Plan de monitoring pentru Parcul Naţonal Ceahlǎu,

zona – comuna Ceahlǎu

A. Necesitatea programului de cercetare

Planul de monitorizare este elaborate pentru a oferi o bazǎ de evaluare pe termen mediu şi

lung a stǎrii unor specii de vertebrate din zonǎ şi a eficacitǎţii activitǎţii de management pentru

protecţia biodiversitǎţii şi peisajelor din jurul zonei proiectului pentru captarea apei în vederea

alimentǎrii cu apǎ potabilǎ a comunei Ceahlǎu, şi a succesului acţiunilor de diminuare a impactului

asupra mediului.

Parcurile naţionale corespund conform încadrǎrii I.U.C.N. (Uniunea Internaţionalǎ pentru

Conservarea Naturii) categoriei II şi sunt definite ca arii naturale protejate administrate în special

pentru protecţia ecosistemelor şi recreere. Acestea sunt şi obiectivele de bazǎ ce stau la baza

funcţionǎrii Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlǎu (D.A.P.N.C.).

Datoritǎ valorilor patrimoniului natural, Parcul Naţional Ceahlǎu (P.N.C.) a fost declarat sit

de importanţǎ comunitarǎ şi a fost integrat din 2007 în reţeaua ecologicǎ europeanǎ Natura 2000. În

acest context activitatea de bazǎ desfǎşuratǎ de personalul D.A.P.N.C. a constat în acţiuni de

protecţie şi conservare a ansamblului structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi

biocenotice din mediul natural inclus în P.N.C..

Aceastǎ activitate complexǎ s-a facut în condiţiile în care aria protejatǎ este deschisǎ pentru

vizitare. Prin asigurarea condiţiilor tehnice de deplasare în P.N.C. (trasee marcate şi amenajate), prin

activitatea de informare şi conştientizare desfǎşuratǎ încǎ de la porţile de intrare în P.N.C. , prin

acţiuni de patrulare şi pazǎ s-a avut în vedere diminuarea ameninţǎrii antropice asupra biodiversitǎţii

şi peisajului natural şi promovarea ecoturismului.

De asemenea s-a ţinut cont de respectarea drepturilor conferite de lege pentru membrii

comunitǎţilor locale cu terenuri proprietate particularǎ incluse în parcul naţional. In acelaşi context,

activitǎţile tradiţionale ale comunitǎţilor locale au fost promovate şi încurajate în scopul pǎstrǎrii lor

nealterate.

Parcul Naţional Ceahlău este localizat în Masivul Ceahlău, situat în întregime pe teritoriul

administrativ al judeţului Neamţ, la intersecţia paralelei de 470 latitudine nordică cu meridianul de

260 longitudine estică. Masivul Ceahlǎu are o suprafaţă de 292 km2 şi se încadrează în grupa centrală

a Carpaţilor Orientali din cuprinsul zonei flişului.

Constituirea P.N.C. are ca scop asigurarea unui regim de siguranţă şi conservare pentru:

- ecosistemele, habitatele naturale reprezentative din cadrul parcului în care trăiesc specii

de plante şi animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare;

- conservarea diversităţii biologice floristice şi faunistice, a diversităţii resurselor genetice

vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic;

- elementele şi formaţiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice,

paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural.

Comuna Ceahlǎu este situatǎ în imediata apropiere a P.N.C. (figura 1), dar are şi terenuri

incluse în parc. Astfel, o parte din terenurile comunei Ceahlǎu sunt încadrate în douǎ din zonele

parcului:

a) zona de conservare durabilǎ – tampon;

b) zona de dezvoltare durabilǎ a activitǎţilor umane.

DN 17BDN 17B

Parcul Parcul Naţional Naţional CeahlăuCeahlău

BicazDJ 155F DJ 155F

DJ 155FDJ 155F

Bistricioara

DN 15DN 15

c.f. Bicaz-Piatra Neamt-Bacauc.f. Bicaz-Piatra Neamt-Bacau

Piatra Neamţ

Bicazul Ardelean

DN 15DN 15

DN 15DN 15Ceahlău

Durău

Izvorul Muntelui

Vatra Dornei

Topliţa - Borsec

Gheorghieni-Lacul Roşu

Poiana Largului

DN 15CDN 15CBistra

DN 15CDN 15C

Căi rutiere

Cale ferată

Localităti

Porţi de intrare în parc

Fig. 1. Parcul Naţional Ceahlǎu şi vecinii

2

B. Importanţa proiectului

S.C. Urbanex S.A.- Piatra Neamţ a solicitat acordul administraţiei P.N.C. pentru execuţia

lucrǎrilor de captare a apei potabile în vederea alimentǎrii cu apǎ a locuitorilor comunei Ceahlǎu.

Bazinul de captare este amplasat în zona unei foste pǎstrǎvǎrii, pe cursul mijlociu al pârâului Martin.

In locul fostelor bazine s-au format douǎ ochiuri de apǎ în care îşi desfǎşoarǎ ciclul reproductiv

specii de amfibieni de interes comunitar şi respectiv naţional, care necesitǎ o protecţie strictǎ. In

aceste circumstanţe s-a acordat avizul pentru începerea lucrǎrilor cu condiţia respectǎrii stricte a

unor mǎsuri pentru protejarea speciilor respective (Lissotriton montandoni şi Mesotriton alpestris);

marcarea limitei arealului protejat şi monitorizarea lucrǎrilor în vederea excluderii unor lucrǎri în

areal.

Astfel, porţiunea comunei Ceahlǎu care face parte din Parcul Naţional Ceahlǎu, necesitǎ o

monitorizare strictǎ, pentru a se putea urmǎri starea ariei protejate din punct de vedere al naturii şi a

schimbǎrilor efectivelor speciilor protejate din acestǎ porţiune: faunǎ - amfibieni (Lissotriton

montandoni şi Mesotriton alpestris), pǎsǎri (Picus canus), mamifere (Sciurus vulgaris) şi florǎ –

Campanula serrata şi Cypripedium calceolus (figura 2).

a) Campanula serrata (clopoţel)

3

b) Cypripedium calceolus (papucul doamnei)

c) Lissotriton montandoni

d) Mesotriton alpestris

4

e) Sciurus vulgaris

f) Picus canus

Figura 2. Specii protejate supuse monitorizǎrii

B. Elaborarea programului de monitorizare

C1. Obiectiv general

Urmǎrirea evoluţiei parametrilor ce caracterizeazǎ starea habitatelor naturale din Parcul

Naţional Ceahlǎu – comuna Ceahlǎu, a stǎrii populaţiilor speciilor de interes conservativ şi

evaluarea tendinţelor de evoluţie.

5

C2. Obiective specifice

- Monitorizarea şi urmǎrirea evoluţiei populaţiei de Lissotriton montandoni şi Mesotriton

alpestris.

- Elaborarea de note, rapoarte, informǎri privind situaţia rezervaţiei Parcul Naţional Ceahlǎu.

- Supravegherea impactului activitǎţii de proiectare şi execuţie pentru alimentarea cu apǎ

potabilǎ a comunei Ceahlǎu.

C3. Pachete de lucru (PCL)

- PCL1 – Investigarea parametrilor de habitat (apǎ, aer, sol) în aria protejatǎ

- PCL2 – Evaluarea speciilor de florǎ protejate - Campanula serrata şi Cypripedium

calceolus

- PCL3 – Inventarierea faunei (Lissotriton montandoni şi Mesotriton alpestris – amfibieni şi

Sciurus vulgaris – mamifer) şi avifaunei (Picus canus)

C4. Metodologia de lucru

Acest program de monitoring este necesar în acestǎ zonǎ, deoarece a fost aprobat proiectul în

vederea captǎrii apei pentru alimentarea cu apǎ a comunei Ceahlǎu. Astfel, proiectul implicǎ

amenajarea unei staţii de pompare a apei şi a conductelor de alimentare cu apǎ pe o distanţǎ de 25

km, activitǎţi ce pot avea un impact negativ asupra biodiversitǎţii din acestǎ zonǎ a Parcului

Naţional Ceahlǎu. Construcţia va dura 24 luni, din acet motiv, programul de monitorizare se va

întinde pe 4 ani, astfel:

- primul an va fi folosit ca referinţǎ, pentru compararea situaţiei dupǎ începerea construcţiei;

- al II-lea şi al III-lea an vor fi alocaţi studiului evoluţiei biodiversitǎţii pe parcursul lucrǎrilor de

execuţie;

- iar al IV-lea an va fi flosit pentru evaluarea impactului proiectului.

Astfel, desfǎşurarea proiectului de monitorizare pe fiecare pachet de lucru în parte se va face

astfel:

PCL1

Investigarea parametrilor de habitat este necesarǎ, deoarece aceştia influenţeazǎ în mod

direct evoluţia speciilor de florǎ şi faunǎ destinate protejǎrii.

6

Astfel, este absolut necesarǎ colectarea datelor meteorologice - temperaturǎ, precipitaţii, zile

însorite, evaporare.

În cazul apei, este necesarǎ mǎsurarea calitǎţii apelor de suprafaţǎ şi subterane astfel:

- zilnic – pH, conductivitate, total sǎruri dizolvate şi temperatura în 5 puncte alese şi notate pe hartǎ;

- sezonier – analiza a 8 indicatori fizico – chimici – temperaturǎ, pH, oxigen dizolvat, azot,

substanţǎ organicǎ dizolvatǎ, fosfaţi, sulfaţi şi duritate totalǎ – din 10 puncte alese şi notate pe hartǎ,

probele luându-se la fiecare 3 luni (primǎvarǎ, varǎ, toamnǎ, iarnǎ).

În cazul solului, se monitorizeazǎ urmǎtorii parametri: pH, salinitate, tip, texturǎ, grad de

ariditate, la fel ca şi în cazul apelor, din 15 puncte alese şi notate pe hartǎ, la fiecare 3 luni.

Analiza parametrilor de habitat se va face prin metoda deplasǎrii pe teren, iar în cazul

parametrilor care nu pot fi stabiliţi la faţa locului, se vor lua probe care vor fi transportate la

laborator.

PCL2

Evaluarea speciilor de florǎ este necesarǎ datoritǎ a douǎ plante incluse în lista speciilor

protejate:

Campanula serrata – specie ameninţatǎ în Europa, endemit carpatic.

Cypripedium calceolus – specie inclusǎ pe lista roşie naţionalǎ ca fiind vulnerabilǎ, rarǎ.

În cazul primei plante monitorizate, Campanula serrata (clopoţel), aceasta este o plantǎ

perenǎ, înfloreşte în sezonul estival, din iunie pânǎ în august. Astfel, determinǎrile se vor face pe

teren, de cǎtre specialişti, stabilindu-se perimetrele de monitorizat şi dimensiunea acestora. Se va

merge pe teren pe toatǎ perioada sezonului estival.

În cazul celei de a doua plantǎ, Cypripedium calceolus (papucul doamnei), aceasta este o

specie de orhidee aparținând genului Cypripedium. Această specie este foarte rară și se întâlnește și

în flora României. Papucul doamnei este o plantǎ perenǎ şi înfloreşte în sezonul estival, din iunie

pânǎ în august. Ca şi în cazul primei plante, se stabilesc perimetrele de monitorizat şi suprafaţa

acestora. Se va merge pe teren pe toatǎ perioada sezonului estival.

Ieşirile în teren se realizeazǎ în sezonul estival, în fiecare an de studiu, astfel: 3 zile în luna

iunie (23, 24, 25), 5 zile în luna iulie (26 – 30) şi douǎ zile în luna august (25, 26). Se stabilesc 3

perimetre de 100 m2 pentru fiecare plantǎ în parte.

Determinǎrile se vor face pe teren cu ajutorul determinatorului Ciocârlan, 2000, de cǎtre

specialişti, iar datele obţinute se vor trece în fişe.

7

PCL3

În ceea ce priveşte fauna, inventarierea se va face pe fiecare grup în parte.

a) Inventarierea amfibienilor

Se urmǎresc douǎ specii: Lissotriton montandoni şi Mesotriton alpestris.

Este necesarǎ urmǎrirea acestui grup deoarece amfibienii sunt sensibili faţǎ de modificǎrile

habitatelor acvatice şi terestre. Acest grup este protejat la nivel european. Modificǎri ale mǎrimii

populaţiei pot indica deteriorǎri ale habitatului.

Indicatorii folosiţi pentru monitorizare sunt speciile de amfibieni întâlnite şi abundenţa

relativǎ a fiecǎrei specii.

În primul an se marcheazǎ pe hartǎ suprafaţa bǎlţilor. Bǎlţile sunt verificate în sezonul de

reproducţie pentru a identifica ce arii sunt utilizate curent de speciile de amfibieni. Apoi se

selecteazǎ punctele reprezentative pentru monitorizare. Astfel, se marcheazǎ punctele specifice, cu

ajutorul hǎrţilor şi a înregistrǎrilor GPS.

Zilnic vor fi estimate dimensiunile bǎlţii (diametrul şi circumferinţa), dar şi habitatul

înconjurǎtor şi semnele de perturbare. Broaştele observate în timpul zilei vor fi identificate şi

numerotate (în sezonul de împerechere – lunile de varǎ - iunie – august).

Orice urmǎ de ouǎ şi numǎr de ciorchini de ouǎ (saci de ouǎ) se vor nota (sunt vizibile în

sezonul de reproducţie, în numǎr mare la încheierea sezonului).

Se vor repeta vizitele din timpul zilei în diferite stadii ale sezonului de împerechere. Se va

parcurge circumferinţa fiecǎrei bǎlţi în cǎutarea exemplarelor de broaşte adulte de la marginea apei

sau care migreazǎ între bǎlţi şi se vor înregistra pe specii.

Populaţiile sunt cel mai bine evaluate în sezonul de împerechere şi post-împerechere.

Recensǎmântul se repetǎ anual. Se vor face monitorizǎri în 25 de zile în fiecare an de studiu, astfel:

5 zile în iunie (5,6, 27,28,29), 5 zile în iulie (10-11, 25-27), 10 zile în august (5-8, 26-31) şi 5 zile în

septembrie (10-14).

Densitatea se va calcula în funcţie de arealul recenzat. Se vor stabili tendinţele de evoluţie.

Se va nota numǎrul total de amfibieni observaţi. Numǎrul de saci de ouǎ observaţi evalueazǎ

modificǎri posibile de populaţie, dar acesta e un slab predictor.

b) Inventarierea mamiferului Sciurus vulgaris (veveriţa)

8

Veveriţa este o specie importantǎ în zonǎ. În cursul dezbaterilor publice au fost exprimate

îngrijorǎri legate de viitorul ppulaţiilor de veveriţe din zonǎ. Este o specie excelentǎ pentru

semnalizare, ce poate fi folositǎ şi în viitor pentru acţiuni educatice practice.

Parametri folosiţi pentru monitorizarea veveriţei sunt abundenţa relativǎ şi densitatea

populaţiei.

Se aleg perimetre (în numǎr de 4) în pǎdurea şi pe pajiştea învecinatǎ bǎlţilor. Se marcheazǎ

perimetrele pe hartǎ, pentru a putea fi folosite aceleaşi perimetre în toţi anii de studiu.

Pentru monitorizare, se merge în zilele cu vreme bunǎ, dimineaţa dupǎ rǎsǎrit (deoarece

atunci sunt mai active) şi se noteazǎ toate exemplarele observate, ora, locul şi comportamentul

acestora.

Pentru monitorizare se merge de 2-4 ori în decurs de 2 sǎptǎmâni pentru a se putea ţine cont

de variaţiile de vreme şi activitatea veveriţelor.

Pentru calcularea densitǎţii populaţiei se foloseşte metoda probelor de distanţǎ.

Recensǎmintele vor fi fǎcute lunar, dar dacǎ nu este posibil, se va face cel puţin un

recensǎmânt la 2 luni. Recensǎmintele vor fi fǎcute de persoane specializate şi instruite în acest

scop, fǎcându-se determinǎri vizuale pe teren.

c) Inventarierea populaţiei de Picus canus (ciocǎnitoare)

Ciocǎnitorile sunt afectate în mare parte prin pierdere de habitat în urma defrişǎrilor. Având

în vedere cǎ au fost aprobate lucrǎrile de captare a apei în vederea alimentǎrii cu apǎ potabilǎ a

comunei Ceahlǎu, creşte riscul deteriorǎrii habitatului specific ciocǎnitorii din zonǎ.

Se stabilesc trasee în jurul zonei cu risc şi se noteazǎ pe hartǎ, pentru a putea fi urmǎrite \n

fiecare an al studiului. Se stabilesc un numǎr de 3 trasee.

Se vor colecta date pe mai multe zile diferite, sau chiar pe o saptǎmânǎ întreagǎ. Nu se

noteazǎ pǎsǎrile întâlnite pe traseu, ci în puncte fixe, marcate pe hartǎ.

Pentru colectarea datelr se vor folosi persoane instruite pentru a recunoaşte pǎsǎrile prin

metoda vizualǎ, dar şi dupǎ ciocǎnit.

Studiile se vor face în fiecare an în perioada martie – iunie, o datǎ pe lunǎ. În urma studiilor

se vor întocmi tabele cu numǎrul de exemplare/ km2.

9

C5. Derularea programului în timp

Etapa PCL Locaţie Derulare în timp

Anul I Anul II Anul III Anul IV

1.Monitorizare

parametri habitat

PCL1 Apǎ, aer, sol

– comuna

Ceahlǎu, 5

puncte pt

monitorizar

e zilnicǎ şi

10 pt

monitorizar

e sezonierǎ

X

(tot anul,

zilnic şi

sezonier)

X

(tot anul,

zilnic şi

sezonier)

X

(tot anul,

zilnic şi

sezonier)

X

(tot anul,

zilnic şi

sezonier)

2.Inventariere

Campanula

serrata

PCL2 Comuna

Ceahlǎu, 3

perimetre de

100 m2

X

(pe

parcursul

sezonului

estival, 10

zile)

X

(pe

parcursul

sezonului

estival, 10

zile)

X

(pe

parcursul

sezonului

estival, 10

zile)

X

(pe

parcursul

sezonului

estival, 10

zile)

3.Inventarierea

Cypripedium

calceolus

PCL2 Comuna

Ceahlǎu, 3

perimetre de

100 m2

X

(pe

parcursul

sezonului

estival, 10

zile)

X

(pe

parcursul

sezonului

estival, 10

zile)

X

(pe

parcursul

sezonului

estival, 10

zile)

X

(pe

parcursul

sezonului

estival, 10

zile)

4.Inventarierea

Lissotriton

montandoni

PCL3 Comuna

Ceahlǎu, 2

bǎlţi

X

(pe

parcursul

sezonului de

împere-

chere şi

post-

împereche-

X

(pe

parcursul

sezonului de

împere-

chere şi

post-

împereche-

X

(pe

parcursul

sezonului de

împere-

chere şi

post-

împereche-

X

(pe

parcursul

sezonului

de împere-

chere şi

post-

împereche-

10

re, 25 de

zile)

re, 25 de

zile)

re, 25 de

zile)

re, 25 de

zile)

5.Inventarierea

Mesotriton

alpestris

PCL3 Comuna

Ceahlǎu, 2

bǎlţi

X

(pe

parcursul

sezonului de

împere-

chere şi

post-

împereche-

re, 25 de

zile)

X

(pe

parcursul

sezonului de

împere-

chere şi

post-

împereche-

re, 25 de

zile)

X

(pe

parcursul

sezonului de

împere-

chere şi

post-

împereche-

re, 25 de

zile)

X

(pe

parcursul

sezonului

de împere-

chere şi

post-

împereche-

re, 25 de

zile)

6.Inventarierea

Sciurus vulgaris

PCL3 Comuna

Ceahlǎu, 4

perimetre de

100 m2

X

(în fiecare

lunǎ, de 2-4

ori la 2

sǎptǎmâni)

X

(în fiecare

lunǎ, de 2-4

ori la 2

sǎptǎmâni)

X

(în fiecare

lunǎ, de 2-4

ori la 2

sǎptǎmâni)

X

(în fiecare

lunǎ, de 2-

4 ori la 2

sǎptǎmâni)

7.Inventarierea

Picus canus

PCL3 Comuna

Ceahlǎu, 3

trasee de 1

km

X

(în perioada

martie-

iunie, o datǎ

pe lunǎ)

X

(în perioada

martie-

iunie, o datǎ

pe lunǎ)

X

(în perioada

martie-

iunie, o datǎ

pe lunǎ)

X

(în

perioada

martie-

iunie, o

datǎ pe

lunǎ)

8. Impactul

produs de

proiectul pt

captarea apei

PCL1

+

PCL2

+

PCL3

Comuna

Ceahlǎu,

toatǎ

suprafaţa

destinatǎ

monitorizǎ-

rii

X

(pe tot

parcursul

anului)

X

(pe tot

parcursul

anului)

X

(pe tot

parcursul

anului)

X

(pe tot

parcursul

anului)

11

9.Studiul

evoluţiei

biodiversitǎţii în

zona

monitorizatǎ

PCL1

+

PCL2

+

PCL3

Comuna

Ceahlǎu,

toatǎ

suprafaţa

destinatǎ

monitorizǎri

X

(pe tot

parcursul

anului)

X

(pe tot

parcursul

anului)

X

(pe tot

parcursul

anului)

X

(pe tot

parcursul

anului)

10.Elaborarea de

note, rapoarte,

informǎri privind

porţiunea

monitorizatǎ din

Parcul Naţional

Ceahlǎu

PCL1

+

PCL2

+

PCL3

Comuna

Ceahlǎu,

toatǎ

suprafaţa

destinatǎ

monitorizǎ-

rii

X

(pe tot

parcursul

anului)

X

(pe tot

parcursul

anului)

X

(pe tot

parcursul

anului)

X

(pe tot

parcursul

anului)

D. Evaluarea riscului de nerealizare a obiectivelor

Prezentul program de monitoring nu prezintǎ riscuri foarte mari în ceea ce priveşte realizarea

obiectivelor.

Un prim risc îl reprezintǎ îmbolnǎvirea sau retragerea personalului instruit pentru activitatea

de teren. Acest lucru poate produce lacune în desfǎşurarea programului, la lipsa datelor din perioada

în care nu existǎ personal pentru cercetare.

Un alt risc îl reprezintǎ lipsa fondurilor pentru analiza parametrilor fizico-chimici ai

habitatului.

Un ultim risc îl reprezintǎ sistarea lucrǎrilor de captare a apei şi necesitatea prelungirii

programului de monitoring pe o perioadǎ necunoscutǎ de timp.

E. Impactul ştiinţific şi economic al proiectului

Activitǎţile desfǎşurate vor avea un caracter permanent şi vor viza atât membrii

comunitǎţilor locale cât şi pe vizitatorii parcului naţional şi organizaţiile sau persoanele care au fost

interesate de protecţia naturii în P.N.C. şi de conştientizarea prin educaţie ecologicǎ în vederea

îndeplinirii acestui deziderat.

12

Relaţia cu comunitǎţile locale se va baza pe un contact permanent atât cu membrii acestor

comunitǎţi cât şi cu administraţiile locale care au terenuri incluse în aria protejatǎ sau au interese

pentru implementarea unor proiecte şi activitǎţi de dezvoltare durabilǎ în zonǎ.

Programul de monitoring va ajuta la o reinventariere a speciilor protejate existente în zonǎ,

ducând poate la extinderea arealului protejat sau la impunerea unor mǎsuri mai stricte.

Pentru populaţia comunei Ceahlǎu va ajuta la realizarea proiectului pentru alimentare cu apǎ

în deplinǎ armonie cu natura, şi poate chiar la o dezvoltare a ecoturismului în zonǎ.

Miţosu Narcisa

MIM – anul I

13