5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

1/19

Vedeta cursului

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

2/19

Biologiapisicii

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

3/19

ncadrarea taxonomic ncrengtura vertebrata

Clasa mamifere

Subclasa eutherine

Ordinul carnivore

Subordin fisipedia

Familia felide

Specia felix cattus cuprinde

Familia Felidecuprinde numeroase specii unele cu rezonan n neamul felin.

Genul pantheracuprinde: leul,tigrul,leopardul,jaguarul.

Genul acinonyxinclude ghepardul.

Genul feliscuprinde pisica domestic,felis silvestris(pisica slbatic de pdure ce se afl pecontinentul Europa).

Felis lybica(pisica slbatic din zonele Africii i a pen. Arabica)

Felis margarita(Sahara)

Felis lynxrsul din Carpaii Romniei

Felis viverina(pisica pescar)

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

4/19

Felix cattusprovine din ncruciarea pisicii salbatice asiatice (felix organata) si pisica african(felix libyca) cu pisica slbatic europeana (felix silvestris)

Animal controversat,avnd numeroi admiratori,dar si prigonitori n anumite perioade. Domescit in Egipt,ara in care o ntlnim pe piedestalul divinitii fiind venerat de faraoni. Conform statisticilor exist peste 35 mil. de pisici cu origine cunoscut,nefiind incluse pisicile

din gospodriile rneti si pisicile fr stpn care totalizeaz alte cteva milioane. Cei mai mari iubitori de pisici sunt americanii,1/3 familii avnd minim o pisic. Pisica este locuitorul ideal al apartamentului fiind curat,nu rspndeste miros,uor

adaptabil,prieten amuzant,necostisitoare ca si ntreinere.

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

5/19

Rudele pisicii

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

6/19

Pisicaanimal cu 7 simuri

Pentru a nelege pisica n manifestrile ei exterioare e necesar s cunoatem zestrea eisenzorial

Vzul are rol important prin cantitatea de informaii recepionate din mediul nconjurtor.Aparatul optic e format din

-- cornee-- umoare apoas-- cristalin-- retin-- nerv optic

Retinaare rolul cel mai important fiind format din celule cu bastona n mare parte,iar n

centru sunt celulele cu con ce asigura vederea in culori. Celulele cu conasigura vederea inculori si recepioneaz lumina diurna (vedere fotonica). Celulele cu bastonarecepioneazlumina crepuscular (vederea scotopic).

Aezarea ochilorn partea anterioar a capului apropiai unul de altul,mobilitatea mare agatului permite o vedere binoculara,stereoscopic,cu un cmp vizual de 287grade. Oparticularitate structural a ochiuluieste nlocuirea stratului tapetum lucidum cu un strat decelule plate ncrcate cu cristale de guanin. Aceste cristaleasigura vederea nocturna siirizeaz lumina slab fcnd ca ochii pisicii sa para in intuneric carbuni aprini.

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

7/19

Pupilaintervine n dozarea cantitii de lumin ce ptrunde n globul ocular. Informaiilerecepionate de celulele senzoriale sunt transformate n impulsuri preluate de fibrelenervului optic(130 mii la pisica) i proiectate pe o mare suprafa n cortex.

Pisoii se nasc cu ochii nchii,pleoapele se deschid ntre a 6-a si a12-a zi de via;la femelese deschid mai repede.

Culoarea irisuluidepinde de nr. straturilor de pigment. Cnd pigmentul lipsete prin iris sevd vasele sangvine roii,fenomen numind albinism.

Pisica are o vedere cromatica slaba, fotoreceptorii de pe retin sunt mai sensibili laradiaiile roii portocalii si mai puin sensibili la cele verzi i albastre.

Prezena pleoapei a 3-a protejeaz i cur ochiul de impuriti,aspect ce face ca pisica saclipeasc mai puin dect omul.

Pisica are o vedere excelent,vede doar cnd vrea.

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

8/19

Culoarea irisului la pisic

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

9/19

Auzul(analizatorul acustic) Analizatorul arcusticse compune din :

-- urechea extern

-- urechea medie (aparatul de transmisie)

-- urechea intern (aparatul de recepie)-- segmentul conductor si de proiecie central care cuprinde:

celule auditive din organul lui Corti

-- ramura cochlear a nervului arcustic

-- nucleii din bulb

-- regiunea parietal a scoartei cerebrale

Vibratiile sonoresunt comprimari si rarefieri ale aerului si se caracterizeaz prin frecven,intensitate i trie (nlime,tonalitate).

Frecvenareprezint nr de oscilaii pe secund si se masoar n hertzi. Intensitateae data de

presiunea undelor sonore pe membrana canalului cohlear i se masoar in decibeli. Tria sunetului reprezint intensitatea senzaiei auditive i se masoara n foni.

Urechea externa cuprinde: pavilonul: ce este foarte mobil,si face ca undele care vin dindirecii diferite sa fie captate si orientate

spre conductul auditiv care le dirijeaz spretimpan

Urechea interna are 2 pari cu rol n echilibru

-- cu rol acustic reprezentat de melcul membranos i spaiilelacunare pline cu perilimfa si endolimfa

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

10/19

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

11/19

Undele sonore cu frecven joasdetermina vibraia timpanului care e preluat de cele 3oscioare: ciocanelul,nicovala,scria amplasate ntr-o cavitate ce comunica cu faringele.Cavitateaare rolul de a egaliza presiunea aerului atmosferic cu aerul din urechea medie.

Vibraiile sonore cu frecvena marese transmit din urechea intern si prin oasele cutieicraniene.

Pisica are limite acustice superioare omului de 2500-60000 hertzi ce i permiteperceperea ultra sunetelor emise de roztoare.

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

12/19

Mirosul (analizatorul olfactiv) Analizatorul olfactiveste reprezentat att de mucoasa olfactiv,care tapeteaz fundul

cavitilor nazale,ct i de organul lui Jacobson (organul vomero-nazal),situat pe podeauanazal.

Celulele olfactivedin mucoasa olfactiv i organul Jacobson sunt celule nervoase ncontact direct cu mediul exterior.

Senzaiile olfactivenregistrate de celulele olfactive sunt transmise prin intermediulnervului olfactiv la bulbii olfactivi.

La pisic,analizatorul olfactiv are o importan foarte mare n determinareacomportamentului alimentar;pisica mai nti adulmec i miroase hrana,apoi o mananc.

Pisica agreeazmirosul de ment ,valeriana,parfumul garoafelor,clorul din rufele splaterecent,mirosul de azot,n schimb nu suporta mirosul de pelin.

Prin intermediul mirosului,pisica comunic cu diveri parteneri,mai ales atunci sentlnesc pe teren neutru.

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

13/19

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

14/19

Gustul (analizatorul gustativ) Analizatorul gustativeste reprezentat de papilele gustative,situate la pisic pe marginea la

baza limbii i pe vlul palatin.

Transmiterea senzaiilor gustativese face prin intermediul nervului gloso faringian pentrutreimea batala a limbii,a nervului vag pentru vlul palatin.

Nervul trigemenasigur sensibilitatea tactil termic i dureroas a cavitii bucale.

Pisica nu este un degusttor experimentat,nu gust alimentele,ea le adulmeca,le sfie ile nghite fr sa le mestece suficient, umplndu-i rapid stomacul.

Dei pisica difereniaz alimentele amare de cele dulci si cele srate de cele nesrate,gustul ei nu este foarte dezvoltat.

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

15/19

Pipaitul(simtul tactil) Pielea este regiunea care vine des n contact cu mediul extern i la pisic,sunt reprezentate

de vrful nasului i perniele plantare.

Receptorii care deservesc: sensibilitatea mecanic (atingere i presiune) i care sunt

reprezentai de corpusculii Ruffini;pentru frig corpusculii Krause,iar pentru presiunecorpusculii Valter-Pacini.

Organele periferice ale simului tacilla pisica sunt: mustile,perii lungi din sprncene,perniele plantare si oganda nasului.

Pisica urmresterapid prada,orientnd mustile pe direcia animalului vnat sau aobiectelor ce o interseaz.ntimpul vntorii, mustileacioneaz ca un adevrattelemetru,apreciind cu multa exactitate distana care separ pisica de prad si saltul pe

care ea trebuie s-l execute pentru a cdea asupra victimei. Perii lungi ai sprncenelor, buzelor i obrajilor la pisicarecepioneaz radiaiile pe care le

emit unele culori: de ex: rou este insoit de radiaii calde,iar albastru i cenuiu de radiaiireci.

Orientnd mustilectre obiectele pe lng care trece, pisica apreciaz largimea spaiilorprin care se strecoar n cursul nopii.

Oglinda nasuluie utilizat de pisic pentru a culege informaii privind calitatea hranei.

In perniele plantaresunt numeroase terminaii nervoase cu care pisica pipaie anumiteobiecte mai ales cele care i fac mare plcere n timpul jocului. Tot aici sunt si glandeodorantecu care pisica las urme n locul unde i ascute ghearele

n oglinda nasului i n pernitele plantare sunt glande sudoripare care contribuie latermoreglarea corpului.

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

16/19

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

17/19

Echilibrul(analizatorul vestibular)

Echilibrul la pisicae realizat de analizatorul vestibularreprezentat de perii celulelor senzitive din urechea intern,dereflexul tonic al gatului i de micrile cozii .

O pisica luat n brae si inut cu spatele n josntotdeauna varsuci capul nct s priveasc normal n jos.

Reflexele ortostatice sunt prezente imediat dup natere deiconductele auditive rmn nchise pana la vrsta de 10 zile.

n cderea de la nlime:

-- pisica i acoper faa cu membrele anterioare

-- apoi i rotete capul i corpul

--i mic coada pentru a-i pstra echilibrul-- i cade aproape ntotdeauna n picioare

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

18/19

Simul orientrii Pisica dispune de un al aptelea sim,cel al orientrii care pan n prezent nu este explicat

de ctre specialiti. Acest sim pare a fi similar cu instinctul de orientare al psrilor.

Pisica transportat ntr-un co, automobil sau tren si lsat liber la zeci sau sute de km

deprtare de domiciliu revine dup o perioada singur acas. Se tie ca se poate orienta n funcie -- poziia soarelui

-- magnetismul terestru

Prin intermediul undelor telepatice,simte sosirea acas a stpnului cnd acesta este ladistana mare de cas.

Pisica percepe apropierea unui cutremur si variaiile mari ale presiunii atmosferice.

5/25/2018 Pisicii Cele 7 Simturi

19/19

Va multumesc ca ai fost numaiochi i urechi