PLAN SECTORIAL – ADER 2020Contractor: Statiunea de Cercetare - Dezvoltare Pentru Cresterea Ovinelor si Caprinelor Caransebes

Obiectivul general: 7 DDZ

Numărul /codul proiectului: 7.3.3.

Anul inceperii : 1/11/2011 Anul finalizarii 1/11/2014 Durata (luni): 36

Denumirea proiectului:“Sistem Agroecologic de Hranire si Crestere a Hibrizilor de Carne la Ovine si Caprine

in Zone de Deal si Munte in Conditiile Pajistilor Performante”

Denumirea fazei VI:Realizarea unor hibrizi de carne la caprine, proveniti din rase autohtone si straine, in

vederea cresterii performantelor productive la aceasta specie.

Persoana de contact:CS II Dr. Ing. Maria SAUER

Date contact (Tel/Fax, e-mail): 0255 – 51.41.89, scdocsb@yahoo.com

Obiectivul proiectului ADER 7.3.3.:

Producerea eficienta si durabila de carne la hibrizii de ovine si caprine,in sistem agroecologic de hranire si crestere, in conditiile pajistilor permanentedin zonele de deal si munte

Obiectivele fazei VI [anul 2014]:

► i) Realizarea unor hibrizi de carne de caprine, proveniti din rase autohtone si straine,in vederea cresterii performantelor productive la aceasta specie;

ii) Producerea de carne la hibrizii de caprine, in conditiile furajarii prin pasunatul directal pajistilor permanente, imbunatatite prin lucrari conventionale si agroecologice;

iii) Determinarea unor parametrii de calitate ai carnii la hibrizii de caprine, in conditiilepajistilor permanente imbunatatite prin metode conventionale si agroecologice;

iv) Evaluarea starii de sanatate si a comportamentului la tineretul caprin din loturileexperimentale;

v) Evaluarea productivitatii si calitatii pajistilor permanente, ameliorate prin metodeconventionale si agroecologice, destinate valorificarii cu hibrizi de carne de caprine;

vi) Studiu de eficienta economica privind tehnologia agroecologica de producere decarne, la hibrizii de caprine;

vii) Modalitati de valorificare si de diseminare a rezultatelor.

Activitati implementate 2014:

I. Stabilirea genitorilor pentru realizarea hibridarilor si alegerea momentului optim pentru sincronizarea fatarilor;

II. Determinarea greutatii initiale a indivizilor si stabilirea loturilor de animale pentru fiecare varianta experimentala;

III. Determinarea masei corporale a tineretului caprin, la inceputul si sfarsitul perioadei de pasunat;

IV. Determinarea sporului mediu zilnic, viteza relativa de crestere si a cantitatii de carne la hectar;V. Evaluarea conformatiei carcaselor, a masei si a compozitiei acestora;VI. Evaluarea starii de sanatate a animalelor pe toata durata perioadei de pasunat;VII. Cuantificarea comportamentului tineretului caprin, timp de 24 ore, privind timpul de furajare,

adapare, odihna, etc.;VIII. Determinarea productiilor de biomasa furajera, pe variante tehnologice si cicluri de pasunat;IX. Analize de compozitie botanica, pe variante si cicluri de pasunat;X. Determinarea unor indici fitocenologici ai vegetatiei pajistilor;XI. Prelevare probe de sol si plante pentru analize de laborator si pentru realizarea bilantului la

principalele elemente chimice, in cadrul relatiei sol-planta- animal;XII. Analiza cheltuielilor si veniturilor la nivelul variantelor tehnologice studiate;XIII. Determinarea gradului de profitabilitate a tehnologiei producerii de carne de caprine, in sistem

conventional si in sistem agroecologic;XIV. Diseminarea rezultatelor prin comunicari si publicatii, participari la conferinte si simpozioane

specifice proiectului;XV. Organizarea unui workshop de prezentare a rezultatelor proiectului si realizarea unui website.

S-a aplicat un dispozitiv experimental polifactorial:

A – Modul de fertilizare a pajistei permanente:

a1 = pajiste fertilizata conventional (N150P70K70)

a2 = pajiste fertilizata organic (tarlire cu ovinele, 4 nopti)

B – Suplimentarea hranirii tineretului caprin cu concentrate:

b1 = fara concentrate

b2 = cu concentrate

C – genotipul de tineret caprin:

c1 = tineret caprin, rasa Carpatina

c2 = tineret caprin, F1 Boer x Carpatina

Iezi din lotul experimental la intretinerea pe pasune conventionala

Iezi din lotul experimental la intretinerea pe pasune naturala agroecologica

Anul Luna Temperatura medie anuala

(00C)

Precipitatii (mm) Umiditatea

aerului

2013

IX 14,0 157,4 73

X 13,3 65,7 66

XI 8,9 19,3 62

XII 0,7 34,6 78

2014

I 2,2 8,4 80

II 3,8 26,5 77

III 5,8 73,4 75

IV 10,7 59,8 72

V 16,2 80,9 70

VI 18,9 73,4 71

VII 21,6 88,2 68

VIII 21,3 94,3 67

IX 18,3 118,9 72

MEDIA/TOTAL 12,95 900,8 77,6

Evolutia conditiilor climatice in perioada septembrie 2013 – septembrie 2014, la Caransebes

4.80

5.00

5.20

5.40

5.60

5.80

6.00

6.20

N150P70K70 Târlire cu ovinele şi caprinele

5.29

6.12

SU t/ha

Variatia productiei de substanta uscata, in anul 2014, la cele doua variante de fertilizare luate in studiu

N150P70K70

Târlire cu ovinele şi caprinele

0

10

20

30

40

50

60

70

Recolta 1 Recolta 2 Recolta 3

63

8

29

60

24

16SU %

Dinamica realizarii productiei de substanta uscata (%, 2014)

Graminee Leguminoase Alte specii

Agrostis capillarisFestuca valesiacaFestuca rubraCynosurus cristatusHolcus lanatusPoa pratensisLolium perenneAnthoxanthum odoratumFestuca pratensisKoeleria macranthaAlopecurus pratensisDactylis glomerataElymus repensPoa annua

Trifolium repensTrifolium campestreLotus corniculatusOnonis hircinaTrifolium dubiumMedicago lupulinaTrifolium pratense

Achillea milefoliumTaraxacum officinaleAchillea setaceaCampanulla glomerataPotentilla reptansGratiola officinalisPlantago lanceolataConvulvulus arvensisVeronica archideaStachis rectaSalvia austriacaCichorium intybusRanunculus repensHieracum pilosellaRumex acetosellaGalium verumEryngium campestrePrunella vulgarisPotentilla argenteaPlantago mediaPteridium aquilinium

● N150P70K70: 63%● Tarlire: 60%

● N150P70K70: 8%● Tarlire: 24%

● N150P70K70: 29%● Tarlire: 16%

Compozitia botanica a speciilor recenzate pe pajistea de Agrostis capillaris si Festuca valesiaca (Caransebes, 2014)

Indicii de valoare furajera Variante de fertilizareN150P70K70 Tarlire

Vp - functie de structura floristica 53 67

Cp (UVM/ha) - functie de structurafloristica

1,05 1,34

- functie de productiareala

1,89 2,18

Valoarea pastorala (Vp) si capacitatea de pasunat (Cp), determinate in functie de valoarea furajera a speciilor din compozitia floristica si de

productia reala a pajistei permanente (2014, Caransebes)

Varianta PB Nt (%) P (%) K (%)% kg/ha (%)

N150P70K70 15,37 813 (100) 2,46 0,36 1,66

Tarlire cu ovinele si caprinele 16,12 987 (121) 2,58 0,38 1,78

Continutul de proteina si compozitia chimica a furajului (2014)

Varianta Nt kg/ha NFB kg/ha NFB din Nt (%)

N150P70K70 130 22 17

Tarlire cu ovinele si caprinele 158 65 41

Cantitatea de Nt si cantitatea de azot fixat pe cale biologica (NFB1))

1) NFB = functie de proportia de leguminoase din pajiste (in medie: 2,7 kg NFB/1%leguminoase)

Specificare Planificat Realizat

Tapi din rasa Boer 2 capete 2 capete

Capre din rasa Carpatina 36 capete, capre

multipare

40 capete, capre

multipare

Sistemul de monta practicat Monta naturala in harem Monta naturala in harem [1 tap/40 capre pentru un ciclu de calduri (19 zile), 5 zile deschise, dupa care s-a introdus tapul nr 2]

Indicii de

reproducere post

si prenatali

Indicele estral 96 %(34 capete) 97,5 % (39 capete)

Indicele de fecunditate 96 % (33 capete) 92,3 % (36 capete)

Indicele de prolificitate 145 % (48 capete) 147 % (53 capete)

Indicele de supravietuire 92 % (44 capete) 92,45 % (49 capete)

T l i i b i i 44 i i hib i i F 49 i i hib i i F

Date privind designul experimental pentru obtinerea iezilor hibrizi F1 Boer x Carpatina

Tapi rasa Boer la SCDCOC Caransebes

In total, in cadrul experimentelor au fost utilizati un numar de 80 de iezi, dupa

cum urmeaza: - 40 iezi (4 loturi x 10 capete/lot experimental) F1 Boer x Carpatina; -

40 iezi din rasa Carpatina (4 loturi x 10 capete/lot de control).

Genotip Greutate la

fatare (kg)

Greutate la 28

zile (kg)

Spor mediu

zilnic (g/zi)

Spor total 0-28

zile (kg)

F1Boer x Carpatina [A] 3,1±0,10 10,1±0,21 154,0±0,01 5,8±0,10

Carpatina [B] 2,7±0,09 8,0±0,14 117,4±0,01 4,3±0,10

Testarea diferentelor (Testul non-parametric Mann-Whitney)

A vs. B 0,4 * 2,1 *** 36,6 *** 1,5 ***

Greutatea la fatare si la 28 de zile la iezii hibrizi F1Boer x Carpatina si Carpatina rasa curata

Specificare Genotip Varianta experimentala

Masa initiala (kg)

Masa finala (kg)

Spor mediu zilnic (g/zi)

Lot 1 [A] F1 Boer x Carpatina Fara concentrate 20.7±0.72 25.4±1.95 145.2±0.02

Lot 2 [B] F1 Boer x Carpatina Cu concentrate 20.8±0.94 28.8±1.94 211.9±0.02

Lot 3 [C] Carpatina Fara concentrate 18.0±0.60 22.9±1.74 100.7±0.02

Lot 4 [D] Carpatina Cu concentrate 18.5±0.64 24.5±1.41 124.4±0.02

Testarea diferentelor (Testul non-parametric Mann-Whitney)A vs. B 0,1 NS 3,4 ** 66,7 **

C vs. D 0,5 NS 1,6 * 23,7 *

A vs. C 2,7 * 2,5 *** 44,5 **

B vs. D 2,3 * 4,3 *** 87,5 ***

Ratele de crestere a iezilor din loturile experimentale la intretinerea pe pasune conventionala

Specificare Genotip Varianta experimentala

Masa initiala (kg)

Masa finala (kg)

Spor mediu zilnic (g)

Lot 5 [E] F1 Boer x Carpatina Fara concentrate 20,5±0,76 25,4±1,95 177,3±0.03

Lot 6 [F] F1 Boer x Carpatina

Cu concentrate 20,2±1,07 26,4±1,41 214,4±0,01

Lot 7 [G] Carpatina Fara concentrate 18,9±0,43 22,4±0,85 105,2±0,03

Lot 8 [H] Carpatina Cu concentrate 18,7±0,55 23,9±2,03 158,5±0,03

Testarea diferentelor (Testul non-parametric Mann-Whitney)E vs. F 0,3 NS 1,0 * 37,1 **

G vs. H 0,2 NS 1,5 * 53,3 **

E vs. G 1,6 * 3 ** 72,1 ***

F vs. H 1,5 * 2,5 ** 55,9 **

Ratele de crestere a iezilor din loturile experimentale la intretinerea pe pasune agroecologica tarlita

Variante experimentale

kg/hadif.

kg/ha%

Tipul de pajisteModul de suplimentare a ratiei

Genotipul

Pajiste permanenta fertilizata cu N150P70K70

Fara concentrate Carpatina 114 - 100F1 Boer x Carpatina

163 49 143

Cu concentrate Carpatina 140 30 123F1 Boer x Carpatina

238 124 209

Pajiste permanenta fertilizata prin tarlire si suprainsamantata

Fara concentrate Carpatina 149 35 131F1 Boer x Carpatina

252 138 221

Cu concentrate Carpatina 226 112 198F1 Boer x Carpatina

305 191 268

Cantitatea de carne de caprine, in functie de factorii experimentali(raportata la structura floristica a pajistei)

Aspecte privind aprecierea calitatii carcaselor provenite de la iezii

F1 Boer x Carpatina

Specificare Randament comercial (%)

Randament carcasa (%)

% de carne in carcasa

F1 Boer x Carpatina, pasune naturala [A] 46,3±0,20 35,5±0,24 23,7±0,37

F1 Boer x Carpatina, pasune naturala + conc. [B] 47,6±0,43 37,6±0,28 25,4±0,13

Carpatina, pasune naturala [C] 44,4±0,28 34,2±0,53 22,7±0,38

Carpatina, pasune naturala + conc. [D] 45,6±0,18 36,7±0,17 23,5±0,28

A vs. B NS * *C vs. D NS * NSA vs. C * * NSB vs. D * * *

Randamentul comercial (carcasa+cap+organe interne), randamentul la taiere si procentul de carne in carcasa la intretinerea iezilor pe pasune

agroecologica tarlita (n/lot=3)

Specificare Randament comercial (%)

Randament carcasa (%)

% de carne in carcasa

F1 Boer x Carpatina, pasune conventionala [E] 47,6±0,20 36,2±0,43 24,2±0,43

F1 Boer x Carpatina, pasune conv. + conc. [F] 48,1±0,17 39,2±0,38 26,5±0,18

Carpatina, pasune conventionala [G] 45,1±0,11 33,9±0,35 23,1±0,38

Carpatina, pasune conv. + conc. [H] 45,9±0,13 35,8±0,71 24,5±0,18

E vs. F NS * NSG vs. H NS * NSE vs. G * * NSF vs. H * * NS

Randamentul comercial (carcasa+cap+organe interne), randamentul la taiere si procentul de carne in carcasa la intretinerea iezilor pe pasune

conventionala (n/lot=3)

Aspecte privind determinarea raportului carne/grasime/oase

Specificare Raport carne/grasime in

carcasa

Raport carne/oase in carcasa

F1 Boer x Carpatina, pasune naturala [A] 3,8±0,11 2,5±0,10

F1 Boer x Carpatina, pasune naturala + conc. [B] 3,9±0,27 2,4±0,11

Carpatina, pasune naturala [C] 8,7±0,20 2,3±0,22

Carpatina, pasune naturala + conc. [D] 6,5±0,18 2,9±0,05

A vs. B NS NSC vs. D * NSA vs. C *** NSB vs. D ** NS

Raportul carne/grasime si carne/oase la intretinerea iezilor pe pasune agroecologica tarlita

Specificare Raport carne/grasime in

carcasa

Raport carne/oase in

carcasaF1 Boer x Carpatina, pasune conventionala [E] 4,3±0,32 2,6±0,28

F1 Boer x Carpatina, pasune conv. + conc. [F] 4,5±0,20 2,6±0,30

Carpatina, pasune conventionala [G] 6,4±0,11 2,2±0,13

Carpatina, pasune conv. + conc. [H] 6,1±0,15 2,7±0,09

E vs. F NS NSG vs. H NS NSE vs. G * NSF vs. H * NS

Raportul carne/grasime si carne/oase la intretinerea iezilor pe pasune conventionala

Variante experimentale Cheltuieli

tehnologic

e (lei/ha)

Productia

masa

verde

(t/ha)

Cost de

productie

(lei/kg

masa

verde)

Cheltuieli

de

intretinere

(lei/ha)

Cheltuieli

hranire

suplimenta

ra (lei/ha)

Total

cheltuieli

(lei/ha)

Productia

de carne

(kg/ha)

Cost de

productie

(lei/kg

carne)

Tipul de

pajiste

Modul de

suplimenta

re a ratiei

Genotipul

0 1 2 3 4 5=3/4 6 7 8=3+6+7 9 10=8:9

Pajiste

permanent

a fertilizata

cu N150 P70

K70

Fara

concentrate

Carpatina 835 26,45 0,031 370 - 1205 114 10,57

F1 Boer x

Carpatina

835 26,45 0,031 370 - 1205 163 7,39

Cu

concentrate

Carpatina 835 26,45 0,031 370 420 1625 140 11,60

F1 Boer x

Carpatina

835 26,45 0,031 370 420 1625 238 6,82

Pajiste

permanent

a fertilizata

prin tarlire

cu ovinele

Fara

concentrate

Carpatina 1200 30,60 0,039 570 - 1770 149 11,87

F1 Boer x

Carpatina

1200 30,60 0,039 570 - 1770 252 7,02

Cu

concentrate

Carpatina 1200 30,60 0,039 570 420 2190 226 9,69

F1 Boer x

Carpatina

1200 30,60 0,039 570 420 2190 305 7,18

Structura cheltuielilor si a costurilor de productie pentru carnea de caprine

DISEMINAREA REZULTATELOR [ANUL 2014]:

Participarea la conferinte si simpozioane specifice proiectului:

- Conferinta Regionala Europeana a IGA, organizata de catre Asociatia Internationala de Caprine (IGA), 7 - 13 aprilie 2014, Debrecen si Oradea;

- Conferinta “Bioingineria resurselor animale 2014”, 29 – 30 Mai 2014, Timisoara, Organizator USAMVB Timisoara;

Publicarea a 3 lucrari stiintifice;

Organizarea unui workshop destinat crescatorilor si specialistilor din domeniu [57 de participanti]

Constructia unei pagini web a proiectului si postarea rezultatelor (rapoarte, lucrari publicate, prezentarile power-

point ale rapoartelor) [http://scdcoc.ro].

Concluzii:

► In anul 2014, respectiv anul al treilea de la aplicarea sistemului de fertilizare a pajisteipermanente studiate, productiile de biomasa furajera s-au diferentiat in functie de modulde fertilizare: la pajistea fertilizata cu NPK s-a obtinut o productie de 26,45 t/ha masaverde, iar la pajistea tarlita cu ovinele productia a fost de 30,60 t/ha masa verde;

► Ratele de crestere la iezii hibrizi si calitatea carcaselor provenite de la acestia au fostsuperioare comparativ cu performantele inregistrate de iezii din rasa Carpatina in ambelesisteme de crestere. Pentru sporirea performantelor economice din fermele de caprine,crescatorii pot opta pentru producerea si comercializarea de hibrizi de carne in conditiilein care tehnologiile elaborate in cadrul proiectului sunt respectate. Ratele de crestere laiezii hibrizi fiind de regula superioare cu cca. 20%, comparativ cu iezii din rasa Carpatina;

► Rezultatele arata faptul ca rezistenta organica (ratele de supravietuire si rezistenta latehnopatii) nu sunt semnificativ afectate la iezii hibrizi, comparativ cu cei de rasaCarpatina. Prin aplicarea unui management corespunzator a efectivelor si a normelor debiosecuritate a fermei, si in special prin respectarea tehnologiilor de pasunat rotational sia tratamentelor sanitar-veterinare, iezii hibrizi F1 performeaza sub aspect al rezistenteiorganice similar cu iezii din rasa autohtona Carpatina;

► In functie de cheltuielile totale efectuate (tehnologice, de intretinere si de hraniresuplimentara) costurile de productie au inregistrat valori cuprinse intre 6,82-10,57 lei/kgcarne, la varianta de pajiste fertilizata cu NPK si intre 7,18-11,87 lei/kg carne la variantaagroecologica.