PLANTELE MEDICINALE

ALBĂSTRELELE (CENTAUREA CYANUS)

Au o tulpină păioasă, ramificată şi

lemnificată, de 0,5-1m. În vârful tulpinii

pot fi găsite florile albastru-violet.

De la albăstrele se recoltează de obicei

florile, dar poate fi utilizată şi planta

întreagă.

Compoziţia chimică: Albăstrelele

conţin într-o cantitate mică alcaloizi şi

substanţe terpenoide. Florile plantei

conţin de asemenea şi centaurină, tanin,

mucilagii, săruri de magnezi şi potasiu.

Acţiunea farmaceutică: calmant,

astringent, antidiareic. Preparatele din

albăstrele se pot utiliza pentru

următoarele afecţiuni: afecţiuni renale,

anorexie, diaree, colici la sugari,

hemoroizi, psoriazis, calmant în iritaţii

oculare, infecţii intestinale.

Pentru tratamentul bolilor renale, iar extern

sub forma de cataplasme si spalaturi in

diferite boli de ochi. Intra in compozitia

ceaiului diuretic.

AMAREALA - POLYGALA AMARA

Creste din abundenta prin padurile, pasunile si finetele din regiunile alpine si subalpine.

Florile grupate in spice terminale de culoare albastra, uneori violeta.

De la aceasta planta se recolteaza in scopuri medicinale atat planta intreaga ( Herba Polygalae cum radicibus ), cat si numai radacinile ( Radix Polygalae ) recoltate in mai sau iunie, in timpul infloririi. Ambele produse au gust puternic amar

Principii active: saponine triterpenice si salicilat de metil sub forma de glicozida.

Actiune farmacologica: excita secretiile si in special secretia bronsica.

Expectorant in bronsite si astm

BRANDUSA DE TOAMNA - COLCHICUM AUTUMNALE

Planta erbacee, lipsita de tulpina aeriana,

creste prin fanetele din regiunile

muntoase.

Frunzele, in numar de 3-4, sunt lineare

lanceolate, cu varful ascutit. Toamna ies

din bulb 1-3 flori de culoare roz-violacee

Se utilizeaza numai semintele recoltate la

deplina lor maturitate.

Principii active: alcaloizi - colchicina,

demecolcina si tiocolchicozida.

Actiune farmacologica: antigutoasa si

anticanceroasa.

Toate partile plantei contin o toxina care are efect după doua pana la sase ore, simptomele de intoxicatie se manifesta la inceput prin senzatie arsuri la nivelul gurii; urmeaza probleme de deglutitie, voma si diaree cu sange, iar la copii chiar paralizia centrului respirator si moarte.

BUSUIOCUL (OCIMUM BASILICUM)

Planta anuala ierboasa, cu tulpina patrunghiulara, puternic ramificata, paroasa.

Florile sunt grupate in varful ramificatiilor in inflorescente spiciforme.

Se utilizeaza intreaga masa vegetativa, cu miros aromat.

Principii active: ulei volatil bogat in esdragol, linalool, hidrocarburi (ocimen, terpinen, pinen), derivati fenolici (anetol) si materii tanante.

Actiune farmacologica: in tulburari gastro-intestinale, ca stomahic si carminativ, in inflamatiile cailor respiratorii.

CIMBRISOR (THYMUS SERPYLLUM)

Arbust de talie mica, ce are tulpinile ascendente, cu inaltimi de la 5-20-30 cm, iar florile fie rosii purpurii, fie albe, in zonele de deal si munte, pe soluri aride, pietroase.

Partea utilizata a plantei: intreaga parte aeriana a plantei in perioada de inflorire.

Componentii principali: ulei volatil, ce are in componenta sa corvacrol si timol, acizi (cafeic, rosmarinic), tanin, mucilagii, rezine.

Indicatii: intern – in tuse convulsiva, spastica si astmatica, bronsite, raguseala; in anorexia anemicilor, in dispepsii; in eliminarea viermilor intestinali datorita timolului din uleiul volatil; antiseptic forte ce imbunatateste starea de functionarea a rinichilor si a ficatului.

Calmant in tusea convulsiva si in tusea

astmaticilor, in tratamentul enterocolitelor si

in anorexia anemicilor. Intra in compozitia

ceaiurilor: antiastmatic, antidiareic si pentru

gargara.

COADA CALULUI (EQUISETUM ARVENSE)

Este o feriga erbacee perena, care creste pe locuri umede si nisipoase, sau argiloase.

Partile folosite: tulpinile sterile crescute vara, precum si intreaga planta in afara de radacina.

Contine substante minerale, mai ales silicati, potasiu, aluminiu si mangan, flavonoizi, acizi fenolici, nicotina, acizi, fitosteroli, saponozide, acid malic si oxalic, cantitati mici de vitamina C si urme de ulei esential.

Actiune farmacologica: in ulcer, hiperaciditate gastrica, afectiuni ale aparatului respirator, hemoragie uterina neregulata, ulcer varicos, infectii urinare, amigdalite si gingivite. Este de asemenea prescrisa pentru tratarea celulitei.

Nu se recomanda o cura cu aceasta planta mai lunga de 6 saptamani. Nu se recomanda pentru femeile gravide sau care alapteaza. Poate avea efect iritant asupra tractului digestiv.

Diuretic si mineralizant in tuberculoza pulmonara.

Intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si diuretic.

Atentie! Coada calului poate fi

confundata cu o planta otravitoare

asemanatoare, care creste in mlastini

COADA ŞORICELULUI (ACHILLEA MILLEFOLIUM)

Creste in cantitati mari pe campii si drumuri inguste de tara, atingand o inaltime de 20- 80 cm.

Florile sunt albe sau trandafirii si au un parfum aromatic, acrisor. Florile trebuie culese in soare puternic, caci atunci creste continutul in uleiuri volatile.

Partile utilizate in fitoterapie: florile si frunzele.

Compozitia chimica: ulei gras, tanin, ulei volatil de azulene, substante amare, colina, vitamina C, rezine.

Actiune farmacologica: astringent, antiinflamator, cicatrizant, antispastic, antiseptic, tonic-aperitiv,coleretic-colagog si stimulator al functiei hepatice; in tratarea gastritelor, cistitei, colici hepatice, constipatie, nervozitate.Usureaza eliminarea viermilor intestinali.

CRUSINUL (RHAMNUS FRANGULA)

Arbust din padurile umede de pe malul apelor. Are scoarta bruna-cenusie, neteda cu numeroase lenticele alungite albicioase.

Frunze eliptice, lucioase. Flori alb-verzui. Fructul este sferic, cu diametrul de 6-8 mm, violet purpuriu, la maturitate negricios, cu 2-3 samburi in interior.

Parti folosite: fragmentele de scoarta.

Compozitie: derivatii antracenului, (frangulaemodina, emodinantrona, acidul crizofanic, fragulina, glucofrangulina). Scoarta mai contine tanozide, mucilagii, steroli, flavo-noide, saruri minerale etc.

Actiune farmacologica: laxativ-purgativ, este un bun antiinflamator, antiviral, antibacterian si chiar antitumoral. Utilizat singur, crusinul poate produce dependenta intestinala si chiar iritatie intestinala.

GĂLBENELE,FILIMICĂ - CALENDULA OFFICINALIS

Specia este erbacee, anuală, mai rar bienală.

Frunzele sunt lipsite de pețiol, lanceolate, cu vârful rotunjit. Flori portocalii. Mirosul este aromat, iar gustul sărat-amărui.

Parti folosite: florile cu sau fără receptacul.

Compoziția chimică: ulei volatil (mentona),sescviterpene, flavonozide, calendulozidele, steroli, taninuri, vitamina C.

proprietăți coleretice, emenagoge (provoacă menstruația), spasmolitice;

Actiune farmacologica: are proprietăți antiinflamatoare, cicatrizante, antibacteriene și antifungice. Provoacă transpirația, este diuretic, spasmolitic, emenagog, antihelmintic;

In ulcerul gastric si duodenal si calmant al

durerilor menstruale. Spalaturi vaginale

pentru distrugerea protozoarului Trichomonas

vaginalis si ca cicatrizant si antiinflamator in

tratamentul plagilor, arsurilor, degeraturilor si

al ulceratiilor.

Intra in compozitia ceaiurilor gastrice.

IZMA BUNA - MENTHA PIPERITA

Este o planta erbacee, cu miros placut si gust

racoritor.

Organul vegetal utilizat: frunzele si partile

aeriene ale plantei.

Frunzele — Folium Menthae — contin ulei

volatil bogat in mentol, tanin si substante

amare.

Compozitie: Ulei volatil (cu componenta

principală, mentolul), mentone, mento-furan, alfa pinen, fenandren, limonen, cadinen, cincol, aldehidă acetică, alcool (amilic și izomilic), carvacrol, timol, tanin, substanțe antibiotice, substanțe minerale, hipericină, acid piruvic, polifenoli

Actiune farmacologica: Uz intern: infectii gas-

trointestinale, balonari abdominale, diaree,

voma, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza

renala, litiaza biliara, diuretic, depurativ. Uz

extern: reumatism, dezinfectarea cavitatii

bucale, oxiuriaza, inflamatiile urechii, guturai,

gripa, dureri de cap.

LACRAMIOARA (CONVALLARIA MAJALIS L.)

Este intalnita prin paduri de foioase, mai

ales stejarete, tufarisuri, lunci.

Plantă erbacee perenă, cu frunze mari, flori mici, albe, în formă de clopoței și cu miros foarte plăcut.

Parti utilizate: frunzele recoltate inainte de

inflorire.

Compozitie: Lacramioara contine agliconi,

saponozide, kampferol, acizi organici,

amide, acizi fenolici, ulei volatil, glicozide,

substante amare.

Actiune farmacologica: boli cardiace,

nevralgii, manifestari neurovegetative

cardiace, insuficienta aoritica, mitrala,

infarct miocardic, ameteli, dureri de cap,

hipotensiune arteriala, palpitatii, cefalee,

gripa, pneumonie – sub forma de infuzie,

decoct.

Autoterapia nu este permisa, intrucat acestea

sunt toxice.

Efecte adverse:

- Consumul fructelor sau supradozarea pot

determina tahicardie, varsaturi, artimii,

greata, poliurie, vertij, colaps.

LEVANTICA - LAVANDULA ANGUSTIFOLIA

Originara din regiunile calcaroase si muntoase mediteraneene.

Este un subarbust, inalt pana la 70cm, cu aspect de tufa globuloasa. Tulpinile patrunghiulare poarta frunze opuse, intregi, lineare, cu varful ascutit si florile de culoare violet-albastra.

Produsul vegetal folosit: florile sau intreaga inflorescenta.

Principii active: ulei volatil, tanin si un principiu amar.

Actiune farmacologica: diuretica, coloretica, antispastica, antiseptica, carminativa si stimulenta. Aromatizant, in tulburari digestive si ca stimulent general. Intra in compozitia tigarilor antiasmatice.

MASELARITA - HYOSCHYAMUS NIGER

Planta anuala sau bianuala foarte raspandita.

Tulpina, inalta pana la 1m, este acoperita cu peri lungi si lipiciosi avand un miros neplacut patrunzator.

Frunzele sunt eliptice sau triunghiulare, moi si vascoase la pipait. Florile sunt de culoare galben murdara, violeta la gat, cu vinisoare care formeaza o retea violacee.

Produsul vegetal folosit.: Se utilizeaza frunzele.

Principii active: alcaloizi: hiosciamina si scopolamina.

Actiune farmacologica. Datorita acestor alcaloizi ambele produse inhiba terminatiile nervoase parasimpatice; excita sistemul nervos central; accelereaza ritmul cardiac, provoaca midriaza, dilata bronhiile, diminueaza secretiile si peristaltismul intestinal.

Intra in compozitia tigarilor antiasmatice.

In tratamentul durerilor legate de nevrite, al nevrozelor si alienatiei mintale si in boala Parkinson, insa numai la recomandarea medicului specialist.

Dupa recoltare este necesar sa se spele

mainile cu apa si sapun din cauza toxicitatii

frunzelor.

MESTEACANUL - BETULA VERRUCOSA

Arbore inalt (25-30 m), destul de raspandit la noi din zona dealurilor pana in cea sub-alpina.

Frunzele au limbul triunghiular-romboidal, ascutit la varf si dintat pe margini. Florile sunt monoice, reunite in amenti cilindrici.

Produsul vegetal folosit. Frunzele tinere recoltate incepand din mai pana la sfarsitul lui iulie, cand sunt lipicioase si contin cea mai mare cantitate de rezine.

Principii active: taninuri, acid cafeic, flavonoide, ulei volatil, substante triterpinice, alantoina.

Actiune farmacologica: frunzele de mesteacan au actiune diuretica, fara a produce iritatii renale. Mai au si proprietati coleretice si antiseptice si favorizeaza eliminarea acidului uric si a colesterolului din organism.

Diuretic in edeme de natura cardiaca si

renala. Frunzele de mesteacan intra in

compozitia ceaiurilor antireumatic si diuretic.

MUSETELUL - MATRICARIA CHAMOMILLA

Planta erbacee, anuala, spontana, foarte raspandita.

Este o specie relativ scunda, atingand inaltimea de 0.2-0.6 m, mult ramificata si cu frunze penat-sectate si flori grupate in capitule terminale, albe pe margini si tubuloase, galben-aurii in mijloc.

Produsul vegetal folosit: capitulele florale cu pedunculul lung de cel mult 1 cm, recoltate pe timp insorit dupa ce s-a ridicat roua.

Principii active: ulei volatil bogat in chamazulena, flavonozide, substante de natura cumarinica, colina si mucilagii.

Actiune farmacologica: antispastice, antiinflamatoare, cicatrizante, stomahice, analgezice, antiseptice si antihistaminice.

PAPADIA - TARAXACUM OFFICINALE

Planta erbacee, perena, foarte raspandita la noi.

Rozeta bazilara de frunze lanceolate, cu marginile divizate in lobi mari. Florile grupate in capitulele de culoare galbena.

Produsul vegetal folosit: frunzele, radacina si intreaga planta.

Principii active:In partile aeriene un principiu amar taraxacina, Vitaminele B si C si steroli; in partile subterane: alcooli triterpinici, fitosteroli, Vitaminele A, B, C si D si inulina.

Actiune farmacologica: colagoga, coleretica, diuretica, diaforetica si tonic-amara. Utilizata in insuficienta hepatica.

Planta intreaga maruntita intra in compozitia

ceaiurilor: depurativ, dietetic si gastric, iar

radacina in a ceaiului hepatic.

PATLAGINA - PLANTAGO LANCEOLATA

Plante ierboase, perene.

Au o rozeta de frunze bazilare si o tulpina florifera care poarta flori grupate in spic cilindric.

Produsul vegetal folosit: frunzele recoltate inainte si in timpul infloririi.

Principii active: mucilagii, o heterozida aucubozida al carei aglicon este de natura terpenica, tanin si alantoina.

Actiune farmacologica: emolienta si expentoranta datorita mucilagiilor, cicatrizanta datorita alantoinei, bactericida datorita aucubozidei.

In bronsite cronice, iar extern fie sucul

prospat, fie frunza ca atare in tratamentul

furunculelor si abceselor.

PELINUL - ARTEMISIA ABSINTHIUM

Este o planta erbacee, comuna prin locuri

insorite, uscate, pe coline si pe dealuri.

Tulpini florifere inalte pana la 1,5

m,ramificate, cu frunze matasoase,

acoperite cu peri densi, in general

tripenat-sectate, de culoare cenusiu-

verzuie pe fata superioara si alb-cenusiu

pe cea inferioara. Florile mici, galbene,

sunt grupate in capitule globuloase.

Produsul vegetal folosit: partile aeriene

recoltate in timpul infloririi. Produsul are

miros puternic aromat si gust amar.

Principii active: ulei volatil, substante

amare si flavonoide.

Actiune farmacologica: datorita principiilor

amari si uleiului volatil produsul excita

secretiile gastrice, favorizand secretia

sucului gastric, mareste pofta de mancare

si normalizeaza scaunul.

Tot datorita uleiului volatil are actiune

vermifuga insa dupa administrarea

indelungata in doze mari este

emenagog. Intra in compozitia ceaiului

tonic aperitiv.

PLAMANARICA -PULMONARIA OFFICINALIS

Planta ierboasa, perena, raspandita in padurile de foioase. Tulpina aeriana, cilindrica, neramificata, are frunze sesile, alungit-ovale care se termina cu o influorescenta cu flori de culoare rosie la inceput, trecand apoi in violet-albastru si uneori chiar in alb.

Frunzele bazilare, eliptice sau cordat-ovale, sunt de culoare verde inchis pe fata superioara. Intreaga planta este acoperita cu peri.

Produsul vegetal folosit: frunzele Produsul nu are miros, iar gustul este slab mucilaginos.

Principii activeSaponozide, mucilagii, tanin, flavonoide, substante minerale, vitamina C si provitamina A.

Actiune farmacologica: emolienta, expectoranta si astringenta. Diuretic si expectorant.

in dischinezii biliare insotite de tulburari

usoare dispeptice; se mai intrebuinteaza si

ca tonic aperitiv datorita substantelor amare

si ca adjuvant in tratamentul astmului

bronsic.

Intra in compozitia ceaiurilor: anti astmatic,

antibronsitic si in tigarile antiastmatice.

PODBALUL - TUSSILAGO FARFARA

Planta erbacee, caracteristica

locurilor argiloase, calcaroase si

umede.

Tulpinile florifere cu frunze

scuamiforme rosietice, inalte, de 5-15

cm si terminate cu capitule florale

galbene.

Produsul vegetal folosit

frunzele fara petiol recoltate din

aprilie pana in iulie si inflorescentele

culese fara peduncul, la inceputul

dezvoltarii lor.

Principii active

Mucilagii, inulina, tanin, substante

amare si saruri minerale bogate nitrat

de potasiu si compusi ai zincului.

Actiune farmacologica: colagoga,

diuretica, emolienta si usor

antispastica.

Se mai intrebuinteaza si ca tonic aperitiv

datorita substantelor amare si ca adjuvant in

tratamentul astmului bronsic.

Intra in compozitia ceaiurilor: anti astmatic,

antibronsitic si in tigarile antiastmatice.

ROSTOPASCA - CHELIDONIUM MAJUS)

Are frunze zimtate asemanatoare cu cele de

stejar, iar din tulpina si rizom izvoraste o

seva galben-portocalie si destul de viscoasa,

folosita cu succes pentru diferite afectiuni

ale pielii.

Cel mai eficient este sucul portocaliu de

rostopasca care se obtine prin stoarcere, din

tulpinile de rostopasca proaspat rupte.

Principii active - alcaloizi ca chelidonina și homochelidonina care au acțiune sedativă și narcotică, relaxează musculatura netedă a vaselor mari și au acțiune ușor stimulatoare asupra respirației.

Actiune farmacologica: tratarea și

vindecarea urmatoarelor afectiuni: renale, reumatism, hemoroizi, cancer de piele, negi, bătături, hepatită cronică, tuse. Rostopasca este cunoscută și pentru proprietatea ei de a echilibra metabolismul.

Atentie ! - Rostopasca in doze mari poate fi

extrem de toxica. Preparatele de rostopasca

nu se aplica pe ranile deschise, sangerande,

si nici nu se administreaza gravidelor dupa

luna a patra de sarcina.

SALCIA (SALIX ALBA)

Salcia este un arbore care poate atinge chiar si 20 de metri intaltime, intalnit in zona de campie si deal, pe marginea apelor.

Tulpina este noduroasa, ramurile subtiri de culoare galben-verzuie. Frunzele sunt lungi, subtiri, ascutite la varf, de culoare alb argintie. Florile au culoare galbena sau verde.

se utilizeaza scoarta ramurilor, frunzele si florile de tip mascul (matisorii).

Principii active: tanin, rezine, celuloza, amidon, glicozizi fenolici, vitamine.

Actiune farmacologica: Are efect tonic, antiseptic, antiinflamator, tonic, sedativ, astringent, antitermic, antireumatic, nervin.

Contraindicatii: Nu este indicat consumul de salcie, sub nici o forma in caz de boli renale, astm bronsic, dermatite de contact.

Atenție! Supradozajul poate determina toxicitate renala.

SALCAM (ROBINIA PSEUDACACIA)

Arbore la noi in tara, salcamul are lujeri spinosi, coroana mare, luminoasa, rara, frunze asezate impar, flori in inflorescente.

Factorul curativ: florile

Principii active: flavonoide (robinina, acaciina), ulei volatil.

Actiune farmacologica: Calmeaza senzatiile de pirozis (arsuri), diminueaza hiperaciditatea gastrica, antispasmodic al tractului respirator, usor sedativ.

Planta melifera - mierea de salcâm- mierea de salcam este un tonic general, care calmeaza tusea si este folosita in tratarea asteniei si nevrozelor.

SALVIA, JALESUL (SALVIA OFFICINALIS)

Creste pe campii, povarnisuri, pasunidar si in gradini.

Creste intre 30-70 cm, sub forma de tufis, are flori de culoare violeta, frunzele argintii, cu perisori fini, aromate.

Se folosesc atat frunzele cat si florile.

Principii active: uleiurile volatile (gasite in frunze), care cuprind: camfor, tuiona, borneol, cineol, terpene, substante estrogene, vitaminele A, C si B1 si mineralele Ca, Mg, K, P, Cu

Actiune farmacologica: tonica si revigoranta, diuretica, usor hipotensiva, antisudorifica, estrogenica, calmanta, astringenta, antiseptica, reduce inflamatiile antiinflamatoare, digestiva.

TATANEASA (SYMPHYTUM OFFICINALE)

Frunzele au peri aspri, iar florile au culoare roz-purpurie.

Se recolteaza jumatatea superioara a tulpinii (varfurile) cu ramuri, frunze si flori, dar si radacina.

Principii active: ulei volatil, rezine, tanin, alantoina, mucilagii, vitamina B12, amidon, acizi organici, principiu antigonadotropic.

Actiune farmacologica: efect antiinflamator, expectorant, astringent, atimicotic, hemostatic, cicatrizant .

Utilizata in bronsite, colita, diaree, enterita,

PLANTE MEDICINALE – TEIUL (TILIA CORDATA)

Este un arbore cu inaltimea de 25 m, cu frunze lungi si petiolate, rotunde, cu varfurile ascutite. Florile sunt de culoare alba-galbuie, parfumate.

Florile de tei se culeg impreuna cu bracteea insotitoare in momentul cand sunt inflorite.

Principii active:Ulei volatil, alcool sesviterpenic[farnesol]-in flori,mucilagii in bractee,flavonozide,tanin,colina,saponine.

Actiune farmacologica: neurosedativ,antispastic sihipnotic,fluidificarea secretiilor bronhice si calmareatusei, fluidificarea sangelui,sudorific-febrifug.

TRAISTA CIOBANULUI

(CAPSELLA BURSA-PASTORIS)

Este o specie vegetală ierboasă , foarte întâlnită

în flora spontană a ţării noastre, crescând aproape oriunde.

Se recoltează primăvara, când înfloreşte în masă şi încă nu s-au format multe seminţe,

prin tăierea cu foarfeca a plantei sub rozeta de frunze.

Principii active: Colina, acetilcolina, tiramina,

alcaloizi, flavonoide. saponine,

Actiune farmacologica: Hemostatica, proprietati

diuretice.

Contraindicatii: Deoarece stimulează contracţiile

uterine, traista ciobanului nu se utilizează în sarcină (poate produce avort).Întrucât se comportă ca un excitant nervos uşor, se recomandă evitarea utilizării sale, în

caz de: insomnie cronică, epilepsie, boala lui Parkinson, depresie.

TREI FRATI PATATI (VIOLA TRICOLOR)

Specie anuala, inalta de 10-14 cm, cu frunze ovate, flori cu 5 petale inegale si diferit colorate - 2 superioare violacee, 2 laterale galben-deschis, cea inferioara mai mare, galbena.

Se foloseste partea aeriana.

Principii active: saponozide, flavonoide, compusi salicilici, carotenoide, antociani, tanin, ulei volatil, vitaminele C si A.

Actiune farmacologica: depurativ de baza, curatind sangele de toxine, diuretic, fluidifica si elimina secretiile bronhice, usor laxativ.

URZICA ( URTICA DIOICA)

Urzica este o planta erbacee, cu peri

urticanti. Creste in locuri cultivate si

necultivate.

Are frunze cordiforme serate la margine,

ovale sau lanceolate.

Se folosesc frunzele, recoltate in martie,

pana in noiembrie si radacinile, recoltate

toamna.

Principii active : provitamina A, vitaminele

B2, C si K, clorofila, flavonoide si mucilagii,

acizi esentiali, ulei esential, ulei gras.

Actiune farmacologica :

Intern : hemostatic, emolient,expectorant

trofic,activeaza circulatia sangelui cu

eliberare de histamina, elimina acidul

uricsi clovurile, astringent, antiseptic,

diuretic, antidiareic hipoglicemiant.

Extern : stimuleaza refacerea tesuturilor,

fiind cicatrizant.

VISCUL (VISCUM ALBUM)

Planta semiparazita ce se dezvolta pe ramurile unor pomi fructiferi (mar , prun), a unor arbori(mesteacan, plop) si pe pini. Are forma de tufa, asemanatoare unei sfere, cu tulpini scurte, cilindrice si groase, ramificate dichotomic, lipsite de peri.

Se recolteaza ramurile tinere cu frunze, de pe mar, par, prun.

Principii active :- frunze : saponine triterpenice, acid oleanolic, acetilcolina, colina, inozina.

- frunze si ramuri tinere : saponine triterpenice, acid oleanolic, acetilcolina, inozitol,viscina, viscitoxina, vitamina C si E.

Actiune farmacologica : vasodilatator coronarian si periferic, bradicardizant, hipotensiv, cardiotonic, diuretic, antimicotic(antitumoral)

Atentie !

-Frunzele si ramurelele de vasc nu sunt

otravitoare, numai fructele sant

otravitoare, daca sant luate intern.

-Nu se recolteaza de pe salcie, stejar, tei,

conifere, care sant toxice .