DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER Observatorul militar FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXIII NR. 10 (1247) 12 – 18 MARTIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro MAPN.RO Pagina 24 www.mapn.ro LUPII NEGRI, DIN NOU ACAS~ Pagina 3 PERSONALIT~}I ADMITEREA 2014 ÎN ÎNV~}~MÂNTUL MILITAR LUMEA DE AZI DILEMELE TURCIEI Pagina14 V~ INTERESEAZ~! Paginile 16-17 INSTRUC}IE Paginile 6-7 PASIUNI NOU~ ANI |N LEGIUNEA STR~IN~ Dup` ce a urmat liceul [i universitatea de arte în România, Adin Olteanu a ajuns în Legiunea Str`in` francez`. Între acestea, a urmat stagiul militar la vân`tori de munte, în Predeal, perioad` de care î[i aminte[te cu nostalgie ast`zi, când se dedic` exclusiv artei în Fran]a. Pagina 11 DE LA MALUL M~RII ÎN MUN}II VRANCEI Recent, subunit`]i de cercetare din Brigada 9 Mecanizat` M`r`[e[ti s-au preg`tit în t`b`ra de antrenament de la Soveja. DE LA MALUL M~RII ÎN MUN}II VRANCEI Recent, subunit`]i de cercetare din Brigada 9 Mecanizat` M`r`[e[ti s-au preg`tit în t`b`ra de antrenament de la Soveja. Pagina 5 FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA ROZA CERCETA{ULUI - COMPETI}IA CARACTERELOR PUTERNICE În s`pt`mâna 3-7 martie, la Predeal, s-a desf`[urat o nou` edi]ie a concursului militar Roza Cerceta[ului , organizat [i desf`[urat de Divizia 2 Infanterie Getica. Întrecerea testeaz` aptitudinile cerceta[ilor dobândite prin instruc]ie. MARE{ALUL SPORTIVILOR PENTRU TINE, DRAGA MEA! Paginile 12-13 ZIUA FEMEII Direc]ia Informare [i Rela]ii Publice (DIRP) a lansat recent site-ul MApN Online cu un con]inut radical îmbun`t`]it [i într-o formul` grafic` deosebit`. Pagina realizat` de DIRP se dore[te a fi un instrument electronic eficient de comunicare intern`, pe care personalul militar [i civil cu acces la Intranet este invitat s`-l utilizeze la maximum. Informa]ia din portalul de comunicare intern` mapnonline se refer` la evenimentele [i activit`]ile organizate de structurile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, la apari]ia de ordine [i regulamente, la proiecte de legi aflate în dezbatere public`, la desf`[urarea de misiuni [i exerci]ii, precum [i la ac]iuni care îi au în prim-plan pe militarii români, oriunde se afl` ace[tia pentru a-[i îndeplini atribu]iile. Navigând pe portalul mapnonline se poate accesa direct con]inutul publica]iilor militare [i revista presei. În premier`, exist` [i sec]iunea FORUM, un mijloc de exprimare a opiniilor personalului cu privire la unele propuneri legislative sau la teme de interes pentru institu]ia militar`, propuse de moderatorii forumului. S-A LANSAT MApN Online
Transcript
DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER
Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859
ANUL XXIII NR. 10 (1247) 12 – 18 MARTIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI
Dup` ce a urmat liceul [i universitatea de arte în România, Adin Olteanu aajuns în Legiunea Str`in` francez`. Între acestea, a urmat stagiul militar lavân`tori de munte, în Predeal, perioad` de care î[i aminte[te cu nostalgieast`zi, când se dedic` exclusiv artei în Fran]a.
Pagina 11
DE LAMALUL M~RII
ÎN MUN}IIVRANCEI
Recent, subunit`]i decercetare din Brigada 9
Mecanizat` M`r`[e[ti s-aupreg`tit în t`b`ra de
antrenament de la Soveja.
DE LAMALUL M~RII
ÎN MUN}IIVRANCEI
Recent, subunit`]i decercetare din Brigada 9
Mecanizat` M`r`[e[ti s-aupreg`tit în t`b`ra de
antrenament de la Soveja.
Pagina 5
FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA
ROZA CERCETA{ULUI -COMPETI}IA
CARACTERELOR PUTERNICEÎn s`pt mâna 3-7 martie, la Predeal, s-a desf [urat o nou edi]ie a concursuluimilitar Roza Cerceta[ului, organizat [i desf [urat de Divizia 2 Infanterie Getica.Întrecerea testeaz` aptitudinile cerceta[ilor dobândite prin instruc]ie.
MARE{ALULSPORTIVILOR
PENTRU TINE,DRAGA MEA!
Paginile 12-13
ZIUA FEMEII
Direc]ia Informare [i Rela]ii Publice (DIRP) a lansatrecent site-ul MApN Online cu un con]inut radicalîmbun`t`]it [i într-o formul` grafic` deosebit`. Paginarealizat` de DIRP se dore[te a fi un instrument electroniceficient de comunicare intern`, pe care personalul militar [icivil cu acces la Intranet este invitat s -l utilizeze la maximum.
Informa]ia din portalul de comunicare intern`mapnonline se refer` la evenimentele [i activit`]ileorganizate de structurile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,la apari]ia de ordine [i regulamente, la proiecte de legiaflate în dezbatere public`, la desf`[urarea de misiuni [iexerci]ii, precum [i la ac]iuni care îi au în prim-plan pemilitarii români, oriunde se afl` ace[tia pentru a-[i îndepliniatribu]iile.
Navigând pe portalul mapnonline se poate accesadirect con]inutul publica]iilor militare [i revista presei.
În premier`, exist` [i sec]iunea FORUM, un mijlocde exprimare a opiniilor personalului cu privire la unelepropuneri legislative sau la teme de interes pentru institu]iamilitar`, propuse de moderatorii forumului.
S-A LANSAT MApN Online
PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT
2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
FOTOGRAFIA S~PT~M@NII
„DIXI !
În 2010, Kuwaitul a fost centrul degravitate pentru retragerea din Irak,iar acum, în 2014, baza MihailKog`lniceanu va fi centrul degravitate pentru retragerea dinAfganistan.
SF@R{IT {I |NCEPUT DE DRUM
Vineri, 7 martie, la Sibiu, s-a desf`-[urat ceremonia militar` prilejuit`
de absolvirea cursului de baz` de ofi]eriipromo]iei Aurel Vlaicu 100.
Comandan]ii centrelor [i bazelor de instruire, reprezentan]iai administra]iei publice centrale [i locale, ai institu]iiloruniversitare [i culturale din jude], [efii institu]iilor din sistemulna]ional de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional` dingarnizoana Sibiu au fost prezen]i pe platoul {colii de Aplica]iepentru Unit`]i Sprijin de Lupt` General Eremia Grigorescuspre a le fi al`turi [i a le ura mult succes în cariera militar`celor mai tineri ofi]eri din armele artilerie [i rachete, rachete[i artilerie antiaerian`, geniu [i ap`rare CBRN, în urmaabsolvirii cursului de baz`.
Declara]i [efi de promo]ie la cele patru arme,sublocotenen]ii Marius Ioni]`, Ciprian Gotca, Bogdan Barbu[i Ana Maria Nistor au primit diplome de excelen]` din parteacomandantului [colii, a conducerii Statului Major al For]elorTerestre [i felicit`ri din partea invita]ilor.
Expozi]ie la malul m`rii. Miercuri, 5 martie, la MuzeulMarinei Române, a avut loc vernisajul expozi]iei Fantezii deprim`var`. Lucr`rile expuse apar]in doamnelor Atelierului ValDonici (Careul Doamnelor, Liga Naval` Român`, filialaConstan]a). Manifestarea s-a înscris în seria evenimentelorculturale dedicate anivers`rii a 86 de ani de existen]` a LigiiNavale Române. Expozi]ia a fost vernisat` de Doina P`uleanu,directorul Muzeului de Art` Constan]a.
Expozi]ia poate fi vizitat`, gratuit, p#n` la 23 martie, înintervalul orar 9.00-17.00 (miercuri-duminic`). Rezultate de excep]ie. Profilul militar [i specializarea
matematic`-informatic` nu-i împiedic` pe elevii ColegiuluiMilitar Liceal Mihai Viteazul s` aleag` [i disciplineleumaniste. Recent, eleva frunta[ Diana Timi[, preg`tit` deprofesorul Darius Duriga, a ob]inut performan]a calific`riila sociologie, faza na]ional`, iar la psihologie, elevul caporalGhenciu-Tudora[ Alexandru, îndrumat de profesoara de[tiin]e psiho-sociale Simina Dura, a completat lista celor caremerg mai departe, la etapa na]ional`. La acela[i nivel [i cuacela[i îndrum`tor c`ruia i s-a al`turat profesorul DariusDuriga, s-a calificat [i eleva sergent Amalia Chiorean, care aparticipat la olimpiada de economie. Experien]a concursurilor[i olimpiadelor [colare [i-a pus amprenta [i în domeniulliteraturii. De curând, elevul caporal Cosmin Cre]u dinColegiul Militar Liceal Mihai Viteazul a ob]inut, la Deva,premiul I la concursul de crea]ie literar` Valeriu Bârg`u.(COSMINA MIRCEA)
Vernisaj. La Cercul Militar Mangalia a avut loc,s`pt`m#na trecut`, vernisajul expozi]iei de pictur` Femeia,gra]ie divin` a pictori]ei Marieana Oleniuc, dedicat` tradi]ieipopulare române[ti de M`r]i[or [i Ziua Interna]ional` a Femeii.Tot cu aceast` ocazie, pre[edintele Clubului Artelor Solteris [icoordonatoarea cercului de teatru pentru copii Magic al CerculuiMilitar Mangalia, Emilia Dabu, a prezentat manifestarea,aducând, totodat`, [i un dar nepre]uit prin momentul de poezieînchinat mamei de micii actori \n devenire. Au mai fost expuse[i câteva tablouri ale colonelului (r) George {erban, iaraprecierile profesioniste au apar]inut criticului de art`, TatianaOdobescu. (PLUTONIER-ADJUTANT PRINCIPAL LIANA NAUM)
Reuniune. De curând, a avut loc reuniunea membrilorCareului marinarilor C`pitan-comandor Alexandru Dumbrav`.În cadrul acesteia au prezentat comunic`ri comandorul (ret)Anghel Piro[c`, despre actualitatea în For]ele Navale Române,[i contraamiralul de flotil` (ret) Constantin Rusu, despre nout`]iîn r`zboiul submarin. (ILARION BARBU)
MAI PRESUS DE CUVINTE
GENERAL-MAIOR JOHN R. O’CONNORUS ARMY
SURSA: MEDIAFAX
La începutul acestei prim`veri, reprezentan]i dinBatalionul 32 Infanterie Mircea [i din Comanda-
mentul Brig`zii 18 infanterie Banat au vizitat Centrul de ziSfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavril, din Timi[oara. A fostcea mai pl`cut` surpriz` pentru bunicii care, aflându-se las`rb`torirea zilei de 8 Martie, au primit musafirii cu emo]ie[i cu blânde]ea specific` vârstei.
MAIOR ADRIAN JIANU Vizita militarilor b`n`]eni repre-zint` un gest de mul]umire
pentru vîrstnicii din centrul de b`trânidin ora[ul de pe malul Beg`i. În urm`cu un an, ace[tia au avut ini]iativa de atrimite m`r]i[oare hand made [i ghioceipresa]i, la mii de kilometri, doamnelor[i domni[oarele din rândul ScorpionilorGalbeni, care, la acea vreme, se aflau înmisiune în provincia Zabul, dinAfganistan.
Simpla prezen]` a militarilor a fostsuficient` pentru ca ochii b`trânilor s`fie în lacrimi de bucurie, dar [i desatisfac]ia c` nu fost uita]i. Militariib`n`]eni au oferit o floare [i un m`r]i[orbunicilor din centru [i au participat,al`turi de ace[tia, la un scurt programartistic dedicat zilei de 8 Martie.Atmosfera a fost cu atât mai pl`cut` cucât lupt`toarele din Afganistan au pututdescrie am`nun]it momentul primiriisimbolurilor prim`verii cu un an înurm`.
ALBA IULIA. Participarea la întreceri, competi]ii,concursuri [i olimpiade constituie o preocupare continu` aelevilor [i cadrelor didactice din Colegiul Militar Liceal MihaiViteazul din Alba Iulia.
La faza jude]ean` a olimpiadei de chimie, desf`[urat` recent,elevul caporal Paul Cîrje, din clasa a X-a, având ca îndrum`torpe profesorul Lucian Irimie, a ob]inut locul I [i a reu[it s` secalifice la faza na]ional`. (DANIELA FILIMON)
C`pitan Valter M`r`cineanu auvenit în ajutorul unei familiinevoia[e dintr-o localitate vrân-cean` izolat`, oferindu-le produsealimentare [i rechizite, dup` desf`-[urarea unei campanii de donare desânge la Centrul de Transfuzie San-guin` Vrancea.
Cazul social le era cunoscut militarilor dinperioada s`rb`torilor de iarn`, când, tot printr-oastfel de ac]iune, i-au ajutat pe membrii familieiJoi]a. Natalia [i Dumitru tr`iesc într-o cas` izolat`(în fapt, o camer` de circa opt metri p`tra]i), peun deal din satul Motn`u, comuna Dumitre[ti,jude]ul Vrancea, împreun` cu cei cinci copii, cuvârste cuprinse între cinci [i unsprezece ani, [i cumama lui Dumitru, de 77 de ani, bolnav` deautism. P`rin]ii nu au un venit stabil [i lucreaz` cu ziuapentru oamenii din sat, numai pe timp de var`. Casa estesituat` la 12 kilometri de sat, distan]` pe care cei patru copiicare merg la [coal` o parcurg zilnic pe jos, prin p`dure,peste pârâul care str`bate comuna [i, mai departe, pe drumulde piatr` pân` în sat. Cu mare dificultate, p`rin]ii le pot
LOCOTENENT GAROFI}A BUZOIANU
asigura copiilor mâncarea de zi cu zi [i rechizitele pentru[coal`, în timp ce h`inu]ele pe care le poart` sunt primite dela s`teni.
{i de aceast` dat` militarii au fost întâmpina]i cu bucuriede membrii familiei Joi]a, care le-au mul]umit cu lacrimi înochi pentru gestul f`cut.
FO
TO
: M
AIO
R A
DR
IAN
JIA
NU
LOCOTENENT OVIDIU OLTEAN
3Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT
Vineri, 7 martie, a avut loc ceremonia deînvestire a colonelului Oliviu Irina, în func]ia deloc]iitor al comandantului Diviziei 2 InfanterieGetica.
Activitatea s-a desf`[urat la sediul mariiunit`]i buzoiene, în prezen]a comandantuluiDiviziei 2 Infanterie Getica, general de brigad`Lucian Foca, [i personalului din unitate. Înalocu]iunea rostit`, comandantul diviziei asubliniat faptul c` învestirea colonelului Irinareprezint` un real câ[tig [i datorit` experien]eiacumulate, care îl recomand` ca un veritabilmilitar de carier`, capabil s` r`spund` noilorprovoc`ri cu care armata se confrunt` în aceast`etap` de maturitate a sistemului militar.
Învestirea în func]ia de comandant al Bri-g`zii 9 Mecanizat` M`r`[e[ti a colonelului AdrianSoci a avut loc mar]i, 4 martie, la sediul unit`]iidin Constan]a, în prezen]a comandantuluiDiviziei 2 Infanterie Getica, general de brigad`Lucian Foca, [i a comandantul Flotei, comandorTiberiu Chodan.
NUMIRI ÎN FUNC}IE
În prima s`pt`mân` a lunii martie, au fost numi]i noi [efi laconducerea unor mari unit`]i subordonate Statului Major al
For]elor Terestre [i structurilor subordonate acestei categorii de for]e.
C~PITAN DANIEL NISTOR {IMAISTRU MILITAR CLASA I IULIAN CADULENCU
La eveniment au mai participat fostulcomandant al unit`]ii, general de brigad` (r)Vasile Hermeneanu, comandan]ii unit`]ilorsubordonate, precum [i personal din mareaunitate.
Comandantul Diviziei 2 Infanterie Getical-a asigurat pe colonelul Soci c` numirea la co-manda brig`zii reprezint` un real câ[tig pentrustructura de for]e.
Vineri, 7 martie, la Brigada 8 LAROM dinFoc[ani s-a desf`[urat ceremonia de predare-primire a comenzii marii unit`]i.
În prezen]a [efului Statului Major al For]e-lor Terestre, general-maior Nicolae Ciuc`, acomandan]ilor de structuri din garnizoanaFoc[ani [i reprezentan]ilor autorit`]ilor locale,colonelul Adrian Stroea a luat în primire coman-da [i Drapelul de lupt` al Brig`zii 8 LAROM.
Generalul-maior Nicolae Ciuc` a trecut înrevist` împresionantul parcurs al cariereimilitare a noului comandant [i i-a urat succesîn noua func]ie.
LUPII NEGRI, DIN NOU ACAS~PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA
Joi, 6 martie, la Ia[i, pe pietonalul {tefan cel Mare din fa]a Mitropoliei Moldovei[i a Bucovinei, a avut loc ceremonia de repatriere din Afganistan a militarilor
Batalionului 151 Infanterie R`zboieni, cunoscu]i sub numele de Lupii Negri.
La eveniment au participatministrul ap`r`rii na]ionale,Mircea Du[a, [eful Statului
Major al For]elor Terestre, general-maiorNicolae Ciuc`, [eful Statului Major al For-]elor Aeriene, general-maior LaurianAnastasof, comandantul Diviziei 2 Infan-terie Getica, general de brigad` LucianFoca, comandantul Brig`zii 15 Mecani-zate, colonel Nicolae Tonu, al]i coman-dan]i de unit`]i, IPS Teofan, mitropolitulMoldovei [i Bucovinei, veterani de r`zboi,militari activi [i în rezerv`, reprezentan]iai autorit`]ilor publice locale [i un numerospublic.
Familiile militarilor au fost prezente înnum`r mare, pietonalul {tefan cel Maredevenind neînc`p`tor. Dup` începereaceremoniei, ministrul Mircea Du[a aprimit raportul de la comandantul batalio-nului, colonel Sergiu Mungiu. A urmatapelul solemn, la care to]i Lupii Negri au
conducerea ISAF [i de armatele partenere.Au fost prezenta]i acolo ca militari deosebi]i,au fost elogia]i [i decora]i pentru curajullor. Pre[edintele României, la propunereaministrului ap`r`rii na]ionale, a decoratmai mul]i militari pentru modul în care[i-au îndeplinit misiunea în Afganistan.Citesc pe chipul vostru bucuria reîntoarceriiacas`. V` mul]umesc pentru modul cum v-a]i îndeplinit aceast` ultim` misiune!
Fiind luna lui m`r]i[or, ministrul ap`-r`rii na]ionale o oferit trandafiri femeilor-militar participante la misiunea dinAfganistan.
Ceremonia s-a încheiat cu defilareaLupilor Negri în aplauzele asisten]ei [i peacordurile muzicii militare a garnizoaneiIa[i.
Dup` aproximativ [apte luni demisiune, militarii ie[eni s-au întors acas`.Batalionul 151 Infanterie, subordonatBrig`zii 15 Mecanizat` Podu Înalt, aîndeplinit, cu succes, a treia misiune în tea-trul de opera]ii din Afganistan. Principalelemisiuni ale militarilor din Ia[i au constat însprijinirea guvernului Republicii IslamiceAfganistan, incluzând atât ac]iuni împo-triva for]elor insurgente, cât [i participareala eforturile de reconstruc]ie, dezvoltare[i de construire a capacit`]ilor locale, înparticular în domeniul guvern`rii, extin-derii legitimit`]ii [i eficien]ei For]elor deSecuritate Na]ionale Afgane (ANSF)pentru impunerea legii. Aria de responsa-bilitate a Batalionului 151 Infanterie LupiiNegri a avut o lungime de aproximativ 80de kilometri de-a lungul autostr`zii A1.Bilan]ul activit`]ii militarilor ie[enicuprinde 1470 misiuni de patrulare, dincare 380 cu ANSF, 84 posturi de observarepe timp de noapte, 36 misiuni de angajarea liderilor comunit`]ilor locale, 73 misiunide escort` a convoaielor ISAF [i ANSF [i38 misiuni de instruire a for]elor militareafgane.
Activitatea desf`[urat` de Batalionul151 Infanterie a fost apreciat` de parteneriide coali]ie, doi militari fiind decora]ic u Bronze Star Medal, zece cu ArmyCommendation Medal [i 142 cu Non-Article 5 NATO Medal.
Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a transmis omologului s`u bulgar, AngelNaydenov, c` cele dou` ]`ri pot face mai mult pentru eficientizarea cooper`rii bilaterale[i cre[terea vizibilit`]ii celor dou` state în NATO [i UE.
Apreciez calitatea rela]iilor de cooperare bilateral` militar` între categoriile de for]e.Semnarea memorandumului de în]elegere între guvernele noastre ne va da ocazia ca, înviitor, s` desf`[ur`m activit`]i comune pentru realizarea interoperabilit`]ii depline dintrecele dou` armate, a declarat ministrul Du[a.
Având în vedere c` România a preluat, în 2013, pre[edin]ia Procesului reuniunilormini[trilor ap`r`rii din sud-estul Europei, SEDM, ministrul român a precizat c` ]aranoastr` are un interes ridicat pentru ac]iunile care vizeaz` stabilizarea [i cre[tereasecurit`]ii în zon`. De asemenea, a fost subliniat [i faptul c` Proiectul NATO de ap`rareantirachet` este esen]ial pentru postura aliat` de ap`rare.
Sus]inem politica u[ilor deschise atât pentru NATO – în configurarea post 2014 aunei alian]e credibile [i capabile de a-[i îndeplini obiectivele strategice –, cât [i pentrupartenerii care aspir` la aderarea la Alian]a Nord-Atlantic`, a mai declarat oficialulromân.
Un alt subiect dezb`tut a fost participarea, cu trupe, la opera]iile din Afganistan,dup` 2014, mesajul delega]iei române fiind acela c` România va continua acest procesîn cadrul viitoarei misiuni de instruire, consiliere [i asisten]` a for]elor afgane desecuritate.
r`spuns prezent. IPS Teofan, împreun` cuun sobor de preo]i, a oficiat un Te Deum [ia binecuvântat militarii sosi]i din Afganistan.
Aici, în inima ora[ului nostru drag,înconjura]i de familii, de colegi, de prieteni,de invita]i ale[i, raportam în luna iulie aanului trecut c` suntem gata pentruîndeplinirea misiunii. Acum, în acela[icadru special, suntem onora]i [i bucuro[i s`raport`m c` aceast` misiune a fostîndeplinit`, cu succes [i, la fel de important,în efectiv complet, a spus, în cuvântul s`u,colonelul Sergiu Mungiu.
Ministrul Mircea Du[a a decorat doimilitari cu medalia B`rb`]ie [i Credin]`,clasa a III-a cu însemn de r`zboi. La rânduls`u, [eful Statului Major al For]elorTerestre, general-maior Nicolae Ciuc`, aacordat, la 12 militari, Emblema de MeritÎn slujba P`cii, clasa a II-a.
În alocu]iunea sa, ministrul Du[a aafirmat: Lupii Negri au fost aprecia]i de
ÎNTÂLNIRE BILATERAL~
Vineri, 7 martie, la Ruse, în contextul [edin]ei comune aConsiliului de cooperare la nivel înalt dintre Republica Bul-
garia [i România, a avut loc întâlnirea bilateral` a mini[trilorap`r`rii din cele dou state.
4 LINIA |NT@I Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
AFGANISTANUL, V~ZUT PRIN OCHI DE FEMEIE
Din b`trâni, se spune c` armata este doarpentru b`rba]i. Caporalii Eli Neac[u, Georgiana
Jianu [i Anca T`nasie din Batalionul 20 InfanterieScorpionii Negri, dislocat în Afganistan, demonteaz`acest mit. Armata este doar pentru caractere puternice!
LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHELMAISTRU MILITAR CLASA A IV-A MONICA DEACU
Succesul,motiva]ia suprem`
Caporalul Eli Neac[u teîntâmpin` întotdeauna cu oatitudine timid`, evitând, de celemai multe ori, s` î]i întâlneasc`privirea. Acest lucru se schimb`,îns`, în momentul în care, inevitabil,v`zând-o atât de sensibil`, o întrebice a atras-o c`tre via]a cazon`.Cu toate c` mereu s-a spus c` armataeste o lume a b`rba]ilor, nu am datînapoi nicio secund`. Am fostconvins`, înc` de copil, c` asta mi sepotrive[te cel mai mult. Sunt o fireputernic`, ce a luptat întotdeaunapentru idealurile ei. Atât de tare îmidoream s` îmbrac uniforma militar`,încât obi[nuiam s` merg la poartaunit`]ii din Craiova (UM 01266) [is` întreb când vor fi acceptate înrândul solda]ilor profesioni[ti [i fetele.Nu am cedat nici m`car atunci cândmi s-a râs în fa]`. Dimpotriv`,m-am ambi]ionat [i mai tare [iastfel, prin perseveren]`, mânat`de dorin]a de a-mi îndeplini visulcopil`riei, am ajuns ca în iunie2008 s` p`[esc în curteaBatalionului 20 Infanterie, înpostura de soldat al armateiromâne, a afirmat Eli.
La modulul de preg`tire,parcurs \n Batalionul de Instruc]iedin Caracal, nu a avut probleme deadaptare la noua via]`, deoarecetrecerea de la civil la militar s-af`cut gradual. Cu toate c` înaceast` meserie, mai ales acumcâ]iva ani, o femeie-soldat se loveade diferite prejudec`]i, nu a datniciodat` înapoi.
Anii au trecut, iar 2013 aînsemnat pentru Eli un examenmajor în via]a de militar. Alegerea s`participe, al turi de camarazii ei, la omisiune în teatrul de opera]ii dinAfganistan a fost o decizie grea, darnecesar` pentru des`vâr[irea sa camilitar. La o lun de la plecarea din]ar`, experien]ele tr`ite departe de
cei dragi o determin s afirme: Nueste greu neap`rat din punct de vederefizic, de[i nu pot descrie ca fiind u[orpentru o femeie (mai ales de staturaei, destul de fragil ) s` poarte o vest`cu echipamentul aferent de peste 20 dekilograme [i o casc` destul de grea. Estemai dificil s` rezi[ti psihic f r` ceidragi. Nu m` pot ab]ine s` nu plâng înmomentul în care fiul meu, Darius,îmi evit privirea pe Skype, pentru anu-l vedea cum vars` lacrimi de dorulmeu. O mam` simte totdeaunalucrurile acestea. Îmi aduc aminte(zâmbe[te cu ochii în lacrimi) c` înziua premerg`toare plec`rii mele,Darius mi-a spus c` de Ziua Mamei os` cânte Trece]i batalioane române,Carpa]ii!, pentru c` la serbare el nu arespre cine s` se uite când va fredonamelodia De ziua ta, m`mico. Dup`câteva secunde bune de pauz`, acontinuat cu o voce joas : {ti]i câtdoare când trebuie s -]i faci copilul s`treac` prin a[a ceva? Are numaipatru ani [i nu în]elege de ce mamalui nu îi mai cânt` în fiecare sear`înainte de culcare. Dar mi-am promisc` voi recupera timpul pierdut. {iacum v` întreba]i poate de ce am alestotu[i s` particip la aceast` misiune.Motiva]iile sunt de tot felul. Pornindde la convingerea c` nu e[ti complet,profesional vorbind, pân` nu treciprin experien]a teatrului de opera]ii [iterminând cu, de ce nu, curiozitateape care mereu am avut-o cândascultam pove[tile colegilor care aumai fost în Afganistan, c` este o ]ar` pecare o vezi o dat` [i te marcheaz`pentru totdeauna. Fiecare patrul`încheiat` cu succes îmi d` putereanecesar` s` merg înainte. Este o tr`irecare îmi aduce zâmbetul pe buze,indiferent cât de epuizat` fizic a[ fi.Pentru noi este mai greu, deoarecetrebuie s` trecem peste multe bariereridicate de stilul de via]` [i deconvingerile b`rba]ilor afgani. Înrela]ia cu popula]ia civil`, mai multesunt lucrurile pe care nu avem voie s`le facem, decât invers. Cu alte cuvinte,trebuie s` fim de dou` ori mai atente,
s` ne concentr`m asuprasarcinilor stabilite în cadrulechipei, deoarece reu[itamisiunii primeaz` [i, înacela[i timp, trebuie s` avemgrij la atitudinea [i reac]iilevizavi de localnicii cu careinterac]ion`m. Nu nepermitem s` ne pierdemst`pânirea de sine sau s`ac]ion`m sub impulsul uneitr`iri de moment. Suntconvins` de faptul c`, dac` nune abatem de la direc]iile deac]iune trasate [i nerespect`m reciproc, o s`ajungem cu to]ii s` nestrângem familiile în bra]e.
Discu]ia cu caporalulNeac[u a devenit din ce înce mai serioas , semn c nuse glume[te când vine vorbadespre via]a într-o baz` deopera]ii înaintat`: Condi]iiledin FOB Apache sunt dificilepentru b`rba]i, ceea ce le face[i mai dificile pentru noi. Dece afirm asta? Pentru c`,indiferent ce s-ar zice, înspatele uniformei este tot ofemeie. Doar pentru c`purt`m bocanci, nu
înseamn` c` nu avemmomentele noastre desensibilitate, c` nusim]im nevoia s` ner`sf ]`m. Îmi placearmata, disciplina, m`mândresc c` fac partedintr-un batalionrecunoscut pentrureu[itele na]ionale [iinterna]ionale. A[lupta pân` la cap`tulpropriilor puteripentru colegii mei [ipentru succesulmisiunilor noastre,dar cu toate acestea,am momente cânddorul de cas` punest`pânire pe minepân` într-acolo încâtajung s` num`r orele
sumar, ce locuie[te într-o c`su]` dinp`mânt care are în loc de u[` osimpl` p`tur`, dar este [i mai tristcând vezi disperarea din ochii lui,a[teptând s` îi oferi ceva de mâncare.Dat fiind faptul c` femeile [i copiii deaici au mai mult` încredere [icoopereaz` cu prec`dere cu militarii-femei, mi-am propus ca, pân` laîncheierea misiunii mele pe p`mântafgan, s` aduc cât mai multe zâmbetepe chipurile lor. În fiecare misiune depatrulare la care particip, m` gândescla familia mea care m` sus]ine [i m`încurajeaz` la fel cum a f`cut-o defiecare dat` în via]`, când a trebuit s`iau o decizie major`.
Armata este via]a mea!
Caporalul Anca T`nasie, oprezen]` pl`cut` [i plin` defeminitate, te prive[te cu o perechede ochi alba[tri azur, în spatelec`rora se ascunde o femeieputernic`, hot`rât` s` reu[easc` întot ceea ce î[i propune. Dragosteapentru simbolurile na]ionale i-a fostinsuflat` înc` din copil`rie, dup` cumchiar ea ne declar : Îmi amintesc deparc` ar fi fost ieri, cum la vârsta dezece ani priveam paradele militare latelevizor, iar la auzul ImnuluiNa]ional sim]eam cum m` cuprindemo]iile. Visam c`, atunci când voicre[te mare, a[ putea îmbr`cauniforma militar`. La 14 ani amîncercat, pentru prima dat`, s`îmbr`]i[ez cariera militar`, sus]inândexamenul de admitere la Colegiulmilitar din Breaza. Din p`cate,nereu[ita de la examen a fost o maredezam`gire, dar m-a determinat s` nurenun] la visul de a face parte dinrândurile militarilor români. Îninima mea, aceast` dorin]` ardeamocnit, motiv pentru care, la sfâr[itulliceului, m-am încurajat spunându-mic` trebuie s` reu[esc, [i eu pot s` facasta. Nu conteaz` de câte ori o s`
încerc, eu voi deveni militar! {i amreu[it. În septembrie 2008, am \nlocuitrochi]ele scurte, pantofii cu toc înalt,p`rul lung purtat pe spate, via]alibertin , cu bocancii, uniforma, capela[i programul strict specific vie]ii kaki.
Mereu în c`utare de noiprovoc`ri, caporalul T`nasie [i-a dorits -[i testeze limitele proprii,participând în 2010 la prima misiuneîn teatrul de opera]ii din Afganistan.A fost o experien]` de via] atât peplan profesional, cât [i personal. Amfost foarte ambi]ionat de afirma]iilecolegilor mei, conform c`rora este osarcin` aproape imposibil` pentru ofemeie. Nu pot afirma c` a fost u[or, bachiar contrariul, dar dorin]a de a-midemonstra c sunt capabil s realizezasta, pentru c , pân la urm , omisiune interna]ional este o realizare,m-a f cut s trec peste toate greut ]ile.M-au ajutat foarte mult [i colegii mei,care au fost, practic, familia mea.Decizia de a participa la cea de-a douamisiune a fost luat sub influen]agândului c dac am reu[it la 21 de ani,de ce nu pot [i la 24 de ani. Cu toate c`am trecut deja prin experien]a primeiparticip`ri, nici acum nu este simplu.Aici nicio zi nu seam`n cu alta. Cândîmbrac vesta antiglon], îmi iau arma [im al tur colegilor pentru a pleca înpatrul sunt con[tient de pericolele lacare suntem expu[i [i simt cum, f r`voia mea, m cuprinde o stare deu[oar nelini[te. Atunci întorc capul,m uit în ochii lor [i realizez c numaiîmpreun` putem s` trecem peste oricemomente dificile care ne pot ap`reaîn cale. Aici, totul depinde de echip`.În ceea ce m` prive[te, teatrul deopera]ii î]i define[te personalitatea [ite poate influen]a f`r` s` î]i daiseama. Din punctul meu de vedere,experien]ele tr`ite aici te maturizeaz`[i te fac s` vezi via]a cu al]i ochi. Suntfoarte mândr` de ce am realizat pân`acum, dar nu m` voi opri niciodat`.Sunt foarte ambi]ioas` [i [tiu c` potface mai mult.
r`mase pân` la zborul de întoarcereacas`. Norocul meu este c` fac partedintr-un grup foarte unit [i reu[im,împreun`, s` trecem peste astfel demomente. Una peste alta, este vorbadoar despre asumarea responsabilit`]iipropriilor decizii, g`sind motiva]iacare te ajut` s` duci lucrurile pân` lacap`t.
O dovad` de altruism
Când prive[ti spre militariiplutonului de poli]ie militar`, aten]iaî]i este automat acaparat` de ostatur` minion`, total atipic` întabloul pe care ]i-l zugr`ve[ti înminte când te gânde[ti la o astfel destructur`. Gândul te duce laimaginea unor militari înal]i, robu[ti,care, prin for]a lor fizic`, par c` arputea sf`rma mun]ii. CaporalulGeorgiana Jianu iese din tipar, darcompenseaz` cu o voin]`, preg`tire[i o determinare care î]idemonstreaz` c` locul ei este acolo.Am aflat c` nu se afl` la primamisiune într-un teatru de opera]ii,care, ce-i drept, a fost cu alt specific,în Bosnia [i Her]egovina [i, curio[idin fire, am încercat s` scoatem dela ea câteva p`reri despre misiuneade acum. Ca orice pilot care î[idore[te mereu s` fie la man[aavionului [i militarii For]elorTerestre doresc s` î[i testeze limitelefizice [i psihice, iar acest lucru esterealizabil, la capacitate maxim`,într-un teatru de opera]ii, ne-a spuspentru \nceput, Georgiana.Este ocazia lor de a-[i pune înaplicare cuno[tin]ele acumulate înurma nenum`ratelor ore petrecute peterenul de instruc]ie [i în aplica]ii.Din punctul meu de vedere, al femeiicare poart` uniforma militar`, s`ajungi aici este o adev`rat`provocare. Când spun asta nu m`refer la faptul c` este greu fizic, de[i,câteodat`, îmi vine s` admit acestlucru. Partea dificil` vine atuncicând trebuie s` dovede[ti camarazilort`i c` [i tu po]i s` faci acelea[i lucrurica [i ei. Când ai reu[it asta, ei cap`t`încredere în tine [i realizeaz` c` nue[ti doar o femeie în cadrulplutonului, ci un camarad pe care sepot baza în orice situa]ie.
Referindu-se strict la impactulpe care l-a avut Afganistanul asupraei, Georgiana afirm`: Experien]a depân` acum mi-a demonstrat c` este o]ar` în care oamenii au nevoiestringent` de ajutor în multeprivin]e, asisten]a medical` [i social`fiind prioritare. În mod deosebit m-ausensibilizat copiii [i condi]iile precareîn care î[i duc traiul zilnic.Neputin]a mamelor de a le oferim`car strictul necesar este de-adreptul dureroas`. Este trist când veziun copil descul] prin frig, îmbr`cat
Caporalul Eli Neac[u,la sosirea din patrul`.
Caporalul Anca T`nasie,al`turi de membrii poli]iei na]ionale afgane.
Caporalul Georgiana Jianu, la preg`tirea misiunii al`turi de colegi.
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 5Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IENr. 10 (12 – 18 martie 2014)
Un alt început
Mun]ii Vrancei au fost cas`,timp de dou` s`pt`mâni, pentrucerceta[ii Brig`zii 9 Mecanizat`M`r`[e[ti. Ace[tia au exersat
diferite teme [i aplica]ii specifice.De[i dac` au venit din Dobrogea,unde relieful este diferit, cerceta[iiconst`n]eni [i-au folosit la maximtimpul petrecut aici, în zona încare, în urm` cu 98 de ani, sed`deau lupte grele pentruap`rarea ]`rii.
Chiar dac`, în urm` cu o lun`,au fost angrena]i în lupta cucapriciile vremii, totu[i [i-au dorits` aib` z`pad`, caracteristictaberei de iarn`. Pu]inele pâlcuride nea le-au fost suficiente, a[a c`s-au adaptat. Au reluat temeclasice, dar foarte folositoare înmunca lor. I-am v`zut cumac]ionau în t`cere. Î[i construiauad`posturi, filtrau apa de râu,confec]ionau diferite capcane, seantrenau pentru a face fa]` traiuluiîn condi]ii de izolare, folosind tot ce
le oferea natura. Pe perioadataberei nu le-a fost u[or.R`bd`tori, calmi [i inventivi,cerceta[ii de la malul m`rii auînvins noroiul [i pâraiele ap`rutepeste noapte. Prim`vara se gr`bea
parc` s` vin`. C`pitanul
Valentin Priciu este,de aproximativ olun`, comandantulcompaniei decercetare a mariiunit`]i const`n]ene.A venit de laBatalionul 341Infanterie RechiniiAlbi, a[a c` aceast`tab`r` este un nouînceput în cariera sa.A ales cercetarea cao oportunitate de aface ceva nou,folosindu-se [i deexperien]aacumulat` înmisiunile externe din2008, în Irak, [i 2010,în Afganistan.
Zile la rând,cerceta[ii de la malul
m`rii s-au antrenat la orientareaîn teren muntosîmp`durit [i auparticipat laexerci]ii tacticespecifice. Terenuleste diferit fa]` de celde acas`, dinDobrogea. Militariidin companie s-auadaptat foarte bine,au mai fost \n acestloc [i sunt încânta]ic` au revenit.Pentru c` auexperien]`, totulvine firesc pentru eiaici, unde î[idesf`[oar`activitatea, adeclarat c`pitanulPriciu.
FO
TO
: P
LU
TO
NIE
R-A
DJU
TA
NT
LU
CIA
N I
RIM
IA
Sergentul-major Ionu]Potec` este coman-
dantul unei grupe de cer-cetare la Batalionul 912Tancuri. Este în armat` din2007, când a venit ca soldatprofesionist. Din 2009, estesubofi]er. A fost în patrutabere de acest tip. În aceasta[i-a propus s` se perfec]io-neze în construc]ia de ad`-posturi. Cercetarea are leg`-tura strâns` cu natura, aafirmat Ionu]. Nu trebuie s`se [tie c` am trecut printr-un loc. Un cerceta[ studiaz`tot timpul. Cei tineri trebuies` înve]e de la cei cuexperien]`, s` fie aten]i ladetalii [i s` pun` în practic`ceea ce au dobândit.
Veteranul
Plutonierul-major NicolaeZbîngu este un veteran alcompaniei. A participat la multecompeti]ii aplicativ-militare de-alungul anilor. L-am g`sit în fa]a
unui ad`post, de unde îi urm`reape subordona]ii s`i cum preg`teaudiferite tipuri de focuri. La cei 40 deani, subofi]erul a participat lamisiuni în trei teatre de opera]ii:
Kosovo, Afganistan [i Irak. Anultrecut, împreun` cu colegii [isubordona]ii s`i, a ob]inut locul I lacompeti]ia Roza cerceta[ului, faza peDivizia 2 Infanterie. La Soveja, vinede fiecare dat` cu drag. Esteconvins c` preg`tirea de aici, din
tab`ra de munte, l-aajutat foarte mult înac]iunileinterna]ionale pecare le-a îndeplinit.F`r` o preg`tire pem`sur` nu ai ce c`utaîn misiune, a spusNicolae. Este necesarun antrenament dur.În Afganistan, petimpul patrulelor,executate pe timpulnop]ii, [i ac]iunilor descotocire a fost cel maigreu, dar dac` î]icuno[ti colegii foartebine [i ai încredere înei, treaba merge bine.
Cerceta[ul[i natura
Caporalul R`zvan Radu estecerceta[ la Batalionul 912Tancuri. Este în armat` din 2010[i a revenit pentru apatra oar` în acestloc. Are în vedere oevolu]ie c#t mai sus\n cariera militar`.Vrea s` urmezeAcademia For]elorTerestre. Când l-amîntâlnit, tocmaiterminase o misiunede orientare în teren[i se preg`tea s`amenajeze unad`post. A[ dori s`fie organizate maimulte tabere, a spusR`zvan. Aici se simtecamaraderia, neajut`m reciproc.Toate sunt
înconjurate de frumuse]ea acestorlocuri, unele parc` neatinse deoameni. Ajungi s` fii una cunatura, s` fie parte din via]a ta. Eceea ce vrei s` faci, ceea ce-]idore[ti.
C`pitanValentin Priciu
CaporalR`zvan Radu
Plutonier-majorNicolae Zbîngu
Sergent-majorIonu] Potec`
Cerceta[i dobrogeni în ac]iune.
6 Observatorul militar INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 10 (12 – 18 martie 2014)
ROZA CERCETA{ULUI -COMPETI}IA
CARACTERELOR PUTERNICE
Abilitatea de buni tr`g`tori a fost testat`în poligonul din Predeal.
Aten]ia la detalii asigur` succesul misiunii.
Acordarea primului ajutor a fostuna dintre probele competi]iei.
S`pt`mâna trecut`, opt echipede militari din unit`]i subor-
donate Diviziei 2 Infanterie Getica s-au întrecut într-o nou` edi]ie acompeti]iei militar-aplicative RozaCerceta[ului. Aptitudinile deprinse peparcursul instruc]iei specifice acesteiarme au fost testate pe un traseu de25 de kilometri. Cu ajutorul h`r]ii,militarii au trebuit s` se orienteze [is` treac`, pe rând, prin toate cele [asepuncte de verificare a cuno[tin]elor,de geniu, chimic, transmisiuni, acor-darea primului ajutor, aruncareagrenadei [i tragere cu armamentulindividual.
Cu toate c z`pad nu a fost pentrua le pune la încercare [i deprinderilede schiori, provoc`rile vremii nu aulipsit. Cea]a, ploaia [i vântul, dar [icâ]iva fulgi reci le-au amintit c` aici,la munte, e înc` iarn`. |ns` cerce-ta[ul trebuie s` fie obi[nuit s`ac]ioneze în orice condi]ii. A[a cumar`ta [i comandantul Diviziei 2Infanterie Getica, general de brigad`Lucian Foca: Aceast` zon` este perfect`pentru instruc]ie din toate punctelede vedere. Terenul este unul muntos,împ`durit, fr`mântat [i trebuiest`pânite suficient de multe cuno[tin]epentru a reu[i s` te deplasezi. Este ozon` ce ofer` condi]ii de deplasare atâtpe timp de zi, cât [i pe timp de noapte,condi]ii optime pentru exersareatragerii sau pentru testarea aptitu-dinilor de c`]`rare. Traseele au un
PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU
În s`pt`mâna 3-7 martie, la Predeal, s-a desf`[urat o nou` edi]ie aconcursului militar Roza Cerceta[ului, organizat [i desf`[urat de Divizia 2
grad ridicat de dificultate. Este unloc în care cerceta[ii, care suntpretutindeni [i nic`ieri, ajung s`cunoasc` mai bine anumite pro-cedee [i s` aplice ceea ce au înv`]atla instruc]ie. Pentru a st`pânimuntele, mai întâi trebuie s` teîmprietene[ti cu el, s` îl înve]i pascu pas. Doar dovedind perseveren]`în preg`tirea de specialitate po]i s`ajungi acolo unde adversarul nu sea[teapt` s` fii.
Ambi]ia de a fi cel maibun
Am urmat militarii pe întregtraseul [i am descoperit, pe propriapiele, c` acest concurs nu a fost delocu[or. Pe lâng` volumul bogat decuno[tin]e, aptitudinile fizice trebuies` fie remarcabile. În fond, uncerceta[ trebuie s` se strecoare u[or,nev`zut, chiar dac` pe fiecare dintreei este echipamentul militar, muni]ia[i armamentul, toate foarte grele.Aten]ia trebuie s` fie sporit`, la fel [iviteza de reac]ie.
Am observat c` fiecare problem`ap`rut` pe traseu s-a rezolvat înechip`. Fiecare militar ac]iona încadrul unui întreg, asigurându-l pecel`lalt sau sprijinindu-l cu alteinforma]ii din teren. To]i ochii auv`zut ca unul singur. Efortul a fostcolectiv [i am realizat c`, dincolo de
aceast` competi]ie, cerceta[ii sunt înpermanen]` caracteriza]i de ambi]iade a reu[i [i de a fi cei mai buni. Potspune c` acestea sunt atributele lor,spiritul de înving`tor [i spiritul deechip`. Este admirabil` îndârjireaacestora în a dovedi de ce sunt înstare. Chiar dac` pe parcursultraseului au fost momente în care aupierdut la timp, au c`utat solu]iipentru a recupera [i au reu[it; cupumnii strân[i, respira]ie controlat`[i doar în echip`.
O nou` edi]ie, al]icâ[tig`tori
Una dintre laturile frumoase aleRozei Cerceta[ului este c` de fiecaredat` a fost declarat` câ[tig`toare oalt` echip`. Dovede[te c` rezultateleob]inute ambi]ioneaz` [i îndeamn`la o preg`tire mai serioas` [i maiam`nun]it`. Oricum ar fi, cerceta[iidemonstreaz` c` sunt cei mai buni,indiferent de pozi]ia ocupat` pepodium. A[a cum recunoa[te fiecaremilitar, rezultatele ob]inute sunt, înprimul rând, pentru ei, apoi pentruunitatea din care fac parte. Doar a[apoate fi stârnit` dorin]a deperfec]ionare [i gândul c`, la edi]iaviitoare, pot câ[tiga primul loc.
În acest an, pe cea mai \nalt`treapt` a podiumului s-au situatcerceta[ii Batalionului 528 Cercetaredin Br`ila.
Doar antrenamentele zilnice formeaz`deprinderile de baz`.
FOTO: PETRIC~ MIHALACHE
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IENr. 10 (12 – 18 martie 2014)
Lucrul în echip` este elementul-cheie al ac]iunilor cerceta[ilor.
Siguran]a membrilor echipei este decisiv` pentru reu[ita oric`rei misiuni.
Orientarea pe hart`este o cerin]` pentrumilitarul cerceta[.
Trecerea prin teren contaminat a fost o alt` prob`a Rozei cerceta[ului.
Pentru a putea trece prin toatemomentele tactice, militarii au avutde str`b`tut, pe jos, o distan]`de aproximativ [ase kilometri.
8 LOGISTIC~ Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
Comandorul LucianBulgaru este comandantulCentrului 338 Mentenan]`Tehnic` Naval`, singura unitateproductiv` din organica For]elorNavale. Asigur` mentenan]a [isuportul logistic pentru unit`]ile
OAMENIIDIN SPATELE SCENEI
Salve de tun, ridicarea marelui pavoaz, simul`ride atac cu rachete [i bombe, defilarea navelor –
spectacolele Marinei Militare fac de fiecare dat` deliciulpublicului. Marinarii care particip` la exerci]ii stârnescdeopotriv` admira]ia [i invidia spectatorilor, prin ]inutaimpecabil` [i [ansa de a avea acces la aparatura navelor[i tehnica de lupt`. {i totul func]ioneaz` ceas. De astase asigur` oamenii „din spatele scenei”. De la hr`nirea,echiparea [i cazarea militarilor [i pân` la participareaefectiv` la ac]iuni de salvare [i misiuni umanitare. Eialc`tuiesc personalul din Baza Logistic` Naval`„Pontica”, str`-str`nepoata atelierului din Pesc`riaVeche, înfiin]at acum 150 de ani, în 1864. Trei coman-dan]i de structuri logistice ne prezint` culisele acesteidificile îndeletniciri în vremuri în care resurselefinanciare la dispozi]ie sunt modeste.
SERGENT-MAJOR ALINA CRI{AN
mentenan]a atât pentru tehnicanaval`, cât [i pentru tehnica deuscat, auto [i transmisiuni. Astaînseamn` nave, de la [alupele deremorcaj pân` la cele de tipfregat`, navele 122R [i 111M`r`[e[ti. De-a lungul anilor, celedou` fregate din dotarea For]elorNavale Române – Regina Maria [iRegele Ferdinand – au participatpe rând la misiuni interna]ionale,iar preg`tirea lor, ne-a revenitnou`. Am încercat, în primulrând, s` le aducem la acela[i nivelcu celelalte nave din for]eleNATO. Am atins acest obiectiv [irezultatele foarte bune ob]inutede fregate ne sunt, într-ooarecare m`sur`, datorate.” Maimult decât atât, în ultimii trei ani,speciali[ti din cadrul Centrului aufost inclu[i în echipajul fregatelorpe timpul misiunilorinterna]ionale. Ei s-au ocupat dementenan]a senzorial` [isistemele de armament.
C`pitan-comandorulTudorel Ivana este [eful Sec]iei325 Logistic` [i comandant algarnizoanei Tulcea. El face partedin Comitetul Jude]ean pentruSitua]ii de Urgen]`, ceea ceînseamn` c`, pe lâng` asigurarealogistic` a For]elor Navale dingarnizoana Tulcea, unitatea saeste implicat` adesea [i în
interven]iile pentru situa]ii deurgen]`. În luna ianuarie a acestuian, peste 60 de militari ai Sec]iei325 Logistic` au ajutat ladesz`pezirea caselor persoanelorîn vârst` sau bolnave [i audistribuit alimente în zona
jude]ene.” Unitatea pe care ocomand` c`pitan-comandorulTudorel Ivana asigur` nave de tipVedet` Fluvial` din unitateaproprie [i Batalionul de InfanterieMarin`. De asemenea, se ocup` detransporturile militare auto dinTulcea, precum [i de interven]iilede remorcaj sau asisten]` rutier`,pentru cei care au probleme îngarnizoan`.
Comandorul Lucian Boteaeste comandantul Sec]iei 335Logistic` din Mangalia, una dincele patru sec]ii logistice aleFor]elor Navale – dou` la Dun`re[i dou` la mare. „Ne ocup`m dezona de Sud. Asigur`m tot ceînseamn` elemente de logistic` –echipamente, tehnic, financiar,alimente – pentru toate unit`]ilede nave din garnizoan`.” Totacestei unit`]i îi revine sarcina dea colecta de[eurile feroase [ineferoase, rezultate dindezafectarea tehnicii ie[ite dinfunc]iune [i valorificarea acestora.
De-a lungul carierei, cei treicomandan]i au acumulatexperien]` [i au dobânditcuno[tin]e de management alresurselor atât materiale, cât [iumane. Modul de împ`r]ire afondurilor, în aceast` etap` în carelipsurile financiare sunt resim]iteoriunde, ]ine de prioritizarea
resurselor pe care le au ladispozi]ie. Cum e [i firesc,întâietate au navele cu misiuniinterna]ionale, urmate de navelecu misiuni interne, misiuni de foc[i cele pentru opera]ionalizare. Celmai mare motiv de bucurie al
de nave [i de uscat, responsabil`de repararea, verificarea [ipreg`tirea pentru lansare arachetelor [i torpilelor navale.Obiectivul prioritar al Centrului338 Mentenan]` Tehnic` Naval`este men]inerea st`rii deoperativitate a tehnicii [iechipamentelor de lupt` pentruexecutarea misiunilor încredin]ateFor]elor Navale. „Asigur`m
Niculi]ei, Mân`stirea Coco[ [i înlocalitatea Vi[ina. „În anul 2012,când au fost inunda]ii, am avut omisiune de o lun` [i zece zile, încare am asigurat transportulsinistra]ilor din localitatea TudorVladimirescu. Iarna aceasta, întimpul viscolului, am executat treiinterven]ii, pe timp de zi [i denoapte, cu desz`pezireapersoanelor r`mase pe drumurile
comandan]ilor este faptul c`, pân`acum, chiar [i cu resurse modeste,au reu[it s` duc` la bun sfâr[itactivit`]ile ordonate.
„Misiunea noastr` este unapermanent`. Nu cred c` exist`vreo solicitare, la orice or` din zisau noapte, la care s` nur`spundem prezent [i pe cares` n-o rezolv`m”, conchidecomandorul Lucian Ivana.
FO
TO
: P
LU
TO
NIE
R-M
AJO
R C
~T
~L
IN O
VR
EIU
9Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
În momentul în care în via]a ta apare ceva nou, nemaiîntâlnit,când e[ti nevoit s` pleci de acas` pentru o perioad` sau când
stilul de via]` ]i se schimb` brusc, atunci ai nevoie de o bun` capacitatede adaptare. Este [i cazul solda]ilor care au trecut, recent, pragulBatalionului 1 Instruc]ie Olt. Despre cum s-au acomodat la via]a cazon`se poate observa din urm`toarele rânduri.
O nou` via]`
De cele mai multe ori se spune c`,atunci când î]i propui ceva, o s`-l ob]iinumai dac`-]i dore[ti acel lucru cu oricepre]. Ei bine, la fel s-a întâmplat în cazulsoldatului C`t`lin Ene. Ideea de milit`riei-a pl`cut de mic. Armele, uniforma [i via]acazon` în sine l-au atras necondi]ionat.Multe detalii nu [tiam pân` s` vin aici, laBatalionul 1 Instruc]ie Olt. V`rul mamei,caporal în Br`ila, mi-a explicat în mare ceînseamn` s` fii militar, î[i aminte[teC`t`lin, care înainte s` se decid` c` vrea
s` devin` unul dintre verzi a lucrat, îndomeniul securit`]ii, la un aeroport, undeavea în grij` magazinele de dup` punctulde acces. A ales armata nu numai pentruc` este un loc de munc` ideal pentru el,dar [i din pasiune. Mi-am spus c` aceastaeste cea mai bun` ocazie de a îmbina utilulcu pl`cutul.
Ca aproape to]i cei care p`[esc pentruprima dat` în Batalionul 1 Instruc]ie, dinCaracal, a avut emo]ii, era chiar pu]inîngândurat [i a[tepta cu ner`bdaremomentul în care se va vedea în fa]afaptului împlinit. Eram curios ce voi g`siaici, cum vor fi militarii care ne vor instruisau cum vom fi aborda]i, dar dup` ce totula trecut, m-am mai lini[tit, am v`zut c` nuera chiar a[a de r`u. Au urmat momentelede acomodare, [i-a cunoscut colegii,camera, apoi [i-a probat uniforma.Adaptarea nu a fost dificil`, dar niciu[oar`. La început erau mul]i colegi noi,cu caractere diferite, numai c` timpulavea s` îi apropie mult [i s` devin` ofamilie. În plus, instructorii l-au ajutatfoarte mult s` se obi[nuiasc` mai rapid cunoul stil de via]`. Cred c` este normal ca,atunci când p`[e[ti într-un sistem nou, s` tesim]i pu]in închis. Acas` ai avut o via]`ceva mai libertin`, te trezeai la ce or` aveaipoft`, mâncai când apucai sau când î]i era
foame. Aici, totul se schimb`, chiar [i ojum`tate de or` de somn conteaz` enorm.
Pe C`t`lin, armata l-a înv`]at multelucruri noi, care-l vor ajuta în carier`.Dac` atunci când a intrat pe poartaunit`]ii abia dac` avea idee despre ceînseamn` armata, acum cunoa[te multecaracteristici tehnico-tactice alearmamentului din dotarea subunit`]ii sale,de la pistolul mitralier` pân` la faimoasapu[c` semiautomat` cu lunet` [i chiarmontarea [i demontarea acestora.
Nu de pu]in timp, a terminatpreg`tirea la Caracal [i era entuziasmat c`va pleca la noua sa unitate, Batalionul 2Infanterie C`lug`reni. Cuno[tea dejaspecificul acesteia [i faptul c` poateparticipa la misiuni interna]ionale, dar îiera greu s` se despart` de colegi, deinstructori, de camer`, de holuri, deunitate, de tot. Sunt lucruri în via]` decare te ata[ezi, iar acum pe fo[tii mei colegiîi v`d ca [i pe fra]ii mei, familia mea.
Pasiunile n-au v#rst`
Dac` mai devreme vorbeam despreob]inerea unui lucru cu orice pre], ei bine,despre soldatul Roxana Ciutacu putemad`uga c` dac` î]i dore[ti ceva nespus demult, îl vei ob]ine oricând, la orice vârst`.Are 38 de ani [i a iubit dintotdeaunaordinea, respectul [i haina militar`. Mi-amdorit de mult timp s` vin în armat`. Chiardac` nu aveam pe nimeni în sistem, auzisem
În ascensiune
Doar de dou` sau trei zile a avut nevoiepentru adaptare soldatul Daniel Neam]u,care, la fel, nu avusese prea multe informa]iidespre ce urma s` fac` sau cum vordecurge cele patru luni de instruc]ie.Câteva l`muriri suplimentare de la unprieten de familie, subofi]er, l-au convins s`aleag` o carier` în armat`. A urmatînscrierea, probele [i preg`tirea pentrusosirea în batalion. Aici, [i-a întâlnit colegii,superiorii [i locul în care avea s` stea pentruurm`toarea perioad`. Despre caracterediferite vorbe[te [i Dan, care spune c`, înciuda acestui fapt, s-a în]eles mai bine decâtse a[tepta cu colegii s`i, iar dac` a fostvreun moment de neîn]elegere între ei, au[tiut mereu s` rezolve totul rapid [i cu calm.Mai mult, chiar m-am ales cu doi-trei prietenifoarte buni din diferite zone ale ]`rii, spuneDan. Cel mai greu a fost în primele zile de
Acas` ai avut o via]` ceva mailibertin`, te trezeai la ce or`aveai poft`, mâncai când apucaisau când î]i era foame. Aici,totul se schimb`, chiar [i o ju-m`tate de or` de somn conteaz`enorm.
SOLDAT C~T~LIN ENE
’’
’’Mi-am dorit de mult timp s` vinîn armat`. Chiar dac` nu aveampe nimeni în sistem, auzisem deo limit` de vârst`, iar dup` aceeaam aflat c` era o alta, se m`rise.Acela a fost momentul în caremi-am spus c` trebuie s`-miurmez visul [i am reu[it. Mai binemai târziu decât niciodat`.
SOLDAT ROXANA CIUTACU
Cel mai greu a fost în primele zilede instruc]ie [i la plecare. Primadat` sunt emo]iile, apoi multitu-dinea de informa]ii pe care leprime[ti [i, în final, desp`r]ireade oamenii al`turi de care ai tr`itatâta timp.
SOLDAT DANIEL NEAM}U
’’
de o limit` de vârst`, iar dup` aceea am aflatc` era o alta, se m`rise. Acela a fostmomentul în care mi-am spus c` trebuies`-mi urmez visul [i am reu[it. Mai bine maitârziu decât niciodat`.
Recunoa[te c` a fost pu]in debusolat`în primele zile. Era un domeniu inedit, cucare nu avusese niciun fel de leg`tur`, nu-lcuno[tea, dar s-a adaptat, la fel ca [i
colegul ei C`t`lin, repede [i u[or.Consider` c` aceasta este o experien]` util`,care merit` tot efortul, pentru c` mereu \nvia]` e câte ceva de înv`]at. Roxana estec`s`torit` [i are un b`iat de 17 ani, înMedgidia, care, la rândul s`u, î[i dore[te ocarier` militar` ca subofi]er sau chiarofi]er. Dep`rtarea de familie este destul dedificil`, dar am realizat c`, în acest fel,ne-am apropiat. Apreciam cu to]ii mult maimult momentele în care ne vedeam, cândaveam permisie.
Firea de lupt`toare a ajutat-o s` seadapteze repede, iar armata v`zut` prinochii unei femei poate fi chiar mai u[oar`decât mul]i ar fi crezut. Colegii au fostrespectuo[i, iar o femeie, în armat`, sepoate sim]i dat` la o parte doar dac` nu[tie cum s` se comporte. În via]` nutrebuie s` iei chiar totul în serios, trebuies` râzi cât mai mult, s` treci peste tot [itoate. Altfel, te excluzi.
instruc]ie [i la plecare. Prima dat` suntemo]iile, apoi multitudinea de informa]ii pecare le prime[ti [i, în final, desp`r]irea deoamenii al`turi de care ai tr`it atâta timp.
Când vine vorba de promovare, afirm`,categoric, c` nu se gânde[te s` r`mân` lagradul de soldat, frunta[ sau caporal, ci c` avenit în armat` pentru a accede c#t mai sus\n carier`. Soldat Roxana Ciutacu
Nelipsitele flot`ri ale \nvior`rii de diminea]`.
10 FEMINA Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
LA POR}ILE CUNOA{TERIISERGENT-MAJOR ALINA CRI{AN
L a Biblioteca Militar` Na]ional`doamnele [i domni[oarele sunt
specializate în domeniul biblioteconomic -[tiin]` care se ocup` cu studiul c`r]ii,cuprinzând istoria, tehnica alc`tuirii [ir`spândirea c`r]ii - sau au studii umaniste. Uncolectiv deosebit, în care glumele se împletesccu munca [i care a dep`[it barierelecolegialit`]ii, legând profunde prietenii.
E martie, luna în care celebr`m femeia. Acum, mai mult caalt`dat`, ne îndrept`m privirea spre doamnele din via]a
noastr`. {i ce loc este mai potrivit s` te întâlne[ti cu sensibilitatea,visarea, melancolia [i lini[tea decât într-o bibliotec`? Poatetocmai de aceea, Biblioteca Militar` Na]ional` este institu]ia cuun colectiv format, majoritar, din reprezentantele sexului frumos.Doamne de poveste care de]in cheia spre lumea cunoa[terii.
m-am format [i, dac` a[ avea ocazia s` seelibereze un post cu studii superioare, aici a[vrea s` r`mân. Ar fi un câ[tig [i pentrubibliotec`, fiindc` Alexandra, pe lâng`entuziasmul tinere]ii aduce [i noi cititori. Amun admirator foarte simpatic. Un c`pitan-comandor în rezerv` care locuie[te în zon`.Este adorabil. Vine la ghi[eu [i nu spune nimic,doar se uit` la mine. Într-una din zilele în care
[i francez`. Bibliografiile se fac la cerere saudin proprie ini]iativ` pe teme de interesgeneral – NATO, UE, Opera]ii Interna]ionale.Asta presupunând [i periodice, [i carte,române[ti [i str`ine. Practic, toat` munca dedocumentare aici se face. Lâng` DeliaPetrache, are biroul C`t`lina Roji[teanu,
bulevardul Elisabeta [i s-a angajat laBiblioteca Militar` Na]ional`. Pe lâng`administrarea bibliotecii, se ocup` [i deprelucrarea revistelor din limba englez`.
Cea mai voioas` prezen]`, cu o staremolipsitoare de bun` dispozi]ie
este L`cr`mioara Stoian. A lucrat o bun`perioad` de timp la Muzeul Militar, unde af`cut [coala de restaurare c`r]i str`ine [ipractic`. Apoi a fost angajat` a BiblioteciiNa]ionale a României. De 17 ani este laBiblioteca Militar` Na]ional` [i n-arschimba acest loc de munc` pe nimicaltceva.
Colectivul bibliotecii are doar cincib`rba]i, dar ace[tia reu[esc s`-[i fac`colegele s` se simt` apreciate. Ne sim]imapreciate [i r`sf`]ate. De fiecare dat`, înastfel de ocazii, cum ar fi întâi [i optmartie, primim de la b`ie]ii no[tri câte unliber, câte o ciocolat`, un m`r]i[or, o floare[i câte un pupic, povestesc fetele râzând.Noi apreciem foarte mult. Mai ales liberele!
Anul acesta îns`, doar o parte dintreele au beneficiat de liber. Biblioteca afunc]ionat cu program normal pentru ceicare au profitat de zilele libere prin studiu[i pentru cele care au ales s`s`rb`toreasc` al`turi de o carte bun`.
Iolanda Paraschivescu este [efBirou de rela]ii cu publicul, birou
reprezentativ al bibliotecii, ne spune aceasta,deoarece to]i cititorii, pentru început, seintersecteaz` cu noi. Lucreaz` de 17 ani aici,dup` o experien]` de patru ani în înv`]`mânt.Cititorii s-au mai împu]inat, dar tot vin. Înprincipal, sunt militari, îns` de ceva timp ne-amdeschis por]ile [i pentru civili. Vin acum [istuden]i de la Universitatea Bucure[ti sau de laSNSPA, trimi[i de profesorii de acolo, caresunt în num`r mare foste cadre militare [iastfel [tiu c` avem foarte multe c`r]i dindomeniu. Singurul inconvenient pentruace[tia este c` nu pot împrumuta c`r]ile, spredeosebire de militari, dar pot studia la sala delectur` [i pot face copii xerox materialelornecesare.
Cea mai tân`r` angajat` a institu]ieieste Alexandra Mîndru, copilul
bibliotecii dup` cum o alint` colegele. S-aangajat la 19 ani, imediat dup` sus]inereaBacalaureatului [i a continuat studiile înparalel. Dup` [apte ani, prive[te parcursul eiaici ca pe o pl`cut` experien]` educativ`.Sunt mezina, cea mai mic` din institu]ie [itoat` lumea m` r`sfa]`. Aici am crescut, aici
m` fixa t`cut cu privirea, l-am luat laîntreb`ri: „Bun` ziua, cu ce v` pot ajuta?” „Nu[tiu, am uitat”, mi-a spus el. „Sunte]i atât dedr`gu]`, încât am uitat de ce am venit.” Cuma[ putea s` m` sup`r pe el?
L a biroul care se ocup` de prelucrareapublica]iilor str`ine lucreaz`, din
1997, Delia Petrache, bibliograf. S-a angajataici din pasiune pentru carte. Estespecializat` pe publica]iile în limba german`
bibliotecar. Parcursul ei este ceva maiscurt, în sensul în care, dup` absolvireaFacult`]ii de Bibliologie [i {tiin]eleInform`rii din cadrul Universit`]iiBucure[ti, a urcat 100 de metri pe
11PASIUNINr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR Observatorul militar
www.presamil.ro
A fugit de munca de birou
Adin Olteanu a ie[it din LegiuneaStr`in` în prim`vara anului trecut, dup`mai bine de nou` ani, în care a descoperitun univers uman deosebit. Ast`zi, arecet`]enia francez` [i proiecte consistente îndomeniul artistic, dar î[i aminte[te cu dragde perioada petrecut` în mijloculvân`torilor de munte români, deantrenamentele din Cheile Râ[noavei [i demodul în care s-a îndr`gostit de beretaverde.
Vorbe[te despre „privilegiul” de a-[i fiîndeplinit stagiul militar la Predeal.„Cadrele pasionate [i specificul armei audat un sens dorin]ei de autodep`[ire, ceeace mi-a servit mai târziu”, spune Adin, careîns` recunoa[te c` a evitat s`-[i etalezeaptitudinile artistice, de team` s` nu fie
NOU~ ANI |N LEGIUNEA STR~IN~C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
Dup` ce a urmat liceul [i universitatea de arte în România,Adin Olteanu a ajuns în Legiunea Str`in` francez`. Între
acestea, a urmat stagiul militar la vân`tori de munte, în Predeal,perioad` de care î[i aminte[te cu nostalgie ast`zi, când se dedic`exclusiv artei în Fran]a.
„Pe când eram de-o [chioap`, în ’85, mamaa reprezentat culorile României la unfestival de dansuri populare din Fran]a.F`cea parte din forma]ia CiuliniiB`r`ganului, iar impresiile de c`l`torie [i înspecial o revist` francez` de art` dedicat`lui Renoir mi-au plantat s`mân]afrancofoniei. Pelicule clasice ca Beau Geste,în care ap`rea Chipiul alb, sau filmele luiSergiu Nicolaescu îmi alimentauimagina]ia [i dorin]a de aventur`.”
Din Legiune se iese mai greudecât se intr`
Sus]ine c` nu l-a speriat renumeleLegiunii. Dimpotriv`. „Marca de excelen]`[i faima ei au constituit un puseu deenergie [i motiva]ie.” Cu deta[are [iexperien]`, m`rturise[te c` din Legiune se
În cei peste nou` ani de Legiune, m-a marcat descoperirea unuiunivers uman deosebit, a unui model de via]` [i de integrare de oeficien]` dovedit` de-a lungul timpului. În ciuda diversit`]ii de origini[i na]ionalit`]i, culturi [i credin]e, legionarii sunt suda]i într-un blocsub deviza LEGIO, PATRIA NOSTRA. Onoarea [i fidelitatea, valoarea[i disciplina cap`t` un sens profund prin sacralizarea misiunii.
ADIN OLTEANU, PICTOR
’’FOTO: FRÉDÉRIC COUNE (ARHIVA GROUPEMENT DE RECRUTEMENT DE LA LÉGION ÉTRANGÈRE)
’’ Experien]ele sunt tr`ite subiectiv. Ceea ce pe mine m-a marcat pozitiv,altcuiva poate i-a l`sat un gust amar [i viceversa. Dar indiferent de tr`iri,nu po]i r`mâne impasibil la tradi]ia coeziunii la s`rb`torile de iarn`. Dela legionar pân` la comandantul de unitate, punctat de vizita generalului-comandant al Legiunii, to]i sunt reuni]i în noaptea Cr`ciunului, fiecare înregimentul de apartenen]`, indiferent de religie [i de teatrul de opera]ii,pentru a nu l`sa niciun camarad singur în acest moment. A doua zi, dac`situa]ia opera]ional` permite, cei care au familii continu` s`rb`toarea cucei dragi.
ADIN OLTEANU, PICTOR
considerat bun pentru munca de birou.„Dincolo de frumuse]ea în`l]`toare apeisajelor carpatine, vân`torii de munte mi-auoferit ocazia de a-mi confirma pasiuneapentru meseria armelor, chiar dac` a fostun contact rapid, fiind militar cu termenredus.”
Îl atr`gea milit`ria înc` din copil`rie,datorit` pove[tilor unor rude, nu mai pu]inde trei – doi pilo]i, unchi din partea mamei,Ursache [i Goe (de la Neagoe), pe care-ivizita la unitate, în Craiova, [i al treilea, v`rde-al mamei, fost militar angajat, care aveas` treac` [i pe la „scorpionii” din Batalionul26 Infanterie „Neagoe Basarab”. Îns` Adinnu [i-a g`sit locul în ]ar`, a[a c` a plecatacolo unde imagina]ia [i dorin]a sa deaventur` p`reau s`-[i g`seasc` împlinirea.
iese chiar mai greu decât se intr`. El a ie[itpentru a-[i urma voca]ia artistic`, dar îiface pl`cere s` rememoreze etapele princare a trecut [i vârfurile sale cazone.
„Primul pas pentru accesul în Legiune,zice Adin, este voluntariatul. De altfel,acesta este firul conductor pe toat` duratacontractului. Mai întâi, candidatul seprezint` la unul din posturile de preselec]ieale Legiunii, amplasate de-a lungulconturului Fran]ei. Odat` p`[it pragul, pebaza pa[aportului, valiza civil` este uitat` [ischimbat` cu rani]a, la propriu [i la figurat.Sunt permise doar obiectele de uz igienic(aparat de b`rbierit, periu]` [i past` dedin]i, s`pun, prosop, [lapi), trei exemplarede tricou, slip, [osete [i o pereche deînc`l]`minte sport pentru teste. Obiectele
de valoare sau sumele mari de bani suntpuse sub sigiliu, recuperându-se odat` cuefectele civile la finalul instruc]iei sau încaz de refuz. Candidatul prime[te oidentitate nou`, din motive de anonimat.Se succed interviuri de securitate [imotiva]ie, teste psihotehnice [i sportive,vizite medicale, graduale, e[alonate, pe operioad` de trei-patru s`pt`mâni.
Candida]ii re]inu]i în urma preselec]ieidin posturile satelit – raportul la plecareamea era de 1 la 10 – sunt trimi[i laRegimentul 1 str`in din localitateaAubagne, unde urmeaz` a doua etap`, cuteste de selec]ie mai dure. În urmaacesteia, semneaz` contractul [i devinangaja]i voluntari. Apoi, sunt prelua]i deRegimentul 4 str`in, din localitateaCastelnaudary, timp de patru luni. Acestaeste supranumit regiment-[coal`, deoareceaici, în afar` de instruc]ia de baz`, se facmai toate form`rile [i calific`rile specificepentru toat` Legiunea, indiferent de arm`:stagiul de caporal, de sergent, detransmisionist, administrativ, sanitar,buc`tar, permis militar de conducere etc.Angaja]ii voluntari nu au dreptul s` poarteChipiul alb, iar la sfâr[itul fermei («laferme») (perioada de instruc]ie), angaja]iivoluntari trebuie s` intre, echipa]i delupt`, pe por]ile Regimentului 4 str`in,
dup` un mar[ de 50 de kilometri. Abiaatunci, dac` nu au cedat pe parcurs, audreptul s` poarte Chipiul alb, în urma uneiceremonii (un fel de jur`mânt). Instruc]iaini]ial` continu`, iar la sfâr[itul celor patruluni vor trece o alt` serie de examene, cuprivire la fundamentele meseriei de soldat.În func]ie de rezultate (primii zece pot s`aleag`) [i de nevoile Legiunii, vor firepartiza]i într-un regiment opera]ional alLegiunii. Mai târziu, orice legionar, cândaude cuvântul Castelnaudary, are un fiorpe [ira spin`rii.”
Contractul ini]ial, pe cinci ani, poate fiextins, prin alte contracte succesive, pedurata stabilit` de comandament. Obi[nuitcu un anumit ritm, cu aceast` adev`rat`„caden]` de via]`”, cum se exprim` AdinOlteanu, legionarului nu îi este u[or s` plece.„Decizia este cu atât mai dificil` cu câttimpul petrecut sub arme este mai mare”,apreciaz` pictorul. „Ruptura fa]` de via]acivil` te inhib` în luarea hot`rârii. De aceea,un program de reconversie profesional` vineîn ajutorul militarului. Sprijin decisiv pentrumine, mai ales c` anun]ul c` m` voi dedicaartei a provocat surprindere, scepticism, dar[i interes. Îns`, nu sunt un caz unic. Ungând bun pentru veteranul coleg [i pictorulPaul Anastasiu, unul dintre arti[tii de origineromân` cu trecut legionar.”
Pe malul Senei.
12 Observatorul militar ZIUA FEwww.presamil.ro
Ideea, organizarea [i punerea, efectiv, înscen` a spectacolului reprezint` meritulRegimentului 30 Gard` Mihai Viteazul. {i înanii trecu]i militarii acestei structurireprezentative pentru armata român` au maiorganizat, la începutul lunii martie, câte un micspectacol pentru doamnele prezente în via]alor. Anul acesta îns`, au întrecut oricea[tept`ri. Evenimentul s-a dovedit a fi unulspecial. Doamnele au fost r`sf`]ate cu muzic`u[oar`, popular`, vocal` [i instrumental`, dans,momente vesele, clipe de magie – toate oferiteîn dar, ca m`r]i[or, de militarii regimentului.
A fost implicat întregul personal alRegimentului 30 Gard` Mihai Viteazul: militarivoluntari, ofi]eri, subofi]eri, muzica militar` – aspus comandantul regimentului, colonel NicolaeNedelcu. Am dorit s realiz`m acest spectacolpentru mamele noastre, pentru so]iile noastre,surori, prietene [i copii. Ne-am bucurat c` am avutocazia s` ar`t`m o alt` latur` a noastr`, mai pu]inmilit`roas , cea cultural-artistic . Selec]ia celorcare au ap`rut în spectacol a fost f cut` despeciali[ti din cadrul muzicii militare aregimentului, oameni deosebi]i. Participarea a fostpe baz` de voluntariat.
PENTRU TINE, DRAGA MEA!
Mar]i, 4 martie, militarii Regimentului 30 Gard` Mihai Viteazulau prezentat, la Palatul Cercului Militar Na]ional, un
spectacol de variet`]i, intitulat sugestiv: Pentru tine, draga mea! Timpde aproape dou` ore, ace[tia au îmbinat momente vesele, muzic`,dans [i numere de iluzionism într-un spectacol-omagiu adus eternuluifeminin. Ei au fost sus]inu]i în demersul lor [i de soli[ti ai AnsambluluiArtistic al Armatei [i Grupul de copii Andantino.
În debutul spectacolului, cei prezen]i auputut s-o admire pe solista Grupului de copiiAndantino, Iarina {tefan, interpretând piesaCântec pentru mama. La numai zece ani,Iarina a uimit audien]a cu vocea puternic` [itehnica des`vâr[it` de care d` dovad`, la ovârst` atât de fraged`. Au urmat apoim`r]i[oare muzicale din repertoriul autohton[i interna]ional, sub bagheta dirijoruluimuzicii militare, locotenent-colonel LiviuVoicu, cu soli[ti vocali din cadrul muzicii [iAnsamblului Artistic al Armatei.
Din program nu putea lipsi momentuldrill-team, devenit o emblem` a regimentului.De data aceasta îns`, sergentul-major DanielP`durariu l-a prezentat într-o form` maiapropiat` stilului american, adaptat` pentruspectacolul de sal`. În timpul exerci]iului, acoborât chiar de pe scen`, iar primul rând despectatori a a[teptat finalul demonstra]iei curespira]ia t`iat`, în timp ce Daniel mânuiaarma deasupra capetelor lor.
Surpriza serii a fost introducerea înprogram a unor momente mai pu]in folosite înspectacolele de acest gen. Este vorba denumerele de stand-up comedy [i iluzionism,
împreun` cu dou` scenete comice –Adeverin]a medical` [i Suzy. În partea magic`,Midas [i Daniel P`durariu au reu[it s` scoat`din p`l`rie, spre încântarea copiilor, unporumbel [i un iepure. Iar cu ajutorulvoluntarilor din public au prezentat trucuri cuc`r]ile de joc. De remarcat este faptul c`aceste momente au fost sus]inute de amatori,militari de meserie, lucru care îns` nu s-asim]it deloc în presta]ia lor.
Partea final` a spectacolului a apar]inut,ca [i începutul, tot muzicii. Au urcat pe scena,mai întâi, mariachi trupei Los Platanos,forma]ie din care face parte, ca trompetist,[eful Muzicii Militare a Regimentului 30Gard` Mihai Viteazul, locotenent-colonelLiviu Voicu. {tafeta a fost apoi preluat` deforma]ia Balkanic Brass, cu un mix de stilurispecifice zonei. Spectacolul s-a încheiat peritmuri populare române[ti, moment folcloricprezentat de forma]ia Artizanii [i grupul vocalVatra, îmbr`ca]i cu to]ii în straie des`rb`toare.
Cadoul regimentului a fost r`spl`tit cuzâmbete [i cu multe aplauze de doamnele [idomni[oarele prezente în public, care, multtimp dup` terminarea evenimentului, au ]inuts` le mul]umeasc` arti[tilor, s`-i felicite [i s`fac` poze cu militarii implica]i în spectacol.
FOTO: MARIAN MIH~ESCU
SERGENT-MAJOR ALINA CRI{AN
Dans popular cu militarii Regimentului 30 Gard` Mihai Viteazul.
Sceneta Adeverin]a Medical`.Forma]ia Los Platanos i-a \nc#ntat pe spectatoriprin diversitatea repertoriului.
Talentul [i ging`[ia micu]ei artiste sunt r`spl`tite cu o floare.
M`r]i[oare muz
13EMEII Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Aproximativ 100 de participan]i auonorat spectacolul, compensând prinentuziasmul aplauzelor neajunsulnum`rului. Pe scen` au evoluat elevii arti[tiai Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul,din Alba Iulia, orchestra de estrad` [igrupul umoristic ale Regimentului 30 Gard`Mihai Viteazul, orchestra [i soli[tiiAnsamblului Artistic al Armatei, to]i oferindun spectacol nea[teptat de interesant, dedans, muzic` [i scenete umoristice.
Ziua Interna]ional` a Femeii î[i areoriginea în Statele Unite ale Americii, acolounde, în 1908, peste 15.000 de femei auparticipat la un mar[ în New York, cerândun program de lucru mai scurt, salarii maibune [i drept de vot. În 1909, PartidulSocialist din SUA a stabilit data de 28februarie ca Zi Interna]ional` a Femeii, iarîn 1910, în urma unei Conferin]e a Femeilorcare a avut loc în Copenhaga înainte de adoua Interna]ional` Socialist`, s-a hot`rât caZiua Femeii s` se s`rb`toreasc` în aceea[izi, peste tot în lume. Data de 8 martie a fostaleas`, îns`, în 1913. În 1917, la Petrograd,în Rusia ]arist`, a avut loc o demonstra]ie afemeilor, cu ocazia Zilei femeii, demonstra]iacontinuând pân` la 12 martie, cu o grev` amuncitorilor, moment ce marcheaz`declan[area Revolu]iei bol[evice, pentru c`trupele trimise împotriva grevi[tilorfraternizeaz` cu ace[tia, se formeaz` g`rzilero[ii [i ]arul Nicolae al II-lea abdic` pe 15martie. În 1977, Adunarea General` a ONUa proclamat Ziua Na]iunilor Unite pentruDrepturile Femeilor [i Pace Interna]ional`,perioada 1975-1985 fiind declarat` DeceniulONU pentru condi]ia femeii.
Mai aproape de zilele noastre, joi, 6martie, cele trei prestigioase institu]ii,Colegiul Militar Liceal Mihai Viteazul,Regimentul 30 Gard` Mihai Viteazul [iAnsamblul Artistic al Armatei [i-auîmpreunat for]ele artistice [i au creat unspectacol deosebit. Orchestra de estrad` aRegimentului 30, condus` de locotenent-colonelul Liviu Voicu a acompaniat soli[tiprecum Florian Mihai, Alina N`nescu sauOana S#rbu, care au interpretat piese ce
|nc` o dat` Oana S#rbu ne-a\nc#ntat cu vocea sa minunat`.
Ca un preambul la Ziua Interna]ional` a Femeii, joi, 6 martie,la sediul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale a avut loc un
spectacol artistic dedicat doamnelor [i domni[oarelor, dar la careau fost bine primi]i [i domnii.
i-au consacrat sau prelu`ri ale unor celebremelodii. Elevii din trupa de dans a colegiuluimilitar albaiulian au interpretat dansurimedievale, clasice, grece[ti [i populare, învreme ce colegii lor cu inten]ii umoristice auinterpretat scenete vesele. La fel au f`cut [idoi militari de la Regimentul 30 Gard`, careau f`cut haz de situa]ie în sceneta Suzi. {ica s` arate c` [tiu [i s` cânte, elevii RaduGhi[oiu [i Alexandra Trif au interpretat unduet, apreciat de sal`, iar Radu Ghi[oiu ademonstrat c` va c`lca pe urmele altorcelebri interpre]i de muzic` popular` care auf`cut carier` militar`, interpretând [icântece populare. Spectacolul a fost apreciatde publicul prezent, comentariile fiindlaudative, în special la adresa liceenilormilitari.
Tabloul final, la un spectacol reu[it,la care au participat, cu succes, numero[i arti[ti.
Din somnul n`me]itelor liveziUn nud de flori [i muguri mai sculpteziChem`ri de alb, cuvântul înflorit{i tril de Ci[migiu, abia trezit...
În zborul t`u, mereu ocrotitorE zâmbetul din soare – m`r]i[or{i lacrima-n poem de ghioceiCu [oapte pline, muguri-mugurei...
De ziua mamei azi, un cântec nouVa fredona un ghiocel-erouCe pentru mine î]i va repeta:Mul]i ani, în prim`var`, maica mea!
zicale din repertoriul autohton [i interna]ional al Grupului de copii Andantino.
Bucuria copiilor, c#nd un urecheat s-a prezentat la spectacol.
URARE DE EROULIVIU ZANFIRESCU
Un dans grecesc interpretat de elevii de la CML Mihai Viteazul.
FO
TO
: V
AL
EN
TIN
CIO
BÎR
C~
FO
TO
: V
AL
EN
TIN
CIO
BÎR
C~
14 Observatorul militar Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro
GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ
DILEMELE TURCIEI
Pre[edintele Turciei, Abdullah Gül, declara, de curând, c`Orientul Mijlociu risc` s` intre într-o er` neagr`, similar`
celei din Europa Evului Mediu. În opinia acestuia, Orientul seîndreapt` c`tre o ciocnire în cadrul civiliza]iei musulmane, bazat`pe intensificarea conflictelor etnice [i religioase. Gül vorbea dedou` scenarii: primul ar fi [i cel mai periculos, întrucât, dac` stateleî[i vor urm`ri doar interesele geopolitice, f`r` alte ra]iuni, vorpermite escaladarea acestor tipuri de tensiuni; un al doilea arputea evita scindarea lumii musulmane, îns`, în opinia lideruluide la Ankara, statele din Orientul Mijlociu sunt obligate s` renun]ela politicile de promovare a identit`]ilor religioase [i etnice. Güldeclara: Trebuie s` ne uit`m la exemplul Uniunii Europene, undestatele au renun]at la astfel de interese. {tim cu to]ii c` integrareaeconomic` [i arhitectura de securitate au fost implementate deEuropa ca urmare a r`zboaielor [i conflictelor care au oferit olec]ie acestor ]`ri. Scenariile prezentate mai sus de pre[edinteleTurciei sunt deja în derulare în Siria, Liban [i Irak. Cu un r`zboiîn Siria [i un conflict etnic la grani]a cu Irakul, Turcia are probleme[i la Marea Neagr` cu ocuparea Crimeei de Federa]ia Rus`,probleme generate de etnicii t`tari pe care a promis c`-i va ap`ra.
T urcia a avut parte, în ultimul an, de o serie de evenimente care au schimbat modul de
ac]iune la nivel guvernamental [i auintrodus-o într-o perioad` deambiguitate. Primul eveniment este legatde scrisoarea adresat` de liderulPartidului Muncitorilor din Kurdistan(PKK), Abdullah Ocalan (aflat îndeten]ie în Turcia din 1999), kurzilor dinTurcia [i militan]ilor PKK de încetare aluptei armate împotriva statului turc.Scrisoarea, de[i în sine nu con]ineformul`ri de genul încetare a focului,armisti]iu sau încetarea ostilit`]ilor, esteconsiderat` un punct de turnur` cuefecte care dep`[esc cadrul strict alrela]iilor turco-kurde, având un poten]ialgenerator de modific`ri profunde alescenei Orientului Mijlociu în ansambluls`u, datorate [i extinderii geografice aetnicilor kurzi în state ca Siria, Turcia,Irak [i Iran. Negocierile cu militan]iikurzi, începute în ianuarie 2013, dup` doiani de confrunt`ri intense, r`spund unorcalcule strategice [i interese desecuritate imediate ale statului turc. Pede o parte, din perspectiv` geopolitic`,noua abordare kurd` a Turciei este olovitur` puternic` împotriva intereseloraxei Teheran-Bagdad-Damasc, iar pe dealt` parte, cre[terea influen]ei PKKasupra minorit`]ii kurde din Siria, alec`rei tenta]ii spre autonomie cap`t` totmai mult contur, devine un scenariu totmai amenin]`tor, care oblig` autorit`]ile
turce s` ac]ioneze. Noua politic` aTurciei în privin]a kurzilor ]inte[teevidente ambi]ii regionale [i redesenareabalan]ei strategice în competi]ia tot maiacerb` pentru domina]ie [i influen]` pedirec]ia Ankara-Teheran. Noua Turciepare s` se despart` de modelul kemalist,centrat pe principiile seculariste [ina]ionaliste care au stat la baza contruiriistatului modern turc. Elaborarea unuiarticol nou în cadrul Constitu]iei, care s`
elimine componenta etnic` din defini]iacet`]eniei, rezolvarea revendic`rilorkurzilor, eliberarea miilor de politicienikurzi afla]i în închisoare sau reevaluareacon]inutului anumitor legi în baza c`rorase men]in acuza]iile împotriva de]inu]ilorkurzi sunt câteva din solu]iile pe carestatul turc ar fi posibil s` le aplice.
Cu toate aceste elementeîncurajatoare, [irulevenimentelor derulate în
ianuarie 2013, la Paris, cu ocaziaCongresului na]ional al Kurdistanului, audus la declara]ia de anul acesta a co-pre[edintelui Partidului DemocratPopular din Turcia, Ertugrul Kurkçu,
care a afirmat c` autorit`]ile de laAnkara sunt responsabile de uciderea atrei femei kurde, activiste PKK,participante la congresul din capitalaFran]ei. Afirma]ia este sus]inut` derapoarte [i declara]ii ap`rute în ultimaperioad` privind posibila implicare aserviciului de informa]ii turc – MIT – înevenimentele din capitala francez`.Informa]iile se afl` în curs de verificarede serviciul german de securitate, fiindvorba despre o înregistrare audio [i undocument care indic` numele uneiadintre cele trei femei ucise. De parteacealalt`, oficialii turci, prin voceavicepre[edintelui partidului aflat laputere, Husein Celik, afirm` c` cele treifemei sunt victimele neîn]elegerilor dininteriorul comunit`]ii kurde, în timp ce oa treia teorie consider` c` responsabiliiapar]in grupului de kurzi care se opunnegocierilor dintre Turcia [i PKK,negocieri reluate la sfâr[itul anului 2012.Exist` [i o alt` variant`, recent`, carepresupune colaborarea între MIT [i PKK.Ancheta va dezv`lui, în cazul în care sedore[te, adev`rata fa]` a scenei politicedin Turcia, Ankara trezindu-se înmijlocul unui scandal de propor]ii pentruo astfel de ac]iune desf`[urat` în inimaEuropei Occidentale. Indiferent cine esteautorul, procesul de pace între turci [iPKK va stagna pentru o lung` perioad`de timp, iar ostilit`]ile vor continua.Organiza]ia Na]ional` de Informa]ii(MIT) reprezint` structura de informa]iia statului turc care a fost înfiin]at` înanul 1965, pentru a înlocui ServiciulNa]ional de Securitate. Sub conducerealui Recep Tayyip Erdogan, structuraturc` de informa]ii a c`p`tat valen]e noi
[i puteri suplimentare, ajungând s` fie ocomponent` important` pentru premierulaflat în prezent la putere.
A l doilea eveniment este generat de discu]ia telefonic` dintre premierul israelian [i
omologul s`u turc. În mod cu totulnea[teptat, premierul israelian BenjaminNetanyahu l-a sunat pe Recep Erdogan,în prezen]a pre[edintelui american BarakObama. Oficialul israelian [i-a expimatregretul [i [i-a cerut scuze pentruuciderea celor nou` pasageri turci înincidentul din mai 2010 al navei MaviMarmara (Flotila Libert`]ii). Gestul a fostunul f`r` precedent în diploma]iaisraelian`. Erdogan î[i vedea, astfel,îndeplinite dou` mari ambi]ii: scuzele,exprimate public de Israel, [i acoperireamediatic` extins` asupra evenimentului.De men]ionat c` discu]ia telefonic` aavut loc într-un spa]iu public, în prezen]ajurnali[tilor [i a altor oficiali, extrem desurprin[i, la rândul lor, s` asiste la unastfel de spectacol diplomatic turco-israelian. Incidentul din 2010 a marcatînceputul unei radicaliz`ri extreme aatitudinii Turciei fa]` de Israel, Ankarasuspendând leg`turile comerciale [imilitare cu Israelul, solicitând deopotriv`tuturor diploma]ilor israelieni de rangînalt s` p`r`seasc` teritoriul s`u. Alian]astrategic` turco-israelian` a fostconsiderat` un vector-cheie al sistemuluide securitate american/occidental înOrientul Mijlociu. Accentuareatensiunilor pe acest palier risc` s`compromit` în mod dramatic calculele [iecua]iile strategice regionale în condi]iileîn care Irakul este instabil, iar Siria esteîn r`zboi civil.
A l treilea eveniment este legat de scandalurile de corup]ie la nivelul administra]iei turce.
Din 17 decembrie 2013, cabinetul condusde prim-ministrul Erdogan este afectat decea mai grav` criz` politic` din ultimii 11ani. Aceasta a debutat nea[teptat, cândpoli]ia turc` a arestat, în Istanbul [iAnkara, pe fiii a trei mini[tri (de Interne,al Economiei [i cel al Mediului [iPlanific`rii Urbane), un magnat îndomeniul construc]iilor, un bancher [iun primar din partea AKP, ca parte aunei anchete de corup]ie la nivel înalt cea inclus 49 de arest`ri. O serie deconvorbiri telefonice, înregistrate întreprim-ministrul Recep Tayyip Erdogan [ifiul s`u Bilal Erdogan au fost f`cutepublice pe Internet, la 24 februarie, [i îiincrimineaz` pe ace[tia de acte decorup]ie. Acest eveniment a determinatpartidul de guvern`mânt s`-[iîn`spreasc` pozi]ia fa]` de mi[careacondus` de clericul islamic stabilit înSUA, Fethullah Gulen, pe care îl acuz`de orchestrarea scandalului de corup]ie[i de publicarea înregistr`rilor telefonice.De la izbucnirea scandalului, guvernul adestituit sute de procurori, judec`tori [iofi]eri de poli]ie, implica]i în investigareacazurilor de sp`lare de bani,contraband` cu aur [i luare de mit`.Mul]i suspec]i în acest caz au leg`turi defamilie sau de afaceri cu membriiPartidului Justi]ie [i Dezvoltare (AKP),inclusiv cu fiii aresta]i ai celor treimini[tri, directori de companii [i al]ioficiali importan]i. Pân` acum, criza aavut un impact negativ semnificativasupra institu]iilor politice-cheie, sistemuljudiciar fiind în capul listei. Reac]ia dur`a premierului de a concedia [i aretrograda 350 de poli]i[ti care au fostmai mult sau mai pu]in implica]i înanchetarea cazurilor de corup]ie, de areforma sistemul judiciar [i de a în`spricontrolul asupra Internetului au fostm`suri puternic contestate atât la nivelintern, cât [i extern.
Cele trei evenimente asupra c`roraam insistat contureaz` o criz` politic`decisiv` pentru viitorul politic al luiRecep Tayyip Erdogan, cu atât mai multcu cât este an electoral: alegeri locale înmartie [i preziden]iale în august. Celpu]in pe termen mediu, Turcia [i-a pus înpericol avansarea negocierilor pentruaderarea la UE, în condi]iile în careoficiali europeni au criticat, în repetaterânduri, deciziile guvernului,îndemnându-l s` accepte standardele UEprivind statul de drept [i s` îndeplineasc`criteriile politice ale ader`rii la UE.{i totu[i, cum situa]ia la Marea Neagr` [iîn Caucaz este tensionat`, apropiereaTurciei de UE devine o necesitate,pentru a nu intra într-un scenariuucrainean sub o alt` form`, generat` deo posibil` criz` energetic`. Turcia esteimportant` în toate scenariile despreOrientul Mijlociu, dar [i în Europa desud, la grani]a cu Federa]ia Rus`,de]inând cheile de intrare în MareaNeagr`. Criza sirian` r`mâne îns` mareaîncercare geopolitic` a Turciei, prinprisma definirii ecua]iei politice regionale[i, implicit, a viitorului politic intern alTurciei, cu referire la poten]ialele ac]iuniale kurzilor. Armata turc` are îns` ovaloare important` în ecua]ia stabilit`]iiOrientului Mijlociu, ea fiind a doua canum`r de militari dintre ]`rile Alian]eiNATO. A fost [i este garantulsecularismului la Por]ile Orientului.De[i a trecut prin transform`ri complexe,armata Turciei r`mâne garantulsecurit`]ii la grani]a de sud a unei Europecare-[i caut` identitatea institu]ional` [iliniile directoare necesare unei politiciexterne coerente.
Armata Turciei r`mâne garantul securit`]iila grani]a de sud a unei Europe care-[i caut` identitatea institu]ional`.
v
v
v
v
v
v
v
v
Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.
15Observatorul militarwww.presamil.roLUMEA DE AZINr. 10 (12 – 18 martie 2014)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Implica]iile propunerii bugetului pentruap`rare, care includ reducerea efectivelor for]elorarmate la cel mai sc`zut nivel de dup` cel deAl Doilea R`zboi Mondial sau renun]area la oîntreag` flot` de avioane de lupt`, sunt alegeridificile care vor schimba structurile din domeniulap`r`rii în anii care vor veni. Restructurarea [ireducerea efectivelor sunt o consecin]` a unuiacord bugetar pe doi ani încheiat în decembrieîntre pre[edintele SUA [i Congres care limiteaz`cheltuielile de ap`rare la 496 de miliarde de dolari.
În condi]iile în care bugetul Pentagonului seva reduce cu 75 de miliarde de dolari în urm`toriidoi ani, Hagel [i liderii militari au avertizat c` vorap`rea riscuri în anumite domenii. Unul dintreaceste riscuri este reducerea efectivelor armateide la nivelul actual de 520.000 la 440.000 de militariactivi, asigurând în paralel preg`tirea [i echiparealor corespunz`toare. Aceste reduceri înseamn`c` SUA nu se vor mai putea implica în opera]ii destabilitate de amploare, pe durate lungi de timp,cum au fost cele din Irak sau Afganistan. Potrivitlui Hagel, for]ele armate ale SUA vor fi totu[icapabile s` fac` fa]` inamicului într-un conflictmajor, în paralel cu ap`rarea teritoriului na]ional[i cu sprijinirea For]elor Navale [i Aeriene angajateîn lupt` într-un alt teatru de opera]ii.
EXERCI}IU AERIANAvioane de lupt` din trei state au participat,
luna trecut`, la misiuni în spa]iul aerian alIslandei în cadrul exerci]iului Iceland Air Meet2014, menit s` îmbun`t`]easc` interopera-bilitatea în condi]ii excep]ionale. Finlanda aparticipat la exerci]iu cu cinci avioane F/A-18modificate, Suedia a trimis [apte aeronave JAS39 Gripen [i Norvegia [ase aeronave F-16 Falcon.Misiunile s-au executat în valuri, fiecare val având pân` la 12 avioane în componen]`.
Opera]iile aeriene au fost sprijinite de elicoptere NH90, avioane de realimentare înaer apar]inând Suediei, For]elor Aeriene americane din Europa (USAFE) [i Olandei,un avion AWACS împreun` cu elicoptere ale G`rzii de Coast` islandeze. În total,aproximativ 20 de aeronave au fost implicate în exerci]ii. Zonele de antrenamentalocate opera]iilor de zbor au fost în principal deasupra oceanului, asigurând condi]iiexcelente pentru desf`[urarea activit`]ilor. Vremea caracteristic` din zona Islandei,cu vânt care sufl` cu viteze foarte mari, a testat competen]a echipajelor, aeronavelor[i personalului auxiliar.
(FAA) a Statelor Unite lucreaz` în prezentla elaborarea unui set de reguli privindutilizarea dronelor [i a lansat o serie deinvestiga]ii în urma unui recent episodpetrecut în Connecticut. Acum jurnali[tii[i guvernul se afl` într-un punct deinflexiune din cauza a[a-numitului incidentHartford, în timpul c`ruia o victim` a unuiaccident rutier a r`mas ag`]at` întreresturile ma[inii, în timp ce o dron` aerian`filma întreaga scen`. Reprezentan]i aipoli]iei au spus c` au acoperit corpuldecedatului cum au putut mai bine, darsitua]iile în care dronele î[i fac apari]ia la
locul diferitelor incidente sunt din ce în ce mai dese. Persoana care manevra drona s-adovedit a fi jurnalist la un post local de televiziune, care nu era îns` de serviciu în ziuarespectiv` [i a declarat c` drona nu îi apar]inea.
Proliferarea utiliz`rii dronelor pentru diferite scopuri comerciale expune publicullarg la ac]iuni de supraveghere care conduc c`tre o pierdere de intimitate. Administra]iaFederal` Aeronautic` a emis mai multe avertiz`ri c`tre diver[i operatori care au înc`lcatregulile de securitate. În prezent, nu exist` legi care s` restric]ioneze utilizarea dronelor.
Deja s-a dezvoltat o nou` ramur` a jurnalismului, drone journalism, [i au ap`rut [iprograme de studiu universitar în acest sens, cum ar fi cel dezvoltat de universitatea dinMissouri. De altfel, cofondatorul acestui program de studii a declarat c` emiterea unorcertificate de autorizare pentru utilizarea dronelor va însemna [i un set stufos de regulicare va afecta acest nou tip de jurnalism. {i asta pentru c`, probabil, zborurile vor puteafi efectuate numai în spa]ii predeterminate [i mici ca suprafa]`, iar abilitatea de a relatade la locul diferitelor evenimente, esen]a jurnalismului de teren, va fi serios limitat`.
În prezent, Congresul SUA are în vedere crearea unei structuri care s` se ocupe deproblematica general` a dronelor, proiect care se dore[te a fi finalizat pân` la fineleanului 2015. Pe de alt` parte, FAA caut` s` stabileasc` noi reguli pentru dronele carezboar` sub 150 de metri.
GERMANIA REDUCE ACHIZI}IILEDE AVIOANE DE LUPT~
Ministerul Ap`r`rii din Germaniainten]ioneaz s reduc comanda de avioanede lupt Eurofighter de la 180 la 143, potrivitAFP. Se pare c` aceast` reducere ar fi fostdeja decis` înc` din 2011. Din întreagacomand` au fost deja livrate peste 100 deaeronave, în valoare de aproximativ 14miliarde de euro. Pre[edintele Comisiei deap`rare din Parlamentul german este dep`rere c reducerea ar trebui s fie chiar maimare, ajungând la doar 108 aparate.
Pe de alt parte, compania Airbus solicit o compensa]ie de 900 de milioane de europentru renun]area la cele 37 de aeronave. Eurofighter este cel mai amplu program deap`rare european, în care sunt implicate companiile Airbus, BAE Systems [i Finmeccanica.
SUPERIORITATE TEHNOLOGIC~În viitorul apropiat, armata american` se
va concentra asupra dezvolt`rii mijloacelorde lupt` în r`zboiul cibernetic, muni]ii ghidate[i produc]ia de mas` a dronelor automateconstruite cu ajutorul imprimantelor 3D,potrivit unui document dat publicit`]ii deCenter for a New American Security. SUA sepreg`te[te pentru conflictele erei robotice încare aeronave f`r` pilot produse printehnologia 3D vor survola câmpul de lupt`
nedetectate, se arat` în raportul denumit Process Over Platforms: A paradigm Shift inAquisistion through Advanced Manufacturing.
Sistemele de aeronave f`r` pilot dirijate de la distan]` utilizate în ultimii zece ani înIrak [i Afganistan vor fi înlocuite cu unele cu grad ridicat de autonomie, utilizabile îndomeniile terestru, submarin, aerian sau spa]ial. Ra]iunea unei asemenea orient`ri estedeterminat` de costurile ridicate cu personalul [i ritmul inegal de instruire a militarilor.Viitoarele strategii de ap`rare atribuie un rol fundamental superiorit`]ii tehnologice.
BUGETUL AMERICAN AL AP~R~RIIPENTRU ANUL 2015
Secretarul american al Ap`r`rii Chuck Hagel a prezentat, în cadrul uneiconferin]e de pres la Pentagon, detalii privind bugetul ap r rii pentru anul
2015 propus de pre[edintele Barack Obama.
Distrug`toarele din clasa Arleigh Burke suntdotate cu sistemul antirachet` de tip Aegis. Înurm`torii doi ani alte trei vase USS Ross, USS Porter[i USS Carney vor fi g`zduite de baza naval` de laRota, din sudul Spaniei. Este pentru prima dat` cândun vas american dotat cu acest sistem este sta]ionatpermanent în Europa [i sosirea acestei navemarcheaz` un pas înainte pentru NATO, pentrusecuritatea european` [i pentru cooperareatransatlantic`, a spus secretarul general al NATO,Anders Fogh Rasmussen.
SCUTUL ANTIRACHET~ EUROPEANPrimul dintre cele patru distrug`toare ale marinei americane,
USS Donald Cook (foto), a ajuns luna trecut` în portul spaniol Rota,unde va fi dislocat permanent, fiind integrat în Sistemul NATO european deAp`rare împotriva Rachetelor.
Noul buget prevede modific`rila nivelul mai multor categorii defor]e. Astfel, efectivele For]elorpentru Opera]ii Speciale vor cre[tecu 4.000 de oameni, aducândtotalul acestor for]e la aproximativ70.000, ceea ce este un indicatoral amenin]`rilor asimetrice cucare SUA se pot confrunta în viitor.Trupele terestre ale G`rzii Na]io-nale [i For]ele de Rezerv` vor fireduse cu 5%. Asta pentru c` s-aajuns la concluzia c`, de[i for]elede rezerv` sunt mai pu]in cos-tisitoare când nu sunt mobilizate,ele implic` acelea[i cheltuieli ca [icele active atunci când sunt
activate [i dislocate undeva. În plus, elicopterele deatac Apache ale For]elor Terestre din GardaNa]ional` vor fi transferate în cadrul for]elor active,iar elicopterele Black Hawk vor fi transferate c`treGarda Na]ional`, ca parte a unei reorganiz`ri aavia]iei For]elor Terestre.
For]ele Aeriene americane vor trebui s`-[ireduc` bugetul cu 3,5 miliarde prin renun]areala întreaga flot` de avioane A-10 [i înlocuireaacesteia cu F-35 pân` în anul 2020. De asemenea,se va renun]a [i la avioanele de supraveghereU-2, vechi de 50 de ani, care vor fi înlocuite cudronele Global Hawk.
Alte efecte ale propunerii de buget includrenun]area la programul Ground Combat Vehiclede For]ele Terestre, men]inerea de For]ele Navalea maximum 11 grupuri de lupt` de nivel portavion,achizi]ionarea în continuare a câte dou` distrug`-toare [i submarine de atac pe an, reducerea efective-lor infanteriei marine de la 190.000 la 182.000, înparalel cu cre[terea cu 900 a efectivelor destinateap`r`rii ambasadelor americane.
Hagel a mai spus c` majoritatea recomand`rilornoului buget au fost agreate de liderii militari [i c`aceasta este prima dat` dup` 13 ani când secretarulAp`r`rii [i pre[edintele Comitetului Întrunit al {efilorde State Majore prezint` bugetul în Congres.
Dislocarea celor patru distrug`toare, cunos-cut` sub numele de European Phased AdaptiveApproach, este elementul central al scutului anti-rachet` european care mai include, totodat`, ba-terii de rachete interceptoare terestre, cu baza înPolonia [i România, un radar în Turcia [i un centrude comand` la Ramstein, în Germania. De ase-menea, cele patru distrug`toare americane vormai participa [i la alte opera]ii maritime de secu-ritate, precum [i la misiuni [i exerci]ii NATO, potri-vit Departamentului american al Ap`r`rii.
Scutul antirachet` este destinatap`r`rii popula]iei [i teritoriilor statelormembre ale Alian]ei împotriva amenin-]`rilor cu rachet`. Pe de alt` parte,Rusia consider` c` sistemul este unpericol major la propria sa securitate[i a amenin]at c` î[i poten]eaz` arsena-lul nuclear, în replic`. Când au ap`rutprimele [tiri despre dislocarea distru-g`torului american la Rota, Rusia areac]ionat, declarând c` s-ar puteavedea for]at` s` p`r`seasc` tratatulSTART semnat între cele dou` stateîn 2010, care ar trebui s` fie în vigoarecel pu]in pân` în 2021.
PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA
16 Observatorul militar V~ INTERESEAZ~! www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 10 (12 – 18 martie 2014)
ADMITEREA 2014Prin dou` dispozi]ii aprobate de [eful Direc]iei management resurse umane,general de brigad` Marian Tase, au fost stabilite normele referitoare la
admiterea în înv`]`mântul militar.
La 30.01.2014, a intrat în vigoare I.M.-3/55, Meto-dologia-cadru privind organizarea [i desf`[urarea
admiterii în înv`]`mântul militar preuniversitar. Laadmiterea în colegiile militare liceale [i în [colile demai[tri militari [i subofi]eri particip doar candida]ii careau fost declara]i ADMIS la selec]ia organizat` în centrelezonale de selec]ie [i orientare. Colonelul Doina Mure[an,[ef sec]ie înv`]`mânt militar în DMRU, ne-a precizat c`potrivit prevederilor metodologiei a fost elaborat Ghidulcandida]ilor la admitere. Acesta cuprinde toateinforma]iile utile candida]ilor [i va fi actualizat anual,dup` aprobarea planurilor de [colarizare [i, dup` caz, înfunc]ie de modific`rile [i complet`rile metodologiilor deconcurs, ale tematicii [i bibliografiei.
Copiii cadrelor militare în activitate sau ai solda]ilor[i grada]ilor profesioni[ti decedate/deceda]i în timpul [i/sau din cauza serviciului, ca urmare a unor ac]iunimilitare, accidente, catastrofe, a unor acte de devotamentexcep]ional, a unor misiuni în teatrele de opera]ii, încadrul for]elor interna]ionale destinate men]inerii p`ciiori constituite în scopuri umanitare, sunt înmatricula]iîn anul I de studii, în unit`]ile de înv`]`mânt militarpreuniversitar, în baza dosarului de candidat, f`r` s`sus]in` proba de verificare a cuno[tin]elor, dac`îndeplinesc criteriile de recrutare [i au fost declara]iADMIS la probele de selec]ie.
Înv`]`mântulmilitar liceal
Sunt declara]i ADMIS, în colegiulmilitar liceal pentru care au optat,candida]ii ale c`ror medii finale deadmitere se situeaz`, în urma ierarhiz`rii,în limita num`rului de locuri aprobat.Admiterea elevilor în înv`]`mântulmilitar liceal cuprinde: sus]inerea [ipromovarea unei probe eliminatorii cudurata de trei ore, care const` într-untest gril` de evaluare a cuno[tin]elor ladisciplinele Limba [i literatura român` [iMatematic`; sunt declara]i ADMIScandida]ii care ob]in cel pu]in nota 6,00; sus]inerea probelor de EvaluareNa]ional` pentru elevii clasei a VIII-a; clasificarea în limita num`rului de locuriaprobat, în ordinea strict descresc`toarea mediilor finale de admitere, calculatedup` formula MFA = (NT + MA) : 2,unde MFA este media final` de admitere,NT, nota ob]inut` la testul gril` deevaluare a cuno[tin]elor la disciplineleLimba [i literatura român` [i Matematic`,iar MA, media de admitere, prinrepartizare computerizat`, în înv`]`mân-tul liceal de stat.
Departajarea candida]ilor care auob]inut medii finale de admitere egale,se face folosind, în ordine, urm`toarelecriterii: nota ob]inut` la testul gril` deverificare a cuno[tin]elor; mediageneral` ob]inut` la Evaluarea Na]ional`din clasa a VIII-a; media general` deabsolvire a claselor a V-a – a VIII-a; nota ob]inut` la proba de Limba [iliteratura român` din cadrul Evalu`riiNa]ionale; nota ob]inut` la proba deMatematic` din cadrul Evalu`riiNa]ionale. În cazul în care, pe ultimul loc,exist` candida]i care au mediile finale deadmitere, precum [i toate mediilemen]ionate mai sus egale, atunci to]iace[ti candida]i sunt declara]i ADMIS.
Înv`]`mântulmilitar postliceal
Admiterea în înv`]`mântul mili-tar postliceal se organizeaz` pentruprogramul de formare a mai[trilormilitari în activitate, cu durata de doiani, [i pentru programul de formarea subofi]erilor în activitate, cu duratade un an.
Evaluarea psihologic` special` acandida]ilor pentru admiterea înînv`]`mântul militar postliceal seefectueaz` în perioada de admitere,în unit`]ile de înv`]`mânt organiza-toare, înaintea sus]inerii probelor deevaluare a cuno[tin]elor/preg`tirii,conform reglement`rilor specifice învigoare.
Probele de evaluare se sus]in subform` de test gril`, iar pentru depar-tajarea candida]ilor care au medii deadmitere egale se folosesc, în ordine,urm`toarele criterii: media gene-ral` a examenului de bacalaureat; nota ob]inut` la Limba [i literaturaromân`, din cadrul examenului debacalaureat; nota ob]inut` la probascris` diferen]iat` în func]ie filier`,profil, specializare, respectiv Matema-tic` sau Istorie, din cadrul examenului
{COALA MILITAR~DE MAI{TRI MILITARI {I SUBOFI}ERIA FOR}ELOR TERESTRE BASARAB I
Pite[ti, str. Trivale nr. 16 bis, jud. Arge[, tel: 0248/635200, fax: 0248/214691
Profilul Mai[tri militari, înv`]`mânt de zi, doi aniProbe: Limba englez`, test gril`, 10% pondere în
calculul mediei de admitere, nota minim` de admitere –5,00; Matematic` (algebr` [i trigonometrie) [i Fizic`(mecanic` [i electricitate), test gril`, 80% pondere în cadrulmediei de admitere; nota minim` de admitere – 5,00; Media examenului de bacalaureat, 10% pondere în cadrulmediei de admitere.
Specializ`ri [i num`r de locuri: Maistru mecanic:Armament [i instala]ii de lansare – 5; Aparatur`, sisteme deconducere a focului, stabilizatoare – 5; Tancuri – 5; Auto –15; Prelucrarea metalelor – 5; Maistru telecomunica]ii:Tehnic` de comunica]ii – 15 locuri, din care 2 pentru fete; Maistru mecanic ma[ini [i utilaje pentru construc]ii:Geniu – 5; Maistru pentru tehnologia chimic` [ianorganic`: Echipamente de ap`rare chimic`,bacteriologic`, radiologic` [i nuclear`-CBRN – 7 locuri, dincare unul pentru candida]i femei; Maistru produsef`inoase [i panifica]ie: Buc`tar – 9 locuri, din care dou`pentru candida]i femei.
Profilul Subofi]eri, înv`]`mânt de zi, un anProbe: Instruc]ie militar` de baz`, prob` eliminatorie
(Admis/ Respins); Limba englez`, test gril`, 10% pondereîn calculul mediei de admitere, nota minim` de admitere –5,00; Limba român` (limb` [i comunicare) [i Legisla]ie îndomeniul ap`r`rii, test gril`, 80% pondere în cadrul medieide admitere, nota minim` de admitere – 5,00; Mediaexamenului de bacalaureat, 10% pondere în cadrul medieide admitere.
Specializ`ri [i num`r de locuri: Infanterie – 48 delocuri, din care 8 pentru candida]i femei; Cercetare – 12;Poli]ie militar` – 22; Comandant [i mecanic tancuri [iautotunuri – 15; Auto [i mecanic conductor TAB – 48 delocuri, din care 2 pentru candida]i femei; Macanicconductor MLI [i MLVM – 5; Artilerie [i rachete – 40 delocuri, din care 5 pentru candida]i femei; Comunica]ii – 24de locuri, din care 6 pentru candida]i femei; Construc]ii – 4;Geniu – 10 locuri, din care unul pentru candida]i femei;Intenden]` – 12 locuri, din care 8 pentru candida]i femei;Gestionar – 12; Ap`rare chimic`, bacteriologic`, radiologic`[i nuclear`-CBRN – 11.
{COALA MILITAR~DE MAI{TRI MILITARI {I SUBOFI}ERIA FOR}ELOR AERIENE TRAIAN VUIA
Sat Boboc-Gar`, comuna Cochirleanca, jud. Buz`u, tel: 0238/718.965, fax:0238/727.674
Profilul Mai[tri militari, înv`]`mânt de zi, doi aniProbe: Limba englez`, test gril`, 20% pondere în calculul mediei de
admitere, nota minim` de admitere – 5,00; Matematic` (algebr` [itrigonometrie) [i Fizic` (mecanic` [i electricitate), test gril`, 70% pondere încadrul mediei de admitere, nota minim` de admitere – 5,00; Mediaexamenului de bacalaureat, 10 % pondere în calculul mediei de admitere.
Specializ`ri [i num`r de locuri: Avia]ie – maistru mecanic: Aeronave[i motoare de avia]ie – 16 locuri, din care 3 pentru candida]i femei; Armament,rachete, muni]ii de avia]ie [i sisteme de lansare – 10 locuri, din care 2 pentrucandida]i femei; Avia]ie - maistru electronist: Electromecanic` [iautomatizare de bord de avia]ie – 11 locuri, din care 2 pentru candida]i femei;Radioelectronic` de bord de avia]ie – 11 locuri, din care 2 pentru candida]ifemei; Radioloca]ie – maistru electronist: Radioloca]ie –10 locuri, din care 2 pentru candida]i femei; Rachete [i artilerie antiaerian` –maistru electronist: Rachete [i artilerie antiaerian` – 15 locuri, din care 2 pentrucandida]i femei.
Profilul Subofi]eri, înv`]`mânt de zi, un anProbe: Instruc]ie militar` de baz`, prob` eliminatorie, 10% pondere în
cadrul mediei de admitere, nota minim` de admitere – 5,00; Limba englez`,test gril`, 20% pondere în calculul mediei de admitere, nota minim` de admitere– 5,00. Matematic` (algebr` [i trigonometrie) [i Fizic` (mecanic` [ielectricitate), test gril`, 60% pondere în cadrul mediei de admitere, nota minim`de admitere – 5,00; Media examenului de bacalaureat, 10% pondere încalculul mediei de admitere.
Specializ`ri [i num`r de locuri: Rachete [i artilerie antiaerian` –10 locuri, din care 2 pentru candida]i femei; R`zboi electronic [i avia]ie – 15.
de bacalaureat; nota ob]inut` laproba scris` diferen]iat` la alegere,din cadrul examenului de baca-laureat.
{colile militare de mai[tri militari[i subofi]eri pot organiza [i desf`[uraa doua sesiune de admitere, în situa]iaîn care locurile aprobate prin planulde [colarizare nu au fost ocupate înprima sesiune.
Corectarea [i notarea testelorgril`, pentru fiecare prob`, se face înziua sus]inerii, în aceea[i sal`, dec`tre unul sau doi evaluatori dincadrul comisiei de admitere, în pre-zen]a candidatului evaluat [i a celpu]in doi martori dintre ceilal]i can-dida]i, imediat dup` terminareatimpului stabilit pentru sus]inereaprobei.
De la plata taxei de înscriere suntexcepta]i candida]ii care dovedesc,cu documente, c` îndeplinesc unadin urm`toarele condi]ii: suntorfani de ambii p`rin]i; provin dela case de copii sau plasamente fami-liale; sunt copii ai cadrelor militare,ai solda]ilor [i grada]ilor profesioni[tisau ai func]ionarilor publici/salaria-]ilor civili contractuali care î[i desf`-[oar` activitatea în MApN sau în
institu]ii ale sistemului de ap`rare,ordine public` [i securitate na]ional`; sunt copii ai pensionarilor dinMApN sau din institu]ii ale sistemuluide ap`rare, ordine public` [i securi-tate na]ional`; sunt copii ai cadrelormilitare în activitate, ai solda]ilor [igrada]ilor profesioni[ti sau ai func]io-narilor publici/salaria]ilor civilicontractuali decedate/deceda]i întimpul [i/sau din cauza serviciului,ca urmare a unor ac]iuni militare,accidente, catastrofe, a unor acte dedevotament excep]ional sau a unormisiuni în teatrele de opera]ii, încadrul for]elor interna]ionale desti-nate men]inerii p`cii ori constituiteîn scopuri umanitare; au veniturilunare, pe membru de familie, calcu-late în luna anterioar` desf`[ur`riiconcursului de admitere, care nudep`[esc salariul minim net pe econo-mie; sunt absolven]i ai colegiilormilitare liceale din promo]ia curent`; sunt solda]i [i grada]i profesioni[tisau func]ionari publici/personal civilcontractual din MApN.
Pentru absolven]ii colegiilormilitare liceale din promo]ia curent`[i solda]ii [i grada]ii profesioni[ti dinMApN, cazarea se asigur` gratuit.
{COALA MILITAR~ DE MAI{TRI MILITARI AFOR}ELOR NAVALE AMIRAL ION MURGESCU
Constan]a, str. Dezrobirii nr. 80, jud. Constan]a, tel: 0241/655650, fax:0241/620978
Profilul Mai[tri militari, înv`]`mânt de zi, doi aniProbe: Matematic` (algebr` [i trigonometrie) [i Fizic` (mecanic`
[i electricitate), test gril`; subiectele vor fi formulate în propor]ie de 75%din matematic`, iar 25% din fizic`; nota minim` de admitere – 5,00.
Specializ`ri [i num`r de locuri: Marin`: Timonier [i tehnic` denaviga]ie naval` – 6; Comunica]ii navale [i observare semnalizare – 9;Radioloca]ie naval` – 16 locuri, din care 3 pentru candida]i femei;Motoare [i ma[ini navale – 19.
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 17Observatorul militarwww.presamil.roV~ INTERESEAZ~!Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)
ÎN ÎNV~}~MÂNTUL MILITAR
Metodologia-cadru privind organizarea [i desf`[urarea admiterii în înv`-]`mântul universitar militar cuprinde date despre admiterea la studii
universitare de licen]`, de master [i de doctorat, precum [i probele de admitere înînv`]`mântul universitar de licen]` [i ponderea acestora în media de admitere.Examenele de admitere se organizeaz` pe baza metodologiilor proprii stabilite dec`tre fiecare institu]ie de înv`]`mânt superior militar în baza autonomieiuniversitare. Specializ`rile [i num`rul de locuri prezentate \n pagina de fa]`au ca beneficiar Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
Studii universitarede licen]`
La admitere, pot participaabsolven]ii de liceu cu diplo-m` de bacalaureat sau diplo-m` echivalent` care au fostdeclara]i ADMIS la selec]iaorganizat` pentru nevoileMApN în centrele zonale deselec]ie [i orientare, candi-da]ii înscri[i pe locurile cutax` de studii, precum [i can-dida]ii pentru al]i beneficiaridin sistemul de ap`rare, ordi-ne public` [i siguran]` na]io-nal`. La prezentarea în insti-tu]ia de înv`]`mânt superiormilitar, candida]ii au asupra lorcartea de identitate, trei foto-grafii, trus` de scris [i banipentru taxa de înscriere, cazare[i mas`, precum [i diploma debacalaureat/diploma echi-valent` sau adeverin]a elibe-rat` de institu]ia absolvit`.
Sunt excepta]i de la platataxei de înscriere absolven]iicolegiilor militare liceale, pro-mo]ia din anul în care se des-f`[oar` admiterea, copiii per-sonalului didactic din siste-mul de înv`]`mânt, precum[i candida]ii care dovedesc,cu acte, c` îndeplinesc unadin urm`toarele condi]ii: sunt orfani de ambii p`rin]i; provin din case de copii sauplasamente familiale; suntcopii ai cadrelor militare, sol-da]ilor [i grada]ilor profesio-ni[ti sau ai func]ionarilor pu-blici/personalului civil con-tractual care î[i desf`[oar`activitatea în MApN; suntcopii ai pensionarilor dinMApN; sunt copii ai celorcare au fost r`ni]i în luptapentru victoria Revolu]iei dinDecembrie 1989; sunt copiiai cadrelor militare sau ai sol-da]ilor [i grada]ilor profesio-ni[ti, decedate/deceda]i întimpul [i din cauza serviciului,ca urmare a unor ac]iuni mili-tare, accidente, catastrofe, aunor acte de devotament ex-cep]ional sau a unor misiuniîn cadrul for]elor interna]io-nale destinate men]inerii p`ciiori constituite în scopuri uma-nitare; au venituri lunare,pe membru de familie, calcu-late în luna anterioar` desf`-[ur`rii concursului de admi-tere, care nu dep`[esc salariulminim net pe economie.
ACADEMIA FOR}ELOR TERESTRENICOLAE B~LCESCU
Sibiu, Str. Revolu]iei nr. 3-5, tel: 0269/432990, fax: 0269/215554FACULTATEA DE MANAGEMENT MILITARDomeniul de licen]`: {tiin]e militare, informa]ii [i ordine
public`, înv`]`mânt cu frecven]`, durata studiilor trei aniProbe: Limba englez`, prob` eliminatorie, test gril`, 90 de
minute, 20% pondere în media de admitere, nota minim` – 6,00; Matematic`, Psihologie, test gril`, trei ore, ponderea itemilor: 2/3pentru Matematic` [i 1/3 pentru Psihologie, 80% pondere în media deadmitere, nota minim` – 5,00.
Specializarea [i num`rul de locuri: Managementulorganiza]iei: Infanterie – 40 de locuri, din care 6 pentru candida]ifemei; Vân`tori de munte – 8 locuri, din care 2 pentru candida]i femei;Para[uti[ti – 12; Cercetare – 8 locuri, din care 2 pentru candida]ifemei; Tancuri – 8; Auto – 10 locuri, din care 2 pentru candida]ifemei; Artilerie [i rachete – 15 locuri, din care 5 pentru candida]ifemei; Geniu – 15 locuri, din care 2 pentru candida]i femei;Comunica]ii [i informatic` – 21 de locuri, din care 6 pentru candida]ifemei; Ap`rare CBRN – 5 locuri, din care 2 pentru candida]i femei;Poli]ie militar` – 5; Management economico-financiar: Finan]e-contabilitate – 10 locuri, din care 5 pentru candida]i femei.
Domeniul de licen]`: {tiin]e administrative, înv`]`mânt cufrecven]`, durata studiilor 3 ani, la specializarea Administra]iepublic`, pentru Intenden]`, sunt scoase la concurs 10 locuri, din care5 pentru candida]i femei.
Probe: Limba englez`, proba eliminatorie, test gril`, 90 deminute, 20% pondere în media de admitere, nota minim` – 6,00; Psihologie, Limba român` [i comunicare, test gril`, trei ore,ponderea itemilor: 2/3 pentru Psihologie [i 1/3 pentru Limba român` [icomunicare, 80% pondere în media de admitere, nota minim` – 5,00.
ACADEMIA FOR}ELOR AERIENEHENRI COAND~
Bra[ov, Str. Mihai Viteazul nr. 160, tel: 0268/423421, fax: 0268/422004FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTICDomeniul de licen]`: {tiin]e militare, informa]ii [i ordine public`,
înv`]`mânt cu frecven]`, durata studiilor trei ani.Specializ`ri [i num`r de locuri: Managementul sistemelor de rachete [i
artilerie antiaeriene: Rachete [i artilerie antiaerian` – 20 de locuri, din care 5pentru candida]i femei; Management în avia]ie: Avia]ie pilo]i – 10 locuri, dincare 2 pentru candida]i femei; Managementul traficului aerian: Avia]ienenavigan]i – 5 locuri, din care unul pentru candida]i femei; Controlor traficaerian – 10 locuri, din care 2 pentru candida]i femei; R`zboi electronic înavia]ie [i ap`rare antiaerian` – 10 locuri, din care 2 pentru candida]i femei;Radioloca]ie – 5 locuri, din care unul pentru candida]i femei.
Probe: Limba englez`, prob` eliminatorie, test gril`, 90 de minute, 15%pondere în media de admitere, nota minim` – 6,00; Matematic`, Psihologie,test gril`, 180 de minute, ponderea itemilor: 2/3 pentru Matematic` [i 1/3pentru Psihologie, 75% pondere în media de admitere, nota minim` – 5,00; Media examenului de bacalaureat, 10% pondere .
ACADEMIA NAVAL~ MIRCEA CEL B~TR@N
Constan]a, Str. Fulgerului nr. 1, tel/fax: 0241/643096Pentru MApN, sunt scoase la concurs 25 de locuri, din care 2 pentru
candida]i femei, la FACULTATEA DE INGINERIE MARIN~, domeniulInginerie marin` [i naviga]ie, specializarea Naviga]ie, hidrografie [iechipamente navale.
Probe: Limba englez`, test gril`, prob` eliminatorie, nu se ia înconsiderare la calculul mediei de admitere, nota minim` de admitere – 6,00; Matematic`, examen scris, 100% pondere în media de admitere, notaminim` de admitere – 5,00.
ACADEMIA TEHNIC~ MILITAR~
Bucure[ti, B-dul. George Co[buc nr. 81-83, sector 5, tel: 021/335.46.60,fax: 021/335.57.63
FACULTATEA DE MECATRONIC~ {I SISTEME INTEGRATE DEARMAMENT
Domenii de licen]`, specializ`ri, num`r de locuri: Inginerie dearmament, rachete [i muni]ii, cu frecven]`, 4 ani: Armament, aparatur`artileristic` [i sisteme de conducere a focului – 4 locuri, din care unul pentrucandida]i femei; Muni]ii, rachete, explozivi [i pulberi – 2; Armament, rachete,muni]ii de avia]ie [i sisteme de salvare – 3; Ingineria autovehiculelor, cufrecven]`, 4 ani: Blindate, automobile [i tractoare – 7; Inginerie genistic`, cufrecven]`, 4 ani: Sisteme pentru baraje de mine, distrugeri [i mascare –un loc pentru candida]i femei; Inginerie aerospa]ial`, cu frecven]`, 4 ani:Echipamente [i instala]ii de avia]ie – 7 locuri, din care unul pentru candida]ifemei; Inginerie civil`, cu frecven]`, 4 ani: Construc]ii [i fortifica]ii –10 locuri, din care unul pentru candida]i femei.
FACULTATEA DE SISTEME ELECTRONICE {I INFORMATICEMILITARE
Domenii de licen]`, specializ`ri, num`r de locuri: Inginerieelectronic` [i telecomunica]ii, cu frecven]`, 4 ani: Echipamente [i sistemeelectronice militare – 4 locuri, din care unul pentru candida]i femei;Transmisiuni – 10 locuri, din care 3 pentru candida]i femei; Calculatoare [i tehnologia informa]iei, cu frecven]`, 4 ani: Calculatoare [isisteme informatice pentru ap`rare [i securitate na]ional` – 15 locuri, dincare 4 pentru candida]i femei.
Probe: Limba englez , proba eliminatorie, test gril , 10% pondere în mediade admitere, nota minim – 6,00; Matematic [i Fizic (algebr , elemente dealgebr liniar [i geometrie analitic , elemente de algebr , elemente de analiz`matematic , mecanic , elemente de termodinamic , producerea [i utilizareacurentului continuu), test gril , 80% pondere în media de admitere, nota minim`– 5,00, media examenului de bacalaureat, 10% pondere.
Probele de concurs,ponderea disciplinelor [i amediei de bacalaureat suntstabilite de Universitateade Medicin` [i FarmacieCarol Davila, Bucure[ti,respectiv, Universitatea deMedicin` [i Farmacie dinTârgu Mure[.
Tematica [i bibliografia pentru admi-terea la studiile universitare de master [i lastudiile universitare de doctorat se fac pu-blice pe paginile web ale institu]iilor de înv -]`mânt superior militar organizatoare.
La admiterea în ciclul de studii universi-tare de master pot participa absolven]ii cudiplom` de licen]` ai ciclului de studiiuniversitare de licen] organizate conformLegii nr. 288/2004 privind organizarea stu-diilor universitare, cu modific`rile [i com-plet`rile ulterioare, absolven]ii cu diplom`de licen] sau echivalent ai studiilor uni-versitare de lung durat organizate con-form Legii înv`]`mântului nr. 84/1995,republicat , cu modific`rile [i complet`rileulterioare, precum [i absolven]ii studiilor
PAGINI REALIZATE DE IRINA-MIHAELA NEDELCU CU SPRIJINUL DIREC}IEI MANAGEMENT RESURSE [email protected]
Studii universitare de master [i de doctorat
efectuate în str in`tate [i recunoscute dec`tre structura de specialitate din cadrulMinisterului Educa]iei Na]ionale ca fiindcel pu]in studii universitare de licen] .
Candida]ii la programele de studii mili-tare universitare de master de conducereinterarme trebuie s` îndeplineasc` cu-mulativ condi]iile prev`zute la art. 76 dinInstruc]iunile privind recrutarea, selec]ia,formarea profesional [i evolu]ia în carieramilitar în Armata României, aprobate prinOrdinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr.M. 30 din 21.03.2012. Ofi]erii în activitatecare candideaz` la programele de studiimilitare universitare de master, altele decâtmasterul de conducere interarme, pentrulocurile finan]ate de la bugetul de stat,
trebuie s` îndeplineasc` cumulativcondi]iile prev`zute la art. 77 dininstruc]iunile men]ionate.
La admiterea în ciclul de studii universi-tare de doctorat pot participa absolven]iicu diplom` de licen]` sau echivalent` aistudiilor universitare de lung durat orga-nizate conform Legii înv`]`mântului nr. 84/1995 republicat`, cu modific`rile [i com-plet`rile ulterioare, absolven]ii cu diplom`de master ai ciclului de studii universitarede master organizate conform Legii nr.288/2004 privind organizarea studiiloruniversitare, cu modific`rile [i complet`rileulterioare, precum [i absolven]ii studiilorefectuate în str in`tate [i recunoscute dec`tre structura de specialitate din cadrulMinisterului Educa]iei Na]ionale ca fiindcel pu]in studii universitare de master.
FILIERA INDIRECT~
CURS DE FORMARE A OFI}ERILOR ÎN ACTIVITATEInstitutul Medico-Militar, specializarea Medicin` general` –
13 locuri.La selec]ie vor participa medici sau medici speciali[ti cu drept de
practic` medical` confirma]i în specialit`]ile medicin` general` saumedicin` de familie.
{coala de Aplica]ie pentru Logistic`, specializ`rile: Justi]ie militar`– 5; Psihologie/sociologie – 8; Protec]ia mediului, a muncii, supravegheretehnic` [i metrologie – 8; Muzici militare – 5.
CURS DE FORMARE A SUBOFI}ERILOR ÎN ACTIVITATESec]ia de instruire [i perfec]ionare medico-militar`/Institutul
medico-militar, specializarea Sanitar – 27 de locuri; Centrul de instruirepentru muzici militare - 15 locuri, din care 2 pentru candida]i femei.
Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU
18 Observatorul militar Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro
CERCULMILITAR
NA}IONAL
În r`zboiul nostru (1916-1919) puterea fizic`a corpului ofi]eresc (activ [i rezerv`) a fost
pus` la încercarea cea mai mare; c`ci lipsurile [isuferin]ele sub toate raporturile au fost deneînchipuit [i numai aceia care s-au bucurat deo rezisten]` fizic` bun` au putut fi la în`l]imeacerin]elor.
Cei debili sau suferinzi s-au pr`p`dit de bolisau au f`cut campania prin spitale [i înapoiafrontului.
De aceea, pentru tineret se impune în modhot`rât a face un cult din p`strarea puterii fizice[i cultivarea ei. {i se pune întrebarea de ce oaretineretul î[i face un punct de glorie dinmaltratarea puterii fizice [i a s`n`t`]ii lor?Petrecându-[i via]a în desfrâu, în orgii, în cafenelesau cluburi pentru joc de c`r]i etc. N-ar fi oaremai s`n`tos [i mai cu judecat` a petrece timpulliber în aer, f`când fel de fel de sporturi
General C. DRAGUEduca]iunea moral` [i
na]ional` în armat`.No]iuni de pedagogie
Edi]ia a III-arev`zut` [i ad`ugit`
Sibiu, Tipografia {coaleiMilitare de Infanterie nr. 2,
1928, p. 137
(vân`toare, c`l`rie, tenis, patinagiu, excursiuneetc.), c`ci în felul acesta aduce foloase nu numaitrupului, ci [i neamului s`u (ex. englezii, ameri-canii etc.). Sunt [i la noi începuturi bune, dartrebuie mult` munc` pân` s` ajungem la cevasolid.
Corpul ofi]eresc, sub raportul „Puterii Fizice”,de la tân`r pân` la cei mai b`trâni, trebuie s` fieadev`ra]i sportmeni în aer liber, nu sportmeni decafenele [i cluburi etc., ace[tia trebuie s`-[ischimbe cariera, c`ci sunt periculo[i neamului.
În r`zboiul nostru, comandan]ii care au [tiuts` îngrijeasc` de puterea fizic` [i s`n`tateaosta[ilor de sub comanda lor au binemeritat de lapatrie, c`ci în felul acesta au putut sc`pa de lamoarte pe o bun` parte din osta[ii lor.
Un mare frustrat. A[a mi s-a p`rut dintotdeauna Andy Murray.Frustrat c` nu poate, de[i vrea, c` nu are talentul unui Nadalsau Federer sau Djokovic, c` e cumva blocat. Îmi era [i
antipatic pentru stilul s`u defensiv, speculativ, [i chiar mi se p`reauneori c`, atunci când se plângea de probleme medicale în vreunmoment dificil al meciurilor importante, voia doar „s` se scoat`” [i s`rup` zidul de încredere al adversarului, pentru a reveni miraculos, plinde încredere, ]intit spre o victorie zgârcit`.
Cartea asta a îndreptat câte ceva. Am în]eles c`, urcând în ierarhie,a fost nevoit s` se descurce cu presiunea unei întregi na]iuni, carea[tepta, dup` mai bine de 70 de ani, un câ[tig`tor britanic la Wimbledon.Predecesorul s`u, Tim Henman, nu reu[ise, de[i se aflase foarteaproape. Iar Andy a reu[it. S-a întâmplat anul trecut, dup` o final`împotriva sârbului Djokovic, când a umplut un vid de 77 de ani, ceea cereprezint` [i mobilul acestei c`r]i.
MARK HODGKINSON,Andy Murray: campion la
Wimbledon,Editura Publica,
2014
Altfel, am mai aflat c` Andy ]ine la origini [i zice c` e sco]ian, cel multbritanic, nicidecum englez: „Nu m sup`r când lumea m nume[tebritanic, dar m enerveaz când mi se spune englez”. Cic` nu prea cite[tec`r]i (punct comun cu Tim Henman), iar partenera de via]`, Kim, i-a t`iatp`rul, la un moment dat, cu o forfecu]` de unghii. Pe de alt` parte, cele mai tarireplici din carte apar]in unor copii. Astfel, o feti]` l-a întrebat pe Murray cuprivire la ocupa]ia sa de baz`. El a zis, normal, „joc tenis”, iar ea, f`r` s` ezite:„dar care e slujba ta?”. La fel, un adolescent, dup` ce s-a fotografiat cu Andy,l-a rugat s` mai stea o dat`: „prietenii mei nu vor crede c` e[ti tu. Putem s`facem o poz` în care nu zâmbe[ti, ca s` semeni mai mult cu tine?”.
Acum, orice biografie de juc`tor de tenis a[ citi, n-am cum s` n-o comparcu cea pe care J.R. Moehringer i-a f`cut-o cadou lui Agassi. Ei bine, sunt vreodou` clase în defavoarea celei de fa]`, în special din cauza stilului, cam rigid [ibazat pe declara]ii de pres`, prea pu]in intim în sensul de pasiune a sportului[i cam reveren]ios fa]` de ce înseamn` tabloid în via]a unui sportiv cunoscut.
În fine, cartea este dezavantajat [i de o traducere slab , încurcat , care d`impresia c a fost realizat de un necunosc`tor în ale tenisului, plonjat în capcanelelimbii române dup vreo 30 de ani prin America. Dar ce conteaz , pân la urm ,este c am în]eles eforturile lui Andy [i c acum îl cunosc mai bine. Din acestpunct de vedere, cartea merit citit , iar juc`torul trebuie respectat. Pare un tipambi]ios, onest [i foarte elegant în rela]iile cu „adversarii”.
REMARCISAU REMARCE?
Substantivul feminin „remarc`” este explicat în prezentîn lucr`rile academice de specialitate prin sinonimecum ar fi „observa]ie”, „constatare”, „not`”, „însem-
nare” („Dic]ionarul explicativ al limbii române”, edi]ia a II-a, Universenciclopedic, Bucure[ti, DEX II 1996 [i DEX II cu modific`ri 1998).Acest substantiv a fost preluat din limba francez , unde „remarque”are aproape acelea[i sinonime („observation”, „constatation”, „note”„notation”), dar [i, printre altele, „allusion”, „annotation”,„commentaire”, „considération”, „critique” „explication”, „glose”„objection”, „pensée”, „réflexion”, „représentation”, „reproche”,„réquisitoire”, „sentence” (cnrtl.fr/lexicographie).
În edi]ia a doua din 1996 a DEX, au fost men]ionate „remarci”ca form` de genitiv-dativ singular [i de nominativ-acuzativ pluralnearticulat, „remarcii” ca genitiv-dativ singular articulat,„remarcile” ca form` de nominativ-acuzativ plural articulat [i„remarcilor” ca genitiv-dativ plural articulat. În DEX II cumodific`ri 1998, apar îns` formele „remarce” ca genitiv-dativsingular [i nominativ-acuzativ plural nearticulat, „remarcei” cagenitiv-dativ singular articulat, „remarcele” ca nominativ-acuzativ plural articulat [i „remarcelor” ca form` de genitiv-dativ plural articulat. Acestea sunt asem`n`toare cu formele
cuvintelor „gagic`” – „gagice”, „]`ranc`” – „]`r`nce”, pentru carese men]ioneaz [i „]`r`nci”, ca [i pentru „cire[i” – „cire[e”, „c`p[uni”– „c`p[une”, „cicatrice” – „cicatrici”.
În mod curent, se folosesc atât formele în „-i”, cât [i cele în„-e”, a[a cum se poate observa din urm`toarele exemple atât dediferite în ceea ce prive[te sursa: „tensiuni ast`zi din cauza uneiremarci f`cute duminic`” (jurnalulbucurestiului.ro); „ap`rut`în urma unei remarce prietene[ti” (romlit.ro); „în ciuda remarcii
din josul paginii” (romanialibera.ro), „îl asigur pe autorulremarcei c` nu i-am citit comentariile” (romlit.ro); „s` test`mvaliditatea acelei remarci”(onlinesport.ro); „pricina aceleiremarce rostite de mine” (kjb.ro); „conferin]a a început cu câtevaremarci ale organizatorilor” (curentul.net), „dou` remarce
lumineaz` reflec]ia” (romanialibera.ro); „sunt îngrijorat dincauza acelor remarci” (m.ziare.com); „ar fi tautologic s` daureplici punctuale acelor remarce [!] cu [!] care nu sunt deacord” (cinemagia.ro); „î[i cere scuze pentru remarcile penibilela adresa campioanei” (citynews.ro); „împ`rt`[ea cititorilor s`icâteva dintre remarcele adresate unui conferen]iar”(dilemaveche.ro); „putem observa aspectul constructiv alremarcilor sale” (unibuc.ro); „aceea[i modestie, aceea[i fine]ea remarcelor” (romaniaculturala.ro).
Din dorin]a de a oferi criterii de alegere a formei care esteconsiderat` acum corect`, este necesar s` men]ion`m: cele mairecente lucr`ri academice în materie – „Dic]ionarul ortografic,ortoepic [i morfologic al limbii române”, edi]ia a II-a rev`zut` [iad`ugit`, Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 2005, [i Ioana Vintil`-R`dulescu, „Dic]ionar normativ al limbii române ortografic,ortoepic, morfologic [i practic”, Corint, Bucure[ti, 2009 –, carear trebui s` ne stea mereu la îndemân`, recomand` formele în„-i”: „remarci”, „remarcii”, „remarcile”, „remarcilor”.
CULTURALInterferen]e culturaleJoi, 13 martie, ora 17.15, Sala de Cinema:
Expunerea cu tema Adâncurile nevoii de confesiune dincadrul programului cultural Gânduri duhovnice[ti,sus]inut` de preotul Niculae Constantin.
Expunerea este interactiv`, participan]ii pot intra îndialog cu conferen]iarul pe teme religioase [i spirituale.
Intrarea este liber`.
Recital InstrumentalJoi, 13 martie, ora 18.00, Sala de Spectacole.
Cercul Militar Na]ional [i Funda]ia Cultural` RememberEnescu v` invit` la Recitalul instrumental Tinere Spe-ran]e, ce va cuprinde lucr`ri din crea]ia compozitorilor:J.S.Bach, A.Vivaldi, A.Scarlatti, W.A.Mozart, F.Mendel-ssohn, F.Chopin, C.Forsyth, F.Liszt, R.Strauss, A.Dvorak,B.Bartok, [i M.Jora.
Programul este sus]inut de tineri muzicieni de laColegiul Na]ional de Muzic` George Enescu, ColegiulNa]ional de Arte Dinu Lipatti [i Universitatea Na]ional`de Muzic` Bucure[ti.
Intrarea este liber`.
EXPOZI}IIGaleria Artelor. Expozi]ia de pictur` a artistului
plastic Sorin Adam, deschis` în perioada 24februarie – 13 martie.
Sala Rond`. Expozi]ia de grafic Fiin]a a artistului plasticMarian Simon, deschis` în perioada 3 - 16 martie. Plecând dela ceea ce spunea Salvador Dali - Suprarealismul este aducerea
visului în realitatea imediat f ra trece nimic prin cenzuracon[tiin]ei, artistul m rturise[te:Dup` prea mult timp, mi-am datseama c e inutil s dau titlu uneilucr ri de sorginte suprarealist .Asta înseamn c nu po]i decriptaoniricul prin mijloace ra]ionale.Pe de-o parte îi distruge misterul,pe de alt parte fiecare metaforplastic poate fi interpretat îninfinite moduri. A[a încât nuc uta s în]elegi, simte.
Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00 – 19.00.Informa]ii privind evenimentele culturale la telefon:
021.313.86.80 int.136, 156.
19Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Lungul drum al grâului c`tre pâine nu începe la fel pentru to]i oamenii. Pentruunii, el începe odat` cu preg`tirea p`mântului în care vor fi sem`nate boabele
de grâu; pentru al]ii, el începe la brut`rie sau la primul magazin de unde cump`r`direct pâinea... • Este un lucru formidabil faptul c`, tr`indu-[i via]a, omul, prinfragilitatea [i vulnerabilitatea lui, consolideaz` eternitatea. • Dac` dore[ti ca s`mul]ume[ti pe toat` lumea sau cât mai mult` lume, nu-]i r`mâne decât varianta ca,în ceea ce spui [i faci, s` nu te folose[ti de adev`r. • Un om care doar vorbe[teeste ca o barc` în voia valurilor. Când omul gânde[te are deja o vâsl`, iar când faceceea ce trebuie are [i a doua vâsl`. Ideile sunt cele care umfl` pânzele, iarac]iunea face ca barca s` ajung` la ]`rmul dorit. • Unul din marile ghinioane aleciviliza]iei const` în faptul c` oamenii se laud` mai mult cu ceea ce au, decât cuceea ce sunt. • Exist` unii oameni care sunt de plâns, pentru faptul c` ei trebuies` poarte o masc` în societate, tocmai pentru a fi recunoscu]i. • Urechea omuluiare o anumit` sensibilitate la cuvintele m`gulitoare, chiar [i atunci când sunt false.Iat` de ce, ea ar trebui s` aib` pe con[tiin]` multe minciuni, bârfe, lingu[iri,tr`d`ri... • Se spune c` un b`rbat nec`s`torit nu este decât o jum`tate de om. Dareste o jum`tate viguroas`, s`n`toas`, calm`, cu bani, f`r` griji... • Darurile! Aceastaeste denumirea generic` a unor lucruri care, atunci când sunt oferite, au capacitateade a schimba câte ceva în comportamentul primitorilor lor, pentru c` au mareaputere de a face foarte flexibil` aplicarea de c`tre ace[tia a unor legi, principii,canoane, reguli, proceduri... • Virtutea are avantajele ei, pe care fiecare om [i leasum` sau nu. Este bine de [tiut, totu[i, c` dac` mergi pe calea ei, aceasta duce,de cele mai multe ori, la anonimat. • Fiecare epoc` a scos la iveal` tot ceea ce eramai r`u la om, la etapa respectiv`. Acest lucru a continuat a[a, pân` în secolultrecut. Te rug`m, Doamne, ca în privin]a asta, pe viitor, s` ne asiguri un regres, oinvolu]ie!... • De multe ori, Dumnezeu ia forma con[tiin]ei noastre. Iar noi nuîn]elegem nimic din acest lucru. Nici m`car cât de mare umorist este El... • Mul]idin cei care nu-[i cunosc lungul nasului nu în]eleg prea u[or cum, de[i ei se credo capr` neagr`, nu sunt altceva decât o oaie neagr`... • {i obrazul gros s-a adaptatvremurilor pe care le tr`im; [tiind c` are deficien]e în ceea ce prive[te caracterul,încearc` s` le compenseze prin ob]inerea de...caracteriz`ri convenabile. Dinp`cate, sunt unii care iau plas`, pentru c` nu se prind de acest truc. • În situa]iaîn care Codul bunelor maniere ar fi aplicabil, ca act normativ, determinând, dup`caz, [i plata unor amenzi, desp`gubiri sau penalit`]i, ar fi posibil ca partea devenituri din bugetul de stat s` creasc` în mod considerabil... • S` fiu sincer, învia]` am întâlnit [i destule lucruri care erau departe de a fi adev`rate, corecte,morale, dar care mi-au pl`cut a[a cum sunau, cum ar`tau, cum erau... • Omulpreistoric era mai în]elept decât suntem noi ast`zi. El a inventat [i a folosit armelepentru supravie]uire, pentru victoria vie]ii pe P`mânt. Noi am modernizat armele[i le folosim pentru distrugere, pentru nimicire, pentru victoria mor]ii pe P`mânt...• Femeile depun toate eforturile ca s`-[i arate mai mult frumuse]ea decâtinteligen]a. Asta, pentru c` [i b`rba]ii stau mai bine cu vederea, decât cu gândirea.• Unui om îi trebuie o via]` sau mai multe ca s` în]eleag` faptul c` cel maiimportant rol al gurii este acela de a sta închis`. • Lucrurile bune dureaz`pu]in. Lucrurile rele dureaz` foarte mult. • {tiin]a – în]elegând prin ea cunoa[tere,înv`]`tur`, erudi]ie – este lumina min]ii. A[a se explic` de ce în jurul nostruputem întâlni, dup` caz, oameni luminatori, oameni obscuri sau clarobscuri,oameni bezn`... • Semin]ele norocului [i ale [ansei se afl` sem`nate, r`spânditeîn to]i oamenii. Dar nu ajung s` r`sar` sau s` rodesc` peste tot... • Nu doaroamenii care au succes la un moment dat sunt [i oamenii inteligen]i ai lumii.Inteligen]a lumii este pervertit`, dar parc` nici chiar atât de mult... • O entitateoarecare are un management slab, atunci când depune eforturi mari chiar [ipentru a produce planuri [i programe proaste. • Via]a ne dovede[te c` suntunele femei la care costumul de baie, minuscul, de altfel, are acela[i rol ca [i op`l`rie: sub el se afl` sediul... inteligen]ei lor. • Atunci când un eroism începes` se învecheasc`, înseamn` c` el a fost altceva. • Am curajul de a avea p`rerilemele, inclusiv puterea ca s` le adaptez, ca s` nu r`mân` ni[te idei fixe: în func]ie dece [i cum gânde[te [eful, eu sunt sau nu sunt de acord cu ele, cu p`rerile respective.• Sunt unii oameni care n-au nevoie ca s` se otr`veasc`. E suficient ca s`-[imu[te limba.
Exist` unii oameni care suntExist` unii oameni care suntExist` unii oameni care suntExist` unii oameni care suntExist` unii oameni care suntde plâns, pentru faptul c` eide plâns, pentru faptul c` eide plâns, pentru faptul c` eide plâns, pentru faptul c` eide plâns, pentru faptul c` eitrebuie s` poarte o masc` întrebuie s` poarte o masc` întrebuie s` poarte o masc` întrebuie s` poarte o masc` întrebuie s` poarte o masc` însocietate, tocmai pentru a fisocietate, tocmai pentru a fisocietate, tocmai pentru a fisocietate, tocmai pentru a fisocietate, tocmai pentru a firecunoscu]i.recunoscu]i.recunoscu]i.recunoscu]i.recunoscu]i.
BACLAVALE, FETE {I RACHETE
Aici, la confluen]a atâtor culturi, undeoamenii vie]uiesc într-o fascinant` armonie,româncele, turcoaicele [i t`t`roaicele dinarmat` aveau s` preg`teasc` o inedit`s`rb`toare a femeii, preparând baclavale,tort cu mere, ciocolat` de cas` ori alteasemenea minun`]ii, fiecare venind cure]ete specifice zonei [i culturii în care s-aun`scut [i au tr`it…
Locotenent-colonelulCristian Dumitra[cu este redactor-[ef
adjunct în redac]ia militar de radio.
Lumea fierbea în parteanoastr` de Europ`, iar afar`ploua în acea diminea]` de parc`cineva se c`znea s-o r`ceasc`, peea, pe lume, pe noi, pe to]i…Autostrada se l`sa greu învins`,dar pân` la urm` reactoarele dela Cernavod` mi-au ar`tat c`linia de sosire era aproape [i c`poate la fel de important estefaptul c` Medgidia este la oarunc`tur` de b`]. Iar acolo, esteun regiment de racheteantiaeriene care p`ze[te toat`Dobrogea, inclusiv CentralaNuclear`. {i nu po]i, ca militar,s` nu te mândre[ti c` ai t`ivegheaz`, tot ca într-un fel de lande secar`, pentru to]i copiii [ipentru to]i p`rin]ii lor, c`roranici prin cap nu le trece cepericole pot veni ca de nic`ieri…
Am plecat din Bucure[ti dis-de-diminea]`, cu inten]iadeclarat` de a înregistrainterviuri [i reportaje despreoamenii garnizoanei, despreinstruc]ie, dar [i despre via]a lorde zi cu zi...
Aici, la confluen]a atâtorculturi, unde oamenii vie]uiescîntr-o fascinant` armonie,româncele, turcoaicele [it`t`roaicele din armat` aveau s`preg`teasc` o inedit` s`rb`toarea femeii, preparând baclavale,
tort cu mere, ciocolat` de cas`ori alte asemenea minun`]ii,fiecare venind cu re]ete specificezonei [i culturii în care s-aun`scut [i au tr`it…
Am ajuns la poartaRegimentului 53 cu un soi deînfrigurare, stare dat` de ploaiacontinu`, dar [i de [tirile de laradio, care îmi acompaniaser`drumul cu ve[tile despreCrimeea. Apoi, evident,obi[nuitul antagonism: parteaplin` [i partea goal` apaharului...
De partea plin`, mi-au
mângâiat sufletul c`ldura [ibuna dispozi]ie a doamnelor carepreg`teau pr`jituri, m-auimpresionat aprecierileprimarului, absolut excep]ionalela adresa armatei din ora[ul pecare îl administreaz`, hot`râreacomandantului, rachetist custate vechi, care mi-a explicat c`,la o adic`, pe acolo nu se trece…
Partea goal`, cu totsentimentul eviden]ei, sper dintoat` inima s` fie mai pu]inimportant` decât cea plin` cutoate cele bune. Partea goal`înseamn`, pe [leau, bani pu]ini
pentru între]inerea cl`dirilorunit`]ii. Adic`, bani... deloc.
În Cercul Militar dinMedgidia nu este strop dec`ldur`, iar în sala de spectacoleplou` pe scaune. Probabil c`multora li se pare banal ce scriueu aici, c`ci [ti]i cum este: cur`ul [i cu urâtul te obi[nuie[ti laun moment dat, parc` dup` ovreme nu ]i se mai pare draculatât de negru.
Ce s` le spun` comandantulfemeilor din unitate în diminea]alui 8 Martie? Ce m`r]i[or s`estompeze sentimentul
descurajant, c` se d`râm` casa petine?
Avem solu]ii, avem speran]ec` vom mai avea vreodat`fonduri pentru repara]ii curente?Va mai fi vreodat` bine? Maiputem spera la... normalitate?Sunt întreb`ri reale, pe careoamenii din unit`]i [i le pun [i pecare to]ii le cunoa[tem. Dar, dinp`cate, deocamdat`...
Mai avem o speran]`, aceeac`... speran]a moare ultima!
PE LOC, REPAUS!
Acesta este adev`ratul [oc post-teatru de opera]ii: s` vezi c`, de[ir`nit, lumea nu se poart` cu tineprecum mama la cea mai mic`zgârietur`.
Poate s` mearg`, chiar s` alerge, vede foarte bine,chiar dac` o schij` era s`-i smulg` un ochi, [i
vorbe[te articulat, ca unul care a v`zut moartea cu ochii.Pentru el, moartea era îmbr`cat` în fum [i-n sânge [itocmai o luase la fug`, par[iv` [i fricoas`, dup` Humvee-ul în care se aflaser` militarii. Ai no[tri sc`paser` cuvia]` într-o propor]ie nesatisf`c`toare pentru moarte(patru din cinci), a[a c` biata moarte, ru[inat` de e[ec,se strecura printre gloan]ele ambuscadei, când r`nituldespre care vorbesc mergea înainte [i înapoi pe lâng`Humvee-ul r`sturnat, f`r` s` [tie cum ajunsese în situa]iarespectiv`. Normal, prinseser` DEI (dispozitiv explozivimprovizat), dar i-au trebuit câteva secunde ca s`realizeze ce se întâmplase [i, cu fa]a sângerând`, s` seretrag` într-o alt` ma[in`, ferit` de insurgen]i.
Au trecut câ]iva ani de la rendez-vous-ul ratat cumoartea, iar r`nitul [tie c`, odat` [i-odat`, întâlnirea totva avea loc. Când, unde, n-are habar. Acum, îns`, îi esteclar c` moartea aceea, impalpabil`, aparent îndep`rtat`,care se ascunde în spatele unor expresii de genul „aaa,nu mi se-ntâmpl` tocmai mie!”, exist` [i este chiar maivie ca via]a. O secund` [i... gata. Nimic din ce a fost nuva mai fi la fel. Pentru cel despre care vorbesc, înaparen]`, multe nu s-au schimbat. În afara unei cicatrici,insesizabile de la distan]`, totul e la fel din afar`. Îninterior, îns`...
S-a întors în ]ar` [i a avut de-a face cu graba unuia,care voia s`-i scoat` firele mult mai repede fa]` de
recomandarea celor din Germania, care-l operaser`.Dezam`git, a mers la clinici private, f`r` s`-[i dea seamac`-i va fi imposibil s`-[i deconteze cheltuielile. {i, pestetoate, urechile înfundate ale unor colegi, care nu vors` priceap` c` moartea este chiar dup` col] – „foodaround the corner”, dup` refrenul unui desen animatclasic.
Acesta este adev`ratul [oc post-teatru de opera]ii:s` vezi c`, de[i r`nit, lumea nu se poart` cu tine precummama la cea mai mic` zgârietur`. Nu-]i pup` nimenipicioru[ele [i dege]elele spunându-]i „dragul meusold`]el, ce r`u îmi pare, vino la mama s` am grij` detine!”. Unii o mai [i arunc` a[a, dezinvolt, cum o d`
Federer uneori, plictisit, peste um`r, de prinde col]ulterenului: „P`i, te-am trimis eu acolo?”. Cum s` ie[i dina[a ceva? S` mergi zi de zi la munc`, având în fa]aochilor secunda aceea metalic` a impactului [i s` vezic` nu e[ti în]eles? Colegii t`i, contorsiona]i printre fiarelema[inii, [i tu, cu a[a ceva în minte, treci de punctul decontrol [i spui „bun` diminea]a!”, pentru a te întâlni cual]i colegi, care n-au v`zut acelea[i lucruri. Dac` vorbe[tidespre ele, trebuie s` ai grij` s` n-o faci prea des. Arputea s` cread` c` te lauzi. Dac` ]ii în tine, iar nu estebine, din motive pe care le explic` adecvat c`r]ile depsihopatologie.
Asta este: cum pleci din teatru în misiunea de acas`?E[ti preg`tit s` tr`ie[ti zgomotele, întunericul, lini[teadeplin`?
20 Observatorul militar Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro
ANUN}URI UMANITARE În urma unui control medical de rutin`, sergentul-
major Constantin Ovidiu Ru[anu, din Batalionul 2 InfanterieC`lug`reni, a fost diagnosticat cu tumoare malign` hepatic`-metastazic` de 15 cm. În acest sens, colegii din unitate facun apel c`tre to]i camarazii din MApN pentru a se strângefondurile necesare urm`rii unui tratament de specialitate.
Dona]iile se pot face în contul în lei cu nr. RO25BTRL00301201 G41415XX, deschis pe numele George Ru[anu, cumen]iunea Pentru Ovidiu.
Asocia]ia de Caritate din Armata României Camaraziia ini]iat o campanie de colectare de fonduri pentru a-l sprijinipe Robert-Sebastian Ursache, fiul maistrului militar Ioan-Corneliu Ursache, încadrat la UM 02154 Constan]a.
Fiul maistrului militar, în vârst` de 18 ani, este diagnos-ticat cu cancer hepatic [i urmeaz` s` efectueze o interven]iechirurgical` de extirpare a lobului stâng al ficatului, la oclinic` din Regensburg (Germania). Opera]ia propriu-zis`,estimat` la 15.000 de euro, este suportat` de Casa Na]ional`a Asigur`rilor de S`n`tate, iar suma de 5.000 de euro îi estenecesar` pentru transport, cazare, traduceri, analize extraspi-talice[ti [i alte opera]iuni aferente interven]iei chirurgicale.
Men]ion`m c` Asocia]ia de Caritate din ArmataRomâniei Camarazii a acordat atât în anul 2012, cât [i în2013, suma maxim` prev`zut` în Regulamentul de Organizare[i Func]ionare al Asocia]iei de 20.000 lei, iar familia nu areposibilit`]ile materiale suport`rii interven]iei din str`in`tate.
Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prindona]ii în conturile bancare ale asocia]iei, deschise la BancaComercial` Român`, sucursala Izvor – Bucure[ti, cumen]iunea Pentru Robert, astfel: în lei – RO79RNCB0081101381270005, în euro – RO63RNCB 0081101381270002,în USD – RO36RNCB0081101381270003. St` în puterile noas-tre s` d`m unui tân`r speran]e de via]`.
Pentru mai multe detalii, ne pute]i contacta la numerelede telefon 021.319.58.58 int. 2692 sau 2690 sau în re]eauaRNMC – 971018/2692 sau 2690.
V` rug`m s` ne ajuta]i pentru a reda speran]a unuicopila[. Alexandru-Mihai Plugariu este din Bucure[ti, arenou` ani [i este diagnosticat cu osteogenez` imperfect`(maladia Lobstein-boala oaselor de sticl`). Pân` în momentulde fa]`, a avut 30 fracturi, majoritatea la membrele inferioare(femururi) [i antebra]. Toate fracturile survenite în perioadade sugar au fost imobilizate cu desou-uri de vat`, iar odat`cu cre[terea sa, a fost imobilizat cu ghips. Alexandru arenevoie, urgent, de dou` tije telescopice pentru femururi,care cost` circa 4.000 de euro/bucat`. Mai multe detaliidespre Alexandru pute]i g`si la adresa de web: http://plugariualexandru.wordpress.com/, la email: [email protected] sau sunând la num`rul de telefon0720.394.186. Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitarprin dona]ii în conturile bancare, pe numele PlugariuFloren]a, deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti,Sucursala Mihai Bravu, astfel: în lei-RO32BTRL04301201C17354XX; în euro – RO07BTRL04304201C17354XX.
La numai 29 de ani, caporalul Octavian-Ionu] Barbu,din cadrul Companiei Poli]ie Militar` [i Protec]ia For]ei aUM 02211 Bucure[ti, a trecut printr-o grea cump`n`. A fostdiagnosticat cu tumor` de trunchi cerebral infiltrativ`, care,în aproximativ opt luni, a evoluat progresiv, provocându-itulbur`ri de degluti]ie [i pareze. La 10 ianuarie 2013, a fostoperat în Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central Dr.Carol Davila.
Octavian-Ionu] este unul dintre cei mai vechi militariprofesioni[ti din UM 02211. Colegii s`i spun c` mereu s-a
DECESECURSURI
PROMO}II
lui Cantemir. Detalii despre orga-nizarea evenimentului pute]iob]ine de la Romeo Feraru (tel.0724 221 837 [i e-mail romeo_feraru@yahoo. com). Promo]ia {colii Militare de Ofi]eriActivi Nicolae B`lcescu, armainfanterie, s rb tore[te 40 ani dela absolvire [i avansarea la gradulde locotenent. Comitetul de ini]ia-tiv constituit transmite invita]iade a ne revedea la AcademiaFor]elor Terestre Sibiu, în perioa-da 22-24 august. Programul ani-vers`rii [i detaliile referitoare laaceast activitate se pot ob]ine dela direc]ionalii men]iona]i: LaCompania 5: Pl. 1 Chiril Cons-tantin, tel. 0723 685 202, constantinchirila59@ yahoo.com; Pl. 2 FasolaSpiridon, tel. 0729 995 980,fspiridon@ ipsecurity.ro; Pl. 3St ncule] Cristian, tel. 0722 837691, cristian [email protected]; Pl. 4 Postolache Sava, tel. 0726110 667, [email protected]; Pl. 5 Batca Ilie, tel. 0721 219098, [email protected]; LaCompania 8: Pl. 1 Ioan Ciupei, tel.0744 358 179, [email protected]; Pl. 2 Dolea Dumitru, tel. 0721210 179; Pl. 3 Lauren]iu Domni-[oru, tel. 0744 358 032, laurentiudomnisoru @gmail. com; Pl. 4Bran Constantin, tel. 0722 121 731,bran_cons- [email protected]; Pl.5 Olaru Mihai, tel. 0746 674 232,nasumisu @yahoo.com; LaCompania 9: Pl. VM GrigorescuIoachim, tel. 0749 983 559,[email protected]; Pl. Cc.Urecheatu Constantin, tel. 0744344 081, [email protected]. Promo]ia 1984 a {colii Militarede Ofi]eri Activi de TransmisiuniSibiu organizeaz` întâlnirea
Absolven]ii {colii MilitareSuperioare de Ofi]eri ActiviNicolae B`lcescu sec]ia artilerie[i rachete, promo]ia decembrie1969, organizeaz în perioada28-31.08 s`rb`torirea a 45 deani de la absolvirea [colii. Activi-tatea se va desf`[ura la sediul{colii de Aplica]ie pentruUnit`]i Sprijin de Lupt GeneralEremia Grigorescu, din Sibiu,conform programului trecut îninvita]ie. Suma aferent întregiiactivit`]i, inclusiv excursia dinzona m`rginimii Sibiului, dindata de 30.08. este de 300 lei/persoan [i va fi virat în contulRO70INGB0000999904204213(RON), pe numele col. (r) IoanL`p`dat. Persoane de contact:colonel (r) Ioan L`p`dat, tel.0722.263.471; 0269.254.894 [icolonel (r) Nicolae Munteanu,tel. 0744.314.237. Promo]ia 1989 a Liceului MilitarDimitrie Cantemir din Breazaorganizeaz , pe 17 mai, Revedereade 25 de ani. Vom fi bucuro[i, absol-ven]i, profesori [i comandan]i, sdep`n`m amintiri despre minu-natele clipe petrecute în Gr dina
SIMPOZION LA BUZ~UFunda]ia buzoian , ce cu mândrie
poart numele primului comandant al glo-rioasei Armate a 2-a, a organizat, luni 10martie, simpozionul Mare[alul AlexandruAverescu în panteonul istoriei na]ionale.
Manifestarea [tiin]ific , care se consti-tuie un omagiu adus militarului, omului[i legendei Averescu, la 155 de ani de lana[tere, l-a avut invitat de onoare pe acade-micianul {erban Papacostea, care, în copi-l rie, l-a cunoscut personal pe mare[al.
Generalul de brigad` Lucian Foca,pre[edintele Funda]iei Mare[al Alexan-dru Averescu, moderatorul simpozionu-lui, a trecut în revist` obiectivele [iprincipalele activit`]i desf`[urate defunda]ie [i a evocat personalitatea celuicare a contribuit la înscrierea unorglorioase pagini de istorie militar [i la f`urirea României Mari.
Simion Gheorghiu, doctor în istorie, cercet`tor [tiin]ific la Institutul Na]ional de Istorie NicolaeIorga, a relevat modul în care era reflectat` personalitatea militarului [i omului politic în con[tiin]acontemporanilor, iar profesorul Emil Niculescu, de la Cercul Militar din Buz`u, membru alUniunii Scriitorilor din România, a reliefat felul în care mare[alul [i memorialistul era perceput detân`ra genera]ie de intelectuali ai epocii interbelice. Colonel (r) Mihai Goia, lector universitardoctor la Facultatea Biotera, a prezentat una dintre intransigentele pozi]ii postbelice ale lui Averescuîn ciclul R`spunderilor.
Academicianul {erban Papacostea, director al Institutului de Istorie Nicolae Iorga, între anii1990-2000, a f`cut o radiografie complex` a ceea ce însemnat Averescu pentru România, rezultatal tr`irilor personale [i al studierii documentelor ce au apar]inut tat`lui s`u, juristul Petru Papacostea,secretarul politic al mare[alului.
În încheierea simpozionului, generalul de brigad` Lucian Foca a mul]umit pentru interven]iilecare au luminat unghiuri, poate, unora, necunoscute, ale memoriei lui Alexandru Averescu,men]ionând faptul c` funda]ia va continua, în demersurile sale, s` promoveze valorile istoriei [iculturii na]ionale. La manifestare au asistat membrii Consiliului Jude]ean Buz`u al elevilor, pre[edinteelev {tefan Enic`, elevii clasei a XII-a E de la Liceul Pedagogic Spiru Haret, înso]i]i de profesorFelicia Bo[codeal , care le-a propus acestora o or de istorie altfel, militari din garnizoana Buz`u [i,nu în ultimul rând, membrii consiliului director al Funda]iei Mare[al Alexandru Averescu.
Oaspe]ii au vizitat muzeul Diviziei 2 Infanterie Getica, continuatoarea tradi]iilor de lupt` aleArmatei a 2-a, unde de afl` o sal` dedicat` mare[alului [i au f`cut o fotografie de grup lâng` bustullui Alexandru Averescu, aflat în fa]a comandamentului diviziei.
LOCOTENENT-COLONEL ROMEO FERARU
COMEMOR~RI So]ia, copiii [i nepo]ii anun]`cu aceea[i nem`rginit` durereîmplinirea unui an de la dispa-ri]ia celui ce le-a fost so], tat` [ibunic, colonel (r) Mihail-GeorgeNi]ulescu.
Colectivul Comandamentuluicomunica]iilor [i informaticii [i alunit ]ilor militare subordonate î[iexprim întreaga sa compasiune[i este al turi de colonelul (r) LiviuMunteanu în aceste momente degrea încercare pricinuite de pier-derea fratelui s`u, colonelul (r)MUNTEANU CORNEL. Sincerecondolean]e familiei îndoliate!Dumnezeu s -l aib în paza Sa!
Asocia]ia Diploma]ilor Militariîn Rezerv [i în Retragere Alexan-dru Ioan Cuza anun]` cu regrettrecerea la cele ve[nice a colone-lului (ret) MARCEL GOMOI, la 9martie. Ofi]er de o aleas noble]esufleteasc va r`mâne în memoriacelor care l-au cunoscut ca unexemplu de pasiune [i devotamentpentru meseria c`reia i s-a d`ruit[i l-a f cut pre]uit de cei cu care alucrat. Suntem al`turi de familiaîndurerat [i ne exprim`m regretul[i compasiunea, în aceste momen-te de suferin] , pricinuite de greauapierdere. Sincere condolean]e!Dumnezeu s -l odihneasc în pace!
Personalul U.M. 01518 esteal turi de plutonierul-adjutant prin-cipal Cristin Târ[u în grelele mo-mente pricinuite la trecerea la celeve[nice a socrului s`u. Sincere con-dolean]e familiei îndoliate! Dum-nezeu s -l odihneasc în pace!
ocazionat de împlinirea a 30 deani de la absolvire, în zilele de 30-31.05. Strigarea catalogului seva face în ziua de 30.05, ora 10.00,la Centrul de Instruire pentruComunica]ii [i Informatic`Decebal Sibiu. Cei care dorescs participe vor depune suma de100 lei pentru luarea în eviden] :Ordean Tiberiu, COD IBAN:RO41BRDE330SV75229753300.Persoane de contact: colonel IlieMihai, tel. 0742 041 030, 2103/102; colonel Nicolae Hane[, tel.0745 515 058, 2103/105; locote-nent-colonel Tiberiu Ordean, tel.0733 737 827. Prima promo]ie de ofi]eri ingi-neri de calculatoare electro-nice, 1969, a Academiei Mili-tare Generale, s`rb`tore[te 45de ani de la absolvire. Eveni-mentul va avea loc pe data de28 martie, ora 10.00, la CerculMilitar Na]ional. Sunt invita]is` participe to]i ofi]erii ingineride calculatoare (IT), absol-ven]i ai Academiilor Militaredin toate promo]iile. Pentrurela]ii suplimentare poate ficontactat colonelul (r) ing.Aurelian Halus la telefoanele021 336 87 56 [i 072 231 55 14sau e-mail aurelian@ halus.ro. Promo]ia 1974 Erou c`pitaning. Vidrean Ion a Facult ]ii demecanic , specialitatea subingi-neri artilerie, din AcademiaMilitar Tehnic , serbeaz 40 deani de la absolvire. Întrucâtanterior nu s-a mai organizat nicio revedere a promo]iei, to]imembrii grupei sunt ruga]i s ialeg tura cu locotenent-colonelul(r) ing. Adrian Brahnea tel. 0729042 736 sau e-mail adi brahnea@yahoo. com, pentru a se stabilidetaliile revederii promo]iei.
Consiliul Director al Asocia]iei Caseide Ajutor a Pensionarilor Militari dinmunicipiul Bucure[ti ureaz colonelu-lui (r) ec. Vetu Bourceanu, la împlinireaonorabilei vârste de 75 de ani, [i colo-nelului (r) Petre Rapcea, precum [ituturor membrilor asocia]iei care, încursul lunii martie î[i aniverseaz ziuade na[tere, mult s n tate, via] lung ,bucurii, împlinirea tuturor dorin]elor [isatisfac]ii al turi de familie [i de ceidragi. La mul]i ani! Comitetul Filialei Jude]ene GorjGeneral Ioan Culcer a ANCMRR trans-mite cele mai sincere ur ri de s n tate[i via] lung încununat de satisfac]ii [iîmpliniri, urm torilor camarazi, care,
ANIVERS~RI
SC RO-ARMYSECURITY SAorganizeaz cursuri de agent desecuritate [i manager de securitate.Absolventul cursului de speciali-zare Manager de securitate va aveaposibilitatea: s fie administratorul,pre[edintele consiliului de admi-nistra]ie, directorul general/exe-cutiv sau personal cu atribu]ii încoordonarea operativ a persona-lului de paz într-o societate spe-cializat` de paz` [i protec]ie, înconformitate cu prevederile HGnr. 301/2012; s` îndeplineasc`atribu]ii privind asigurarea secu-rit`]ii, siguran]ei [i protec]ieiîntr-o companie/societate comer-cial`, în conformitate cu preve-derile HG nr. 781/2002; s ocupe,în perspectiv`, una din func]iilemen]ionate. Cursul se organizeaz`în serii [i are o durat de 80 de ore(30 zile), din care: 21 de ore pre-g`tire teoretic [i 59 de ore pre-g tire practic . Pentru participareala acest curs, participan]ii trebuie:s fie cet ]eni români sau ai unuiadintre statele membre ale UniuniiEuropene; s aib studii superioarede lung durat ; s fie ap]i medical(fizic si psihic) – fi[` medical`eliberat de un medic specializatîn medicina muncii; s` nu aib`antecedente penale pentru infrac-]iuni s`vâr[ite cu inten]ie (cazierjudiciar în termen de valabilitate).Acte necesare pentru înscriere:buletin/carte de identitate, în ori-ginal [i copie; certificat de na[tere,în original [i copie; certificat dec`s`torie (dovada schimb`rii nu-melui din actele ini]iale), în original[i copie; act de studii superioarede lung durat , în original [i copie;cazier judiciar (original); certificatmedical din care s` rezulte c`persoana este clinic s`n`toas [iapt din punct de vedere psihic.
Perioada de desf [urare a cursului:17.03 – 21.04. Tarif de participare:800 - 1.000 lei (în func]ie de num`rulde participan]i), nu se percepe TVA.Cursul se încheie cu un examende absolvire, în urma c`ruia seelibereaz un Certificat de absolvire,recunoscut de Ministerul Muncii,Familiei, Protec]iei Sociale [i Per-soanelor Vârstnice, ca act de studiicu recunoa[tere na]ional care va fiînso]it de un supliment descriptivce cuprinde competen]ele profesio-nale pentru exercitarea atribu]iu-nilor specifice. Pentru recunoa[te-rea interna]ional` a certificatuluiANC, eliberat dup` finalizareacursului, este necesar apostilarea(recunoscut în ] ri semnatare aleConven]iei de la Haga - 1961) sausupralegalizarea (recunoscut în ] rinesemnatare ale Conven]iei de laHaga). Alte detalii privind organi-zarea [i derularea cursului se potob]ine de pe site-ul oficial al SCRO-ARMYSECURITY SA, carepoate fi accesat la adresa www.roarmysecurity.ro sau de la Ni]uAlexandru, tel. 0768.198.354, e-mail: [email protected].
în aceste zile ale lunii martie, împlinesco frumoas vârst , astfel: coloneii (r)Grigore Tolea, Grigore Deaconescu,locotenent-colonelul (r) Constantin{ipoteanu, maiorii (r) Eduard G in ,Mihai St nculescu [i Ion Florescu,c`pitanii (r) Constantin B l nescu [iRadu P`unescu, locotenentul (r) VasileBogdan, plutonierul-adjutant (r) AurelGheorghe, plutonierul-major (r)Alexandru Constantiniu, mai[trii militariEremia Ca]oteanu, Constantin T`ma[i,Vergiliu Bistriceanu, s.m. Paulina Loga.
eviden]iat prin grija fa]` de ceilal]i [i prin dedica]ia de care adat dovad` în rezolvarea misiunilor în care a fost angrenat.Acum, spun ei, este momentul s`-i întoarc` faptele bune [i, deaceea, i-au fost [i îi sunt al`turi în clipele de încercare. Dar,pe lâng` sprijinul moral, Octavian-Ionu] are nevoie [i de unsprijin material, iar colegii fac un apel, în acest sens, c`trecamarazii din alte unit`]i. Aceia care doresc s` îl ajute o potface prin dona]ii în contul RO88BRDE441SV63424244410.
Colectivul UM 01294 Br`ila solicit` ajutor umanitarpentru sprijinirea fostului coleg, sergent-major (r) Ionu] Bâtc`,diagnosticat la vârsta de 31 ani cu encefalopatie post-anoxic`[i tetraparez` spastic`. Pentru continuarea tratamentului însum` de aproximativ 16.000 lei, oricine dore[te [i îl poateajuta, o poate face în contul IBANRO19RNCB0048137801880001, deschis la Banca Comercial` Român`, având ca titularAsocia]ia Ionu] Bâtc`. Pentru informa]ii suplimentare, familiamilitarului poate fi contactat` la nr. de tel. 0771 265 533.
Plutonierul-major Claudiu Hermeneanu, din U.M. 01375Constan]a, a fost diagnosticat cu adenocarcinom de colondescendent stadiul II cu colonostam` (cancer de colon cuafectarea altor organe interne), actualmente fiind internat laInstitutul de Oncologie Fundeni pentru noi investiga]ii [iinterven]ii chirurgicale. Subofi]erul a mai avut o interven]iechirurgical` la 14 mai 2013, la Spitalul Militar de Urgen]`Constan]a. So]ia sa nu are loc de munc` [i a n`scut un b`ie]ella 13 iunie 2013. Cei doi so]i de]in împreun` o locuin]` achizi-]ionat` prin credit ipotecar ce va fi scadent în anul 2040. Ceicare doresc s` ajute financiar pentru continuarea tratamen-tului pot depune orice sum` de bani în contul lui ClaudiuHermeneanu: RO46RZBR0000060001911920 Raiffeisen Bank.
Colectivul U.M. 02490 F Bucure[ti solicit` ajutor uma-nitar pentru sprijinirea colonelului (r) Ion P`un, autor al pro-gramului sintetic de contabilitate [i salarizare, versiunile Cobol[i Windows, care a fost diagnosticat cu cancer la colon. Înscopul de a strânge fondurile necesare tratamentului foartecostisitor (4.200 de euro o [edin]`), dup` opera]ia efectuat` înTurcia, oricine dore[te [i îl poate ajuta (în special cei care s-aufolosit [i înc` se mai folosesc de programele dumnealui), cuorice sum`, oricât de mic` ar fi ea, o pot face în contul bancardeschis la Banca Pireus Bank, pe numele P`un Ion, cont în lei:RO06PIRB4201353364001000. Pentru informa]ii suplimentare,îl pute]i contacta la num`rul de telefon 0722 774 362.
Sunt caporalul Ciprian-Dorin {uteu, încadrat la UM01607 Cluj-Napoca, domiciliat în localitatea Morlaca (comunaPoieni), [i adresez rug`mintea de a fi ajutat în ob]inerea unorfonduri financiare necesare fiului meu, în vârst` de doarzece luni, pentru efectuarea urgent` a unui transplant deficat. Fiul meu, Daniel-Gabriel {uteu, este diagnosticat cuciroz` hepatic` decompensat` parenchimatos [i vascular, stareasa actual` fiind foarte agravat`, necesitând urgent untransplant hepatic cu donator viu înrudit genetic. Costurileestimative sunt de 125.000 de euro, dac` tratamentul este alesîn func]ie de taxele generale ale spitalului sau 165.000 deeuro, dac` tratamentul ales include tratamentul realizat dedirectorul clinicii. Men]ionez c` împreun` cu familia, colegiisau cercul rela]ional la care am apelat nu pot sus]ine financiarsalvarea vie]ii copilului. Plata trebuie realizat` înainte deînceperea tratamentului prin depunerea sumei mai susmen]ionate, în contul spitalului. Numele b`ncii: SparkasseRegensburg; Cont nr. 780010500; BLZ: 75050000; IBAN:DE52750500000780010500; Swift-BIC: Byladem1RBG.
Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii[i în conturile bancare ale subsemnatului, deschise la BancaTransilvania, astfel: în lei: RO 47 BTRL01301201A08237XX;în euro: RO09 BTRLEURCRT00A0823701. Persoan` de contact:maior Cristian Dumitru, tel. 0722 579 019, STAR 2343/179.
P entru anul [colar 2014-2015, înscrierile copiilor în gr`dini]ele [i în cre[a din cadrul Complexului Pre[colar al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se fac în perioada 1-25.04.2014,
la sediul celor dou` gr`dini]e.Condi]iile de înscriere se afl afi[ate la sediile gr`dini]elor: – Gr`dini]a [i cre[a Cob lcescu –
Strada General Constantin Cristescu nr. 5, sector 1, tel. 021 313 11 74, STAR 1004/447, persoan`de contact Nicoleta Pavel; - Gr`dini]a Plevnei – Calea Plevnei nr. 137 B, sector 6, tel. 021 319 60 09.
Rela]ii suplimentare la telefon: 021 313 11 74, STAR 1004/447 [i 021 319 60 09, orele08.00-16.00.
’’ÎN LUMINAASTRELOR
21CALEIDOSCOPNr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Persoanele n`scute pe data de 21au o carism` aparte cu care îi
cuceresc pe cei cu care intr` încontact. În general, reu[esc s`
realizeze cam tot ce î[i propun, înprimul rând prin faptul c` au oîncredere de neclintit în for]ele
proprii. Ambi]ia lor se îmbin`armonios cu dorin]a de a construi
lucruri frumoase. În plansentimental fac alegeri mai pu]ininspirate [i pot avea la activ mai
multe rela]ii sau c`s`torii, îns` nuse las` p`guba[i în a-[i g`si
sufletul pereche.
COGITO
FO
TO
: E
UG
EN
MIH
AI
A respins inamicul care înainta.
ERxL SERxL E SEVDezlegare la criptografia RESPINGERE (1,7,8,4,7)
din Observatorul militar nr.9/2014:
COLONEL (R) TEODOR AMZOI
Sunt oameni care, ca plo[ni]a, când sunt strivi]i miros mai r`u. Dar aceastanu înseamn`, la ei ca [i la plo[ni]`, c` nu trebuie strivi]i.
NICOLAE IORGA
...Jacob Roggeveen, explorator din }`rile de Jos – n`scut la 1 februarie 1659 – trimis s`descopere ipoteticul continent Terra Australis, a descoperit, în schimb, accidental, Insula Pa[telui?
...În lume, actualmente, tr`iesc doar 580 de lei albino[i?
...Baseballul este cel mai îndr`git sport din Statele Unite ale Americii?
...Frunzele de p`trunjel verde con]in de trei ori mai mult` VitaminaC decât portocalele [i de 2,5 ori mai mult` decât l`mâia? Acestea serecomand` ca tratament împotriva r`celilor [i, în general, a bolilor cauzatede lipsa acestei vitamine, precum [i a Vitaminei K.
...Insula Corsica are o re]ea de cale ferat` ce m`soar` 231 de kilometride cale unic`, având un ecartament de un metru, neelectrificat`, num`rând 12 sta]ii, principaleleg`ri aflându-se la Ajaccio, Basia [i Calvi?
ÎN URM~ CU 55 DE ANI
Dezlegare la careul REBUS din Observatorul militar nr. 9/2014
{TIA}I C~...
În 1959, componen]ii echipei de fotbalSteaua vizitau Universitatea Na]ional` deAp`rare. În num`rul din 12 martie,„Ap`rarea patriei” informa, subsemn`tura locotenentului-major M.Buzanchi, despre întâlnirea cadrelor dinAcademia Militar` General`, cum senumea institu]ia la acea vreme, [i fotbali[tiide la C.C.A, vechea denumire a Clubuluidin Ghencea. „Cu acest prilej, locotenent-colonelul Gh. Popescu, antrenorulechipei, maiorul Apolzan [i maiorul FeriZavoda au povestit celor prezen]i impresiidin turneul f`cut recent în R.P. Chinez`.În încheiere, colonelul Meszaro[Alexandru a mul]umit fotbali[tilor militaripentru vizita f`cut`, urându-le noi succese în campionatul care va începe curând [i în întrecerilesportive ce le vor sus]ine în viitor.” (C.P.)
Omul superior este ferm pe calea cea bun`, nu doar ferm. (Confucius) Trebuie ca cei r`i s` fie cârmui]i de cei buni [i s` asculte de cei superiori. Dar cine
recunoa[te c` este r`u? Imposibil într-o societate în care to]i se consider` de[tep]i. (Euripide) E r`u s` fii condus de unul inferior. (Democrit)
ARTA CONDUCERII
SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL DE BRIGAD~ (R) MIHAI FLOCA
Echipa CCA Bucure[ti, campioan` aRomâniei. Primul cu trofeul în mân` esteT`taru, al doilea cu trofeu este Apolzan.
Berbec (21 martie-20 aprilie): Trece]i printr-o perioad`care încununeaz` roadele muncii dumneavoastr` [i a
ac]iunilor. Trebuie s` oferi]i mai mult` aten]ie detaliilor, mai alesdac` ave]i de semnat acte.
Taur (21 aprilie-20 mai): De[i ave]i o mul]ime de lucruri def`cut, g`si]i timp [i pentru a da curs invita]iilor persoanei iubite.
V` nemul]ume[te îns` ideea de a sta]iona într-o problem` care v`d` peste cap planurile.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Implicarea în cât mai multeproiecte v` aduce aprecierea multor personalit`]i. V` propune]i
s` c`l`tori]i în locuri pe care nu a]i reu[it s` le vede]i.Rac (22 iunie-22 iulie): {edin]ele de lucru aduc înc`rc`tur`emo]ional`, mai ales dac` la masa tratativelor particip` mul]i
oameni. Este greu s` v` face]i în]eles, dar \ndeosebi s` demonstra]icelorlal]i c` ideile dumneavoastr` sunt realiste [i profitabile în timp.
Leu (23 iulie-22 august): Programul de la serviciu esteînc`rcat [i v` ajut` s` evita]i activit`]ile casnice care nu v` fac
pl`cere. Discu]iile cu membrii familiei sunt tot mai aprinse datorit`unei sume de bani pe care a]i investit-o f`r` a avea date concrete.
Fecioar` (23 august-22 septembrie): Stârni]i controverseprin modul în care arunca]i acuza]ii asupra unor persoane cu
care colabora]i. Va trebui s` veni]i cu argumente forte pentru a nufi pus la zid de ace[ti colegi care se vor sim]i leza]i.
Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): V` sim]i]i debusolat[i dori]i s` face]i ordine în priorit`]i, chiar dac` acest lucru
necesit` mai mult timp în aer liber f`r` a fi înconjurat de oameni, a[acum v` place de obicei. Atitudinea superficial` pe care o adopta]i
vizavi de rela]ia de cuplu v` îndep`rteaz` tot mai mult depersoana iubit`.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): V` pricepe]ide minune s` aduce]i limpezime acolo unde domne[te
nedumerirea. Sunte]i chemat pentru a face lumin` acolo undeal]ii au încurcat [i mai mult i]ele. Ve]i reu[i totodat` s` ob]ine]i osum` de bani pentru a demara un proiect de viitor.
S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Lua]iap`rarea unui prieten care se afl` într-un moment critic
[i are nevoie de suport moral pentru a-[i p`stra credibilitatea.Reac]iile impulsive nu sunt bine venite pentru c` pot amplificaneîn]elegerile din cuplu.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Cerculdumneavoastr` de prieteni este tot mai extins, îns` ave]i
ocazia s` vede]i câ]i dintre ei v` r`mân al`turi când ave]iprobleme de natur` juridic` sau economic`.
V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Captiva]i aten]iacelor care au prilejul de a v` sta aproape. V` mul]umi]i
s` face]i lucruri relaxante [i care nu v` aduc neap`rat uncâ[tig financiar, dar care v` lini[tesc. Timpul liber îl petrece]iîn familie [i confec]ionând lucruri inedite.
Pe[ti (19 februarie-20 martie): Interac]iunea cu ceidin jur este defectuoas`, deoarece dumneavoastr`
sunte]i un pachet de nervi [i trage]i concluzii pripite f`r` aavea o baz` bine fundamentat`. Intra]i în conflict cu o rud`care î[i bag` nasul de mult` vreme în deciziile dumnea-voastr`.
ORIZONTAL: 1. Dat laîntâlnirea dintre militari – Poatefi fizic sau de armat . 2. To]i caunul – România înmatriculat`!3. Subunitate militar . 4. Cuvântde încurajare – A epuiza for]ele.5. E normal – Legat de viitor.6. R`u în Maramure[ – Mijloc demanevr` de în`l]ime. 7. Dup`teste doare – însp imântat. 8. Ecu muzica – Posesiv. 9. Adev`rat– Os luat în joac . 10. E ceva nu-mai al t`u – Plusare.
VERTICAL: 1. Ajutoareleofi]erilor. 2. Se fac înainteahot`rârii – Antene! 3. Folosin]aîn orice regulament – Rezult`la împ`r]ire. 4. Echipa de fotbaldin Arad (abr.) - A lovi (pop.).5 Poart` noroc. 6. Periculoas`.7. R`mas la t`iatul copacului –P`s`rile care prevestesc venireaiernii. 8. Personaj puternic, înmitologie – Unse sine! 9. P`rere!– Timpuriu. 10. Doi opu[i – A lovi.
PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN
22 FINANCIAR Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militarwww.presamil.ro
Radar economic
NOUT~}IÎN PROGRAMUL RABLA
Din acest an, persoanele fizice [i juridice, precum [i institu]iile publice care de]inautovehicule cu o vechime mai mare sau egal` cu opt ani se pot înscrie în
Programul de Stimulare a Înnoirii Parcului Auto Na]ional (Rabla), potrivit unui proiectde act normativ.
EURO, LA MAXIMUL ANULUIFA}~ DE DOLAR
S`pt`mâna trecut`, pe pie]ele valutare interna]ionale,moneda unic` european` a atins cea mai ridicat` paritate
din 2014 fa]` de dolarul american, de 1,39.Înt`rirea euro, depeste un procentîn raport cudolarul, s-adatorat, înprincipal,declara]iilor f`cutede pre[edinteleB`ncii CentraleEuropene (BCE),Mario Draghi,potrivit c`roraexpansiuneaeconomiei zoneieuro se vaaccelera în acestan, iar infla]ia,care a fost de 0,8%în februarie, vaurca la 1,7% înultimul trimestrudin 2016.Pe plan intern,consemn`m onou` s`pt`mân`de aprecieri aleleului în raport cuprincipalele valute.Vinerea trecut`,BNR a stabilit uncurs de 3,6853 lei/franc [i de 5,4189lei/lira sterlin`, însc`dere cu 1,36bani, respectiv cu3,74 bani fa]` de28 februarie.
Ministerul Mediului [i Schimb`rilor Climatice(MMSC) informeaz` c`, începând de miercuri, 5martie, împreun` cu Administra]ia Fondului pentruMediu (AFM) au lansat în dezbatere public`, timpde 10 zile, proiectul de ordin pentru aprobareaGhidului de finan]are a Programului Rabla. Potrivitdocumentului, pentru prima dat` de la înfiin]areaprogramului, tichetele nu vor mai fi acordate directbeneficiarilor. Persoanele fizice vor trebui s` seadreseze produc`torilor/dealerilor valida]i înprogram pentru a beneficia de un tichet electronic.O alt` modificare se refer` la vechimea ma[inilor cepot intra în program. Pân` acum, autovehiculeletrebuiau s` aib` cel pu]in 10 ani vechime, îns`, dinacest an, to]i posibilii beneficiari, persoane fizice [i
juridice, institu]ii publice pot casa ma[ini cu ovechime de cel pu]in opt ani.
Pentru Rabla 2014 vor fi disponibile 20.000 detichete (valoarea unui tichet va r`mâneneschimbat`, la 6.500 de lei), cu un buget total de140.000 de lei. De asemenea, se men]ine condi]ia ca,pentru cump`rarea unui autovehicul nou, s` seutilizeze un singur tichet, iar pentru stimulareaachizi]ion`rii autovehiculelor cât mai prietenoase cumediul s` se acorde, pe lâng` prima de casare, uneco-bonus în valoare de 500 de lei. Acesta se ofer`pentru achizi]ionarea unui autovehicul nou încadratîn norma de poluare Euro 6, dotat cu sistem depropulsie hibrid sau al c`rui motor genereaz` ocantitate de emisii de CO2 mai mici de 100g/km.
Conform noului Ghid definan]are al ProgramuluiRabla, tichetele alocate pentrupersoanele fizice vor fidistribuite pe fiecare jude], înraport cu num`rulautovehiculelor uzate aflat îneviden]ele Direc]iei RegimPermise de Conducere [iÎnmatriculare a Vehiculelor,iar sesiunea de finan]are va fiorganizat` în patru etape,fiecare cu o durat` de 60 dezile.
Calendarul ProgramuluiRabla 2014 nu a fost stabilitînc`, el urmând s` fie anun]atpe site-urile MMSC [i AFM.
A[a cum ne-au obi[nuit înultimii ani, expozan]ii vor veni cuatrac]ii de vacan]` cât maidiverse, incluzând: turismcultural, de tratament, rural saude business, destina]ii exotice,croaziere ori turism de aventur`.Nu vor lipsi ofertele early booking[i instant booking, valabile doar peperioada târgului, undediscounturile pot ajunge chiar [ila 40% pentru anumite sejururi.Organizatorii promit pre]uritentante, începând cu 100 deeuro (trei nop]i de cazare la hotelde trei stele, cu all inclusive), înBulgaria, de Pa[te, dar [i petimpul verii, în Grecia [i Turcia.Astfel, de exemplu, vacan]ele deopt zile în Corfu sau Creta(Grecia), la hoteluri de trei stele,
Sute de destina]ii turistice din ]ar` [i dinstr`in`tate, promovate la pre]uri promo]ionale,
vor constitui tot atâtea oferte tentante pentru vizitatoriicare vor trece pragul Târgului de Turism al României,organizat, în perioada 13-16 martie, la Centrulexpozi]ional Romexpo din Bucure[ti.
au pre]uri începând cu 250 deeuro/persoan` (cu mic dejuninclus), iar Antalya le ofer`turi[tilor preten]io[i unit`]i decazare (regim all inclusive) decinci stele, timp de [apte zile, lacosturi care pornesc de la 600 deeuro/persoan`. Reduceritentante g`si]i la Târgul deTurism al României [i pentruanumite destina]ii considerateexclusiviste, din Croa]ia, Italia,Fran]a, Malta sau Cipru. Deasemenea, nu vor lipsi din ofertacompaniilor de turism expozantenici reducerile pentru pachetelede vacan]` exotice, genRepublica Dominican`, InsuleleCapului Verde, Cuba, Mexic,Thailanda, Malaysia, Abu Dhabi,Dubai.
VACAN}EIEFTINELA TÂRGULDE TURISMAL ROMÂNIEI
Salariu mediu, în sc`dere. Câ[tigulsalarial mediu net a sc`zut în ianuarie cu 7,7%(135 lei) fa] de luna anterioar , la 1.625 lei,potrivit datelor publicate recent de InstitutulNa]ional de Statistic` (INS). Sc`derea vine pefondul acord`rii, în decembrie 2013, a primelorocazionale (inclusiv pentru s`rb`tori, sfâr[itulde an [i pentru performan]e), pl ]ii sumelor dinalte fonduri (inclusiv tichete cadou [i tichete demas`) sau a angaj rilor de personal cucâ[tiguri salariale mici. Valorile cele mai mariale câ[tigului salarial mediu nominal net s-auînregistrat în extrac]ia petrolului brut [i agazelor naturale (4.144 de lei), iar cele mai miciîn hoteluri [i restaurante (972 de lei). Costul for]ei de munc`, mai
scump. Conform INS, costul orar al for]eide munc` în form` ajustat` (dup` num`rulzilelor lucr`toare) a avansat, în ultimele treiluni ale anului, cu 0,07% fa]` de trimestrulprecedent [i cu 3,19% comparativ cu aceea[iperioad` din 2012. Cele mai semnificativecre[teri au fost înregistrate în construc]ii(+6,57%), tranzac]ii imobiliare (+4,1%) [iintermedieri financiare [i asigur`ri (+3,72%).La polul opus, sc`deri accentuate s-auconsemnat în înv`]`mânt (-13,81%), caurmare a cre[terii timpului efectiv lucratfa]` de trimestrul precedent (fenomencaracteristic acestei activit`]i în trimestrul alIV-lea al fiec`rui an, cauzat de reîncepereaanului [colar), industria extractiv` (-7,33%)[i produc]ia [i furnizarea de energieelectric` [i termic`, gaze, ap` cald` [i aercondi]ionat (-5,43%). BERD investe[te în pia]a de energie
durabil` din România. Banca European`pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD) aanun]at c` finan]eaz` în continuare dezvoltareasurselor de energie regenerabil` din ]aranoastr`, prin acordarea unui credit de 49 demilioane de euro pentru construc]ia parculuieolian Crucea Nord, de 108 MW, situat în zonaDobrogei, pe ]`rmul românesc al M`rii Negre,dezvoltat de compania german` STEAGGmbH. De asemenea, Erste Group va contribui
la acest proiect cu o finan]arede 49 de milioane de euro,în timp ce BancaComercial` Român`(BCR) va furniza, larândul ei, o facilitate decredit de 27 de milioanede euro. Lucr`rile deconstruc]ie la cele 36 de turbine eoliene careformeaz` parcul Crucea Nord ar urma s` se
finalizeze pân` la mijlocul lui 2015, costuriletotale ridicându-se la aproximativ 200 demilioane de euro. Luna trecut`, pre]urile produselor
alimentare la nivel global au crescutputernic. Indicele pre]urilor produseloralimentare la nivel mondial, elaborat deOrganiza]ia Na]iunilor Unite pentruAlimenta]ie [i Agricultur` (FAO), a înregistrat,în februarie, cea mai puternic` cre[tere lunar`de la mijlocul lui 2012, de 5,2%, atingândvaloarea medie de 208,1 puncte, transmiteReuters. Cele mai mari cre[teri de pre]uri aufost înregistrate la zah`r, 6,2%, [i la uleiurivegetale, 4,9%, precizeaz` FAO. Gazprom nu va mai vinde Ucrainei
gaze la pre] redus. Directorul executiv alcompaniei ruse Gazprom, Aleksei Miller, adeclarat, s`pt`mâna trecut`, c`, începând culuna aprilie, Ucraina nu va mai beneficia degaze naturale la pre] redus din parteacompaniei ruse, a[a cum o f`cea dindecembrie, informeaz AFP. El a motivatdecizia prin faptul c Ucraina nu î[i îndepline[teobliga]iile prev`zute în actul adi]ional lacontract, privind acordarea reducerii.
23Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
SSSSSup`r`rile neiertateup`r`rile neiertateup`r`rile neiertateup`r`rile neiertateup`r`rile neiertatene leag` ne leag` ne leag` ne leag` ne leag` de trecutde trecutde trecutde trecutde trecut
Când cineva te jigne[te nu ter`zbuna [i nu te sup`ra pe el, nu-lurî, întrucât aceast` jignire esteun dar de la Dumnezeu. Dac` n-o accep]i, urmeaz` capurificarea sufletului s`se înf`ptuiasc` prin boli [inenorociri, iar dac` nu e[tipreg`tit nici pentru aceasta,ea vine prin moarte. Aceast`form` de cur`]ire ne este dat`prin intermediulcelor apropia]i, de aceea înm`sura în care reu[im s`-i iert`m,în aceea[i m`sur` sunt posibileschimb`ri interioare deprofunzime. Se cuvine s` iert`mnu numai în gând, ci [i cusufletul.
Iertând un om care ne-a jignitsau ne-a sup`rat ne putem vindecade o boal` grav`. Roag`-te,în permanen]`, ca to]i cei dinjurul t`u s` fie ferici]i, s`n`to[i [iîntreaga lume s` fie binecuvântat`.Aceast` rug`ciune va iradia atâtde mult` iubire c`tre întreagalume, încât aceasta se va întoarcela tine din bel[ug. Cum d`ruie[ti,a[a prime[ti! R`zbunându-te, tefaci egal cu adversarul. Iertând,ne eliber`m pe noi [i pecei care ne-au gre[it,deci oferim libertate. Este bine s`alegem aceast` cale, pentru c`numai ea desface rana încle[tat`în timp.
Gândirea noastr`dispune de cea mai puternic`for]` creatoare dinîntregul univers. Gândul estecel care aduce pacea [i lini[tea însufletul nostru. Tot el estecel care atrage binele sau r`ulîn existen]a noastr`. Ogândire sau o ac]iune negativ`este resim]it` dureros de miide organisme. În acest sens,exist` o lege a naturii [i a [tiin]ei(Principiul al III-lea al mecanicii,cunoscut [i sub numele dePrincipiul ac]iunii [i reac]iunii),conform c`reia r`ul pricinuitaltora ne face r`u [i nou` în[ine.De aceea, str`duin]a de a iertadu[manii [i de a îndrepta spre einumai gânduri de pace [i iubireconstituie un actprotector pentru noi.
Vizualiza]i ceea ce v` dori]i,dezvolta]i ideea respectiv` înminte, pân` în cele mai micidetalii, [i str`dui]i-v` s` crede]i c`aceasta este realitatea. Un gândeste prin el însu[i realitatea.
Distinsul istoric Arnold Toynbee spunea c` viitorulumanit`]ii depinde de gradul în care fiecare
individ va fi capabil s` se retrag` în sine [i s`-[ireg`seasc` propria profunzime, sco]ând la iveal` ce-imai bun în el însu[i, pentru a-i ajuta pe ceilal]i. Prindeta[are, r`mâi integru. O persoan` f`r` prea multeata[amente se simte liber`. Prin progres individual,asiguri evolu]ia omenirii. S`r`cia nu înseamn` lipsabanilor, ea presupune de fapt absen]a calit`]ilorumane, spirituale, intelectuale. A-i ajuta pe ceilal]iînseamn` a nu face parad` cu tine, a tr`i simplu [i arespecta fiecare fiin]` uman`, f`r` a o judeca.
Respinge]i orice temere, grij` sauform` de gândire negativ`. Astfel,vor veni noi idei [i v` ve]i trezi dinmedita]ie odihnit, calm [i senin.
Victor Frankl, fost de]inut înlag`rele naziste [i celebrupsiholog austriac, a pus la punct,în timpul deten]iei, un întregsistem filozofic – logoterapia. Îiînv`]a pe colegii lui de suferin]`c` multe boli a[a-zis mentale saupsihologice sunt de faptsimptoame ale sistemului latentde vid existen]ial, aleimposibilit`]ii de a g`si sensulvie]ii. Le spunea c` fiecare dintrenoi trebuie s`-[i descoperemisiunea, o misiune unic` pe cares-o ducem la bun sfâr[it, fie c` evorba despre art`, despremuncile câmpului, rolul dep`rinte, de copil, de so].Îndep`rta]i fiecare strat degândire învechit` pentru a puteafi înlocuit de unul nou.
Acceptarea de sine neelibereaz` de p`rerile celorlal]i,iar dragostea de sine ne poateface ferici]i. Bucuria de a tr`idepinde de modul în care [tim s`filtr`m realitatea [i s-ointerpret`m.
Cititul [i scrisul constituie oform` de îngrijire personal`. Idealar fi s` g`si]i un echilibru întrelectur`, scris [i reflec]ie. Pune]i
deoparte tot ce a]i recoltat îndecursul lecturii [i alc`tui]i-v` opersonalitate bine conturat`.Încerca]i s` scrie]i gândurile,dorin]ele, triste]ile [i credin]elecu o sinceritate umil` [i t`cut`. Ascrie înseamn` a intra în rela]iecu propria minte. Cunoa[tereaeste singurul lucru pe carenimeni nu va putea vreodat` s`v-o ia.
Deprinde]i modera]ia [ir`bdarea, rezista]i în fa]atenta]iilor.
Pentru mistici, s`r`ciaechivaleaz` cu o virtute.Termenul nu semnific` doar lipsabanilor, ci, totodat`, modestia [irenun]area la dorin]eletrec`toare. Cauzele nefericiriiumane sunt l`comia, setea deavere [i ego-ul. În consecin]`,scopul nostru nu este de a avea,ci de a fi. A[a cum explic`psihanalistul german ErichFrommm, s` prive[ti o floareînseamn` s` tr`ie[ti la modul a fi,s-o culegi înseamn` s` tr`ie[ti lamodul a avea.
M`sura bog`]iei este ceea cee necesar [i suficient. Epicurismulare origine ascetic`. Nici un bunnu-l ajut` pe posesorul lui, dac`acesta nu a fost dinainte preg`tits`-l piard`. Trebuie s` ne
antren`m pentru a fi ferici]i.Întreba]i-v` dac` ceea ce face]imerit` osteneala [i ce s-ar întâmplaîn cazul în care renun]a]i. E maiconvenabil s` tr`ie[ti într-o ascez`rezonabil`, decât într-o atitudineburghez` nedreapt`.
Ne irosim via]a, timpul [ienergia pentru acumul`riposesive, când ar trebui s` fimpreocupa]i doar de dobândireaunei cunoa[teri spiritualeprofunde. Trebuie s` profit`m depropriile noastre e[ecuri pentru aputea evolua. Renun]area [ideta[area nu se dobândesc încâteva zile. Con[tiin]a uman` arenevoie de perioade de asimilare [ide timp de preg`tire.
Fiecare î[i tr`ie[te via]aconform alc`tuirii fiin]ei sale. Opersoan` este proiec]ia diferitelorsale reac]ii [i activit`]i, îns`mintea este vehiculul materiei.{tiin]a contemporan` a materieinu face altceva decât s`înt`reasc` ceea ce Orientul ne-aspus dintotdeauna. Totul este oiluzie. Pentru c` trupul esteguvernat de mental, dac` nedorim cu adev`rat, ne putemschimba. Fizica modern`recunoa[te, în prezent, c` totul înunivers este energie. Totul pep`mânt, de la valurile m`rii la
sistemul nostru nervos, formeaz`o energie global` pe care onumim generic via]`.
V` pute]i controla energia,dac` v` îndrepta]i spre ceea ce v`aduce satisfac]ie, bog`]ieinterioar` [i libertate. Ce nepasioneaz` nu ne obose[te, nefascineaz`, ne inspir`, ne face s`fim noi în[ine, ceea ce ne d` onou` form` de energie, tradus`ca bucurie sau entuziasm. În[tiin]ele oculte nu exist` credin]`oarb`, ci doar cunoa[tere. Numaimintea bine antrenat` e capabil`s` perceap` corect realitatea [i s`o transforme benefic.
Oamenii s`n`to[i sunt, îngeneral, cei care iubesc via]a [ipl`cerile ei, cei care au ospiritualitate înalt`, un nivel deinteligen]` sporit, un ]el, un rost.
Nic`ieri altundeva omul nug`se[te mai mult` lini[te [i izolareca în propriul s`u suflet, mai alesdac` posed` acele no]iuni asuprac`rora îi e de ajuns s` se aplecepentru a dobândi o senin`tatedes`vâr[it`.
Iubi]i omenirea!
Accepta]i inevitabilul curesemnare, gra]ie, r`bdare [ihot`râre, altfel nu evolu`m. Cine[tie de ce trebuie s` se bucure aatins punctul suprem. Tr`i]i cuadev`rat doar atunci cândpre]ui]i fiecare clip`. A tr`i nuînseamn` doar a mânca, a dormisau a ne petrece timpul a[a cumputem. Ar trebui s` aspir`m la unsingur lucru: s` fim noi în[ine.
În via]`, trebuie s` accept`mo anumit` doz` de nebunie, s` nuc`ut`m mereu cauzalitatea [i s`primim cu bra]ele deschisemisterul. Cine a avut un visfrumos, nu se va plânge niciodat`c` [i-a pierdut vremea. A tr`it oexperien]` care i-a în`l]at [i i-aînfrumuse]at existen]a.
{i în secolul al XXI-lea,occidentalii confund` spiritul cuintelectul, nu fac diferen]a întreminte [i suflet. Sufletul are nevoiede bucurii, a[a cum mintea arenevoie de idei [i corpul demâncare.
Lua]i via]a a[a cum vine,l`sându-v` în voia zilelor, a nop]ilor[i a anotimpurilor. Iubi]i omenireaîn infinita ei diversitate!
24 Observatorul militar Nr. 10 (12 – 18 martie 2014)PERSONALIT~}I www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro
Îl recomandau în aceast`înalt` demnitate calit`]ile
dovedite în practicarea sportuluiînc` din vremea când era copil detrup` la Regimentul 4 C`l`ra[i, dar,mai ales, experien]a dobândit` înfunc]iile de comand`, de la pluton,companie, pe front pân` la cele decomandant la mari unit`]i tactice,operative [i la ComandamentulTeritorial Cluj (1968-1973).
În dezvoltarea, modernizarea [iafirmarea unui domeniu atât desensibil, cu largi ecouri interna-]ionale, în care concuren]a implic`o lupt` continu`, era imperiosnecesar ca la cârma destinelor sales` fie o minte de strateg, de bunorganizator, un manager pasionat,tenace, cu un dezvoltat sim] aldatoriei [i r`spunderii fa]` decre[terea prestigiului ]`rii. {i nu înultimul rând, era nevoie, pe lâng`talent, munc` [i profesionalism, demai mult` ordine [i disciplin`, spiritde ambi]ie dus pân` la sacrificiu,onoarea de a reprezenta Româniasub tricolor.
M`suri energice[i eficiente
Cum era [i firesc, imediatgeneralul a dispus încadrareaCNEFS, a federa]iilor despecialitate [i a organiza]iilorsportive la nivel de jude]e [i alCapitalei cu cei mai valoro[itehnicieni sau fo[ti mariperformeri, aprecia]i pe planna]ional [i interna]ional, oamenidevota]i institu]iilor, capabili s`imprime un suflu nou tuturoractivit`]ilor, buni psihologi [ipedagogi.
R`spunderea select`rii [ipreg`tirii sportivilor pentrucampionatele balcanice,europene [i mondiale, precum [ipentru jocurile olimpice a fostîncredin]at` fo[tilor maricampioni sau absolven]ilor deexcep]ie ai Institutului deEduca]ie Fizic` [i Sport, curezultate deosebite în antrenoratsau în cercetarea [tiin]ific` despecialitate. Noul lider alsportului a imprimat schimb`ride esen]` [i la Centrul deCercetare pentru Educa]ie Fizic`[i Sport [i Medicin` Sportiv`,angajând personal cu o înalt`calificare, în urma unei selec]iiriguroase, în care, pe lâng`criteriul competen]ei, au fostincluse [i cele ce impuneau unangajament ferm în îndeplinireaatribu]iilor de serviciu, loialitatefa]` de bunul mers al tuturor
La 17 martie 1973, printr-o inspirat` hot`râre a guvernului, înfruntea Consiliului Na]ional pentru Educa]ie Fizic` [i Sport
(CNEFS) [i a Comitetului Olimpic Român (COR) a fost numitgeneralul cu dou` stele, general-locotenent pe atunci, Marin BadeaDragnea, func]ii pe care le-a îndeplinit pân` în anul 1984. Era opremier` în sport, dar [i în armat`.
ramurilor sportive, respectareastrict` a prevederilorregulamentelor de func]ionare aacestora. Ca la armat`. Îns` cubonusul de afec]iune p`rinteasc`,de în]elegere a caracteristicilorvârstei [i genului sportivilor.
În cadrul m`surilor demultiplicare [i modernizare a bazeimateriale, de o amploare f`r`precedent, generalul Dragnea aacordat prioritate CentrelorOlimpice, o viziune ce-[i va ar`taroadele în scurt timp. Astfel, pentrugimnastic`, au fost inaugurate noicentre, iar acolo unde dejafunc]ionau, li s-a imprimat un noustil de antrenamente, în paralel cudot`rile necesare, cum a fost cazulla Bucure[ti, Deva, One[ti, Re[i]a,Bac`u, Timi[oara, Constan]a [iPloie[ti. Schimb`ri remarcabile auavut loc în toate ramurile: laatletism, tir – unde merit`eviden]iat` modernizarea poligonu-lui de la Tunari – în sporturilenautice, în cele de iarn`, luptegreco-romane [i libere, box [.a.
Pentru viitorul fotbaluluiromânesc s-au creat centreolimpice Luceaf`rul la Bucure[ti [i
pe zone geografice, dar [i clasespeciale, la licee de profil dinBucure[ti, Bac`u, Pite[ti [iSnagov.
S-au construit ori au fostmodernizate stadioanele existente,între care enumer`m pe celcunoscut, ani de-a r#ndul, subdenumirea 23 august, azi LiaManoliu, {tefan cel Mare, Ghencea,în Bucure[ti, dar [i la Craiova,Timi[oara, Hunedoara, Br`ila,Târgovi[te, Medgidia, C`l`ra[i,
Bra[ov, Sibiu, Piatra Neam],Târgu Mure[ [i Alba Iulia. Demen]ionat c` în acea perioad` s-aacordat [i primul titlu de maestruemerit unui fotbalist, IonOblemenco.
S-a construit o salb` de s`lipolivalente cu o capacitate între2000-5000 de locuri în 36 capitalede jude], iar din 1975, Bucure[tiulse poate mândri cu impun`torulPalat al Sportului [i Culturii, cu5.000 locuri, iar parcul Progresulcu complexul de tenis.
În acela[i timp, s-au încheiat [iderulat contracte cu firmeinterna]ionale de prestigiu pentrumateriale, instrumente [iechipament sportiv competitiv(Adidas, Puma).
Muta]ii notabile s-au produs,totodat`, în alimenta]ia, controlul,supravegherea medical` [itratamentul sportivilor, dar [i înrecompensarea performerilor,chiar [i în valut` [i prin acordareade autoturisme, faptnemaiîntâlnit pân` atunci.
În cei 12 ani \n care, cu rangde ministru, generalul Dragnea acondus sportul românesc, gra]ieprestigiului dobândit în armat`,faptului c` multe dintre cadrele de
afirmare, de ob]inere a victoriei,[i de ce nu [i a manifest`riidragostei de patrie, de cre[tereaprestigiului ei, imprimate îndecursul educa]iei primite de lapedagogul militar, sportivii aveaus` ating` culmi nemaiîntâlnite,de neegalat în anii ce au urmat.
Vom exemplifica numaicâteva adev`rate recorduriob]inute. În 1976, la Olimpiadade la Montreal, în Canada,România s-a clasat, cu 27 demedalii, pe locul 5, din 101 ]`riparticipante. În 1980, la Moscova,locul 6, cu 25 de medalii. În 1984,la Los Angeles, locul 2, cu 53 demedalii, dintre care 20 de aur.Performan]e uluitoare, la caread`ug`m locul 1, în 1981, laJocurile Mondiale Universitarede la Bucure[ti, numeroase altetitluri de campioni balcanici,europeni [i mondiali, la mai toateramurile sportive.
A fost perioada în careRomânia a dat lumii ilustrecelebrit`]i în frunte cuNadia Com`neci,Ilie N`stase, Ivan Patzaichin,Nicu Vlad [i mul]i al]ii.
În biroul s`u, de pre[edinteal ANVR din România, generalul(r) Marin Badea Dragnea are laloc de cinste dovezi ale marilorîmpliniri din perioada când aridicat pe culmi nemaiîntâlnitegloria sportului românesc [i numai contene[te r`spunzândtelefoanelor de mul]umire de lamarii sportivi. Mai presus deorice, nu î[i ascunde lacrimile,ori de câte ori î[i aminte[te cum,de fa]` fiind, la festivit`]ile depremiere Drapelul României eraridicat pe cel mai înalt catarg, înacordurile Imnului Na]ional.
Nu f`r` temei, mul]i a[i aisportului românesc l-ausupranumit mare[alul sportivilor,c` generali în sport mai sunt.
La o întâlnire cu sportivi de frunte,la sediul Comitetului Olimpic Român, în 2013.
GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R)PETRE BÂN~
r`spundere îi fuseser` camarazi sausubordona]i, a ini]iat [i reu[it s`materializeze o bun` parte dem`suri [i în direc]ia revigor`riimi[c`rii sportive, a ramuriloracesteia [i în institu]iile deînv`]`mânt, unit`]ile [i marileunit`]i ale o[tirii române.
Era aproape nelipsit de laspartachiadele [i celelaltemanifest`ri sportive din armat`. Deasemenea, a atras în elitaperformerilor sportului românescmul]i tineri: elevi, osta[i, cadre [isalaria]i civili.
Mai mult [i mai benefic caniciodat`, a între]inut [i dezvoltatrela]ii de colaborare cu ministerelede profil, comitetele olimpice dinnumeroase ]`ri de pe toatecontinentele, transferândînv`]`mintele desprinse, culuciditate [i pragmatism, în muncade pe arena sportiv` a României.
Cu mult curaj, dublat de odiploma]ie abil`, s-a opus imixtiuniipoliticului în desf`[urareaîntrecerilor interna]ionale în multesitua]ii. De notorietate este pozi]ia saferm` împotriva boicot`riiOlimpiadei de la Los Angeles, lacare ]ara noastr` a participat,eludând refuzul celorlalte state dinTratatul de la Var[ovia. La fel aprocedat [i cu prilejul altor întrecerieuropene [i mondiale. Aceast`prestan]` nobil` i-a adus, întrepu]inii în lume, distinc]ia deAmbasador al Sportului, acordat` depre[edintele SUA, Gerald R. Ford.Personal, pre[edintele ComitetuluiOlimpic Interna]ional, Juan AntonioSamaranch, l-a decorat, în Elve]ia,cu ordinul Olimpic de Argint. Dinpartea României, pe lâng` înalteledistinc]ii de r`zboi [i pace, i-a fostacordat Ordinul Muncii clasa I,onoare de care pu]ini militari decarier` au beneficiat.
Avalan[a recordurilor
Cum era de a[teptat pentruoamenii de bun`-credin]` [i spresurprinderea multor sceptici,rezultatele muncii neobosite ageneralului, ca [i ale d`ruirii laantrenamente, dorin]ei de
28 august 2013. Ambasadorul Republicii Slovacela Bucure[ti, ES Ján Gábor, înmâneaz` Decora]iaGuvernului generalului (r) Marin B. Dragnea.
![VM 4 2016 - Trustul de Presa al Ministerului Apararii ...presamil.ro/vm/2016/4/files/assets/common/downloads/publication.pdfde timp. Adic`, un exerci]iu b`rb`tesc, în care minciuna,](https://static.documente.net/doc/80x56/5e2d082776f82518d76da820/vm-4-2016-trustul-de-presa-al-ministerului-apararii-de-timp-adic-un-exerciiu.jpg)
![]ie [i centrelor de instruire, afla]i în momentul reparti ... militar nr.9.pdf · decorat cu ordinul „meritul cultural” În grad de cavaler observatorul militar fondat la 23](https://static.documente.net/doc/80x56/5d67768c88c993d4378b7058/ie-i-centrelor-de-instruire-aflai-in-momentul-reparti-militar-nr9pdf.jpg)