PLAN DE AFACERI
Fabrica de mobila
I. Cuprinsul planului de afaceri
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan �nanciar
IX. Informatii utile
II. O descriere generala a afacerii
Societatea are un capital social varsat de 50.000 RON, divizat in 50.000 actiuni, �ecare avand valoarea
nominala de 1 RON.
Obiectivul principal e acela de a oferi o mobila de cea mai buna calitate in cel mai scurt timp.
III. Produse si servicii
Produsul principal este reprezentat de cherestea dar si de panoul de lemn, care, dupa prelucrare va da
nastere elementelor de mobilier. Reziduurile rezultate, de exemplu rumegusul, vor � reutilizate sau puse
in vanzare. Panoul de lemn masiv este un produs obtinut printr-un procedeu de reasezare a cherestelei
dupa eliminarea « defectelor » lemnului (inima rosie, noduri cazatoare, parti de coaja infundata etc.).
Lamele de lungimi, latimi si grosimi variate ( lungimi 5000 mm, latimi 1200 mm si grosimi 16-40 mm) se
obtin cu ajutorul unor masini industriale speciale. Panoul de lemn a adus o noua perspectiva in industria
mobilei si tinde sa elimine inlocuitorii lemnului (PAL, PAG, PFL etc.). Posibilitatea de producere a acestui
panou duce la obtinerea unui produs armonios, echilibrat, ce se poate prelucra fara restrictii.
Produsele oferite sunt reprezentate de piesele de mobilier ce pot � de dimensiuni variate, cum ar �:
etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn, usi si ferestre (inclusiv tamplarie
ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri,
vitrine, etajere, biblioteci, mese – inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de
bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru calculator – adesea dotate
cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea, mese pentru confe-
rinte, biblioteci, corpuri mobile).
Serviciul in sine este prelucrarea lemnului, conceperea designu-ul in functie de dorintele clientilor, amba-
larea si expedierea lui.
IV. Plan de Marketing
Piata
Notiunea de “fabrica de mobila” este una foarte larga. Gama de produse poate � extrem de diversi�cata,
pornind de la ceea ce se numeste “mic mobilier” (aici intrand produse si accesorii de mici dimensiuni, cum
ar �: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn), usi si ferestre (inclusiv
tamplarie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele,
dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese – inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mo-
bilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru calculator – ade-
sea dotate cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea -, mese
pentru conferinte, biblioteci, corpuri mobile).
Din cele de mai sus rezulta marea diversitate de produse care intra in aceasta categorie, iar specializarea
in fabricarea uneia sau a catorva dintre aceste produse este esentiala, �ind imposibil, mai ales pentru o
�rma a!ata la inceput de drum, sa realizeze toate aceste produse la standarde de calitate ridicate.
Pentru ca materia prima de baza in productia de mobilier este lemnul, este preferabil ca fabrica să �e ampla-
sata intr-o zona in care sa existe o disponibilitate mare de masa lemnoasa si/sau posibilitati de transport.
Clientii
In functie de tipul de mobilier fabricat, clientii pot � persoane �zice sau juridice. In cazul mobilierului de
comanda, majoritatea cumparatorilor sunt persoane �zice.
In cazul fabricilor mari, care produc cantitati insemnate, apare varianta exportului, situatie in care se pune
problema competitivitatii mobilierului produs in Romania in tarile Uniunii Europene, principalele impor-
tatoare la acest moment.
Concurenta
Concurenta este deosebit de bine reprezentata. Dintotdeauna prelucrarea lemnului a reprezentat o inde-
letnicire de baza a romanilor (date �ind resursele deosebite de care dispune teritoriul tarii in acest sens),
iar aceasta traditie s-a pastrat din generatie în generatie.
Astfel, dupa 1989 au aparut o serie de fabrici de pro�l care actioneaza pe scara mai larga sau mai restran-
sa. O categorie aparte o constituie fabricile existente inca de pe vremea fostului regim, majoritatea functi-
onand in continuare pe “scheletul” mostenit. Pe piata functioneaza o serie de companii mari si foarte mari
care desfasoara activitati complexe de productie, distributie prin magazine specializate proprii sau prin
dealeri, export. Pentru a acoperi cererea nesatisfacuta de catre acestea, au aparut si o serie de fabrici mici,
axate in special pe mobilier de comanda, acestea avand avantajul !exibilitatii in productie si al costurilor
si implicit al preturilor mai mici.
In prezent, in Romania exista peste 2.900 de fabrici de mobila.
Promovarea
O mare parte din produsele de mobilier realizate in Romania sunt destinate exportului. In cazul acestora,
o modalitate de promovare foarte uzitata este Internetul. Mobila fabricata in Romania este foarte cautata
in afara granitelor tarii, iar o pagina web bine realizata (preferabil si in una/doua limbi de circulatie inter-
nationala) poate atrage numerosi clienti externi, dar si locali. O alta modalitate de promovare accesibila
este publicitatea in presa scrisa, in special cea locala, mai ales la inceput, cand piata vizata este de cele
mai multe ori una restransa.
Promovarea acestei �rme implica si cosntruirea unui site. Se va apela si la revistele si publicatiile locale si
cele de specialitate.
V. Plan operational
Personal
Pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din :
un manager
un contabil
un PR
o secretara
10 de muncitori
1 femeie de serviciu
Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat
sa onoreze aceste obligatii.
Firma
Spatiul destinat acestei fabrici este o hala construita din panouri metalice, avand fundatia din beton
armat si structura de rezistenta alcatuita din stalpi si cadre metalice. Hala are o suprafata de 554 metru
patrati. Biroul administratorului si atelierul mecanic au, impreuna, o suprafata de 185 metri patrati. Feres-
trele sunt confectionate cu geamuri din sticla obisnuita, montate in rame metalice Cele doua usi de acces,
de mari dimensiuni, sunt metalice. Instalatia electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu
energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti. Incalzirea intregu-
lui centru de productie si apa calda sunt asigurate de o centrala termica alimentata cu lemne. Centrul de
productie este dotat cu utilaje destinate prelucrarii lemnului de esenta tare: abrice, masini de rindeluit,
ferastraie cu panze circulare si mese de lucru mobile, utilaje exaustare mobila, masini de gaurit, banzic,
masini de frezat, prese, masini de slefuit, compresoare si strunguri. Hala este imprejmuita cu garduri din
plasa de sarma, sustinute de stalpii metalici, �xati in fundatia de beton. Terenul aferent are suprafata de 2.
976 metri patrati. Intreaga proprietate este delimitata cu garduri din scanduri. Aleea ce duce de la drumul
de acces pana la parta halei este pavata cu dale din beton.
Avantajele acestei hale sunt:
hala este amplasata in zona centrala a localitatii
centrul de productie este racordat la reteaua de alimentare cu energie electrica; – instalatia electrica a
halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat
si cu tensiunea de 380 de volti;
proiectul de constructie a halei permite o compartimentarea rapida, cu cheltuieli mici;
zona in care este amplasat centrul de productie (in apropierea unei sosele judetene si a zonelor de
exploatare forestiera ), recomanda pastrarea destinatiei initiale de fabrica de prelucrarea a lemnului;
VI. Management si organizare
Conducerea va � executata de managerul �rmei, care este si unicul asociat. In fata autoritatilor de stat,
terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat ca si colaborator, deoarece are toate
competentele necesare pentru a actiona in numele societatii. Totodata el poate actiona pentru a autoriza
actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta
si poate utiliza fondurile �nanciare ale societatii.
Organizare
Asa cum s-a mentionat, pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din :
un manager
un contabil
un PR
o secretara
10 de muncitori
1 femeie de serviciu
Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat
sa onoreze aceste obligatii.
Pregatire si cali!care
In acest domeniu exista o insemnata forta de munca, atat din punct de vedere numeric, cat si calitativ.
Industria de prelucrare a lemnului �ind una cu adanci traditii in Romania, exista numerosi specialisti, cu o
experienta deosebita in aceste meserii. In momentul de fata, circa 100.000 de oameni isi desfasoara activi-
tatea in fabricile de mobila din tara noastra.
Pentru inceput, pentru o fabrica mica, sunt su�cienti 2-3 salariati, dar pe masura dezvoltarii activitatii vor
� necesare noi angajari.
Cei 10 de muncitori cali�cati vor � alesi cu ajutorul unei �rme de recrutare a fortei de munca. Toti acesti
muncitori vor � alesi astfel incat sa aiba destula experienta in domeniu pentru a putea oferi inca de la
inceput o calitate a muncii.
Procesul tehnologic de fabricatie a mobilei consta dintr-o serie de operatii desfasurate în sectiile de prelu-
crare mecanica a lemnului si sectiile de vopsitorie, lacuire si lustruire. In fabricile de mobila la care �nisa-
rea se face cu nitrolac, operatiile tehnologice sunt: pregatirea suprafetelor de �nisat, umple rea porilor,
aplicarea grundului, slefuirea uscata si îndreptarea de fectelor, aplicarea nitrolacurilor, slefuirea umeda si
lustruirea.
Pericolul si masurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului (croit, incleiat,
�nisaj etc.) si de pregatire a suprafetei de �nisat, de umplere a porilor, de aplicare a grundului, de slefuire
uscata sunt similare cu cele analizate pen tru sectiile de prelucrare mecanica a lemnului. La fabricarea mo-
bilei curbate, in sectiile de slefuit exista un accentuat pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce
cel mai mult praf. Operatia de slefuit se executa cu ajutorul diferitelor masini cu disc, orizontale, cu cilindri,
in functie de forma pieselor care se slefuiesc. Existenta prafului �n si in cantitati destul de mari, în atmos-
fera unor incaperi, este un fapt speci�c unitatilor de mobila, in special la mobila curbata, deoarece la astfel
de piese nu este posi bila folosirea instalatiei locale de ventilatie pentru absorbtia per fecta a prafului. Un
accentuat pericol de incendiu exista la sectia de grunduit. Aici se lucreaza cu spirt si nitrolacuri, substante
care se aprind usor de la scantei, !acari, tigari etc. Grunduirea pieselor se poate face manual, cu tampoa-
ne imbibate cu solutie, mecanic cu masini de grunduit sau in instalatii de imersie cu nitrolac. In sectia de
vopsitorie, pericolul de incendiu este determinat de folosirea, in cantitati mari, a uleiului de in �ert si a
unei serii de vopseluri pe baza de ulei. Uleiul de in �ert se aprinde la temperaturi joase, cuprinse între 36
si 170°C. In astfel de sectii se folosesc carpe pentru sters, care, imbibate cu ulei si aruncate in depozite fara
a se respecta anumite reguli, se pot autoaprinde.
Una din metodele de aplicare a lacului este pulverizarea. La aplicarea lacurilor cu ajutorul pulverizatoru-
lui, o parte din materialul pulverizat ramane in suspensie sub forma de ceata, particulele saturand aerul
foarte repede. Vaporii de solvent creeaza un mare pericol de indendiu si explozie.
In ultimul timp, aplicarea lacului pe suprafetele �nisate se face prin turnare, inlocuind metoda prin pulve-
rizare, care prezinta un accentuat pericol de incendiu si explozie, �ind si mai putin economica.
In cazul introducerii si scoaterii manuale a pieselor din masina, acestea se aseaza pe stelaje si ramân în
sectie un timp mai îndelungat, din care cauza degajarea vaporilor este si mai accentuata.
Camerele de pulverizare se prevad cu iluminat din exterior, întreaga instalatie �ind protejata împotriva
patrunderii vopselelor si particulelor de solventi si lac. Electricitatea statica care se formeaza pe timpul
pulverizarii se înlatura prin legarea la pamânt a camerei si cabinei de pulverizare, precum si a instalatiei
de ventilatie.
Instalatia de compresoare se monteaza într-o încapere separata de camerele si cabinele de pulverizare.
Curatirea cabinelor si camerelor de pulverizare de depuneri de lacuri si vopsele trebuie sa se faca nu-
mai cu rachete din lemn sau metale neferoase, ca: aluminiu, cupru, alama etc.
Solutiile de lacuri si de vopsele se transporta prin conducte sau se aduc in conveiere din incaperi-
le special amenajate pentru prepararea, insa sub nici o forma nu se admite pregatirea lor in camerele si
cabinele de pulverizare.
In sectiile in care se folosesc solventi in!amabili, concentratia de vapori se veri�ca sistematic, tinandu-
se seama de greutatea moleculara a solventului sau al lacului in care se evapora, de tensiunea vaporilor
saturati, precum si de volumul incaperii. Prepararea lacului se face intr-o incapere separata, in vase pre-
vazute cu dispozitive mecanice de amestecare. Rezervorul pentru lac de la masina de turnare va avea
capacul etans.
La tunelele pentru uscarea lacului trebuie sa se asigure o primenire permanenta a aerului, pentru
a se preîntâmpina pericolul de explozie. In acest scop, tunelele se prevad cu deschideri in partea supe-
rioara, prin care se evacueaza aerul încarcat cu vapori de nitrolac existenti in interior, si cu instalatii de
ventilatie in partea inferioara, pentru evacuarea vaporilor de solventi mai grei ca aerul (acetona).
Sectiile de lustruire a mobilei se prevad cu instalatii de ventilatie capabile sa evacueze intreaga can-
titate de vapori care se degaja, gurile de aspiratie montandu-se atat in partea superioara cat si in cea
inferioara, in raport cu greutatea speci�ca a vaporilor. Un principiu care nu trebuie neglijat la constru-
irea si exploatarea instalatiei de ventilatie este acela al evacuarii separate a prafului si a altor deseuri de
lemn de cele de vapori in!amabili.
VII. Costurile pentru inceputul afacerii si capitalizare
Costurile de inceput
Pentru o fabrica axata exclusiv pe mic mobilier, este su�cient un spatiu (hala de productie) mai restrans.
De asemenea, utilajele si echipamentele sunt minimale – poate � achizitionata o masina universala de
tamplarie (estimata in jur de 1.500 – 2.000 EURO).
La aceste cheltuieli se adauga pretul echipamentelor de birou (unul-doua calculatoare, telefon, fax, copia-
tor etc.) si cheltuielile de inregistrare a societatii (mai putin de 300 EURO).
De asemenea, este aproape obligatoriu sa se achizitioneze cel puţin o masina de transport marfa, avand
in vedere faptul ca aproape toti concurentii ofera si aceasta facilitate –transport gratuit la domiciliu. Pretul
unei masini utilizabile pentru transport mobila incepe de la aproximativ 6.000 EURO.
Cadrul legal
Nu exista multe prevederi speciale care sa restrictioneze aceasta activitate. Trebuie obinute autorizatiile
obligatorii pentru in�intarea oricarei societati comerciale (autorizatia de functionare din punct de vede-
re al prevenirii si stingerii incendiilor, autorizarea sanitara, autorizarea functionarii din punct de vedere
sanitar veterinar, autorizarea din punct de vedere al protectiei mediului si autorizarea din punct de vedere
al protectiei muncii).
Mai trebuie respectate prevederile Ordinului nr. 462 din 12 iulie 2001, privind aprobarea Normelor speci�-
ce de securitate a muncii pentru fabricarea mobilei din lemn, publicat in Monitorul O�cial, Partea I nr. 557
din 7 septembrie 2001 si contractul colectiv de munca unic nr. 546 din 7 martie 2002, la nivelul ramurii
industriei lemnului (exploatarea si prelucrarea primarea lemnului, industria mobilei, a strati�catelor, a
produselor din lemn si alte activitati) pe anul 2002-2003, publicat in Monitorul O�cial, Partea V nr. 5 din 19
martie 2002.
VIII. Plan !nanciar
Investitia initiala, presupunandu-se ca spatiul de desfasurare a activitatii este de 15-20 de mii euro.
Eu va recomand ca atunci cand va faceti propriu plan de afaceri sa detaliati explicit costurile initiale si sa
adaugati o marja de 20% din acestea pentru cheltuieli neprevazute.