RECEPTIVITATEA IMUNITATEA NATURALA SI MORTALITATEA

RECEPTIVITATEAIMUNITATEA NATURALASIMORTALITATEAReceptivitatea (sensibilitatea)

Receptivitate individualsaupopulaionalestestarea de susceptibilitatea unuiindividsau a unei populaii de a contracta anumiteboli. n cazul bolilor infecioase receptivitatea este starea uneipersoane, care permite infectarea acesteia cu un microorganism, parazit sau fung, organismul persoanei neavnd suficiente posibiliti de a combate o agresiune microbian, parazitar sau fungic.Receptivitatea persoanei la infecie depinde de numeroi factori care in de particularitile genetice sau constituionale individuale,imunitateaspecific sau nespecific, de vrst, sex, stri fiziologice sau patologice, de starea porii de intrare a infeciei (nazal,bucal,faringian,vaginal, etc). Constituia genetic a unui individ poate crete sau scdea receptivitatea. De exemplu, persoanele cu drepanocite (eritrocite n form de secer) sunt parial, protejai de malarie.IMUNITATEA (NERECEPTIVITATEA)Imunitateaeste insusireaorganismuluivegetal,animal siumande a opune rezistentain fata activitatiimicrobilor si asubstantelortoxice, cu alte cuvinte, capacitatea lui de a-si pastrasanatatea si vigurozitatea.

Drept substrat morfologic al sistemului imun servesc aa-numitele celule imunocompetente cu o reacie specific, prin care organismul este eliberat de agenii purttori de informaie genetic strin, pstrndu-i astfel integritatea individual i constana mediului intern (homeostaza). Ca factori strini pentru organismul uman pot fi microorganismele i toxinele lor, celulele i esuturile transplantate (chiar de la rude apropiate), celulele alterate ale propriului organism, substanele moleculare eterogene.

Dup origine, imunitatea poate fi:

ereditar

dobndit

Imunitatea naturalaeste o insusire ereditara a organismului care se manifesta prin rezistenta lui la anumite boli, maladii, agenti patogeni. Se pastreaza pe parcursul intregii vieti. Organismul poseda mai multe mijloace de aparare impotriva infectiilor si a substantelor straine.De exemplu, pielea sanatoasa impiedica patrunderea microbilor, tesuturile glandulare elimina secretii cu proprietti antibacteriene. Microbii ajunsi in tesuturi sunt distrusi de sange prin fagocitoza, de limfa si de secretiile ce umezesc mucoasele.Aceste lichide contin substante protectoare specifice, numite mai generalizatanticorpi.Omul poseda o imunitate naturala fata de majoritatea microbilor din mediul ambiant.

Caracteristicile sistemului imunitarSistemul imunitar ereditarSistemul imunitar dobanditReactia este nespecificaReactie specifica: patogena si antigenaExpunerea conduce la reactie imediata de nivel maximReactia de nivel maxim este intarziata fata de expunereCelule mediate pe cale umoralaCelule mediate pe cale umoralaNu exista memorie imunologicaExpunerea conduce la memorie imunologicaApare la aproape toate formele de viataApare numai la vertebrateLeucocitelesunt o parte a tesutului sanguin cu rol in imunitate. Acestea se mai numesc si globule albe. Neutrofilele si monocitele sunt leucocitele care ataca bacteriile si virusurile in ifocentri si ii fagociteaza.

MORTALITATEAMortalitatea ca fenomen demografic se refer la frecvena deceselor ntr-o anumit populaie i pentru un interval delimitat de timp. Spre deosebire de natalitate i fertilitate, mortalitatea constituie componenta negativ a micrii naturale a populaiei.

Studierea mortalitii este important din perspectiva sntii publice deoarece:mortalitatea influeneaz creterea numeric a populaiei i structura acesteia pe grupe de vrst;mortalitatea este utilizat ca indicator de baz n msurarea strii de sntate a populaiei;pe baza situaiei deceselor se pot identifica i ierarhiza problemele de sntate dintr-o populaie i se pot formula astfel obiectivele n cadrul proiectelor i programelor de sntate;face posibil evaluarea eficacitii serviciilor de sntate.

Indicatori utilizai n msurarea mortalitii sunt:Rata de mortalitate general sau rata brut de mortalitateRatele specifice de mortalitateMortalitatea proporional (letalitatea) i fatalitateaRata standardizat a mortalitii i raportul standardizat de mortalitate Sperana de via i ali indicatori numii funcii biometrice din tabelele de mortalitateMORTALITATEA POATE FI:Mortalitatea infantilMortalitatea fetalMortalitatea matern

Rata brut de mortalitate

Rata de mortalitate general sau rata brut de mortalitate msoar proporia tuturor deceselor care au loc la 1000 locuitori ntr-un anumit interval de timp, de regul, un an calendaristic:

Mortalitatea general pentru Europa este de 11 0/00. n nordul i vestul continentului nivelul este de 10 0/00, n timp ce Europa Central i de Est se caracterizeaz printr-un indice brut de 14 0/00 .

Romnia (2010) 12,1 decese la 1000 locuitori.Spor/deficit natural = Nr. nascuti vii-nr. decese = - 2,2 persoane la 1000 locuitori

n Romnia, principalele cauze de mortalitate (2010) au fost reprezentate de: - bolile ap. circulator 729,6 decese la 100.000 locuitori - tumori 221,7 decese la 100.000 locuitori - bolile digestive 77,5 decese la 100.000 locuitori - bolile ap. respirator 59,4 decese la 100.000 locuitori- accidente, traumatisme 56,1 decese la 100.000 locuitori