P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 1

Plan Urbanistic de Detaliu

EXTINTERE CL•DIRE – LOCUIN•E •I FUNC•IUNI COMPLEMENTARE

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 2

01. FOAIE DE CAP•T

DENUMIREA PROIECTULUI : EXTINDERE CL•DIRE- LOCUIN•E •I FUNC•IUNI COMPLEMENTARE

NUM•R PROIECT : 10/2007

FAZA : PLAN URBANISTIC DE DETALIU

BENEFICIAR : S.C. GRIMMING HOLDING S.R.L.

RO-300055, str. Augustin Pacha, nr.1

J35/366/2007, RO20830998

AMPLASAMENT : Str. Gheorghe Doja, nr. 11

TIMISOARA, Jud. TIMI•

PROIECTANT ARHITECTURA: S.C. AC TECTURA S.R.L.

RO-300551, str. Aurelianus, nr.3

J35/54/2004, RO16039449

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 3

02. COLECTIV DE ELABORARE

n ARHITECTURA

•EF PROIECT : ARH. MIRCEA CR•CULEAC

PROIECTANT : ARH. CIPRIAN C•DARIU

DESENAT : ARH. CIPRIAN C•DARIU

n STUDIU GEOTEHNIC

ÎNTOCMIT : ING. GEOL. BOGDAN VALENTIN

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 4

03. BORDEROU

n PIESE SCRISE

01. Foaie de cap•t02. Colectiv de elaborare03. Borderou04. Extras CF 05. Certificat de Urbanism nr.3194 / 30.05.200706. Memoriu de arhitectur•07. Studiu geotehnic

n PIESE DESENATE

01. Situa•ia existent• 01/A 02. Situa•ia propus• – Reglement•ri urbanistice 02/A

Timi•oara 07.2007 Întocmit: arh. Mircea CR•CULEAC

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 5

04. MEMORIU DE ARHITECTUR•

n DATE GENERALE

DENUMIREA LUCRARII

EXTINDERE CL•DIRE- LOCUIN•E •I FUNC•IUNI COMPLEMENTARE

BENEFICIAR

S.C. GRIMMING HOLDING S.R.L. TIMI•OARA

FAZA DE PROIECTARE

PLAN URBANISTIC DE DETALIU

PROIECTANT SPECIALITATE ARHITECTURA

S.C. AC TECTURA S.R.L.

AMPLASAMENT

STR. GHEORGHE DOJA NR. 11 TIMI•OARA

n PREVEDERI ALE DOCUMENTA•IILOR SUPERIOARE DE URBANISM Prin P.U.G. Municipiul Timi•oara în aceast• zon• func•iunea existent• este – zon•

de protec•ie a monumentelor istorice, de locuin•e •i func•iuni complementare, cu regim de în•l•ime P – P+2E, P.O.T. max = 40.00 %.

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 6

UTR 48 ZONA REZIDENTIALALM a – subzona reziden•ial• existent• cu locuin•e cl•diri mici: cl•diri P, P+1 •i P+2,

Art. 1. Zone •i subzone func•ionale. În func•ie de regimul de în•l•ime, în municipiul Timisoara se întâlnesc dou• tipuri de subzone reziden•iale:

• LM a – subzona reziden•ial• existent• cu locuin•e cl•diri mici: cl•diri P, P+1 •i P+2,• LM b - subzona reziden•ial• propus• cu locuin•e mici: cl•diri P, P+1 •i P+2,• LI a - subzona reziden•ial• cu locuin•e înalte: cl•diri cu mai mult de 3 niveluri,• LM m - subzona reziden•ial• mixt• propus•, cu locuinte înalte: cl•diri P - P+2

Art. 2. Func•iunea dominant•

Este cea reziden•ial•, zona fiind compus• din:• Locuin•e cu caracter urban si semi-rural cu regim de in•l•ime P, P+1 •i P+2, în cadrul zonei

func•ionale LM• Locuin•e de tip urban cu regim de inal•ime preponderent P + 4 •i cu accente P + 8 – P + 10

Art. 3. Func•iunile complementare admise ale zonei:

• Institu•ii publice •i servicii• Spa•ii verzi amenajate• Accese carosabile, pietonale, piste bicicli•ti, parcaje, garaje• Re•ele tehnico- edilitare •i construc•ii aferente

Art. 4. Utilizari permise.

• Locuin•e individuale cu caracter urban in subzonele fun•ionale LM a, LM b •i LM m• Locuin•e pentru maximum 2 familii in subzonele LM a, LM b •i LM m• Locuin•e colectivein zonele LI a• Conversia locuin•elor în alte func•iuni ce nu deranjeaza zona de locuit. • Func•iuni complementare zonei de locuit: comer•, alimenta•ie publica, servicii, administra•ie,

cultur•, culte, înv•••mânt, s•n•tate, spa•ii verzi, locuri de joac• pentru copii, sta•ionare autovehicule, instala•ii tehnico-edilitare necesare zonei;

• Birouri, sedii financiar- bancare, etc.

Art. 6. Interdic•ii temporare de constrire. Orice interven•ie in zonele LM b •i LM m , propuse pentru locuire, se poate realiza numai pe baza unor documente PUZ sau PUD aprobate. Pân• la aprobarea acestora zonele respective se afl• în interdic•ie temporar• de construire ( vezi plan•a „ Reglement•ri, zonificare func•ional•” ).

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 7

Art. 7. Interdic•ii definitive de construire.Sunt interzise urm•toarele activit••i:

• Activit••i industriale sau alte tipuri de activit••i care genereaz• noxe, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat;

• Activit••i de depozitare, comer• en gros, antrepozite;• Spa•ii de între•inere auto;• Ferme agro-zootehnice, abatoare;• Anexe gospod•re•ti pentru cre•terea suinelor, bovinelor, cabalinelor• Panouri mari publicitare în spa•iile verzi de aliament sau parcuri sau pe cl•dirile din zonele

protejate;• Depozite de de•euri;• Este interzisa amplasarea oric•rei construc•ii în interiorul perimetrului de protec•ie al forajelor de

apa.

Art. 8. Orientarea fa•• de puctele cardinale.Conform art. 17 •i Anexei nr. 3 din RGU.

Se vor respecta prevederile Ordinului pentru aprobarea Normelor de igien• •i a recomand•rilor privind modul de via•• al popula•iei: Ordinul nr. 536/1997.

Art. 15. Amplasarea in interiorul parcelei.Se vor respecta toate prevederile Art. 24- R.G.U. si cap. II. 6 al R.L.U.

A. Pentru subyonele LM a, LI a:a) Amplasarea construc•iilor fa•• de limitele laterale ale parcelei se va face respectând condi•iile:

• Cl•dirile vor putea fi realiyate in regim în•iruit (atingând ambele limite laterale ale parcelei) cu condi•ia de a avea obligatoriu asigurat un acces auto in parcela la parterul cl•dirii, avand minimum 3 m l••ime, respectiv 3,80 m în cazul parcelelor mai mari de 600 mp.

• Cl•dirile se vor putea realiza in regim cuplat sau independent cu condi•ia ca distan•ele cladirilor fata de limitele laterale pe care nu le ating, s• fie de 1,9 m si sa aiba acces auto asigurat în parcel•.

• Amplasarea construc•iilor se va face cu respectarea normelor de igien• cuprinse în Ordinul nr. 536 din 1997 al Ministerului S•n•t••ii, Art. 2,3,4,5 •i 16

b) Amplasarea construc•iilor fa•• de limitele de fund ale parcelelor va respecta urm•toarele condi•ii:• Cl•dirile principale se vor amplasa la o distan•• de cel pu•in 10 m fa•• de limit•, cu condi•ia sa

nu stânjeneasc• însorirea pe parcela vecin•; în condi•ii bine justificate se accepta o distan•a minima de 6m. Cl•dirile se pot amplasa pe limit•, in condi•iile alipirii de un calcan existent.

• Anexele gospod•re•ti se vor amplasa la cel pu•in 4 m de limit• sau pe limita cu condi•ia sa nu dep••easc• in•l•imea de 3m.

c) Amplasarea unei construc•ii principale în spatele unei alte construc•ii existente aflate la strad• se va face doar cu condi•ia ca prin în•l•imea •i volumetria ei s• nu aduc• prejudicii aspectului arhitectural al cl•dirii existente sau al str•zii •i sa nu fie perceptibil• din strad•.

Priectul pentru autoriza•ia de construire în acest caz va cuprinde obligatoriu o perspectiv• din strad• a ansamblului. Amplasarea cl•dirilor pe o parcel• in raport cu alte construc•ii se va face cu respectarea reglement•rilor cuprinse în Ordinul nr. 536/1997, art. 2,3,4,5,16 •i 17.

B. Pentru subzonele LM b •i LM m Amplasarea cl•dirilor in interiorul parcelei se va face conform regulamentelor ce vor fi prev•zute in documenta•iile PUZ, cu respectarea obligatorie a normelor de însorire •i igien• sanitar• din Ordinul nr. 536/1997 al Ministerului S•n•t••ii •i prevederilor art. 24- RGU.

Art. 22. În•l•imea construc•iilor.La stabilirii în•l•imii construc•iilor se vor avea in vedere:

• Protejarea •i punerea în valoare a fondului construit existent, cu respectarea regulilor de compozi•ie arhitectural- urbanistic• a zonei;

• Respectarea normativelor legate de asigurarea însoririi construc•iilor ( conform Ordinului nr. 536 pentru aprobarea Normelor de igien• •i recomand•rilor privind modul de via•• al popula•iei, etc. ) pentru a nu aduce prejudicii cl•dirilor învecinate sub aspectul însoririi acestora.

Nici o cl•dire nu va depasi P+2 niveluri in subzonele LM a, LM b •i LM m.Este interzisa supraetajarea cladirilor cu valoare arhitectural-ambiental• din zonele protejate sau a monumentelor de arhitectur•. Acestea se vor putea mansarda cu condi•ia men•inerii geometriei actuale a acoperi•urilor. Celelalte construc•ii vor respecta prevederile art. 31 din R.G.U.Modificarea regimului maxim de în•l•ime poate fi f•cut• in situa•ii justificate, cu condi•ia elabor•rii unei documenta•ii PUZ care sa cuprinda un studiu referitor la impactul cre•terii în•l•imii asupra siluetei urbane.

Art. 23. Aspectul exterior al construc•iilor.Se vor respecta prevederile art. 32 din R.G.U.

A. Dispozi•ii generale

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 8

a) Autorizarea execut•rii construc•iilor care prin conformare, volumutrie si aspect exterior intr• în contradic•ie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzis•.b) Construc•iile trebuie sa se apropie prin volumetrie •i propor•ii de tipul dominant al construc•iilor din zona înconjur•toare.c) Extinderile cl•dirilor tradi•ionale se vor face in spiritul construc•iei ini•iale.d) Fa•adele laterale si posterioare ale cl•dirilor trebuie tratate la acela•i nivel calitativ cu cele principale •i in armonie cu acestea.e) Lucr•rile tehnice ( re•ele, conducte, cutii de bran•ament, etc.) trebuie integrate in volumul construc•iilor sau al imprejmuirilor. Instala•iile de alimentare cu gaze naturale, energie electric• •i CATV, precum •i punctele de racord vor fi concepute în a•a fel încât s• nu aduc• prejudicii aspectului arhitectural al construc•iilor sau al zonei înconjur•toare.f) Instala•iile exterioare pentru climatizare nu se vor monta pe fa•ade. Ele pot fi montate pe acoperi•uri numai pe versantul interior si retrase obligatoriu cu 3m sau în podurile nemansardabile.

B. Fa•adea) În cazul cl•dirilor cu valoare arhitectural-ambiental• din zonele protejate se interzice folosirea tencuielilor moderne cu textur• puternic• ( terasit, tehnica „stropirii cu m•tura”, etc.)b) Este interzis• placarea fa•adelor care ini•ial au avut finisaje realizate din tencuial•.c) La construc•iile vechi cu valoare arhitectural• din zona protejat• este interzis• înlocuirea tâmpl•riilor din lemn cu tâmpl•rii din metal sau plastic. Se vor folosi geamuri transparente la exterior.d) Se interzice eiminarea sau acoperirea decora•iilor de pe fa•adele caselor vechi. Este obligatorie refacerea ornamentelor distruse sau deteriorate, utilizând acelea•i materiale ca cele ini•iale, pe baza de material iconografic de epoca.e) Toate documenta•iile de avizare pentru lucr•rile de refacere sau restaurare ale fa•adelor cl•dirilor vechi vor fi inso•ite de fotografii color ale situa•iei existente.f) Este interzis• folosirea pe fa•adele cl•dirilor tradi•ionale a materialelor scumpe ( marmur•, travertn, etc.) la cladiri care nu au folosit astfel de materiale înainte. Noble•ea fa•adelor va rezulta din claritatea concep•iei generale, acurate•ea detaliilor, etc.g) Este interzisa utilizarea gratiilor la vitrine montate la exterior. Se admit gratiile montate la interior.h) Este interzisa executarea de locuin•e din materiale nedurabile.i) Interven•iile asupra cl•dirilor valoroase existente in zonele protejate vor fi facute cu p•strarea golurilor existente pe fatad•. În cazuri bine justificate ( ex. deschideri de goluri pentru acces in spa•iul parterului) este posibil• practicarea unui gol de u•• numai daca interven•ia nu afecteaza coeren•a compozi•ional• a fa•adei sau poten•ialul de organizare func•ionala a întregului imobil.Pentru orice deschidere de goluri este necesar avizul Inspec•iei în Construc•ii, Lucr•ri Publice, Urbanism •i Amenajarea Teritoriului- jud. Timi•.j) În zonele protejate cl•dirile noi vor fi realizate avânf fa•adele cu o expresie moderna cu obliga•ia de a •ine seama de scara arhitectural• a fa•adelor •i fronturilor învecinate existente, de caden•a, ritmul, raportul plin-gol in favoarea plinului, caracteristice cl•dirilor existente.

C. Firme, reclame, elemente de signalistic•a) Nu se admite montarea pe fa•adele vechi a firmelor •i reclamelor deasupra corni•elor peste parter. Este posibil• doar montarea lor sub linia de demarca•ie dintre parter •i etaj.b) Nu se admite acoperirea elementelor decorative sau de arhitectur• ( corni•e, balustrade de balcon, frontoane, etc.) cu elemente de signalistica, reclame, firme.

D. Acoperi•uria) La stabilirea pantelor de acoperi• se va urm•ri se va urm•ri ca acestea s• fie realizate în armoniecu cele caracteristice zonei.b) La acoperi•urile fara rupere de pant• se accept• pant• de maximum 400-450.c) Învelitorile cl•dirilor (principale) din zonele protejate vor fi realizate din materiale ceramice specifice zonei. Învelitorile din tabl• se pot folosi la cl•dirile care au folosit initial acest material cu obliga•ia de a folosi acela•i tip de tabla si la construc•iile anexe situate dincolo de limita de 20 m de la aliniament.d) Învelitorile extinderilor construc•iilor sau ale garajelor vor fi realizate din acela•i material ca si construc•ia principal•, utilizând aceeasi tipologie de acoperi•.e) În cazul mansard•rii construc•iilor cu valoare arhitectural- ambiental• din yonele protejate sau al monumentelor de arhitectur• nu se admit modificari ale geometriei acoperi•ului. Iluminarea mansardei se va face prin ferestre de tip „VELLUX”, pozi•ionate la minimum 2,0 m masura•i pe orizontal• de la strea•ina.f) Nu se admite realizarea de cladiri cu acoperi•uri în teras• pe o distan•• de 20,0 m de la aliniamentul stradal în zonele protejate.

Art. 24. Procentul de ocupare al terenului.Conform Art. 15 •i Anexa 2din R.G.U.

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 9

n STUDIU ISTORIC

Cl•direa existent• se afl• în cartierul Elisabetin, unul din cartierele istorice ale Municipiului Timi•oara. Cl•direa este situat• în zona de protec•ie a monumentelor istorice, ea nefiind monument istoric.

Din pu•inele date g•site despre stada Gheorghe Doja reiese ca imobilul a fost construit aproximativ intre anii 1908-1910.

Arhitectul Mihai Opri• în cartea sa „Timi•oara mic• monografie urbanistic•”, ap•rut• la Editura Tehnic• Bucuresti în 1987, scrie despre cartierul Elisabetin c• „datorit• dezvolt•rii sale impetuase, începând din 1904-1905, devine un cartier separat, cu administra•ie proprie.

Din cauza gr•dinilor întinse de aici, primele ac•iuni de sitematizare vizeaz• str•pungerea de noi str•zi •i diminuarea suprafe•ei parcelelor.

În perioada 1906-1910, dintre toate cartierele ora•ului, Elisabetinul este cel în care se realizeaz• cel mai mare volum de construc•ii. Textura urban• cuprinde acum atât zona pie•elor Crucii •i Eforie pîna la bulevardul Babe•, cât •i zona str•zilor Doja •i Romulus.”

O alt• posibilitate de a aproxima perioada în care a fost construit• cl•direa, este prin compararea a dou• har•i succesive ale Timi•oarei. Prima dintre ele aste tiparit• in 1910 la Budapesta, •i în care pe strada Gheorghe Doja nu apare construit decât frontul din partea stâng• a acesteia.

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 10

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 11

A doua harta g•sit• este tip•rit• in 1911 la Leipzig. În aceast• se observ• atât o sistematizare a str•zii Gheorghe Doja, ap•rut• probabil odat• cu introducerea tramvaiului, cât si apari•ia pe partea dreapt• a ei a câtorva case construite, printre care si casa studiat• in prezenta documenta•ie.

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 12

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 13

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 14

Datorit• diferen•ei pe fa•ada principal• a finisajelor •i a detaliilor dintre registrul parterului •i al etajului , presupunem c• ini•ial construc•ia a avut doar demisol •i parter, ulterior fiind construit corpul de cas• de scar• •i etajul. Dup• natura finisajelor (c•r•mid• aparent•) c•t •i a stilului arhitectural presupunem ca etajarea a fost realizat• in perioada 1915-1920.

n SITUA•IA EXISTENT•

REGIMUL JURIDIC - EXISTENT

Regimul juridic al terenului este specificat în extrasul de C.F. 5315 Timisoara, num•r cadastral 12136, din care rezult• proprietatea “Casa cu 1 etaj si curte in str. Doja nr.11” în beneficiul: S.C. GRIMMING HOLDING S.R.L., cumparare nr. 74201/2006. Terenul este situat în intravilanul orasului, cu o suprafa•• de 1178mp. În realitate pe teren exist• trei cl•diri din care doar una este intabulat•.

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 15

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 16

REGIMUL TEHNIC - EXISTENT

Regimul tehnic este stipulat în Certificatul de Urbanism emis de Primaria Municipiului Timisoara cu nr.3493 din 13.06.2007 – zon• de protec•ie a monumentelor istorice, de locuin•e •i func•iuni complementare, cu regim de în•l•ime P – P+2E, P.O.T. max = 40.00 %.

CIRCULA•IA •I ACCESUL LA PARCEL•

Leg•tura actualei incinte cu str. Gheorghe Doja este una doar pietonal• •i care se realizeaz• prin parterul corpului “A” de cl•dire. Aceasta fiind •i una din problemele care se dore•te a fii rezolvat• prin prezenta documenta•ie.

ECHIPAREA TEHNICO - EDILITAR•

Aflat in proximitatea zonei centrale a Municipiului Timi•oara, terenul studiat este racordat la re•eaua de canalizare si aprovizionat cu ap•, energie electrica, incalzire, telefonie si re•ea de gaz.

SUPRAFE•E

Cele trei corpuri de cl•dire existente pe teren au o suprafa•a construit• de 627,32mp •i o suprafa•a construit• desf••urat• de 1539,14mp, rezultând un P.O.T.existent = 53,25% •i un C.U.T.existent = 1,30.

Corpul “A” ,care este si corpul principal al ansamblului construit, având un regim de inaltime D+P+1E si o suprafa•• construit• de 348,34mp, este amplasat pe limita vestica a parcelei ocupand tot frontul stradal.

Corpul “B” , are un regim de inaltime D+P si o suprafata construita de 230,13mp, este amplasat pe limita estica a parcelei ocupanind in intregime fundul parcelei.

Corpul “C” , este o anex• cu regim de inaltime P si o suprafata construita de 48,85mp, este amplasat pe limita nordica a parcelei.

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 17

n REGLEMENT•RI

PREZENTARE

Singurul corp de cladire cu valoare istorica de pe parcela este corpul “A”. Acesta a fost construit aproximativ intre anii 1908 - 1910, intr-o prima faza in regim de inaltime D+P, iar la putin timp a fost etajat rezultand D+P+1E. Initial cladirea a fost locuinta dar dupa nationalizare a avut diferite functiuni publice. Ultima utilizare inainte de retrocedare a fost de Inspectorat Scolar.

Celelalte doua corpuri de cladire “B” respectiv “C” sunt construite mai tarziu, aproximativ in anii in ’60.

Neavand o valoare istorica si nici arhitecturala se doreste demolarea lor si extiderea corpului “A” de cladire cu un volum legat de acesta prin casa de scara, formand doua curti interioare. Dimensiunile in plan ale extinderii sunt de 13,50m x 26,50m, aceasta fiind retras• cu 9m fa•• de corpul existent rezultând o dep•rtare de la frontal stradal de aproximativ 21m.

Retragerea fa•• de fundul parcelei va respecta Regulamentul Local de Urbanism, fiind de 10m. Extinderea propus• va fi amplasat• la fel ca •i corpul existent pe limitele laterale ale parcelei.

Regimul de inaltime al extinderii va fi S+D+P+2E+Er. În•l•imea maxim• aextinderii este de 15,90m fa•• de cota trotuarului fiind mai mare cu 0,75m fa•• de corpul existent. Datorit• etajului retras acest lucru nu este perceptibil de la nivelul solului.

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 18

FUNC•IUNE

Func•iunea principal• a cl•dirii va fi de birouri. Mansarda de la corpul existent cât •i etajul retras al extinderii va avea functiunea de locuire. O parte a demisolul corpului existent va ad•postii spa•iile tehnice iar la subsolul extinderii va fi realizat un parcaj.

ACCESE

Accesul pietonal r•mâne neschimbat.

P r o i e c t n r . 10 / 2 0 0 7 19

Se va realizarea un acces auto dinspre strada Gheorghe Doja, prin realizarea unui gang in corpul “A” de cladire, ce va ajunge la susbsolul extinderii unde se va fii o parcare ce va adapostii aproximativ 30 de locuri.

SUPRAFE•E •I INDICI

Astfel in urma demolarii corpurilor “B” si “C” si extinderea corpului “A” suprafata construita totala devine 716,00mp, rezultand un P.O.T. propus = 60,81% iar suprafata desfasurata total este 3770,00mp, rezultand un C.U.T. propus = 3,20.

n CONCLUZII

Prezenta documenta•ie se intocme•te în conformitate cu GHIDUL PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE •I CON•INUTUL CADRU AL PLANULUI URBANISTIC DE DETALIU / G M 009-2000 •i în conformitate cu legisla•ia în vigoare privind domeniul urbanismului, cf. CADRULUI LEGAL pct. 1.5 din prezentul ghid. Se conformeaz• LEGII 350/2001, privind AMENAJAREA TERITORIULUI •I URBANISMUL.

Timi•oara 07.2007 Întocmit: arh. Mircea CR•CULEAC