 6 ore

Râul Olt VIII-1

Râul Olt, amonte cca 100m de pe pod DC82 care

face legătura între

Ape acide cu încărcare organică

neepurate

SC Viromet SA Victoria




54

Nr crt



Unitatea poluatoare


afectati localităţie Corbi şi Feldioara, în zona

conductei de evacuare ape uzate

din staţia de epurare a SC Viromet SA

efectelor poluării

67 23.05.2011 Pr. Timiş Zona Platformei industriale CET -

Holcim

Ape uzate tehnologice neepurate

provenite din procesul de

decapare (cu soluţie de HCL) a

suprafeţelor metalice feroase

neidentificată Nu au fost

68 04.08.2011 Pr. Timiş Pr. Timiş Produse petroliere

Filiala Timişul de sus a

Congregaţiei „Jesu”

(mănăstire de maici)

Nu au fost


55

e) prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări Inspectoratul Judeţean în Construcţii a inventariat construcţiile cu risc mare la seism, lista acestora regăsindu-se în anexa H. f) eşecul utilităţilor publice Riscul eşecului utilităţilor publice este mai mare în zonele urbane, având în vedere densitatea populaţiei şi existenţa mai multor sisteme de utilităţi publice. Eşecul acestora poate duce la apariţia de epidemii, epizootii, contaminări sau riscuri sociale g) căderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos: Pe teritoriul judeţului nu au avut loc astfel de fenomene, probabilitatea căderii de obiecte din atmosferă fiind relativ mare având în vedere rutele aeriene şi densitatea zborurilor efectuate de aviaţia civilă, militară şi utilitară. h) muniţie neexplodata Având în vedere aşezarea judeţului Braşov la confluenţa unor importante căi de comunicaţii, a Pasului Predeal şi a Pasului Bran, teatrele de operaţiuni din primul şi cel de-al doilea război mondial au inclus zona în planurile strategice, pe teritoriu existând şi numeroase obiective industriale cu profil militar. Astfel, misiunile pirotehnice au o pondere importantă în activitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov. În urma analizei misiunilor executate s-au stabilit două zone cu mare densitate de muniţie rămasă neexplodată în apropierea municipiului Codlea şi oraşului Ghimbav, aceasta întrucât în zonă au existat pe timpul celui de-al doilea război mondial două aerodromuri militare.

Nr.

LOCALITATEA MISIUNI

FELUL MUNIŢIEI ASANATE TOTAL

crt Proiectile

Grenade Mine Bombe Lovituri Mun inf. muniţii

Ofensive Defensive AT / AP mar/FL AR AV AG. el.

mun. asanate

1 Braşov Asanare 14 1 15

2 Ghimbav Asanare 1 1

3 Săcele Asanare 1 1

4 Făgăraş Asanare 5 2 7


6 Sânpetru Asanare 1 1

7 Hârseni Asanare 1 1 2

8 Tărlungeni Asanare 1 1

9 Sânpetru Falsă 0

10 Zărneşti Asanare 1 1

11 Braşov Asanare 1 1



14 Braşov Asanare 3 4 1 8


Hărman Distrugere 0

16 Hărman Asanare 2 2

17 Braşov Asanare 1 1

18 Zărneşti Asanare 1 1


56

19 Moieciu Asanare 1 1

20 Recea Asanare 1 1

21 Râşnov Asanare 1 1

Hărman Distrugere 0

Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice Epidemii

În cazul unor dezastre de mari proporţii există pericolul apariţiei următoarelor boli: holera, hepatita acută de tip B, febra tifoidă, leptospiroza, trichineloza, care dacă nu sunt oprite în faza incipientă pot deveni epidemii.

Epizootii Bolile la animale care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeţului sunt:

- tuberculoza bovină; - leucoza enzootica bovină; - anemia infecţioasă a solipedelor.

Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepţia anemiei infecţioasă a solipedelor) dar fenomenul nu s-a produs deoarece s-a intervenit prompt şi operativ.

De asemenea, evoluţia bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au transformat în epizootii.

În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lungă durată pot apărea şi evolua următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:

- febra aftoasă; - blue tongue; - antraxul.

În zona antiepizootică fenomenele pot fi amplificate şi de efectele transfrontaliere în mod special pentru virusul H5N1 care a evoluat pe teritoriul judeţului începând cu luna aprilie a anului 2006. În anexa nr. 4 sunt prezentate zonele cu riscuri biologice. Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Ministerul Sănătăţii prin Autoritatea pentru Sănătate Publică Braşov şi de către Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor prin Direcţia Sanitară Veterinară şi Siguranţa Alimentelor Braşov. Secţiunea a 4-a. Analiza riscului de incendiu

Din punct de vedere al reliefului, al poziţionării comunităţilor umane, al densităţii de locuitori, al activităţilor economice şi al frecvenţei manifestării acestui tip de risc, în judeţul Braşov se disting două mari zone distincte, prima în partea de sud-est al judeţului, concentrată în jurul municipiului Braşov, iar a doua în vestul şi nordul judeţului, respectiv în jurul municipiului Făgăraş şi oraşului Rupea. Riscul de incendiu se manifestă cu precădere în prima din aceste zone, aici înregistrându-se un procent de 80 % din totalul intervenţiilor pentru stingerea incendiilor din judeţ din ultimii ani. Mai mult, în funcţie de specificul intervenţiilor pentru stingerea incendiilor, incluzând aici şi particularităţile constructive, se conturează şi o a treia zonă, situată în apropierea municipiului Braşov, care include oraşul Zărneşti şi comunele Poiana Mărului, Bran, Moieciu şi Fundata. Relieful accidentat, căile de acces dificile, insuficienţa surselor de apă, specificul aşezărilor umane răsfirate, precum şi folosirea lemnului ca principal material constructiv, conferă acestei zone un grad sporit de dificultate la intervenţiile pentru stingerea incendiilor, având în vedere şi afluenţa mare de turişti pe întreaga durată a anului. Incendiile care afectează obiective din această zonă reprezintă 10 % din totalul judeţean. În ultimii ani, în judeţul Braşov s-a înregistrat o medie anuală de 376 incendii, acestea manifestându-se în special în mediul urban, atingând un procent de 67 % din total. Acest fapt se datorează numărului mare de incendii izbucnite în arealul urban din zona municipiului Braşov, în


57

celelalte două zone identificate în judeţ (Zărneşti – Bran şi Făgăraş – Rupea) ponderea intervenţiilor pentru stingerea incendiilor fiind mai mare în mediul rural. În anul 2011 serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Braşov au intervenit la 4.602 situaţii de urgenţă, în medie 12-13 pe zi. Raportat la anul trecut, numărul intervenţiilor a crescut cu 9 %. Un procent de 77,3 % din totalul intervenţiilor din acest an îl reprezintă acţiunile Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (S.M.U.R.D.), care a intervenit la 3.557 cazuri pe parcursul anului (10 pe zi), asistând un număr de 3.862 persoane (3.427 adulţi şi 435 copii). Intervenţiile S.M.U.R.D. se împart astfel: • 2.761 cazuri de asistenţă medicală de urgenţă; • 791 accidente pe căile de transport: - 779 accidente rutiere, din care 37 cu descarcerare; - 12 accidente feroviare; • 5 alte intervenţii. Pe timpul intervenţiilor S.M.U.R.D. am înregistrat un număr de 286 persoane decedate, 29 dintre acestea la accidente rutiere şi 5 la accidente feroviare. Faţă de anul 2010, numărul acţiunilor de intervenţie ale S.M.U.R.D. a crescut cu un procent de 3 %. Gărzile de intervenţie ale subunităţilor inspectoratului, împreună cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă ce funcţionează la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv la nivelul operatorilor economici importanţi din judeţ au intervenit în acest an la 1.045 situaţii de urgenţă (3 pe zi), după cum urmează: • 372 incendii; • 225 arderi necontrolate; • 235 cazuri de asistenţă a persoanelor; • 140 alte situaţii de urgenţă (specific de protecţie civilă); • 6 intervenţii pentru protecţia mediului; • 20 salvări de animale; • 47 alte tipuri de intervenţii. Comparativ cu anul 2010 se poate remarca o creştere cu peste 33 % a numărului acţiunilor de intervenţie ale gărzilor de intervenţie ale subunităţilor inspectoratului şi ale serviciilor voluntare şi private, aceasta datorându-se în primul rând triplării numărului arderilor necontrolate. În acest an, majoritatea categoriilor de intervenţii au cunoscut creşteri comparativ cu anul trecut, singurele tipuri de acţiuni care au cunoscut o evoluţie descrescentă fiind cele pentru protecţia mediului. În urma intervenţiilor au fost salvate un număr de 235 persoane (194 adulţi şi 41 copii), 9 animale mari, 62 animale mici şi 49 păsări, fiind protejate bunuri în valoare aproximativă de 126.056.000 lei. De asemenea, s-au înregistrat un număr de 2 persoane decedate, 18 persoane rănite sau intoxicate şi pagube materiale în valoare de 6.513.170 lei.


58

INTERVENŢIILE SUBUNITĂŢILOR INSPECTORATULUI ÎN ANUL 2011

SUBUNITATEA

TOTA

L

INC

END

II

AR

DER

I N

ECO

NTR

OLA

TE

ASI

STEN

ŢA

PER

SOA

NEL

OR

ALT

E SI

TUA

ŢII D

E U

RG

ENŢĂ

PRO

TEC

ŢIA

M

EDD

IULU

I

SALV

AR

E A

NIM

ALE

ALT

E IN

TER

VEN

ŢII

DETAŞAMENTUL 1 BRAŞOV 324 89 40 71 96 - 8 20 DETAŞAMENTUL 2 BRAŞOV 314 122 47 109 17 2 3 14 DETAŞAMENTUL FĂGĂRAŞ 128 46 34 32 8 1 4 3 SECŢIA PREDEAL 26 6 - 3 9 1 1 6 SECŢIA VICTORIA 68 27 21 14 4 1 1 - SECŢIA ZĂRNEŞTI 99 49 38 4 3 - 3 6 PICHETUL BOD 14 5 6 2 1 - - - PICHETUL POIANA BRAŞOV 6 4 - - - - - 2 TOTAL INTERVENŢII 979 348 186 235 138 5 20 47

INTERVENŢII ALE SERVICIILOR VOLUNTARE ŞI PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ: 187 (din care 124 în cooperare cu pompierii militari – 66 %) • Incendii: 107 - 86 în cooperare cu pompierii militari; - 21 lichidate de către pompierii civili; • Arderi necontrolate: 71 - 32 în cooperare cu pompierii militari; - 39 de către pompierii civili; • Alte situaţii de urgenţă: 7 - 5 în cooperare cu pompierii militari (2 la inundaţii, 4 intervenţii pentru înlăturarea efectelor fenomenelor meteo periculoase); - 2 de către pompierii civili (1 la inundaţii, 1 intervenţie pentru înlăturarea efectelor fenomenelor meteo periculoase); • Protecţia mediului: 2 - 1 în cooperare cu pompierii militari; - 1 de către pompierii civili. Din totalul intervenţiilor (fără a se lua în considerare acţiunile S.M.U.R.D.), cele la care au participat serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă reprezintă un procent de 18 %. INCENDII ŞI ARDERI NECONTROLATE - 597 • 372 incendii; • 225 arderi necontrolate.

• BUNURI SALVATE: 126.056.000 lei • PAGUBE LA INCENDII: 6.486.370 lei • Persoane salvate la incendii: 68 (50 adulţi şi 18 copii) • Victime la incendii: 15 răniţi şi 2 decedaţi • Incendii în mediul urban: 254 (68 %) • Incendii în mediul rural: 118 (32 %)


59

Faţă de anul trecut se poate remarca o creştere semnificativă a numărului intervenţiilor la incendii şi arderi necontrolate, ambele categorii de intervenţii cunoscând o creştere, în special arderile necontrolate, numărul acestora triplându-se. CAUZELE INCENDIILOR ŞI ARDERILOR NECONTROLATE

Nr. Crt. Cauze de incendiu / arderi necontrolate Nr.

intervenţii Procent

1. Focul deschis în spaţii deschise 190 31,8 % 2. Instalaţii electrice defecte 106 17,8 % 3. Fumatul 77 12,9 % 4. Coş, burlan de fum defect sau necurăţat 61 10,2 % 5. Acţiune intenţionată 42 7 % 6. Foc deschis în spaţii închise 27 4,5 % 7. Jocul copiilor cu focul 18 3 % 8. Mijloace de încălzire nesupravegheate 15 2,5 % 9. Sudură 13 2,2 % 10. Aparate electrice sub tensiune nesupravegheate 12 2 % 11. Echipamente electrice improvizate 9 1,5 % 12. Cenuşă, jar şi scântei de la sistemele de încălzit 7 1,2 % 13. Mijloace de încălzire improvizate 5 0,8 % 14. Scurgeri (scăpări) de produse inflamabile 4 0,7 % 15. Trăsnet şi alte fenomene naturale 4 0,7 % 16. Sisteme de încălzire defecte 3 0,5 % 17. Accident urmat de incendiu 1 0,2 % 18. Defecţiuni tehnice de exploatare 1 0,2 % 19. Explozie urmată de incendiu 1 0,2 % 20. Scântei mecanice, electrostatice şi frecare 1 0,2 % TOTAL 597 100 %

INCENDII PE RAMURI DE ACTIVITATE

Nr. Crt. Domeniul de activitate Nr.

intervenţii Procent ( % )

Pagube (lei)

1. Locuinţe, gospodării şi terenuri ale cetăţenilor 211 56,7 % 3.612.010 2. Mijloace de transport proprietate privată 45 12,1 % 1.026.700 3. Alte servicii 21 5,6 % 74.700 4. Industrie 15 4 % 264.800 5. Transport şi depozitare 14 3,8 % 180.000 6. Silvicultură 13 3,5 % 35.500 7. Comerţ şi reparaţii bunuri 11 3 % 42.200 8. Hoteluri şi restaurante 10 2,7 % 197.300 9. Administraţie publică 8 2,2 % 168.430 10. Energie electrică şi termică, gaze şi apă 8 2,2 % 15.000 11. Agricultură şi servicii auxiliare 5 1,3 % 767.500 12. Construcţii 5 1,3 % 41.600 13. Servicii prestate întreprinderilor 2 0,5 % 0 14. Poştă şi telecomunicaţii 1 0,3 % 60.000 15. Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 1 0,3 % 500 16. Învăţământ 1 0,3 % 80 17. Sănătate şi asistenţă socială 1 0,3 % 50 TOTAL 372 100 % 6.486.370


60

INTERVENŢII PENTRU ASISTENŢA PERSOANELOR: 235 intervenţii Au fost asistate un număr de 154 de persoane (134 adulţi şi 20 copii). Intervenţiile pentru asistenţa persoanelor se diferenţiază astfel: • degajări de persoane rămase blocate în locuinţe: 191 – 81,3 %; • degajări de persoane din alte cauze: 43 – 18,3 % ; • degajări de persoane din accident de muncă: 1 – 0,4 %. ALTE SITUAŢII DE URGENŢĂ (acţiuni cu specific de protecţie civilă): 140 intervenţii • inundaţii: 22; • fenomene meteo periculoase: 4; • asigurarea măsurilor de P.S.I. pe timpul evenimentelor publice: 58; • explozii: 3; • asanări şi distrugeri de muniţie: 51; • alte situaţii: 2.

NR. CRT. TIPUL MUNIŢIEI ASANATE ANUL 2011

1. Proiectile 28 2. Grenade de mână ofensive 1 3. Grenade de mână defensive 2 4. Bombe de artilerie 62 5. Bombe de aviaţie 4 6. Mine antipersonal 2 7. Lovituri de aruncător de grenade 4 8. Muniţii de infanterie şi elemente de muniţii 1 9. Alte muniţii 1

TOTAL 105


61


62


63

Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale Judeţul Braşov nu are zone defavorizate declarate dar, datorită dezorganizării vechiului sistem economic, pierderii pieţelor de desfacere, care au avut ca efect restrângerea activităţii industriale şi reducerea numărului de locuri de muncă, s-a ajuns la apariţia practic a trei zone de risc ridicat: zona Făgăraşului, zona Rupea şi zona Zărneşti. Rata mare a şomajului de 10,8 % la nivelul judeţului nostru, diferenţiată pe zone, reprezintă o problemă reală cu care se confruntă oamenii, organizaţiile economice, administraţiile locale şi centrale, societatea în ansamblul ei.

Forţa de muncă: Judeţul Braşov ca toate celelalte judeţe ale ţării, a fost puternic marcat de efectele tranziţiei la

economia de piaţă. Fiind o zonă industrializată, există un număr mare de întreprinderi care sunt în plin proces de restructurare sau care s-au închis / se vor închide. Numai în planul de restructurare RICOP au fost cuprinse 15 întreprinderi cu un număr total de 13.252 persoane propuse pentru disponibilizare (SC „Nitramonia” Făgăraş, „Electroprecizia” Săcele, SC „Celohart” Zărneşti, SC „Brafor” SA Braşov, „Tractorul” Braşov, „Rulmentul” Braşov, „Roman” Braşov, IAR Ghimbav, „Hidromecanica” Braşov, „Viromet” Victoria, SN „Romarm” SA Zărneşti, SN „Romarm Carfil” SA Braşov, SN „Romarm” SA Metrom Braşov, Fabrica de Scule Râşnov, SC „Colorom” Codlea). Numărul persoanelor deja disponibilizate este de 8.427.

Restructurarea / închiderea întreprinderilor care înregistrau pierderi a provocat efecte sociale negative care nu au putut fi complet atenuate prin măsurile guvernamentale adoptate. În acest context balanţa forţei de muncă a judeţului reflectă faptul că circa jumătate din populaţia aptă de muncă nu beneficiază de venituri constante din salarii. În judeţul Braşov au loc periodic târguri, pieţe şi oboare, într-un număr de 36 de localităţi, care întrunesc o afluenţă mare de persoane. De asemenea, au loc manifestări periodice dedicate conservării şi valorificării tradiţiilor populare, care pe parcursul unui an întrunesc 61 de activităţi. Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri Dinamica acţiunilor de intervenţie a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov a suferit modificări de-a lungul timpului, acţiunile de intervenţie diversificându-se, odată cu implicarea unităţii în gestionarea mai multor tipuri de riscuri. Una din cele mai importante modificări a survenit începând cu luna septembrie a anului 2008, prin implementarea în cooperare cu Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, întâi în municipiul Braşov şi apoi treptat, pe parcursul anului 2009, în municipiul Făgăraş, oraşul Predeal, oraşul Victoria şi în oraşul Zărneşti. Astfel, împreună cu Serviciul Judeţean de Ambulanţă Braşov, se asigură un serviciu foarte important pentru populaţie, asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească. Pe parcursul anului 2010, S.M.U.R.D. a înregistrat un număr de 3.442 acţiuni, din care 2.505 cazuri de acordare a asistenţei medicale de urgenţă pentru diverse afecţiuni şi traumatisme, 879 cazuri de acordare a primului ajutor la accidente pe căile de transport, din care la 40 a fost necesară şi intervenţia echipajelor de descarcerare, 43 de transporturi interclinice medicalizate şi 15 alte tipuri de intervenţii. Au fost asistate un număr total de 3.745 persoane, intervenţiile având loc în 76 % din cazuri în mediul urban. O altă categorie de intervenţii cu o pondere destul de însemnată o reprezintă cele pentru asistenţa persoanelor, referindu-ne aici la cazuri ce nu implică urgenţe medicale. În anul 2010 a fost necesară intervenţia în 228 astfel de cazuri, cea mai mare parte a acestora fiind pentru deblocarea persoanelor blocate în locuinţe (181 acţiuni). De remarcat este faptul că acest tip de intervenţii este specific arealului urban. Celelalte situaţii de urgenţă manifestate pe teritoriul judeţului au o frecvenţă destul de scăzută, principalele tipuri de asemenea intervenţii fiind cele pentru protecţia mediului, salvări de animale şi evacuarea apei din subsoluri.


64

CAPITOLUL IV - Acoperirea riscurilor Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie În urma manifestării unor situaţii de urgenţă, după caz, se creează: raionul (zona) de distrugere; raionul (zona) incendiat (incendiată); raionul (zona) contaminat (contaminată) chimic; raionul exploziei nucleare şi/sau zona contaminat/contaminată radioactiv; raionul (focarul) contaminat biologic; zona de inundaţii; zona de înzăpeziri. Situaţiile de urgenţă pot fi produse de riscuri naturale, riscuri tehnologice şi riscuri biologice, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. Stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, selectarea cursului optim de acţiune, luarea deciziei şi transmiterea acesteia la structurile proprii şi celor de cooperare:

1. primirea anunţului de intervenţie prin: • prin Sistemul Naţional Unic pentru apeluri de urgenţă – 112; • prin avertizări meteo sau hidrologice; • anunţuri directe ale cetăţenilor, organelor de poliţie, etc. 2. intervenţia forţelor specializate ale Serviciilor Voluntare / Private pentru Situaţii de Urgenţă; 3. constituirea Centrelor Operative cu Activitate Temporară la nivelul Comitetelor Locale

pentru Situaţii de Urgenţă afectate de situaţii de urgenţă; 4. convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă de către Prefectul judeţului

Braşov; 5. centralizarea datelor privind evoluţia, urmările şi măsurile luate pentru limitarea/înlăturarea

urmărilor situaţiei de urgenţă; 6. prezentarea datelor în şedinţa CJSU, adoptarea hotărârii; 7. elaborarea hotărârii privind cursul optim de acţiune şi transmiterea acesteia la instituţiile,

agenţii economici şi altor forţe abilitate să intervină pentru limitarea/înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă prin Secretariatul Tehnic Permanent din COJ al ISUJ Braşov;

8. informarea IGSU şi MIRA despre situaţia operativă prin COJ al ISUJ Braşov; 9. evaluarea pagubelor produse în urma situaţiei de urgenţă prin comisii stabilite la nivelul

Instituţiei Prefectului; 10. analiza rapoartelor comisiilor de evaluare în şedinţa CJSU şi acordarea despăgubirilor.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenta; c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra

comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d) exerciţii şi aplicaţii. (2) Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor

sunt: a) controale şi inspecţii de prevenire; b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; c) acordul; d) asistenta tehnica de specialitate; e) informarea preventivă; f) pregătirea populaţiei; g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale; h) alte forme. Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale: a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;


65

c) deplasarea la locul intervenţiei; d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar

de intervenţie; e) transmiterea dispoziţiilor preliminare; f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă; i) manevra de forte; j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/ dezastrului; l) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; o) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanenta; p) restabilirea capacităţii de intervenţie; q) informarea inspectorului general/inspectorului-şef/ comandantului şi a eşalonului superior; r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare. În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor

profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel: a) urgenţa I - asigurata de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/obiectivul

afectat; b) urgenţa a II-a - asigurata de subunităţile inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti

pentru situaţii de urgenţă; c) urgenţa a III-a - asigurata de doua sau mai multe unităţi limitrofe; d) urgenţa a IV-a - asigurata prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al

Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durata.

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenta, pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi

transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de prima necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publica pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror

integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţionala, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigura servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apa şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru cai de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale: a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create; c) deplasarea la locul intervenţiei; d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar

de intervenţie; e) transmiterea dispoziţiilor preliminare;


66

f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă; i) manevra de forţe; j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului; l) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; o) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă; p) restabilirea capacităţii de intervenţie; q) informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a eşalonului superior; r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă ale acţiunilor În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor

profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel: a) urgenţa I - asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/obiectivul

afectat; b) urgenţa a II-a - asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti

pentru situaţii de urgenţă; c) urgenţa a III-a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe; d) urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al

Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată. Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie – intervenţie

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi

transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror

integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. Secţiunea a 5-a. Instruirea

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2012 se va realiza pe niveluri de competenţă, structuri funcţionale şi pe categorii de personal, fiind organizată astfel:

1. Pregătirea personalului de conducere din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă;

2. Pregătirea membrilor comitetului judeţean şi comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, personalului centrelor operative şi celulelor de urgenţă, a inspectorilor de protecţie civilă, a cadrelor


67

tehnice cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, precum şi a personalului serviciilor publice voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă;

3. Pregătirea salariaţilor; 4. Pregătirea în unităţi şi instituţii de învăţământ; 5. Pregătirea categoriilor de populaţie neîncadrată în muncă. Această activitate este reglementată la nivelul judeţului Braşov prin „Planul pregătirii pentru

situaţii de urgenţă în anul 2011” care constituie anexa I. Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă. Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifica, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative. Primăriile, comitetele judeţene şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia sa asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie. Schema fluxului informaţional constituie anexa J.


68

CAPITOLUL V - Resurse umane, materiale şi financiare Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiza şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele judeţene şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Consiliile judeţene şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/ manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forte şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel: a) Inspecţia de prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Ţara Bârsei” al judeţului Braşov; b) Servicii pentru Situaţii de Urgenţă

• profesioniste – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,, Ţara Bârsei” al judeţului Braşov • voluntare – constituite la localităţile judeţului Braşov – municipii, oraşe, comune; • private – constituite la operatori economici şi instituţii publice

c) Formaţiuni a. de asistenţă medicală de urgenţă – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Serviciul de

Ambulanţă Judeţean Braşov , spitalele municipale şi orăşeneşti, dispensarele comunale b. descarcerare – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Ţara Bârsei” al judeţului Braşov; d) Formaţiuni de protecţie civilă • echipe de căutare-salvare – constituite la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

,,Ţara Bârsei” al judeţului Braşov; • echipe de apărare NBRC – constituite la nivelul ISU Braşov; • echipă pirotehnice – constituite la nivelul ISU Braşov; e) Alte formaţiuni de salvare: • Filiala Judeţeană de Cruce Roşie Braşov • Serviciul Public Judeţean SALVAMONT Braşov • scafandrii profesionişti f) Grupe de sprijin • I.P.J. Braşov – posturile/birourile de poliţie de la municipii, oraşe şi comune; • I.J.J. Braşov; • Poliţia comunitară – la localităţile unde este constituită, în general la municipii şi oraşe; • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov; • Organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare; • Unităţi şi formaţiuni sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară –Direcţia Sanitară Veterinară

şi pentru Siguranţa Alimentelor În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice. La locul intervenţiei se mai pot constitui forţele auxiliare, care se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă. Acestea vor acţiona conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă.


69

Precizăm că resursele umane, materiale şi financiare necesare desfăşurări activităţii sunt asigurate conform Planurilor de Asigurare cu Resurselor Umane, Materiale şi Financiare elaborate de către comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. CAPITOLUL VI - Logistica acţiunilor Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri. Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigura de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.


70

Se ataşează la prezentul document următoarele anexe:

Anexa Denumire anexă

A Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul Braşov

B Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de analiză şi acoperire a riscurilor

C Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă

D Riscuri potenţiale în judeţele vecine care pot afecta judeţul Braşov

E

Hărţi de risc: Harta cu riscul la inundaţii Harta cu riscul la incendiul de pădure Harta cu riscul la cutremur, alunecări de teren şi a avalanşelor de zăpadă Harta cu riscul chimic Harta cu riscul biologic Harta cu reţeaua de transporturi

F Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri

G Situaţia mijloacelor de avertizare şi alarmare la nivelul judeţului Braşov

G.2

Situaţia centralelor de alarmare, centralelor de comandă, concentratoarelor etc. instalate la nivelul judeţului Braşov Situaţia echipamentelor de înştiinţare şi alarmare F1001 la nivelul judeţului Braşov

G.3 Situaţia mijloacelor radio la nivelul judeţului Braşov H.1 Zone naturale cu riscuri – alunecări de teren

H.2 Centralizatorul clădirilor de locuit încadrate în clasa de risc seismic şi care prezintă risc public

H.3 Operatori economici sursă de risc nuclear sau radiologic H.4 Principalele exploataţii zootehnice din judeţ

J Schema fluxului informaţional - decizional

K Situaţia cu principalele spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora

L Planificarea exerciţiilor ce vor fi organizate în anul 2011 la nivelul zonei de competenţă de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

M Modele de rapoarte de informare şi analiză către prefect

N* Protocoale de colaborare cu instituţii similare din ţările cu care există graniţe comune, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă – NU ESTE CAZUL

O Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comitetul pentru situaţii de urgenţă ierarhic superior

P Reguli de comportare în cazul producerii de situaţii de urgenţă * - anexă prevăzută în O.M.A.I. nr. 132 din 29 ianuarie 2007, dar nu face obiectul acestui plan (judeţul nu este situat la graniţa României).

Date post:	03-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	voquynh
View:	264 times
Download:	4 times

Planul de analiza si acoperire riscuri BRASOV 2013

Documents