INSTITUTUL NA Ţ IONAL DE STATISTI C Ă COMUNICAT DE PRESA NR..244 /2014 1 INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂB-dul Libert ăţii nr. 16, sector 5, Bucure şti, tel / fax: 318.18.69, e-mail [email protected]Embargo ora 10.00 Nr. 24 4 din 8 octombr ie 2013 Produsul intern brut în trimestrul II şi semestrul I 2014 - date provizorii (2) - Produsul intern brut în trimestrul II 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,9% comparativ cu trimestrul I 2014 (date ajustate sezonier). Faţăde acelaşi trimestru din anul 2013, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustat ăsezonier. In semestrul I 2014, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2013, cu 2,4%, pe seria brutăşi cu 2,6% pe seria ajustat ăsezonier. Evoluţia Produsului intern brut trimestrial în perioada 2012 - trimestrul II 2014, calculat ăca serie brutăşi serie ajustatăsezonier, este prezentat ăîn tabelul care urmează. Produsul intern brut nominal pentru trimest rul II 2014 – date provizorii ( 2) a fost calculat conform metodologiei Sistemului Conturilor Na ţ ionale (SEC) 2010. Datele privind Produsul intern brut real, în pre ţ urile trimestrului II 2013, au fost estimate în condi ţ ii de comparabilitate, din punctul de vedere al sferei de cuprindere, cu datele pentru trimestrul II 2013, respectiv conform metodologiei SEC 95, cu afectarea indicilor deflatori ai agregatelor componente şi, implicit, a deflatorului PIB. Pentru mai multe informa ţ ii, vărugăm săconsulta ţ i precizările metodologice de la pagina 10!
INSTITUTUL NAŢ IONAL DE STATISTIC Ă COMUNICAT DE PRESA NR..244 / 2014
1
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
B-dul Libertăţii nr. 16, sector 5, Bucureşti, tel / fax: 318.18.69, e-mail [email protected]
Embargo ora 10.00
Nr. 244 din 8 octombrie 2013
Produsul intern brut în trimestrul II şi semestrul I 2014
- date provizorii (2) -
Produsul intern brut în trimestrul II 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,9%comparativ cu trimestrul I 2014 (date ajustate sezonier).
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2013, Produsul intern brut a înregistrat o creşterecu 1,2% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier.
In semestrul I 2014, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2013,
cu 2,4%, pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier.
Evoluţia Produsului intern brut trimestrial în perioada 2012 - trimestrul II 2014, calculată ca serie brută şi serie ajustată sezonier, este prezentată în tabelul care urmează.
Produsul intern brut nominal pentru trimestrul II 2014 – date provizorii (2)
a fost calculat conform metodologiei Sistemului Conturilor Na ţ ionale
(SEC) 2010.
Datele privind Produsul intern brut real, în pre ţ urile trimestrului II 2013,
au fost estimate în condi ţ ii de comparabilitate, din punctul de vedere alsferei de cuprindere, cu datele pentru trimestrul II 2013, respectiv conform
metodologiei SEC 95, cu afectarea indicilor deflatori ai agregatelor
componente şi, implicit, a deflatorului PIB. Pentru mai multe informa ţ ii, vă
rug ăm să consulta ţ i preciz ările metodologice de la pagina 10!
Serie ajustată sezonier 2012 100,3 102,1 99,4 100,6 -
2013 102,1 101,8 104,3 105,0 -
2014 103,7 101,5 - - -
Serie ajustată sezonier 2012 99,6 101,6 99,0 100,4 -
2013 101,1 101,2 101,5 101,1 -
2014 99,9 99,1 - - -
- în % faţ ă de perioada corespunzătoare din anul precedent -
- în % faţ ă de trimestrul precedent -
Tabel 1: Evolu ia Produsului intern brut trimestrial
Serie ajustat ă sezonier
Produsul intern brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2014 a fost de164701,1 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul I 2014 şiîn creştere cu 1,5% faţă de trimestrul II 2013.
Fig. 1: Evolutia PIB - serie ajustata sezonier
30.0
80.0
130.0
180.0
230.0
280.0
2 0 0 0
T 1
2 0 0 0
T 3
2 0 0 1
T 1
2 0 0 1
T 3
2 0 0 2
T 1
2 0 0 2
T 3
2 0 0 3
T 1
2 0 0 3
T 3
2 0 0 4
T 1
2 0 0 4
T 3
2 0 0 5
T 1
2 0 0 5
T 3
2 0 0 6
T 1
2 0 0 6
T 3
2 0 0 7
T 1
2 0 0 7
T 3
2 0 0 8
T 1
2 0 0 8
T 3
2 0 0 9
T 1
2 0 0 9
T 3
2 0 1 0 T 1
2 0 1 0 T 3
2 0 1 1 T 1
2 0 1 1 T 3
2 0 1 2 T 1
2 0 1 2 T 3
2 0 1 3 T 1
2 0 1 3 T 3
2 0 1 4 T 1
%
( m e d i a t r i m e s t r i a l a a a n u l u i 2 0 0 0 = 1 0 0 )
Agricultura Industrie Constructii Servicii Impozite nete de subventii PIB
Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2014 a fost de 327126,2 milioane lei preţuricurente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de semestrul I 2013.
Estimaţiile ajustate sezonier ale Produsului intern brut în variantele provizorii (1) şi (2), precum şidiferenţele dintre cele două variante sunt prezentate în tabelul următor.
INSTITUTUL NAŢ IONAL DE STATISTIC Ă COMUNICAT DE PRESA NR..244 / 2014
3
Trim. I Trim. II Sem. I
Provizoriu (1) 161830,1 163008,5 324838,6
Provizoriu (2) 162425,1 164701,1 327126,2
Diferenţ e 595,0 1692,6 2287,6
Provizoriu (1) 99,8 99,0 -
Provizoriu (2) 99,9 99,1 -
Diferenţ e 0,1 0,1 -
Provizoriu (1) 103,7 101,5 102,6
Provizoriu (2) 103,7 101,5 102,6
Diferenţ e 0,0 0,0 0,0
In % faţ ă de trimestrul
precedent
In % faţ ă de perioada
corespunzătoare din anul
precedent
Tabel 2: Produsul intern brut trimestrial, în semestrul I 2014 - serie ajustată sezonier
Milioane lei preţ uri curente
Serie brut ă
Produsul intern brut estimat pentru trimestrul II 2014 a fost de 154693,6 milioane lei preţuricurente, în creştere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul II 2013.
Estimaţiile seriei brute ale Produsului intern brut în variantele provizorii (1) şi (2), precum şidiferenţele dintre cele două variante sunt prezentate în tabelul următor.
Revizuirea Produsului intern brut nominal pentru trimestrul II 2014
Revizuirea Produsului intern brut nominal pentru trimestrul II 2014 a fost determinată de:a. revizuirea curentă de la varianta provizorie (1) la cea provizorie (2) a Produsului intern brut;
b. implementarea modificărilor legate de rezervele exprimate de către Comisia Europeană înlegătur ă cu fiabilitatea, comparabilitatea şi exhaustivitatea Venitului Naţional Brut alRomâniei;
c. implementarea modificărilor prevăzute de noua metodologie de conturi naţionale, SEC 2010.Impactul fiecărui tip de revizuire asupra Produsului intern brut nominal este prezentat în tabelulurmător.
Trim. I Trim. II Sem. I
Provizoriu (1) 126384,0 152968,8 279352,8
Provizoriu (2) 126384,0 154693,6 281077,6
Diferenţ e 0,0 1724,8 1724,8
Provizoriu (1) 103,9 101,2 102,4
Provizoriu (2) 103,9 101,2 102,4
Diferenţ e 0,0 0,0 0,0
Tabel 3: Produsul intern brut trimestrial, în semestrul I 2014 - serie brută
Tabel 4: Impactul revizuirilor asupra Produsului intern brut nominal,
pentru trimestrul II 2014
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2014 a fost de 281077,6 milioane lei preţuricurente, în creştere – în termeni reali – cu 2,4% faţă de semestrul I 2013.
Contribu ţ ia categoriilor de resurse şi de utiliz ări la modificarea Produsului intern brut
INSTITUTUL NAŢ IONAL DE STATISTIC Ă COMUNICAT DE PRESA NR..244 / 2014
5
- Tranzacţiile imobiliare, de la +0,1% la +0,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu+1,8 puncte procentuale (de la 101,4% la 103,2%);
- Impozitele nete pe produs, de la +0,9% la +0,7%, ca urmare a modificării volumului impozitelor pe produs cu -1,5 puncte procentuale (de la 106,8% la 105,3%).
Categorii de utiliz ări
Din punctul de vedere al utilizării PIB, în trimestrul II 2014, modificări ale contribuţiei lacreşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat:
- Consumul final, de la +3,0% la +3,3%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielii pentruconsum final al gospodăriilor populaţiei cu +0,2 puncte procentuale (de la 103,9% la104,1%) şi a volumului cheltuielii pentru consum colectiv efectiv al administraţiilor
publice cu +19,9 puncte procentuale (de la 101,1% la 121,0%);
- Formarea brută de capital fix, de la -3,0% la -2,9%, ca urmare a modificării volumului său
cu +0,2 puncte procentuale (de la 87,2% la 87,4%);- Exportul net de bunuri şi servicii, de la +0,9% la +1,0%, ca urmare a scăderii cu 1,6 puncte
procentuale a contribuţiei importului de bunuri şi servicii corelată cu scădere ceva mairedusă, cu 1,5 puncte procentuale a exportului de bunuri şi servicii.
INSTITUTUL NAŢ IONAL DE STATISTIC Ă COMUNICAT DE PRESA NR..244 / 2014
6
Revizuiri
Ca urmare a revizuirii estimărilor privind Produsul intern brut pentru trimestrul II 2014 – serie
brută şi ajustării sezoniere a acesteia, indicii de volum au fost revizuiţi faţă de prima variantă provizorie a
Produsului intern brut pentru trimestrul II 2014, publicată în comunicatul de presă nr. 210 din 3
septembrie 2014. In urma revizuirii, indicele de volum al Produsului intern brut din trimestrul I 2014,comparativ cu trimestrul IV 2013, s-a modificat de la 99,8% la 99,9%.
Comer ţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 18590,7 96,1 111,4
Informații și comunicații 7645,2 109,8 135,8
Intermedieri financiare şi asigur ări 4025,6 99,8 120,2
Tranzacţ ii imobiliare 12281,9 103,2 98,9
Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii
administrative și activități de servicii suport 9873,2 102,0 109,2
Administrație publică și apărare; asigur ări sociale din sistemul
public; învățământ; sănătate și asistență socială 17004,5 100,5 104,3 Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse
de uz casnic și alte servicii 4862,9 102,0 107,1
Valoarea adăugată brută – total 135840,2 100,6 106,8
Impozite nete pe produs1)
18853,4 105,3 94,7
Produs Intern Brut 154693,6 101,2 105,1
Consum final efectiv 123999,4 104,0 101,6
Consum final individual efectiv al gospodăriilor populaţ iei2) 112241,3 102,6 101,3
Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţ iei 98842,7 104,1 101,4
Cheltuiala pentru consumul final al instituţ iilor f ăr ă scop lucrativ
în serviciul gospodăriilor populaţ iei 1572,9 105,0 104,2
Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţ iilor
publice 11825,7 91,2 100,8
Consum final colectiv efectiv al administraţ iilor publice3) 11758,1 121,0 104,0
Formarea brută de capital 30902,0 84,2 126,6
din care:
Formarea brută de capital fix 31533,1 87,4 107,5
Exportul net de bunuri şi servicii -207,8 - -
Export de bunuri şi servicii 66877,1 107,3 95,6
Import de bunuri şi servicii 67084,9 104,8 96,8
1) Reprezintă diferenţa dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvenţiile peprodus plătite de la bugetul de stat.2) Cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populaţiei pentru cumpărarea de bunuri şi servicii în scopul satisfacerii nevoilormembrilor lor, cheltuiala pentru consum individual al administraţiilor publice (învăţământ, sănătate, securitate socială şiacţiuni sociale, cultur ă, sport, activităţi recreative, colectarea de deşeuri menajere) şi cheltuiala pentru consum individual alinstituţiilor f ăr ă scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (organizaţii religioase, sindicate, partide politice, uniuni,fundaţii, asociaţii culturale şi sportive).3) Cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administra ţiilor publice (servicii publice generale, apărare naţională şisecuritatea teritoriului, menţinerea ordinii şi securităţii publice, activităţi legislative şi de reglementare, cercetare şidezvoltare, etc.).
INSTITUTUL NAŢ IONAL DE STATISTIC Ă COMUNICAT DE PRESA NR..244 / 2014
8
PRODUSUL INTERN BRUT PE CATEGORII DE RESURSE ŞI UTILIZĂRI ÎN TRIMESTRUL II 2014
- serie ajustată sezonier -
Realizări – milioane
lei preţ uri curente -
Indici de volum
– în % faţă de
trimestrul I 2014
Indici de preţ
– în % faţă de
trimestrul I 2014
Agricultur ă, silvicultur ă şi pescuit 7964,3 98,0 97,6
Industrie 49768,1 100,1 100,0
Construcţ ii 11122,5 98,3 98,5
Comer ţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 18385,8 97,9 103,7
Informații și comunicații 7849,5 101,6 128,9
Intermedieri financiare şi asigur ări 3798,4 101,1 103,9
Tranzacţ ii imobiliare 12708,8 101,1 98,1
Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii
administrative și activități de servicii suport 11894,8 101,8 100,6
Administrație publică și apărare; asigur ări sociale din sistemul
public; învățământ; sănătate și asistență socială 17203,4 100,4 102,0
Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse
de uz casnic și alte servicii 4914,0 100,7 101,6
Valoarea adăugată brută – total 145609,6 99,6 102,1
Impozite nete pe produs1)
18697,0 100,6 94,3
Discrepanţă statistică 394,5 - -
Produs Intern Brut 164701,1 99,1 102,3
Consum final efectiv 126893,3 100,4 101,5
Consum final individual efectiv al gospodăriilor populaţ iei2)
115279,6 99,6 100,6
Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţ iei 100534,1 100,0 100,6
Cheltuiala pentru consumul final al instituţ iilor f ăr ă scop
lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţ iei 2554,3 101,1 101,4
Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţ iilor
publice 12191,2 93,5 103,1
Consum final colectiv efectiv al administraţ iilor publice3)
11613,7 117,5 103,9
Formarea brută de capital 34339,5 97,0 100,2
din care:
Formarea brută de capital fix 34137,6 96,1 102,5
Exportul net de bunuri şi servicii 9,5 - -
Ex port de bunuri şi servicii 66972,1 97,5 96,4
Import de bunuri şi servicii 66962,6 97,1 96,6
Discrepanţă statistică 3458,8 - -
1) Reprezintă diferenţa dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvenţiile peprodus plătite de la bugetul de stat.2) Cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populaţiei pentru cumpărarea de bunuri şi servicii în scopul satisfacerii nevoilormembrilor lor, cheltuiala pentru consum individual al administraţiilor publice (învăţământ, sănătate, securitate socială şiacţiuni sociale, cultur ă, sport, activităţi recreative, colectarea de deşeuri menajere) şi cheltuiala pentru consum individual alinstituţiilor f ăr ă scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (organizaţii religioase, sindicate, partide politice, uniuni,
fundaţii, asociaţii culturale şi sportive).3) Cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administra ţiilor publice (servicii publice generale, apărare naţională şisecuritatea teritoriului, menţinerea ordinii şi securităţii publice, activităţi legislative şi de reglementare, cercetare şidezvoltare, etc.).
Comer ţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 33806,2 100,2 107,0
Informații și comunicații 13109,2 108,7 123,0
Intermedieri financiare şi asigur ări 7395,4 97,5 111,4
Tranzacţ ii imobiliare 24340,1 102,0 100,9
Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii
administrative și activități de servicii suport 17577,4 100,4 109,5
Administrație publică și apărare; asigur ări sociale din sistemul
public; învățământ; sănătate și asistență socială 33637,8 100,5 101,8 Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse
de uz casnic și alte servicii 8531,5 101,7 105,7
Valoarea adăugată brută – total 244933,3 102,0 104,9
Impozite nete pe produs1)
36144,3 105,4 95,9
Produs Intern Brut 281077,6 102,4 103,7
Consum final efectiv 230971,1 104,0 101,3
Consum final individual efectiv al gospodăriilor populaţ iei2) 210571,1 103,7 101,2
Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţ iei 183984,2 105,2 101,3
Cheltuiala pentru consumul final al instituţ iilor f ăr ă scop lucrativ
în serviciul gospodăriilor populaţ iei 2754,6 103,5 104,1
Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţ iilor
publice 23832,3 93,5 100,1
Consum final colectiv efectiv al administraţ iilor publice3) 20400,0 108,1 102,1
Formarea brută de capital 48507,5 88,2 119,5
din care:
Formarea brută de capital fix 49467,7 88,9 104,5
Exportul net de bunuri şi servicii 1599,0 - -
Export de bunuri şi servicii 137071,2 111,1 97,6
Import de bunuri şi servicii 135472,2 108,7 98,2
1) Reprezintă diferenţa dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvenţiile peprodus plătite de la bugetul de stat.2) Cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populaţiei pentru cumpărarea de bunuri şi servicii în scopul satisfacerii nevoilormembrilor lor, cheltuiala pentru consum individual al administraţiilor publice (învăţământ, sănătate, securitate socială şiacţiuni sociale, cultur ă, sport, activităţi recreative, colectarea de deşeuri menajere) şi cheltuiala pentru consum individual alinstituţiilor f ăr ă scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (organizaţii religioase, sindicate, partide politice, uniuni,fundaţii, asociaţii culturale şi sportive).3) Cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administra ţiilor publice (servicii publice generale, apărare naţională şisecuritatea teritoriului, menţinerea ordinii şi securităţii publice, activităţi legislative şi de reglementare, cercetare şidezvoltare, etc.).
INSTITUTUL NAŢ IONAL DE STATISTIC Ă COMUNICAT DE PRESA NR..244 / 2014
10
Preciz ări metodologice
Produsul intern brut trimestrial la preţ de piaţă (PIBT), principalul agregat macroeconomic alcontabilităţii naţionale, reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie al unităţilor producătoarerezidente, în decursul unei perioade, respectiv un trimestru. Produsul intern brut trimestrial la preţ de piaţă se estimează prin două metode, descrise succint în continuare: metoda de producţie şi metodacheltuielilor.
Metoda de producţie Metoda cheltuielilor
PIBT = VAB+IP-SP,
unde:
VAB = valoarea adăugată brută la preţ de bază;
IP = impozitele pe produs;
SP = subvenţiile pe produs
PIBT = CF+FBC+E-I,
unde:
CF = consumul final efectiv;
FBC = formarea brută de capital;
E = exportul de bunuri şi servicii;
I = importul de bunuri şi servicii.
Principalele surse de date utilizate pentru estimarea Produsului intern brut trimestrial:
• surse statistice: anchete infraanuale privind producţia industrială, de construcţii, servicii, comer ţ;contul de producţie al agriculturii calculat pe baza datelor furnizate de Ministerul Agriculturii;anchete infraanuale privind câştigurile salariale şi efectivul de salariaţi;
• surse financiar-contabile: bilanţuri contabile ale instituţiilor financiare;• surse administrative: execuţia bugetului de stat şi a bugetelor locale, precum şi a bugetului
asigur ărilor sociale de stat; Balanţa de plăţi externe.
Estimarea produc ţ iei în pre ţ uri curente se realizeaz ă după cum urmeaz ă:
- pentru societăţile nefinanciare (întreprinderi), gospodăriile populaţiei şi instituţiile f ăr ă scop lucrativ înserviciul gospodăriilor populaţiei se estimează, pe ramuri de activitate, prin extrapolarea în volum şi preţ,sau în valoare, a producţiei din trimestrul corespunzător al anului precedent, utilizând indicii de volum,de preţ şi valorici disponibili din sursele de date statistice;
- pentru societăţile financiare şi administraţiile publice se determină direct pe baza surselor de date(bilanţuri contabile şi execuţiile bugetare).
Estimarea consumului intermediar se realizeaz ă după cum urmeaz ă:
- pentru societăţile nefinanciare (întreprinderi), gospodăriile populaţiei şi instituţiile f ăr ă scop lucrativ înserviciul gospodăriilor populaţiei se estimează, pe ramuri de activitate, prin aplicarea ponderii consumului
intermediar în producţie calculată pentru trimestrul corespunzător al anului precedent, pentru care auexistat surse de date complete si detaliate, pe baza ipotezei coeficienţilor tehnologici constanţi;
- pentru societăţile financiare şi administraţiile publice se determină direct pe baza surselor de date(bilanţuri contabile şi execuţiile bugetare).
Valoarea ad ăugat ă brut ă se estimează ca sold între producţie şi consum intermediar.
Calcularea impozitelor si subven ţ iilor pe produs are la bază datele din execuţiile bugetare.
Produsul intern brut trimestrial se estimează în preţuri curente, în preţurile perioadeicorespunzătoare din anul precedent şi în preţuri medii ale anului 2000. Estimările în preţurile medii aleanului 2000 se calculează prin înlănţuirea indicilor de volum.
Pe lângă estimările brute ale Produsului intern brut trimestrial, se calculează şi estimări ajustatesezonier prin metoda regresivă, metodă recomandată de regulamentele europene.
INSTITUTUL NAŢ IONAL DE STATISTIC Ă COMUNICAT DE PRESA NR..244 / 2014
11
Ajustarea sezonier ă are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru ase evidenţia evoluţia economică reală din perioade consecutive.
Pentru ajustarea seriilor principalelor agregate pe baza cărora se estimează PIB prin metoda de producţie şi prin metoda cheltuielilor, se utilizează pachetul de programe DEMETRA (metodaTRAMO/SEATS). Acesta realizează estimarea efectului sezonier (evenimente care se întâmplă în acelaşimoment, cu aceeaşi magnitudine şi direcţie în fiecare an, cum ar fi: anotimpuri, vacanţe, etc., a număruluide zile lucr ătoare diferit de la o lună la alta şi efectului calendarului, cum ar fi Paştele ortodox, an bisect şialte sărbători naţionale) precum şi identificarea şi corectarea valorilor extreme (schimbări de nivelocazionale, tranzitorii sau permanente) şi interpolarea valorilor lipsă.
Conturile naţionale trimestriale din România prezintă, în general, o puternică sezonalitate, zilelelucr ătoare şi calendarul neavând efect semnificativ. Din acest considerent nu este necesar ă aplicarea demetode de ajustare pentru aceste ultime două componente.
Seria ajustată sezonier s-a obţinut prin eliminarea din seria brută a efectului sezonier, cu ajutorulunor coeficienţi de corecţie, stabiliţi în funcţie de modelul de regresie folosit (aditiv sau multiplicativ).Modelul aditiv sau multiplicativ folosit pentru regresie este identificat automat de programul Demetra înfuncţie de natura seriilor supuse ajustării.
PIB-ul ajustat sezonier se obţine prin metoda directă, ceea ce conduce la apariţia unei discrepanţestatistice între PIB şi suma componentelor sale ajustate sezonier în mod independent.
Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate,numărului de regresori folosiţi, modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.
Începând cu trimestrul I 2012, politica de estimare şi diseminare a Produsului intern bruttrimestrial s-a modificat prin introducerea unei a treia estimări, denumită “date provizorii (2)”, ce este
publicată, conform calendarului de presă de pe site-ul INS, la aproximativ T+95 zile de la încheiereatrimestrului de referinţă. Principalele obiective ale acestei revizuiri sunt legate de:
• integrarea informaţiilor statistice, financiar-bancare şi administrative devenite disponibile, saucare au fost rectificate, după publicarea primelor estimări provizorii, la T+65 zile de la încheiereatrimestrului de referinţă;
• asigurarea consistenţei dintre agregatele ce stau la baza estimării Produsului Intern Bruttrimestrial şi agregatele din conturile trimestriale ale sectoarelor instituţionale, în mod deosebitcele ale sectorului “Administraţii publice”, cu termen de diseminare T+90 zile de la încheiereatrimestrului de referinţă.
Informaţiile suplimentare utilizate la estimarea Produsului Intern Brut – date provizorii (2) serefer ă la:
• date statistice rectificate, pentru ultima lună din cadrul trimestrului, privind: indicii producţieiindustriale, indicii preţurilor producţiei industriale, indicii lucr ărilor de construcţii, indicii de costîn construcţii, indicii volumului cifrei de afaceri din comer ţul cu amănuntul cu excepţiaautovehiculelor şi motocicletelor, indicii volumului cifrei de afaceri pentru comer ţul cu ridicata şicu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, indicii valorici ai cifreide afaceri pentru comer ţul cu ridicata, indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de pia ţă
prestate populaţiei, indicii valorici ai cifrei de afaceri pentru servicii de piaţă prestate în specialîntreprinderilor;
• date statistice suplimentare privind transportul de pasageri şi transportul de mărfuri;
• date administrative detaliate privind execuţiile bugetare;
• date rectificate privind Balanţa de Plăţi Externe.
INSTITUTUL NAŢ IONAL DE STATISTIC Ă COMUNICAT DE PRESA NR..244 / 2014
12
Implementarea modificărilor legate de tratarea rezervelor şi a SEC 2010
Implementarea modificărilor legate de tratarea rezervelor şi a SEC 2010 au afectat valorile în preţuri curente ale Produsului intern brut estimat pentru trimestrul II 2014. Deoarece estimările aferentetrimestrelor precedente nu au fost încă revizuite, evoluţia faţă de trimestrul II 2013, a fost estimată încondiţii de comparabilitate, din punctul de vedere al sferei de cuprindere, cu datele pentru trimestrul II2013, respectiv conform metodologiei SEC 95, cu afectarea indicilor deflatori ai agregatelor componenteşi, implicit, a deflatorului PIB.
Implementarea rezervelor
Prin scrisoarea Ares(2012)677973 din 7 iunie 2012, Comisia Europeană a informat România că şi-a rezervat dreptul de a nu-şi exprima poziţia cu privire la datele din conturile naţionale pentrucalcularea contribuţiei la resursa proprie bazată pe VNB, prezentate de România, pentru anii 2007-2010,aşteptând verificarea inventarului VNB, al procedurilor şi statisticilor de bază utilizate la calcularea VNBşi a componentelor acestuia, în conformitate cu SEC 95.
Procesul de verificare s-a desf ăşurat în perioada 2012-2013 şi a pus în evidenţă următoarele probleme cu privire la fiabilitatea, comparabilitatea şi exhaustivitatea VNB-ului României:1. Estimarea unui excedent de exploatare pentru producţia producătorilor de piaţă măsurată prin
suma costurilor;2. Estimarea formării brute de capital fix pentru întreprinderile neconstituite în societăţi, care să fie
dedusă din consumul intermediar al acestora;3. Clarificarea surselor şi metodelor aplicate la estimarea locuinţelor noi construite direct de
proprietari şi, dacă este cazul, îmbunătăţirea estimărilor din conturile naţionale;4. Îmbunătăţirea surselor şi metodelor aplicate în domeniul asigur ărilor;5. Îmbunătăţirea estimării serviciilor de locuinţe ale proprietarilor-ocupanţi şi clarificarea procedurii
de calcul;
6. Îmbunătăţirea surselor şi metodelor utilizate la estimarea operelor recreative, literare şi artisticeoriginale, inclusive consumul de capital fix;
7. Clarificarea surselor şi metodelor folosite pentru a estima producţia de software, în special producţia pentru consum final propriu;
8. Îmbunătăţirea mai multor aspecte legate de ajustările pentru exhaustivitate;9. Îmbunătăţirea estimarilor privind consumul de capital fix, în special pentru imobilizările
necorporale (prospecţiuni miniere, software, opere originale şi pentru infrastructura publică);10. Îmbunătăţirea surselor şi metodelor aplicate pentru estimarea remuner ării salariaţilor utilizată
pentru tranziţia de la PIB la VNB;11. Clarificări suplimentare cu privire la surse şi metode, precum şi îmbunătăţirea estimărilor
conturilor naţionale, dacă este cazul, pentru următoarele componente:- acoperirea registrului statistic (REGIS);- tratamentul aplicat producţiei agricole ca urmare a unei activităţi secundare a unei unităţi
instituţionale şi tratamentul coerent pentru producţia de vin în conturile economice dinagricultur ă (CEA) şi conturile naţionale;
- principiile de evaluare a serviciilor agenţiilor de turism;- sursele şi metodele aplicate la estimarea leasing-ului financiar;- criteriile aplicate pentru clasificarea subvenţiilor.
Comisia a identificat, de asemenea, o serie de aspecte transversale privind calculul VNB carenecesită o analiză comparativă detaliată a soluţiilor adoptate de către statele membre, şi anume:
I.
Tratamentul aplicat veniturilor transfrontaliere din proprietate;II. Calculul şi alocarea serviciilor de intermediare financiara indirect măsurate (SIFIM);III. Tratamentul aplicat entităţilor cu prezenţă fizică neînsemnată sau nulă;
INSTITUTUL NAŢ IONAL DE STATISTIC Ă COMUNICAT DE PRESA NR..244 / 2014
13
IV. Tratamentul aplicat sistemelor de retragere a automobilelor vechi;V. Tratamentul aplicat cooperativelor de locuinţe;VI. Includerea activităţilor ilegale în conturile naţionale (pentru mai multe informaţii privind
VII. Înregistrarea taxei de înmatriculare a autovehiculelor;
VIII. Calculul consumului intermediar pentru chiriile efective şi imputate în estimarea producţiei deservicii locative.
Implementarea SEC 2010
Implementarea SEC 2010 a avut în vedere următoarele îmbunătăţiri:
1. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare recunoscute ca şi formare de capital;2. Asigur ări de non-viaţă (generale) – producţie, daune pentru catastrofe şi reasigur ări;3. Cheltuielile pentru echipamente militare ale administraţiilor publice recunoscute ca şi formare de
capital;
4. Clasificarea unităţilor în administraţii publice şi societăţi nefinanciare;5. Unelte de lucru;6. A treia resursă proprie a Uniunii Europene bazată pe TVA;7. Banca centrală – alocarea producţiei;8. Cheltuielile pentru îmbunătăţiri funciare recunoscute ca şi formare de capital fix.
Pentru mai multe detalii privind modul de implementare a rezervelor şi a SEC 2010, precum şi privind impactul acestora asupra Produsului intern brut şi a Venitului naţional brut pentru perioada 2007-2013 accesaţi următorul link:
http://www.insse.ro/cms/ro/content/impact-sec2010
Seria revizuită, conform SEC 2010, a Produsului intern brut trimestrial pentru perioada T1
1995 – T1 2014 va fi disponibilă în luna decembrie 2014.
Datele privind PIB trimestrial – serie brută şi ajustată sezonier – pentru perioada T1 2000 – T22014 sunt publicate pe site-ul INS: www.insse.ro.
Produsul intern brut pentru trimestrul III 2014, estimări ”semnal”, va fi publicat prin
comunicat de presă , conform calendarului de pe site-ul INS, în data de 14 noiembrie 2014.
Date comparative cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene se pot ob ţ ine de pe site-ul
Eurostat, la adresa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ .
