Alexandru Vlahutl

lRouANmPITOREASCA

A--.r-a-

CUPRINS

173

Valea Motrului ................ So

MAn[stirea Tismana ....... 52

TArgu-Jiu ...... S6

Pe Valea Jiului ................ S8

Pe inillimile ParAngului ............... ..... 6g

Pe coamna Mohorului ....................... 66

in Novaci ...... 68

MAn[stirea gi pegtera Polovraci .........7r

in VAlcea .......74

Pe Cheia Bistrilei ................... ............28

RAmnicuVAlcii. Valea Oltului ........... 8o

La CAineni ....................... 87

Pe Argeg. Curtea de Argeq ................. 88

CAmpulung ..........,........... 92Ruc[r. DAmbovicioara............. ..........93

TdrgoviEtea. Ruinele .......96

Pe Ialomila. De la TArgovigte la Petrogita .......... 1oo

Prin Cheia Tltarului la Schitul Peqtera .............. 1o2

Pe ObArqia. La Omul. Pe Valea Cerbului ..........., 1o5

Pe Valea Prahovei: Predeal,

Azuga, Bugteni, Sinaia ...ro7CAmpina. Vaiea Doftanei. Sllnicu] Prahovei....... 111

Valea Teleajenului ....,............ ...........714

in munlii Buzdului. Siriu .......... ........ 116

Meledic ....... rr8Muntele Penteleu. MAn6stirea Glvanu ....,...,...... 121

ln RAmnicu Sdrat ......... ....................124

in Vrancea .....................t27in munlii Bacdului ......... 131

in munlii Neamlului ..... 135

in munlii Sucevii ...........747Pe pluti de la Dorna la Piatra .......... 1So

174

VALEAPRUTULT I .........'.. 16r

TARA. POPORUL ...............167

Tipografi a Sff/( & ^$TEEAN SRL

Strada N. Drlgan nr. 10, sector 5, Bucureqti

,.75

PE DUNARE

de la Orgoudla Sulina

PORTILE DE FIER

Soarele scaplt[ spre asfin{it. Crestele munlilor par

aprinse. lncet, se desfac qi s-aqtern pe v[i perdele de

umbr[.inaintea noastr[, pe luciul plumburiu al apei, se

iveqte-n curmeziq mai intAi o dung[, o coamfl g[lbuie qi

crea![. Ne apropiem de pragul gherdapurilorl' Dunlrea

incepe s[ vAjiie mAnioasi, - e un zbucium E-un clocot

de valuri dintr-un mal in a]tul. Peste-ad6ncimi se fac o-

chiuri mari, cari rotesc in loc. Ici apa se scufundi, bol-

borosind, ca supt[ de gura unei vAltori, colo se umfll,

se burdu$e$e qi url[ f[cilnd cllbuci, bltarildu-se de st6nei

cari nu se v[d.Vaporul merge mai incet, mai cu paz[' Patru oa-

meni stau la roata de la cirm[; amAndoi comandanlii

sunt pe punte, in picioate' cu ochii a\inti\i inainte : tr e-

cem printre gherdapun. Dun[rea muBe$te mai tare. Cu

ochii inchigi, te-ai crede-ntr-un codru pe-o vijelie cum-

plitl. Din fundul ei se-ntind, pe sub valuri, nenumlrate

brale de piatr[, gata s-apuce vasu] qi s[-l farme-n bucl1i

la cea mai mic[ neblgare de seamd' Aici, sub volbura

asta de valuri, e incheietura Balcanilor cu CaIpalii. Peste

'Gherdap - loc stAncos qi strAmt, intAlnit de cursul unei ape

intre doi munli.3

pumnii lor inclegtafi, DunS.rea se aruncd furioasfl, rupAndcu zgomot cele din urm[ stlvilare ce i se mai ridicd-ncale. $i in vilmlgagul acestei ciocniri de titani, fiecareval pare c[ strig[, fiecare stAnc[ pare c[ se miqc[. Deo-dat[ apa lunecd de pe zlgazul colluros gi se intinde ca opflnzl. Lupta, nlprasnica lupt[ dintre cei doi uriagi, caride aci incolo au a purta strijile RomAniei, s-a iniheiat.Mun$i, invinqi, se dau la o parte. Zarea se deschide. DinstAnga, de sub curmitura unui deal, vine rAul Bahna slintAmpine, s[ salute sosirea marelui fluviu la pragul llrii,cu al clrei pimAnt pi destin se leagfl pentru totdeauna.Din ce deplrtlri scoboarfl qi cAt a luptat Dunflrea ca sd

str[bat5-ncoace! A trebuit s[ spintece mun{ii, s[-gi sa-pe albia in piatr[ de-a curmeziqul Carpalilor. A bltut, qi

,,Porfile de Fier" s-au deschis in fa[a puterii eterne a valu-rilor ei.

Acum vuieful contenegte - biruitoare, apa s-aqaz[intre maluri, potolit[, neted[ ca o oglind[. Carpa{ii iqiimping spre miazlnoapte inlllimile invXlite in codru.Citeva stAnci curioase igi mai ridic[, din desiqul verde,capetele plequve, ca qi cum ar wea si mai priveasc[ odat[ la potopul acesta clldtor, ciruia nimic nu i-a pututsta impotriv[.

TURNU-SEVERIN

De la VArciorova malurile se pleacfl qi se netezesc.intinse ogoare de porumb inverzesc zariEtea. Linia fe-rat[ tivegte drept, ca un chenar regulat, marginea apeipdn[ la Turnu-Severin, care s-arat[-n asfin]itul soarelui

4

ca-ntr-un decor de teatru. Dundrea, llrgitd, taie o curb[

in llrmul romAnesc ai-mpinge oragul pe-o in[ltrime aco-

perit[ de arbori, din desiqul clrora ies la ivea][, tot mai

sus, tot mai mari, case albe-nvfllite cu olane roqii. Fu-

muri groase, negre illbucesc ilin coqurile fabricilor. De

departe s-aud boc[nind in gantiere ciocanele de fier.

Pe mal, la scheldl, furnic[ multimea, ca ]a bAlci,

E plin locul acesta de amintiri strlvechi. Pe-aici au

curs, acum optsprezeee veacuri, legiunile romane, me-

nite-a rlsldi un popor nou in cAmpiile pustiite ale Daciei'

Aici qi-a intemeiat mai tArziu Septimiu Sever straja r[-slriteanl a impir[liei lui, ,,Castrele Severiane", din cari

se mai vld qi astlzi urme (Turnul lui Sever) in grddina

public[ a oraqului, aEezat[ deasupra portului, pe-o te-

rasd-nalt[, de unde se deschide una din cele mai fru-moase priveliqti pe Dunflre. Aici a fost odat[ capitala

Olteniei, scaunul vestililor bani ai Severinului, a clrorobArqie se pierde in addncimea wemii, dincolo de des-

c[lec[toare. S[p[turile ce se fac prin imprejurimi des-

coplr ziduri antice, ehipuri de piatrl, scule gi monede

romane - r[zlele amintiri dintr-o lume de neaseml-

nali viteji, cari-au adus q-au impflnzit in cflmpiile Du-

ndrii lumina, graiul gi falnica putere a celei mai mari qi

mai sllvite implr[tii din cflte-au stat sub soare.

Ce urme de uriagi au llsat legionarii lui Traian pe

unde-au trecut! Pagii lor se cunosc prin desfund5turile

munlilor. Toate Ii s-au supus. StAncile s-au dat la oparte gi le-au fdcut loc, apele s-au plecat speriate de

umbra gi zgomotul celor dintAi poduri ce le-au inc[]e-

cat. Dunlrea, lnslgi m[rea]a gi ndprasnica Dundre, s-a

'Scheltr - port pe malul unui fluviu; debarcader,

5

imblAnzit gi s-a dat invinsd in mAinile lor. Se v[d 9i as-

tlzi c[pdt[ile podului care-a fhcut nepieritor nume]e

lui Apolodor din Damasc, ieqind din valuri, ca dou[ bra-

te de gigant intinse sPre cer.

Aici, pe p[mAntul acesta, sfinlit de jerrfe mari 9i de

prelioase amintiri, se ridicl azi Turnu-Severin, unul

din cele mai insemnate porturi ale RomAniei, oraq apu-

sean, cu clldiri frumoase, cu qcoli m[re!e, cu uliti largi

Ei drepte - cetate intlrit[ odinioar[, aplrat[ de-un gant

adAnc pe care, la weme de primejdie, il umplea intr-o

clipal[ Dun[rea, puind-o astfel subt o pavlz[ de apl

d.in toate plr[ile, strAngAnd-o ]a sAn, ca pe-un copil iu-

bit, sub braful ei ocrotitor.

$i ca gi cum ar fi fost scris, ca oraqul acesta, de care

se leag[ atAtea mari intAmpldri, s[-gi mai insemne o

dat[ numele in istoria neamului nostru, iat[ c[ tot aici,

unde a descllecat acum optsprezece veacuri implratul

Traian, pune intAiul pas pe plmAntul ![rii romineqti

tAntrrul prin! Carol I, chemat s[ ia in mina lui ager[ 9i

norocoasl destinele aceshri popor qi - redeqteptAnd ln

el strlmogeasea vitejie gi putere de muncl - s[-l pre-

glteasel pentru o noul faz[ de proplgire gi de glorie,

CORBUL. HINOVA

Vaporul spintecl netezigul apei, aurit de ce]e din ur-

m[ raze ale soarelui, indlr[t, orapul se pleac[, se cu-

fund[-n valuri. Departe, spre miaz[noapte qi apus, mun-

!ii, intr-un nor de pulbere albastr[, iqi onduleazd coa'

ma pe poalele rubinii ale cerului' Malurile ies din apl6

intr-o inclinare dulce, desfbqurAnd lanuri de grAu in lim-

peziqul z6rilor. Peste toate-o moliciune, o pace dumne-

zeiasc[ se las[ de sus.

Un dea] din Serbia se culc[ drept in calea Dunirii'

Ea, liniqtitd, coteqte pe la capul dealului, bate-o bucat[

bun[ spre rls[rit 9i se-ndoaie-n form[ de potcoav[ in

![rmul romAnesc. in fundu] acestei potcoave e Ostro-

vul Corbului, in care un r[zboi intre ruqi qi turci' spun

localnicii, ar fi l[sat corbilor de mincare lequri pentru

trei ani de zile'

+

Un chiot lung sparge tflcerea amurgului' Pe ma]ul

stAng, c[sule albe se ivesc dintre copaci' Turme de vite

se scoboar[ la adlpat' in fa[a pichetului Hinova' gr[ni-

cerul nostru, cu arrna la um[r, pare o statuie de bronz'

Livezile satului se oglindesc in valuri' Cumplna unei

fentani se pleael 9i se ina\[ ca un cocostArc care bea ap['

Orizontul se deschide, se llrgegte din ce in ce' Ochiui

strlbate adAnc in plaiurile tlrii, pe lAngl dunga fumu-

rie trasl de ,,Valu] lui Traian", care, pornind din coasta

HinoviiqitlindsprerlslritdealulstArminiiqiviileOrevi$i, se-nfund[, dincolo de Padina, in inima Olteniei'

Soarele-a asfinlit. Aerul miroase a plmAnt ars' stropit

de-o bur[ de ploaie. Drumuri albe se pleac[ din sat' le-

gAnd viala de pe plmAnt cu drumul miqcltor al apei'

Copacii, easele fug, se Eterg ca nigte n[luci in urma

noastrl. Farmecul noplii se'ntinde g-astAmplrl toate

zgomotele plmAntului' Malurile s'apropie, ca qi cum

ar wea s[-qi qopteascI ceva. Pe marmura vAn5t-a apei

luna cerne o pulbere de argint' Toate parc6 se pre-

gitesc s[ treacl din lumea realitl1ii in lumea basme]or'

7

OSTROVUL MARE. RUINI

E noapte, - o noapte caldd, adAnc[,linigtit[. Nu se

mai aude decAt respirarea puternicd a maginei gi fAqAi-

tul somnoros al apei. Luminile intArziate ale satelorclipesc, ca niqte licurici, printre crengile copacilor. Tre-cem pe lAng[ Ostrovul Mare. in b[taia lunei, turla bi-sericii, satul, viile, pldurea, toate au infhliqarea fantas-tic[ a lucrurilor vlzute-n vis.

Or fi qtiind oare paeinicii locuitori de pe acest os-

trov din ce wemi de vitejie au r[mas zidurile n[ruite,valurile de plm1nt gi cele patru metereze din preajmasatului? Or fi blnuind ei vrodat[ c[, de pe monedele pe

cari le glsesc, cind igi sap[ via sau ogorul, ii privegte

chipul unui imp[rat roman qi c[, sub vechile ruini, pe

cari-qi intind n[voadele Ia soare, dorm atitea scumpe a-

mintiri din istoria neamului lor?De la Severin pAn[ dincolo de Galali, mai toate sa-

tele qi oragele noastre de pe malul Dunlrii sunt ridicatepe ruini de acestea sfinte - ziduri surpate gi mormanede moloz - rlmase de pe urma intinsei qi glorioasei

impIrIlii, ai cdrei legionari au vAnzolit limanurile m[-rilor q-ascunzXtorile mun[ilor, zguduind plmAntul sub

tropotul cailor lor. f,lranii dunlreni -plugari, pescari,

impletitori de rogojini - igi intlresc temeliile caselorcu clrdmizi scoase din vechile zidiri romane [.,.].

LA CALAFAT

Din vale de Gnria, in dreptul satului Pristolu, o la-m[ sclipitoare de otel se-mplAnt[-n ma]ul drept. E rAul

8