PLANTE MEDICINALEPLANTE MEDICINALE

Pg 1.Pg 1. TITLUL LUCRARIITITLUL LUCRARIIPg 2-6.Pg 2-6. CUPRINS CUPRINS Pg 7. Pg 7. AnghinariaAnghinariaPg 8. Pg 8. AfinulAfinul Pg 9. Pg 9. AnasonAnason Pg 10- 11. Pg 10- 11. ArmurariuArmurariuPg 12. Pg 12. Brusture dulceBrusture dulcePg 13. Pg 13. BrandusaBrandusa Pg 14. Pg 14. BusuiocBusuiocPg 15.Pg 15. CalinulCalinulPg 16-17. Pg 16-17. Catina albaCatina albaPg 18. Pg 18. CaptalanCaptalanPg 19. Pg 19. CicoareCicoare

Pg 20. Pg 20. Coada soriceluluiCoada soricelului

Pg 21-22.Pg 21-22. Coada Coada caluluicalului

CUPRINSCUPRINS

Pg 23. Pg 23. ChimionChimionPg 24. Pg 24. CCoriandruoriandruPg 25- 26. Pg 25- 26. CCrusinrusin

Pg 27. Pg 27. DudDud

Pg 28. Pg 28. DracilaDracila

Pg 29. Pg 29. DDegetelulegetelul

Pg 30. Pg 30. Feriga dulce Feriga dulce

Pg 31. Pg 31. FragFrag

Pg 32. Pg 32. Frunze de nucFrunze de nuc

Pg 33-34. Pg 33-34. GalbeneleGalbenele

Pg 35. Pg 35. GentianaGentiana

Pg 36. Pg 36. GhinturaGhintura

Pg 37. Pg 37. GrepfruitGrepfruit

Pg 38. Pg 38. HreanHreanPg 39. Pg 39. IIenuparenupar Pg 40. Pg 40. Iarba fiarelorIarba fiarelor Pg 41. Pg 41. IIpsoritapsorita Pg 42.Pg 42. LacramioaraLacramioara Pg 43. Pg 43. LeurdaLeurda Pg 44. Pg 44. LavandaLavanda Pg 45. Pg 45. MacesMacesPg 46. Pg 46. Macrisul iepureluiMacrisul iepurelui Pg 47. Pg 47. MaselaritaMaselaritaPg 48. Pg 48. MentaMenta Pg 49. Pg 49. MesteacanMesteacan Pg 50. Pg 50. MustarMustar

Pg 51. Pg 51. NalbaNalba

Pg 52. Pg 52. NemtisorNemtisor

Pg 53-54. Pg 53-54. PapadiaPapadia

Pg 55. Pg 55. PaducelPaducelPg 56. PinulPg 56. Pinul

Pg 57. Pg 57. Pufulita cu flori mici Pufulita cu flori mici

Pg 58. Pg 58. RoinitaRoinita

Pg 59.Pg 59. SalcamulSalcamul

Pg 60. Pg 60. SalciaSalcia

Pg 61. Pg 61. Scaiul vanatScaiul vanat

Pg 62. Pg 62. SSalviealvie

Pg 63. Pg 63. SmochinSmochin

Pg 64-65. Pg 64-65. SplinutaSplinuta

Pg 66. Pg 66. SulfinaSulfina

Pg 67. Pg 67. SunetoareSunetoareaa

Pg 68. Pg 68. Talpa gastiiTalpa gastii

Pg 69-70.Pg 69-70.TTraista-ciobanuluiraista-ciobanului

Pg 71. Pg 71. Trifoiul albTrifoiul alb

Pg 72. Pg 72. Turita mareTurita mare

Pg 73-74. Pg 73-74. UUrzicarzica

Pg 75. Pg 75. VascVasculul

Pg 76.Pg 76. ValerianaValeriana

Pg 77. Pg 77. VinaritaVinarita

Pg 78. Pg 78. ZmeurZmeur

Pg 79. Pg 79. mesaj catre vizitatorimesaj catre vizitatori

AnghinariaAnghinaria Anghinaria (Cynara Scolynmis.L.) infloreste din luna mai, sfarsitul Anghinaria (Cynara Scolynmis.L.) infloreste din luna mai, sfarsitul

lunii si pana la sfarsitul lunii septembrie. Denumiri populare: anghina, lunii si pana la sfarsitul lunii septembrie. Denumiri populare: anghina, angina.angina.

Se recolteaza intreaga planta, mai utilizate sunt frunzele cand ating Se recolteaza intreaga planta, mai utilizate sunt frunzele cand ating lungimea de aproximativ 30-35 cm. Perioada de recoltare e din luna lungimea de aproximativ 30-35 cm. Perioada de recoltare e din luna iunie pană în septembrie. iunie pană în septembrie.

Bolile în care poate fi utilizată: Bolile în care poate fi utilizată: Are un spectru extrem de vast de acţiune, se utilizează în tratarea Are un spectru extrem de vast de acţiune, se utilizează în tratarea

unor boli ca nefrite cronice, vărsături, enterite, fermentaţii intestinale, unor boli ca nefrite cronice, vărsături, enterite, fermentaţii intestinale, hemoroizi, angicolite, colestite, constipaţii, hipertensiune, hemoroizi, angicolite, colestite, constipaţii, hipertensiune, hipercolesterolemie.hipercolesterolemie.

Eficacitatea ei se datorează conţinutului bogat de cinarină, oxidanţi, Eficacitatea ei se datorează conţinutului bogat de cinarină, oxidanţi, polifenoli, flavone, insulină, săruri de potasiu şi magneziu.polifenoli, flavone, insulină, săruri de potasiu şi magneziu.

Aceste substanţe au o acţiune de excitare a Aceste substanţe au o acţiune de excitare a secreţiei biliare, ajută la scăderea zaharului în secreţiei biliare, ajută la scăderea zaharului în sânge, regenereaza celulele hepatice, e un bun sânge, regenereaza celulele hepatice, e un bun colagog, se utilizează în cazul lipsei poftei de colagog, se utilizează în cazul lipsei poftei de mâncare.mâncare.Infuzie: Infuzie: 2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 300 ml 2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 300 ml apa clocotita, se bea în inghitituri rare cate o cana apa clocotita, se bea în inghitituri rare cate o cana inainte cu jumatate de ora, inainte de principalele inainte cu jumatate de ora, inainte de principalele mese.mese.

AfinulAfinul Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. Frunzele sunt ovate, Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. Frunzele sunt ovate,

denticulate, verzi pe ambele fete.Florile sunt verzui rosietice, dispuse cate 1-2 la denticulate, verzi pe ambele fete.Florile sunt verzui rosietice, dispuse cate 1-2 la subtioara frunzelor. Infloreste in mai-iunie. Fructul este o baca albastra cu suc subtioara frunzelor. Infloreste in mai-iunie. Fructul este o baca albastra cu suc violaceu. Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe stanci, pe violaceu. Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la 2500 m altitudine.soluri silicoase, pana la 2500 m altitudine.

Produsul vegetal folosit: frunzele si fructele - Folia et fructus vaccini myrtilis. Produsul vegetal folosit: frunzele si fructele - Folia et fructus vaccini myrtilis. Frunzele, impreuna cu ramurile, se recolteaza pe vreme insorita, in lunile Frunzele, impreuna cu ramurile, se recolteaza pe vreme insorita, in lunile

mai-septembrie, iar fructele cand sunt bine coapte, in lunile iulie-septembrie.mai-septembrie, iar fructele cand sunt bine coapte, in lunile iulie-septembrie. Principii active: Frunzele contin : tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina, Principii active: Frunzele contin : tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina,

neomirtilina.neomirtilina. Fructele contin: tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C, Fructele contin: tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C,

acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic).acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic). Acţiune farmaceutică: astrigent, bacteriostatic, hipoglicemiant, antidiareic, Acţiune farmaceutică: astrigent, bacteriostatic, hipoglicemiant, antidiareic,

diuretic, creste acuitatea vizuala, antihelmintic.diuretic, creste acuitatea vizuala, antihelmintic.

Indicii terapeutice: diabet, reumatism, guta, enterocolita, Indicii terapeutice: diabet, reumatism, guta, enterocolita, parazitoze intestinale, infectii urinare, uremie.parazitoze intestinale, infectii urinare, uremie. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, care se Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, care se obtine din frunze. Se beau 2-3 cani pe zi. Frunzele şi obtine din frunze. Se beau 2-3 cani pe zi. Frunzele şi fructele de afin au proprietati astringente datorita fructele de afin au proprietati astringente datorita taninului. taninului. Au activitate antibiotica, modificand favorabil flora Au activitate antibiotica, modificand favorabil flora patogena intestinala. Actiunea hipoglicemianta a frunzelor patogena intestinala. Actiunea hipoglicemianta a frunzelor de afin este controversata. Frunzele intra in compozitia de afin este controversata. Frunzele intra in compozitia ceaiului dietetic. ceaiului dietetic. Afinul mai este indicat in infectia urinara, ca Afinul mai este indicat in infectia urinara, ca antiseptic minor si diuretic, in reumatism, in guta, in colita antiseptic minor si diuretic, in reumatism, in guta, in colita de fermentatie sau de putrefactie.de fermentatie sau de putrefactie.

AnasonAnasonAnason - fructe pubescente, acoperite cu peri aspri, foarte scurti. De forma ovala, Anason - fructe pubescente, acoperite cu peri aspri, foarte scurti. De forma ovala,

subcordate la baza, de 3-5 mm lungime si 2-3 mm grosime. fiecare fruct este subcordate la baza, de 3-5 mm lungime si 2-3 mm grosime. fiecare fruct este format din doua mericarpe (achene) unite intre ele, greu separabile, fiind format din doua mericarpe (achene) unite intre ele, greu separabile, fiind ornamentate cu 5 coaste liniare, 3 dorsale si 2 marginale, echidistante.ornamentate cu 5 coaste liniare, 3 dorsale si 2 marginale, echidistante.

In partea superioara se observa stilopodul in forma de disc purtand resturile stilulilor, In partea superioara se observa stilopodul in forma de disc purtand resturile stilulilor, iar la baza un peduncul subtire. De culoare cenusiu - verzui sau galbene - cenusii, iar la baza un peduncul subtire. De culoare cenusiu - verzui sau galbene - cenusii, au miros placut, caracteristic, aromat, gust dulceag, slab arzator.au miros placut, caracteristic, aromat, gust dulceag, slab arzator.

Compozitia chimica: Fructele contin 2-3% ulei volatil format din 80-90% anetol, Compozitia chimica: Fructele contin 2-3% ulei volatil format din 80-90% anetol, metilcavicol sau izoanetol, cantitati mici de cetone si aldehide anisice si aldehida metilcavicol sau izoanetol, cantitati mici de cetone si aldehide anisice si aldehida acetica; 10-20% lipide, colina, 20% substante albuminoide (protide), zaharuri, acetica; 10-20% lipide, colina, 20% substante albuminoide (protide), zaharuri, amidon, 6-10% substante minerale. amidon, 6-10% substante minerale.

Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice: Datorita uleiului volatil au actiune Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice: Datorita uleiului volatil au actiune expectoranta, carminativa si galactogoga. Excita peristaltismul intestinal, expectoranta, carminativa si galactogoga. Excita peristaltismul intestinal, stimuleaza secretia salivara, gastrica, intestinala si pancreatica. stimuleaza secretia salivara, gastrica, intestinala si pancreatica.

Asupra sistemului nervos central, in doze terapeutice, au efect stimulant in special Asupra sistemului nervos central, in doze terapeutice, au efect stimulant in special asupra centrilor respiratiei si circulatiei.asupra centrilor respiratiei si circulatiei.

Supradozate, preparatele pe baza de ulei volatil de anason (sau fructele in cantitati Supradozate, preparatele pe baza de ulei volatil de anason (sau fructele in cantitati peste 5 g pe zi) produc stari de excitatie puternica manifestate prin insomnii, peste 5 g pe zi) produc stari de excitatie puternica manifestate prin insomnii, excitatii motorii si psihice, tulburari de vorbire, euforie, urmate de convulsii excitatii motorii si psihice, tulburari de vorbire, euforie, urmate de convulsii puternice, dupa care pot aparea stari cometoase si puternica depresiune asupra puternice, dupa care pot aparea stari cometoase si puternica depresiune asupra sistemului nervos central. sistemului nervos central.

Utilizarea indelungata chiar in doze mai mici produce iritarea Utilizarea indelungata chiar in doze mai mici produce iritarea mucoaselor digestive.mucoaselor digestive. Se utilizeaza in anorexii si dispepsii, ca expectorant, carminativ Se utilizeaza in anorexii si dispepsii, ca expectorant, carminativ si corectiv al gustului unor medicamente. Intra in formula "Species si corectiv al gustului unor medicamente. Intra in formula "Species pectoralis" (FR.VIII); uleiul volatil in Calmotusin, Carbocif, pectoralis" (FR.VIII); uleiul volatil in Calmotusin, Carbocif, Gastrosedol, in spirtul de amoniac anisat, in spirtul de clorura de Gastrosedol, in spirtul de amoniac anisat, in spirtul de clorura de amoniu anisat, tinctura etc. Contraindicat in gastrite hiperacide si amoniu anisat, tinctura etc. Contraindicat in gastrite hiperacide si ulcer gastric si duodenal, enterocolite cronice si acute.ulcer gastric si duodenal, enterocolite cronice si acute.

ArmurariuArmurariu

• Armurariu este o planta tepoasa, de vreun metru inaltime, cu tulpini si frunze de un verde Armurariu este o planta tepoasa, de vreun metru inaltime, cu tulpini si frunze de un verde sters, cu flori rosietice, care fac niste seminte cu gust amarui. Acest scaiete este printre sters, cu flori rosietice, care fac niste seminte cu gust amarui. Acest scaiete este printre cele mai utilizate plante medicinale din lume. De ce? Pentru ca in semintele sale se cele mai utilizate plante medicinale din lume. De ce? Pentru ca in semintele sale se ascund substante cu o extraordinara actiune benefica asupra ficatului. ascund substante cu o extraordinara actiune benefica asupra ficatului.

• Studii facute in Germania, Statele Unite, Italia, Austria au aratat ca armurariul este in Studii facute in Germania, Statele Unite, Italia, Austria au aratat ca armurariul este in prezent unul dintre cele mai puternice remedii naturale contra afectiunilor hepatice, aflate prezent unul dintre cele mai puternice remedii naturale contra afectiunilor hepatice, aflate in explozie in ultimul deceniu. Mai mult, armurariul este un anti-toxic redutabil, ajutand in explozie in ultimul deceniu. Mai mult, armurariul este un anti-toxic redutabil, ajutand organismul sa reziste celor mai puternice otravuri, de la ciupercile toxice, pana la gazele organismul sa reziste celor mai puternice otravuri, de la ciupercile toxice, pana la gazele industriale sau metalele grele. industriale sau metalele grele.

• Sa cunoastem in continuare mai bine acest remediu, cu adevarat miraculos. Sa cunoastem in continuare mai bine acest remediu, cu adevarat miraculos. • Unde gasim armurariul Unde gasim armurariul • Armurariul (Silybum marianum) este la noi in tara o planta exclusiv de cultura, care creste Armurariul (Silybum marianum) este la noi in tara o planta exclusiv de cultura, care creste

in zone mai calde, cum ar fi Dobrogea, Oltenia, sudul Moldovei, Subcarpatii Sudici. in zone mai calde, cum ar fi Dobrogea, Oltenia, sudul Moldovei, Subcarpatii Sudici. • Candva se cultiva in aceste zone pe suprafete intinse, fiind obtinut chiar un soi romanesc Candva se cultiva in aceste zone pe suprafete intinse, fiind obtinut chiar un soi romanesc

original, numit „de Prahova”, bogat in silimarina, principala substanta activa a acestei original, numit „de Prahova”, bogat in silimarina, principala substanta activa a acestei plante.plante.

• In zilele noastre, planta este cultivata doar pe suprafete reduse, de catre producatorii In zilele noastre, planta este cultivata doar pe suprafete reduse, de catre producatorii particulari. Gasim in prezent semintele de armurariu in Plafaruri, sub forma de ceai sau particulari. Gasim in prezent semintele de armurariu in Plafaruri, sub forma de ceai sau preparate sub forma de tinctura.preparate sub forma de tinctura.

• Inainte de a cumpara ceaiul de armurariu, uitati-va cu atentie la termenul sau de Inainte de a cumpara ceaiul de armurariu, uitati-va cu atentie la termenul sau de valabilitate, intrucat este o planta cu principii active foarte sensibile si care se degradeaza valabilitate, intrucat este o planta cu principii active foarte sensibile si care se degradeaza puternic in timp. Din acest motiv si prepararea sa este foarte delicata, asa cum vom vedea puternic in timp. Din acest motiv si prepararea sa este foarte delicata, asa cum vom vedea in continuare:in continuare:

•Ceaiul de armurariuCeaiul de armurariuEste, conform parerii cercetatorilor americani, varianta Este, conform parerii cercetatorilor americani, varianta cea mai putin inspirata de a folosi armurariul, intrucat cea mai putin inspirata de a folosi armurariul, intrucat flavonoidele din compozitia sa se degradeaza puternic in flavonoidele din compozitia sa se degradeaza puternic in contact cu apa clocotita. Din acest motiv, formele de contact cu apa clocotita. Din acest motiv, formele de administrare preferabile sunt cele pe care le vom administrare preferabile sunt cele pe care le vom prezenta in continuare:prezenta in continuare:

Pulberea Pulberea  Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea dupa care se face o cernere  Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea dupa care se face o cernere prin sita pentru faina alba. Ideal ar fi, spun biochimistii, sa se macine pulberea cu 5-prin sita pentru faina alba. Ideal ar fi, spun biochimistii, sa se macine pulberea cu 5-10 minute inainte de administrare, asa incat oxidarea principiilor active sa fie cat 10 minute inainte de administrare, asa incat oxidarea principiilor active sa fie cat mai redusa. mai redusa.

Daca procedeul vi se pare dificil atunci pastrati pulberea de armurariu intr-un Daca procedeul vi se pare dificil atunci pastrati pulberea de armurariu intr-un borcan ermetic inchis, la rece si la intuneric, nu mai mult de 4-5 zile. Se ia 1 borcan ermetic inchis, la rece si la intuneric, nu mai mult de 4-5 zile. Se ia 1 lingurita rasa de pulbere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba lingurita rasa de pulbere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba vreme de 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa.vreme de 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa.

Extractul hidroalcoolic Extractul hidroalcoolic (tinctura) (tinctura) Este, probabil, forma de administrare ideala, pentru ca acest preparat se poate Este, probabil, forma de administrare ideala, pentru ca acest preparat se poate

pastra mult timp (2 ani), fara a-si pierde calitatile terapeutice. pastra mult timp (2 ani), fara a-si pierde calitatile terapeutice. Iata cum se prepara tinctura: se pun intr-un borcan douazeci de linguri de Iata cum se prepara tinctura: se pun intr-un borcan douazeci de linguri de

pulbere de seminte de armurariu, care se acopera cu alcool alimentar de 50 de pulbere de seminte de armurariu, care se acopera cu alcool alimentar de 50 de grade, amestecand incontinuu. grade, amestecand incontinuu.

Cand intreaga masa de pulbere a fost acoperita, ramanand deasupra un strat Cand intreaga masa de pulbere a fost acoperita, ramanand deasupra un strat de alcool de doua degete, se inchide borcanul ermetic si se lasa continutul la de alcool de doua degete, se inchide borcanul ermetic si se lasa continutul la macerat vreme de 14 zile, dupa care se strecoara. macerat vreme de 14 zile, dupa care se strecoara.

Extractul obtinut se pune in sticlute mici, inchise la culoare, si se pastreaza Extractul obtinut se pune in sticlute mici, inchise la culoare, si se pastreaza vreme de maximum 2 ani. Se administreaza de regula o lingurita, de 4 ori pe zi.vreme de maximum 2 ani. Se administreaza de regula o lingurita, de 4 ori pe zi.

Infuzia combinata Infuzia combinata  Cum arata si numele, combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand astfel la  Cum arata si numele, combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand astfel la conservarea principiilor active. Se prepara astfel: 1-2 lingurite de pulbere de conservarea principiilor active. Se prepara astfel: 1-2 lingurite de pulbere de seminte de armurariu se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa de seara seminte de armurariu se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar pulberea ramasa pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar pulberea ramasa se opareste cu o jumatate de cana de apa fierbinte 20 minute, dupa care se lasa la se opareste cu o jumatate de cana de apa fierbinte 20 minute, dupa care se lasa la racit; se combina cele doua extracte; se bea acest preparat cu un sfert de ora racit; se combina cele doua extracte; se bea acest preparat cu un sfert de ora inainte de masa. Doza: 3 cani pe zi. inainte de masa. Doza: 3 cani pe zi.

CataplasmaCataplasma 2-3 linguri de pulbere fin macinata din seminte de armurariu se amesteca cu apa  2-3 linguri de pulbere fin macinata din seminte de armurariu se amesteca cu apa calduta pentru a forma o pasta ce va fi aplicata extern pe locurile afectate. Se leaga calduta pentru a forma o pasta ce va fi aplicata extern pe locurile afectate. Se leaga deasupra un tifon curat, cataplasma fiind mentinuta astfel timp de minimum 2-3 deasupra un tifon curat, cataplasma fiind mentinuta astfel timp de minimum 2-3 ore. ore.

Brusture dulceBrusture dulce BBrusture dulce poate fi intalnit pe intreg teritoriul tarii, mai des rusture dulce poate fi intalnit pe intreg teritoriul tarii, mai des

creste pe malurile raurilor si paraelor, in locuri umede, in santuri si creste pe malurile raurilor si paraelor, in locuri umede, in santuri si liziere. Brusture dulce mai poate fi vazut în apropierea gunoistilor liziere. Brusture dulce mai poate fi vazut în apropierea gunoistilor de balegar, în jurul izvoarelor, uneori în zone de campie. de balegar, în jurul izvoarelor, uneori în zone de campie.

Brusture dulce creşte de la începutul lunii martie până la Brusture dulce creşte de la începutul lunii martie până la sfârşitul lunii octombrie. sfârşitul lunii octombrie.

Pe întreaga perioadă de vegetaţie se recoltează rădăcinile, Pe întreaga perioadă de vegetaţie se recoltează rădăcinile, efectul lor maxim se atinge dacă sau recoltat înainte de perioada efectul lor maxim se atinge dacă sau recoltat înainte de perioada de înflorire. de înflorire.

Frunzele se utilizează la comprese. Frunzele se utilizează la comprese. Boli în care se utilizează: Ceaiurile se utilizează în caz de febră, Boli în care se utilizează: Ceaiurile se utilizează în caz de febră,

insuficienţă respiratorie, artrită, epilepsie, astm.insuficienţă respiratorie, artrită, epilepsie, astm. Comprese se folosesc în caz de luxaţii, entoarse, picioare rănite Comprese se folosesc în caz de luxaţii, entoarse, picioare rănite

de mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, canceroase, plăgi de mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, canceroase, plăgi usturătoare.usturătoare.

Ceaiul - o lingură rasă de rădăcini de Ceaiul - o lingură rasă de rădăcini de brusture se pune peste noapte la macerat brusture se pune peste noapte la macerat în 1/4 litru de apă, se încălzeşte dimineaţa în 1/4 litru de apă, se încălzeşte dimineaţa şi se strecoară.şi se strecoară.Comprese - frunzele proaspete sunt spălate, Comprese - frunzele proaspete sunt spălate, zdrobite şi aplicate sub forma de comprese, zdrobite şi aplicate sub forma de comprese, care se înoiesc zilnic.care se înoiesc zilnic.

BrandusaBrandusa Brandusa de toamna este o planta vivace, inalta de 20-45 cm. In pamant are un bulb Brandusa de toamna este o planta vivace, inalta de 20-45 cm. In pamant are un bulb

carnos, invelit in scuame brune. Primavara rasar 3-4 frunze lunguiete, cu maginile intregi, carnos, invelit in scuame brune. Primavara rasar 3-4 frunze lunguiete, cu maginile intregi, in mijlocul carora iese ovarul pe cale de transformare in fruct care este o capsula umlata in mijlocul carora iese ovarul pe cale de transformare in fruct care este o capsula umlata lunga de 4,5-6,5 cm si cu un diametru de cca. 2-2,5 cm.lunga de 4,5-6,5 cm si cu un diametru de cca. 2-2,5 cm.

In lunile iunie-iulie, fructele sunt deplin dezvoltate, capatand o forma ovala, iar In lunile iunie-iulie, fructele sunt deplin dezvoltate, capatand o forma ovala, iar culoarea verde de la inceput devine albicioasa. In acest stadiu, semintele au culoarea culoarea verde de la inceput devine albicioasa. In acest stadiu, semintele au culoarea alba. alba.

Cand capsulele sunt complet coapte, ele se deschid prin trei despartituri, lasand sa Cand capsulele sunt complet coapte, ele se deschid prin trei despartituri, lasand sa cada semintele devenite brune. cada semintele devenite brune.

Dupa vestejirea frunzelor, prin luna septembrie-octombrie, apar 1-3 flori de culoare Dupa vestejirea frunzelor, prin luna septembrie-octombrie, apar 1-3 flori de culoare violet-purpurie. violet-purpurie.

Fiecare floare este formata din 6 petale, unite la partea inferioara intr-un tub lung de Fiecare floare este formata din 6 petale, unite la partea inferioara intr-un tub lung de 20-30 cm care inconjoara ovarul, aflat in pamant, fixat de bulb.20-30 cm care inconjoara ovarul, aflat in pamant, fixat de bulb.

Brandusa de toamna creste prin fanete - mai ales prin cele umede - din regiunea Brandusa de toamna creste prin fanete - mai ales prin cele umede - din regiunea muntoasa.muntoasa.

De la brandusa de toamna se recolteaza semintele. Pentru a le obtine se culeg fructele De la brandusa de toamna se recolteaza semintele. Pentru a le obtine se culeg fructele (capsulele) in momentul cand ele au devenit albicioase si cu varful brun, dar inainte de a (capsulele) in momentul cand ele au devenit albicioase si cu varful brun, dar inainte de a se deschide, ceea ce corespunde de cele mai multe ori cu perioada de cosire a fanului. se deschide, ceea ce corespunde de cele mai multe ori cu perioada de cosire a fanului.

Brandusa de toamna este o planta otravitoare. De aceea, frunzele si tulpinile ramase de Brandusa de toamna este o planta otravitoare. De aceea, frunzele si tulpinile ramase de la separarea capsulelor se vor arde sau ingropa.la separarea capsulelor se vor arde sau ingropa.

Capsulele se intind la soare. Dupa cateva zile ele capata o culoare bruna, se deschid, Capsulele se intind la soare. Dupa cateva zile ele capata o culoare bruna, se deschid, lasand sa cada semintele. Daca timpul nu permite, uscarea se poate face si pe cale lasand sa cada semintele. Daca timpul nu permite, uscarea se poate face si pe cale artificiala. artificiala. Samanta obtinuta se lasa 1-2 zile la soare pentru definitivarea Samanta obtinuta se lasa 1-2 zile la soare pentru definitivarea

uscarii, dupa care se pune in saci de hartie si se pastreaza la loc uscarii, dupa care se pune in saci de hartie si se pastreaza la loc uscat. uscat. Din 1,1-1,5 kg seminte aproape uscate rezulta 1 kg de produs uscat. Din 1,1-1,5 kg seminte aproape uscate rezulta 1 kg de produs uscat. Samanta de brandusa este folosita pentru extragerea unro substante Samanta de brandusa este folosita pentru extragerea unro substante active medicamentoase, iar in agricultura ca stimulent al cresterii active medicamentoase, iar in agricultura ca stimulent al cresterii plantelor, actionand puternic asupra diviziunii celulare, obtinand plantelor, actionand puternic asupra diviziunii celulare, obtinand forme poliploide.forme poliploide.

BusuiocBusuioc• BBusuioc - formata din tulpini si ramuri tinere acoperite cu frunze usuioc - formata din tulpini si ramuri tinere acoperite cu frunze

de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente; florile au de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente; florile au corola alba sau alburie - roz cu tubul scurt, bilabiata.corola alba sau alburie - roz cu tubul scurt, bilabiata.

• Mirosul este placut aromat, caracteristic, gustul aromat specific. Mirosul este placut aromat, caracteristic, gustul aromat specific. • Ulei volatil (0,10-0,20%) cu compozitia chimica diferita in functie Ulei volatil (0,10-0,20%) cu compozitia chimica diferita in functie

de chemotipul de la care provine: linalol, metilcavicol sau estragol, de chemotipul de la care provine: linalol, metilcavicol sau estragol, cineol, camfor, a-pinen, cinamat de metil, eugenol, acid oleanolic, cineol, camfor, a-pinen, cinamat de metil, eugenol, acid oleanolic, anetol, b-sitosterol; saponozide triterpenice, tanoizi etc. anetol, b-sitosterol; saponozide triterpenice, tanoizi etc.

• Semintele sunt bogate in mucilagii.Semintele sunt bogate in mucilagii.• Utilizari terapeutice:Utilizari terapeutice:• Putin studiata din punct de vedere farmacodinamic. Utilizat Putin studiata din punct de vedere farmacodinamic. Utilizat

empiric in tulburari gastro - intestinale, ca stimulent al digestiei, empiric in tulburari gastro - intestinale, ca stimulent al digestiei, ca diuretic sau in inflamatii ale cailor respiratorii. ca diuretic sau in inflamatii ale cailor respiratorii.

•Uleiul volatil are proprietati Uleiul volatil are proprietati antimicrobiene si antifungice. Se antimicrobiene si antifungice. Se utilizeaza si in industria parfumurilor.utilizeaza si in industria parfumurilor.

CalinulCalinul• Calinul este un arbust stufos a carui inaltime ajunge pana la 4 m. Are Calinul este un arbust stufos a carui inaltime ajunge pana la 4 m. Are

scoarta la inceput neteda, de culoare verde-cenusie, care insa cu scoarta la inceput neteda, de culoare verde-cenusie, care insa cu timpul devine cenusie si cu crapaturi. timpul devine cenusie si cu crapaturi.

• Frunzele sunt oval-alungite, divizate in 3-5 lobi dintati pe margini, cu Frunzele sunt oval-alungite, divizate in 3-5 lobi dintati pe margini, cu un petiol scurt, prevazut cu un jgheab, avand 2-4 glande rosietice un petiol scurt, prevazut cu un jgheab, avand 2-4 glande rosietice vizibile. vizibile.

• Toamna frunzele se coloreaza in rosu, la fel ca si fructele. Toamna frunzele se coloreaza in rosu, la fel ca si fructele. • Florile sunt de culoare alb-verzuie, formand o inflorescenta Florile sunt de culoare alb-verzuie, formand o inflorescenta

umbeliforma cu diametrul de 5-7 cm. umbeliforma cu diametrul de 5-7 cm. • Infloreste in lunile mai-iunie. Infloreste in lunile mai-iunie. • Creste in padurile de la campie pana in cele din regiunea de munte. Creste in padurile de la campie pana in cele din regiunea de munte. • De la calin se strange coaja de pe ramurile si tulpinile tinere. De la calin se strange coaja de pe ramurile si tulpinile tinere. • Recoltarea se face primavara, in momentul cand seva incepe sa Recoltarea se face primavara, in momentul cand seva incepe sa

circule mai intens (aprile-mai).circule mai intens (aprile-mai).• Se fac taieturi inelare pe ramuri la distante de 15-25 cm. Se fac taieturi inelare pe ramuri la distante de 15-25 cm. • Inelele se unesc intre ele printr-o taietura facuta in lungime. Cu varful Inelele se unesc intre ele printr-o taietura facuta in lungime. Cu varful

cutitului se desprinde coaja de pe ramuri si tulpini. cutitului se desprinde coaja de pe ramuri si tulpini. Coaja de calin se usuca in straturi subtiri, in aer liber Coaja de calin se usuca in straturi subtiri, in aer liber sau in uscatorii la temperatura de 40-45 grade C. Din 2-sau in uscatorii la temperatura de 40-45 grade C. Din 2-3 kg coaja proaspata se obtine 1 kg de produs uscat.3 kg coaja proaspata se obtine 1 kg de produs uscat.Coaja de calin se foloseste in industria de medicamente Coaja de calin se foloseste in industria de medicamente la prepararea unor extracte cu actiune calmanta si la prepararea unor extracte cu actiune calmanta si homeostatica. Intern: astringent, sedativ, homeostatica. Intern: astringent, sedativ, antidismenoreic.antidismenoreic.

Catina albaCatina alba Catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, incepand din Catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, incepand din

bazinul superior al Siretului pana la Olt. bazinul superior al Siretului pana la Olt. In agricultura, ea se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a solurilor, datorita In agricultura, ea se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a solurilor, datorita

nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase (voi vorbi despre acestea mai pe larg), dar nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase (voi vorbi despre acestea mai pe larg), dar si pentru consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de drajonare. si pentru consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de drajonare.

In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, Putna si Milcov. In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, Putna si Milcov. In zona subcarpatica a judetului Buzau catina alba are o frecventa mai mare decat in alte In zona subcarpatica a judetului Buzau catina alba are o frecventa mai mare decat in alte

zone din Romania. zone din Romania. De asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita, precum si in Delta De asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita, precum si in Delta

Dunarii. Dunarii. Prezenta catinei albe este insa semnalata de profesorul Ion Simionescu inca din secolul 19 pe Prezenta catinei albe este insa semnalata de profesorul Ion Simionescu inca din secolul 19 pe

vaile Prahovei si Siretului, in palcuri mixte de catina rosie - Tamarix gallica - si catina alba - vaile Prahovei si Siretului, in palcuri mixte de catina rosie - Tamarix gallica - si catina alba - Hippophae rhamnoides.Hippophae rhamnoides.

Catina alba este un arbust spinos ce creste in palcuri sau tufarisuri pe malurile raurilor, in Catina alba este un arbust spinos ce creste in palcuri sau tufarisuri pe malurile raurilor, in regiunile mlastinoase pe nisipuri si pietrisuri, mai ales pe formatiuni geologice salinifere. Catina regiunile mlastinoase pe nisipuri si pietrisuri, mai ales pe formatiuni geologice salinifere. Catina se recolteaza in decursul lunilor august-septembrie. se recolteaza in decursul lunilor august-septembrie.

Se recomanda ca fructele de catina sa fie recoltate pană la lasarea primului ger, dupa care Se recomanda ca fructele de catina sa fie recoltate pană la lasarea primului ger, dupa care continutul in vitamina C scade brusc. Uz intern: hepatita epidemica, hepatita cronica, urticarie, continutul in vitamina C scade brusc. Uz intern: hepatita epidemica, hepatita cronica, urticarie, nevroze, alcoolism, guta, reumatism, ciroza hepatica, ateroscleroza, anemie.nevroze, alcoolism, guta, reumatism, ciroza hepatica, ateroscleroza, anemie.

Uz extern: la arsuri, degeraturi, radiatii. Uz extern: la arsuri, degeraturi, radiatii. Infuzie 2 linguri de fructe zdrobite la 500 ml apa clocotita; se lasa vasul acoperit 30 de minute; Infuzie 2 linguri de fructe zdrobite la 500 ml apa clocotita; se lasa vasul acoperit 30 de minute; se bea fractionat in cursul unei zile (o bautura placuta si racorotoare se obtine din 750 g fructe se bea fractionat in cursul unei zile (o bautura placuta si racorotoare se obtine din 750 g fructe cu 6 l apa si 1 kg zahar – după racire se toarna in sticle si se pastreaza la loc racoros)cu 6 l apa si 1 kg zahar – după racire se toarna in sticle si se pastreaza la loc racoros)

Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.

Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate. In China de Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate. In China de exemplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. Pe continentul exemplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. Pe continentul european, exista insemnari privind importanta catinei ramase de la Dioscorid si Teophast. european, exista insemnari privind importanta catinei ramase de la Dioscorid si Teophast.

• In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, In prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai valoros din punct de vedere medical.urma este si cel mai valoros din punct de vedere medical.

• Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte usor narcotice. cu efecte usor narcotice.

• De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu catina se mai trateaza utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele. afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele.

• Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. Mugurii de catina au efect afrodisiac.adenoamelor si leucemiei. Mugurii de catina au efect afrodisiac.

• Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in cazul Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii. Prin prelucarea fructelor in industria alimentara unor tratamente ale obezitatii. Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, se obtin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi alcoolice. dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi alcoolice.

•Datorita capacitatii mari de drajonare, catina alba Datorita capacitatii mari de drajonare, catina alba se utilizeaza pentru consolidarea terenurilor in se utilizeaza pentru consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere numerosii spini puternici care impiedica numerosii spini puternici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in spatiile patrunderea iepurilor si a altor animale in spatiile care necesita protectie (livezi, podgorii, diverse care necesita protectie (livezi, podgorii, diverse culturi).culturi).

CaptalanCaptalan• Captalan are frunze mari - putind depasi 80 cm, rotunde si cu baza Captalan are frunze mari - putind depasi 80 cm, rotunde si cu baza

cordata, margine dintata, pe fata flabre, iar pe spate cu peri mici si cordata, margine dintata, pe fata flabre, iar pe spate cu peri mici si desi care nu se ruleaza; petiol lung de 30-80 cm, gros si canaliculat la desi care nu se ruleaza; petiol lung de 30-80 cm, gros si canaliculat la P. hybridus si compact la P. kablikianus.P. hybridus si compact la P. kablikianus.

• Frunzele contin ulei volatil, mucilagii, inulina, rezine, tanin, o substanta Frunzele contin ulei volatil, mucilagii, inulina, rezine, tanin, o substanta amara de natura glicozidica, substante de natura proteica, acid a-amara de natura glicozidica, substante de natura proteica, acid a-aminoadipic, saruri minerale. aminoadipic, saruri minerale.

• Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice: In trecut aceste specii Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice: In trecut aceste specii datorita proprietatilor diuretice si diaforetice au fost utilizate in boli datorita proprietatilor diuretice si diaforetice au fost utilizate in boli infectioase, in special in pesta, de unde si denumirea populara la unele infectioase, in special in pesta, de unde si denumirea populara la unele popoare. popoare.

• Alte date se refera la utilizarea preparatelor de Petasites ca Alte date se refera la utilizarea preparatelor de Petasites ca expectorant in bronsitele catarale, ca antiasmatic, ca hipotensiv etc. expectorant in bronsitele catarale, ca antiasmatic, ca hipotensiv etc.

• Cercetarile stiintifice din ultimele doua decenii au confirmat efectele Cercetarile stiintifice din ultimele doua decenii au confirmat efectele hipotensive in unele forme de hipertensiune arteriala si actiunea hipotensive in unele forme de hipertensiune arteriala si actiunea antispastica a unor extracte sau subtante pure obtinute din aceste antispastica a unor extracte sau subtante pure obtinute din aceste specii.specii.

•La specia P. hybridus componenta La specia P. hybridus componenta predominanta este furanopetazina. predominanta este furanopetazina. Cercetarile farmacodinamice efectuate Cercetarile farmacodinamice efectuate asupra speciilor romanesti au pus in evidenta asupra speciilor romanesti au pus in evidenta o actiune antispastica intensa de tip o actiune antispastica intensa de tip papaverinic (de tip musculotrop), fapt care papaverinic (de tip musculotrop), fapt care deschide perspectivele valorificarii deschide perspectivele valorificarii terapeutice acestor specii atat de raspandite terapeutice acestor specii atat de raspandite in Carpati.in Carpati.

CicoareCicoare Cicoare este o planta usor adaptabila ce adevereste prezenta ei Cicoare este o planta usor adaptabila ce adevereste prezenta ei

pretutindeni, in campie, prin pajisti, pe marginea drumurilor, si a cailor pretutindeni, in campie, prin pajisti, pe marginea drumurilor, si a cailor ferate, in poienele din padure, are multa nevoie de umeditate si ferate, in poienele din padure, are multa nevoie de umeditate si luminozitate, prefera solrile cu textura mijlocie sau usoara, fertile, bogate luminozitate, prefera solrile cu textura mijlocie sau usoara, fertile, bogate in humus, profunde cu reactie neutra.in humus, profunde cu reactie neutra.

Creşte din luna mai până în luna octombie, începutul lunii noiembrie. Creşte din luna mai până în luna octombie, începutul lunii noiembrie. In scopuri medicinale pot fi utilizate partile aeriene, care se recolteaza In scopuri medicinale pot fi utilizate partile aeriene, care se recolteaza

in prima parte a perioadei de inflorire a plantei, in lunile iulie-august, cand in prima parte a perioadei de inflorire a plantei, in lunile iulie-august, cand tulpinile nu au intrat in faza de lignificare.tulpinile nu au intrat in faza de lignificare.

Pentru ca produsul sa fie de calitate superioara se taie si rozeta de Pentru ca produsul sa fie de calitate superioara se taie si rozeta de frunze bazale.frunze bazale.

Radacinile se recolteaza in septembrie-octombrie.Radacinile se recolteaza in septembrie-octombrie. Boli in care se utilizeaza in furunculoza si acnee (sub forma de ceai, in Boli in care se utilizeaza in furunculoza si acnee (sub forma de ceai, in

asociatie cu radacina de brusture si iarba de trei frati patati). asociatie cu radacina de brusture si iarba de trei frati patati). && In angiocolite, deschinezii biliare, constipatii cronice, in alimentatie In angiocolite, deschinezii biliare, constipatii cronice, in alimentatie

planta este cultivata pentru prepararea cafelei de cicoare cu proprietati planta este cultivata pentru prepararea cafelei de cicoare cu proprietati gastrice.gastrice.

Uz intern: angiocolita, colicistita, tuse, insuficienta cardiaca, seboree.Uz intern: angiocolita, colicistita, tuse, insuficienta cardiaca, seboree.Uz extern: vindecarea rănilor şi tăieturilor.Uz extern: vindecarea rănilor şi tăieturilor.

Decoct - 2 lingurite de radacina maruntite în 200ml Decoct - 2 lingurite de radacina maruntite în 200ml apa rece, se fierbe 5 minute, se bea caldut în 3 apa rece, se fierbe 5 minute, se bea caldut în 3 reprize, inainte de mesele principale.reprize, inainte de mesele principale.O cura de 2 saptamini cu ceai de cicoare ajuta O cura de 2 saptamini cu ceai de cicoare ajuta uimitor la cresterea secretiei de bila, a celulelor uimitor la cresterea secretiei de bila, a celulelor hepatice diminuate, mai ales în cazul hepatice diminuate, mai ales în cazul consumatorilor de alcool.consumatorilor de alcool.

Coada soriceluluiCoada soricelului

Coada soricelului este o planta absolut nepretentioasa la conditiile mediului, Coada soricelului este o planta absolut nepretentioasa la conditiile mediului, ceea ce a facut-o des intalnita in toate zonele din intreg teritoriul tarii. O puteti ceea ce a facut-o des intalnita in toate zonele din intreg teritoriul tarii. O puteti vedea atat in poieni, fanete, margini de padure, cat si margini de drum si cai vedea atat in poieni, fanete, margini de padure, cat si margini de drum si cai ferate, soluri nisipoase relativ umede, insorite sau umbrite, in regiuni stancoase ferate, soluri nisipoase relativ umede, insorite sau umbrite, in regiuni stancoase sau de campie.sau de campie.

Florile sunt albe sau trandafirii şi au în soare un parfum aromatic, acrisor.Florile sunt albe sau trandafirii şi au în soare un parfum aromatic, acrisor. Creşte din luna aprilie până la sfârşitul lunii septembrie. Creşte din luna aprilie până la sfârşitul lunii septembrie.

Se recoltează inflorescenţele şi partea aeriană a plantei în perioada de Se recoltează inflorescenţele şi partea aeriană a plantei în perioada de înflorire. Preferabil ca florile să fie colectate separat de frunze, fiindcă au o înflorire. Preferabil ca florile să fie colectate separat de frunze, fiindcă au o utilizare diversă. utilizare diversă.

Florile trebuie culese în soare puternic, căci atunci le creşte conţinutul de Florile trebuie culese în soare puternic, căci atunci le creşte conţinutul de uleiuri volatile. uleiuri volatile.

Este foarte binevenită în tratamentul ciclului neregulat, ameliorează starea Este foarte binevenită în tratamentul ciclului neregulat, ameliorează starea femeilor aflate în menopauză, probleme în privinţa sănătăţii organelor genitale, femeilor aflate în menopauză, probleme în privinţa sănătăţii organelor genitale, inflamaţii ale ovarelor.inflamaţii ale ovarelor.

Uz intern: stimularea poftei de mâncare, anorexie, bronşite, tuse, rinite, Uz intern: stimularea poftei de mâncare, anorexie, bronşite, tuse, rinite, rinosinuzite, alergii, sedativ, colici hepato-biliare, deschinezie-biliară, balonări, rinosinuzite, alergii, sedativ, colici hepato-biliare, deschinezie-biliară, balonări, cistite, ascaridioză, ulcer gastric, ulcer duodenal, cancerul organelor genitale, boli cistite, ascaridioză, ulcer gastric, ulcer duodenal, cancerul organelor genitale, boli de ochi, hemoragii nazale, osteoporoză, hemoragii stomacale.de ochi, hemoragii nazale, osteoporoză, hemoragii stomacale.

Uz extern: afecţiuni vasculare, exeme, arsuri, contuzii, răni purulente, Uz extern: afecţiuni vasculare, exeme, arsuri, contuzii, răni purulente, ulceraţii, hemoroizi, fisurile sânilor, abcese dentare, astm bronşic, ulceraţii, hemoroizi, fisurile sânilor, abcese dentare, astm bronşic, mâncărimi vaginale, leucoree, prolaps uterin.mâncărimi vaginale, leucoree, prolaps uterin. Infuzie: o linguriţă de plante mărunţite se opareşte cu ¼ litru de Infuzie: o linguriţă de plante mărunţite se opareşte cu ¼ litru de apă, se lasă puţin în repaos. apă, se lasă puţin în repaos. Tinctură: florile culese pe timp însorit se întroduc, fără a fi îndesite, într-o Tinctură: florile culese pe timp însorit se întroduc, fără a fi îndesite, într-o sticlă până la gât, se toarnă rachiu de secară sau fructe de 38-40°, se sticlă până la gât, se toarnă rachiu de secară sau fructe de 38-40°, se lasă să stea 14 zile la soarelasă să stea 14 zile la soare

Coada caluluiCoada calului Coada calului este constituita din tulpini sterile, subtiri, brazdate de 6 –19 coaste Coada calului este constituita din tulpini sterile, subtiri, brazdate de 6 –19 coaste

pronuntate, aspre, cu lacuna centrala mica. Vaginile (tecile ) sunt cilindrice, de pronuntate, aspre, cu lacuna centrala mica. Vaginile (tecile ) sunt cilindrice, de culoare verde, cu 6 – 19 dinti mai inchisi la culoare. culoare verde, cu 6 – 19 dinti mai inchisi la culoare.

Ramurile sunt de obicei simple, rar ramificate, de obicei 4 muchii adanci şi fara Ramurile sunt de obicei simple, rar ramificate, de obicei 4 muchii adanci şi fara lacuna centrala, aspre la pipait. Fara miros, fara gust, mestecata intre dinti scartaie. lacuna centrala, aspre la pipait. Fara miros, fara gust, mestecata intre dinti scartaie. Nu se admit parţi brunificate, resturi de rizomi sau alte specii de Equisetum. Nu se admit parţi brunificate, resturi de rizomi sau alte specii de Equisetum.

Pentru a evita confuzii si substituiri nu se admit tulpini fertile, desi sub aspect Pentru a evita confuzii si substituiri nu se admit tulpini fertile, desi sub aspect farmacodinamic si acestea au actiune similara tulpinilor sterile.farmacodinamic si acestea au actiune similara tulpinilor sterile.

Dintre componentele principale identificate mentionam acidul sicilic 5 – 7 % in Dintre componentele principale identificate mentionam acidul sicilic 5 – 7 % in materia prima uscata, din care 10 – 20 % se afla sub forma solubila, o saponina materia prima uscata, din care 10 – 20 % se afla sub forma solubila, o saponina equisetonina (cca 5 %) substanta cu proprietati slab hemolitice care prin hidroliza equisetonina (cca 5 %) substanta cu proprietati slab hemolitice care prin hidroliza da arabinoza, fructoza si equisetogenina.da arabinoza, fructoza si equisetogenina.

Alaturi de aceste componente principale, planta mai contine galuteolina şi Alaturi de aceste componente principale, planta mai contine galuteolina şi izoquercetina, substante de natura flavonoidica, alcaloizii 3-metoxipiridina, nicotina, izoquercetina, substante de natura flavonoidica, alcaloizii 3-metoxipiridina, nicotina, palustrina si palustridina, articulatidina si izoarticulatidina – substante de natura palustrina si palustridina, articulatidina si izoarticulatidina – substante de natura glicozidica considerate ca antivitamine B1, o fitouterina b- sitosterolul, acid malic şi glicozidica considerate ca antivitamine B1, o fitouterina b- sitosterolul, acid malic şi oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic, linolic si oleic, dimetil sulfone, vitamina oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic, linolic si oleic, dimetil sulfone, vitamina C si urme de ulei volatil. C si urme de ulei volatil.

In sporii de E. arvense si E. maximum au fost identificati acizi cu lant lung a, w-In sporii de E. arvense si E. maximum au fost identificati acizi cu lant lung a, w-dicarboxilici prezenti în fractiunea lipidica. Utilizari terapeutice: Unii autori atribuie dicarboxilici prezenti în fractiunea lipidica. Utilizari terapeutice: Unii autori atribuie efectele diuretice prezentei acidului silicic, iar altii equisetoninei. S-a demonstrat pe efectele diuretice prezentei acidului silicic, iar altii equisetoninei. S-a demonstrat pe cale experimentala ca fractiunile extrase in alcool au o actiune diuretica puternica cale experimentala ca fractiunile extrase in alcool au o actiune diuretica puternica fata de extractele apoase obtinute la cald, deoarece in timpul fierberii substantele fata de extractele apoase obtinute la cald, deoarece in timpul fierberii substantele organice responsabile de actiunea diuretica s-ar distruge. organice responsabile de actiunea diuretica s-ar distruge.

In ceea ce priveste actiunea hemostatica cunoscuta inca din antichitate, In ceea ce priveste actiunea hemostatica cunoscuta inca din antichitate, cercetarile efectuate “ in vitro ” au demonstrat ca sucul celular proaspat de E. cercetarile efectuate “ in vitro ” au demonstrat ca sucul celular proaspat de E. maximum, care are, dupa cum s-a aratat, o compozitie chimica foarte maximum, care are, dupa cum s-a aratat, o compozitie chimica foarte asemanatoare speciei E. arvense, are actiune anticoagulanta.asemanatoare speciei E. arvense, are actiune anticoagulanta.

In schimb, sucul celular proaspat “in vivo” administrat la animale de laborator are In schimb, sucul celular proaspat “in vivo” administrat la animale de laborator are actiune coagulanta a sangelui. Dupa neutralizare, acest suc se separa in doua actiune coagulanta a sangelui. Dupa neutralizare, acest suc se separa in doua fractiuni, un precipitat şi o solutie limpede. fractiuni, un precipitat şi o solutie limpede.

S-a demonstrat, de asemenea, ca precipitatul are actiune coagulanta, in timp S-a demonstrat, de asemenea, ca precipitatul are actiune coagulanta, in timp ce lichidul limpede rezultat in urma neutralizarii, anticoagulanta. ce lichidul limpede rezultat in urma neutralizarii, anticoagulanta. Cercetarile recente atribuie actiunea anticoagulanta “in vitro” prezentei Cercetarile recente atribuie actiunea anticoagulanta “in vitro” prezentei acizilor fosforici si aconitici, acizi care in organismul animal se inactiveaza acizilor fosforici si aconitici, acizi care in organismul animal se inactiveaza repede, ramanand numai substante cu proprietati coagulante.repede, ramanand numai substante cu proprietati coagulante.Aceste experimentari demonstreaza actiunea coagulanta si justifica utilizarea Aceste experimentari demonstreaza actiunea coagulanta si justifica utilizarea extractelor fluide din E. arvense si E. maximum ca hemostatic in metroragii, extractelor fluide din E. arvense si E. maximum ca hemostatic in metroragii, menoragii, epistaxis sau hemoragii de alta natura si in tratamentul menoragii, epistaxis sau hemoragii de alta natura si in tratamentul hemoroizilor. In prezent, preparatele din aceste doua specii se utilizeaza in hemoroizilor. In prezent, preparatele din aceste doua specii se utilizeaza in primul rand pentru actiunea diuretica si decloruranta si in tratamentul primul rand pentru actiunea diuretica si decloruranta si in tratamentul hemoragiilor mentionate. hemoragiilor mentionate. Contraindicate, la cei cu litiaza renala, preparatele din speciile de Contraindicate, la cei cu litiaza renala, preparatele din speciile de EquisetumEquisetum mentionate se utilizeaza ca remineralizant adjuvant in tuberculoza mentionate se utilizeaza ca remineralizant adjuvant in tuberculoza pulmonara. Actiunea hemostatica este explicata de unii autori printr-o marire pulmonara. Actiunea hemostatica este explicata de unii autori printr-o marire a numarului de eritrocite, ceea ce este valabil mai ales in tratamentul a numarului de eritrocite, ceea ce este valabil mai ales in tratamentul anemiei secundare post-hemoragice, in timp ce anemiile primare ( cloroza şi anemiei secundare post-hemoragice, in timp ce anemiile primare ( cloroza şi anemie hipocroma ) nu se constata nici o actiune. anemie hipocroma ) nu se constata nici o actiune. S-au obtinut rezultate bune in anemiile secundare la bolnavii de neoplasm S-au obtinut rezultate bune in anemiile secundare la bolnavii de neoplasm gastric, metroragii, endometrice si ulcer gastric, in schimb nu s-au obtinut gastric, metroragii, endometrice si ulcer gastric, in schimb nu s-au obtinut rezultate in anemia alchilica si in cloroza. rezultate in anemia alchilica si in cloroza. Equiseti herbaEquiseti herba intra in compozitia intra in compozitia ceaiurilor antireumatic, diuretic nr. 2 si 3.ceaiurilor antireumatic, diuretic nr. 2 si 3.

ChimionChimion• Chimion – fructe ovoide – oblongi, usor arcuite, formate din doua achene prinse pe un Chimion – fructe ovoide – oblongi, usor arcuite, formate din doua achene prinse pe un

carpofor bifidat. Au 3-7 mm lungime, 1-1,5 mm grosime, de culoare cenusie-bruna, carpofor bifidat. Au 3-7 mm lungime, 1-1,5 mm grosime, de culoare cenusie-bruna, fiecare achena avand cate 5 coaste bine distincte, echidistante, mai deschise la culoare.fiecare achena avand cate 5 coaste bine distincte, echidistante, mai deschise la culoare.

• Culoarea achenelor este cenusie-bruna. Mirosul caracteristic, puternic aromat, gustul Culoarea achenelor este cenusie-bruna. Mirosul caracteristic, puternic aromat, gustul intepator, amarui. intepator, amarui.

• Fructele contin 3-7% ulei volatil format din 50-60% carvona, 30% limonen, Fructele contin 3-7% ulei volatil format din 50-60% carvona, 30% limonen, dehidrocarvona, dihidrocarveol, 10-20% lipide, 20% substante albuminoide, 5-6% dehidrocarvona, dihidrocarveol, 10-20% lipide, 20% substante albuminoide, 5-6% substante minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc.substante minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc.

• Utilizari terapeutice: Fructele au proprietati stomahice, carminative, galactogoge si Utilizari terapeutice: Fructele au proprietati stomahice, carminative, galactogoge si stimulente. Se administreaza in doze de 0,5-2 g pe zi, in mai multe reprize sub forma de stimulente. Se administreaza in doze de 0,5-2 g pe zi, in mai multe reprize sub forma de pulbere sau infuzie. pulbere sau infuzie.

• Se administreaza la copii mici, pentru combaterea colicilor cat şi la mamele care Se administreaza la copii mici, pentru combaterea colicilor cat şi la mamele care alapteaza. Sub acest aspect se considera ca este cel mai important produs vegetal, cu alapteaza. Sub acest aspect se considera ca este cel mai important produs vegetal, cu actiune carminativa.actiune carminativa.

• Fata de fenicul si anason, efectul carminativ al produsului poate fi astfel caracterizat: Fata de fenicul si anason, efectul carminativ al produsului poate fi astfel caracterizat: Carvi fructus, Foeniculi fructus, Anisi fructus, actiune ce descreste de la chimion la Carvi fructus, Foeniculi fructus, Anisi fructus, actiune ce descreste de la chimion la anason in aceeasi masura in care actiunea expectoranta creste. anason in aceeasi masura in care actiunea expectoranta creste.

• Actiunea carminativa este foarte importanta, deoarece pe de o parte, prin indepartarea Actiunea carminativa este foarte importanta, deoarece pe de o parte, prin indepartarea meteorismului se actioneaza asupra starii psihice a bolnavului, iar pe de alta parte se meteorismului se actioneaza asupra starii psihice a bolnavului, iar pe de alta parte se intervine cauzal asupra bolii, prin aceea ca inima si vasele sunt degrevate, lucru intervine cauzal asupra bolii, prin aceea ca inima si vasele sunt degrevate, lucru deosebit de util mai ales pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca sau scleroza deosebit de util mai ales pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca sau scleroza coronariana. coronariana.

•Pe de alta parte, chimionul este si un condiment important. Pe de alta parte, chimionul este si un condiment important. Actiunea carminativa provoaca declansarea secretiei gastrice, Actiunea carminativa provoaca declansarea secretiei gastrice, influenteaza peristaltismul intestinal, tensiunea arteriala si chiar influenteaza peristaltismul intestinal, tensiunea arteriala si chiar functiile cordului.functiile cordului.

CCoriandruoriandru• CCoriandru are fruct glabru, globulos sau sferic cu diametrul de 4-5 mm, oriandru are fruct glabru, globulos sau sferic cu diametrul de 4-5 mm,

cu carpofor intreg si doua mericarpe (achene) concave la partea cu carpofor intreg si doua mericarpe (achene) concave la partea comisurala si convexe la partea exterioara, de cele mai multe ori unite. comisurala si convexe la partea exterioara, de cele mai multe ori unite.

• Fiecare mericarp este prevazut cu 5 coaste primare longitudinale, Fiecare mericarp este prevazut cu 5 coaste primare longitudinale, flexuos ondulate si 4 coaste intercalate pronuntate si crenelate. flexuos ondulate si 4 coaste intercalate pronuntate si crenelate.

• In partea superioara a fructului se observa stilopodul. Fructele au In partea superioara a fructului se observa stilopodul. Fructele au culoare galbena sau galbena-maronie-deschis. culoare galbena sau galbena-maronie-deschis.

• Mirosul si gustul la fructele uscate aromat, caracteristic, placut. La cele Mirosul si gustul la fructele uscate aromat, caracteristic, placut. La cele verzi dezagregabile.verzi dezagregabile.

• 0,20-1% ulei volatil format din 60-70% d-linalol sau coriandrol, geraniol, 0,20-1% ulei volatil format din 60-70% d-linalol sau coriandrol, geraniol, cimol, pinen, terpinen, felandren, dipentene, acid petroselinic etc.; 15-cimol, pinen, terpinen, felandren, dipentene, acid petroselinic etc.; 15-20% lipide, 10% amidon, 4-5% substante minerale, pectine etc.20% lipide, 10% amidon, 4-5% substante minerale, pectine etc.

• Utilizari terapeutice: Actiune carminativa si stomahica, utilizat si Utilizari terapeutice: Actiune carminativa si stomahica, utilizat si corectiv pentru unele medicamente (uleiul volatil). corectiv pentru unele medicamente (uleiul volatil).

• Are proprietati bactericide si fungicide. Utilizat si in industria alimentara Are proprietati bactericide si fungicide. Utilizat si in industria alimentara ca aromatizant si condiment. Indicat in anorexii si dispepsii. ca aromatizant si condiment. Indicat in anorexii si dispepsii.

•Intra in compozitia ceaiului contra colicilor Intra in compozitia ceaiului contra colicilor pentru copii, in ceaiul gastric nr. 2 si in pentru copii, in ceaiul gastric nr. 2 si in ceaiul tonic aperitiv. Intra si in compozitia ceaiul tonic aperitiv. Intra si in compozitia apei aromatice cu care se prepara apoi apei aromatice cu care se prepara apoi tinctura de malat de fier.tinctura de malat de fier.

CCrusinrusin• CCrusin - Conform monografiei din farmacopee, produsul Frangulae cortex este format rusin - Conform monografiei din farmacopee, produsul Frangulae cortex este format

din scoartele recoltate de pe ramurile si trunchiurile in virsta de 3 - 4 ani ale arbustului din scoartele recoltate de pe ramurile si trunchiurile in virsta de 3 - 4 ani ale arbustului Rhamnus frangula, din familia Rhamnaceae. Se prezinta sub forma de fragmente plate Rhamnus frangula, din familia Rhamnaceae. Se prezinta sub forma de fragmente plate sau rasucite in tuburi şi jgheaburi. Suprafata externa este acoperita de crapaturi sau rasucite in tuburi şi jgheaburi. Suprafata externa este acoperita de crapaturi neregulate si lenticele albicioase, alungite transversal. neregulate si lenticele albicioase, alungite transversal.

• Fata interioara este fin striata longitudinal. In ruptura este mai neteda catre exterior si Fata interioara este fin striata longitudinal. In ruptura este mai neteda catre exterior si fibroasa catre interior. De obicei, prezinta lungimi de15 - 30 cm, grosimea scoartelor fibroasa catre interior. De obicei, prezinta lungimi de15 - 30 cm, grosimea scoartelor fiind de maximum 2 mm. Culoarea externa este brun-cenusie, adesea cu pete albe fiind de maximum 2 mm. Culoarea externa este brun-cenusie, adesea cu pete albe datorita lichenilor, pe cand fata interna este portocalie sau brun-galbuie la scoartele datorita lichenilor, pe cand fata interna este portocalie sau brun-galbuie la scoartele mai vechi. mai vechi.

• Daca se zgarie fata externa apare imediat, in profunzime, un strat de culoare rosie. Daca se zgarie fata externa apare imediat, in profunzime, un strat de culoare rosie. Gustul este la inceput mucilaginos, apoi usor amar, slab astringent, iar mirosul este Gustul este la inceput mucilaginos, apoi usor amar, slab astringent, iar mirosul este slab. Prin stropire cu solutie diluata de hidroxid de potasiu sau sodiu sau cu apa de var, slab. Prin stropire cu solutie diluata de hidroxid de potasiu sau sodiu sau cu apa de var, suprafata interna se coloreaza in rosu-visiniu. suprafata interna se coloreaza in rosu-visiniu.

• Scoarta de crusin contine ca principii active 2 - 6 % antracenozide si agliconii lor. Scoarta de crusin contine ca principii active 2 - 6 % antracenozide si agliconii lor. Acestia se gasesc in cantitati mai mari in scoartele mai in varsta, recoltate de pe Acestia se gasesc in cantitati mai mari in scoartele mai in varsta, recoltate de pe trunchiul arbustului, cantitatea maxima acumulandu-se la inceputul perioadei de trunchiul arbustului, cantitatea maxima acumulandu-se la inceputul perioadei de vegetatie, primavara. vegetatie, primavara.

• Contin glicozide antrachinonice : glucofrangulozida si frangulozida. In scoarta proaspata Contin glicozide antrachinonice : glucofrangulozida si frangulozida. In scoarta proaspata nu exista insa forme antrachinonice, demonstrat de faptul ca acestea nu dau reactia nu exista insa forme antrachinonice, demonstrat de faptul ca acestea nu dau reactia Bornträger, decat dupa oxigenarea cu apa oxigenata. Bornträger, decat dupa oxigenarea cu apa oxigenata.

• Se admite ca in scoarta proaspata se gaseste o diantrona care in timpul uscarii este Se admite ca in scoarta proaspata se gaseste o diantrona care in timpul uscarii este oxidata la antrachinona. Aceasta este bis-glucozidoramnozida frangulaemodol di - oxidata la antrachinona. Aceasta este bis-glucozidoramnozida frangulaemodol di - hidrodiantronei.hidrodiantronei.

• In timpul procesului de uscare - oxidare diantrona se scindeaza in doua nuclee In timpul procesului de uscare - oxidare diantrona se scindeaza in doua nuclee antrachinonice, rezultatul fiind glucozido ramnozida frangulaemodolului. antrachinonice, rezultatul fiind glucozido ramnozida frangulaemodolului.

• Deoarece ramnoza este legata glicozidic de frangulaemodol, in pozitia 6, atat sub Deoarece ramnoza este legata glicozidic de frangulaemodol, in pozitia 6, atat sub forma alfa - cat si beta - glicozidica, exista doua combinatii asemanatoare care difera forma alfa - cat si beta - glicozidica, exista doua combinatii asemanatoare care difera numai din punct de vedere sferic si care se numesc glucofrangulozida A si B. Prin numai din punct de vedere sferic si care se numesc glucofrangulozida A si B. Prin hidroliza enzimatica, molecula de glucoza se scindeaza usor, ramanand combinatia hidroliza enzimatica, molecula de glucoza se scindeaza usor, ramanand combinatia ramnozidica, respectiv frangulozidele A şi B. Mai departe, eliberand si molecula de ramnozidica, respectiv frangulozidele A şi B. Mai departe, eliberand si molecula de ramnoza, ramane agliconul frangulaemodolul. ramnoza, ramane agliconul frangulaemodolul.

• Alaturi de substantele aratate mai sus au mai fost identificate glicozide ale Alaturi de substantele aratate mai sus au mai fost identificate glicozide ale crizofanolului si fiscionei, de asemenea diantrone, dar cu mai mica crizofanolului si fiscionei, de asemenea diantrone, dar cu mai mica semnificatie din cauza cantitatilor reduse. Scoarta de frangula mai contine o semnificatie din cauza cantitatilor reduse. Scoarta de frangula mai contine o serie de substante ca principii amare, mucilagii, o saponina, sitosterol, serie de substante ca principii amare, mucilagii, o saponina, sitosterol, flavone si chiar urmele a doi alcaloizi peptidici, denumiti frangulina si flavone si chiar urmele a doi alcaloizi peptidici, denumiti frangulina si franganina, tanozide, ceruri si saruri minerale. Cercetarile mai recente franganina, tanozide, ceruri si saruri minerale. Cercetarile mai recente efectuate in tara noastra au pus in evidenta 1 sau 8 monoglucozidemodina.efectuate in tara noastra au pus in evidenta 1 sau 8 monoglucozidemodina.

•   Scoarta de frangula se administreaza ca laxativ sau purgativ, in functie de Scoarta de frangula se administreaza ca laxativ sau purgativ, in functie de doza. In stare proaspata poseda actiune drastica cu colici şi vomismente, din doza. In stare proaspata poseda actiune drastica cu colici şi vomismente, din care cauza este utilizata numai dupa uscare. Actiunea laxativa se manifesta care cauza este utilizata numai dupa uscare. Actiunea laxativa se manifesta la cca.10 ore de la administrare prin stimularea motilitatii intestinului gros. la cca.10 ore de la administrare prin stimularea motilitatii intestinului gros.

• Glucozidele pure, extrase din scoarta de frangula, determina o actiune Glucozidele pure, extrase din scoarta de frangula, determina o actiune relaxanta asupra ansei intestinale si numai extractele totale actioneaza prin relaxanta asupra ansei intestinale si numai extractele totale actioneaza prin marirea peristaltismului intestinal. Acesta se explica prin prezenta agliconilor marirea peristaltismului intestinal. Acesta se explica prin prezenta agliconilor oxidati in extracte, deoarece glicozidele pure, in absenta unei enzime oxidati in extracte, deoarece glicozidele pure, in absenta unei enzime hidrolizante, nu au actiune purgativa. hidrolizante, nu au actiune purgativa.

• Prin pastrare timp de un an sau uscare timp de o ora la 100°C, formele Prin pastrare timp de un an sau uscare timp de o ora la 100°C, formele reduse, sub actiunea unei enzime oxidante termostabile, sunt trecute in reduse, sub actiunea unei enzime oxidante termostabile, sunt trecute in forme antrachinonice lipsite de actiune emetica si spastica. Daca urina este forme antrachinonice lipsite de actiune emetica si spastica. Daca urina este alcalina, se va colora, la administrarea de preparate de frangula, in rosu. alcalina, se va colora, la administrarea de preparate de frangula, in rosu.

• Produsul intra in compozitia unor specialitati si anume, sub forma de extract Produsul intra in compozitia unor specialitati si anume, sub forma de extract uscat in Carbocif, in Cortelax,Laxatin si in Lichiorul purgativ. De asemenea uscat in Carbocif, in Cortelax,Laxatin si in Lichiorul purgativ. De asemenea asociat cu alte produse vegetale, face parte din compozitia ceaiului hepatic, asociat cu alte produse vegetale, face parte din compozitia ceaiului hepatic, laxativ, laxativ - antihemoroidal si al pulberei laxativ purgativa.laxativ, laxativ - antihemoroidal si al pulberei laxativ purgativa.

DudDud• Dud este un arbore înalt de aproximativ 15 m, cu frunze asimetric Dud este un arbore înalt de aproximativ 15 m, cu frunze asimetric

lobate şi fructe dulci fade, albe (Morus alba) sau negru-roşiatice (Morus lobate şi fructe dulci fade, albe (Morus alba) sau negru-roşiatice (Morus nigra). Îl întâlnim pe tot întinsul ţării în regiunile de câmpie şi dealuri nigra). Îl întâlnim pe tot întinsul ţării în regiunile de câmpie şi dealuri joase. joase.

• • În scopuri terapeutice se utilizează frunzele fără peţiol recoltate în mai În scopuri terapeutice se utilizează frunzele fără peţiol recoltate în mai

şi iunie prin ciupire sau prin strângere, iar fructele mature proaspete.şi iunie prin ciupire sau prin strângere, iar fructele mature proaspete.• Boli în care se utilizează: diaree, diabetul zaharat, gastrită, ulcerul Boli în care se utilizează: diaree, diabetul zaharat, gastrită, ulcerul

gastric şi duodenal, în cazul afecţiunilor pulmonare, cât şi la angine, gastric şi duodenal, în cazul afecţiunilor pulmonare, cât şi la angine, stomatite, afte. stomatite, afte.

• Fructul bine copt se recomandă contra constipaţiei; fructele proaspete Fructul bine copt se recomandă contra constipaţiei; fructele proaspete sub formă de sirop au efect laxativ şi usor diuretic. sub formă de sirop au efect laxativ şi usor diuretic.

• Infuzie: o lingură de frunze tocate, opărite cu 250 ml de apă clocotită. Infuzie: o lingură de frunze tocate, opărite cu 250 ml de apă clocotită. Se bea în 3 reprize după mesele principale, iar pentru diabet nu se Se bea în 3 reprize după mesele principale, iar pentru diabet nu se îndulceşte cu zahar, ci cu zaharină sau ciclamat de sodiu.îndulceşte cu zahar, ci cu zaharină sau ciclamat de sodiu.

• Sucul fructelor extras înainte de completa maturitate conţine 20-25 g Sucul fructelor extras înainte de completa maturitate conţine 20-25 g acid citric la litru (se utilizează în sirop astringent pentru gargare contra acid citric la litru (se utilizează în sirop astringent pentru gargare contra anginelor, stomatitelor şi aftelor)anginelor, stomatitelor şi aftelor)

DracilaDracila• Dracila mai este numita popular macris spinos, macris iepuresc, agris Dracila mai este numita popular macris spinos, macris iepuresc, agris

rosu. Aspectul sau este de nuiele plecate din una si aceeasi radacina si in rosu. Aspectul sau este de nuiele plecate din una si aceeasi radacina si in unele cazuri intalnim tulpini groase in diametru de 5-6 cm din care pleaca unele cazuri intalnim tulpini groase in diametru de 5-6 cm din care pleaca nuiele ajungand la o inaltime de 2 m.nuiele ajungand la o inaltime de 2 m.

• Aceste nuiele au ramurile acoperite cu ghimpi tripli, divergenti, ramuri de Aceste nuiele au ramurile acoperite cu ghimpi tripli, divergenti, ramuri de culoare rosie cand sunt tinere, dar cand se intareste, coaja lor se schimba culoare rosie cand sunt tinere, dar cand se intareste, coaja lor se schimba in cenusiu murdar, iar lemnul este galben. in cenusiu murdar, iar lemnul este galben.

• Frunzele de dracila sunt adesea rosii, ovale si dispuse in fascicole care Frunzele de dracila sunt adesea rosii, ovale si dispuse in fascicole care pornesc din acelasi loc cu ghimpi si struguri florali. Aceste flori sunt pornesc din acelasi loc cu ghimpi si struguri florali. Aceste flori sunt galbene cu miros neplacut si atarna in jos.galbene cu miros neplacut si atarna in jos.

• Fructele sunt boabe ovoide, de culoare rosie aprinsa si au un gust acrisor Fructele sunt boabe ovoide, de culoare rosie aprinsa si au un gust acrisor si placut. Creste indeosebi prin tufisuri si lunci, spontan pe coaste etc. si placut. Creste indeosebi prin tufisuri si lunci, spontan pe coaste etc. Recoltarea se face in mod deosebit asupra coajei, in perioada septembrie-Recoltarea se face in mod deosebit asupra coajei, in perioada septembrie-octombrie.octombrie.

• Compozitia chimica a coajei de dracila consta in: alcaloizi, berberina (in Compozitia chimica a coajei de dracila consta in: alcaloizi, berberina (in mare cantitate), berbamina si oxiacanthin vinetin etc. Medicina stiintifica a mare cantitate), berbamina si oxiacanthin vinetin etc. Medicina stiintifica a constatat o stimulare a aparatului circulator si a respiratiei atunci cand se constatat o stimulare a aparatului circulator si a respiratiei atunci cand se foloseste aceasta.foloseste aceasta.

• Astfel, in starile de epuizare acuta sau cronica, circulatia sangelui se Astfel, in starile de epuizare acuta sau cronica, circulatia sangelui se imbunatateste, pulsul devenind mai sanatos, iar respiratia mult mai imbunatateste, pulsul devenind mai sanatos, iar respiratia mult mai usoara. Actiunea sa nu este violenta, dar foarte pretioasa.usoara. Actiunea sa nu este violenta, dar foarte pretioasa.

• Dr. Riperger, dr. Newton si dr. Lippe o pretuiesc indeosebi ca un mare Dr. Riperger, dr. Newton si dr. Lippe o pretuiesc indeosebi ca un mare potrivnic al calculilor biliari. De asemenea, au actiune antiinflamatorie potrivnic al calculilor biliari. De asemenea, au actiune antiinflamatorie asupra ficatului, vezicii biliare, rinichilor si a basicii udului. Diminueaza asupra ficatului, vezicii biliare, rinichilor si a basicii udului. Diminueaza durerile menstruale.durerile menstruale.

DDegetelulegetelul• DDegetelul sau degetelul lanos se intalneste si in tara noastra in flora egetelul sau degetelul lanos se intalneste si in tara noastra in flora

spontana, in tufisuri, poieni si locuri pietroase. spontana, in tufisuri, poieni si locuri pietroase. • Este o planta bienala sau perena. In anul 1 formeaza o bogata coroana de Este o planta bienala sau perena. In anul 1 formeaza o bogata coroana de

fruzne, iar ijn anul urmator formeaza una sau mai multe tije floriefere, fruzne, iar ijn anul urmator formeaza una sau mai multe tije floriefere, inalte de 30-70 cm, lanoase in partea superioara. inalte de 30-70 cm, lanoase in partea superioara.

• Frunzele bazale sunt alungit-lanceolate, lungi de 15-20 cm, cu marginile Frunzele bazale sunt alungit-lanceolate, lungi de 15-20 cm, cu marginile intregi, slab ondulate si dintate; cele de pe tulpina sunt alterne, eliptic intregi, slab ondulate si dintate; cele de pe tulpina sunt alterne, eliptic lanceolate, sesile (fara peri).lanceolate, sesile (fara peri).

• Florile sunt grupate intr-un racem spiciform, terminal, glandulor-lanos, Florile sunt grupate intr-un racem spiciform, terminal, glandulor-lanos, lung pana la 25 cm. Infloreste din iunie pana in august.lung pana la 25 cm. Infloreste din iunie pana in august.

• Fructul este o capsula ovoida lunga de circa 1 cm. Semintele sunt de Fructul este o capsula ovoida lunga de circa 1 cm. Semintele sunt de forma prismatica, ruginii, lungi de 1,5 mm si cu diametrul de 1,6 mm. forma prismatica, ruginii, lungi de 1,5 mm si cu diametrul de 1,6 mm.

• Semintele rasar in 6 zile daca se mentine o temperatura de 22-26 grade Semintele rasar in 6 zile daca se mentine o temperatura de 22-26 grade celsius si in 12-14 zile la o temperatura medie de 18 grade celsius. celsius si in 12-14 zile la o temperatura medie de 18 grade celsius.

• Rasaritul debuteaza izolat la pragul de 5 grade, si are loc in masa la Rasaritul debuteaza izolat la pragul de 5 grade, si are loc in masa la temperatura de 10 grade. Fata de umiditate, degetelul nu are pretentii temperatura de 10 grade. Fata de umiditate, degetelul nu are pretentii mari, fiind o planta rezistenta la seceta. Solurile potrivite sunt cele fertile, mari, fiind o planta rezistenta la seceta. Solurile potrivite sunt cele fertile, cu un drenaj bun, cu textura mijlocie.cu un drenaj bun, cu textura mijlocie.

•Se recolteaza frunzele, in primul an. Se recolteaza frunzele, in primul an. Prima recoltare se face la inceputul Prima recoltare se face la inceputul lui iulie, cand acestea sunt bine lui iulie, cand acestea sunt bine dezvoltate, iar a doua in septemrbie-dezvoltate, iar a doua in septemrbie-octombrie, in functie de vreme. octombrie, in functie de vreme. Recoltarea se va face intr-o zi cu cer Recoltarea se va face intr-o zi cu cer senin, fara umiditate atmosferica senin, fara umiditate atmosferica excesiva.excesiva.

Feriga dulce Feriga dulce • Buruiana dulce, ferecei, feriga dulce, feresea, feriga, Buruiana dulce, ferecei, feriga dulce, feresea, feriga,

feriguţă, feristei, iarba dulce de munte, iarba dulce feriguţă, feristei, iarba dulce de munte, iarba dulce de pădure, iarba-şarpelui, lemn dulce, navalnic, de pădure, iarba-şarpelui, lemn dulce, navalnic, rădacină dulce de munte, spasul draculuieste.rădacină dulce de munte, spasul draculuieste.O plantă întâlnită în zonele stâncoase, umbrite şi O plantă întâlnită în zonele stâncoase, umbrite şi umede, în păduri din regiunea montană şi umede, în păduri din regiunea montană şi submontană. submontană. 

• Calităţi curabile poseda rizomul acestei plante care Calităţi curabile poseda rizomul acestei plante care se recoltează din luna mai pâna în octombrie.se recoltează din luna mai pâna în octombrie.

• Uz internUz intern boli ale vezicii urinare, ale rinichilor, tuse boli ale vezicii urinare, ale rinichilor, tuse cronica, constipaţii cronice, insuficienţă hepatică, cronica, constipaţii cronice, insuficienţă hepatică, gastrită.gastrită.

FragFrag• Frag creste prin locuri insorite, cu tulpinile serpuind prin iarba, fragul isi Frag creste prin locuri insorite, cu tulpinile serpuind prin iarba, fragul isi

ridica floricele albe printre frunzele trifoliate. Pe masura ce florile se ridica floricele albe printre frunzele trifoliate. Pe masura ce florile se trec, bobite mici, rosii, dulci-acrisoare si placut parfumate apar si te trec, bobite mici, rosii, dulci-acrisoare si placut parfumate apar si te imbie sa le culegi.imbie sa le culegi.Fructele sunt bogate in vitamina A, acid salicilic si saruri minerale. Fructele sunt bogate in vitamina A, acid salicilic si saruri minerale. Consumate proaspete, ele sunt reconfortante pentru organism. Consumate proaspete, ele sunt reconfortante pentru organism.

• Medicina stiintifica le atribuie proprietatea de a elimina acidul uric din Medicina stiintifica le atribuie proprietatea de a elimina acidul uric din sange, fapt pentru care se recomanda folosirea lor in tratamentul gutei sange, fapt pentru care se recomanda folosirea lor in tratamentul gutei si a bolilor de rinichi. si a bolilor de rinichi. Frunzele uscate - Folium Fragariae - contin tanin, un fenol (fragarina), Frunzele uscate - Folium Fragariae - contin tanin, un fenol (fragarina), flavone, putin ulei volatil, vitamina C, substante minerale, zahar. Sub flavone, putin ulei volatil, vitamina C, substante minerale, zahar. Sub forma de ceai (o lingurita-doua la o ceasca cu apa), frunzele se forma de ceai (o lingurita-doua la o ceasca cu apa), frunzele se recomanda ca astringent in tratamentul diareei si ca diuretic in diferite recomanda ca astringent in tratamentul diareei si ca diuretic in diferite boli de rinichi si basica udului. boli de rinichi si basica udului.

• Datorita fragarinei, ele au proprietati dezinfectante (bactericide).Datorita fragarinei, ele au proprietati dezinfectante (bactericide).In amestec cu frunzele de afin, zmeur si mur, frunzele de frag dau un In amestec cu frunzele de afin, zmeur si mur, frunzele de frag dau un ceai alimentar placut.ceai alimentar placut.Frunzele de frag intra in compozitia ceaiului aromat, o bautura placuta, Frunzele de frag intra in compozitia ceaiului aromat, o bautura placuta, folosita in scop alimentar.folosita in scop alimentar.

•Infuzie: Infuzie: o linguriţă de frunze la 200 ml apă clocotită, din care se o linguriţă de frunze la 200 ml apă clocotită, din care se beau 2 ceaiuri pe zi. beau 2 ceaiuri pe zi. Sucul: Sucul: se pregăteşte din 200 g fructe spălate şi zvântate care se se pregăteşte din 200 g fructe spălate şi zvântate care se storc prin tifon, apoi se îndulcesc cu 5 g zahăr şi se storc prin tifon, apoi se îndulcesc cu 5 g zahăr şi se consumă imediat. consumă imediat. Gelatină: Gelatină: 250 g fructe proaspete, 20 g zahăr, 1.5 foi gelatină şi 75 ml 250 g fructe proaspete, 20 g zahăr, 1.5 foi gelatină şi 75 ml apă. Se extrage sucul din fructe, iar resturile se fierb cu 50 apă. Se extrage sucul din fructe, iar resturile se fierb cu 50 ml apă se strecoară. În jumatate din lichidul fierbinte ml apă se strecoară. În jumatate din lichidul fierbinte rezultat, se dizolvă gelatină muiată în apă rece, se rezultat, se dizolvă gelatină muiată în apă rece, se amestecă bine, apoi se răstoarnă într-o formă umezită şi se amestecă bine, apoi se răstoarnă într-o formă umezită şi se dă la rece.dă la rece.

Frunze de nucFrunze de nuc• Frunze de nuc - foliole, oblong ovate, acute sau scurt acuminate, cu marginea Frunze de nuc - foliole, oblong ovate, acute sau scurt acuminate, cu marginea

intreaga, formeaza frunze imparipenat compuse, cu 5-9 foliole. Sunt glabre pe intreaga, formeaza frunze imparipenat compuse, cu 5-9 foliole. Sunt glabre pe fata superioara prezentand pe fata inferioara, la jonctiunea nervurilor, peri fata superioara prezentand pe fata inferioara, la jonctiunea nervurilor, peri tectori si glandulari. Lungimea foliolelor este de 6-15 cm, latimea de 3-8 cm, tectori si glandulari. Lungimea foliolelor este de 6-15 cm, latimea de 3-8 cm, culoare verde inchis pe fata superioara, mai deschise pe partea inferioara, cu culoare verde inchis pe fata superioara, mai deschise pe partea inferioara, cu tendinta de brunificare in timp. Gust astringent si amarui, este usor aromat tendinta de brunificare in timp. Gust astringent si amarui, este usor aromat caracteristic.caracteristic.

• Foliolele contin pana la 10% taninuri elagice si derivati de naftochinona, acestia Foliolele contin pana la 10% taninuri elagice si derivati de naftochinona, acestia din urma constituind principiile active ale produsului vegetal. Ca derivati de din urma constituind principiile active ale produsului vegetal. Ca derivati de naftochinona, frunzele de nuc contin iuglona, hidroiuglona si 0-glicozidele naftochinona, frunzele de nuc contin iuglona, hidroiuglona si 0-glicozidele acestora. In plus, contin acid cafeic, p-cumaric, ascorbic, glicozide flavonice si acestora. In plus, contin acid cafeic, p-cumaric, ascorbic, glicozide flavonice si mici cantitati de ulei volatil ( pana la 0,25% ) constituit din limonen, 1,8-cineol, a- mici cantitati de ulei volatil ( pana la 0,25% ) constituit din limonen, 1,8-cineol, a- si b- pinen, linalool, borneol, carvona, acetat de bornil, p-cimen, iuglona.si b- pinen, linalool, borneol, carvona, acetat de bornil, p-cimen, iuglona.

• Iuglona libera este instabila, polimerizandu-se rapid, cu formarea unor pigmenţi Iuglona libera este instabila, polimerizandu-se rapid, cu formarea unor pigmenţi brun negri şi care coloreaza fibrele textile in nuante de brun. Astringent datorita brun negri şi care coloreaza fibrele textile in nuante de brun. Astringent datorita taninurilor, cu proprietati usor hipotensive, hipoglicemiante si antialergice. Se taninurilor, cu proprietati usor hipotensive, hipoglicemiante si antialergice. Se foloseste in preparate dermatologice, mai ales in dermatozele copiilor.Uleiul din foloseste in preparate dermatologice, mai ales in dermatozele copiilor.Uleiul din seminte format din acizi grasi din care peste 50% acid linoleic este recomandat seminte format din acizi grasi din care peste 50% acid linoleic este recomandat in alimentatia dietetica pentru prevenirea aterosclerozei. in alimentatia dietetica pentru prevenirea aterosclerozei.

•Foliolele de nuc intra in compozitia ceaiurilor Foliolele de nuc intra in compozitia ceaiurilor antidiareic si dietetic. Datorita formarii unor antidiareic si dietetic. Datorita formarii unor combinatii coloratii cu proteinele dermice, in nuante combinatii coloratii cu proteinele dermice, in nuante de brun, iuglona , ca si extractele obtinute din frunze de brun, iuglona , ca si extractele obtinute din frunze si mai ales din mezocarpul fructelor, se folosesc in si mai ales din mezocarpul fructelor, se folosesc in cosmetica pentru prepararea unor lotiuni si creme cosmetica pentru prepararea unor lotiuni si creme pentru pigmentare artificiala a pielei, dar si pentru pentru pigmentare artificiala a pielei, dar si pentru obtinerea unor vopsele si sampoane colorante pentru obtinerea unor vopsele si sampoane colorante pentru par. De asemenea, frunzele de nuc proaspete, plasate par. De asemenea, frunzele de nuc proaspete, plasate in incaperi, dezvolta, datorita continutului in iuglona, in incaperi, dezvolta, datorita continutului in iuglona, proprietati insecticide.proprietati insecticide.

GalbeneleGalbenele• Galbenele planta cu tulpina inalta, ramificata si paroasa, cu flori Galbenele planta cu tulpina inalta, ramificata si paroasa, cu flori

centrale, tubuloase, de culoare galbena. O putem întâlni în întreaga ţară centrale, tubuloase, de culoare galbena. O putem întâlni în întreaga ţară pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, a căilor ferate şi pe pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, a căilor ferate şi pe lângă garduri.lângă garduri.

• Se recoltează florile fără codiţe când sunt complet dezvoltate. Se recoltează florile fără codiţe când sunt complet dezvoltate. Recoltarea se face succesiv 3-4 zile, după ce se ridică roua şi până seara Recoltarea se face succesiv 3-4 zile, după ce se ridică roua şi până seara se usucă în straturi subţiri, la umbră. se usucă în straturi subţiri, la umbră.   Uz intern:  Uz intern: gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistită, gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistită, icter infecţios, ulceraţii canceroase, inflamaţii ale colonului, hemoroizi, icter infecţios, ulceraţii canceroase, inflamaţii ale colonului, hemoroizi, vermifug, boli de ficat, cicatrizant intern, dismenoree. vermifug, boli de ficat, cicatrizant intern, dismenoree.

• Uz extern: leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri, degerături, răni Uz extern: leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri, degerături, răni purulente, cancerul pielii, leziuni ulceroase ale sânilor, cancer mamar, purulente, cancerul pielii, leziuni ulceroase ale sânilor, cancer mamar, boli tegumentare, micoze, osteoporoză. boli tegumentare, micoze, osteoporoză.

• Infuzia:Infuzia: 2 linguriţe cu vârf de floare uscată la 300 ml apă clocotită. Din 2 linguriţe cu vârf de floare uscată la 300 ml apă clocotită. Din infuzie se bea călduţ ceaiul de 3 ori în decursul unei zile înainte cu o infuzie se bea călduţ ceaiul de 3 ori în decursul unei zile înainte cu o jumătate de oră de masă. O infuzie mai concentrată se prepară din 4 jumătate de oră de masă. O infuzie mai concentrată se prepară din 4 linguri de flori la 200 ml apă din care se beau 3 linguri pe zi.linguri de flori la 200 ml apă din care se beau 3 linguri pe zi.

• Tinctură:Tinctură: se poate obţine din florile proaspăt culese care se introduc se poate obţine din florile proaspăt culese care se introduc într-un recipient de sticlă de circa 1 litru, peste care se toarnă alcool într-un recipient de sticlă de circa 1 litru, peste care se toarnă alcool până se acoperă florile. Vasul se asează în apropierea unei surse de până se acoperă florile. Vasul se asează în apropierea unei surse de caldură sau la soare unde trebuie să stea timp de 2 săptămâni. Pentru caldură sau la soare unde trebuie să stea timp de 2 săptămâni. Pentru reglarea ciclului menstrual se pot lua de 3 ori pe zi câte 30 picături de reglarea ciclului menstrual se pot lua de 3 ori pe zi câte 30 picături de tinctură în puţină apă.tinctură în puţină apă.

Alifie:Alifie: se înfierbântă 100 g de untură de porc nesîrată, peste se înfierbântă 100 g de untură de porc nesîrată, peste care se pun 20 g de flori proaspete, se lasă să prăjească la foc care se pun 20 g de flori proaspete, se lasă să prăjească la foc mic. Se amestecă încet timp de 10 minute apoi se dă tigaia la o mic. Se amestecă încet timp de 10 minute apoi se dă tigaia la o parte şi se lasă să stea aşa până a doua zi când se încălzeşte parte şi se lasă să stea aşa până a doua zi când se încălzeşte din nou amestecul şi se filtrează printr-un tifon, într-un borcan, din nou amestecul şi se filtrează printr-un tifon, într-un borcan, în care se stoarce şi rezidul rezultat din prăjirea plantei. Se în care se stoarce şi rezidul rezultat din prăjirea plantei. Se aplică alifia, în straturi subţiri în zonele cu arsuri şi degerături.aplică alifia, în straturi subţiri în zonele cu arsuri şi degerături.Băile de şezut: Băile de şezut: 30 g de flori proaspat culese se lasă să stea în apă rece timp de 30 g de flori proaspat culese se lasă să stea în apă rece timp de 24 ore. După acest timp se fierb timp de 10 minute în apa în 24 ore. După acest timp se fierb timp de 10 minute în apa în care au stat şi se adaugă în apa de baie din cada până la care au stat şi se adaugă în apa de baie din cada până la nivelul de 25-30 cm, atât cât să ne acopere şoldurile. Băile de nivelul de 25-30 cm, atât cât să ne acopere şoldurile. Băile de şezut vor dura timp de 10-15 minute şi se fac de două ori pe zi şezut vor dura timp de 10-15 minute şi se fac de două ori pe zi timp de 12 zile.timp de 12 zile.

GentianaGentiana• Gentiana este o planta vivace, inalta de 20-60 cm, cu o tulpina dreapta, Gentiana este o planta vivace, inalta de 20-60 cm, cu o tulpina dreapta,

cilindrica, slab muchiata, neramificata, glabra si goala la interior. In pamant cilindrica, slab muchiata, neramificata, glabra si goala la interior. In pamant are un rizom lung din care pornesc numeroase radacini. Frunzele sunt mari, are un rizom lung din care pornesc numeroase radacini. Frunzele sunt mari, ovale, opuse, sesile, cu 5 nervuri proeminente, iar cele de la baza petiolate. ovale, opuse, sesile, cu 5 nervuri proeminente, iar cele de la baza petiolate.

• La subsuara frunzelor se gasesc florile, de culoare galben deschis si cu La subsuara frunzelor se gasesc florile, de culoare galben deschis si cu puncte brune. puncte brune.

• Petalele in numar de 5 sunt unite intre ele, formand un tub lung. Infloreste in Petalele in numar de 5 sunt unite intre ele, formand un tub lung. Infloreste in lunile iulie-septembrie. lunile iulie-septembrie.

• Creste pe stanci si prin pasunile alpine.Creste pe stanci si prin pasunile alpine.• Incepand din luna august si pana tamna tarziu se recolteaza rizomii cu Incepand din luna august si pana tamna tarziu se recolteaza rizomii cu

radacinile. radacinile. • Radacinile recoltate primavara dau un produs mai slab in principii active.Radacinile recoltate primavara dau un produs mai slab in principii active.

In scopuri medicinale, rizomii si radacinile se usuca imediat dupa recoltare. In scopuri medicinale, rizomii si radacinile se usuca imediat dupa recoltare.

Ei se aseaza in straturi subtiri, intr-un puternic curent de Ei se aseaza in straturi subtiri, intr-un puternic curent de aer, la soare sau incaperi aerisite. Rizomii si radacinile mai aer, la soare sau incaperi aerisite. Rizomii si radacinile mai groase se despica, iar cele lungi se scurteaza. Uscare groase se despica, iar cele lungi se scurteaza. Uscare artificiala se face la o temperatura de 40-60 grade C. artificiala se face la o temperatura de 40-60 grade C. Din 3-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat.Din 3-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat.Radacina de gentiana se foloseste pentru stimularea poftei Radacina de gentiana se foloseste pentru stimularea poftei de mancare. Radacina fermentata se foloseste in industria de mancare. Radacina fermentata se foloseste in industria de lichioruri. Intern:cresterea secretiilor gastrice si cresterea de lichioruri. Intern:cresterea secretiilor gastrice si cresterea rezistentei organismului.rezistentei organismului.

GhinturaGhintura• Ghintura creste in regiunea alpina a tarii. Gentiana lutea, cu Ghintura creste in regiunea alpina a tarii. Gentiana lutea, cu

florile de culoare galbena, din cauza raritatii sale, a fost florile de culoare galbena, din cauza raritatii sale, a fost declarata monument al naturii. Gentiana punctata are florile declarata monument al naturii. Gentiana punctata are florile galbene cu puncte brune. Aceste doua specii sunt numite galbene cu puncte brune. Aceste doua specii sunt numite popular: entura, dintura, intura si ochincea.popular: entura, dintura, intura si ochincea.In regiunea subalpina intalnim Gentiana asclepiadea, cu florile In regiunea subalpina intalnim Gentiana asclepiadea, cu florile albastre, careia poporul ii spune lumanarica-pamantului, albastre, careia poporul ii spune lumanarica-pamantului, besicuta, doi-frati, intura, lumanarica, lumanarica-albastra, besicuta, doi-frati, intura, lumanarica, lumanarica-albastra, taietura.taietura.

• Proprietatile ghinturei de a vindeca anumite boli sunt Proprietatile ghinturei de a vindeca anumite boli sunt cunoscute inca din cele mai vechi timpuri. De la ea se cunoscute inca din cele mai vechi timpuri. De la ea se foloseste radacina - Radix Gentianae - care contine o cantitate foloseste radacina - Radix Gentianae - care contine o cantitate mica de ulei volatil si o serie de glicozizi ca: gentiopicrina, mica de ulei volatil si o serie de glicozizi ca: gentiopicrina, amarogentiina, cu proprietati tonice - aperitive si stomahice, amarogentiina, cu proprietati tonice - aperitive si stomahice, precum si materii colorante (gentisina) s.a.Sub forma de precum si materii colorante (gentisina) s.a.Sub forma de infuzie, decoctie, tinctura, sirop, vin, ghintura are insusirea de infuzie, decoctie, tinctura, sirop, vin, ghintura are insusirea de a excita secretiile gastrice, marind astfel pofta de mancare. In a excita secretiile gastrice, marind astfel pofta de mancare. In acelasi timp, in doze mici, ea este si un stimulent al sistemului acelasi timp, in doze mici, ea este si un stimulent al sistemului nervos central, mareste secretia biliara, usurand astfel nervos central, mareste secretia biliara, usurand astfel functiile ficatului. Radacina de ghintura are si proprietati functiile ficatului. Radacina de ghintura are si proprietati vermifuge.vermifuge.

GrepfruitGrepfruit

• Grepfruit este un fruct de care putem profita tot anul. Grepfruit este un fruct de care putem profita tot anul. Soiul de culoare roşie este preferat de mulţi Soiul de culoare roşie este preferat de mulţi consumatori de citrice pentru că alungă rapid consumatori de citrice pentru că alungă rapid oboseala. oboseala.

• Bogat în minerale, mai ales în fosfor, potasiu şi Bogat în minerale, mai ales în fosfor, potasiu şi magneziu, dar şi în vitaminele C, B1, B2, PP magneziu, dar şi în vitaminele C, B1, B2, PP (campioană este, fireşte, vitamina C), cu puţine (campioană este, fireşte, vitamina C), cu puţine calorii, 43 la 100 g, grepfrutul ţine departe de noi calorii, 43 la 100 g, grepfrutul ţine departe de noi virozele şi răcelile. Este, de asemenea, un bun drenor virozele şi răcelile. Este, de asemenea, un bun drenor hepatic şi renal, depurativ, aperitiv şi un tonic de hepatic şi renal, depurativ, aperitiv şi un tonic de renume. Nutriţioniştii îl recomandă în artrită, renume. Nutriţioniştii îl recomandă în artrită, fragilitate capilară, insuficienţă biliară, afecţiuni fragilitate capilară, insuficienţă biliară, afecţiuni febrile şi pulmonare, intoxicaţii, anorexie şi oboseală. febrile şi pulmonare, intoxicaţii, anorexie şi oboseală. O cură, sub formă de suc, de 3 pahare, înainte de O cură, sub formă de suc, de 3 pahare, înainte de masă, ne ajută să traversăm mai uşor sezonul rece.masă, ne ajută să traversăm mai uşor sezonul rece.

HreanHrean• Hrean este o leguma cu radacina groasa, ramificata si adanca de culoare Hrean este o leguma cu radacina groasa, ramificata si adanca de culoare

galbuie, cu interiorul alb, tulpina putandu-i ajunge pana la 1-2m. Are gust si galbuie, cu interiorul alb, tulpina putandu-i ajunge pana la 1-2m. Are gust si miros intepator, si de aceea este folosit cel mai des ca si condiment. Frunzele miros intepator, si de aceea este folosit cel mai des ca si condiment. Frunzele interioare sunt mari, oval-lanceolate, de regula intregi, iar frunzele superioare interioare sunt mari, oval-lanceolate, de regula intregi, iar frunzele superioare sunt lanceolate si au marginea inchisa. sunt lanceolate si au marginea inchisa.

• Florile sunt mici de culoare alba, iar fructele sunt silicule globuloase sau Florile sunt mici de culoare alba, iar fructele sunt silicule globuloase sau alungite (circa 5mm)si de cele mai multe ori sunt seci. alungite (circa 5mm)si de cele mai multe ori sunt seci.

• Este o planta spontana in semanaturi dar se poate si cultiva.Este o planta spontana in semanaturi dar se poate si cultiva.Aroma hreanului este atat de puternic intepatoare incat iti dau lacrimile. Aroma hreanului este atat de puternic intepatoare incat iti dau lacrimile.

• Dar hreanul este un excelent diuretic, si foarte indicat pentru problemele de Dar hreanul este un excelent diuretic, si foarte indicat pentru problemele de digestie. digestie.

• Se poate combina hreanul cu miere pentru a trata naturist tusea si astmul, Se poate combina hreanul cu miere pentru a trata naturist tusea si astmul, fiind un bun expectorant, calmant in problemele respiratorii. Extern poate fi fiind un bun expectorant, calmant in problemele respiratorii. Extern poate fi utilizat in atenuarea durerilor si a lipsei de mobilitate cauzate de reumatism, utilizat in atenuarea durerilor si a lipsei de mobilitate cauzate de reumatism, eliberand disconfortul prin stimularea debitului sanguin catre zonele inflamate.eliberand disconfortul prin stimularea debitului sanguin catre zonele inflamate.

Pentru problemele respiratorii se utilizeaza mixturile pe cale Pentru problemele respiratorii se utilizeaza mixturile pe cale orala cu planta in stare proaspata pentru a nu-si pierde orala cu planta in stare proaspata pentru a nu-si pierde aroma. Pentru durerile reumatice se foloseste punandu-se sub aroma. Pentru durerile reumatice se foloseste punandu-se sub forma de compresa, taiat sau ras. Nu trebuie folosit in forma de compresa, taiat sau ras. Nu trebuie folosit in cantitati exagerate pentru ca poate produce disconfort cantitati exagerate pentru ca poate produce disconfort digestiv sau transpiratii abundente.digestiv sau transpiratii abundente.Aceasta planta deosebita si mai putin cunoscuta este si un Aceasta planta deosebita si mai putin cunoscuta este si un cautat condiment, atat in stare proaspata cat si preparat in cautat condiment, atat in stare proaspata cat si preparat in otet si in combinatie cu sfecla rosie sau mustar.otet si in combinatie cu sfecla rosie sau mustar.

IIenuparenupar• IIenupar prefera locurile luminoase, cu umiditate atmosferica ridicata, rezista la ger si seceta, enupar prefera locurile luminoase, cu umiditate atmosferica ridicata, rezista la ger si seceta,

nepretentios fata de sol. Ienuparul creste in locurile stancoase, prin pasunile din regiunile muntoase si nepretentios fata de sol. Ienuparul creste in locurile stancoase, prin pasunile din regiunile muntoase si se mai numeste anaperi, archis, cetina, finior, ialovat, jireapan, jneapan, turtel.se mai numeste anaperi, archis, cetina, finior, ialovat, jireapan, jneapan, turtel.

• Fructele sale - Fructus juniperi - sunt folosite in medicina. Ele contin ulei volatil, care le da un miros Fructele sale - Fructus juniperi - sunt folosite in medicina. Ele contin ulei volatil, care le da un miros placut de rasina, zaharuri, acizi organici (fumaric, acetic, oxalic), saruri de potasiu si calciu, precum si placut de rasina, zaharuri, acizi organici (fumaric, acetic, oxalic), saruri de potasiu si calciu, precum si un principiu amar (iuniperina).un principiu amar (iuniperina).Din fructele de ienupar se prepara un ceai care are actiune diuretica si antiseptica, dand bune Din fructele de ienupar se prepara un ceai care are actiune diuretica si antiseptica, dand bune rezultate in bolile de rinichi si basica udului.rezultate in bolile de rinichi si basica udului.

• Gravidele si bolnavii care prezinta inflamatii manifestate prin urinare cu sange vor evita folosirea lui.Gravidele si bolnavii care prezinta inflamatii manifestate prin urinare cu sange vor evita folosirea lui.• Ceaiul din fructele acestei plante se mai recomanda in bronsitele acute si cronice, usureaza tusea, Ceaiul din fructele acestei plante se mai recomanda in bronsitele acute si cronice, usureaza tusea,

mareste pofta de mancare, restabileste activitatea digestiva, inlatura dispepsiile de fermentatie, mareste pofta de mancare, restabileste activitatea digestiva, inlatura dispepsiile de fermentatie, micsoreaza balonarile stomacului, mareste puterea de transpiratie, eliminand astfel toxinele din corp micsoreaza balonarile stomacului, mareste puterea de transpiratie, eliminand astfel toxinele din corp si pe aceasta cale. si pe aceasta cale.

• Primavara se recomanda o cura de fructe de ienupar sub forma de decoct (10-20 boabe la 1 l de apa).Primavara se recomanda o cura de fructe de ienupar sub forma de decoct (10-20 boabe la 1 l de apa).Infuzia se prepara din 10 g (2 lingurite) fructe la 200 g apa, din care se iau 3-4 linguri pe zi. Infuzia se prepara din 10 g (2 lingurite) fructe la 200 g apa, din care se iau 3-4 linguri pe zi. Asociate cu frunze de mesteacan, fructele de ienupar isi maresc actiunea diuretica.Asociate cu frunze de mesteacan, fructele de ienupar isi maresc actiunea diuretica.

• Frictiunile cu uleiul de ienupar in amestec cu spirt, in proportie de 1 g ulei volatil la 100 g spirt, Frictiunile cu uleiul de ienupar in amestec cu spirt, in proportie de 1 g ulei volatil la 100 g spirt, calmeaza durerile provocate de reumatism, lumbago si diferite stari nevralgice. Frictiunea se mai calmeaza durerile provocate de reumatism, lumbago si diferite stari nevralgice. Frictiunea se mai poate prepara si astfel: o mana de fructe zdrobite se amesteca cu cca. 100 g alcool, iar dupa cateva poate prepara si astfel: o mana de fructe zdrobite se amesteca cu cca. 100 g alcool, iar dupa cateva zile se adauga 1 l otet de vin. Dupa o macerare de 7-8 zile se strecoara si se intrebuinteaza la nevoie zile se adauga 1 l otet de vin. Dupa o macerare de 7-8 zile se strecoara si se intrebuinteaza la nevoie in stari febrile. in stari febrile. Fructele intra in compozitia ceaiului antireumatic.Fructele intra in compozitia ceaiului antireumatic.Uz intern: Uz intern: bronşite cronice, enterocolite, diabet, acnee, eczeme, litiază vezicală, reumatism, hepatită epidemică, bronşite cronice, enterocolite, diabet, acnee, eczeme, litiază vezicală, reumatism, hepatită epidemică, anorexie, edeme renale, edeme virotice, edeme cardio-renale, gută, hidropizie (acmulări de lichid în anorexie, edeme renale, edeme virotice, edeme cardio-renale, gută, hidropizie (acmulări de lichid în ţesuturile şi seroasele organismului, ca pleură, pericard, peritoneu, articulaţii). ţesuturile şi seroasele organismului, ca pleură, pericard, peritoneu, articulaţii). •Uz extern: Uz extern:

reumatism, stimularea circulaţiei periferice, tuse, gripă, guturai.reumatism, stimularea circulaţiei periferice, tuse, gripă, guturai.Pentru tratamentul intern, Pentru tratamentul intern, infuzia o preparaţi în felul urmator: 2 linguriţe de fructe la 200 ml apă clocotită din care infuzia o preparaţi în felul urmator: 2 linguriţe de fructe la 200 ml apă clocotită din care se iau 3-4 linguri pe zi între mese (în raport de dureri). se iau 3-4 linguri pe zi între mese (în raport de dureri). Pentru tratamentul extern Pentru tratamentul extern se recomandă uleiul de ienupăr: 10 g de ulei de ienupăr se amestecă cu 100 ml alcool, se recomandă uleiul de ienupăr: 10 g de ulei de ienupăr se amestecă cu 100 ml alcool, într-o sticlă în care se lasă timp de 4-5 ore, folosindu-se doar seara la culcare pentru într-o sticlă în care se lasă timp de 4-5 ore, folosindu-se doar seara la culcare pentru frecţii. frecţii. Soluţia pentru frecţii Soluţia pentru frecţii se mai poate prepara şi astfel: o mâna de fructe zdrobite se amestecă cu circa 100 g se mai poate prepara şi astfel: o mâna de fructe zdrobite se amestecă cu circa 100 g alcool, iar după citeva zile se adaugă un litru de oţet de vin. după o macerare de 7-8 zile alcool, iar după citeva zile se adaugă un litru de oţet de vin. după o macerare de 7-8 zile se strecoară şi se întrebuinţează în stări febrile.se strecoară şi se întrebuinţează în stări febrile.

Iarba fiarelorIarba fiarelor• Iarba fiarelor are in pamant un rizom din care pornesc numeroase Iarba fiarelor are in pamant un rizom din care pornesc numeroase

radacini. Planta are inaltimea de 30-120 cm. Frunzele sunt asezate radacini. Planta are inaltimea de 30-120 cm. Frunzele sunt asezate opus, rareori cate 3-4 in verticil, au forma ovala, cu marginile intregi opus, rareori cate 3-4 in verticil, au forma ovala, cu marginile intregi si ascutite la varf. Florile sunt asezate mai multe la un loc, intr-un si ascutite la varf. Florile sunt asezate mai multe la un loc, intr-un ciorchine la subsuara frunzelor. ciorchine la subsuara frunzelor.

• Culoarea lor este alba, usor galbuie, au 5 petale ovale, unite intre Culoarea lor este alba, usor galbuie, au 5 petale ovale, unite intre ele la baza.ele la baza.

•   Fructele sunt alungite, ascutite la varf, avand forma unor pastai. Fructele sunt alungite, ascutite la varf, avand forma unor pastai. • Semintele prezinta la partea superioara o coroana de peri lungi, Semintele prezinta la partea superioara o coroana de peri lungi,

matasosi. Planta infloreste in lunile mai-august.matasosi. Planta infloreste in lunile mai-august.• Creste prin fanete, livezi, luminisuri de padure, tufisuri si locuri Creste prin fanete, livezi, luminisuri de padure, tufisuri si locuri

pietroase.pietroase.• Radacinile se recolteaza primavara in momentul cand apar mugurii Radacinile se recolteaza primavara in momentul cand apar mugurii

sau primele frunze si toamna cand planta s-a uscat si fructele incep sau primele frunze si toamna cand planta s-a uscat si fructele incep sa se deschida.sa se deschida.Radacinile se intind in straturi subtiri la soare sau in incaperi bine Radacinile se intind in straturi subtiri la soare sau in incaperi bine aerisite. Pe cale artificiala se pot usca la o temperatura de 40-50 aerisite. Pe cale artificiala se pot usca la o temperatura de 40-50 grade C. Din 4-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat.grade C. Din 4-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat.Fiind o planta foarte toxica, se foloseste doar la recomandarea si sub Fiind o planta foarte toxica, se foloseste doar la recomandarea si sub observatia unui specialist.  observatia unui specialist. 

IIpsoritapsorita• IIpsorita este o planta perena, cu tulpina gabra, acoperita la baza cu peri psorita este o planta perena, cu tulpina gabra, acoperita la baza cu peri

mici, formand tufe. In pamant are un rizom gros pana la 8 cm, cu radacini mici, formand tufe. In pamant are un rizom gros pana la 8 cm, cu radacini numeroase, cilindrice, infipte adanc, lungi de 1,5-2 m. Frunzele sunt numeroase, cilindrice, infipte adanc, lungi de 1,5-2 m. Frunzele sunt lanceolate, opuse, ascutite la varf si cu marginea intreaga. lanceolate, opuse, ascutite la varf si cu marginea intreaga.

• Florile sunt mici, numeroase, de culoare alba sau roz, avand un caliciu Florile sunt mici, numeroase, de culoare alba sau roz, avand un caliciu scurt, tubulos, terminat cu 5 dinti.scurt, tubulos, terminat cu 5 dinti.

• Corola are 5 petale, de doua ori mai lungi decat caliciul, iar staminele sunt Corola are 5 petale, de doua ori mai lungi decat caliciul, iar staminele sunt in numar de 10. in numar de 10.

• Infloreste din iulie pana in septembrie. Infloreste din iulie pana in septembrie. • Creste prin locuri nisipoase, pe coaste stancoase si pe marginea drumurilor.Creste prin locuri nisipoase, pe coaste stancoase si pe marginea drumurilor.• Radacinile si rizomii se recolteaza incepand din luna august pana in Radacinile si rizomii se recolteaza incepand din luna august pana in

noiembrie. La maturizarea semmintelor, radacinile au cea mai mare noiembrie. La maturizarea semmintelor, radacinile au cea mai mare cantitate de saponine. O data cu inghetul, saponinele incep sa scada.cantitate de saponine. O data cu inghetul, saponinele incep sa scada.

Radacinile si rizomii se usuca asezati intr-un strat subtire pe Radacinile si rizomii se usuca asezati intr-un strat subtire pe cale naturala la soare sau incaperi cu o buna aerisire. Pentru cale naturala la soare sau incaperi cu o buna aerisire. Pentru ca uscarea inceata si de lunga durata face sa scada ca uscarea inceata si de lunga durata face sa scada continutul in saponine, se recomanda uscarea pe cale continutul in saponine, se recomanda uscarea pe cale artificiala la o temperatura de 40-50 grade C. artificiala la o temperatura de 40-50 grade C. Din 3-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat.Din 3-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat.Se foloseste ca expectorant, iar in industria alimentara la Se foloseste ca expectorant, iar in industria alimentara la prepararea halvalei si alvitei.prepararea halvalei si alvitei.

LacramioaraLacramioara• Lacramioara o intalnim prin padurile de foioase, mai ales stejarete, Lacramioara o intalnim prin padurile de foioase, mai ales stejarete,

tufişuri, lunci, in regiunile de campie si dealuri, prefera solurile tufişuri, lunci, in regiunile de campie si dealuri, prefera solurile fertile cu umiditate ridicata.fertile cu umiditate ridicata.

• Este o plantă erbacee, perenă. Este o plantă erbacee, perenă. Înfloreşte începând din luna aprilie şi până în iunie. Înfloreşte începând din luna aprilie şi până în iunie.

• Se recoltează frunzele în perioada înfloririi, dar mai ales în lunile Se recoltează frunzele în perioada înfloririi, dar mai ales în lunile aprilie-mai, până la coacerea fructelor. aprilie-mai, până la coacerea fructelor.

• Cel mai mare conţinut în principii active avându-l înainte de Cel mai mare conţinut în principii active avându-l înainte de deschiderea florilor. Este indicat ca frunzele să se recolteze pecât deschiderea florilor. Este indicat ca frunzele să se recolteze pecât posibil fără peţiol pe timp uscat şi se usuca în strat subţire, posibil fără peţiol pe timp uscat şi se usuca în strat subţire, prevenindu-le de îngălbenire.prevenindu-le de îngălbenire.

• Bolile în care se utilizează: afecţiuni cardiace, migrene de natura Bolile în care se utilizează: afecţiuni cardiace, migrene de natura nervoasă, nevralgii, dureri de cap, ameţeli.nervoasă, nevralgii, dureri de cap, ameţeli.

• Utilizări populare: Contra durerilor de piept, sub formă de ceai Utilizări populare: Contra durerilor de piept, sub formă de ceai realizat din tulpinile florifere în spălarea copiilor slabi, având realizat din tulpinile florifere în spălarea copiilor slabi, având convingerea ca îi întăreşte.convingerea ca îi întăreşte.Ceaiul de flori se foloseşte ca leucoree.Ceaiul de flori se foloseşte ca leucoree.

LeurdaLeurda• Leurda creşte numai pe câmpii bogate în humus şi umede, sub tufişuri, în păduri Leurda creşte numai pe câmpii bogate în humus şi umede, sub tufişuri, în păduri

de foioase şi alpine. de foioase şi alpine.

Frunzele leurdei răsar din pământ în lunile aprilie şi mai, uneori chiar mai Frunzele leurdei răsar din pământ în lunile aprilie şi mai, uneori chiar mai devreme. Florile devin însă vizibile abia pe la mijlocul lui mai sau iunie. devreme. Florile devin însă vizibile abia pe la mijlocul lui mai sau iunie. Frunzele tinere se adună în aprilie şi mai, deci înainte de înflorire, iar bulbii la Frunzele tinere se adună în aprilie şi mai, deci înainte de înflorire, iar bulbii la sfârşitul verii şi toamna.sfârşitul verii şi toamna.

• Uz intern: Uz intern: hipertensiune arterială, ateroscleroză, hematurie, diaree acută şi hipertensiune arterială, ateroscleroză, hematurie, diaree acută şi cronică, balonări şi colici, tuberculoză pulmonară, hidropizie, helmintiaze, cronică, balonări şi colici, tuberculoză pulmonară, hidropizie, helmintiaze, constipaţie.constipaţie.

• Uz extern:Uz extern: exeme, reumatism, scrofuloză, răni. exeme, reumatism, scrofuloză, răni. • Este indicată în curele depurative de primavară şi ajută la vindecarea bolilor Este indicată în curele depurative de primavară şi ajută la vindecarea bolilor

cronice de piele.cronice de piele.• Sub forma de condiment:Sub forma de condiment:• Frunzele proaspete de leurda se mărunţesc ca pătrunjelul sau ceapa şi se presară Frunzele proaspete de leurda se mărunţesc ca pătrunjelul sau ceapa şi se presară

pe pâine, în supe, sosuri, salate şi mâncăruri cu carne.pe pâine, în supe, sosuri, salate şi mâncăruri cu carne.• Tinctură de leurda: Tinctură de leurda:

Frunzele sau bulbii tăiaţi mărunt se introduc într-o sticlă până la gât fără a se Frunzele sau bulbii tăiaţi mărunt se introduc într-o sticlă până la gât fără a se îndesa, se toarnă deasupra rachiu de secară, sau orice alt rachiu de 38-40 % făcut îndesa, se toarnă deasupra rachiu de secară, sau orice alt rachiu de 38-40 % făcut în casa şi se lasă 14 zile în soare sau în apropierea maşinii de gătit. Se iau de 4 ori în casa şi se lasă 14 zile în soare sau în apropierea maşinii de gătit. Se iau de 4 ori pe zi câte 10-15 picături în puţină apă.pe zi câte 10-15 picături în puţină apă.

• Vin de leurda: Vin de leurda: Se ia 1 pumn de frunze tăiate mărunt, se lasă sa dea câteva clocote în litru de vin Se ia 1 pumn de frunze tăiate mărunt, se lasă sa dea câteva clocote în litru de vin alb, se îndulceşte după gust cu miere sau sirop şi se bea din acest vin peste zi, alb, se îndulceşte după gust cu miere sau sirop şi se bea din acest vin peste zi, încet, înghitiţură după înghiţitură.încet, înghitiţură după înghiţitură.

Lavanda Lavanda • Lavandulae flos – flori uscate desprinse de pe pedunculii Lavandulae flos – flori uscate desprinse de pe pedunculii

inflorescenţelor, de culoare albastru-violet. Florile au bractee inflorescenţelor, de culoare albastru-violet. Florile au bractee ovate, brune, membranoase, caliciul cilindric, păros şi glandulos, ovate, brune, membranoase, caliciul cilindric, păros şi glandulos, cu peri glandulari unicelulari sau 8-12 celulari, au 4-6 mm lungime cu peri glandulari unicelulari sau 8-12 celulari, au 4-6 mm lungime şi diametrul de 3-4 mm; de culoare violet cenuşiu cu 10-15 nervuri şi diametrul de 3-4 mm; de culoare violet cenuşiu cu 10-15 nervuri paralele, cu 5 dinţi mici dintre care doi mai dezvoltaţi. paralele, cu 5 dinţi mici dintre care doi mai dezvoltaţi.

• Corola bilabiată, de 5-8 mm lungime, de culoare albastră-violetă, Corola bilabiată, de 5-8 mm lungime, de culoare albastră-violetă, pubescentă şi glanduloasă, cu tubul aproape drept. Labiul superior pubescentă şi glanduloasă, cu tubul aproape drept. Labiul superior este bilobat, cel inferior trilobat cu lobii obtuzi. Nuanţa florilor este bilobat, cel inferior trilobat cu lobii obtuzi. Nuanţa florilor diferă de la albastru-violaceu până la albastru-deschis. Mirosul este diferă de la albastru-violaceu până la albastru-deschis. Mirosul este plăcut, aromat, iar gustul uşor amărui.Florile proaspete conţin 0,5-plăcut, aromat, iar gustul uşor amărui.Florile proaspete conţin 0,5-1% ulei volatil iar cele uscate 1-3%. Uleiul volatil conţine 44-50% 1% ulei volatil iar cele uscate 1-3%. Uleiul volatil conţine 44-50% acetat de linalil, butirat de linalil, geraniol, linalol în stare liberă, acetat de linalil, butirat de linalil, geraniol, linalol în stare liberă, valerianat de linali, borneol, cumarină, etil-n-amilcetonă, nerol, valerianat de linali, borneol, cumarină, etil-n-amilcetonă, nerol, furfurol, a-pinen, cariofilen, acizi şi esteri etc. Florile mai conţin furfurol, a-pinen, cariofilen, acizi şi esteri etc. Florile mai conţin tanin, un principiu amar, substanţe minerale. Datorită tanin, un principiu amar, substanţe minerale. Datorită componentelor din uleiul volatil, aceasta este un aromatizant componentelor din uleiul volatil, aceasta este un aromatizant puternic cu actiune antiseptică locală şi uşor antispastică. Florile puternic cu actiune antiseptică locală şi uşor antispastică. Florile au acţiune carminativă şi slabe efecte stimulente nervoase. Se au acţiune carminativă şi slabe efecte stimulente nervoase. Se utilizează intern pentru acţiunea carminativă, în tulburări utilizează intern pentru acţiunea carminativă, în tulburări digestive, în cefalee şi ca stimulent general sub formă de porţiuni, digestive, în cefalee şi ca stimulent general sub formă de porţiuni, ca aromatizant şi corectiv. Intră în compoziţia ţigărilor ca aromatizant şi corectiv. Intră în compoziţia ţigărilor antiasmatice. Uleiul volatil de levănţică este foarte mult solicitat în antiasmatice. Uleiul volatil de levănţică este foarte mult solicitat în parfumerie şi cosmetică.parfumerie şi cosmetică.

MacesMaces• Maces este foarte raspandit in tara in rarituri de paduri de foioase sau pe Maces este foarte raspandit in tara in rarituri de paduri de foioase sau pe

marginea acestora, prin poieni, pe coastele cu insorite, in pasuni si finete, pe marginea acestora, prin poieni, pe coastele cu insorite, in pasuni si finete, pe vaile si luncile raurilor, pe marginea drumurilor.vaile si luncile raurilor, pe marginea drumurilor.

• Fructele se recoltează în lunile august-septembrie, înainte de căderea brumei, Fructele se recoltează în lunile august-septembrie, înainte de căderea brumei, când măceşele capată culoarea roşu-închis.când măceşele capată culoarea roşu-închis.

• Se recomandă în avitaminoze, enterocolite, litiază (calculoză) renală, tulburări Se recomandă în avitaminoze, enterocolite, litiază (calculoză) renală, tulburări de circulaţie periferică, antihelmintic, litiază biliară, helmintiază, deschinezie de circulaţie periferică, antihelmintic, litiază biliară, helmintiază, deschinezie biliară, sedativ.biliară, sedativ.

• Decoct 2 linguriţe de fructe zdrobite la 500 ml apă, se fierb 10 min. Fructele Decoct 2 linguriţe de fructe zdrobite la 500 ml apă, se fierb 10 min. Fructele se introduc în momentul când apa începe a clocoti - pentru conservarea se introduc în momentul când apa începe a clocoti - pentru conservarea vitaminei C.vitaminei C.

• După ce se răceşte, ceaiul se strecoară printr-o pânz şi se îndulceşte după După ce se răceşte, ceaiul se strecoară printr-o pânz şi se îndulceşte după gust. Se bea calduţ sau rece, în decursul unei zile. gust. Se bea calduţ sau rece, în decursul unei zile. Sub formă de băutură răcoritoare Sub formă de băutură răcoritoare obţinută prin amestecarea a 100 g măceşe spălate şi zdrobite, cu un litru de obţinută prin amestecarea a 100 g măceşe spălate şi zdrobite, cu un litru de apă rece. Se lasă la macerat 12 ore, se strecoară prin pânză deasă, se adaugă apă rece. Se lasă la macerat 12 ore, se strecoară prin pânză deasă, se adaugă 100 g zahar şi se completeaza cu apă până la un l. Se pastrează la rece. 100 g zahar şi se completeaza cu apă până la un l. Se pastrează la rece. Fructele de măceş din care s-au eliminat sâmburii şi perii, pulverizate şi Fructele de măceş din care s-au eliminat sâmburii şi perii, pulverizate şi amestecate cu miere de albine, se recomandă pentru eliminarea viermilor amestecate cu miere de albine, se recomandă pentru eliminarea viermilor intestinali. intestinali.     Pulpa măceşelor suculentă şi dulce, mai ales după căderea brumelor, se Pulpa măceşelor suculentă şi dulce, mai ales după căderea brumelor, se utilizează pentru prepararea jeleurilor, a pastei de fructe - se recomandă utilizează pentru prepararea jeleurilor, a pastei de fructe - se recomandă tuturor, mai ales convalescenţilor.tuturor, mai ales convalescenţilor.

Macrisul iepureluiMacrisul iepurelui• Macrisul iepurelui sau macris de padure, macrisul caprei, Macrisul iepurelui sau macris de padure, macrisul caprei,

trifoi acru sau macrisul pasarilor, este o planta medicinala trifoi acru sau macrisul pasarilor, este o planta medicinala utila in tratamentul afectiunilor canceroase localizate la utila in tratamentul afectiunilor canceroase localizate la nivelul tubului digestiv precum si in afectiunile hepatice. nivelul tubului digestiv precum si in afectiunile hepatice.

• Macrisul iepurelui este raspandit in principal prin paduri Macrisul iepurelui este raspandit in principal prin paduri sau fanete, in zona de campie si deal, mai putin la munte. sau fanete, in zona de campie si deal, mai putin la munte.

• De la planta se folosesc florile care se usuca si se De la planta se folosesc florile care se usuca si se utilizeaza in diferite amestecuri, si frunzele care se utilizeaza in diferite amestecuri, si frunzele care se consuma in stare proaspata. consuma in stare proaspata.

• Ceaiul din frunze de macrisul iepurelui este folosit pentru a Ceaiul din frunze de macrisul iepurelui este folosit pentru a inlatura arsurile stomacale, iar sucul de frunze, inlatura arsurile stomacale, iar sucul de frunze, proaspat,este folosit in tratamentul formelor de cancer proaspat,este folosit in tratamentul formelor de cancer gastric; cam 3-5 picaturi o data pe ora.gastric; cam 3-5 picaturi o data pe ora.  

MaselaritaMaselarita• Maselarita este o planta anuala, uneori bisanuala, ierbacee, cu tulpina inalta de 20-Maselarita este o planta anuala, uneori bisanuala, ierbacee, cu tulpina inalta de 20-

100 cm, de obicei ramificata. Intreaga planta este acoperita cu peri glandulosi-100 cm, de obicei ramificata. Intreaga planta este acoperita cu peri glandulosi-vascosi, care-i dau un miros neplacut ce dispare prin uscare. Frunzele sunt mari, vascosi, care-i dau un miros neplacut ce dispare prin uscare. Frunzele sunt mari, lungi de 5-20 cm, cele aflate la baza tulpinii au petioli lungi, si inconjoara tulpina. lungi de 5-20 cm, cele aflate la baza tulpinii au petioli lungi, si inconjoara tulpina. Forma lor este ovala cu marginile adanc scobite. Forma lor este ovala cu marginile adanc scobite.

• La forma bisanuala apare in primul an o rozeta de frunze foarte mari ajungand pana La forma bisanuala apare in primul an o rozeta de frunze foarte mari ajungand pana la 30 cm lungime. In anul urmator, in mijlocul acesteia creste o tulpina cu frunzele si la 30 cm lungime. In anul urmator, in mijlocul acesteia creste o tulpina cu frunzele si florile. Florile n-au codite, sunt asezate la subsuara frunzelor si ingramadite spre florile. Florile n-au codite, sunt asezate la subsuara frunzelor si ingramadite spre varful tulpinii. Caliciul si corola sunt in forma de tub, dilatat la varf. Caliciul are 5 varful tulpinii. Caliciul si corola sunt in forma de tub, dilatat la varf. Caliciul are 5 dinti care la uscare devin intepatori. Corola are 5 petale de culoare galben-murdar, dinti care la uscare devin intepatori. Corola are 5 petale de culoare galben-murdar, cu vinisoare violete, dispuse in forma de retea. cu vinisoare violete, dispuse in forma de retea.

• Fructul este o capsula ce se deschide printr-un capacel (pixida) lasand sa curga Fructul este o capsula ce se deschide printr-un capacel (pixida) lasand sa curga numeroase seminte de forma unui rinichi (reniforme). Infloreste in lunile iunie-numeroase seminte de forma unui rinichi (reniforme). Infloreste in lunile iunie-august. Creste prin locuri necultivate, in jurul caselor, pe marginea drumurilor din august. Creste prin locuri necultivate, in jurul caselor, pe marginea drumurilor din regiunea de campie pana in cea de munte. De la plantele anuale se culeg frunzele regiunea de campie pana in cea de munte. De la plantele anuale se culeg frunzele tulpinale, in momentul aparitiei primelor flori. De la plantele bisanuale se aduna in tulpinale, in momentul aparitiei primelor flori. De la plantele bisanuale se aduna in primul an rozeta de frunze, de obicei in luna august. primul an rozeta de frunze, de obicei in luna august.

• Este bine ca planta sa se culeaga dimineata, dupa ce roua s-a ridicat, pentru ca Este bine ca planta sa se culeaga dimineata, dupa ce roua s-a ridicat, pentru ca atunci planta contine cea mai mare cantitate de alcaloizi. Frunzele de maselarita se atunci planta contine cea mai mare cantitate de alcaloizi. Frunzele de maselarita se usuca in straturi subtiri, intinse una langa alta, sau insirate pe sfoara ca frunzele de usuca in straturi subtiri, intinse una langa alta, sau insirate pe sfoara ca frunzele de tutun. Uscarea se face pe cale naturala sau in uscatorii la o temperatura de 40-50 tutun. Uscarea se face pe cale naturala sau in uscatorii la o temperatura de 40-50 grade C. Din 7-9 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Fiind o planta grade C. Din 7-9 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Fiind o planta otravitoare, se foloseste numai cu avizul medicului. Fenomenele de intoxicare sunt otravitoare, se foloseste numai cu avizul medicului. Fenomenele de intoxicare sunt asemanatoare cu cele de la laur si matraguna. Semintele de maselarita sunt toxice.asemanatoare cu cele de la laur si matraguna. Semintele de maselarita sunt toxice.

MentaMenta• Menta creste pe soluri usoare, afanate, bogate in materii nutritive, in locuri Menta creste pe soluri usoare, afanate, bogate in materii nutritive, in locuri

aluvionare, turboase si desecate. Menta este intalnita in intreaga tara. În aluvionare, turboase si desecate. Menta este intalnita in intreaga tara. În perioada de înflorire se recoltează frunzele (iulie-august), care se usucă în perioada de înflorire se recoltează frunzele (iulie-august), care se usucă în strat subţire, în încăperi bine aerisite sau la soare.strat subţire, în încăperi bine aerisite sau la soare.

• Uz intern:Uz intern: infecţii gastrointestinale, ba lonări abdominale, diaree, vomă, nervozitate, infecţii gastrointestinale, ba lonări abdominale, diaree, vomă, nervozitate, dischinezie biliară, litiază (calculoză) renală, litiază biliara, diuretic, dischinezie biliară, litiază (calculoză) renală, litiază biliara, diuretic, depurativ. depurativ. - infuzie: o linguriţă de frunze la 200 ml apă clocotită din care se beau 3 - infuzie: o linguriţă de frunze la 200 ml apă clocotită din care se beau 3 ceaiuri pe zi, reci. ceaiuri pe zi, reci.

• Uz extern: Uz extern: reumatism, dezinfectarea cavităţii bucale, oxiuriază, inflamaţiile urechii, reumatism, dezinfectarea cavităţii bucale, oxiuriază, inflamaţiile urechii, guturai, gripă, dureri de cap.guturai, gripă, dureri de cap.

• - Băi: 200 g frunze uscate la 3 l de apă clocotită, se lasă vasul acoperit 15-- Băi: 200 g frunze uscate la 3 l de apă clocotită, se lasă vasul acoperit 15-20 de minute; se strecoară, iar lichidul rezultat se amestecă cu apă caldă; 20 de minute; se strecoară, iar lichidul rezultat se amestecă cu apă caldă; se lasă 15-20 minute; temperatura apei din cadă trebuie să fie 37 C.  se lasă 15-20 minute; temperatura apei din cadă trebuie să fie 37 C. 

• Frecţie preparată din 5 g ulei de mentă dizolvat în 95 g alcool concentrat Frecţie preparată din 5 g ulei de mentă dizolvat în 95 g alcool concentrat care calmează durerile reumatice şi mincărimea pielii provocată de care calmează durerile reumatice şi mincărimea pielii provocată de urticarie. urticarie. Apă de gură racoritoare, antiseptică şi cu proprietăţi de a corija gustul şi Apă de gură racoritoare, antiseptică şi cu proprietăţi de a corija gustul şi mirosurile neplăcute; se obţine din 5 g ulei de mentă dizolvat în 95 g alcool mirosurile neplăcute; se obţine din 5 g ulei de mentă dizolvat în 95 g alcool concentrat. concentrat. Inhalaţie în stări gripale manifestate prin laringită urmată de răguşeală, Inhalaţie în stări gripale manifestate prin laringită urmată de răguşeală, uleiul sau spirtul de mentă se amestecă cu apă fierbinte.uleiul sau spirtul de mentă se amestecă cu apă fierbinte.

MesteacanMesteacan• Mesteacan este folosit in tratarea multor boli, incat pe drept cuvant i se Mesteacan este folosit in tratarea multor boli, incat pe drept cuvant i se

spunea "arborele vietii".spunea "arborele vietii".De la mesteacan se intrebuinteaza frunzele, mugurii, coaja si seva. La noi in De la mesteacan se intrebuinteaza frunzele, mugurii, coaja si seva. La noi in tara, in mod curent, se utilizeaza frunzele - Folium Betulae - pentru a mari tara, in mod curent, se utilizeaza frunzele - Folium Betulae - pentru a mari diureza.diureza.Frunzele contin saponine, o substanta amara, mucilagii, tanin de natura Frunzele contin saponine, o substanta amara, mucilagii, tanin de natura pirocatehinica, ulei volatil, un glicozid de natura flavonica (betulina), zaharoza, pirocatehinica, ulei volatil, un glicozid de natura flavonica (betulina), zaharoza, rezine etc.rezine etc.

• Ceaiul de mesteacan, prin diureza puternica pe care o produce, face sa se Ceaiul de mesteacan, prin diureza puternica pe care o produce, face sa se elimine toxinele din corp, stimuleaza schimburile organice, avand in acelasi elimine toxinele din corp, stimuleaza schimburile organice, avand in acelasi timp si o actiune depurativa. Multe boli de piele sunt influentate in bine de o timp si o actiune depurativa. Multe boli de piele sunt influentate in bine de o cura facuta cu acest ceai.Diureza produsa are o actiune favorabila in cura facuta cu acest ceai.Diureza produsa are o actiune favorabila in reumatism, guta, inflamatii articulare si nefrite cronice. Se recomanda in reumatism, guta, inflamatii articulare si nefrite cronice. Se recomanda in formele cardio-renale insotite de edeme si albuminurie, contribuind la formele cardio-renale insotite de edeme si albuminurie, contribuind la eliminare apei retinuta in tesuturi. Nu provoaca iritatii ale parenchimului renal. eliminare apei retinuta in tesuturi. Nu provoaca iritatii ale parenchimului renal. Favorizeaza eliminarea acidului uric si colesterolului.Favorizeaza eliminarea acidului uric si colesterolului.Dupa unii autori, ceaiul de mesteacan are proprietatea de a dizolva piatra la Dupa unii autori, ceaiul de mesteacan are proprietatea de a dizolva piatra la rinichi (litiaza renala). Se recomanda si in boli de ficat.Infuzia din frunze de rinichi (litiaza renala). Se recomanda si in boli de ficat.Infuzia din frunze de mesteacan se prepara in modul urmator: peste 20 g. frunze maruntite (2-3 mesteacan se prepara in modul urmator: peste 20 g. frunze maruntite (2-3 linguri) se toarna 200 g. apa clocotita. Se acopera si se lasa pana se raceste la linguri) se toarna 200 g. apa clocotita. Se acopera si se lasa pana se raceste la 40 grade C, apoi se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu care 40 grade C, apoi se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu care neutralizeaza acidul betuloretinic, deoarece acesta micsoreaza actiunea neutralizeaza acidul betuloretinic, deoarece acesta micsoreaza actiunea diuretica a frunzelor de mesteacan. Dupa 6 ore, se strecoara si se bea lichidul diuretica a frunzelor de mesteacan. Dupa 6 ore, se strecoara si se bea lichidul in doua reprize, la un interval de 4 ore. Extern, baile cu frunze de mesteacan in doua reprize, la un interval de 4 ore. Extern, baile cu frunze de mesteacan intaresc radacina parului si influenteza in bine iritatiile parului.intaresc radacina parului si influenteza in bine iritatiile parului.Cercetarile mai noi arata ca spre deosebire de frunze si muguri, seva de Cercetarile mai noi arata ca spre deosebire de frunze si muguri, seva de mesteacan nu are actiune diuretica. Mugurii, datorita uleiului volatil pe care-l mesteacan nu are actiune diuretica. Mugurii, datorita uleiului volatil pe care-l contin, au proprietati antibiotice. contin, au proprietati antibiotice. Frunzele de mesteacan intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si diuretic.Frunzele de mesteacan intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si diuretic.

MustarMustar• Mustar - seminte globuloase cu diametrul de cca. 2 mm, albe - Mustar - seminte globuloase cu diametrul de cca. 2 mm, albe -

galbui, cu suprafata punctata sau cu ingrosari neregulate, galbui, cu suprafata punctata sau cu ingrosari neregulate, acoperite cu un strat mucilaginos. Uscate, fara miros, gust iute, acoperite cu un strat mucilaginos. Uscate, fara miros, gust iute, intepator, caracteristic, prin zdrobire intre dinti.intepator, caracteristic, prin zdrobire intre dinti.

• Compozitia chimica: ulei gras (cca 30%), mucilagii (cca 20%), Compozitia chimica: ulei gras (cca 30%), mucilagii (cca 20%), substante de natura proteica (cca 25%), substante minerale, substante de natura proteica (cca 25%), substante minerale, sinalbozid si mirozinaza. sinalbozid si mirozinaza.

• Principiul activ sinalbozidul similar sinigrozidului (din mustar Principiul activ sinalbozidul similar sinigrozidului (din mustar negru) se comporta la fel ca acesta: sub actiunea fermentului negru) se comporta la fel ca acesta: sub actiunea fermentului (mirozinazei) se dedubleaza in mediu apos in glucoza, sulfat acid (mirozinazei) se dedubleaza in mediu apos in glucoza, sulfat acid si izotiocianat de p-hidroxibenzil care insa nu este volatil ca si izotiocianat de p-hidroxibenzil care insa nu este volatil ca izotiocianatul de alil.izotiocianatul de alil.

• Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice:Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice:• Datorita prezentei mucilagiilor in cantitati apreciabile, semintele Datorita prezentei mucilagiilor in cantitati apreciabile, semintele

intregi de mustar alb pot fi utilizate ca laxativ, de altfel singura intregi de mustar alb pot fi utilizate ca laxativ, de altfel singura utilizare terapeutica. In schimb este mult folosit in alimentatie in utilizare terapeutica. In schimb este mult folosit in alimentatie in scopuri condimentare. Semintele de mustar alb constituie totodata scopuri condimentare. Semintele de mustar alb constituie totodata o sursa de ulei vegetal.o sursa de ulei vegetal.

NalbaNalba• Nalba mare prefera solurile umede şi creşte în câmpie, fâneţe, pe lingă apele Nalba mare prefera solurile umede şi creşte în câmpie, fâneţe, pe lingă apele

curgătoare şi bălţi. Mai poate fi văzută pe ziduri vechi, pe lângă drumuri şi pe curgătoare şi bălţi. Mai poate fi văzută pe ziduri vechi, pe lângă drumuri şi pe terenurile părăsite sau şi în vecinătatea celor locuite de om. terenurile părăsite sau şi în vecinătatea celor locuite de om.

• Este utilizată şi la colorarea oţetului aromatic, vinurilor, siropurilor.Este utilizată şi la colorarea oţetului aromatic, vinurilor, siropurilor.

De la această plantă se utilizează în scopuri curative frunzele, florile, rădăcinile care De la această plantă se utilizează în scopuri curative frunzele, florile, rădăcinile care se recoltează respectiv în lunile iunie-august, iulie-septembrie, martie-mai până în se recoltează respectiv în lunile iunie-august, iulie-septembrie, martie-mai până în noiembrie.noiembrie.

• Florile, frunzele şi tijele se culeg până la uscarea lor, adică până în septembrie, Florile, frunzele şi tijele se culeg până la uscarea lor, adică până în septembrie, deoarece prin uscare mucilagiul se pierde şi este mai bine să se utilizeze nalba cât deoarece prin uscare mucilagiul se pierde şi este mai bine să se utilizeze nalba cât mai proaspăt culeasă.mai proaspăt culeasă.

• Uz extern: Uz extern: laringite, traheite, spălături vaginale, ten uscat, furunculoză, fond antiinflamator, laringite, traheite, spălături vaginale, ten uscat, furunculoză, fond antiinflamator, amigdalite, leucoree, hemoroizi.amigdalite, leucoree, hemoroizi.

• Uz intern:Uz intern:tuse, bronşită, laringită, traheită, boli ale rinichilor (nefrite, pielite, uretrite), tuse, bronşită, laringită, traheită, boli ale rinichilor (nefrite, pielite, uretrite), afecţiuni digestive.afecţiuni digestive.

• Reţete: Reţete: macerarea la rece macerarea la rece o lingură de rădăcina la 250ml apă la temperatura camerei, timp de 30 minute, o lingură de rădăcina la 250ml apă la temperatura camerei, timp de 30 minute, după strecurare se adaugă puţin bicarbonat de sodiu, pentru a nu se produce iritaţii după strecurare se adaugă puţin bicarbonat de sodiu, pentru a nu se produce iritaţii gastrice. Lichidul obţinut se bea în 3-4 reprize pe zi. gastrice. Lichidul obţinut se bea în 3-4 reprize pe zi. Infuzie: Infuzie: 2 linguri de frunze în 250ml apă clocotită, care se utilizează sub forma de 2 linguri de frunze în 250ml apă clocotită, care se utilizează sub forma de cataplasme în furunculoză.cataplasme în furunculoză.

NemtisorNemtisor• Nemtisor de camp este intalnit ca buruiana practic in toate Nemtisor de camp este intalnit ca buruiana practic in toate

regiunile tarii, fiind o planta nepretentioasa la umeditate. regiunile tarii, fiind o planta nepretentioasa la umeditate. Pentru dezvoltare normală necesită multă lumină şi de Pentru dezvoltare normală necesită multă lumină şi de aceea nu poate fi vazută în locurile umbrite şi în păduri.aceea nu poate fi vazută în locurile umbrite şi în păduri.

• Preferă câmpiile şi creşte în culturile de grâu, cartofi, Preferă câmpiile şi creşte în culturile de grâu, cartofi, creşte şi în zonele stâncoase şi pe solurile nisipoase. creşte şi în zonele stâncoase şi pe solurile nisipoase.

Pentru prepararea infuziilor se utilizează florile care trebuie Pentru prepararea infuziilor se utilizează florile care trebuie colectate din luna iulie până-n august.colectate din luna iulie până-n august.

• Uz intern: Uz intern: gută, astm bronşic, afecţiuni renale, tensiune, combaterea gută, astm bronşic, afecţiuni renale, tensiune, combaterea sterilităţii.sterilităţii.

PapadiaPapadia• Papadia frunzele, care se recolteaza primavara (mai-august). Papadia frunzele, care se recolteaza primavara (mai-august).

Primavara au cantitatea cea mai mare de principii active: tijele (se Primavara au cantitatea cea mai mare de principii active: tijele (se recolteaza in timpul infloririi), radacinile se recolteaza primavara recolteaza in timpul infloririi), radacinile se recolteaza primavara devreme (martie-mai) sau toamna (septembrie-noiembrie), intreaga devreme (martie-mai) sau toamna (septembrie-noiembrie), intreaga planta impreuna cu radacinile, fara flori si fara fructificatii, se planta impreuna cu radacinile, fara flori si fara fructificatii, se recolteaza primavara inainte sau in timpul formarii bobocilor florali, in recolteaza primavara inainte sau in timpul formarii bobocilor florali, in lunile aprilie-septembrie. In aceasta perioada, adica primavara inainte lunile aprilie-septembrie. In aceasta perioada, adica primavara inainte de inflorire, planta are cea mai mare cantitate de latex. de inflorire, planta are cea mai mare cantitate de latex.

• Radacinile recoltate se curata de pamant si se despica in lungime.Radacinile recoltate se curata de pamant si se despica in lungime.• Uscarea se face la umbra in incaperi incalzite sau la soare, intinse in Uscarea se face la umbra in incaperi incalzite sau la soare, intinse in

straturi subtiri. Se pot pastra si proaspete, in pivnite, in nisip. straturi subtiri. Se pot pastra si proaspete, in pivnite, in nisip. • Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de

insecte, de aceea ele se vor conserva la loc uscat. Cercetarile de insecte, de aceea ele se vor conserva la loc uscat. Cercetarile de laborator arata ca in lunile iulie-august radacinile contin cantitati laborator arata ca in lunile iulie-august radacinile contin cantitati ridicate de principiu amar (taraxacina), atingand maximum in luna ridicate de principiu amar (taraxacina), atingand maximum in luna noiembrie. In luna august, radacinile au cca 40% inulina, un alt noiembrie. In luna august, radacinile au cca 40% inulina, un alt principiu activ de baza.principiu activ de baza.

• Primavara, aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. Primavara, aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. In schimb, radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. In schimb, radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. Radacinile recoltate se lasa 2-3 zile la soare pentru a se vesteji si Radacinile recoltate se lasa 2-3 zile la soare pentru a se vesteji si cicatriza ranile provocate in urma taierii coletului si a radacinilor cicatriza ranile provocate in urma taierii coletului si a radacinilor subtiri. Pe cat este posibil, radacinile nu se vor scurta, deoarece, prin subtiri. Pe cat este posibil, radacinile nu se vor scurta, deoarece, prin taiere, latexul se scurge, diminuand valoarea terapeutica a produsului.taiere, latexul se scurge, diminuand valoarea terapeutica a produsului.

• Principii active: Principiu amar- taraxacina-, pectine, Principii active: Principiu amar- taraxacina-, pectine, vitamina B, C, steroli. Radacinile: Alcooli triterpenici, vitamina B, C, steroli. Radacinile: Alcooli triterpenici, fitosteroli, vitamine B1, C si D, inulina, tanin, rezine, colina, fitosteroli, vitamine B1, C si D, inulina, tanin, rezine, colina, taraxacina, acid nicotic.taraxacina, acid nicotic.Acţiune farmaceutică: Colagog, coleretic, alcanilizant, Acţiune farmaceutică: Colagog, coleretic, alcanilizant, laxativ, diuretic, venotonic, astringent.laxativ, diuretic, venotonic, astringent.Indicii terapeutice: Gastrite hiperacide, dischinezii biliare cu Indicii terapeutice: Gastrite hiperacide, dischinezii biliare cu tulburari intestinale, obezitate, guta, reumatism, tulburari intestinale, obezitate, guta, reumatism, ateroscleroza, varice, ulcer varicos. Primavara este indicata ateroscleroza, varice, ulcer varicos. Primavara este indicata cura de tije prospete de papadie. Se face o cura de 14 zile, cura de tije prospete de papadie. Se face o cura de 14 zile, cu 6 tije pe zi. cu 6 tije pe zi.

•Capitulul floral se indeparteaza numai dupa Capitulul floral se indeparteaza numai dupa spalarea tijei. La inceput au un gust amar, apoi spalarea tijei. La inceput au un gust amar, apoi devin fragede si suculente. Cat timp planta este devin fragede si suculente. Cat timp planta este inflorita, diabeticilor li se recomanda sa manance inflorita, diabeticilor li se recomanda sa manance zilnic 10-15 tije florale. Cura ajuta la eliminarea zilnic 10-15 tije florale. Cura ajuta la eliminarea calculilor biliari, stimuland functia vezicii biliare.calculilor biliari, stimuland functia vezicii biliare.Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de radacina Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de radacina se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat 12 ore; dimineata se incalzeste pana la fierbere si 12 ore; dimineata se incalzeste pana la fierbere si se strecoara. Aceasta cantitate se bea cu se strecoara. Aceasta cantitate se bea cu inghitituri mici, rare, cu 30 de minute inainte de inghitituri mici, rare, cu 30 de minute inainte de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de dimineata. Salata: Se prepara din radacini si dimineata. Salata: Se prepara din radacini si frunze proaspete. Tijele: 6 tije florale se mananca frunze proaspete. Tijele: 6 tije florale se mananca zilnic timp de 2 saptamani.zilnic timp de 2 saptamani.

PaducelPaducel• Paducel – frunze variabile ca forma; lat-ovate sau rombic obovate; la baza ascutite sau Paducel – frunze variabile ca forma; lat-ovate sau rombic obovate; la baza ascutite sau

trunchiate, lungi de 3-5(7) cm, coriacee, pe fata lucioase, verzi, glabre, pe dos de culoare verde trunchiate, lungi de 3-5(7) cm, coriacee, pe fata lucioase, verzi, glabre, pe dos de culoare verde mai deschisa, penat lobate sau inegal sectate, cu 3-7 (9) lobi. Lobii care patrund mai mult de mai deschisa, penat lobate sau inegal sectate, cu 3-7 (9) lobi. Lobii care patrund mai mult de jumatatea laminei sunt numai spre varf neregulat simplu sau dublu serati (C. monogyna).jumatatea laminei sunt numai spre varf neregulat simplu sau dublu serati (C. monogyna).

• La C. oxyacantha frunzele sunt numai cu 3 (5) lobi care abia patrund pana la jumatatea La C. oxyacantha frunzele sunt numai cu 3 (5) lobi care abia patrund pana la jumatatea laminei.Flores Crataegi – flori cu peduncul de maximum 1 cm, cu sepale triunghiulare, rotunjite laminei.Flores Crataegi – flori cu peduncul de maximum 1 cm, cu sepale triunghiulare, rotunjite sau ascutite, glabre sau paroase la interior. Petalele rotunde, de 5-6 mm, de culoare alb-crem. sau ascutite, glabre sau paroase la interior. Petalele rotunde, de 5-6 mm, de culoare alb-crem.

• Au cca 20 stamine, cu un stil (foarte rar 2). Miros caracteristic, gust usor astringent.Au cca 20 stamine, cu un stil (foarte rar 2). Miros caracteristic, gust usor astringent.• Folium Crataegi cum flore – este format din buchetele de flori cu frunze la baza, cu o ramurica Folium Crataegi cum flore – este format din buchetele de flori cu frunze la baza, cu o ramurica

de maximum 1 cm. Miros caracteristic, gust amarui.de maximum 1 cm. Miros caracteristic, gust amarui.• In partile inflorite cu frunze se afla acidul crataegic care este de fapt un complex format din In partile inflorite cu frunze se afla acidul crataegic care este de fapt un complex format din

compusi triterpenici: acid crategolic, neotegolic si acantolic; acid ursolic si oleanolic; derivati de compusi triterpenici: acid crategolic, neotegolic si acantolic; acid ursolic si oleanolic; derivati de natura flavonoidica: hiperozidul, un ramnozid al vitexinei, leucoantocianidina, un natura flavonoidica: hiperozidul, un ramnozid al vitexinei, leucoantocianidina, un heptaoxiflavonbiozid cu actiune cardiotonica, cvercetina, acid clorogenic, acid cafeic, heptaoxiflavonbiozid cu actiune cardiotonica, cvercetina, acid clorogenic, acid cafeic, amigdalina, colina, sorbitol, vitamina C; amine: trimetilamina si amilamina; ulei volatil ce amigdalina, colina, sorbitol, vitamina C; amine: trimetilamina si amilamina; ulei volatil ce contine aldehida anisica; taninuri de natura catehica, pectine, saruri minerale etc.contine aldehida anisica; taninuri de natura catehica, pectine, saruri minerale etc.

• Utilizari terapeutice : La fel de complexe ca si compozitia chimica, produsele farmaceutice din Utilizari terapeutice : La fel de complexe ca si compozitia chimica, produsele farmaceutice din frunzele, florile si fructele de paducel actioneaza sinergic asupra aparatului cardiovascular si frunzele, florile si fructele de paducel actioneaza sinergic asupra aparatului cardiovascular si asupra sistemului nervos central. Astfel, efectele simpatolitice, hipotensive arteriale, asupra sistemului nervos central. Astfel, efectele simpatolitice, hipotensive arteriale, vasodilatatoare in special asupra coronarelor si actiunea sedativa asupra sistemului nervos vasodilatatoare in special asupra coronarelor si actiunea sedativa asupra sistemului nervos central a acestor specii au fost demonstrate de majoritatea cercetarilor prin experimentari pe central a acestor specii au fost demonstrate de majoritatea cercetarilor prin experimentari pe animale de laborator si au fost aplicate clinic cu bune rezultate. animale de laborator si au fost aplicate clinic cu bune rezultate.

• In doze terapeutice, extractele de paducel constituie unul dintre importantele medicamente de In doze terapeutice, extractele de paducel constituie unul dintre importantele medicamente de origine vegetala care dau bune rezultate in dereglarile cardio-vasculare. Se aplica pentru origine vegetala care dau bune rezultate in dereglarile cardio-vasculare. Se aplica pentru actiunea vasodilatatoare generala si specifica pentru coronare, ca sedativ in nevroze cardiace actiunea vasodilatatoare generala si specifica pentru coronare, ca sedativ in nevroze cardiace si ca hipotensiv usor. Da rezultate bune si in angina pectorala si este un apreciat sedativ si ca hipotensiv usor. Da rezultate bune si in angina pectorala si este un apreciat sedativ vegetal. Rezultate favorabile se obtin prin asocierea cu digitalicele. Frunzele cu flori intra in vegetal. Rezultate favorabile se obtin prin asocierea cu digitalicele. Frunzele cu flori intra in compozitia ceaiurilor antiastmatic si calmant impotriva tulburarilor cardiace, iar fructele in compozitia ceaiurilor antiastmatic si calmant impotriva tulburarilor cardiace, iar fructele in ceaiul calmant. Intra in produsul farmaceutic Pasinal. Preparatele de Crataegus sunt uneori ceaiul calmant. Intra in produsul farmaceutic Pasinal. Preparatele de Crataegus sunt uneori recomandate ca inlocuitor de valeriana.recomandate ca inlocuitor de valeriana.

PinPinulul• Mugurii de pin sunt ovoizi, cilindrici ascutiti la varf, lungi pana la 3 Mugurii de pin sunt ovoizi, cilindrici ascutiti la varf, lungi pana la 3

cm, grosi pana la 4 mm, cu un ax central verde pe care sunt dispuse cm, grosi pana la 4 mm, cu un ax central verde pe care sunt dispuse in spirala numeroase bractee brune, membranoase, lanceolate la in spirala numeroase bractee brune, membranoase, lanceolate la baza carora se gasesc mici expansiuni, purtand fiecare o pereche de baza carora se gasesc mici expansiuni, purtand fiecare o pereche de frunze aciculare, scurte, inconjurate de o teaca membranoasa.frunze aciculare, scurte, inconjurate de o teaca membranoasa.

• Componentul principal al mugurilor de pin este uleiul volatil format Componentul principal al mugurilor de pin este uleiul volatil format din pinen, limonen si silvestren, drept componenti predominanti din pinen, limonen si silvestren, drept componenti predominanti cantitativ. Mugurii ca si cetina de pin contin o cantitate apreciabila cantitativ. Mugurii ca si cetina de pin contin o cantitate apreciabila de acid ascorbic (pana la 300 mg %), alaturi de pinitol (metoxi-de acid ascorbic (pana la 300 mg %), alaturi de pinitol (metoxi-inozitol) si un principiu amar, pinipicrozida, care se gaseste in inozitol) si un principiu amar, pinipicrozida, care se gaseste in fractiunea rezinoasa.Utilizari terapeutice: Prin continutul lor, mugurii fractiunea rezinoasa.Utilizari terapeutice: Prin continutul lor, mugurii de pin constituie un modificator al secretiilor bronsice si totodata, un de pin constituie un modificator al secretiilor bronsice si totodata, un bun diuretic. Se administreaza sub forma de infuzie si sirop si se bun diuretic. Se administreaza sub forma de infuzie si sirop si se recomanda in tratamentul bronsitelor, pielitelor, cistitelor catarale recomanda in tratamentul bronsitelor, pielitelor, cistitelor catarale sau uretrite.Ca antiseptic al cailor urinare se caracterizeaza prin sau uretrite.Ca antiseptic al cailor urinare se caracterizeaza prin faptul ca dupa administrare, urina capata miros de violete. Bune faptul ca dupa administrare, urina capata miros de violete. Bune rezultate au dat mugurii de pin in tratamentul scorbutului ca si faina rezultate au dat mugurii de pin in tratamentul scorbutului ca si faina din cetina de pin, in general, prin continutul ridicat in acid ascorbic. din cetina de pin, in general, prin continutul ridicat in acid ascorbic.

• Se mai foloseste in compozitia inhalantelor, ca aromatizant, intra in Se mai foloseste in compozitia inhalantelor, ca aromatizant, intra in compozitia unor preparate antigripale si antireumatice; a figurat in compozitia unor preparate antigripale si antireumatice; a figurat in Farmacopeea Romana Ed. A VII-a ca inlocuitor al balsamului de Tolu Farmacopeea Romana Ed. A VII-a ca inlocuitor al balsamului de Tolu si face parte din compozitia Ceaiului antibronsitic nr. 2.si face parte din compozitia Ceaiului antibronsitic nr. 2.

Pufulita cu flori mici Pufulita cu flori mici • Pufulita cu flori mici – tulpină înaltă până la 1 m, cilindrică, cu peri Pufulita cu flori mici – tulpină înaltă până la 1 m, cilindrică, cu peri

patenţi, uneori amestecaţi cu peri glanduloşi, scurţi. Baza tulpinii patenţi, uneori amestecaţi cu peri glanduloşi, scurţi. Baza tulpinii are lăstari scurţi. Frunze îngust – lanceolate, mărunt şi ascuţit – are lăstari scurţi. Frunze îngust – lanceolate, mărunt şi ascuţit – dinţate, cele inferioare şi mijlocii opuse, rareori alterne sau dinţate, cele inferioare şi mijlocii opuse, rareori alterne sau verticilate câte trei. verticilate câte trei.

• • Flori mici, cu receptacul infundibuliform; caliciul din 4 sepale; Flori mici, cu receptacul infundibuliform; caliciul din 4 sepale;

corola din 4 petale cordiforme; androceul din 8 stamine, cele corola din 4 petale cordiforme; androceul din 8 stamine, cele episepale mai lungi; gineceul cu stigmat 4-lobat.episepale mai lungi; gineceul cu stigmat 4-lobat.

• Partea aeriană conţine un galotanin hidrolizabil, acizi terpenici Partea aeriană conţine un galotanin hidrolizabil, acizi terpenici pentaciclici, alcool cerilic, ß-sitosterol, poliholozide, pectine, pentaciclici, alcool cerilic, ß-sitosterol, poliholozide, pectine, substanţe flavonozidice, glicozide ale flavonolilor cvercetol, substanţe flavonozidice, glicozide ale flavonolilor cvercetol, kempferol şi mircetol, precum şi un număr de opt acizi graşi: kempferol şi mircetol, precum şi un număr de opt acizi graşi: palmitic, palmitoleic, stearic, oleic, arahidonic, arahidic, linoleic şi palmitic, palmitoleic, stearic, oleic, arahidonic, arahidic, linoleic şi linolenic.linolenic.

• Utilizari terapeutice: părţilor aeriene înflorite ale plantei i se Utilizari terapeutice: părţilor aeriene înflorite ale plantei i se atribuie proprietăţi depurative, astringente, regeneratoare.atribuie proprietăţi depurative, astringente, regeneratoare.

RoinitaRoinita• Roinita - frunzele recoltate in timpul infloririi. Ele sunt petiolate, Roinita - frunzele recoltate in timpul infloririi. Ele sunt petiolate,

ovoide. cu varful obtuz, usor cordiforme, la baza, dintate pe ovoide. cu varful obtuz, usor cordiforme, la baza, dintate pe margini, lungi de 5-8 cm, late de 4-5 cm, cu nervatiunea reticulat margini, lungi de 5-8 cm, late de 4-5 cm, cu nervatiunea reticulat proeminenta pe suprafata inferioara, de culoare verde mai inchisa proeminenta pe suprafata inferioara, de culoare verde mai inchisa pe suprafata superioara, acoperite cu peri albi si scurti si mai pe suprafata superioara, acoperite cu peri albi si scurti si mai deschis la culoare pe suprafata inferioara. deschis la culoare pe suprafata inferioara.

• Au miros si gust aromat, placut, de lamaie. La cerere sau pentru Au miros si gust aromat, placut, de lamaie. La cerere sau pentru obtinerea uleiului volatil se poate utiliza ca materie prima si partea obtinerea uleiului volatil se poate utiliza ca materie prima si partea aeriana recoltata la inceputul infloririi: Herba Melissae, cu aspectul aeriana recoltata la inceputul infloririi: Herba Melissae, cu aspectul descris la caracterele de recunoastere ale plantei.descris la caracterele de recunoastere ale plantei.

• Contine 0,05-0,30% ulei volatil format din citral, citronelol, Contine 0,05-0,30% ulei volatil format din citral, citronelol, citronelal, geraniol, linalol, tanin, acid cafeic - un principiu amar citronelal, geraniol, linalol, tanin, acid cafeic - un principiu amar cristalizat, acid ursolic si oleanolic, stachioza etc.cristalizat, acid ursolic si oleanolic, stachioza etc.

• Utilizari terapeutice: Datorita componentelor din uleiul volatil are Utilizari terapeutice: Datorita componentelor din uleiul volatil are actiune antispastica si sedativa. Datorita principiul amar si acidului actiune antispastica si sedativa. Datorita principiul amar si acidului cafeic are actiune coleretica, carminativa, stomahica. cafeic are actiune coleretica, carminativa, stomahica.

• Se utilizeaza in tulburari digestive postprandiale in special la copii, Se utilizeaza in tulburari digestive postprandiale in special la copii, in spasme, colici si nevroze intestinale si stomacale, in dischinezii in spasme, colici si nevroze intestinale si stomacale, in dischinezii biliare si in colite cronice.biliare si in colite cronice.

SalcamulSalcamul• Salcamul arbore originar din America de Nord, inalt pana la 25 m, Salcamul arbore originar din America de Nord, inalt pana la 25 m,

cu frunze lungi de 20-30 cm, avand 9-21 foliole dispuse cu frunze lungi de 20-30 cm, avand 9-21 foliole dispuse imparipenat, glabre, la baza petiolul fiind insotit de doi ghimpi imparipenat, glabre, la baza petiolul fiind insotit de doi ghimpi puternici, brun-roscati, proveniti din modificarea stipelor. puternici, brun-roscati, proveniti din modificarea stipelor.

• Inflorescenta este in forma de strugure (racem), la inceput Inflorescenta este in forma de strugure (racem), la inceput dreapta, dupa inflorire aplecata in jos. dreapta, dupa inflorire aplecata in jos.

• Floarea este formata dintr-un caliciu cu 5 dinti, 5 petale care Floarea este formata dintr-un caliciu cu 5 dinti, 5 petale care inconjoara 10 stamine libere. inconjoara 10 stamine libere.

• Ovarul este superior. Fructul este o pastaie turtita, de culoare Ovarul este superior. Fructul este o pastaie turtita, de culoare brun-roscat. Salcamul infloreste in lunile mai-iunie. Creste pe tot brun-roscat. Salcamul infloreste in lunile mai-iunie. Creste pe tot cuprinsul tarii.cuprinsul tarii.

• Se culeg florile de pe axul principal al inflorescentei. Florile se Se culeg florile de pe axul principal al inflorescentei. Florile se intind in straturi subtiri in incaperi bine aerisite. Pe cale artificiala intind in straturi subtiri in incaperi bine aerisite. Pe cale artificiala se pot usca la o temperatura de 35-40 grade C. Din 6-8 kg flori se pot usca la o temperatura de 35-40 grade C. Din 6-8 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs finit.proaspete se obtine 1 kg produs finit.Sub forma de ceai in hiperaciditate si diferite afectiuni ale Sub forma de ceai in hiperaciditate si diferite afectiuni ale stomacului. Intern: hipoacidificant gastric, antispastic.stomacului. Intern: hipoacidificant gastric, antispastic.

SalciaSalcia• Salcia, arbori sau arbusti care au ramurile netede si flexibile, cu Salcia, arbori sau arbusti care au ramurile netede si flexibile, cu

frunze asezate altern, cu flori dispuse in amenti (matisori). Se frunze asezate altern, cu flori dispuse in amenti (matisori). Se deosebesc: rachita-alba sau salcia-alburie (Salix alba), rachita-deosebesc: rachita-alba sau salcia-alburie (Salix alba), rachita-rosie (Salix purpurea), rachita sau salcia-frageda (Salix fragilis). rosie (Salix purpurea), rachita sau salcia-frageda (Salix fragilis).

• Infloreste in lunile aprilie-mai (salix alba) si in lunile martie-aprilie, Infloreste in lunile aprilie-mai (salix alba) si in lunile martie-aprilie, celelalte doua specii.celelalte doua specii.De la cele trei specii se recolteaza coaja de pa ramurile tinere, De la cele trei specii se recolteaza coaja de pa ramurile tinere, primavara, cand seva incepe sa circule. primavara, cand seva incepe sa circule.

• Coaja de salcie se usuca la soare sau in incaperi cu o circulatie Coaja de salcie se usuca la soare sau in incaperi cu o circulatie buna a aerului. Se poate usca si in camere incalzite la o buna a aerului. Se poate usca si in camere incalzite la o temperatura de cel mult 60 grade C. Din 2-3 kg coaja proaspata, temperatura de cel mult 60 grade C. Din 2-3 kg coaja proaspata, se obtine 1 kg produs uscat.se obtine 1 kg produs uscat.

• Are proprietatea de a scadea febra si a calma durerile reumatice.Are proprietatea de a scadea febra si a calma durerile reumatice.Intern: astringent, antitermic, analgetic reumatismal, sedativ, Intern: astringent, antitermic, analgetic reumatismal, sedativ, vasodilatator cutanant, sudorific.vasodilatator cutanant, sudorific.Extern: cicatrizant, hemostatic.Extern: cicatrizant, hemostatic.

Scaiul vanatScaiul vanat• Scaiul vanat este o planta perena, cu o tulpina inalta de 30-Scaiul vanat este o planta perena, cu o tulpina inalta de 30-

60 cm, cu ramuri de culoare albastra, terminate cu 60 cm, cu ramuri de culoare albastra, terminate cu inflorescente globuloase, verzi la inceput, albastre in inflorescente globuloase, verzi la inceput, albastre in momentul infloririi si brune dupa ce florile s-au trecut. momentul infloririi si brune dupa ce florile s-au trecut. Inflorescenta este inconjurata de bractee spinoase. Inflorescenta este inconjurata de bractee spinoase.

• Frunzele sunt tari la pipait, dintate pe margini si tepoase. Frunzele sunt tari la pipait, dintate pe margini si tepoase. Infloreste in lunile iulie-august. Infloreste in lunile iulie-august.

• Creste prin fanete umede, pasuni si la marginea drumurilor.Creste prin fanete umede, pasuni si la marginea drumurilor.• Planta se culege in momentul infloririi, cand capata o Planta se culege in momentul infloririi, cand capata o

frumoasa culoare albastra.frumoasa culoare albastra.• Uscarea se face cu usurinta, planta continand putina apa. Uscarea se face cu usurinta, planta continand putina apa. • In timpul uscarii se va feri de lumina puternica. Din cca. 3 In timpul uscarii se va feri de lumina puternica. Din cca. 3

kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Se kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Se foloseste in calmarea tusei. Intern: expectorant, antispastic foloseste in calmarea tusei. Intern: expectorant, antispastic bronsic.bronsic.

SSalviealvie• SSalvie – frunze alungit oval sau lanceolate, mai rar eliptice, lungi de 2-8 cm si late alvie – frunze alungit oval sau lanceolate, mai rar eliptice, lungi de 2-8 cm si late

de 0,5-3 cm, cu baza rotunjita sau cuneata, mai rar usor arcuiti sau rotunjiti. de 0,5-3 cm, cu baza rotunjita sau cuneata, mai rar usor arcuiti sau rotunjiti. Marginea limbului este fin dintata, uneori aproape intreaga. Frunzele bazale si Marginea limbului este fin dintata, uneori aproape intreaga. Frunzele bazale si mijlocii sunt petiolate, iar cele superioare sesile, reticulat si penat nervata. Pe mijlocii sunt petiolate, iar cele superioare sesile, reticulat si penat nervata. Pe partea inferioara si pe partile proeminente ale partii superioare frunzele sunt des partea inferioara si pe partile proeminente ale partii superioare frunzele sunt des albicios – paroase cu peri pluricelulari, fini, ce le confera un aspect general verde – albicios – paroase cu peri pluricelulari, fini, ce le confera un aspect general verde – argintiu.argintiu.Mirosul este caracteristic, gustul aromatic – amar.Mirosul este caracteristic, gustul aromatic – amar.Partile aeriene ale plantei contin 0,20 - 0,60% ulei volatil, iar frunzele recoltate la Partile aeriene ale plantei contin 0,20 - 0,60% ulei volatil, iar frunzele recoltate la inceputul infloririi 1 – 2%. Uleiul volatil este format din tuiona sau salvinol sau inceputul infloririi 1 – 2%. Uleiul volatil este format din tuiona sau salvinol sau absintol, a si b - pinen, acetat de linalil, camfor, borneol, acetat de bornil, cineol, absintol, a si b - pinen, acetat de linalil, camfor, borneol, acetat de bornil, cineol, sescviterpene diferite, etc. sescviterpene diferite, etc.

• Frunzele mai contin tanin, acid ursolic, acid oleanolic, un principiu amar – Frunzele mai contin tanin, acid ursolic, acid oleanolic, un principiu amar – picrosalvina, sitosteroli, acizii : fumaric, clorogenic, nicotinic, cafeic, etc ; picrosalvina, sitosteroli, acizii : fumaric, clorogenic, nicotinic, cafeic, etc ; saponozide, rezine si oleorezine, substante estrogene, vitamina B1 si C, azotat de saponozide, rezine si oleorezine, substante estrogene, vitamina B1 si C, azotat de potasiu, etc.potasiu, etc.

• Utilizari terapeutice: Datorita compozitiei chimice complexe a uleiului volatil si a Utilizari terapeutice: Datorita compozitiei chimice complexe a uleiului volatil si a celorlalte principii active din frunzele, extractele din aceasta planta medicinala au celorlalte principii active din frunzele, extractele din aceasta planta medicinala au proprietati coleretice, carminatve, estrogene, antiseptice si usor astringente. Se proprietati coleretice, carminatve, estrogene, antiseptice si usor astringente. Se utilizeaza ca eupeptic – amar, stimulent in dispepsii si atonii gastro-intestinale, utilizeaza ca eupeptic – amar, stimulent in dispepsii si atonii gastro-intestinale, colagog si disfunctii ovariene. colagog si disfunctii ovariene.

• Extractele din aceasta specie au actiune antisudorifica pronuntata ( scad secretiile Extractele din aceasta specie au actiune antisudorifica pronuntata ( scad secretiile activate de pilocarpina ). Au efect usor hipotermizante. Uleiul volatil ca atare este activate de pilocarpina ). Au efect usor hipotermizante. Uleiul volatil ca atare este foarte toxic. Frunzele intra in compozitia ceaiului antiastmatic, ceaiului pentru foarte toxic. Frunzele intra in compozitia ceaiului antiastmatic, ceaiului pentru gargara si in tigarile antiastmatice.gargara si in tigarile antiastmatice.

SmochinSmochin• Smochin este o planta de origine mediteraneana. Era foarte raspandit in Antichitate in Grecia, la Smochin este o planta de origine mediteraneana. Era foarte raspandit in Antichitate in Grecia, la

Roma, in nordul Africii (Cartagina) unde fructele lui erau foarte apreciate si erau socotite ca au o Roma, in nordul Africii (Cartagina) unde fructele lui erau foarte apreciate si erau socotite ca au o actiune favorabila asupra organismului din cauza virtutilor sale intaritoare si igienice. Grecii si actiune favorabila asupra organismului din cauza virtutilor sale intaritoare si igienice. Grecii si romanii aveau o consideratie deosebita pentru acest fruct. romanii aveau o consideratie deosebita pentru acest fruct.

• Se povesteste ca, prin contemporanii sai, Caton aprecia atat de mult acest fruct incat era supranumit Se povesteste ca, prin contemporanii sai, Caton aprecia atat de mult acest fruct incat era supranumit philo suxo (iubitorul de smochine). Socotita ca extrem de hranitoare si de intaritoare (intr-adevar, philo suxo (iubitorul de smochine). Socotita ca extrem de hranitoare si de intaritoare (intr-adevar, datorita mai ales bogatiei sale in zahar) smochina era consumata de toti cei care aveau de facut datorita mai ales bogatiei sale in zahar) smochina era consumata de toti cei care aveau de facut eforturi mari fizice; atletii consumau multe smochine atunci cand faceau antrenament fizic intens si eforturi mari fizice; atletii consumau multe smochine atunci cand faceau antrenament fizic intens si mai ales in timpul concursurilor. Printre muncitori, mai ales la tara, smochinele formau o parte mai ales in timpul concursurilor. Printre muncitori, mai ales la tara, smochinele formau o parte importanta a alimentatiei. Galien povesteste ca, multumita consumarii lor, paznicii viilor care in importanta a alimentatiei. Galien povesteste ca, multumita consumarii lor, paznicii viilor care in perioada culesului se hraneau numai cu paine, struguri si smochine se simteau foarte bine in urma perioada culesului se hraneau numai cu paine, struguri si smochine se simteau foarte bine in urma acestei alimentatii fiindca se ingrasau simtitor.Proprietatile nutritive ale smochinelor.  In timpul acestei alimentatii fiindca se ingrasau simtitor.Proprietatile nutritive ale smochinelor.  In timpul Renasterii smochinele erau des recomandate datorita proprietatilor lor nutritive de netagaduit si a Renasterii smochinele erau des recomandate datorita proprietatilor lor nutritive de netagaduit si a virtutilor lor laxative. Compozitia smochinelor este cu totul diferita, dupa cum este vorba despre virtutilor lor laxative. Compozitia smochinelor este cu totul diferita, dupa cum este vorba despre smochine proaspete sau uscate: - smochine proaspete: apa 84,8%, materii azotate 0,79%, celuloza smochine proaspete sau uscate: - smochine proaspete: apa 84,8%, materii azotate 0,79%, celuloza 1,23% si materii extractive 12,15 (dintre care 3,7 zahar); - smochine uscate: materii azotate 5,20%, 1,23% si materii extractive 12,15 (dintre care 3,7 zahar); - smochine uscate: materii azotate 5,20%, materii grase 2,10, materii extractive 79,94 (din care 48,4 zahar), celuloza 8,06 si cenusa 4,70. materii grase 2,10, materii extractive 79,94 (din care 48,4 zahar), celuloza 8,06 si cenusa 4,70.

• Un cercetator contemporan a gasit in toate partile smochinului un latex capabil sa digere fibrina si Un cercetator contemporan a gasit in toate partile smochinului un latex capabil sa digere fibrina si datorita acestei afectiuni el a fost comparat cu sucul pancreatic. Acest latex cuprinde o amilaza care datorita acestei afectiuni el a fost comparat cu sucul pancreatic. Acest latex cuprinde o amilaza care lucreaza asupra amidonului si o proteza care ataca mai ales laptele fiert. Este interesant de amintit lucreaza asupra amidonului si o proteza care ataca mai ales laptele fiert. Este interesant de amintit ca grecii din antichitate intrebuintau latex-ul smochinului la prepararea branzeturilor.ca grecii din antichitate intrebuintau latex-ul smochinului la prepararea branzeturilor.

Smochinele nu au contraindicatii. Smochina proaspata are un miros duceag, o aroma delicata si Smochinele nu au contraindicatii. Smochina proaspata are un miros duceag, o aroma delicata si patrunzatoare, se topeste in gura si lasa o minunata senzatie de prospetime, cu un parfum subtil, patrunzatoare, se topeste in gura si lasa o minunata senzatie de prospetime, cu un parfum subtil, nedefinit. Din pacate la cea mai neinsemnata lovire, coaja ei extrem de subtire crapa, carnea se nedefinit. Din pacate la cea mai neinsemnata lovire, coaja ei extrem de subtire crapa, carnea se vestejeste, fermenteaza si capata un gust de putreziciune. Semintele pe care le cuprind dau vestejeste, fermenteaza si capata un gust de putreziciune. Semintele pe care le cuprind dau smochinelor proprietati laxative, care sunt cunoscute din totdeauna si sunt apreciate de foarte multe smochinelor proprietati laxative, care sunt cunoscute din totdeauna si sunt apreciate de foarte multe persoane cu intestinul lenes.persoane cu intestinul lenes.

• Uscate, smochinele sunt si mai hranitoare pentru ca substantele pe care le cuprind se gasesc in Uscate, smochinele sunt si mai hranitoare pentru ca substantele pe care le cuprind se gasesc in proportii mai ridicate (100 grame de smochine uscate produc 250 calorii). Decoctia de smochine da proportii mai ridicate (100 grame de smochine uscate produc 250 calorii). Decoctia de smochine da un lichid care poate sluji drept gargara in angine. Intrebuintarea sa a fost recomandata, de un lichid care poate sluji drept gargara in angine. Intrebuintarea sa a fost recomandata, de asemenea, contra abceselor gingiilor; in acest scop se aplica o jumatate de smochina pe regiunea asemenea, contra abceselor gingiilor; in acest scop se aplica o jumatate de smochina pe regiunea umflata. umflata.

• Smochinele nu au contraindicatii. Cand sunt culese prea devreme pot sa provoace unele iritatii pe Smochinele nu au contraindicatii. Cand sunt culese prea devreme pot sa provoace unele iritatii pe mucoasele gurii si tubului digestiv (diaree) si, la persoanele predispuse, pot provoca reactii cutanate mucoasele gurii si tubului digestiv (diaree) si, la persoanele predispuse, pot provoca reactii cutanate (acnee, eczema etc.). Singura contraindicatie in cazul smochinelor uscate este pentru diabetici care (acnee, eczema etc.). Singura contraindicatie in cazul smochinelor uscate este pentru diabetici care digera perfect smochinele proaspete, dar nu le suporta intotdeauna bine uscate.digera perfect smochinele proaspete, dar nu le suporta intotdeauna bine uscate.

SplinutaSplinuta• Splinuta, florile se pot aduna din iulie pina in octombrie. Se utilizeaza in bolile si Splinuta, florile se pot aduna din iulie pina in octombrie. Se utilizeaza in bolile si

hemoragiile intestinale. Splinuta este apreciata insa cu predilectie ca planta de leac hemoragiile intestinale. Splinuta este apreciata insa cu predilectie ca planta de leac impotriva bolilor renale. Florile si frunzele creeaza o senzatie racoritoare si intrucit impotriva bolilor renale. Florile si frunzele creeaza o senzatie racoritoare si intrucit planta deshidrateaza, ea este recomandata in afectiunile renale si vezicale. planta deshidrateaza, ea este recomandata in afectiunile renale si vezicale.

• Marele medic naturist, preotul Kunzle, istoriseste in scrierile sale despre un barbat Marele medic naturist, preotul Kunzle, istoriseste in scrierile sale despre un barbat de 45 de ani care suferea de o boala grea de rinichi ce se tot agrava. In cele din de 45 de ani care suferea de o boala grea de rinichi ce se tot agrava. In cele din urma a trebuit sa-i fie scos un rinichi. Si celalalt rinichi avea puroi si nu mai putea urma a trebuit sa-i fie scos un rinichi. Si celalalt rinichi avea puroi si nu mai putea functiona normal. Atunci omul s-a pus pe o cura cu splinuta. A amestecat splinuta, functiona normal. Atunci omul s-a pus pe o cura cu splinuta. A amestecat splinuta, dragaica (sinziene) si urzica-moarta-galbena in parti egale, si-a pregatit din ele un dragaica (sinziene) si urzica-moarta-galbena in parti egale, si-a pregatit din ele un ceai si a baut 3-4 cesti in timpul zilei, in inghitituri mici, drept care boala i-a trecut ceai si a baut 3-4 cesti in timpul zilei, in inghitituri mici, drept care boala i-a trecut complet, dupa cum singur a declarat, on 14 zile. complet, dupa cum singur a declarat, on 14 zile.

•Splinuta are efect impreuna cu dragaica si Splinuta are efect impreuna cu dragaica si urzica-moarta-galbena sau alba chiar si in urzica-moarta-galbena sau alba chiar si in scleroza renalal, in irigarea renala si la scleroza renalal, in irigarea renala si la racordarea la rinichiul artificial, in toate cete trei racordarea la rinichiul artificial, in toate cete trei cazuri am putut obtine succese prin tratamentut cazuri am putut obtine succese prin tratamentut fitoterapeutic indicat. Astfel, un barbat in virsta fitoterapeutic indicat. Astfel, un barbat in virsta de 52 de ani, considerat de doctor a avea de 52 de ani, considerat de doctor a avea scleroza renala incurabila si pensionat de boala, scleroza renala incurabila si pensionat de boala, a venit grifind si asudind la mine, dupa ce a a venit grifind si asudind la mine, dupa ce a urcat scara pina la etajul intii si s-a trintit - urcat scara pina la etajul intii si s-a trintit - rasuflind din greu - intr-un fotoliu.rasuflind din greu - intr-un fotoliu.

• Dupa numai o saptamina in care a baut zilnic cite 3 cesti din amestecul de Dupa numai o saptamina in care a baut zilnic cite 3 cesti din amestecul de ceaiuri mentionat, i-a mers deja vizibil mai bine. Folosea insa toate plantele ceaiuri mentionat, i-a mers deja vizibil mai bine. Folosea insa toate plantele proaspete, din natura. Dupa a treia saptamina nu-l mai supara nimic.proaspete, din natura. Dupa a treia saptamina nu-l mai supara nimic.Toate incordarile nervoase de pe urma diverselor stari sufletesti ale omului Toate incordarile nervoase de pe urma diverselor stari sufletesti ale omului se descarca prin rinichi. De aceea, dupa un soc de ordin afectiv, fie se descarca prin rinichi. De aceea, dupa un soc de ordin afectiv, fie moartea subita a cuiva apropiat si drag, fie orice alta nenorocire, se stie ca moartea subita a cuiva apropiat si drag, fie orice alta nenorocire, se stie ca rinichiul este eel care sufera mai mult. rinichiul este eel care sufera mai mult.

• Splinuta se dovedeste a fi o planta medicinala care influenteaza cit se Splinuta se dovedeste a fi o planta medicinala care influenteaza cit se poate de pozitiv viata afectiva. Ca atare, ceaiul de splinuta ar trebui poate de pozitiv viata afectiva. Ca atare, ceaiul de splinuta ar trebui consumat neaparat in cazul unor deceptii si al altor stari sufletesti consumat neaparat in cazul unor deceptii si al altor stari sufletesti stresante. Ingerul pazitor al plantelor medicinale se gaseste in imediata stresante. Ingerul pazitor al plantelor medicinale se gaseste in imediata apropiere a splinutei. apropiere a splinutei.

• Simtim efectul ei de echilibrare in stari emotionale grele, asemenea unei Simtim efectul ei de echilibrare in stari emotionale grele, asemenea unei miini care mingiie, consoleaza si calmeaza. Deja privelistea splinutei in miini care mingiie, consoleaza si calmeaza. Deja privelistea splinutei in mijlocul naturii actioneaza asupra noastra linistitor. Ar trebui sa fim mijlocul naturii actioneaza asupra noastra linistitor. Ar trebui sa fim recunoscatori ca stim in apropierea noastra o planta care aduce atita recunoscatori ca stim in apropierea noastra o planta care aduce atita mingiiere.mingiiere.

• Ceaiul: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de splinuta cu 1/4 litru de apa si se Ceaiul: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de splinuta cu 1/4 litru de apa si se lasa sa stea putin.lasa sa stea putin.

SulfinaSulfina• Sulfina, numita si iarba-de-piatra, molotru-galben, sul-cina, trifoi-mare, Sulfina, numita si iarba-de-piatra, molotru-galben, sul-cina, trifoi-mare,

creste in locuri uscate, pe soluri aride, pietroase. Altitudinal creste din creste in locuri uscate, pe soluri aride, pietroase. Altitudinal creste din campie pana la 1300-1500 m. Florile de sulfina si levantica se pun intre campie pana la 1300-1500 m. Florile de sulfina si levantica se pun intre haine si rufe pentru a le transmite un miros placut si a alunga moliile.haine si rufe pentru a le transmite un miros placut si a alunga moliile.

• Sulfina intra in compozitia tigarilor antiamatice si aroma-tizantului pentru Sulfina intra in compozitia tigarilor antiamatice si aroma-tizantului pentru bai. In industrie se foloseste pentru aromati-zarea tutunului.bai. In industrie se foloseste pentru aromati-zarea tutunului.Contine glucoza si acid cumaric, cumarina, care imprima mirosul specific Contine glucoza si acid cumaric, cumarina, care imprima mirosul specific plantei uscate, melilotina, derivati ai acidului cumaric, taninuri, rezine, plantei uscate, melilotina, derivati ai acidului cumaric, taninuri, rezine, saruri minerale.saruri minerale.Utilizare. Intern: vasodilatator periferic, mareste perme abilitatea Utilizare. Intern: vasodilatator periferic, mareste perme abilitatea vasculara, regenereaza celula hepatica, scade tensi unea arteriala; vasculara, regenereaza celula hepatica, scade tensi unea arteriala; astringent si aromatizant.astringent si aromatizant.Intern: in astm bronsic, bronsite, hepatita cronica, afecti uni renale. Se Intern: in astm bronsic, bronsite, hepatita cronica, afecti uni renale. Se utilizeaza ca expectorant si emolient in tulburari gastro-intestinale si in utilizeaza ca expectorant si emolient in tulburari gastro-intestinale si in bolile aparatului respirator.Extern: antiseptic, antiinflamator gingival, bolile aparatului respirator.Extern: antiseptic, antiinflamator gingival, calmant (bai). Se utilizeaza ca antiseptic in bolile de ochi, sub forma de bai calmant (bai). Se utilizeaza ca antiseptic in bolile de ochi, sub forma de bai sau comprese, pentru spalarea ranilor, cataplasme pe umfla turi, gargara sau comprese, pentru spalarea ranilor, cataplasme pe umfla turi, gargara in abcese dentare, gingivite, afte, laringite, in reumatism, cataplasme in abcese dentare, gingivite, afte, laringite, in reumatism, cataplasme aplicate pe locul dureros.aplicate pe locul dureros.

• - Intern - infuzie: o lingurita de flori la 250 ml apa clocotita; se beau 3 - Intern - infuzie: o lingurita de flori la 250 ml apa clocotita; se beau 3 ceaiuri pe zi.ceaiuri pe zi.Extern - infuzie. Cantitatea de planta se dubleaza. Aceasta infuzie se Extern - infuzie. Cantitatea de planta se dubleaza. Aceasta infuzie se foloseste in comprese, instilatii pentru ochi, spalaturi si gargara.foloseste in comprese, instilatii pentru ochi, spalaturi si gargara.Pentru bai: infuzie din 120 g planta uscata la 2,5 litri de apa; lichidul Pentru bai: infuzie din 120 g planta uscata la 2,5 litri de apa; lichidul rezultat se amesteca cu apa din cada, cu temper atura de 36^ C; se sta in rezultat se amesteca cu apa din cada, cu temper atura de 36^ C; se sta in cada 20-25 minute.cada 20-25 minute.

SunetoareSunetoareaa• Sunetoare se mai numeste in limbaj popular si buruiana-de-naduf, buruiana-de-pe-rozor, crucea-Sunetoare se mai numeste in limbaj popular si buruiana-de-naduf, buruiana-de-pe-rozor, crucea-

voinicului, drobisor, floarea-lui-loan, hemei-de-pamtnt, lemnie, inchegatoare, osul-iepurelui, pojar, voinicului, drobisor, floarea-lui-loan, hemei-de-pamtnt, lemnie, inchegatoare, osul-iepurelui, pojar, pojarnita, sburatoare, sunaica, sovirvarita. Lungimea partilor care se recolteaza este de 20 – 30 cm, pojarnita, sburatoare, sunaica, sovirvarita. Lungimea partilor care se recolteaza este de 20 – 30 cm, fiind prevazuta cu ramuri cilindrice, cu doua muchii longitudinale, de culoare verde sau roscat-fiind prevazuta cu ramuri cilindrice, cu doua muchii longitudinale, de culoare verde sau roscat-verzuie, cu frunze eliptice, opuse, glabre, verzi, cu mici puncte negre pe marginea intreaga si cu verzuie, cu frunze eliptice, opuse, glabre, verzi, cu mici puncte negre pe marginea intreaga si cu numeroase punctuatii (glande) pe toate suprafata limbului care privit prin transparenta pare numeroase punctuatii (glande) pe toate suprafata limbului care privit prin transparenta pare perforat. perforat.

• Florile, dispuse in dichazii, au caliciul şi corola pentamere, sepale lanceolate, petale galbene aurii cu Florile, dispuse in dichazii, au caliciul şi corola pentamere, sepale lanceolate, petale galbene aurii cu puncte negre.puncte negre.

•   Miros caracteristic balsamic, gust aromatic-amar, rezinos si astringent.Miros caracteristic balsamic, gust aromatic-amar, rezinos si astringent.• Contine 0,05-0,10% ulei volatil in partile aeriene si 0,40-0,50% in flori; derivati polifenolici:Contine 0,05-0,10% ulei volatil in partile aeriene si 0,40-0,50% in flori; derivati polifenolici:• o flavonoida-hiperozida (galactozida cvercetolului), rutozid si cvercetol, acid cafeic si clorogenic; o flavonoida-hiperozida (galactozida cvercetolului), rutozid si cvercetol, acid cafeic si clorogenic;

tanin de natura catehica pana la 12%, o substanta coloranta, rosul de Hypericum sau hipericina, care tanin de natura catehica pana la 12%, o substanta coloranta, rosul de Hypericum sau hipericina, care are in lumina ultravioleta o puternica fluorescenta rosie, fiind un derivat al naftodiantronei, colina, are in lumina ultravioleta o puternica fluorescenta rosie, fiind un derivat al naftodiantronei, colina, carotenoide, saponine, acid ascorbic, nicotinic si valerianic. carotenoide, saponine, acid ascorbic, nicotinic si valerianic.

• Uleiul volatil contine a-pinen si carburi sescviterpenice, saruri minerale.Uleiul volatil contine a-pinen si carburi sescviterpenice, saruri minerale.Utilizari terapeutice: Se utilizeaza in medicina populara ca balsamic antiinflamator al cailor bronsice Utilizari terapeutice: Se utilizeaza in medicina populara ca balsamic antiinflamator al cailor bronsice si genito-urinare, ca antihemoragic, antihemoroidal, antinevralgic, cicatrizant si antiulceros. Poseda si genito-urinare, ca antihemoragic, antihemoroidal, antinevralgic, cicatrizant si antiulceros. Poseda actiune hipotensiva si vasodilatatoare, analoga cu cea a musetelului si socului. De asemenea o actiune hipotensiva si vasodilatatoare, analoga cu cea a musetelului si socului. De asemenea o actiune diuretica. A fost pusa in evidenta si este folosita, pentru actiunea coleretica si colagoga, actiune diuretica. A fost pusa in evidenta si este folosita, pentru actiunea coleretica si colagoga, administrandu-se sub forma de infuzie sau decoct. Mai are si unele proprietati antibiotice, nefiind administrandu-se sub forma de infuzie sau decoct. Mai are si unele proprietati antibiotice, nefiind cunoscut principiul responsabil de aceasta actiune, iar hipericina ii confera proprietati cunoscut principiul responsabil de aceasta actiune, iar hipericina ii confera proprietati fotosensibilisatoare, datorita unui efect fotodinamic. fotosensibilisatoare, datorita unui efect fotodinamic.

•Ca macerat uleios, Oleum Hyperici coctum sau untul de sunatoare Ca macerat uleios, Oleum Hyperici coctum sau untul de sunatoare este folosit, indeosebi in medicina populara, ca cicatrizant, in este folosit, indeosebi in medicina populara, ca cicatrizant, in tratamentul arsurilor iar intern in tratamentul ulcerului gastric. tratamentul arsurilor iar intern in tratamentul ulcerului gastric. Actiunea hipericinei este asemanatoare hematoporfirinei, produs de Actiunea hipericinei este asemanatoare hematoporfirinei, produs de degradare al hemoglobinei, cu proprietati antidepresive. Este, de degradare al hemoglobinei, cu proprietati antidepresive. Este, de asemenea importanta, actiunea de vitamina P a sunatoarei asemenea importanta, actiunea de vitamina P a sunatoarei determinata de glicozidele cvercetolului si in primul rand de determinata de glicozidele cvercetolului si in primul rand de hiperozida. Acesteia catena glucidica constituita din galactoza, ii hiperozida. Acesteia catena glucidica constituita din galactoza, ii confera o mai buna solubilitate, difuziune si permeabilitate, ceea ce confera o mai buna solubilitate, difuziune si permeabilitate, ceea ce explica si actiunea sa vasodilatatoare. Hyperici herba intra in explica si actiunea sa vasodilatatoare. Hyperici herba intra in compozitia ceaiului anticolitic, gastric nr.2, hepatic nr.2, preparate compozitia ceaiului anticolitic, gastric nr.2, hepatic nr.2, preparate farmaceutice precum Fitogastrin, etc.farmaceutice precum Fitogastrin, etc.

Talpa gastiiTalpa gastii• Talpa gastii (Leonurus cardiacd) sau creasta cocosului face parte din familia Lamiaceae si este o Talpa gastii (Leonurus cardiacd) sau creasta cocosului face parte din familia Lamiaceae si este o

planta ierboasa cu inaltimea de aproape un metru si creste in zona de campie si de deal pana la planta ierboasa cu inaltimea de aproape un metru si creste in zona de campie si de deal pana la poalele muntilor.poalele muntilor.

• Tulpina in patru muchii este bogat ramificata, iar frunzele au un aspect caracteristic, dintat, Tulpina in patru muchii este bogat ramificata, iar frunzele au un aspect caracteristic, dintat, imitand conturul labelor de gasca, de unde si denumirea populara a plantei. imitand conturul labelor de gasca, de unde si denumirea populara a plantei.

• Frunzele din partea de sus au trei lobi, iar cele din partea de jos au mai multi lobi. Florile sunt de Frunzele din partea de sus au trei lobi, iar cele din partea de jos au mai multi lobi. Florile sunt de dimensiuni mici si au culoare roz sau roz-liliachie. dimensiuni mici si au culoare roz sau roz-liliachie.

• De la talpa-gastii se recolteaza in scop medicinal partea aeriana inflorita (Herba Leonuri), fara De la talpa-gastii se recolteaza in scop medicinal partea aeriana inflorita (Herba Leonuri), fara partile mai dure, lemnificate, incepand din luna iunie pana in prima parte a lunii august.partile mai dure, lemnificate, incepand din luna iunie pana in prima parte a lunii august.

• De la talpa gastii se pot utiliza in scop terapeutic partile aeriene care se recolteaza, de De la talpa gastii se pot utiliza in scop terapeutic partile aeriene care se recolteaza, de asemenea, cand planta este inflorita. Se recomanda in starile asemenea, cand planta este inflorita. Se recomanda in starile depresive,depresive, de surescitare, planta de surescitare, planta regland bataile inimii. Scade regland bataile inimii. Scade tensiunea arterialatensiunea arteriala si produce somnolenta (este de 3 ori mai si produce somnolenta (este de 3 ori mai puternica decat puternica decat valeriana!valeriana!))

• Principiile active ale plantei produc relaxarea musculaturii netede a vaselor de sange ale inirnii, Principiile active ale plantei produc relaxarea musculaturii netede a vaselor de sange ale inirnii, au un efect sedativ asupra sistemului nervos, mai pregnant decat cel al valerianei, cresc tonusul au un efect sedativ asupra sistemului nervos, mai pregnant decat cel al valerianei, cresc tonusul musculaturii uterului si au efect diuretic.musculaturii uterului si au efect diuretic.

• Preparatele din talpa-gastii se utilizeaza la pacienti cu tulburari functionale ale inimii (pe fond Preparatele din talpa-gastii se utilizeaza la pacienti cu tulburari functionale ale inimii (pe fond nervos), in tulburarile de nervos), in tulburarile de menopauzamenopauza , in stari de , in stari de anxietateanxietate , neliniste, in cazuri de , neliniste, in cazuri de hipertensiune arterialahipertensiune arteriala usoara, iar dupa unii autori au si efecte anafrodisiace. usoara, iar dupa unii autori au si efecte anafrodisiace.

InfuziaInfuzia se prepara din 2 lingurite de planta la 1 cana cu apa. Se beau 2 cani pe zi. Asocierea cu se prepara din 2 lingurite de planta la 1 cana cu apa. Se beau 2 cani pe zi. Asocierea cu valeriana si valeriana si paducelpaducel este deosebit de frecvent folosita si utila in afectiunile cardiace. este deosebit de frecvent folosita si utila in afectiunile cardiace.

• Se poate prepara si o infuzie concentrata, din 3 linguri de planta la 1 cana cu apa. Infuzia aceasta Se poate prepara si o infuzie concentrata, din 3 linguri de planta la 1 cana cu apa. Infuzia aceasta se administreaza in doza de 3-5 linguri pe zi.se administreaza in doza de 3-5 linguri pe zi.

• Se poate administra si sub forma de pulbere. Se administreaza 1 varf de cutit de 3 ori pe zi, timp Se poate administra si sub forma de pulbere. Se administreaza 1 varf de cutit de 3 ori pe zi, timp de 2 saptamani.de 2 saptamani.

Pentru tratarea Pentru tratarea durerilor reumaticedurerilor reumatice se mai pot utiliza comprese locale cu infuzie din 25 g, planta se mai pot utiliza comprese locale cu infuzie din 25 g, planta maruntita oparita cu 250 ml apa.maruntita oparita cu 250 ml apa.

TTraista-ciobanuluiraista-ciobanului • Ceaiul de traista-ciobanului, din care se consuma zilnic 2-3 cesti, se Ceaiul de traista-ciobanului, din care se consuma zilnic 2-3 cesti, se

intrebuinteaza cu mare succes in toate tipurile de hemoragii, ca de exemplu in intrebuinteaza cu mare succes in toate tipurile de hemoragii, ca de exemplu in hemoragiile nazale, stomacale, intestinale si in metroragii (hemoragii uterine hemoragiile nazale, stomacale, intestinale si in metroragii (hemoragii uterine nereguiate). In cazul ranilor singerinde, la care singele nu vrea sa se opreasca, nereguiate). In cazul ranilor singerinde, la care singele nu vrea sa se opreasca, infuzia de traista-ciobanului are un efect hemostatic uimitor. infuzia de traista-ciobanului are un efect hemostatic uimitor.

• In cazul menstruatiilor abundente, se beau, timp de 8-10 zile inainte de venirea In cazul menstruatiilor abundente, se beau, timp de 8-10 zile inainte de venirea ciclului, zilnic cite 2 cesti de ceai, fotosind 1 lingurita (cu virf) de traista-ciobanului ciclului, zilnic cite 2 cesti de ceai, fotosind 1 lingurita (cu virf) de traista-ciobanului la 1 ceasca. Acest ceai serveste si la reglarea ciclului pe parcursul pubertatii. In la 1 ceasca. Acest ceai serveste si la reglarea ciclului pe parcursul pubertatii. In timpul menopauzei, de asemenea, fiecare ferneie ar trebui sa bea 4 saptamini de-timpul menopauzei, de asemenea, fiecare ferneie ar trebui sa bea 4 saptamini de-a rindul cite 2 cesti zilnic, sa intrerupa apoi pentru 3 saptamini si sa repete a rindul cite 2 cesti zilnic, sa intrerupa apoi pentru 3 saptamini si sa repete periodic acest tratament. Pentru hemoroizii care singereaza, se fac mici clisme periodic acest tratament. Pentru hemoroizii care singereaza, se fac mici clisme intestinaie, bai de sezut sau spalaturi cu infuzie calduta de traista-ciobanului. intestinaie, bai de sezut sau spalaturi cu infuzie calduta de traista-ciobanului. Mamele care au sinii umflati in timpul alaptatului ar trebui sa-si incalzeasca la Mamele care au sinii umflati in timpul alaptatului ar trebui sa-si incalzeasca la aburi (intr-o sita) traista-ciobanului proaspata, s-o puna intre pinze si sa si-o aplice aburi (intr-o sita) traista-ciobanului proaspata, s-o puna intre pinze si sa si-o aplice local calda, sub forma de comprese. Se recomanda cu succes in cazul local calda, sub forma de comprese. Se recomanda cu succes in cazul hemoragiilor renale 2 cesti pe zi cu un amestec de ceaiuri din traista-ciobanului si hemoragiilor renale 2 cesti pe zi cu un amestec de ceaiuri din traista-ciobanului si coada-calului in parti egaie. Traista-ciobanului este insa - asemanator viscului - si coada-calului in parti egaie. Traista-ciobanului este insa - asemanator viscului - si o planta medicinala care regleaza circulatia singelui, fiind indicata deci in mod o planta medicinala care regleaza circulatia singelui, fiind indicata deci in mod deosebit atit ia hiperiensiune cit si la hipotensiune arteriala. deosebit atit ia hiperiensiune cit si la hipotensiune arteriala.

• Spre deosebire de ceaiul de visc, care se face lasindu-se viscul peste noapte in Spre deosebire de ceaiul de visc, care se face lasindu-se viscul peste noapte in apa la rece, acest ceai se pregateste oparind traista-ciobanului. Se iau 2 cesti pe apa la rece, acest ceai se pregateste oparind traista-ciobanului. Se iau 2 cesti pe zi si se intrerupe consumul de ceai atunci cind circulatia s-a normalizat. Un efect zi si se intrerupe consumul de ceai atunci cind circulatia s-a normalizat. Un efect curativ la fel de bun ca si viscul il are traista-ciobanului in hemoragiiie menstruale. curativ la fel de bun ca si viscul il are traista-ciobanului in hemoragiiie menstruale. Si in acest caz, ceaiul se bea numai o perioada de timp. Aceasta planta Si in acest caz, ceaiul se bea numai o perioada de timp. Aceasta planta medicinala de mare valoare este de un real ajutor la toate bolile musculare medicinala de mare valoare este de un real ajutor la toate bolile musculare externe.externe.

• Este interesant ca despre acest lucru nu s-a scris nimic in Este interesant ca despre acest lucru nu s-a scris nimic in aproape nici o carte moderna de plante medicinale. aproape nici o carte moderna de plante medicinale. Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de plante cu 1/4 litru de apa si se lasa sa stea putin. Bai de plante cu 1/4 litru de apa si se lasa sa stea putin. Bai de sezut: A se vedea ,,Bai de sezut".sezut: A se vedea ,,Bai de sezut".

• Comprese cu aburi: Se pun 2 muni pline de traista-Comprese cu aburi: Se pun 2 muni pline de traista-ciobanului, daca se poate proaspata, intr-o sita care se tine ciobanului, daca se poate proaspata, intr-o sita care se tine peste abur. Planta muiata ia abur se baga intr-o bucata de peste abur. Planta muiata ia abur se baga intr-o bucata de pinza care se aplica local sub forma de compresa. pinza care se aplica local sub forma de compresa.

• Tinctura de traista-ciobanului: Traista-ciobanului proaspata, Tinctura de traista-ciobanului: Traista-ciobanului proaspata, cu fiori, frunze, tulpina si pastai, se taie marunt si se cu fiori, frunze, tulpina si pastai, se taie marunt si se introduce intr-o sticla pina la git, se toarna deasupra rachiu introduce intr-o sticla pina la git, se toarna deasupra rachiu de secara sau de fructe de 38-40% (plantele sa fie de secara sau de fructe de 38-40% (plantele sa fie acoperite) si se lasa sa stea 14 zile la soare sau la caldura.acoperite) si se lasa sa stea 14 zile la soare sau la caldura.

Trifoiul albTrifoiul alb• Trifoiul alb este o planta mica, perena, ierbacee, glabra, cu tulpina Trifoiul alb este o planta mica, perena, ierbacee, glabra, cu tulpina

culcata la pamant, din care pornesc radacini. Frunzele sunt culcata la pamant, din care pornesc radacini. Frunzele sunt trifoliate, adeseori patate cu alb sau o pata mai inchisa, dispuse trifoliate, adeseori patate cu alb sau o pata mai inchisa, dispuse pe un petiol lung. pe un petiol lung.

• Pe tulpina, la baza petiolului, se gasesc stipele membranoase, Pe tulpina, la baza petiolului, se gasesc stipele membranoase, ascutite la varf, albe-galbui, cu nervuri verzi si liliachii. ascutite la varf, albe-galbui, cu nervuri verzi si liliachii.

• Florile sunt de culoare alba sau usor roze, pe masura infloririi ele Florile sunt de culoare alba sau usor roze, pe masura infloririi ele se brunifica. se brunifica.

• Sunt dispuse in capitule globuloase, asezate la varful unor Sunt dispuse in capitule globuloase, asezate la varful unor pedunculi drepti, mai lungi decat frunzele. Infloreste in luna mai pedunculi drepti, mai lungi decat frunzele. Infloreste in luna mai pana in septembrie. Creste prin locuri cultivate, livezi si fanete. pana in septembrie. Creste prin locuri cultivate, livezi si fanete. Capitulele florale fara codite se culeg la inceputul infloririi. Florile Capitulele florale fara codite se culeg la inceputul infloririi. Florile de trifoi se usuca pe cale naturala, la soare, sau in locuri aerisite. de trifoi se usuca pe cale naturala, la soare, sau in locuri aerisite. Uscarea pe cale artificiala se face la o temperatura de 35-40 grade Uscarea pe cale artificiala se face la o temperatura de 35-40 grade C. Din 4-5 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs finit. Sub forma C. Din 4-5 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs finit. Sub forma de ceai in raceala, gripa.de ceai in raceala, gripa.

Turita mareTurita mare• Turita mare – tulpini obtuz costate sau rotunde cu diametrul Turita mare – tulpini obtuz costate sau rotunde cu diametrul

de max. 4mm, simple sau ramificate spre varf, moi, paroase, de max. 4mm, simple sau ramificate spre varf, moi, paroase, indesuit foliate. Frunze de 8-16 cm, late de 4-8 cm, cu 5-9 indesuit foliate. Frunze de 8-16 cm, late de 4-8 cm, cu 5-9 foliole mari intre care sunt adesea 6-10 foliole mici. foliole mari intre care sunt adesea 6-10 foliole mici.

• Foliolele sunt sesile, eliptice sau ovate, cu 6-13 dinti, dispers Foliolele sunt sesile, eliptice sau ovate, cu 6-13 dinti, dispers paroase sau cenuşiu pubescent-tomentoase, uneori cu paroase sau cenuşiu pubescent-tomentoase, uneori cu glande pe partea inferioara. Inflorescenta pana la 30 cm glande pe partea inferioara. Inflorescenta pana la 30 cm lungime. Sepale ovat triunghiulare, petale obovate de lungime. Sepale ovat triunghiulare, petale obovate de culoare galbena. Miros slab, gust amarui, astringent.culoare galbena. Miros slab, gust amarui, astringent.

• Contine taninuri catehice, galotanin si elagitanin, cvercetina Contine taninuri catehice, galotanin si elagitanin, cvercetina libera, hiperina si rutozid, glicozizi ai apigeninei si luteolinei, libera, hiperina si rutozid, glicozizi ai apigeninei si luteolinei, substante amare, urme de ulei volatil, bioxid de siliciu, acid substante amare, urme de ulei volatil, bioxid de siliciu, acid nicotinic, vitaminele C si K, acid ursolic.nicotinic, vitaminele C si K, acid ursolic.

• Utilizari terapeutice: proprietati astringente datorita Utilizari terapeutice: proprietati astringente datorita taninurilor si stimulente ale apetitului datorita substantelor taninurilor si stimulente ale apetitului datorita substantelor amare. Indicata in afectiuni cronice stomacale si ca eupeptic amare. Indicata in afectiuni cronice stomacale si ca eupeptic amar. Intra in compozitia ceaiului antidiareic si hepatic nr. 2.amar. Intra in compozitia ceaiului antidiareic si hepatic nr. 2.

UUrzicarzica

• UUrzica constituita din tulpini tinere recoltate inainte sau in timpul infloririi, avand frunze ovale cu rzica constituita din tulpini tinere recoltate inainte sau in timpul infloririi, avand frunze ovale cu marginea dintata, lungi de 7-14 cm, late de 2-4 cm, petiolate, cu varful ascutit, acoperite cu peri marginea dintata, lungi de 7-14 cm, late de 2-4 cm, petiolate, cu varful ascutit, acoperite cu peri aspri, de culoare verde – inchis caracteristica. Mirosul specific, gustul amarui.aspri, de culoare verde – inchis caracteristica. Mirosul specific, gustul amarui.

• Substantele de natura proteica, avand un mare numar de aminoacizi, substante de natura Substantele de natura proteica, avand un mare numar de aminoacizi, substante de natura glucidice, amine, steroli, cetone ( metilheptenona şi acetofenona ), ulei volatil, substante grase, glucidice, amine, steroli, cetone ( metilheptenona şi acetofenona ), ulei volatil, substante grase, sitosteroli, acid formic si acetic vitaminele C, B2, si K ( cca 400 unitati pe gram ), acid pantotenic, sitosteroli, acid formic si acetic vitaminele C, B2, si K ( cca 400 unitati pe gram ), acid pantotenic, acid folic, clorofila 0,3 – 0,8, protoporfirina si coproporfirina, b-caroten, saruri de Ca, Mg, Fe, Si, acid folic, clorofila 0,3 – 0,8, protoporfirina si coproporfirina, b-caroten, saruri de Ca, Mg, Fe, Si, fosfati s.a. fosfati s.a.

• Substanta vezicanta pentru piele a plantei proaspete este formata din acid formic, o enzima si o Substanta vezicanta pentru piele a plantei proaspete este formata din acid formic, o enzima si o toxalbumina. Prin uscare, aceste substante se pierd sau se transforma, disparand astfel toxalbumina. Prin uscare, aceste substante se pierd sau se transforma, disparand astfel proprietatile vezicante.proprietatile vezicante.

• In medicina traditionala, urzica a fost utilizata pentru proprietatile sale antianemice, hemostatice, In medicina traditionala, urzica a fost utilizata pentru proprietatile sale antianemice, hemostatice, antidiabetice, diuretice si colagoge. Mai importanta este insa pentru extractia b-carotenului ca antidiabetice, diuretice si colagoge. Mai importanta este insa pentru extractia b-carotenului ca sursa de provitamina A si pentru obtinerea clorofilei. Aceasta din urma se foloseste mai rar ca sursa de provitamina A si pentru obtinerea clorofilei. Aceasta din urma se foloseste mai rar ca atare, cat mai ales sub forma produsilor sai de degradare hidrolitica, operatie prin care clorofila atare, cat mai ales sub forma produsilor sai de degradare hidrolitica, operatie prin care clorofila este transformata in asa-zisele clorofiline. este transformata in asa-zisele clorofiline.

• Acestea, ca saruri de sodiu sunt solubile in apa si se folosesc ca antituberculoase, antianemice, Acestea, ca saruri de sodiu sunt solubile in apa si se folosesc ca antituberculoase, antianemice, cicatrizante ( in arsuri, dermatoze ), dar mai ales dar mai ales ca dezodorizante in tot felul de cicatrizante ( in arsuri, dermatoze ), dar mai ales dar mai ales ca dezodorizante in tot felul de preparate medicamentoase si cosmetice sub forma de pomade, aerosoli, paste de dinti, guma de preparate medicamentoase si cosmetice sub forma de pomade, aerosoli, paste de dinti, guma de mestecat, sprayuri deodorante. mestecat, sprayuri deodorante.

• Clorofilina de cupru, de culoare verde, este de asemenea, mult utilizata drept colorant verde sau Clorofilina de cupru, de culoare verde, este de asemenea, mult utilizata drept colorant verde sau deodorant. In afara de substantele amintite, urzica mai contine histamina, urme de acid formic si deodorant. In afara de substantele amintite, urzica mai contine histamina, urme de acid formic si o toxina urticanta a carei compozitie chimica este inca nedeterminata. 1/10.000.000 din aceasta o toxina urticanta a carei compozitie chimica este inca nedeterminata. 1/10.000.000 din aceasta toxina produce inca efectul urzicant la nivelul pielii. In urzicile tinere, productia toxinei inca nu are toxina produce inca efectul urzicant la nivelul pielii. In urzicile tinere, productia toxinei inca nu are loc. loc.

• De aceea, nu se vor folosi urzici mature sau batrane, care chiar dupa fierbere, atat lichidul cat si De aceea, nu se vor folosi urzici mature sau batrane, care chiar dupa fierbere, atat lichidul cat si partea vegetala integrata, duce la aparitia unei iritatii gastrice, senzatia de arsura la nivelul pielii, partea vegetala integrata, duce la aparitia unei iritatii gastrice, senzatia de arsura la nivelul pielii, edeme, imposibilitate de a urina. In ceea ce priveste actiunea diuretica, trebuie specificat ca edeme, imposibilitate de a urina. In ceea ce priveste actiunea diuretica, trebuie specificat ca frunzele de urzica se folosesc in special pentru tratamentul bolilor metabolice, ca reumatismul si frunzele de urzica se folosesc in special pentru tratamentul bolilor metabolice, ca reumatismul si guta. guta.

• S-a demonstrat ca extractele de urzica provoaca o eliminare renala abundenta de S-a demonstrat ca extractele de urzica provoaca o eliminare renala abundenta de acid uric, iar pe de alta parte deplaseaza acidul uric din tesuturi, trecandu-l in acid uric, iar pe de alta parte deplaseaza acidul uric din tesuturi, trecandu-l in circulatia sanguina. Se prescrie un decoct preparat astfel : o lingura produs vegetal circulatia sanguina. Se prescrie un decoct preparat astfel : o lingura produs vegetal se fierbe 5 minute cu 150 ml apa. Se beau zilnic 3 decocturi, timp de 4-6 saptamani. se fierbe 5 minute cu 150 ml apa. Se beau zilnic 3 decocturi, timp de 4-6 saptamani. Empiric, cazurile de lombago şi sciatica se trateaza prin flagelarea locurilor Empiric, cazurile de lombago şi sciatica se trateaza prin flagelarea locurilor dureroase cu un buchet de urzici proaspete. dureroase cu un buchet de urzici proaspete.

• Operatia se efectueaza timp de 2-3 zile, dupa care se face o pauza tot de 2-3 zile ca Operatia se efectueaza timp de 2-3 zile, dupa care se face o pauza tot de 2-3 zile ca urmare a sensibilitatii pielii. Procedeul este mai putin eroic decat pare, deoarece cei urmare a sensibilitatii pielii. Procedeul este mai putin eroic decat pare, deoarece cei care aplica acest tratament capata obisnuinta, iar senzatia initiala de arsura se care aplica acest tratament capata obisnuinta, iar senzatia initiala de arsura se transforma intr-o senzatie de caldura placuta care invaluie tot corpul. Pacientul nu transforma intr-o senzatie de caldura placuta care invaluie tot corpul. Pacientul nu are voie, insa sa vina peste zi in contact cu apa rece, deoarece senzatia placuta de are voie, insa sa vina peste zi in contact cu apa rece, deoarece senzatia placuta de caldura se transforma iarasi in arsura si usturime. caldura se transforma iarasi in arsura si usturime.

• Li se mai atribuie frunzelor de urzica si preparatelor obtinute din ele, proprietati Li se mai atribuie frunzelor de urzica si preparatelor obtinute din ele, proprietati hemostatice, astringente si antidiareice, si de asemenea se obtin bune rezultate in hemostatice, astringente si antidiareice, si de asemenea se obtin bune rezultate in tulburarile gastrice datorate abuzului de tutun. Tot asa de importanta este actiunea tulburarile gastrice datorate abuzului de tutun. Tot asa de importanta este actiunea hematopoetica, comparabila cu cea a spanacului si a preparatelor de fier. Asupra hematopoetica, comparabila cu cea a spanacului si a preparatelor de fier. Asupra aparatului cardiovascular determina o actiune hipertensiva. Interesante sunt si aparatului cardiovascular determina o actiune hipertensiva. Interesante sunt si proprietatile galactogoge si de stimulare a secretiei pancreatice. proprietatile galactogoge si de stimulare a secretiei pancreatice.

• S-a descris si un efect hipoglicemiant dar, ca si in alte cazuri, alaturi de principiul S-a descris si un efect hipoglicemiant dar, ca si in alte cazuri, alaturi de principiul hipoglicemiant exista si unul hiperglicemiant. Se utilizeaza infuzia 5-10 %, decoctul hipoglicemiant exista si unul hiperglicemiant. Se utilizeaza infuzia 5-10 %, decoctul 3-10 % si extractul 1:2 in alcool de 70 °C. Pentru tratamentul enterocolitelor se 3-10 % si extractul 1:2 in alcool de 70 °C. Pentru tratamentul enterocolitelor se administraza cate o lingura de infuzie la fiecare 1-3 ore, sau 2-5 picaturi de extract administraza cate o lingura de infuzie la fiecare 1-3 ore, sau 2-5 picaturi de extract alcoolic. Ca purgativ se administreaza cate un paharel de decoct, dimineata, sau 5-alcoolic. Ca purgativ se administreaza cate un paharel de decoct, dimineata, sau 5-10 picaturi de extract alcoolic, de 2-4 ori pe zi, timp de 5-15 zile pe luna.10 picaturi de extract alcoolic, de 2-4 ori pe zi, timp de 5-15 zile pe luna.

VascVasculul• Vasc este o planta semiparazita, inalta de 30-60 cm. Creste pe ramurile arborilor, Vasc este o planta semiparazita, inalta de 30-60 cm. Creste pe ramurile arborilor,

avand aspectul unor tufe ramuroase, drepte sau aplecate in jos. Tulpina este scurta, avand aspectul unor tufe ramuroase, drepte sau aplecate in jos. Tulpina este scurta, cilindrica si groasa, ramificata din 2 in 2, ingrosata la nodri, de unde se rupe foarte cilindrica si groasa, ramificata din 2 in 2, ingrosata la nodri, de unde se rupe foarte usor, de culoare galben-verzuie, uneori galben-cenusie. usor, de culoare galben-verzuie, uneori galben-cenusie.

• Frunzele sunt opuse cu marginile intregi, lipsite de petioli, de culoare verzuie-Frunzele sunt opuse cu marginile intregi, lipsite de petioli, de culoare verzuie-galbena, groase si pieloase la pipait, lunguiet-ovale, mai late la varf decat la baza, cu galbena, groase si pieloase la pipait, lunguiet-ovale, mai late la varf decat la baza, cu varful rotunjit, fara peri, avand pe partea inferioara 4-5 nervuri vizibile. Lungimea varful rotunjit, fara peri, avand pe partea inferioara 4-5 nervuri vizibile. Lungimea frunzelor este de 2-4 cm, uneori mai mare sau mai mica. Ele nu cad toamna si raman frunzelor este de 2-4 cm, uneori mai mare sau mai mica. Ele nu cad toamna si raman verzi in timpul iernii. Florile sunt mici, lipsite de codita, asezate cate 2-3 la subsuara verzi in timpul iernii. Florile sunt mici, lipsite de codita, asezate cate 2-3 la subsuara ramurilor. Vascul are doua feluri de flori, barbatesti si femeiesti, dispuse fiecare pe ramurilor. Vascul are doua feluri de flori, barbatesti si femeiesti, dispuse fiecare pe tufe separate. Fructele sunt de forma rotunda, la inceput de culoare verde, apoi alba, tufe separate. Fructele sunt de forma rotunda, la inceput de culoare verde, apoi alba, asezate cate 2-3 la un loc, prezentand 2 seminte acoperite cu o substanta asezate cate 2-3 la un loc, prezentand 2 seminte acoperite cu o substanta cleioasa.Coacerea lor se termina in luna decembrie. O planta traieste cca 70 ani. cleioasa.Coacerea lor se termina in luna decembrie. O planta traieste cca 70 ani. Infloreste in lunile martie-aprilie. Vascul paraziteaza de preferinta plopii, salcia, Infloreste in lunile martie-aprilie. Vascul paraziteaza de preferinta plopii, salcia, mesteacanul, perii, merii, scorusii, paducelul, prunul, ciresul, salcamul, artarul, mesteacanul, perii, merii, scorusii, paducelul, prunul, ciresul, salcamul, artarul, castanul, teiul, in general toate foioasele, coniferele si foarte rar frasinul, carpenul si castanul, teiul, in general toate foioasele, coniferele si foarte rar frasinul, carpenul si arinul.arinul.De la vasc se aduna ramurile tinere cu frunze. Recoltarea se poate face tot timpul De la vasc se aduna ramurile tinere cu frunze. Recoltarea se poate face tot timpul anului.anului.

• Uscarea vascului se face numai pe cale naturala, in incaperi bine aerisite, ferite de Uscarea vascului se face numai pe cale naturala, in incaperi bine aerisite, ferite de lumina. Din 2-3 kg planta proaspata se obtine 1kg produs uscat.lumina. Din 2-3 kg planta proaspata se obtine 1kg produs uscat.Vascul se foloseste ca hipotensiv. Intern: cardiotonic, antimiotic, brahicardizant.Vascul se foloseste ca hipotensiv. Intern: cardiotonic, antimiotic, brahicardizant.A nu se confunda vascul medicinal cu vascul de stejar sau margaritar (Loranthus A nu se confunda vascul medicinal cu vascul de stejar sau margaritar (Loranthus europaeus), caracterizat prin: fructe de culoare galbui-inchis, de forma ovala, asezate europaeus), caracterizat prin: fructe de culoare galbui-inchis, de forma ovala, asezate in forma de strugure, si tulpini de culoare brun-negricioasa pana la cenusiu-inchis. in forma de strugure, si tulpini de culoare brun-negricioasa pana la cenusiu-inchis.

• Tratamentul cu vasc se face numai sub control medical. Vascul este o planta parazita Tratamentul cu vasc se face numai sub control medical. Vascul este o planta parazita pe pomi fructiferi si unii arbori. S-a stabilit ca exista o corelatie intre toxicitatea pe pomi fructiferi si unii arbori. S-a stabilit ca exista o corelatie intre toxicitatea plantei si provenienta sa(pe ce pom a crescut). Cel mai valoros vasc este cel crescut plantei si provenienta sa(pe ce pom a crescut). Cel mai valoros vasc este cel crescut pe mar. In ordine descrescatoare urmeaza cel crescut pe par, brad, mesteacan, pe mar. In ordine descrescatoare urmeaza cel crescut pe par, brad, mesteacan, trandafir si frasin.trandafir si frasin.

ValerianaValeriana• Valeriana este o planta perena, inalta de 30-150 cm, cu un rizom scurt, gros, din care Valeriana este o planta perena, inalta de 30-150 cm, cu un rizom scurt, gros, din care

pornesc numeroase radacini ce prezinta un miros caracteristic. Tulpina este dreapta, pornesc numeroase radacini ce prezinta un miros caracteristic. Tulpina este dreapta, fistuloasa (goala la interior), cilindrica, brazdata si acoperita cu frunze opuse. Frunzele fistuloasa (goala la interior), cilindrica, brazdata si acoperita cu frunze opuse. Frunzele sunt adanc divizate, cu segmentul terminal mai mare. sunt adanc divizate, cu segmentul terminal mai mare.

• Florile sunt de culoare alb-roz, placut mirositoare, asezate la varful tulpinilor si al Florile sunt de culoare alb-roz, placut mirositoare, asezate la varful tulpinilor si al ramurilor.ramurilor.

• Fiecare floare are 5 petale unite intre ele intr-un tub scurt. Una dintre petale prezinta o Fiecare floare are 5 petale unite intre ele intr-un tub scurt. Una dintre petale prezinta o mica umflatura la baza ei. mica umflatura la baza ei.

• Infloreste in luna mai pana in iulie. Creste prin fanetele umede si luminisurile de padure.Infloreste in luna mai pana in iulie. Creste prin fanetele umede si luminisurile de padure.• Toamna, dupa ce partea ierboasa a valerianei s-a vestejit, se recolteaza rizomul Toamna, dupa ce partea ierboasa a valerianei s-a vestejit, se recolteaza rizomul

impreuna cu radacinile. In cazul in care radacinile se culeg primavara, scoaterea lor din impreuna cu radacinile. In cazul in care radacinile se culeg primavara, scoaterea lor din pamant se face in lunile februarie-martie.pamant se face in lunile februarie-martie.Radacinile de valeriana se usuca in incaperi bine aerisite. Ele se intind in straturi subtiri Radacinile de valeriana se usuca in incaperi bine aerisite. Ele se intind in straturi subtiri si se intorc in primele zile pentru a uniformiza uscarea. si se intorc in primele zile pentru a uniformiza uscarea.

• Radacinile se pot usca si in camere cu aer cald sau uscatorii, la o temperatura cuprinsa Radacinile se pot usca si in camere cu aer cald sau uscatorii, la o temperatura cuprinsa intre 35-40 grade C. Cu cat uscarea se face mai incet, cu atat produsul va fi mai aromat. intre 35-40 grade C. Cu cat uscarea se face mai incet, cu atat produsul va fi mai aromat. Din 4-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Radacinile de valeriana au Din 4-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Radacinile de valeriana au actiune calmanta asupra sistemului nervos. Intern: sedativ, diminueaza secretiile actiune calmanta asupra sistemului nervos. Intern: sedativ, diminueaza secretiile gastrice, astispastic, antitiemetic.gastrice, astispastic, antitiemetic.

Valeriana se poate confunda cu canepa-ciobanului (Eupatorium canabinum) cu care se Valeriana se poate confunda cu canepa-ciobanului (Eupatorium canabinum) cu care se aseamana prin inaltime, frunze opuse si divizate si inflorescenta de tip umbeliform. aseamana prin inaltime, frunze opuse si divizate si inflorescenta de tip umbeliform. caracterele botanice sunt net diferentiate, iar radacina este lipsita de miros.caracterele botanice sunt net diferentiate, iar radacina este lipsita de miros.

VinaritaVinarita• Vinarita este o planta vivace, ierbacee, inalta de 15-25 cm, cu tulpini drepte, Vinarita este o planta vivace, ierbacee, inalta de 15-25 cm, cu tulpini drepte,

in 4 muchii, neramificate, fara umflaturi la noduri. Frunzele sunt dispuse in in 4 muchii, neramificate, fara umflaturi la noduri. Frunzele sunt dispuse in verticile cate 6 in partea inferioara a tulpinii si 8 la cea superioara. Ele au o verticile cate 6 in partea inferioara a tulpinii si 8 la cea superioara. Ele au o forma oval-lunguiata, acoperite cu peri aspri pe margini si pe nervura forma oval-lunguiata, acoperite cu peri aspri pe margini si pe nervura principala. Intreaga planta este glabra, cu aspect lucios, mai ales pe partea principala. Intreaga planta este glabra, cu aspect lucios, mai ales pe partea superioara a frunzelor. superioara a frunzelor.

• Florile sunt albe, marunte si placut mirositoare, dispuse in buchete la varful Florile sunt albe, marunte si placut mirositoare, dispuse in buchete la varful tulpinii. tulpinii.

• O floare este compusa dintr-un caliciu cu 4 sepale foarte mici, corola in O floare este compusa dintr-un caliciu cu 4 sepale foarte mici, corola in forma de palnie cu 4 petale si 4 stamine.forma de palnie cu 4 petale si 4 stamine.

• Fructul uscat este format din doua parti (caprpele) pe care se afla asezati Fructul uscat este format din doua parti (caprpele) pe care se afla asezati peri tari cu varful intors in forma de carlig. Infloreste in lunile mai-iunie. peri tari cu varful intors in forma de carlig. Infloreste in lunile mai-iunie. Creste prin paduri umbroase, de la ses pana in regiunea de munte.Creste prin paduri umbroase, de la ses pana in regiunea de munte.

• Vinarita se culege inainte sau la inceputul infloririi. Principiul activ (cumarina) Vinarita se culege inainte sau la inceputul infloririi. Principiul activ (cumarina) se formeaza la inceputul dezvoltarii plantei si apare numai la uscarea ei.se formeaza la inceputul dezvoltarii plantei si apare numai la uscarea ei.Vinarita se usuca la umbra, pe cale naturala, intinsa in straturi subtiri. In Vinarita se usuca la umbra, pe cale naturala, intinsa in straturi subtiri. In cazul uscarii pe cale artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 35 cazul uscarii pe cale artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 35 grade C. Din 6-7 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat.grade C. Din 6-7 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat.Se foloseste in bolile de ficat, ca diuretic si mai ales in industria lichiorurilor. Se foloseste in bolile de ficat, ca diuretic si mai ales in industria lichiorurilor. Intern: dischinezia biliara.Intern: dischinezia biliara.

ZmeurZmeur• Zmeur – foliole ovat-lanceolate inegal dinţate pe margini fără Zmeur – foliole ovat-lanceolate inegal dinţate pe margini fără

peţiolul principal, de culoare verde pe suprafaţa superioară şi peţiolul principal, de culoare verde pe suprafaţa superioară şi albă sau albă – cenuşie pe cea inferioară. Mirosul frunzelor albă sau albă – cenuşie pe cea inferioară. Mirosul frunzelor uscate este plăcut, gustul astringent.uscate este plăcut, gustul astringent.

• Frunzele conţin tanin (cca 10%) substanţe de natură Frunzele conţin tanin (cca 10%) substanţe de natură flavonoidică, cca 800 mg% vitamina C. flavonoidică, cca 800 mg% vitamina C.

• Fructele proaspete conţin acid citric, malic şi formic, zaharuri, Fructele proaspete conţin acid citric, malic şi formic, zaharuri, tanin, pectine, antociani, glicozidici, substanţe de natură tanin, pectine, antociani, glicozidici, substanţe de natură flavonoidică, vitamina C. (cca 50 mg%).flavonoidică, vitamina C. (cca 50 mg%).

• Utilizari terapeutice: Fără a avea o acţiune farmacodinamică Utilizari terapeutice: Fără a avea o acţiune farmacodinamică specifică, frunzele sunt utilizate empiric ca depurativ şi specifică, frunzele sunt utilizate empiric ca depurativ şi astringent, iar extern sub formă de gargară în afecţiuni astringent, iar extern sub formă de gargară în afecţiuni faringiene. Intră în compoziţia ceaiului aromat. După unii faringiene. Intră în compoziţia ceaiului aromat. După unii autori, frunzele au acţiune antispastică şi uterotonică. Siropul autori, frunzele au acţiune antispastică şi uterotonică. Siropul obţinut din fructele proaspete este utilizat în farmacie corectiv obţinut din fructele proaspete este utilizat în farmacie corectiv pentru diferite siropuri medicinale.pentru diferite siropuri medicinale.

• SPER SA VA AJUTE ACESTE IMFORMATII SPER SA VA AJUTE ACESTE IMFORMATII DESPRE PLANTELE MEDICINALE.DESPRE PLANTELE MEDICINALE.

MULTUMES PENTRU VIZIONAREA MULTUMES PENTRU VIZIONAREA ARTICOLULUI.ARTICOLULUI.