Plan de Acţiune al Şcolii ( P.A.S. ) 2016 - 2020 Liceul ... · Toate marile teorii sociologice...

Plan de Acţiune al Şcolii 2016- 2020

P.A.S. - Versiunea 2017 / 2018

Aprobat în şedinţa Consiliului de Administraţie din: 17.12.2017

Plan de Acţiune al Şcolii ( P.A.S. )

2016 - 2020

Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus

Colectivul de elaborare:

- prof. Angelo Cătălin Bărbuţă – director

- prof. Florin Constantin Gheorghiţă – director adjunct

- prof. Chira Gheorghe – director adjunct

- prof. Ana Maria Muntean

- prof. Petrică Galan

- prof. Schipor Vasile

- prof. Mihai Cîrdei

Colaboratori:

- Primăria oraşului Vicovu de Sus

- S.C. MARELBO S.R.L. Vicovu de Sus

- S.C. Romadel Vicovu de Sus

- S.C. Epaflex Vicovu de Sus

- S.C. PETCOR SRL Vicovu de Sus

Inspector Şcolar General, ,

Prof. Gheorghe LAZĂR

VICOVU DE SUS



CUPRINS Partea I ..................................................................................................................................................................... 3

I.1. ISTORIC ....................................................................................................................................................... 3

I.2. MISIUNEA ŞCOLII ..................................................................................................................................... 4

I.3. VIZIUNEA ŞCOLII ...................................................................................................................................... 5

I.4. PROFILUL ŞCOLII ...................................................................................................................................... 5

I.5. ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN ANUL ŞCOLAR 2015 – 2016 ........................... 6

I.6. ACTIVITATEA DE FORMARE SI PERFECTIONARE DIDACTICA ................................................... 12

i.7. EVOLUŢII .................................................................................................................................................. 15

PARTEA A II-A .................................................................................................................................................... 18

II.1. Contextul european .................................................................................................................................... 18

II.2. Contextul naţional ...................................................................................................................................... 20

II.3. Contextul regional ...................................................................................................................................... 22

II.4. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI ............................................................................................... 23

II.4.1 Contextul demografic şi populaţia şcolară ........................................................................................... 23

II.4.2. INDICATORI DE INTRARE ............................................................................................................. 24

II.4.3 INDICATORI DE PROCES ................................................................................................................ 27

II.4.4. INDICATORI DE IEŞIRE ................................................................................................................. 29

II.5. Rata de succes ............................................................................................................................................ 32

II.6. INDICATORI DE IMPACT ...................................................................................................................... 35

II.7. OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢUL SUCEAVA .......................................................................... 37

II.8. ANALIZA MEDIULUI INTERN ............................................................................................................. 44

II.8.1. RESURSE UMANE ........................................................................................................................... 47

II.8.2. PARTENERIATE SI COLABORARE .............................................................................................. 48

II.8.3. CALENDARUL ANUAL AL ACTIVITATILOR EDUCATIVE ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE

....................................................................................................................................................................... 49

II.8.4 REZULTATELE PROCESELOR DE AUTOEVALUARE ............................................................... 51

III. PLANUL OPERAŢIONAL ............................................................................................................................ 56

IV. ANEXE ........................................................................................................................................................... 70



PARTEA I

CONTEXT

I.1. ISTORIC

Relatările privind începuturile învățământului din comuna Vicovu de Sus aparțin învățătorului

Ion Moldovean. Acesta ne relatează modul în care a luat naştere prima şcoală primară în centrul comunei

în anul 1852. Școala a fost înfiinţată cu sprijinul preotului Vladimir Vasilovici, a primarului şi a

dascălului bisericesc în casa particulară zidarului Ion Roman. Şcoala purta denumirea de „Trivial

Schule” având ca prim învăţător pe Ion Tălpariu. În anul 1855 şcoala este mutată în casa morarului Karl

Postatny. Între anii 1856 – 1857 şcoala funcţionează în casa pădurarului Brazza.

În anul 1856, sub îndrumarea preotului Mihai Pitey, s-a început construcţia localului de şcoală

pe un teren în suprafaţă de 22 de prăjini, teren cumpărat de la dascălul bisericii Constantin Nistor.

O a doua şcoală, înfiinţată pe lângă şcoala din centru, o va reprezenta şcoala primară din estul

comunei. În anul 1908 se începe construirea unui local de şcoală cu 4 clase, şcoală care va fi inaugurată

la 12 decembrie 1908 sub denumirea de „Jubileum Schule”. Denumirea se datorează aniversării a 60 de

ani împliniţi de împăratul Austro –Ungariei Frantz Iosef. În anul 1966 şcoala se va mării prin adăugarea

a încă două săli de clasă.În jurul anului 1900 a luat fiinţă prima şcoală din satul Laura într-o casă

particulară aparţinând gospodarului Negru Gheorghe.

În legătură cu şcoala din satul Bivolărie există menţiuni potrivit cărora între anii 1922 – 1925 se

înfiinţează o şcoală primară într-o clădire a foste herghelii de stat austriece. Şcoala avea patru săli la care

se adaugă locuinţa directorului. Între anii 1959 – 1960 se amenajează o şcoală într-o clădire aparţinând

foste fabrici de cherestea, fabrică aflată lângă gara CFR Bivolărie. După anul 1966 se construieşte

actualul local al şcolii Bivolărie.

În 1959 se înfiinţează şcoala cu clasele I – VIII din satul Plai, şcoală care funcţionează într-

particulară având trei săli de clasă plus locuinţa directorului.

Între 1959 – 1960 se înfiinţează şi o şcoală cu trei săli de clasă în zona Laura–Straja.

Începând cu anul 1964 se trece la construirea Liceului Vicovu de Sus, clădire la care se adaugă

în 1976 clădirea şcolii generale cu 8 săli de clasă. În anul 1979 se va adăuga localul III al liceului, acesta

devenind liceu agroindustrial.

Din anul 1992, prin unirea cu şcoala generală, liceul devine Grupul Şcolar „Ion Nistor”, cu profil

teoretic şi şcoală profesională.

În anul 1997 se va ridica o nouă şcoală cu clasele I – VIII în satul Plai.

Din anul 2012 liceul devine Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, cu profil teoretic şi tehnic. Liceul a

sărbătorit in noiembrie 2014 - 50 de ani de la înființare,prilej de întâlnire a foștilor profesori și elevi ai

liceului cu generațiile actule.

În ultimii ani liceul a intrat într-un amplu proces de modernizare, în anul 2016 s-au inaugurat:

Campusul Școlar și noile clădiri ale școlii primare și gradinița.



I.2. MISIUNEA ŞCOLII

Şcoala este „o organizaţie care învaţă” şi, în functie de nevoile educationale ale comunităţii din

Vicovu de Sus și din localităţile limitrofe: Ulma, Brodina, Falcău, Straja, Putna, Bilca, Vicovu de Jos şi

din alte localităţi ale judeţului, ofera sansa formarii unui om capabil sa-si continue educatia pe tot

parcursul vietii si care sa fie motivat pentru a o face.

Scoala este prima institutie care ii confrunta pe elevi cu exigentele integrarii in societate si toate

cercetarile demonstreaza ca modul in care se adapteaza un copil la scoala reprezinta principalul indicator

predictiv cu privire la calitatea conduitei sale socioprofesionale ca adult. Toate marile teorii sociologice

subliniaza importanta calitatii experientelor scolare in integrarea sociala a indivizilor, ceea ce

argumenteaza interpretarea: scoala si problemele sociale reprezinta cele doua fete ale aceleiasi monede.

Serviciile oferite de scoala au la baza calitatea, performanta, promovarea valorilor europene,

egalitatea sanselor pentru toti participantii.

Oferta educatională a unitatii scolare este individualizata in functie de nevoile educationale ale

comunitatii, pe de o parte si de conditiile concrete in care functioneaza scoala, pe de alta parte.

Scoala ofera sansa evolutiei de la cunostnte si de la formarea deprinderilor, la dezvoltarea

atitudinilor si a personalitatii in intregul ei si a competentelor sociale si profesionale, toate acestea

concurand la potentarea dezvoltarii si devenirii individuale in cadrul societatii.

Se urmareste formarea unui om capabil sa-si continue educatia pe tot parcusul vietii si care sa fie

motivat pentru a o face.



I.3. VIZIUNEA ŞCOLII

Liceul Tehnologic Ion Nistor are ca scop fundamental pregatirea tinerilor pentru integrarea in

societate si dezvoltarea maxima a potentialului lor precum și pregătirea lor pentru un viitor imprevizibil.

Şcoala noastră trebuie sa-i ajute pe tineri sa se cunoasca si sa se accepte, să-şi proiecteze idealuri

si sa le interiorizeze in identitatea lor, sa-i ajute sa constientizeze si sa-si asume responsabilitatea pentru

a se implica in dezvoltarea societatii.

Educatia este perceputa astazi ca o functie vitala a societatii contemporane deoarece prin aceasta

societatea isi perpetueaza existenta, transmitand din generatie in generatie tot ceea ce umanitatea a

invatat despre ea insasi si despre realitate.

De la scoala contemporana societatea asteapta astazi totul: sa transmita tinerilor o cunoastere

acumulata de-a lungul secolelor, sa-i ajute sa se adapteze la o realitatea in continua transformare.

I.4. PROFILUL ŞCOLII

Liceul Tehnologic „Ion Nistor” este situat în orasul Vicovu de Sus, în nordul judeţului Suceava.

Liceul oferă servicii educationale pentru tinerii şi adulţii din localităţile limitrofe: Ulma, Brodina, Falcău,

Straja, Putna, Bilca, Vicovu de Jos şi din alte localităţi ale judeţului.

Adesa:

str. Calea Cernauti nr. 342

Telefon / Fax: 0230/413015, 0230/413016

WEB: www.ltin.ro

E-mail: [email protected]

Filiera: teoretică şi tehnologică

Forma de învăţământ: zi şi frecvenţă redusă

La învăţământul liceal teoretic se şcolarizează elevii în urmatoarele profiluri:

Matematică-informatică

Ştiinţe ale naturii

Ştiinţe sociale

Filologie

La învăţământul liceal tehnologic se şcolarizează elevii în următoarele domenii:

Fabricarea produselor din lemn

Industrie textilă şi pielărie

La învăţământul profesional se şcolarizează elevii în următoarele domenii:

Industrie textilă şi pielărie, specializarea confecționer articole din piele şi înlocuitori

Fabricarea produselor din lemn, specializarea tâmplar universal.



I.5. ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN ANUL ŞCOLAR 2015

– 2016

S-a cautat utilizarea maxima a potentialului uman existent in vederea eficientizarii procesului de

invatamant in toate compartimentele sale:

- scolarizare - frecventa;

- continut – calitate;

- progres si succes scolar;

S-a realizat proiectarea didactica si a planificarilor calendaristice pe unitati de invatare.

S-au respectat graficele de desfasurare a unor actiuni pe baza noilor abordari conceptuale ale

curriculumului national.

În urma consultărilor din cadrul comisiilor metodice a fost restructurată oferta de opţionale şcolare,

care să vină în sprijinul elevilor în scopul pregătirii examenelor şcolare.

a) Situaţia şcolară pentru învăţământul primar:

Nr. Clasa Elevi inscrişi

la începutul

anului şcolar

Elevi

veniţi

prin

transfer

Elevi

plecaţi

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

1. Pregătit

oare

36 2 0 38 0

2. I 56 2 0 58 0

3. II 33 0 0 32 1

4. III 43 2 0 45 0

5. IV 60 2 0 62 0

6. Total 228 8 0 235 1

b)Situaţia şcolară pentru învăţământul gimnazial:


la începutul

anului şcolar

Elevi veniţi

prin transfer

Abandon

școlar

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

1. V 54 0 0 53 1

2. VI 62 0 1 59 2

3. VII 51 0 0 49 2

4. VIII 58 0 2 56 0

5. Total 225 0 3 217 5

c)Situaţia şcolară pentru învăţământul liceal:

1. Profilul real:



2.Profilul uman:


la începutul

anului şcolar

Elevi veniţi

prin transfer

Elevi

plecaţi

Abandon

şcolar/alte

situaţii

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

1. IX 173 0 3 3 162 5

2. X 166 0 0 4 162 1

3. XI 193 0 2 12 178 1

4. XII 186 1 0 3 184 0

5. XIII 81 0 0 3 2 0

6. Total 799 1 5 25 763 7

3.Profilul tehnic


la începutul

anului şcolar

Elevi veniţi

prin transfer

Elevi

plecaţi

Abandon

şcolar/alte

situaţii

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

1. IX 31 1 2 0 28 2

2. X 57 1 0 1 53 4

3. XI 33 0 0 8 25 0

4. XII 31 0 0 0 29 2

5. Total 152 2 2 9 135 8

4. Şcoala profesională


la începutul

anului şcolar

Elevi veniţi

prin transfer

Elevi

plecaţi

Abandon

şcolar/alte

situaţii

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

1. Anul I 28 1 0 0 29 0

2. Anul II 49 0 0 0 45 4

3. Anul III 32 0 0 3 29 0

4. Total 109 1 0 3 103 4

5. „A doua şansă”

NR. Clasa Elevi înscrişi Promovaţi Repetenţi

1 Anul III 9 7 2

2 Anul IV 14 14 0

Nr. Clasa Elevi înscrişi

la începutul

anului şcolar

Elevi veniţi

prin transfer

Elevi

plecaţi

Abandon

şcolar/alte

situaţii

Elevi

promovaţi

Elevi

repetenţi

1. IX 144 1 5 0 132 8

2. X 110 0 2 0 108 0

3. XI 97 0 0 4 93 0

4. XII 100 0 0 3 97 0

5. Total 451 1 7 7 430 8



3 Total 23 21 2

Rata de promovabilitate in anul școlar 2016- 2017 a fost foarte bună 98, 2 %.

b) Situaţia statistică a frecvenţei elevilor în anul şcolar 2016-2017

Pe parcursul anului şcolar 2015-2016 s-a realizat o monitorizare la nivelul fiecărei clase de elevi

şi au fost trimise rapoarte în fiecare lună către ISJ, astfel la nivelul LTIN s-au înregistrat un număr de

71997 de absenţe faţă de 87753 absenţe în anul şcolar precedent din care 35779 absenţe motivate faţă

de 53228 absenţe motivate în anul şcolar precedent, rata absenteismului este de 35,5 absente per elev

față de 41,2 absente per elev în 2015-2016. Statistic rata absențelor nemotivate per elev a fost de 17,8

absențe nemotivate, la nivel liceal se înregistrează in medie 21,7 absențe nemotivate per elev.

Schimbarea programului din două schimburi în program cu un singur schimb și o monitorizare mai

strictă a numărului de absențe și scutiri poate determina reducerea numărului de absențe.

An scolar 2015-2016 Anşcolar 2016-2017

Total

din care

motivate

Total Motivate

Total preșcolar - - 1866 1837

Total primar 1241 785 855 243

Total gimnazial zi 7650 4767 6621 3932

Total liceal zi - ruta

directă 67032 45969

56406 26163

Total liceal FR - ruta

directă 7592 22

115 0

Total înv. profesional 4238 3743 6134 3604

Total 87753 52310 71997 35779

c) Analiza rezultatelor obţinute de către elevii LTIN la testările II, IV, VI

Începând cu anul şcolar 2013-2014 au fost introduse testări tip Pisa pentru elevii claselor a II-a, a

IV-a şi a VI-a, testările au avut loc în lunile mai- iunie 2017 şi au implicat un număr mare de cadre

didactice. La finalul testării a fost întocmit un raport pe fiecare nivel, fară a fi făcute date publice pentru

fiecare elev şi fară date statistice generale. Prezentăm câteva date din raport .

Număr de elevi

Înscriși

Clasa a II-

a

absenți prezenți la

”CITIT”

prezenți la

”SCRIS”

prezenți la

”MATEMATICĂ

”

cu c.e.s. integrați

înscriși

cu teste

adaptat

e

34 1+1 32 32 32 0 0

Număr de elevi



Înscriși

Clasa a

VI-a

absenți prezenți la

”LIMBĂ și

COMUNICARE”

prezenți la

”MATEMATICĂ și

ȘTIINȚE”

cu c.e.s. integrați

înscriși

cu teste

adaptate

62 3 59 59 0 0

D) Analiza rezultatelor obţinute de către elevii LTIN la Evaluarea Naţională

1. Date statistice în urma simulării examenului de Evaluare Națională- martie 2016:

Număr elevi Număr elevi

înscrişi în clasa

a VIII-a

Număr elevi care

au susţinut

ambele probe

Număr elevi care au

susţinut numai

proba la LRO

Număr elevi care

au susţinut numai

proba numai la

MATE

Număr total

elevi

58 53 56 53

Procentul notelor peste 5 – 69,64%

LRO

Nu

măr

însc

rişi

Nu

măr

pre

zen

ţi 1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99

10

Total:

58 56 1 2 6 8 8 10 7 6 8 0

Procentul notelor peste 5 – 33,96 %

2. Evaluare Naţională 2017

La examenul de au fost înscrişi un număr de 56 de elevi, s-au prezentat 56 de elevi la Limba

Română şi 56 la Matematică. Rezultatele au fost mai slabe decat cele obtinute de elevii LTIN in anul

anterior, dar sunt bune față de rezultatele din anii anteriori lui 2016.

MATE

Nu

măr

însc

rişi

Nu

măr

pre

zen

ţi 1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99

10

Total:

58 53 5 12 11 7 10 1 0 6 0 0



E.Analiza rezultatelor obţinute de către elevii LTIN la examenul de Bacalaureat.

1. Date statistice în urma simularii examenului de Bacalaureat- martie 2016

În urma evaluării realizate în unitatea şcolară s-au obţinut statistic, următoarele rezultate :

1. Rezultate obţinute de elevi :

Proba

Ea

Limba

Română Num

ăr

însc

riși

Num

ăr

pre

zenți

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99 10

Clasa a

XI-a 242 188 7 15 25 26 29 43 18 19 6 0

Clasa a

XII-a 261 213 6 9 30 34 63 32 15 13 10 1

Total: 503 401 13 24 55 60 92 75 33 32 16 1

Procentul notelor peste 5: la clasa a XI-a 57,9 %, iar la clasa a XII-a 62,9 %.

Proba

Ec

Dis

cipli

na

Num

ăr

însc

riși

Num

ăr

pre

zenți

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99 10

Total: 242 209 23 27 19 17 43 29 14 16 12 9

Clasa

a XI-

a

MAT 118 98 23 27 14 6 11 8 3 4 1 1

IST 124 111 0 0 5 11 32 21 11 12 11 8

Clasa

a XII-

a

MAT 128 102 24 16 20 13 17 5 5 1 1 0

IST 133 118 0 1 7 20 48 15 8 12 4 3

Total:

261 220 24 17 27 33 65 20 13 13 5 3

Procentul notelor peste 5: clasa a XI-a matematică 28,5%, istorie 85,5%, iar la clasa a

XII-a la matematică procentul notelor peste 5 a fost de 28,4 %, la istorie 76,2 %.

Proba

Ed

Dis

cip

lin

a

Nu

măr

însc

riși

Nu

măr

pre

zen

ți

1-

1,99

2-

2,99

3-

3,99

4-

4,99

5-

5,99

6-

6,99

7-

7,99

8-

8,99

9-

9,99 10

EN 2017 < 5

5 -

5,99

6 -

6,99

7 -

7,99

8 -

8,99

9 -

9,99 10

Total

elevi

Procent

reuşiţi

2017

Procent

reuşiţi

2016

Limba

Romana 13 6 7 8 13 9 0

56 76,7 % 87.6%

Matematica

23 20 4 3 2 4 0

56 58,9 % 86,1%



Clasa a

XII-a

BIO 101 80 16 22 13 6 7 6 3 3 4 0

CHI 3 3 0 0 0 0 1 0 0 2 0 0

FIL 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

FIZ 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0

GEO 120 101 1 0 9 7 18 22 16 16 10 2

INF 23 23 0 0 2 3 4 5 4 3 2 0

LOG 10 8 0 0 0 1 1 2 0 1 3 0

PSI 2 2 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0

Total: 261 219 17 22 25 17 32 35 25 25 19 2

Procentul de promovabilitate a fost de 63,01 % pentru proba Ed, pe discipline: biologie-

28,7%, geografie- 83,1%, informatică- 78,2%, logică- 87,5 %.

E) 2. La examenul de bacalaureat s-au inscris un numar de 261 de absolventi din promotia

curenta, dintr-un total de 316 absolvenți înscriși incluzând și promoțiile anterioare, rezultatele

obtinute au fost mai bune decat cele din anul 2016.

NR. Profil Elevi înscriși la

examenul de

bacalaureat

Elevi înscrişi la

examenul de

bacalaureat-

promoţia

curentă

Reuşiţi

(promoţia

curentă)

Procente

reuşiţi

(promoţia

curentă)

Procent reuşiţi

2016

(an anterior)

1. Real 116 102 60 (55) 51,7 %

(53,9 %)

47,5%(53,4%)

2. Ştiinţe

sociale

188 150 110 (98) 58,5 %

(65,3 %)

53,3%(54,6%)

3. Tehnic 12 9 1 (1) 8,3 % 0%

4. Total 316 261 171

(154)

54,1%

(59%)

50,4%(53,8%)

Având în vedere numărul mare de elevi care nu se înscriu la examenul de bacalaureat am realizat

următoarea statistică care prezinta numărul de absolvenți care au reușit la examenul de bacalaureat în

comparație cu numărul total de abolvenți.

NR. Profilul Număr

absolvenţi

2017

Reuşiţi la

examenul

de

bacalaureat

Din

promoţia

curentă

% reușiți din

absolvenţii

promoţiei

curente

% reușiți din

absolvenţii

promoţiei 2016

1. Mate- info 40 28 24 60 % 70,8 %

2. Ştiinţe ale naturii 57 32 31 54 % 40,0 %

3. Ştiinţe sociale ( Zi ) 133 103 95 77,4 % 60,27%

4. Ştiinţe sociale ( FR) 78 7 3 3 % 7,1 %

5. Tehnic 29 1 1 3,4 % 0%

6. Total 337 171 154 45 % 43,9 %



F) Examenul pentru obţinerea certificatului de calificare profesionale nivel 4

Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus a fost arondat centrului de examen de la Colegiul

Tehnic Rădăuți, au susținut examenul 7 elevi din clasa a XII a tehnic cu profilul textile pielărie și 11

elevi la profilul pielărie, toși elevii au au obtinut certificatul de calificare profesionala de nivel 4, 7 elevi

tehnician în industria textilă și 11 elevi tehnician în industria pielriei.

F. 2.) Învățământ profesional

Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus a fost centrului de examen, : nr. 16 pentru

certificare a calificării profesionale nivel : 3

Calificările pentru care s-a realizat examinarea candidaţilor: Tâmplar universal, Confecţioner

articole din piele şi înlocuitori.

Numărul candidaţilor înscrişi: 10 candidaţi la calificarea Tâmplar universal şi 19 candidaţi la

calificarea Confecţioner articole din piele şi înlocuitori.

Numărul candidaţilor evaluaţi de comisie: 9 candidaţi la calificarea Tâmplar universal şi 17

candidaţi la calificarea Confecţioner articole din piele şi înlocuitori, rezultatele sunt următoarele:

I.6. ACTIVITATEA DE FORMARE SI PERFECTIONARE DIDACTICA

În data de 20.09.2016 Comisia pentru echivalarea în CPT a formelor de organizare a formării

continue de la LTIN ce a funcționat în baza deciziei nr.59 din 12.09.2016 emisă de direcorul unității a

analizat și verificat documentele justificative din dosarele de echivalare depuse la secretariatul unității

în perioada legală validând un număr de 4 echivalări după cum urmează:

1) Breabăn Mihaela, specialitate matematică: Gradul didactic I echivalat cu 90 CPT ;

2) Schipor Vasile, specialitate religie: Gradul didactic I echivalat cu 90 CPT;

3) Palievici Elena, specialitate geografie: Gradul didactic II echivalat cu 90 CPT;



4) Coca Carmen, specialitate învățământ preșcolar: Studii universitare de master echivalate cu

90 CPT

În octombrie 2016 s-au înscris în vederea perfecționării prin grade didactice şi au depus dosar

un număr de 11 cadre didactice, după cum urmează:

Pentru definitivat sesiunea 2017

Prof. Nejnec Daniel-Andrei

Psiholog școlar Maloș Roxana

Pentru gradul II sesiunea 2016-2018

Prof. Sofroni Iulia-Ecaterina

Prof. Puha Cristina-Viorica

Pentru gradul I sesiunea 2017-2019

Prof. Reuț Violeta

Prof. Negru Maria

Prof. Chira Daniela-Rodica

Prof. Juravle Livia

Prof. Nistor Vasile

Prof. Hasna Adrian

Prof. Nițu Angel

Au depus cerere de solicitare preinspecţie necesară înscrierii la examenele de grad următoarele

cadre didactice:

Gradul I

Prof. Parasca Mihaela-Loredana

Prof. Puha Anca-Elena

Prof. Vicleanu Elisaveta

Prof. Palievici Elena

Gradul II

Prof. Bodîrlău Mihaela-Margareta

Prof. Patraucean Petru

În luna iunie 2017 au depus copii după procesele verbale de la inspecțiile curente și speciale

următoarele cadre didactice:

Gradul II

2015-2017

1) Bodnar Narcisa Violeta (IC2,IS)

2) Buruian Nicoleta (IS)

3) Cârdei Ana Maria (IS)

4) Hasna Floricica-Ilenuța (IS)

5) Ionese Zamfira Lucica (IS)

6) Țîrlea Iuliana Domnica (IS)

7) Vieru Emanuela (IS)



2016-2018

1) Puha Cristina (IC2)

2) Sofroni Iulia-Ecaterina (IC2)

2017-2019

1) Bodârlău Mihaela-Margareta (IC1)

2)Pătrăucean Petru (IC1)

Gradul I

2016-2018

1) Bălici Vasile (IC2)

2)Belțic Ligiu Paul Israel (IC2)

3)Chira Gheorghe Ilie (IC2)

4)Marusac Elena-Octavia (IC2)

5)Muntean Ana Maria (IC2)

6)Puha Ionel Cristinel (IC2)

2017-2019

Reuț Violeta (IC2)

2018-2020

1) Palievici Elena (IC1)

2)Parasca Loredana (IC1)

3)Puha Anca Elena (IC1)

4)Vicleanu Elisaveta (IC1)

Au susținut și promovat examenul de definitivat în 2017:

- psiholog școlar Maloș Roxana

- prof. Nejnec Daniel

Au susținut și promovat examenul de obținere a gradului II în 2017:

1)prof. Bodnar Narcisa Violeta

2) prof. Buruian Nicoleta

3) prof.Cârdei Ana Maria

4) prof. Hasna Floricica-Ilenuța

5) prof. Ionese Zamfira Lucica

6) prof. Țîrlea Iuliana Domnica

7) prof. Vieru Emanuela

În unitatea de învăţământ Liceul Tehnologic “I. Nistor”din Vicovu de Sus, cadrele didactice

au manifestat interes în formare şi perfecţionare urmărind dobândirea de competenţe în vederea

îmbunătăţirii constante a procesului instructiv-educativ participând la activităţile metodice de la

nivelul comisiilor, cercurilor pedagogice sau la cursuri de formare.



I.7. EVOLUŢII

Profesorii Liceului Tehnologic „Ion Nistor” au o bună pregatire de specialitate şi

pedagogică şi totodată, mare disponibilitate de a comunica eficient cu elevii , preocupaţi

de asigurarea calităţii actului instructiv- educativ. Ca urmare a schimbărilor de optică pe

care reforma le-a indus în şcoala românească, mai ales prin activităţile de formare a

cadrelor didactice, mulţi profesori şi-au schimbat stilul de predare precum şi relaţiile lor cu

elevii. Astfel, predarea de bună calitate presupune o disciplină asumată de către toţi elevii,

un ritm susţinut al lecţiei, o evaluare formativă care să încurajeze şi să incite dorinţa de

cunoaştere şi dezvoltare a tinerilor. Pentru aceasta profesorul trebuie să aibă o atitudine

pozitivă, să încurajeze elevii, resursele să fie optim folosite, să fie preocupat pentru

motivarea şi formarea capacităţilor de autoevaluare , de îmbinarea eficientă a formelor de

organizare a activităţii (frontală, pe grupe şi individuală) şi a metodelor didactice activ-

participative .

În marea majoritate a cazurilor profesorii acordă atenţie deosebită elevilor şi părinţilor,

existând o comunicare eficientă. În puţine cazuri au existat: bariere de comunicare,

conflicte de natură psihologică sau socială şi greşeli neintenţionate. S-a realizat învăţarea

si participarea activa a elevilor la însuşirea cunoştinţelor despre lume si viaţa sub

îndrumarea competenta a cadrului didactic.

Orientarea educaţiei nu s-a rezumat la o simpla achiziţie de cunoştinţe, s-a insistat pe

formarea de deprinderi, la dezvoltarea aptitudinilor, a personalităţii si a competentelor

profesionale. Elevul trebuie sa fie îndrumat sa-si continue educaţia pe tot parcursul vieţii

si sa fie motivat pentru aceasta.

S-a urmărit creşterea randamentului şcolar atât la clasa cat si prin activităţile extraşcolare.

Toate acestea s-au realizat prin:implicarea activa alături de elevi si profesori a părinţilor si

a reprezentanţilor autorităţilor locale;

stimularea participării acestora la dezbateri si luări de decizii;

lecţii deschise la orele de dirigenţie.

organizarea de simulări în colaborare cu ISJ Suceava ale examenelor de bacalaureat

inclusiv pentru clasa a XI a şi pentru elevii clasei a VIII a, pe lângă cele de la clasa a XII

a.

planificarea unor activităţi de pregătire suplimentare pentru elevii din clasele terminale.

programul de activităţi extraşcolare din cadrul Săptămânii „Sa ştiu mai multe, să fiu mai

bun”

Desfaşurarea festivalului concurs „Bucovina traditii, obiceiuri, spiritualitate”

Desfaşurarea concursului de matematică COMPAS

parteneriate cu alte şcoli din zonă şi chiar din străinătate

organizarea „Săptămânii porţilor deschise” şi „Saptămâna meseriilor”pentru viitorii elevi

ai liceului.

Popularizarea ofertei educaționale în școlile din zonă

realizarea relaţiilor dintre cadrele de la diferite cicluri de învăţământ pe plan educaţional,

cultural si social;

organizarea Balului Bobocilor, a serbărilor de Craciun, Paşti şi de sfârşit de an şcolar.

participarea elevilor la olimpiade şi concursuri şcolare.



cultivarea spiritului autocritic, cu finalitate in îmbogăţirea performantelor la fiecare cadru

didactic;

confecţionarea de materiale didactice si adaptarea celor existente;

îndrumarea si sprijinirea cadrelor debutante.

S-a realizat încadrarea respectându-se legalitatea si principiul continuităţii.

In același mod s-au numit profesorii diriginţi si repartizat sălile de clasa la cele 81 de colective

de elevi.

În perioada 21-29 noiembrie 2016 ISJ Suceava a desfășurat inspecția școlară generală în unitatea

noastră de de învățământ, tematica inspecției a fost următoarea:

1. Managementul școlar, managementul asigurării calității, dezvoltarea instituțională, eficiența

atragerii și folosirii resurselor (umane, financiare, materiale și informaționale), respectarea

legislației în vigoare și a regulamentelor;

2. Modul de aplicare a curriculumului național, dezvoltarea și aplicarea curriculumului la decizia

școlii/ în dezvoltare locală și calitatea activităților extracurriculare realizate de personalul

didactic și unele categorii de personal didactic auxiliar;

3. Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învățare, evaluare, reglare/remediere,

diferențiere a demersului educațional);

4. Nivelul performanțelor realizate de elevi în învățare raportat la standardele educaționale

naționale (curriculare și de evaluare);

5. Modul în care unitatea de învățământ sprijină și încurajează dezvoltarea personală a elevilor și

motivația acestora în învățare (consiliere, orientare școlară, asistenta individualizată);

6. Relațiile unității de învățământ cu părinții și cu comunitatea locală;

7. Atitudinea elevilor față de educația pe care le-o furnizează unitatea de învățământ.

Calificativul general a fost BINE, fiecare arie tematică a fost evaluată cu calificativul BINE.

În urma recomandărilor echipei de inspectori s-au luat o serie de măsuri care au ca obiectiv general:

asigurarea principiului calității și a eficienței procesului instructiv-educativ, eliminarea carențelor

înregistrate de echipa de evaluatori.

S-a întocmit planul de măsuri, care să ducă la îndeplinire recomandările echipei de evaluatori din

cadrul fiecărui aspect vizat în evaluare

Membrii Consiliului de Administraţie au sprijinit activ aceste acţiuni vitale in buna desfăşurare

a activităţii unei unităţi şcolare.

De întocmirea orarului şcolii s-au ocupat profesorii Galan Petrică şi Hasna Adrian.

CALITATEA ACTIVITĂȚII PERSONALULUI DIDACTIC

Din sursele de informare (asistenţe la lecţii, caietele elevilor, tezele semestriale, rezultatele

obţinute la concursuri, cataloagele şcolare, documentele de proiectare şi planificare, chestionare

aplicate elevilor) rezultă:

ASPECTE POZITIVE

• documentele de proiectare şi planificare au fost corect întocmite şi reflectă conţinutul şi

cerinţele programelor în vigoare.

• profesorii folosesc metode clasice îmbinate cu cele moderne

profesorii folosesc strategii şi tehnici moderne, centrate pe elev (conversaţia euristică, jocul de

rol, problematizarea, simulare)

relaţia profesor-elev este stimulativă (elevul fiind încurajat şi ajutat pe tot parcursul actului

didactic)



profesorii au realizat evaluări periodice şi urmăresc feedback-ul

există o evidenţă a evaluărilor curente pentru urmărirea realizării progresului şcolar.

ASPECTE CARE TREBUIE ÎMBUNĂTĂŢITE

nu se aplică o abordare diferenţiată în funcţie de nivelul elevilor

cei mai multi dintre profesori nu întocmesc fişe de progres a elevilor, pornind de la testele iniţiale

şi nu aplică măsuri remediale în urma evaluărilor

multe cadre didactice nu sunt preocupate de concursurile şcolare şi extraşcolare, participarea la

olimpiade e destul de modesta.

timpul nu este întotdeauna dozat corect

organizarea unor cercuri de specialitate pentru elevii capabili de performanță școlară

organizarea de dezbateri, concursuri școlare și alte activități extrașcolare pentru elevi

C. RELAȚIILE UNITĂȚII ȘCOLARE CU PĂRINȚII

Din surse de informare (discuţii cu părinţii elevilor, dosarele şedinţelor cu părinţii, informaţii

furnizate de comitetul de părinţi, chestionare aplicate) rezultă :

PUNCTE TARI

şcoala asigură o comunicare eficientă cu părinţii elevilor, aceştia fiind informaţi despre

progresul/regresul copiilor

şedinţele cu părinţii se organizează periodic şi sunt focalizate pe aspectele principale ale şcolii;

prin colaborarea cu familia şcoala reuşeşte să asigure un parteneriat educaţional

unitatea școlară participă activ la viața comunității locale prin susținerea unor activități

extracurriculare.

existența unor parteneriate școlare cu instituțiile și organizațiile locale.

şcoala utilizează eficient resursele materiale şi financiare.

PUNCTE SLABE

şcoala nu ţine o legătura prin diriginţi cu părinţii asupra activităţilor elevilor şi a progresului

realizat de elevi (evoluţia unui elev pe o perioadă de timp

școala nu organizează programe educaționale pentru părinți,

monitorizarea inserţiei profesionale a elevilor este deficitară, diriginţii nu păstrează legătura cu

absolvenţii şi nu exista o bază de date pentru acest indicator

susţinerea financiară a şcolii din partea comunităţii de părinţi este destul de redusă, în lipsa unei

organizari juridice a organizaţiei de părinţi.



PARTEA A II-A

CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI REGIONAL

II.1. CONTEXTUL EUROPEAN

Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor

derivați din Strategia Europa 2020:

1. Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-

2020:

a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 75%;

b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;

c) obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă

există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul

final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990;

d) reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii4 la maximum 10%5 și creșterea procentului

persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40% în 2020;

e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu

20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008

2. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:

1) până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de

învățare de-a lungul vieții;

2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire,

matematică și științe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15 %;

3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar10, ar

trebui să fie de cel puțin 40 %;

4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii din sistemele de educație și formare, ar trebui

să fie sub 10 %;

5) până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea

obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;

6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au

finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință,

ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 2010.

Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din

cadrul strategic ET 2020 și Strategia Europa 2020, sunt prezentate, în continuare, comparativ,

evoluția indicatorilor în cazul României şi a Uniunii Europene, 28 de state:



Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele

asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:

a) rata părăsirii timpurii a școlii în România, 17,3% în 2015, cu 5,3 puncte procentuale peste media

europeană de 12%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie sinuoasă, fără un progres

semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;

b) ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale,

de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25,6% în 2015. Cu toate acestea, se constată

un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel naţional şi cele la nivelul UE 28: media

europeană de 38,7% în 2015, ţinta europeană de 40% pentru 2020.

c) impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui

semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către aceștia, cât și de

către familii și cadre didactice;

d) România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în programul

PISA20. În ciuda unui progres bun înregistrat la testarea din 2015 faţă de testarea din 2012 la matematică,

rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe

scăzute, de 39,9%, în condițiile în care media europeană, în același an, a fost de 22,1%. În 2015 se

înregistrează o creştere a ponderii tinerilor cu competenţe scăzute la citire şi la ştiinţe faţă de 2012. La

citire, 38,7% din tinerii din România au un nivel scăzut, faţă de numai 19,7% cât este media la nivelul



celor 28 de state europene. La ştiinţe, 38,5% din tinerii din România au un nivel scăzut, faţă de numai

23,5% cât este media la nivelul celor 28 de state europene. Ţinta din Cadrul strategic pentru cooperarea

europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul

2020 este de 15% pentru toate cele 3 criterii, citire, matematică şi ştiinţe;

e) în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20

și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009, cu o

uşoară revenire în anul 2015. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior ISCED 3-4, rata de

ocupare în 2015 a fost de 59,8%, faţă de 69,1% în 2009 şi faţă de media UE 28 DE 70,9%. Cu o rată a

ocupării absolvenților de 68,1% în anul 2015, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România

se plasează cu peste 8 puncte procentuale sub media europeană, de 76,9% şi departe de ținta de 82%,

propusă la nivel european pentru anul 2020;

f) în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a

fost, în 2015, de 66% față de media europeană de 70,1%, fără progrese semnificative în perioada

analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020;

g) rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2015, de 1,3

%, în scădere în ultimii 3 ani, mult sub valoarea europeană de 10,7% și departe de ținta de 10% propusă

de România pentru 2020.

5. Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor

înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3, în 2015, de 56,3%, în România, față de media

UE-28 de 48,1%21, demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii

din România. Cu toate acestea, în perioada 2013-2015 s-a înregistrat o scădere continuă a valorii

indicatorului, de la 62,9% în 2013 la 56,3% în 2015.

II.2. CONTEXTUL NAŢIONAL

Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită pentru

educaţia şi formarea profesională se numără:

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020;

Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020;

Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;

Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020;

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;

Strategia națională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;

Strategia naţionala privind incluziunea sociala și reducerea sărăciei 2015-2020;

Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune şi

competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;

Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020;

Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome

pentru perioada 2014-2020;

Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;

Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020;



Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-

2030;

Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-

2020;

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 are

următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa

muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani,

necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2%

în 2014

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a auxiliarelor

curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor, pentru o mai bună

articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare profesională și pentru

creşterea relevanţei pentru piaţa muncii;

2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea

profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi

cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la

nevoile şi tendinţele pieţei muncii;

3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare;

4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională;

5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale;

6. Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare

profesională, având ca ținte strategice:

a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la

60% în 2020, față de 49,8% în 2014;

b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020,

de la 1,5% în 2014.


7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării dobândite

în context nonformal şi informal;

8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;

9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării

dobândite în context nonformal şi informal;

10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ pentru tineri,

cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:

a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la

2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;



b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de

bacalaureat la 60% în 2020, de la 45% în 2014;

c) Creșterea ratei de participare a adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020,

de la 1,5% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune: 11.

Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale la nivel de

sistem;

12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;

13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de formare

profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă și în evaluarea

rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal;

14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue;

15. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul

formării profesionale, având ca ținte strategice:

a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltare a spiritului

antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;

b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020,

de la 2.800 în 2014.


16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din cadrul

programelor de formare profesională;

17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;

18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor pentru

participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.

II.3. CONTEXTUL REGIONAL

Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul

numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de

dezvoltare.

În perioada 2005-2015 produsul intern brut regional pe cap de locuitor a avut multe fluctuații, ceea ce a

condus la o accentuare a disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni. Situația economică și

socială a regiunii Nord-Est a continuat să se agraveze odată cu intrarea în perioada de criză economică

și financiară - anual a avut loc o scădere reală a produsului intern brut regional. Din datele statistice

existente rezultă că indicele de disparitate a fluctuat continuu în perioada 2005-2010, atât în condiții

macroeconomice de creștere economică cât și de recesiune, coborând de la 66,7% (2005) la 61,4%

(2010). Mai mult, în anul 2010, în raport cu media comunitară, regiunea Nord-Est figura cu un indice de

disparitate de numai 29%.

În acest context în PDR Nord-Est, Strategia Regională Nord-Est își propune ca Viziune: „În anul 2022

Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra și a locui!”

Obiectiv general: Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică durabilă,

favorabil creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a

decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României;



Ținta propusa anul 2022: indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional, pe cap de

locuitor la nivel regional, va reprezenta 75% din valoarea indicatorului la nivel național și 37% din

valoarea indicatorului la nivel comunitar.

În scopul atingerii obiectivelor propuse de PDR Nord-Est au fost elaborate, la nivelul fiecărui județ,

Strategii de Dezvoltare socio-economică.

II.4. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI

II.4.1 CONTEXTUL DEMOGRAFIC ŞI POPULAŢIA ŞCOLARĂ

Contextul demografic este prezentat detaliat, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la

structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul

migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2025, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS,

sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri

semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei Reduceri

semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 0-14 ani– scădere cu 18% la nivel judeţean

pentru perioada 2005-2025.

În tab. 5.2. este prezentată analiza evoluţiei populaţiei şcolarizate pe nivelurile de educaţie.

Din datele prezentate în tabelul rezultă că în anul şcolar 2016-2017 populaţia şcolarizată reprezintă

87,83% faţă de cea şcolarizată în anul şcolar 2009-2010, înregistrând o scădere față de anul școlar

2015/2016 cu 1,82%.

Din analiza datelor din tabelul 5.2. şi a graficului din fig. 5.1. se constată:

şcolar 2009-2010;

liceal populaţia şcolară a scăzut cu 19,40%, iar la învăţământul profesional a început să

crească, ca urmare a existenței școlii profesionale de 2 ani, după clasa a IX – a liceu și a școlii

profesionale de 3 ani, după clasa a VIII-a;

ceal, înregistrează o creştere accentuată (de 2,2 ori) faţă de anul şcolar 2009-2010,

ca urmare a scăderii promovabilităţii la examenul de bacalaureat, absolvenţii de liceu putând urma

această formă de şcolarizare, fără diplomă de bacalaureat;

se constată o scădere de 12,17 % a populaţiei şcolare, faţă de anul şcolar 2009/2010.



Analizând evoluţia acestui indicator, din constatăm că există tendinţă de scădere a populaţiei şcolarizate,

ca urmare a scăderii natalităţii şi a migraţiei în ţările europene.

Dacă analizăm indicatorul pe medii de rezidenţă constatăm diferenţa dintre numărul populaţiei

şcolarizate în mediul urban, faţă de cel din mediul rural.

În mediul rural populaţia din preşcolar, primar şi gimnaziu era la nivelul anului şcolar 2016 -2017 cu

11458 în număr mai mare decât cea existentă în mediul urban (56,26% rural și 43,74% urban).

La nivel de învăţământ liceal, profesional şi postliceal, domină mediul urban, ca urmare a dezvoltării

unităţilor şcolare în municipii şi oraşe.

Din totalul populaţiei şcolare, în anul şcolar 2015-2016, 61,20% era în mediul urban şi 38,80% în mediu

rural.

II.4.2. INDICATORI DE INTRARE

Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Acest indicator, calculat prin raportare la numărul de norme didactice, oferă un indiciu în legătură cu

eficienţa utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Reducerea sa până la o limită rezonabilă poate

să asigure creşterea eficienţei fără să afecteze calitatea demersului didactic. Indicatorul poate deveni

critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev, presând în direcţia

măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile.

Din analiza evoluţiei indicatorului în perioada analizată, la învățământul gimnazial, în anul școlar 2015-

2016, județul Suceava are același număr de elevi (13) ca și regiunea Nord Est, fiind mai mare decât cel

la nivel național (12), înregistrând o creștere, comparativ cu anii școlari anteriori. Pentru învățământul

secundar, se constată o scădere la 14 elevi pe norma didactică, de la 18, elevi în anul școlar 2010-2011.

Acest indicator este egal cu cel existent la nivel național și mai mic decât în regiunea Nord-Est (15).



În anexa 6c şi în fig. 5.6. sunt evidenţiate datele privind numărul de elevi pe norma didactică, în perioada

2008-2016.

Resursele umane din ÎPT

În graficele de mai jos (fig. 5.7.) se observă că, ponderea cea mai ridicată o are personalul didactic

calificat, personalul didactic necalificat deţinând o pondere nesemnificativă.

Din analiza acestui indicator de intrare, rezultă faptul că există resursa umană calificată pentru

cele 15 domenii de pregătire profesională, şcolarizate în judeţul Suceava.

Ca o concluzie generală, în anul şcolar 2013-2014 gradul de acoperire cu profesori calificaţi

(98,6% la liceu și 94,1% la învățământul profesional), asigură desfăşurarea unui învăţământ profesional

şi tehnic la cerinţele actuale, județul Suceava având valori peste cele regionale și naționale.

Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic

şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind

dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice,

cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaţionale din mediul economic.

Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem este necesară, ca măsură de fond,

anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor

măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării

planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.

Fig. 5.7. Situaţia personalului didactic în ÎPT în perioada 2008-2014 (Sursa CNDIPT)



Resurse materiale şi condiţii de învăţare Cu excepţia şcolilor cuprinse în programele de

reabilitare prin programele finanţate de UE sau Banca Mondială, în cele mai multe cazuri, starea generală

a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi)

necesitată intervenţii majore de reabilitare sau modernizări (vezi anexe monitorizare PLAI).

Dotarea multor unităţi este învechită; multe din atelierele existente nu au beneficiat de nici o

investiţie relevantă în echipamente după 1990. În cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au limitat

la ceea ce s-a putut obţine din efortul de autofinanţare, donaţii sau sponsorizări - insuficient cantitativ şi

calitativ. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui învăţământ

eficient, centrat pe elev (vezi anexa 15).

Unsprezece unităţi (40,74 % din şcolile ÎPT) au fost cuprinse în Programele Phare pentru ÎPT,

situaţia infrastructurii şi dotărilor acestora ajungând la nivelul standardelor de pregătire profesională.

Majoritatea şcolilor au amenajările minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficienţe

locomotorii (vezi anexa 15).

Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, se simte

nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea

activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator).

Ritmul noilor achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare este extrem de redus. Este necesar ca

unităţile ÎPT să aibă în vedere şi cartea de specialitate.

Lipsa manualelor de specialitate, pentru modulele din planul de învăţământ la liceul tehnologic,

școală profesională și școală postliceală, face ca procesul de predare – învăţare – evaluare să fie o

provocare continuă pentru cadrele didactice. În acest sens cadrele didactice de specialitate din judeţul

Suceava au elaborat sub îndrumarea IŞJ auxiliare curriculare pentru clasa a IX-a liceu tehnologic la toate

domeniile de pregătire de bază existente și la clasa a X-a, la modulele pentru care nu s-au editat manuale.

Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru

publicaţii de specialitate.

Cu excepţia şcolilor cuprinse în programele de reabilitare prin programele finanţate de UE sau

Banca Mondială, în cele mai multe cazuri, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de

pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesitată intervenţii majore de reabilitare sau

modernizări (vezi anexe monitorizare PLAI).

Dotarea multor unităţi este învechită; multe din atelierele existente nu au beneficiat de nici o

investiţie relevantă în echipamente după 1990. În cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au limitat

la ceea ce s-a putut obţine din efortul de autofinanţare, donaţii sau sponsorizări - insuficient cantitativ şi

calitativ. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui învăţământ

eficient, centrat pe elev (vezi anexa 15).

Unsprezece unităţi (40,74 % din şcolile ÎPT) au fost cuprinse în Programele Phare pentru ÎPT,

situaţia infrastructurii şi dotărilor acestora ajungând la nivelul standardelor de pregătire profesională.

Majoritatea şcolilor au amenajările minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficienţe

locomotorii

Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, se simte

nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru

dezvoltarea activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator).

Ritmul noilor achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare este extrem de redus. Este necesar ca

unităţile ÎPT să aibă în vedere şi cartea de specialitate.



Lipsa manualelor de specialitate, pentru modulele din planul de învăţământ la liceul tehnologic,

școală profesională și școală postliceală, face ca procesul de predare – învăţare – evaluare să fie o

provocare continuă pentru cadrele didactice. În acest sens cadrele didactice de specialitate din judeţul

Suceava au elaborat sub îndrumarea IŞJ auxiliare curriculare pentru clasa a IX-a liceu tehnologic la toate

domeniile de pregătire de bază existente și la clasa a X-a, la modulele pentru care nu s-au editat manuale.

Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru

publicaţii de specialitate.

Concluzii indicatori de intrare:

se constată o tendinţă de scădere a numărului de elevi per norma didactică la nivel învăţământului

profesional şi tehnic, fapt ce asigură o eficienţă a actului educaţional;

la nivel de judeţ există resursa umană (cadre didactice) calificată, în procent de 98,6%- liceu și

94,1% – școală profesională;

introducerea învăţământului profesional de 2 ani în perioada 2012/2013 – 2015/2016,

învățământului profesional cu durata de 3 ani începând cu anul școlar 2014-2015 și a

învățământului dual începând cu anul școlar 2017-2018 a dus la creşterea numărului de norme şi

la asigurarea forţei de muncă necesară pe piaţa muncii, cu nivel 3 de calificare;

la nivelul anului școlar 2017-2018, 29% din unităţi şcolare nu au condiţii materiale de desfăşurare

a orelor de laborator tehnologic şi instruire practică, conform cerinţelor standardelor de pregătire

profesională.

II.4.3 INDICATORI DE PROCES

Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate,

responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către

unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a

partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie.

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se

bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

Aceste structuri sunt:

la nivel naţional sunt încheiate acorduri tripartite pentru înfiinţarea a unui număr de 23 Comitete

sectoriale;

la nivel regional: Consorţiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de

Dezvoltare Regională;

la nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) -

ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene;

la nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile profesorale.

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost

antrenate în elaborarea şi revizuirea primelor documente de planificare strategică pe termen lung la

nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost

elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei

mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS).



Cele 11 unități şcolare din Programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru

elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI, adoptarea planificării prin PAS, corelate cu PRAI şi

PLAI, s-a realizat în prezent de către toate unităţile de ÎPT, pentru buna corelare între nivelurile de

calificare şi solicitările pieţei forţei de muncă.

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este

esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.

Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:

finanţarea învăţământului preponderent centrat pe activităţile curente pe termen scurt şi foarte

puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung;

antrenarea insuficientă a operatorilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT;

neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în

procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii.

Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală (CDL -

componentă importantă a planului de învăţământ la clasele a IX-a şi a X-a) care vizează adaptarea

conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate

locală, elevi). Din păcate, pe lângă cazuri de bună practică în acest domeniu, de multe ori se constată o

antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL,

motivată adeseori prin interesul scăzut al acestora din urmă. De asemenea la clasele a XI-a și a XII-a,

CDL este stabilit prin curriculum-ul naţional.

1.14 Asigurarea calităţii în ÎPT

Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare

profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor

(forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

La nivel naţional, activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt

coordonate de către cele două agenţii nou înfiinţate – ARACIP (pentru învăţământul preuniversitar),

respectiv ARACIS (pentru învăţământul superior).

Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii,

confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set

deindicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire

a calităţii.

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare

strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set

de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi

compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la creşterea transparenţei faţă de beneficiari,

mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor

sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.

Serviciile de orientare şi consiliere, Opţiunile elevilor

Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi consiliere. În

practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar

fi numărul de ore de consiliere per elev, numărul de elevi consiliaţi per consilier etc.

Totuşi, din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani,

gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural,

din cauza unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care

revin unui consilier, numărul mic de elevi testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru



orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în

sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

În urma sondajului realizat în anul școlar 2017-2018 de către CJRAE Suceava, la care au

participat 6070 elevi din clasa a VIII-a (86% din totalul elevilor înscriși în clasa a VIII-a) s-au obținut

următoarele rezultate: 4747 elevi au optat învățământul liceal, 868 elevi au optat pentru învățământ

profesional, 50 elevi au optat pentru unități de învățământ din alte județe, 233 elevi sunt nehotărâți și 73

elevi nu doresc să continue studiile.

II.4.4. INDICATORI DE IEŞIRE

Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Rata netă de cuprindere școlară reprezintă numărul copiilor/elevilor/studenţilor de vârstă oficială

corespunzătoare fiecărui nivel de educaţie, cuprinşi în aceste niveluri de educaţie, calculat ca raport

procentual din populaţia rezidentă din aceeaşi grupă oficială de vârstă.

Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele

“standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatorului. Rata netă de cuprindere şcolară se

utilizează pentru a evidenţia gradul de participare a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelurilor

de educaţie.

Analizând rata de cuprindere în perioada 2008-2016 (fig. 5.8.) pe toate formele de învăţământ a

populaţiei şcolare se constată:

rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu (7-16 ani) pentru anul școlar 2015-2016 la

nivel judeţean este (82,8%) fiind mai mare față de regiunea Nord-Est (79,9%) și față de rata la

nivel național (80,6%);

rata netă de cuprindere pentru grupa de vârstă 15-18 ani a cunoscut o creştere semnificativă

coparativ cu anul școlar 2008-209, fiind în anul școlar 2015-206 (72,9%), superioară regiunii

(68,4%) și ratei naționale (70,4%).



1.16 Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului

şcolar şi cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de

numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar. Indicatorul măsoară fenomenul abandonului şcolar,

permiţând evaluarea eficienţii interne a sistemului de educaţie. Acesta este totodată un indicator

important pentru analizarea şi proiectarea fluxurilor de elevi în cadrul unui nivel de educaţie.

Analizând rata abandonului şcolar (anexa 6h) în perioada 2007-2016 (fig. 5.10. şi fig. 5.11.) pe

niveluri de educaţie se constată:

la nivelul județului Suceava, rata abandonului școlar la învățământul primar și gimnazial a avut

un trend descrescător, ajungând în perioada 2010-2014 la valori cuprinse între 0,9 - 1,



înregistrând o creștere în anul școlar 2014-2015 la 1,4, valorile înregistrate sunt mai mici față de

cele regionale și naționale;

la învăţământul liceal și profesional rata abandonului şcolar înregistrează o scădere în perioada

2007-2016 de la 4,5 la 2,3;

la învăţământul postliceal și de maiștri rata abandonului şcolar înregistrează o creștere în

perioada 2007-2016 de la 2,2 la 7,3.

Având în vedere evoluţia oscilantă a indicatorului şi valorile înregistrate pe parcursul

intervalului, abandonul continuă să fie în atenţia unităţilor şcolare în special pentru categoriile

vulnerabile.

Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata de absolvire reprezintă procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul

populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie. Rata de absolvire este

un indicator care reflectă calitatea şi eficienţa internă a sistemului de educaţie, dar şi rezultatele acestuia.

Din analiza acestui indicator pe perioada 2007-2015, la nivel de regiune, se constată:

rata de absolvire în învăţământul liceal este în creştere de la 56% în anul şcolar 2007-2008 la

80,7,5% în anul şcolar 2014-2015;

rata de absolvire în învăţământul profesional a înregistrat scădere, ca urmare a reformei TVET

de şcolarizare a elevilor prin liceul tehnologic, de la 34,3% în anul 2007-2008, la 7,3% în anul

şcolar 2014-2015;



rata de absolvire în învăţământul postliceal prezintă o creştere de la 2,7% la 11,6% în perioada

2007-2015.

Comparând valorile acestui indicator la nivel judeţean, în perioada analizată 2007-2015 se

constată:

rata de absolvire la învăţământul liceal a crescut de la 61,6% la 85,8% în perioada 2007-2015;

rata de absolvire în învăţământul profesional a înregistrat scădere, ca urmare a reformei TVET

de şcolarizare a elevilor prin liceul tehnologic, de la 35,6% în anul școlar 2007-2008, la 9,4% în

anul şcolar 2014-2015;

rata de absolvire în învăţământul postliceal prezintă o creştere de la 2,6% la 12,8% în perioada

2007-2015.

Analizând datele comparative se pot observa indicatorii județeni ca fiind superiori celor regionali și

naționali, cu excepția învățământului postliceal.

II.5. RATA DE SUCCES

Ratele de succes la examenele naționale (bacalaureat și certificarea calificărilor

profesionale) au cunoscut fluctuații importante, mai ales la învățământul liceal. Astfel, la nivel național,

rata de succes a scăzut de la 88,1% în anul școlar 2007-2008, la 58,0% în anul școlar 2014-2015.

La nivel de județ, o scădere semnificativă a ratei de succes se înregistrează la liceu, de la 97,4%

în 2007-2008, la 60,3% în anul şcolar 2014-2015. Acelaşi lucru se observă şi la nivel regional şi naţional.



Valoarea acestui indicator, în anul școlar 2014-2015 este mai mare la nivelul judeţului (60,3), comparativ

cu valoarea națională (58,0), dar mai mic decât la nivel regional (61,3).

Și la învățământul profesional, se constată o scădere a ratei de succes, la nivel județean, regional

și național, în perioada analizată. Valoarea ratei de succes la învățământul profesional este mai mică cu

aproximativ 0,3%, la nivel județean, fată de nivelul național și regional, în anul școlar 2014-2015.

Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate trimit, pe de o parte, la asigurarea

calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire, iar pe de altă parte la

necesitatea unor programe

remediale (ex. şcoala de după şcoală) pentru elevii cu dificultăţi de învăţare.

Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior reprezintă numărul de elevi admişi în primul

an de studii la învăţământul secundar superior într-un anumit an şcolar, ca raport procentual faţă de

numărul de elevi înscrişi în anul terminal al învăţământului secundar inferior din anul şcolar anterior.



Acest indicator permite măsurarea gradului de acces / nivelului de tranziţie de la învăţământul

secundar inferior la învăţământul secundar superior. Considerat din perspectiva nivelului de învăţământ

secundar inferior acesta reprezintă un indicator referitor la ieşirea din sistem; privit din perspectiva

nivelului de învăţământ secundar superior acesta este un indicator de acces.

Din analiza acestui indicator pe perioada 2008-2016 se constată că rata de tranziţie în

învăţământul secundar superior a avut valori de la 97,7% în 2008, la 93,8% în 2011 şi apoi a crescut la

96,0% în 2016. Valoarea acestei rate de la nivelul anului 2016 este superioară celei regionale (95.4%) și

inferioară celei naționale (96,7%).

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Conform definiţiei Eurostat, rata de părăsire timpurie a şcolii (RTP %) reprezintă proporţia populaţiei în

vârstă de 18-24 de ani cu nivel gimnazial de educaţie sau care nu şi-a completat studiile gimnaziale şi

care nu urmează nicio formă de educaţie şi formare profesională în ultimele 4 săptămâni, anterioarei

anchetei, din totalul populaţiei în vârstă de 18-24 de ani, exprimată procentual.

Indicatorul RTP se calculează prin anchetă, pe bază de eşantion naţional.

Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)



Programul OECD-PISA furnizează datele şi informaţiile esenţiale pentru realizarea de studii şi

analize ulterioare, care să fundamenteze deciziile de politici publice în domeniul educaţiei. Testările

PISA sunt destinate copiilor având vârsta de 15 ani și acoperă trei domenii principale: citire / lectură,

matematică și ştiinţe. În urma procesării şi interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează

un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor testaţi. Aceste domenii sunt investigate în

termenii stăpânirii cunoştinţelor şi deprinderilor de bază, necesare în viaţa adultă, pentru educaţia

permanentă, pentru piaţa muncii etc. și nu din perspectiva stăpânirii curriculei şcolare. Evaluarea

competenţelor trans-curriculare este o parte integrată în testele PISA.

Rezultatele testării din 2015 plasează România pe ultimul loc.

Astfel pentru:

- competențe de citire:

Sub nivelul 2 mai puțin de 407,47 puncte,

România 38,7% - ultimul loc;

Nivel 5 peste 625,61 puncte,

România 2% - ultimul loc;

- competențe în matematică:


România 39,9%- ultimul loc;

Nivel 5 și peste 625,61 puncte,

România 3,3 % penultimul loc după Cipru;

- competențe în științe:


România 38,5% - ultimul loc;

Nivel 5 peste 625,61 puncte

România - 0,7% - ultimul loc

II.6. INDICATORI DE IMPACT

Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,

respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem

unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări.

Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-

şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat.

Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a

acestora în numărul total al şomerilor (21,1% în 2008 şi 21,2% la data de 31.10.2016), (vezi cap. 4),

sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan



ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza

datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta

nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT.

Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie

Indicatorul nu este disponibil din surse statistice. Dificultăţile sunt similare cu cele menţionate

mai sus. Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni), care afectează circa 60% din

absolvenţii înregistraţi în şomaj), se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare

adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

La nivel național s-a realizat monitorizarea absolvenților de școală profesională cu durata de 2

ani, promoția 2014.

Învățământul profesional cu durata de 2 ani a fost organizat, ca formă de școlarizare, după clasa

a IX-a, începând cu anul școlar 2012-2013, în conformitate cu OMECTS nr. 3168 din 2012.

Aceasta formă de școlarizare a fost solicitată de agenții economici chiar din perioada în care nu

s-a mai școlarizat, pentru nivelul 2 de calificare (actualmente nivelul 3 conform HG 918/2013), prin

Școala de Arte și Meserii.

Dificultățile inerente unui început, au constat în atragerea elevilor către această formă de

învățământ și lupta cu mentalitățile adulților, realizarea unei promovări susținute în mass media și prin

intermediul site-ului „alegeți drumul” dar și în rândul agenților economici și chiar a unităților școlare

pentru a se demara cu bine învățământul profesional cu durata de 2 ani.

Solicitările din partea agenților economici și ale elevilor, centralizate la nivel național, au condus

la concluzia că au fost școlarizați doar pentru 58 de calificări din cele 131 calificări posibile a fi obținute

de către elevii care se înscriu la învățământul profesional, în conformitate cu HG 866 din 13.08.2008

respectiv HG 1555 din 2009 în vederea actualizării acesteia. Distribuția pe regiuni de dezvoltare pentru

promoția 2014 – învățământ profesional cu durata de 2 ani, este prezentată în tabelul 5.4.

Ponderea cea mai mare de absolvenți o întâlnim în regiunea Nord–Est – 24,82 % fiind urmate de

regiunile Centru – 15,46 %, aproape la egalitate regiunea Sud-Muntenia – 12,65% și regiunea Sud–Est

-12,61 %. Cea mai mică pondere de absolvenți ai învățământului profesional cu durata de 2 ani, promoția

2014, apare în regiunea Sud Vest Oltenia - 4,45%.

În cadrul regiunii de dezvoltare NORD–EST, au fost declarați 2.658 absolvenți în toate cele șase

județe componente. În cadrul județelor distribuția absolvenților este prezentată în tabelul 5.5.

Tabel 5.5.



După cum se observă din tabel, județul Suceava are cel mai mare număr de absolvenți din regiune, dar

sunt angajați doar 15,84% dintre aceștia.

Distribuția în cadrul regiunii de dezvoltare NORD – EST a absolvenților ce au optat pentru

continuarea studiilor comparativ cu total absolvenți și absolvenți angajați. Figura prezintă, de asemenea,

la nivelul fiecărei județ din regiune, comparativ numărul total al absolvenților cu numărul celor ce au

optat pentru continuarea studiilor și respectiv cu numărul celor ce au fost integrați în producție.

II.7. OFERTA ŞCOLILOR ÎPT DIN JUDEŢUL SUCEAVA

Evoluţia planurilor de şcolarizare. Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi

demonstrează că exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună

orientare a ofertei de pregătire.

Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în perioada 2002-2017,

sunt prezentate în Anexa 7.



Scăderea generală a populaţiei şcolare s-a reflectat în scăderea la nivel judeţean a ponderii

elevilor înscrişi în clasa a IX-a liceu şi implicit la liceul tehnologic. (fig. 5.22.).

Începând cu anul școlar 2014-2015 elevii de clasa a VIII-a au putul opta și pentru școala

profesională de 3 ani.

După cum se observă din figura de mai sus, învățământul profesional și tehnic are o pondere în

creștere de la 51,75% din anul școlar 2011-2012 la 53,27% în anul școlar 2017-2018, din totalul elevilor

înscriși în clasa a IX-a.

Analizând fig.5.23. pentru anul școlar 2017-2018 se constată o scădere a numărului de elevi de

la liceul tehnologic cu 35,83% față de anul școlar 2013-2014, ca urmare a apariției școlii profesionale

de 3 ani după clasa a VIII-a, începând cu anul școlar 2014-2015. Ca pondere a profilului din totalul

liceului tehnologic, se constată o scădere a profilul tehnic cu 54,51% în anul școlar 2017-2018 față de

2013-2014, ca urmare a opțiunii elevilor pentru școala profesională de 3 ani pentru calificări din profilul

tehnic.

Pentru optimizarea ofertei educaţionale şi creşterea atractivităţii sistemului ÎPT se are în vedere

acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu, eliminarea unor paralelisme nejustificate în

scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul şi utilizarea optimă a resurselor materiale

şi umane cu impact în creşterea eficienţei calităţii şi serviciilor.

Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar 2017-2018)

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare

în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire.

Din analiza distribuției pe filiere, se constată o nerealizare a cifrelor planificate pentru

învățământul liceal cu 4,2% (filiera teoretică – 3,3%, filiera tehnologică – 5,1%, filiera vocațională –

5,8%) și 14,8% la învățământul profesional cu durata de 3 ani, procentele fiind calculate la numărul de

elevi și nu la numărul de clase.



Fig.5.24. Distribuţia planului de şcolarizare propus şi realizat pentru anul şcolar 2017-

2018 (Sursa IŞJ Suceava)

Fig.5.25. Distribuţia planului de şcolarizare propus şi realizat pentru anul şcolar 2017-2018,

învățământ profesional și învățământ dual, pe domenii profesionale (Sursa IŞJ Suceava)

Din fig.5.25. se observă o nerealizare importantă a claselor propuse la domeniile: Construcții,

instalații și lucrări publice, Fabricarea produselor din lemn, Electromecanică, Industrie alimentară,

Comerț deși sunt domenii importante în economia județului Suceava.

Trebuie remarcat faptul că există pierderi importante la tranziția de la clasa a VIII-a la clasa a

IX-a, iar cifrele planificate pentru clasa a IX-a trebuie să fie egale cu cele existente pentru clasa a VIII-

a, la începutul anului școlar. Aceste pierderi au valori cuprinse între 6-10% și se reflectă de regulă, în

cifrele de școlarizare de la învățământul profesional și tehnic.



Planul de școlarizare pentru anul şcolar 2017-2018 (Liceu tehnologic, învățământ profesional și

învățământ dual).Analiza planului de şcolarizare realizat – Liceu tehnologic în anul şcolar 2017-2018



Concluzii din analiza ofertei TVET

Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de:

acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu;

ajustarea ţintelor PLAI pentru oferta educaţională, pe profiluri şi domenii profesionale în acord

cu investiţiile din ultimii ani şi aportul diferitelor ramuri ale economiei la Produsul Intern Brut;

utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii

serviciilor;

creşterea interesului liceelor tehnologice de a-şi diversifica oferta către nivelul 5 (şcoală

postliceală şi şcoală de maiştri) în scopul asigurării unei posibilităţi de continuare a studiilor

pentru absolvenţii care nu promovează examenul de bacalaureat;

asigurarea soluţiilor celor mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării

studiilor, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni).

Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor

Formarea pe tot parcursul vieţii, reprezintă şi pentru învăţământul românesc ca şi pentru toate

sistemele de învăţământ din Europa, un deziderat important, generat de Strategia Europa 20.

Şcolile ÎPT, reprezintă cadrul ideal pentru derularea programelor de formare a adulţilor, mediul

propice pentru derularea atât a pregătirii teoretice, cât mai ales a pregătirii practice. Judeţul Suceava s-a

remarcat printr-un număr mare de programe autorizate de către CNFPA (16 programe autorizate) şi

derulate în şcolile ÎPT, 23% dintre acestea fiind autorizate pentru formarea adulţilor.

Din păcate, legislativul şi concurenţa, au făcut ca majoritatea cursurilor de formare să fie derulate

prin ONG-uri, SRL-uri, instituții publice etc.

În anul 2006 a fost înființată Asociația Școlară Suceveană pentru Educație și Dezvoltare

(ASSED) Suceava care este organizație nonguvernamentală cu personalitate juridică. Membrii fondatori

sunt reprezentanții din 23 de școli cu învățământ profesional și tehnic din județ. În prezent organizația

are ca membri asociați în nume colectiv elevii și cadrele didactice din 20 de unități școlare cu învățământ

profesional și tehnic.

Reţele şcolare

Unităţile şcolare ÎPT, pe zone ocupaţionale ale judeţului Suceava, sunt repartizate astfel:

Zona ocupaţională 1 – Suceava

1. Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza” Suceava

2. Colegiul Tehnic „Petru Muşat” Suceava

3. Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava

4. Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu” Suceava



5. Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava

6. Liceul Tehnologic „Nicanor Moroşan” Pîrteştii de Jos

7. Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” Cajvana

8. Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni

9. Şcoala Postliceal Sanitară Suceava

10. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Suceava

11. Școala Postliceală Sanitară Centrul de Studii „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Suceava

12. Şcoala Postliceală Sanitară „Christiana” Suceava

13. Școala Postliceală FEG Education Suceava

14. Liceul Tehnologic „Moldova” Suceava

15. Liceul Particular „Virgil Madgearu” Suceava

16. Liceul Natanael Suceava

Zona ocupaţională 2 – Fălticeni

17. Colegiul „Vasile Lovinescu” Fălticeni

18. Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu” Fălticeni

19. Liceul Tehnologic „Iorgu Vîrnav Liteanu” Liteni

20. Liceul Tehnologic „Oltea Doamna” Dolhasca

21. Centrul de Studii European Fălticeni Zona ocupaţională 3 – Siret

23. Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă” Siret

24. Şcoala Postliceală Sanitară „Lauretus” Siret

Zona ocupaţională 4 – Vatra Dornei

25. Liceul Tehnologic „Vasile Deac” Vatra Dornei

26. Liceul Tehnologic „Nicolai Nanu” Broşteni

27. Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor

28. Liceul Tehnologic „Liviu Suhar” Iacobeni

29. Școala Postliceală Sanitară „Țara de Sus” Vatra Dornei

Zona ocupaţională 5 – Cîmpulung Moldovenesc

30. Liceul Tehnologic Nr. 1 Câmpulung Moldovenesc

31. Colegiul Silvic „Bucovina” Câmpulung Moldovenesc

32. Şcoala Profesională Specială Câmpulung Moldovenesc

33. Liceul Tehnologic „Vasile Cocea” Moldoviţa

34. Centrul de Studii „Ştefan cel Mare şi Sfânt - Bucovina” Câmpulung Moldovenesc

Zona ocupaţională 6 – Gura Humorului

35. Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura Humorului

36. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Sf. Andrei” Gura Humorului

37. Școala Postliceala Sanitara „Medica Studium” Gura Humorului

Zona ocupaţională 7 – Rădăuţi

38. Colegiul Tehnic Rădăuţi

39. Colegiul „Andronic Motrescu” Rădăuţi

40. Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus

41. Liceul Tehnologic „Tomşa Vodă” Solca

44. Liceul Tehnologic „Vasile Gherasim” Marginea

43. Liceul Tehnologic Special Bivolărie

44. Școala Postliceala Sanitara Centrul de Studii „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Rădăuți



TOTAL UNITĂŢI ÎPT: 44 (31 unități ÎPT învățământ de stat, 13 unități ÎPT învățământ particular)

Fig.5.26.

Parteneriatul cu întreprinderile

Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea carierei,

evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului

în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din

întreprinderi, formarea adulţilor etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un învăţământ profesional

şi tehnic de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.

Toate unitățile ÎPT au elaborat curriculumul în dezvoltare locală prin consultarea agenților

economici partenri.

Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad

diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul

agenţilor economici şi condiţiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se

limitează la asigurarea, de multe ori conjuncturală şi limitată, a unor locuri de practică pentru elevi, în

altele se poate vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor

economici implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri). Numărul de parteneri ai şcolilor ÎPT este

variabil, depinzând de locaţie, varietatea domeniilor de pregătire, numărul elevilor etc. Printre parteneri

sunt în primul rând agenţi economici, dar şi multe instituţii şi ONG-uri.

Numărul de parteneriate a crescut în ultimii ani școlari ca urmare a înființării învățământului

profesional și învățământului dual, după clasa a VIII-a, în 24 de unități din rețeaua ÎPT.

Anexa 13 prezintă situaţia relaţiilor de parteneriat între unităţi şcolare ÎPT şi operatori economici

locali. Din analiza datelor se constată că la nivel judeţean, numărul partenerilor este semnificativ mai



mare decât cel al furnizorilor de formare (al unităţilor şcolare IPT).

II.8. ANALIZA MEDIULUI INTERN

PREDAREA SI ÎNVĂŢAREA Obţinerea informaţiilor privind procesul de predare învăţare a fost posibila pe baza analizei

făcute de fiecare catedra, a chestionarelor date la clase la fiecare nivel.

In urma strângerii informaţiilor, colectării si analizării datelor formulam următoarele judecăţi :

Profesorii dovedesc o buna cunoaştere a curriculum-ului si îşi stabilesc strategiile de

predare – învăţare in funcţie de standardele de pregătire profesionala, de specificul fiecărui

colectiv de elevi (atitudini, grad de motivare, interese), de rezultatele la testele predictive, de

progresul elevilor.

A crescut numărul profesorilor care au adoptat strategii didactice in scopul învăţării

centrate pe elev



Prin metodele de evaluare folosite s-a urmărit promovarea egalităţii şanselor, evitarea unor

atitudini discriminatorii

Relaţiile de lucru stabilite cu elevii sunt eficiente, prin activităţile de învăţare s-a urmărit

nu numai facilitarea comunicării profesor – elev, ci si a comunicării elev – elev si dezvoltarea

capacităţii de lucru in echipa ( aspect atestat de fisele asistentelor la ore si de proiectele

unităţilor de învăţare )

S-au găsit modalităţi adecvate de descoperire si de stimulare a elevilor performanţi

La orele de instruire practica si la cele de specialitate s-au manifestat preocupări de a

dezvolta la elevi abilităţi practice, spirit economic

Oferta de mijloace de învăţământ si accesorii curriculare este valorificata eficient

Exista o mare dificultate in realizarea performantelor şcolare la disciplinele care au alocate

un număr mic de ore in planul de învăţământ

Curriculum-ul la decizia scolii nu a reuşit totdeauna sa acopere paleta de discipline

Nu exista o strategie coerenta la nivelul tuturor catedrelor pentru stabilirea lacunelor

elevilor si ameliorarea lor

Exista încă deficiente in consemnarea ritmica a rezultatelor şcolare in caietele personale si

in cataloage

Pe baza constatărilor făcute s-au formulat ţintele si s-au stabilit priorităţile in ceea ce priveşte aceste

ţinte :

Pregătirea ofertelor de discipline opţionale care sa acopere o paleta mai larga de profesii

căutate pe piaţa muncii

Monitorizarea si desfăşurarea cu responsabilitate si rigoare a programelor de perfecţionare

la nivelul catedrelor de specialitate

Iniţierea si derularea unor cursuri pentru personalul din unitate

Dezvoltarea programelor de parteneriat in vederea aplicării reformei învăţământului

Activitatea profesorului diriginte va fi centrata pe consiliere si orientare profesionala si pe

stabilirea dialogului cu familiile elevilor

Creşterea gradului de motivare al elevilor prin implicarea lor activa in procesul didactic

MATERIALE SI RESURSE DIDACTICE

La cabinetele si laboratoarele de informatica, fizica, biologie, chimie există dotarea cu

truse, aparatura, ustensile si substanţe conform noilor programe şcolare (fise de gestiune

Baza materiala a cabinetelor de informatica, la care au acces toti elevii este moderna,

existând un număr 3 laboratoare informatice.



Toate calculatoarele sunt legate la reteaua internet oferind elevilor posibilitatea unei

informari moderne si actualizate

Biblioteca scolii este dotata cu un număr de peste 24055 de volume, iar 50 % din elevi si

30 % din personalul didactic au fise si consulta cartile de care dispune biblioteca

Personalul didactic, in proportie de 70% considera ca prioritate dezvoltarea bazei materiale

(chestionar)

Personalul didactic, in proportie de 75% considera ca prioritate perfectionarea in domeniul

T.I.C.

REZULTATELE ELEVILOR Eficienta procesului de predare – învăţare este oglindita de rezultatele elevilor la concursurile

şcolare, de mediile semestriale si anuale, de rezultatele la examenele de bacalaureat si admitere in

facultate

La examenul de bacalaureat in anul şcolar 2016–2017 promovabilitatea a fost de 59 %.

La concursurile şcolare s-au obtinut rezultate bune şi foarte bune

Gradul de promovabilitate al elevilor a fost de 98.2 % in anul şcolar 2016 – 2017

Absenteismul elevilor este mare, 17,8 absențe nemotivate per elev, in special la clasele

terminale;

Au existat cazuri de abandon şcolar, cât şi cazuri de retragere de la cursuri cu motivatii

sociale (plecare în străinătate cu familia)

CONSILIEREA SI ORIENTAREA VOCATIONALA OFERITA ELEVILOR

S-au organizat cursuri de formare a profesorilor pe linia orientarii in cariera;

In planul de actiuni este prevazuta organizarea de cursuri de dezvoltare la elevi a

abilitatilor necesare ocuparii unui loc de munca

Existenţa psihologului şcoalar asigură dezvoltarea activitatii de consiliere si sprijină

profesorii diriginti in tratarea diferentiata a elevilor cu nevoi speciale

Creșterea eficientei relatiei diriginte – parinte – Consiliu profesoral – elev pentru o mai

buna comunicare si informare

CALIFICARI SI CURRICULUM

Învățământ liceal de zi I. Filiera teoretica

Profilul real: specializarea – Matematica-informatica

– Științe ale naturii

Profilul uman: specializarea – Științe sociale

II. Filiera tehnologica

Profil tehnic: specializarea – tehnician in prelucrarea lemnului

Profil tehnic: specializarea – tehnician in industria textila

Profil tehnic: specializarea – tehnician in industria pielăriei

Învatamant profesional de zi Profil tehnic: specializarea – confecţioner articole din piele şi înlocuitori

-tâmplar universal

Învatamant A doua șansa- teoretic

Învatamant liceal cu frecventa redusa Filiera teoretica

Profil uman: specializarea – Ştiinte

Resurse materiale



In administrarea scolii exista urmatoarele cladiri: 6 corpuri cladire scoala, o sală de sport, un

teren sport, două corpuri atelier tamplarie, atelier de croitorie, internat, cantină.

Scoala are 55 sali de clasa, 6 laboratoare, 2 ateliere.

Date suplimentare despre unitatea noastra scolara se gasesc pe pagina web a liceului:

www.ltin.ro .

Adresa de e-mail la care putem fi contactati este: [email protected],

[email protected].

II.8.1. RESURSE UMANE

Liceul Tehnologic Ion Nistor a avut în anul școlar 2016-2017 un numar de 124 angajați, in care:

cadre didactice 96, un consilier școlar, 10 personl didactic auxiliar, 17 persnal nedidactic. Cadrele

didactice sunt în proporţie de 97 % calificate,cu un număr mare de titulari, cu un procent mare de

profesori cu gradul didactic I : 41 % , gradul II: 19 % şi definitivat 28 % şi 12 % fară grad didactic,

exista un număr mare de profesori tineri înscrişi la diferite forme de perfecţionare didactica şi

pedagogică

Număr personal didactic calificat: Număr personal

didactic

Necalificat An școlar

Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II Cu

Definitivat

Fără

definitivat

2015-2016 2 37 21 23 12 3

2016-2017 1 40 20 27 7 3

Personal didactic:

Educatoare 5

Învățătoare 12

Profesori 76

Maiștri instructori 4

Consilier școlar 1

Total 98

Nr. total

de cadre

didactice

Nr. total

de cadre

didactice

calificate

Numărul cadrelor pe nivel de calificare

Absolvent

al unei

instituţii în

domeniul

postului

Defin

itivat

Gra

d II

Gra

d I

Absolvent

cursuri

postunivers

itare

Masterat în

domeniul

specializări

i sau în

domeniul

educaţiei

Doctorat în

domeniul

specializării

sau în

domeniul

educaţiei

98 95 95 23 20 40 3 5 1

mailto:[email protected]



Personalul didactic auxiliar - număr pe categorii:

Personal nedidactic:

Muncitori 2

Îngrijitori 9

Fochiști 3

Paznici 2

Șofer 1

Total 17

II.8.2. PARTENERIATE SI COLABORARE

Parteneriate cu administratia publica locala care se concretizeaza intr-o serie de actiuni ce au

ca obiect educarea si formarea tinerilor

Parteneriate cu angajatorii din regiune in vederea efectuarii instruirii practice in domeniile :

comert si prelucrarea lemnului

Parteneriate cu alte institutii si organizatii: Inspectoratul Scolar Judetean, Casa Corpului

Didactic, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava

Parteneriate sau colaborari cu alte unitati de invatamant de acelasi nivel din tara

Liceul

Tehnologic

“Ion

Nistor”

Numar

total cadre

didactice

Personal

didactic

auxiliar

Personal

nedidactic

Total

angajaţi

Număr

total de

elevi

Număr

de clase

2014-2015 103 9 16 128 2325 94

2015-2016 98 9 16 123 2129 83

2016-2017 98 10 17 124 2028 81

Categorie de

personal

Număr de

persoane

încadrate

Număr de norme

pentru fiecare

categorie de

personal

SECRETAR 4 4

INFORMATICIAN 1 1

ADMINISTRATOR

FINANCIAR 1 1

LABORANT 1 1

BIBLIOTECAR 1 1

ADMINISTRATOR

PATRIMONIU 1 1

ÎNGRIJITOR

GRUPĂ DE

GRĂDINIȚĂ

1 1



Programe si proiecte nationale

Asa cum a fost mentionat si in randurile anterioare, s-a elaborat un plan de actiune pentru

retelele de colaborare interregionale

Proiecte şi parteneriate internaţionale cu școli din Ucraina, Franța și Republica Moldova.

II.8.3. CALENDARUL ANUAL AL ACTIVITATILOR EDUCATIVE ŞCOLARE ŞI

EXTRAŞCOLARE

NR.

CRT. ACTIVITATEA RESPONSABIL TERMEN OBSERVAȚII

1. Deschiderea festivă a anului şcolar

Direcţiunea şcolii

Diriginţii

Învăţătorii

11.09.2017

2. Ziua internaţională a educaţiei Diriginţii

Învăţătorii 05.10.2017

3. Zilele Liceului Conducerea scolii

Prof. Cardei Mihai 13 – 15.11.2017

4. Comemorarea istoricului Ion Nistor

Conducerea scolii

Catedra de istorie

Catedra de religie

12.11.2017

5. Club dabate – meci demonstrativ Prof. Muntean Ana Maria 13.11.2017

6. Balul bobocilor Prof. diriginţi de la clasele a XII-a 14.11. 2017

7. Ziua internaţională pentru toleranţă Învăţătorii

Prof. diriginţi 16.11.2017

8. Ziua internaţională pentru eliminarea

violenţei asupra femeii

Învăţătorii

Prof. diriginţi 25.11.2017

9.

Unirea Bucovinei cu România

- concurs istorie

- concurs port national

Prof. Puha Cristi

Prof. Bălici Vasile

Prof. Cardei Mihai

CSE

28.11.2017

10. 1 Decembrie – ziua mondială de luptă

împotriva HIV / SIDA

Prof. diriginţi

Prof. Cardei Mihai 27-1.12.2017

11.

1 Decembrie – ziua naţională a

României

- prezentare istorică

- moment literar artistic

Prof. Puha Cristi

Prof. Bălici Vasile

Prof. Galan Ancuta-Dumitrita

27-1.12.2017

12. Ziua Internaţională a Drepturilor

Omului

Prof. Puha Cristi

Prof. Cîrdei Mihai 10.12.2017

13. Concurs de schi şi săniuş Învăţătorii Decembrie 2017



14. Datini şi obiceiuri de iarnă

Spectacol umanitar


Prof. Schipor Vasile

Învăţătorii

15.12.2017

15. Concurs judetean Bucovina – Traditie

si spiritualitate

Conducerea scolii


Prof. Cardei Mihai

16.12. 2017

16. Campanie umanitara Daruieste un

zambet

CSE

Prof. Cardei Mihai Decembrie 2017

17.

Eminescu – Luceafărul poeziei

româneşti

- expoziţie de carte

- moment artistic

Prof. Muntean Anamaria

Prof. Cardei Ana-Maria

Prof. Sauciuc Cristina

Prof. Cardei Ana-Maria

15.01.2018

18. „Unire-n cuget şi-n simţiri” – concurs

interdisciplinar istorie – literatură

Prof. Puha Cristi

Prof. Cardei Ana-Maria 24.01.2018

19. Concurs epistolar Prof. Muntean Ana-Maria

Prof. Cardei Ana Maria

Ianuarie –

Februarie 2018

20. Campionatul de şah şi tenis de masă Prof. Irimescu Marcel

Prof. Pătrăucean Petru Februarie 2018

21. „Mărţişoare muzicale” – program

artistic


Bibl. Bahnean Mărioara

Învăţătorii

01.03.2018

22. Ziua francofoniei

Prof. Moroşan Ancuţa

Prof. Ghiurău Viorica

Prof. Gherman Anisia

19-20.03.2018

23. „Tinere condeie” – concurs de creaţii

literare Prof. din catedra de limba română Mai 2018

24. Concurs – “spelling” Prof. Nistor Vasile

Catedra de engleza

Ianuarie-

Februarie 2018

25. Concursul internaţional de matematică

„Kangourou”

Dir. Prof. Bărbuţă Cătălin

Prof. Breabăn Mihaela Aprilie 2018

26. „Să lăsăm pământul să respire” –

acţiune de igienizare a spaţiilor verzi

Dir. Prof. Pîslar Steluţa

Prof. Chachula Angelica Aprilie 2018

27. „Proiecte de mediu” – concurs de

proiecte

Prof. Pislar Steluta

Prof. Chachula Angelica 29 Aprilie 2018

28. Expoziţie de ouă încondeiate şi pictură

religioasă Prof. Schipor Vasile Aprilie 2018

29. Educaţie rutieră – educaţie pentru

viaţă

Prof. Schipor Constantin

Învăţătorii

Aprilie – mai

2018



30. Simpozion National Rolul cartii in

formarea personalitatii

Conducerea scolii

Biblioteca

Prof. Cardei Mihai


Mai 2018

31. Ziua Europei – manifestări cultural

artistice Diriginţii, învăţătorii 9 Mai 2018

32. Concursul „Prietenii Pompierilor” Prof. Irimescu Marcel

Învăţătorii Mai 2018

33. Ziua sportului preferat

Prof. Irimescu Marcel

Prof. Procopov Nicoleta-Valentina

Învăţătorii

Mai 2018

34. Concursul „Sanitarii pricepuţi” Prof. Irimescu Marcel

Prof. Chachula Angelica Mai – Iunie 2018

35.

1 Iunie – Ziua internaţională a

copilului

- program artistic

- expoziţie de desene

- concursuri


Prof. Nistor Vasile

Învăţătorii, Diriginţii

1.06.2018

36. Înfrumuseţarea si ecologizarea

localităţii

Direcţiunea şcolii

Diriginţi

Învăţătorii

Iunie 2018

37. Concursul „Cea mai bună patrulă de

circulaţie”

Prof. Irimescu Marcel

Prof. Schipor Constantin

Învăţătorii

Iunie 2018

38. Încheierea anului şcolar – serbări,

premierea elevilor

Conducerea scolii

Dirigintii

Învăţătorii

15.06.2018

II.8.4 REZULTATELE PROCESELOR DE AUTOEVALUARE

PUNCTE TARI

echipa manageriala competenta si responsabila, dialog eficient pe toate nivelurile

ponderea insemnata a specialistilor in domeniu a tinerilor in total personal angajat

schimburi de experienta intre elevi si cadrele didactice din scoala noastra cu elevi si cadre didactice din scoli similare din tara

existenţa unui cabinet de consiliere psihopedagogică

existenta retelei de calculatoare conectate la Internet, ce deserveste toate sectoarele scolii

rezultatele obtinute la olimpiade si concursuri scolare atesta nivelul de performanta in

pregatirea de specialitate a elevilor

interesul manifestat de majoritatea cadrelor didactice pentru ridicarea nivelului de pregatire

profesionala generala si de specialitate

existenta unor parteneriate solide cu institutii si agenti economici locali



PUNCTE SLABE

lipsa unei baze moderne de practica necesara pregatirii de specialitate in domeniu

conservatorismul si inertia manifestate de unele cadre didactice in fata schimbarilor inerente

din peisajul educational

rezultate relativ modeste la examenele naţionale şi olimpiade şcolare;

lipsa criteriilor, standardelor, coerentei si coordonării in predare si evaluare;

motivaţie preponderant extrinseca pentru dezvoltarea profesionala, automulţumire, tendinţe

de a exagera rolul propriu in succesele elevilor

insuficienta implicare a parintilor in demersul scolar

calitatea necorespunzatoare a grupurilor sanitare

rata scazuta a profesorilor care utilizeaza calculatorul in procesul instructiv – educativ

ACTIVITĂŢILE PRIVIND DEZVOLTAREA STABILITE ÎN URMA AUTOEVALUĂRII Actualizarea bazei de practica prin:

Atragerea si implicarea elevilor intr-o masura mai mare in procesul de invatamant prin utilizarea

unor medotde de predare si evaluare mai atractive pentru combaterea absenteismului scolar

Stimularea interesului parintilor pentru implicarea in demersul scolar prin organizarea unor actiuni

comune la care sa participe si elevii si parinti

Participarea profesorilor care nu sunt utilizatori ai calculatorului la cursuri de initiere

Utilizarea softurilor educationale si a programului AEL intr-o masura mai mare si la mai multe

discipline scolare

ANALIZA SWOT

In concordanta cu cerintele economiei de piata si cu procesul de reforma al invatamantului

romanesc, colectivul de cadre didactice al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu De Sus Suceava

urmareste, prin permanenta activitate de perfectionare si autoperfectionare, formarea unui absolvent

autonom responsabil, in masura sa decida asupra propriei cariere. PUNCTE TARI:

- pregătire academică bună a cadrelor didactice;

- Încadrarea cu personal didactic calificat în proporție

de 98 % la majoritatea disciplinelor de învățământ;

- rezultate destul de bune la examenele naţionale;

- atmosfera destinsa, de încredere reciprocă;

- oferta variată de programe şcolare care conduc la

personalizarea procesului instructiv-educativ;

- oferta variată de opţionale şcolare;

- colaborarea foarte bună cu părinţii si comunitatea

locală, agenţi economici;

- parteneriate cu primăria, poliţia, jandarmeria,

pompieri, unitatea sanitară.

- parteneriate cu alte unităţi şcolare din ţară şi din

străinătate;

- existenţa unui cabinet de consiliere psihopedagogică;

- contracte de colaborare încheiate cu agenţii economici

care dau posibilitatea desfăşurării instruirii practice la

aceştia;

- existenţa unor laboratoare moderne de informatică,

fizică, chimie, biologie, isorie, geografie.

- elevii au posibilitatea de a se informa prin tehnologia

de calcul şi comunicare;

- implicarea elevilor şi profesorilor în activităţi

extracurriculare;

- Realizarea în totalitate a planului de școlarizare.

PUNCTE SLABE:

- Lipsa criteriilor, standardelor, coerentei si coordonării

in predare si evaluare;

- Motivaţie preponderant extrinseca pentru dezvoltarea

profesionala, automulţumire, tendinţe de a exagera

rolul propriu in succesele elevilor;

- Indiferenta, pasivitatea, lipsa de atitudine in ceea ce

priveşte relaţia profesor – elev;

- Formalism în desfăşurarea unor activităţi;

- Timpul nu este întotdeauna dozat corect;

- Nu se aplică o abordare diferenţiată în funcţie de

nivelul elevilor;

- Nu se folosesc strategii adecvate pentru elevii cu un

nivel scăzut de pregătire;

- Numărul mare de absente acumulate de către unii

elevi în anul școlar trecut;

- Lipsa de comunicare reala, coordonare, cooperare

intre cadrele didactice pentru amortizarea influenţelor

negative;

- lipsa cabinetului medical;

- Prezenta personalului necalificat

- Rezultate relativ modeste la olimpiade şcolare;

- Evaluarea subiectiva si inconsecventa;

- Insuficienta colaborare dintre unii diriginţi cu părinţii

- Dotarea necorespunzătoare atelierelor de practică .



- Colaborarea foarte bună cu autoritățile locale și

județene în realizarea unor activități educative,

asigurarea resurselor financiare necesare, asigurarea

securității în scoli ş.a.

- Organizarea învățământului cu frecvență redusă și

învățământului „A doua șansă” – în scopul integrării

școlare a categoriilor defavorizate

- Existența laboratorului acreditat ECDL

OPORTUNITATI

- Posibilitatea dezvoltării unor programe de formare

prin accesarea unor fonduri

- Finanţarea per elev aduce la bugetul şcolii sume

important

- Finalizarea campusului şcolar a dus la îmbunătăţirea

considerabilă a condiţiilor de studiu;

- Existenţa Planului de Acţiune al Scolii, conferind

posibilitatea diversificării pregătirii profesionale a

elevilor, în cadrul învăţământului liceal tehnologic şi

postliceal, în meserii cerute pe piaţa muncii;

- Amplasarea școlii în zona centrală, în vecinătatea unor

puncte de interes: Primăria, Poliția, Biserica, Unitatea

de Asistență Medico-Socială;

- Sistem de transport al elevilor în regim propriu şi

privat eficient;

- Continuarea derulării Programelor guvernamentale

de susţinere elevilor provenind din familii cu

venituri mici (“Bani de liceu”, Bursa profesională,

“Euro200”);

- Pregătirea deosebita si profesionalismul cadrelor

didactice constituie garanţia unei activităţi instructiv –

educative de cea mai buna calitate

- Cursuri de formare pentru profesori in programe

convenabile.

- Posibilitatea obținerii certificatului ECDL de către

elevi și cadre didactice;

- Oferta şcolară diversificată şi parteneriate de practică

cu agenţi economici din zonă.

- Programe de pregatire suplimentară a elevilor pentru

examene și concursuri școlare.

- Activităţi extracurriculare variate, exemple:

programul Zilele Liceului „Ion Nistor” - noiembrie,

festivalul concurs „Bucovina tradiţie, cultură,

spiritualitate”- decembrie, concursul de matematică:

„Compas” - aprilie, programe de culturale, sociale și

de voluntariat cu ocazia sărbătorilor .

FACTORI DE RISC

- Sistem legislativ instabil şi inconsecvent;

- Resurse bugetare insuficiente;

- Situaţia socio-economică precară a familiilor din care

provin unii elevi;

- Mediul infracţional ridicat specific unei localităţi de

frontieră;

- Număr foarte mare de elevi ai căror părinţi sunt

plecaţi în străinătate

- Motivaţia financiară scăzută a personalului şcolii;

- Modul în care se realizează în prezent admiterea în

liceu;

- Scăderea populației școlare.

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

DETALII PRIVIND DEZVOLTAREA PROFESIONALA A PERSONALULUI Cadrele didactice din scoala noastra realizeaza o perfectionare in vederea sustinerii examenelor de

acordare a definitivarii si a gradelor didactice II si I in invatamant.

In afara de aceasta activitate, exista un interes sustinut pentru imbunatatirea calitatii actului

didactic, motiv pentru care un numar mare de cadre didactice au participat la activitati de formare la nivel

judetean si national. Astfel cursurile pe care le-au urmat au fost

Abilitare in proiectare didactica

Metodologia predarii-invatarii pe baza noului Curriculum national

Proiectarea de curriculum la decizia scolii



Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice

Utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicatiei in educatie

Curs intensiv de limba engleza

Managementul proiectelor

Principii si practici in elaborarea de proiecte

Identificarea surselor de finantare a proiectelor

Invatarea centrata pe elev

Educatia pentru calitate

Formarea continuă a profesorilor de matematică şi ştiinţe economice în societatea cunoaşterii

Valorificarea participarii la cursul de formare continua s-a efectuat prin :

Diseminare in colectivul profesoral

Diseminare în cadrul comisiilor metodice

Diseminare in cadrul cercurilor pedagogice pe discipline

Impartasirea experientei in lectoratele cu parintii

Desfasurarea de activitati de consiliere prin Consiliul Elevilor si Comisia Dirigintilor

Initierea de proiecte europene, parteneriate scolare

DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

Stabilirea obiectivelor pe termen mediu şi lung.

Planificarea numărului de clase pentru fiecare specializare.

Diversificarea planului de şcolarizare prin introducerea treptată în fiecare an de studiu, pe lângă

specializările existente, a altor specializări care au cerinţă pe piaţa muncii.

Repartizarea numărului de ore aparţinând trunchiului comun.

Proiectarea şi dezvoltarea disciplinelor opţionale prin adaptarea ofertei de învăţare la specificul

local, la nevoile şi interesele elevilor.

Selectarea manualelor alternative pe baza tehnicilor de evaluare şi a criteriilor cunoscute.

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

ELEVI

Ameliorarea politicii de recrutare a viitorilor elevi, în vederea atragerii tinerilor capabili de

performanţă şcolară.

Intensificarea activităţilor de consiliere privind orientarea şcolară şi profesională pentru elevii

claselor terminale.

Sprijinirea activităţilor Consiliului elevilor.

CADRE DIDACTICE

Evidenţa clară a profesorilor înscrişi la gradele didactice.

Popularizarea activităţii de informare şi perfecţionare a Casei Corpului Didactic.

Antrenarea profesorilor la elaborarea unor materiale utile în procesul de învăţământ.

ECHIPA MANAGERIALĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Stabilirea planurilor operaţionale anuale şi semestriale.

Crearea unui climat afectiv propice desfăşurării procesului de învăţământ.

Elaborarea tematicii şedinţelor Consiliului de administraţie, pe baza diagnozei şi prognozei.

Informarea cadrelor didactice referitor la criteriile de acordare a salariului de merit şi a gradaţiei de

merit.

Organizarea unor întâlniri cu sponsorii şi stabilirea unor parteneriate locale şi naţionale.

Colaborarea cu părinţii, prin Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.

ATRAGEREA DE RESURSE FINANCIARE ŞI DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE



Optimizarea / activităţilor de management financiar, în vederea identificării unor noi resurse

financiare, prin activităţi extrabugetare, donaţii, sponsorizări şi stabilirea unor parteneriate locale şi

naţionale.

Dezvoltarea bazei didactico-materiale în laboratoare şi cabinete, prin dotare şi autodotare.

Modernizarea infrastructurii unităţii şcolare.

Achiziţionarea de materiale informative şi mijloace audio-vizuale care să completeze baza

materială a cabinetului de consiliere şi orientare.

Modernizarea bibliotecii şcolare, prin amenajarea unei săli de lectură cu calculatoare conectate la

internet şi deschiderea unei mini-librării care va fi utilizată şi în pregătirea practică a elevilor.



III. PLANUL OPERAŢIONAL

An școlar 2017- 2018

PRIORITATEA I: Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii

Obiectiv: Cresterea ponderii calificarior în sectoarele prioritare transformând retaua scolara într-o structura flexibila, deschisa în permanenta spre

cerintele angajatorilor (piata fortei de munca) si în concordanta cu tendintele de dezvoltare socio-economica a comunitatii

Ţinta 1 : Realizarea planului de scolarizare in proportie de 90 %

Ţinta 2 : 3 premii sau mentiuni la olimpiadele scolare

Ţinta 3 : 5 parteneriate cu agenti economici pentru desfasurarea acivitatilor practice.

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Tendintele demografice

vor afecta fluxul de intrari în sistemul IPT, imprimând redimensionarea planului de scolarizare şi schimbari în structura economica a zonei

Acţiuni pentru

atingerea obiectivului:

(ce anume trebuie să

se întâmple?)

Rezultate aşteptate

(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /

persoanele

responsabile

Indicatori de

realizare Sursa de finanţare

Evaluarea tendintei

demografice

În comunitatea locală

Cunoasterea efectivelor de

populatie scolara în vârsta de

14-19 ani

Octombrie 2017

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Psiholog şcolar

CEAC

Analiza PLAI

Nu este cazul



Evaluarea schimbarilor

în structura economica

a zonei

Cunoasterea tendintelor de

dezvoltare a unor ramuri

industriale în perioada 2014-

2018

Octombrie 2017

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

CEAC

Analiza PLAI Nu este cazul -

Evaluarea structurii

fortei de munca

prognozate

Cunoasterea noilor meserii

(calificari profesionale) cerute,

precum si a noilor abilitati

necesare absolventilor

Octombrie 2017

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Dir.adj. Chira

Gheorghe

CEAC

Analiza PLAI Nu este cazul -

Parteneriate cu agentii

economici

Creşterea gradului de

implicare a agenţilor

economici în activitatea şcolii

Iunie 2018

Dir. Cătălin Bărbuţă

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

CEAC

Cresterea gradului de

absorbtie la cel putin

70%

Bugetul şcolii

Parteneriate cu scolile

gimnaziale Colaborare instutuţională Iunie 2018


Dir.adj. Chira

Gheorghe

Realizarea în totalitate

a planului de

scolarizare Realizarea

unei retele scolare

Bugetul şcolii

Fundamentarea

planului de scolarizare

pentru anul scolar

2018-2019

Înscrierea elevilor în clasele şi

la specializările în care

unitatea pregăteşte meseriaşi şi

tehnicieni

Februarie 2018


Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Realizarea planului de

şcolarizare Bugetul şcolii

Elaborarea ofertei de

scolarizare pentru anul

scolar 2018-2019 si

tiparirea de materiale

de prezentare;

Prezentarea ofertei de

scolarizare parintilor

absolventilor claselor a

VIII-a si absolventilor

claselor a X-a;

Ziua „Porţilor

deschise”.

Săptămâna meseriilor

Tipărirea a aproximativ 300 de

exemplare de pliante cu oferta

de scolarizare şi creşterea

numărului de absolvenţi de

clasa a VIII-a care optează

pentru unitatea noastră;

Participarea unei delegaţii din

cadrul scolii la sedintele cu

parintii absolventilor claselor a

VIII-a.

iunie 2018

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Oferta de şcolarizare Bugetul şcolii



Prioritatea II : Dezvoltarea parteneriatului social și îmbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti

OBIECTIV 1: Formarea abilitatilor necesare pentru cresterea eficientei lucrului în parteneriat cu comunitatea locala în vederea sprijinirii

învatamântului profesional si tehnic. Dezvoltarea relatiilor de parteneriat la nivel national si international

OBIECTIV 2: Dezvoltarea competentelor profesorilor consilieri (diriginti) în utilizarea unor instrumente specifice, cunoasterea si vehicularea

informatiilor certe despre lumea ocupatiilor si valorificarea fiecarei discipline scolare în aceasta directie

Ţinta 1 : Stabilirea unei noi strategii a Liceului Tehnologic privind colaborarea cu partenerii;

2. Recunoasterea Liceului Tehnologic ca participant (partener) important în dezvoltarea comunitatii, furnizor de personal calificat;

3. Cresterea prestigiului Liceului Tehnologic si prin relatii de colaborare (parteneriat) pe plan national si international

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Insuficienta sustinere a

procesului de învatamânt din partea unor parteneri; Implicarea redusa a angajatorilor în asigurarea bazei materiale pentru instruire practica;

Implicarea redusa a angajatorilor pentru organizarea stagiilor de practica; Slaba constientizare a rolului parintilor ca parteneri, rezultate modeste la

concursurisi olimpiade școlare

Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /

persoanele

responsabile

Indicatori de


Realizarea unor relatii

de parteneriat cu

celelalte colegii

tehnice, grupuri scolare

si scoli generale din

zona

Împartasirea exemplelor de

buna practica cu alte scoli,

cunoasterea de catre elevii din

gimnaziu a caracteristicilor si

beneficiilor învatamântului

profesional si tehnic

Mai 2018


Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

CEAC

Minim trei

parteneriate realizate

cu licee din zonă

Bugetul şcolii



Realizarea de

parteneriate cu unitati

scolare din tara si

strainatate

Îmbunatatirea calitatii

învatamântului profesional si

tehnic.

Mai 2018


Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

CEAC

Realizarea de

parteneriate cu ce

putin 3 școli

gimnaziale sau licee

din regiunea Cernauti

Ucraina

Bugetul şcolii

Îmbunatatirea relatiilor

de parteneriat cu

parintii în vederea

antrenarii acestora în

întregul proces

instructiv-educativ din

scoala

O mai buna colaborare scoala

–familie, profesor-elev –

parinte.

Elaborarea si apoi semnarea de

catre toti parintii a acordului

de educatie.

Realizarea unui forum on-line

de comunicare cu părinţii

Noiembrie 2017


Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Dir. Adj. Chira

Gheorghe

Consiliul elevilor

Consiliul părinților

Procese verbale ale

şedinţelor efectuate

Site-ul școlii

Contul de facebook al

liceului

Bugetul şcolii

Pregătirea elevilor în

vederea participării la

olimpiade, concursuri şi

competiţii şcolare

recunoscute la nivel

local , judeţean, naţiona

Rezultate mai bune la

concursurile și olimpiadele

școlare

Creșterea prestigiului

școlii

Iunie 2018


Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Dir. Adj Chira

Gheorghe

Consiliul de

Administrație

Comisii metodice

Participare la faza

judeţeană a câte unui

reprezentat pe fiecare

disciplinaă de

învățământ sau

domeniu de calificare

Resurse proprii



Realizarea unui

produs/unei lucrări în

atelier, ca rezultat al

probei practice la

proiectul pentru

susținerea examenului .

de competențe

profesionale.

Utilarea școlii cu mobilier

școlar,crearea de obiecte

vestimentare pentru practica

Iunie 2018

Cadrele didactice de

specialitate

Responsabil comisie

metodica

Produsul realizat

individual sau în

echipă

Resurse

extrabugetare

Prioritatea III Dezvoltarea infrastructurii unității școlare, în vederea asigurării calității în formare

Obiective: Modernizarea bazei materiale și atragerea de resurse financiare

Obținerea autorizațiilor și avizelor de funcționare;

Ţinta:

Finalizarea amenajării curții interioare a liceului ți a unui zid de sprijin pentru protectie.

Amenajarea unui spațiu de depozitare a combustibilului lemnos.

Modernizarea celor 2 laboratoare de informatică cu calculatoare și softuri educaționale.

Autorizații sanitare și avizelor de funcționare ISU;

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Modernizarea

învățământului în concordanță cu standardele europenee

Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /

persoanele

responsabile

Indicatori de




Utilizarea eficientă a

resurselor și gestionarea

corectă a patrimoniului

școlii

Inventarierea mijloacelor fixe și

de inventar existente

Iunie 2018

Comisia de

inventariere

Administrator

patrimoniu

Contabil șef

Realizarea unei baze de

date privind

inventarierea

mijloacelor fixe și de

inventar

Utilizarea eficientă a

resurselor și

gestionarea corectă a

patrimoniului școlii

Întocmirea unui proiect

de buget realist si în

conformitate cu nevoile

scolii

Gestionarea eficienta a

fondurilor

Noiembrie 2017

Anul şcolar

2017-2018


Consiliul de

administratie

Administrator

financiar Elena

Cornea

Proiect de buget

întocmit Bugetul şcolii

Atragerea de fonduri

extrabugetare din

sponsorizari si donatii

Implicarea membrilor

comunitatii (agenti economici,

diferiţi sponsori) în dotarea şi

modernizarea scolii

Anul şcolar

2016-2017


Dir.adj. Chira

Gheorghe

Minim trei contracte/

parteneriate cu agenţi

economici/sponsori

Resurse

extrabugetare

Dotarea laboratorului

de informatică cu

calculatoare și softuri

educaționale

Achiziționare de calculatoare

și softuri educaționale 1 septembrie 2018

Director

Profesori informatică

Inginer sistem

Administrator

patrimoniu

Contabil șef

Consiliu de

administrație

Realizarea planurilor

de achiziție

Bugetul local

Bugetul școlii



Obținerea autorizațiilor

și avizelor de

funcționare;

Întocmirea documentației

tehnice

Autorizații sanitare și avizelor

de funcționare ISU pentru toate

spatiile LTIN;

1 septembrie 2018

Director

Consiliu de

administrație

Număr autorizații Bugetul local

Bugetul școlii

Achiziția de cărți pentru

completarea fondului de

carte al bibliotecii

Realizare plan de achiziție

pentru bibliotecă 30 ianuarie 2018

Director

Consiliu de

administrație

Comisii metodice

Raport privind

necesarul de carte

Număr cărți

achiziționate

Bugetul local

Bugetul școlii

PRIORITATEA NR. IV: Cresterea calitatii procesului educational

Obiectiv 1 : Întelegerea temeinica a conceptului de învatare centrata pe elev si de a elabora strategii de implementare a acestui concept. Impartasirea

exemplelor de buna practica între profesori si a metodelor si tehnicilor de îmbunatatire a calitatii actului de predare

Obiectiv 2: Asigurarea unui management eficient, bazat pe motivare, implicare, participare

Ţinta 1: Cresterea procentului de promovabilitate la bacalaureat cu 2 %.

Ţinta 2. Cresterea procentului de promovabilitate la Evaluare Nationala cu 2 %.

Ţinta 3. Creşterea gradului de utilizare a TIC de către profesori cu 10 %.

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) În prezent exista o serie

de mecanisme prin care bunele practici se pot propaga. Un numar de profesori utilizeaza cu success, cu preponderenţă, învatarea centrata pe elev si

îsi aleg strategiile de predare în concordanta cu stilurile de învatare ale elevilor, iar această experienţă trebuie împărtăţită şi profesorilor debutanţi

sau fără prea îndelungată experienţă didactică. Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /

persoanele

responsabile

Indicatori de




Monitorizarea situatiei

elevilor dupa absolvire

Cunoaşterea situaţiei

absolvenţilor Septembrie 2017


Dir.adj. Chira

Gheorghe

Raport anual privind

inserţia profesională a

elevilor

Bugetul şcolii

Monitorizarea pregatirii

elevilor pentru

examenele de absolvire

si bacalaureat

Procentul de promovabilitate

la examenul de bacalaureat cel

putin 54 %.

Procentul de promovabilitate

la Evaluare Naţională cel putin

70%

Anul şcolar

2017-2018


Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Raport al

responsabililor

comisiilor metodice

privind desfăşurarea

pregătirii suplimentare

Bugetul şcolii

Monitorizarea

frecventei elevilor atât

la cursurile teoretice cât

si la instruire practica

Frecventa medie pe scoala la

sfârsitul anului scolar va fi cel

putin 80% din totalitatea

cursurilor, iar ponderea

elevilor cu note scazute la

purtare sub 4 de 4%

iunie 2018

Diriginţii

Comisia de

monitorizare a notării

ritmice şi a frecvenţei

elevilor

Raport lunar privind

prezenţa elevilor la

cursuri

Bugetul şcolii

Programarea

activitatilor de învatare

prin planificarile

calendaristice.

Elaborarea

planificarilor

calendaristice

Aplicarea învatarii

centrate pe elev

Planificari (programe de

învatare planuri de lectii)

structurate pentru a promova si

încuraja învatarea individuala

centrata pe elev

Programele de învatare

raspund aspiratiilor si

potentialului elevilor

An şcolar

2017-2018

Dir.adj Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Psiholog şcolar

Planificări

calendaristice,

proiecte didactice care

aplică învăţarea

centrată pe elev

Resurse umane



Elaborarea la nivelul

tuturor catedrelor a

unor teste de evaluare a

cunostintelor si a

progresului realizat de

elevi

Elevii sunt familiarizati cu

diferite activitati (forme) de

evaluare formativa si sumativa

înainte de evaluarea finala

Responsabilizarea elevilor

pentru propriul proces de

învatare (îsi cunosc punctele

tari si slabe)

Implicarea elevilor în

evaluarea propriilor progrese

Monitorizarea progresului

elevilor

Responsabilizarea parintilor

pentru progresul elevilor

An şcolar

2017-2018


Dir.adj. Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Comisii metodice

Psiholog şcolar

Fişe de progres Bugetul şcolii

Elaborarea de

Curriculum în

Dezvoltare Locala

(CDL) adecvate

cerintelor comunitatii

Identificarea nevoilor si

intereselor angajatorilor,

organizatiilor si comunitatii

Participarea activa a agentilor

economici la procesul de

învatare

Aprilie 2018

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

CEAC

Catedra Tehnologii

CDL elaborat şi

aprobat Bugetul şcolii

Organizarea de

interasistenţe sau lectii

deschise urmate de

analiza în cadrul

catedrelor

Valorificarea bunelor practici An şcolar

2017-2018


Dir.adj Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Responsabilii

comisiilor metodice

Număr de

interasistenţe / lecţii

desfăşurate

Resurse umane



Participarea

personalului didactic, în

special a celor care nu

au mai aboslvit cursuri

de formare în vederea

dezvoltarii abilitatilor

de utilizare a tehnicii de

calcul, a noilor

echipamente existente

în procesul de

învăţământ, precum si

pentru dobândirea

cunostintelor necesare

predarii noilor

tehnologii

Creşterea gradului de utilizare

a TIC de către profesori iunie 2018


Sef comisie metodica

Informatica-TIC

10 profesori, ingineri

si maistri instructori

formati

Fonduri

extrabugetare

Participarea elevilor la

concursurile scolare,

fazele pe scoala,

judetene si nationale

Obtinerea unor rezultate bune

la concursurile locale,

judetene, nationale sau

internationale.

An scolar

2017-2018


Dir.adj. Chira

Gheorghe

Responsabilii

comisiilor metodice

Diplome / premii

obţinute

Bugetul şcolii



Organizarea de diferite

activitati în cadrul

şcolii şi al fiecarei

catedre pentru

conştientizarea rolului

activ al scolii în

dezvoltarea personală a

tinerilor

Organizarea a diferite activitati

la nivelul şcolii şi al fiecarei

catedre în vederea atingerii

obiectivelor propuse si

indicatorilor din Legea

Calitatii.

- organizarea de referate şi

comunicări ale elevilor;

- vizite la muzee şi diferite

locaşuri de cult;

- organizarea de festivităţi

zilei Liceului , Organizarea

festivalului concurs

„Bucovina- traditie,

spiritualitate”, dedicate zilei

naţionale, Unirii Principatelor,

proclamării Independenţei de

stat,;

- organizarea de festivităţi de

tip Ziua Mărţişorului şi Balul

bobocilor;

- organizarea unui simpozion

de referate pentru profesori şi

elevi.

Anul şcolar

2017-2018


Dir.adj. Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Consilier educativ

Responsabilii

comisiilor metodice

Consiliul elevilor

Activităţi Consiliului

Școlar al Elevilor cu

elevii şcolii

Activitați ale

comisiilor metodice

Proiecte ale elevilor și

profesorilor

Bugetul şcolii



Prioritatea V: Asigurarea egalității de șanse și promovarea educației incluzive

Obiectiv: Obiectiv: Îmbunătăţirea nivelului de educaţie, dezvoltare personală și formare profesională. Promovarea educației incluzive și asigurarea

șanselor egale

Ţinta 1: Informarea întregului personal didactic si auxiliar despre incluziune.

Ţinta 2 : Reducerea abandonului şcolar cu 2% în 2016- 2017 faţă de nivelul anului 2017-2018 și reducerea absenteismului cu 2%

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire) Procesul de consiliere se asigura

respectând traseul: profesori consilieri – diriginti – elevi; consilieri – parinti; consilieri – personal auxiliar.

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului: (ce anume

trebuie să se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana /

persoanele

responsabile

Indicatori de realizare Sursa de

finanţare

Identificarea elevilor cu cerinţe

educative speciale

Evaluarea elevilor respectivi,

prin chestionare, de

consilierul psiholog şcolar

Octombrie 2017

Toţi profesorii

Diriginţii

Psiholog şcolar

Categorii şi număr de

elevi identificaţi Bugetul şcolii

Informarea şi consilierea

parintilor pentru a-i

constientiza asupra acceptarii

si sprijinirii elevilor cu cerinte

educationale speciale pentru a

nu intelege incluziunea ca un

pas inapoi pentru propriii copii.

Informarea şi Consilierea

părinţilor elevilor respectivi

pentru a înţelege situaţia în

care se găsesc copiii lor, care

au nevoie de sprijin special

în educaţie.

Noiembrie 2017

Permanent

Dir. Cătălin

Bărbuţă

Dir.adj Chira

Gheorghe

Diriginţii

Psiholog şcolar

Lectorate/consiliere cu

părinţii Resurse umane

Identificarea situațiilor

deosebite care conduc la

absenteism și abandon școlar

Colaborarea cu diriginții

Informarea părinților

Activități extrașcolare prin

Consiliul elevilor

Colaborarea cu poliția,

primaria , parteneri economici

Februarie 2017 Dir. Cătălin

Bărbuţă

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Dir.adj.Gheorghiță

Florin

Diriginţii

Consiliul elevilor

Psiholog şcolar

Reducerea ratei de

absenteism cu 2 %

Realizarea unei baze de

date privind rata

abandonului

Identificarea

situațiilor deosebite

care conduc la

absenteism și

abandon școlar



Evaluarea stilurilor de învatare

ale elevilor

Cunoasterea stilurilor de

învatare ale elevilor tuturor

claselor

Octombrie 2017

Dir. adj. Chira

Gheorghe

Psiholog şcolar

Fişe psihopedagogice Bugetul şcolii

Consilierea profesorilor pentru

dezvoltarea abilitatilor de

relationare profesor-elev

Consolidarea abilităţilor

dobândite de profesori Conform graficelor

Consilier educativ

Dir. Cătălin

Bărbuţă

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Procese verbale ale

întâlnirilor Bugetul şcolii

Consilierea elevilor pentru

dezvoltarea abilitatilor de

relationare

Testarea elevilor privind

abilitatile dobândite Conform graficelor

Consilier educativ

Diriginţii

Psiholog şcolar

Teme ale activităţilor de

dirigenţie/consiiere Bugetul şcolii

Monitorizarea si evaluarea

progresului elevilor

Evaluarea cunostintelor

elevilor apreciaţi conform

punctajului

iunie 2018

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Rapoarte statistice Bugetul şcolii

Consilierea elevilor din clasele

terminale privind cariera

Consilierea tuturor elevilor din

anii terminali iunie 2018

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Consilier educativ

Psiholog şcolar

Număr absolvenţi

încadraţi pe piaţa muncii Bugetul şcolii



Elaborarea ofertei de

scolarizare pentru anul scolar

2018-2019 si tiparirea de

materiale de prezentare;

Prezentarea ofertei de

scolarizare parintilor

absolventilor claselor a VIII-a

si absolventilor claselor a X-a;

Ziua „Porţilor deschise”.

Săptămâna meseriilor

Tipărirea a aproximativ 300 de

exemplare de pliante cu oferta

de scolarizare şi creşterea

numărului de absolvenţi de

clasa a VIII-a care optează

pentru unitatea noastră;

Participarea unei delegaţii din

cadrul scolii la sedintele cu

parintii absolventilor claselor a

VIII-a.

iunie 2018

Dir.adj. Chira

Gheorghe

Dir.adj. Florin

Gheorghiţă

Oferta de şcolarizare Bugetul şcolii



IV. ANEXE

ANEXA 1

CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

CONSULTARE

ACŢIUNI ÎN VEDEREA ELABORĂRII PAS:

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.

2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS

3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor,

profesorilor şcolii, inspectorilor şcolari, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri

interesaţi în formarea profesională; discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în

formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local. Aceste informaţii au fost

corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI.

4. Colaborarea cu celelalte şcoli din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea

analizei mediului extern.

5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.

6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare

personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în

cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoala

are relaţii de parteneriat.

7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea

obiectivelor priorităţilor.

8. Elaborarea planurilor operaţionale.

SURSE DE INFORMARE:

Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor,

Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii,

oferta de şcolarizare)

Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de

Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii –

secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)

Documente de prezentare şi promovare a şcolii

Site-uri de prezentare a judeţului Suceava

PRAI Nord-Est

PLAI Suceava

Anuarul statistic al judeţului Suceava, ediţia 2011

Date statistice - AJOFM Suceava

Chestionare, discuţii, interviuri

Rapoarte scrise ale ISJ şi MEC întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală



MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:

întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de

Administraţie;

Corectare periodică şi actualizare.

Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

Tipul activităţii

Responsabilitatea

monitorizării şi

evaluării

Frecvenţa

monitorizării

Datele întâlnirilor de

analiză

Intocmirea seturilor de

date care să sprijine

monitorizarea ţintelor

Cătălin Bărbuţă lunar noiembrie

februarie,

Monitorizarea periodică a

implementării acţiunilor

individuale

Cătălin Bărbuţă

Florin Gheorghiţă

Gheorghe Chira

semestrial decembrie

iunie

Urmărirea progresului în

atingerea ţintelor.

Cătălin Bărbuţă

Florin Gheorghiţă

Gheorghe Chira

anual Iulie

Stabilirea impactului

asupra comunităţii

Consiliul de

administraţie al

şcolii

anual Septembrie

Evaluarea progresului în

atingerea ţintelor.

Actualizarea acţiunilor din

PAS în lumina evaluării

Consiliul de

administraţie anual Iulie



Anexa 2 Spațiile școlare





Anexa

OFERTA EDUCAȚIONALĂ

An școlar 2017 / 2018

Nr.

crt.

Nivel de

învățământ Filiera Profil Domeniul Specializarea Clasa

Forma de

învățământ

Nr.

clase

1. Preșcolar - - - - - Zi 6

2. Primar - - - - pregătitoare Zi 3

I Zi 2

II Zi 3

III Zi 2

IV Zi 2

3. Gimnazial - - - - V Zi 3

VI Zi 2

VII Zi 3

VIII Zi 2

4. Liceal Teoreti

că

Real - Matematică

informatică

IX Zi 1

X Zi 2

XI Zi 2

XII Zi 2

Matematică

informatică

- Intensiv

informatică

IX Zi 1

X Zi 0

XI Zi 0

XII Zi 0

Științe ale

naturii

IX Zi 2

X Zi 3

XI Zi 2

XII Zi 2

Științe ale

naturii

- Intensiv

limba engleză

IX Zi 1

X Zi 0

XI Zi 0

XII Zi 0

Uman - Științe sociale IX Zi 3

X Zi 4

XI Zi 3

XII Zi 4

IX Frecvență redusă 1

X Frecvență redusă 1

XI Frecvență redusă 1

XII Frecvență redusă 1

XIII Frecvență redusă 1

Științe sociale

- Intensiv

limba engleză

IX Zi 1

X Zi 0

XI Zi 0

XII Zi 0

Filologie

IX Zi 1

X Zi 1

XI Zi 1

XII Zi 0

Tehnol

ogică

Tehnic IX Zi 0

X Zi 1



Nr.

crt.

Nivel de

învățământ Filiera Profil Domeniul Specializarea Clasa

Forma de

învățământ

Nr.

clase

Industrie

textilă și

pielărie

Tehnician în

industria

pielăriei

XI Zi 1

XII Zi 0,5

Fabricarea

produselor

din lemn

Tehnician în

prelucrarea

lemnului

IX Zi 0

X Zi 0

XI Zi 1

XII Zi 0,5

5. Școala

profesională

- - Industrie

textilă și

pielărie

Confecționer

articole din

piele și

înlocuitori

IX Zi 1

X Zi 1

XI Zi 1

Fabricarea

produselor

din lemn

Tâmplar

universal

IX Zi 1

X Zi 0

XI Zi 1

6. Gimnazial -

A doua

șansă

- - - - An I A doua șansă 1

An II A doua șansă 0

An III A doua șansă 1

An IV A doua șansă 1

DIRECTOR

Prof. Angelo Cătălin BĂRBUȚĂ



ANEXA 4

ORGANIGRAMA



Date post:	25-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	19 times
Download:	0 times

Plan de Acţiune al Şcolii ( P.A.S. ) 2016 - 2020 Liceul ... · Toate marile teorii sociologice...

Documents