Personalitatea Si Imaginea de Sine

7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine

1/21

TEMA IV PERSONALITATEA4.1. Personalitatea i imaginea de sine

Personalitate i comportament ipoteze de lucru

O bun parte din viaa fiecrui individ se deruleaz n cadrul unei anumite colectiviti familie,coal, ntreprindere, instituii unde desfoar o anumit activitate. Aici el investete nu numaitimpul, competenele i priceperile sale, dimensiunea sa cultural i profesional, ci i persoana saprivat, adic speranele, atitudinile i motivaiile sale, temerile i angoasele cel nsoesc.!otodat, conflictele i dorinele sale contiente i incontiente sunt alimentate n mod permanent decolectivitile "familiale, educative, economice# din care face parte.

$oiunea de %personalitate provine din latinescul persona, ce desemna n teatrul antic romanmasca actorului, faa pe care o prezenta publicului. Acest neles este la originea primei definiii a

personalitii i desemneaz at&t aspectul e'terior al unui individ c&t i modul n care el este perceputde ctre alii. (n spatele acestui simbol reprezentat de ctre masc se concentreaz ntreagacomple'itate a problematicii personalitii ea este concomitent ceea ce arat i ceea ce ascunde

publicului.)deea amintit mai sus, st la baza a ceea ce sociologia i psi*ologia contemporan numesc rol istatut. Oamenii creeaz i proiecteaz imagini ale propriei persoane asupra celorlali+ aceste imagini

poart numele de roluri. olul poate suferi transformri n funcie de circumstane i de mediul ncare individul e'ist+ de e'emplu, comportamentul unui individ n biseric difer de comportamentulaceluiai individ n discotec sau n restaurant i, de asemenea, comportamentul fa de prieteni diferde comportamentul n familie.Acest %comportament teatral "-im l/t*e# este absolut natural i necontientizat. 0e regul, oameniinui sc*imb n mod contient, n contact cu cei din 1ur, accentul, atitudinea sau declaraiile. Oricum,marea ma1oritate 1oac anumite roluri pentru cei din 1ur i n acest fel obin un anumit statut n cadrulgrupului. (n multe cazuri, statutul nseamn a fi acceptat de grup "ceea ce satisface nevoia de

apartenen# ns, n general, lumea prefer s fie bine primit i respectat n cadrul grupului "ceeace ar satisface nevoile de stim#.Psi*ologul englez 2r3in 4offman este autorul interesantei analogii viaa 5 ca 5 teatru, imperfectca orice analogie, dar e'trem de sugestiv pentru nelegerea personalitii i a comportamentuluiuman. 4offman arat c viaa de zi cu zi seamn foarte mult cu teatrul lumea utilizeaz scenarii,recuzit, mac*ia1e, costume i atitudini pentru transmiterea imaginilor de sine ctre public. 2'istc*iar i culise 5 avem prieteni, iubite sau soii crora le este permis s intre n cabine i s nevad aa cum suntem n realitate 5 fr recuzit i fr mac*ia1.2ste foarte important s nelegem 5 spune 4offman 5 c interpretarea unui rol nu are nimic dea facecu falsitatea sau perversitatea. 6u toii interpretm diferite roluri, n funcie de circumstane i demediul social+ ne nfim aa cum suntem numai celor ce au acces n culise dei c*iar aici

interpretm un anumit rol, pentru a ne crea o anumit imagine i pentru a ne defini un mod propriu dea g&ndi. 6u toate e'agerrile ei, trebuie s admitem c interpretarea rolurilor descris de 4offmaneste de fapt una din dimensiunile vieii de zi cu zi i nu o invenie actoriceasc.7ubliniem faptul c n limba1ul cotidian, termenul de personalitate pune n eviden dou accepiunimai mult sau mai puin confundabile. Prima accepiune este valorizant atunci c&nd spunem desprecineva c %are personalitate nelegem prin aceasta ceva n plus "$icole Aubert#, care iese dincomun i se manifest n relaiile interpersonale. A doua accepiune este mai degrab descriptiv icorespunde definiiilor ce se dau conceptului de personaliate. (n cartea sa intitulat 4eneza persoanei,Perron 5 de pild 5 arat c personalitatea cuprinde ansamblul acelor caracteristici ale unei persoanecare i definesc individualitatea, deosebindo de celelalte e'istene umane. Aceast definiie

presupune, potrivit opiniei sale, trei idei centrale8. )deea de globalitate personalitatea unui individ este constituit de ansamblul caracteristicilor ce

permit descrierea acestuia i identificarea lui printre ali indivizi. Aceast descripie merge de lacaracteristici somatice "culoarea oc*ilor, a prului, semne particulare# p&n la modul de g&ndire i


2/21

comportament. Personalitatea unui individ este ansamblul acestor caracteristici i nu doar unul dinaceste elemente.9. )deea de coeren toate aceste caracteristici constituie un ansamblu organizat n care diferiteleelemente se completeaz reciproc. Acest postulat a stat la baza tipologiilor temperamentale icaracterologice ncep&nd cu :ipocrate p&n la morfopsi*ologiile actuale, care afirm e'istena uneilegturi ntre caracteristicile fizice ale feei i corpului i cele mentale i de comportament.

;. )deea de permanen n timp coerena persoanei conduce la o organizare a personalitii, a creiaciune este permanent. 2ste vorba de anumii invariani care depesc evenimentele i sc*imbriletranzitorii i care confer o anumit identitate ce se manifest n relaiile interpersonale.Aceste trei caracteristici "globalitate, coeren, permanen# permit nelegerea personalitii ca ostructur n sensul definit de Piaget un sistem de transformri cu legi proprii, ce se menine i sembogete prin nsui 1ocul acestora. Aceast definiie se poate aplica studiului personalitii i

permite nelegerea funcionrii prin autoreglare, ca i transformrile ce au loc pe tot parcursul vieii.(n decursul timpului au fost fcute diferite tentative de clasificare a tipurilor de personalitate. Pe bazaobservaiilor cotidiene, medicul :ipocrate, n antic*itatea greac, a fcut urmtoarea clasificare

bazat pe tipul de temperament8. 6oleric

a# energic, nereinut, tendine spre impulsivitate, nestp&nire de sine, uneori agresivitate+b# procese afective intense, e'plozii emoionale, fire desc*is+c# activism impetuos n alternan cu delsarea+d# plcerea de a opune rezisten, tendin de dominare n grup+e# nu este deosebit de abil n activitile ce solicit rbdare.

Personalitatea si cunoasterea ei

Cpt. Ciobanu T. Ion

Ideea de personalitate are radacini foarte adanci in istoria vietii si

culturii omenesti. Ea a inceput sa se infiripeze odata cu constiinta

de sine. Totusi, stiinta despre personalitate este de data recenta si

aceasta deoarece s-a constatat ca nu este suficient sa recunosti

manifestarile personalitatii, ci trebuie sa-i descoperi si determinarile

si structura.

Astazi, sustine P. Popescu-Neveanu, nu exista idee mai pretuita si

mai utilizata in lumea noastra decat aceea de personalitate. De fapt,

vorbind despre personalitate, discutam in termeni majori despre om

in personalitate este implicata atat existenta omeneasca in ceea ce


3/21

are ea substantial si spiritual, cat si intregul ansamblu de valori

acumulate de o anumita comunitate sau de intreaga omenire,

insusite de om, realizate in prezent si proiectate in viitor.

1. Conceptul de personalitate

Cu privire la conceptul de personalitate au fost elaborate numeroase

definitii. Gordon W. Allport a identificat, in 1931, circa 50 de

definitii si, impreuna cu un alt cercetator, 17.953 denumiri de

trasaturi psihice ce diferentiaza comportamentele umane, dintre

care 4.504 reprezinta trasaturi de personalitate autentice. Alti autori

au evaluat numarul respectivelor trasaturi la 4.000, apoi la 1.093.

Daca mai adaugam ca in 1951 au fost identificate peste 100 de

definitii ale personalitatii, avem imaginea clara a complexitatii

conceptului de personalitate si a indoielii ca personalitatea poate fi

definita in chip clar si satisfacator doar printr-un singur enunt.

Etimologic, cuvantul personalitate" deriva din latinescul

persona". Primul lui sens a fost cel de masca, de costumatieprin

care actorii teatrului antic intruchipau sau simbolizau pe cineva pe

scena. Al doilea sens, obtinut prin extensiune, se referea la rolul

indeplinit pe scena si mai apoi in viata, la functiilepe care si le

asuma cineva. Cel de-al doilea sens desemneaza insasi

individualitatea (corporala si psihica) a celui care indeplineste

rolul. In fine, ultimul sens a adaugat o nota de valoare, referindu-sela ce fel de om este, de rang are, etc.

Exista mai multe teorii asupra personalitatii care urmaresc sa

identifice un cadru specificat de referintasi un fundament unic

al intregii determinari a intregii constructii, fundament considerat,

pe rand (in functie de teorie);

un fond energetic instinctual, inconstient;


4/21

relatie predeterminata intre diferitele aspecte biologice si

fiziologice ale individului;

o motivatie organica sau psihosociala integratoare;

relatia tensionala intre scopuri si mijloace, aspiratii si posibilitati;

tendinta intrinseca spre insertia afilierii, integrarea socioculturala

a individului.

Teoriile Asupra personalitatii vizeaza explicatii, clarificari privind

originea, structura, dinamica si manifestarile comportamentale ale

personalitatii in raport cu anumite situatii de viata.

Constient de capcanele" oricaror exprimari, Gordon W. Allport a

propus o definitie a personalitatii, definitie cu care vom opera si

noi.

Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a

acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si

comportamentul sau caracteristic.

Altfel spus, personalitatea este un sistem alcatuit din mai multe

elemente (sau subsisteme), toate considerate ca tendinte

determinante (exercita o influenta asupra actelor adaptive si

expresive prin care personalitatea ajunge sa fie cunoscuta),

caracteristice fiecarei persoane, organizate dinamic (prin aceasta se

explica dezvoltarea si structura personalitatii implicandu-se si

dezorganizarea, ca proces reciproc responsabil de existenta

personalitatilor anormale, care sunt mascate de o dezintegrare

progresiva) si concretizate in comportament si gandirea fiecaruia,

in functionarea atat a spiritului" cat si a trupului" intr-o unitate

inextricabila.

2. Abordarea structural-sistemica a personalitatii


5/21

Daca am dori o cunoastere extensiva a personalitatii atunci ar trebui

sa avem in vedere totalitatea fenomenelor psihice a celor simple si

complexe, constiente si inconstiente, variabile si constante etc.

Pentru cunoasterea personalitatii este insa utila, si posibila,dezvaluirea acelor aspecte constante ale vietii psihice pe care

cercetatorii le numesc trasaturisau insusiri psihicede

personalitate, concomitent cu descifrarea legaturilor si relatiilor

dintre ele si dintre subsistemele (gruparile) pe care ele le pot

constitui.

Totodata, subliniem inca o data, personalitatea poate fi considerataca o structura complexa implicand un ansamblu de structuri si

functionand sistemic.

Aceste structuri si elementele lor sunt

A.subsistemul de orientarea personalitatii in care incadram

conceptia despre lume si viata;

ansamblu de valori asimilate de individ;

idealul de viata;

imaginea de sine;

sistemul motivelor si al intereselor, al dominantelor afectivediferentiatoare, pentru fiecare persoana.

B. subsistemul bioenergetical personalitatii ce include

intercorelatiile neurohormonale;

tipul somatic transmis individului prin zestrea sa genetica;

tipul de activitate nervoasa superioara;


6/21

temperamentul.

Indeosebi ultimele doua elemente sunt semnificative pentru

manifestarea si dinamica vietii psihice.

C. subsistemul instrumentalal personalitatii care arata ce poate

face persoana, care este calitatea raspunsului si actiunii sale asupra

ambiantei. Acest subsistem are in vedere

nivelul de cultura;

gradul de dezvoltare a deprinderilor, priceperilor si obisnuintelor;

nivelul aptitudinilor si capacitatilor;

potentialul creativ.

D. Subsistemul relational valoric si de autoreglarea

personalitatii (caracterul).

Acest model structural sistemic al personalitatii l-am adoptat maiales din motive didactice. Trebuie sa avem in vedere ca orice model

are numai o valoare orientativa, ca elementele si substructurile

relevate sunt in general umane, dar modul cum se interconecteaza

ele, cum se integreaza si ierarhizeaza, cum se instituie anumite

dominante structurale si functionale este individual, specific

fiecaruia.

3. Tipurile de personalitate

Psihologii, in incercarea de a inventaria cat mai multe elemente

componente ale personalitatii (indiferent daca acestea se numesc

insusiri, trasaturi, factori etc.), in dorinta de a organiza

personalitatea (pe niveluri, dimensiuni, substructuri etc.), pierd din

vedere un lucru esential. Acesta este tocmai personalitatea totala,integrala a omului conceputa, din perspectiva filozofica, pe de o


7/21

parte, ca personalitate concreta, iar pe de alta parte, ca ideal al

realizarii.

Semnificatie, atragem din nou atentia, nu atat insusirile,

configuratiile de trasaturi (numite elemente" si grupate insubsisteme ale personalitatii) ci modul particular de integrare si

utilizare comportamentala a acestora. Astfel, o mare importanta are

ce este omul in realitate, ce crede el ca este, ce doreste sa fie, ce

gandeste despre altii, ce considera ca gandesc altii despre el,

comportamentul sau manifestat fiind in functie de unul sau altul

dintre aceste elemente sau de modul particular de integrare si

functionare a acestora.

Aceste constatari l-au condus pe Mielu Zlate, la identificarea in

personalitatea totala a omului a mai multor fatete" ale acesteia.

Aceste fatete ar fi

a) personalitatea reala (P.R.) constituita din ansamblul proceselor,

functiilor, tendintelor, insusirilor si starilor psihice de care dispune

omul la un moment dat si pe care le poate pune oricand in

disponibilitate, fapt care ii asigura identitatea si durabilitatea in

timp. Toate acestea se organizeaza in doua dimensiuni esentiale ale

personalitatii dimensiunea intrapersonala, psihoindividuala si

dimensiunea interpersonala, psihosociala;

b) personalitatea autoevaluata (P.A.) ce cuprinde totalitatea

reprezentarilor, ideilor, credintelor individului despre propria sa

personalitate, incluse de regula, in ceea ce se numeste imaginea de

sine; felul cum se percepe individul, ce crede el despre sine, ce loc

isi atribuie in raport cu ceilalti;

c) personalitatea ideala (P.I.) avand drept continut ceea ce ar dori

individul sa fie si sa obtina sau cum ar dori el sa fie P.I. reprezinta

personalitatea proiectata in viitor, idealul ce trebuia atins, modelul


8/21

pe care individul si-l propune sa-l construiasca in decursul vietii

sale;

d) personalitatea perceputa (P.P.), adica ansamblul reprezentarilor,

ideilor, aprecierilor unei persoane cu privire la altii (imagineadespre altii). Mecanismul esential al formarii imaginii despre altii

este atribuirea. Formarea imaginii despre altii depinde, pe de o

parte, de capacitatea persoanei de cunoscut (cunoscute) de a se

exterioriza, de a se lasa cunoscuta, iar pe de alta parte, de

capacitatea persoanei cunoscatoare de a descifra esentialul in

informatiile care i se ofera. Persoana cunoscatoare trebuie sa fie

atenta (si capabila) ca in mecanismul ei de atribuire sa nu fieimplicate doar stereotipuri.

e) personalitatea proiectata (P. Pro.) alcatuita din ansamblul

gandurilor, sentimentelor, aprecierilor pe care crede un individ ca le

au, le nutresc, le fac ceilalti asupra sa. P. Pro. este imaginea de

sine atribuita lumii" adica ceea ce cred eu ca gandesc altii despre

mine";

f) personalitatea manifestata (P.M.) reprezentata de ansamblul

trasaturilor si insusirilor ce-si gasesc expresia in modalitatile

particulare, proprii, specifice de exteriorizare si obiectivare

comportamentala P.M. este o constructie psihocomportamentala

sintetica, deoarece cuprinde fie aspecte, laturi, parti din fiecare

fateta a personalitatii, fie toate fatetele articulate si integrate intreele. Ea reprezinta deschiderea cea mai evidenta catre social precum

si crescute posibilitati de investigare si cunoastere obiectiva.

Luand in considerare interactiunea si interdependenta reciproca,

intersectarea, convietuirea sau topirea" unor fatete ale

personalitatii in altele, M. Zlate a descoperit patru tipuri de

personalitate

a) tipul unitar si armoniosdezvoltat caracterizat prin


9/21

integritate si constanta;

armonie cu sine si cu ceilalti (lumea);

absenta omisiunilor sau trucurilor in manifestarea fatetelorpersonalitatii totale;

concordanta dintre P.A. si P.R.;

consens intre P.I. si posibilitatile de care dispune, evitand

decalajele;

elaborarea unor imagini corecte, apropiate (cel putin) de adevar,despre ceilalti;

anticiparea corecta a gandurilor si sentimentelor altora despre el;

b) tipul instabilsau cel despre care in limbajul curent se spune

nu stiu ce sa cred despre el, o data se comporta intr-un fel, altadata

in cu totul altfel". El se caracterizeaza prin

actiunea necorelata, nesistematica a fatetelor personalitatii;

instabilitatea generalizata atat intre fatetele pesonalitatii, cat si in

interiorul fiecareia dintre ele;

decalajul, uneori mare, intre P.R. si P.I., dar si apropierea lor

alteori;

schimbarea frecventa a continutului P.P.;

inlocuirea (succederea) cu rapiditate a tendintelor de subapreciere

cu cele de supraapreciere (si invers) in ceea ce priveste imaginea de

sine (P.A.);

trairea dramatica a propriei existente si din motivele deja

enumerate (chiar daca succint) generarea de probleme privind

adaptarea si integrarea sociala.


10/21

c) tipul dedublat, cu marcante discrepante intre interior si exterior,

latent si menifestat, real si imaginar, esenta si aparenta. Dedublarea

se poate manifesta atat in interiorul fiecarei fatete a personalitatii,

cat si intre acestea. Indivizii cu o personalitate dedublata sunt cei

despre care se spune ca una gandesc si alta fac" desi mai corect ar

fi sa se spuna ca una gandesc si alta spun, una gandesc, alta spun

si altceva fac".

Permanenta duplicitate, mascarea si trucarea in care se complac,

daca sunt bine ascunse, pot asigura acestor indivizi o existenta

satisfacatoare (pentru standardul valorilor lor), dar daca insa sunt

acoperite conduc aproape intotdeauna la consecinte neplacute (celputin).

d) tipul accentuat, proprie lui fiindu-i excrescenta uneia sau alteia

dintre fatetele personalitatii, care uneori le subordoneaza pe toate

celelalte, alteori, pur si simplu, le anuleaza. Se ajunge la o saracire

si simplificare a personalitatii, la inchiderea ei in scheme

comportamentale rigide, stereotipe.

Persoanele cu o personalitate accentuata se cred neintelese,

ignorate, persecutate sau lezate. De aceea, pentru a-si apara

personalitatea ultragiata (dupa parerea lor) si pentru a trai cel putin

in armonie cu sine isi elaboreaza comportamente insinuante,

agresive, mitomane, fac deseori apel la autoritate etc.

4. Personalitatea comandantului de subunitate

Astazi se impune tot mai mult punctul de vedere caruia potrivit

personalitatea militarului, cu toate componentele sale, trebuie

evaluata in raport cu misiunile pe care acestea urmeaza sa le

indeplineasca si care constituie scopul principal al cunoasterii si

formarii dale. S-a elaborat chiar un model al comandantului, sau

mai precis al ofiterului comandant.


11/21

Comandantul, potrivit acestei conceptii, trebuie sa cumuleze mai

multe competente

conducator de oameni si organizatii militare;

specialist militar;

luptator;

educator;

ofiter cetatean.

Ansamblul competentelor, interdependente si interferente, cat si

fiecare competenta in parte, se exprima si se finalizeaza in trei

ipostaze esentiale ale existentei si actiunii cadrului militar a fi a

sti a face".

Acest a fi a sti a face" intruchipeaza personalitatea

comandantului, personalitate considerata o rezultanta a mai multor

factori, intre care familia, scoala si societatea au un rol deosebit.

Intr-o exprimare genetica, comandantul trebuie sa gandeasca si sa

actioneze eficient si creativ pentru asigurarea securitatii nationale si

sa coopereze adecvat in structurile de securitate internationala.

In plan concret insa comandantul de subunitate se vede confruntat

cu o serie de probleme marunte" la prima vedere, ce se cer a fi

rezolvate regulamentar, in caz contrar disfunctiile in cadrul

subunitatii pe care o comanda neintarziind sa apara.

Care ar fi insa atributele personalitatii comandantului de

subunitate?

Un raspuns posibil, cu siguranta incomplet, ar consta in vizarea

urmatoarelor a fi cult, a avea si a dovedi prin atitudini, conduita,opinii, un larg orizont de cultura generala, militara si de


12/21

specialitate; a stapani solide cunostinte in domeniul condus;

prestanta, autoritate, prestigiu, om de onoare, concordanta intre

vorbe si fapte; modest, apropiat dar nu familiar, exigent dar nu dur;

increzator in fortele proprii si ale celorlalti, receptiv la preocuparile

si greutatile oamenilor, intelegator dar nu naiv; cu opinii si puncte

de vedere proprii, exprimate deschis atat in fata subordonatilor, cat

si a sefilor, capacitatea de a recunoaste sincer propriile greseli, din

partea personala de responsabilitate pentru neajunsuri, strict in

principii si suplu in aplicarea lor, puterea de a lupta cu propriile

slabiciuni, de a le cunoaste si a le invinge.

Care sunt insa aspectele ce releva absenta unei autenticepersonalitati de comandant de subunitate? Iata cateva neincrederea

in capacitatile proprii, ale subordonatilor si ale colectivului; teama

de a-si asuma raspunderi, de a decide; tendinta de a justifica

neajunsurile sau insuccesele pe seama incompetentei si lipsei de

profesionalism a subordonatilor; lipsa punctului de vedere personal,

conformism si efortul de a afla mai intai parerea sefilor pentru ca in

raport cu aceasta sa si-o spuna pe a sa, fireste sustinand-o pe asefilor, retineri in a exprima direct parerea despre calitatile si

munca subordonatilor, lauda in fata lor si critica acestora la sefi

(sau critica, nu indeajuns de intemeiata, in ambele situatii);

schimbarea frecventa a deciziilor si ordinelor privind modul de

rezolvare a unor sarcini; ordine formulate ambiguu si

contradictoriu; pasivitatea si lipsa de interventie ferma atunci cand

subordonatul sau este nedrept invinuit; acceptarea formala a unor

lipsuri (sau merite) ce i se atribuie desi este convins ca nu-i apartin;

atitudini de servilism si linguseala fata de sefi, asprime si

manifestari dure fata de subordonati, dincolo de prescriptiile

regulamentare.

5. Metode de cunoastere a (personalitatii) subordonatilor


13/21

Exista mai multe metode de cunoastere sau de evaluare a

personalitatii celorlalti, in particular a subordonatilor. Ne vom opri

asupra catorva, criteriul selectarii fiind cel al posibilitatii

comandantului de subunitate de aplicare a uneia sau alteia dintre

metode.

A. Observatia

Aceasta metoda are cea mai ampla utilizare in cunoasterea

psihologica a subordonatilor si furnizeaza cele mai variate date

pentru caracterizarea comportamentului acestora.

Observatia poate fi

a) dupa gradul de intentionalitate

ocazionala (spontana);

organizata metodic (planificata, sistematizata);

b) dupa obiectul si modul de realizare

directa (sunt observate insusiri sau procese vizibile

usor gestica, mimica, felul vorbirii si tipul

discursului etc.);

indirecta (se incearca identificarea unor variabile

profunde ale personalitatii inteligenta, motivatiaetc.);

c)dupa desfasurarea temporala

transversala (este incadrata intr-un interval de timp

scurt, precis determinat);


14/21

longitudinala (vizeaza surprinderea personalitatii

de-a lungul unei perioade mari de timp de exemplu

adaptarea si integrarea in mediul militar);

Pentru a obtine date valabile prin metoda observarii trebuierespectate anumite conditii

munca de observare sa aiba caracter selectiv si sa se desfasoare pe

baza unei programe de studiere a subordonatului (observarea

organizata metodic este cea mai eficienta);

datele observarii se noteaza, pe cat posibil, imediat in caietul de

observatii

regula de baza in culegerea materialului faptic trebuia sa fie

separarea notitelor, a insemnarilor concrete de interpretarea

psihologica si pedagogica a acestora;

subordonatii trebuie urmariti, observati in situatii cat mai diferite

si apoi confruntate datele obtinute;

existenta unui plan pretabil de observare.

B. Experimentul

Principala caracteristica a acestei metode creata in provocarea

intentionata a manifestarii fenomenelor, pe de-o parte si varierea

conditiilor de manifestare a acestora, pe de alta parte.

Experimentul modern pleaca neaparat de la o ipoteza teoretica si

realizeaza controlul unor fapte semnificative. Aceasta metoda are si

avantajul posibilitatii de a fi organizat pe grupe (grupul

experimental si cel de control sau martor), fapt cere permite

confruntarea rezultatelor obtinute, cat si interpretarea lor cantitativa

si calitativa.


15/21

C. Convorbirea

Furnizeaza unele indicatii pentru intelegerea motivelor interne ale

conduitei, a opiniilor si convingerilor subordonatului, a intereselor

si preferintelor sale. Discutiile cu subordonatul dezvaluie totodata,demersul gandirii sale, atitudinea fata de institutie si colectiv,

relatiile cu camarazii etc.

Convorbirea poate fi libera sau dirijata, atmosfera de

intercomunicare trebuind sa fie sincera, destinsa chiar, oricum

golita de suspiciuni reciproce. Tactul, supletea, rabdarea sunt

cerinte fara de care vorbirea nu poate fi eficienta.

D. Analiza produselor (rezultatelor) activitatii subordonatilor

Furnizeaza date despre lumea interioara" a subordonatului, despre

bogatia de idei si imaginatia sa, despre gradul de originalitate,

aptitudine si interesele individului, obiectivate in ceea ce realizeaza

si produce el.

Pot fi analizate produse individuale, dar si colective.

Analiza acestor produse se poate face dupa o serie de criterii, cum

ar fi originalitatea, utilitatea, expresivitatea, aplicabilitatea,

progresul inregistrat de la o etapa la alta etc.

E. Metoda biografica

Echivaleaza cu studiul longitudinal al personalitatii aducand date

importante despre evolutia vietii individului privita in perspectiva

conditiilor si a factorilor externi ai dezvoltarii (mediul familial,

scoala etc.). Se poate utiliza si autobiografia, cu referire la aceleasi

date furnizate de subiectul insusi.

De regula se face distinctie intre biografie si asa numitaanamneza" obiectiva, care se refera la informatii despre


16/21

evenimente din trecutul individului, relatate de alti oameni (se

releva antecedentele care au condus la aparitia si modificarea

anumitor manifestari psihice).

Este important ca studiul biografic sa se intemeieze pe fapteautentice, pe date concrete, reale asupra imprejurarilor vietii si

conditiilor de instruire ale subordonatilor. Nu trebuie insa uitat ca

analiza biografica se sprijina pe activitatea si conduita individului

insusi, strans legate de ideile sau convingerile pe care le sustine sau

le manifesta.

Acestea sunt metodele aflate la indemana" comandantului desubunitate pentru cunoasterea personalitatii subordonatilor. Alte

metode (metoda anchetei sociale si psihosociale, metodele

psihometrice sau testele) cer o specializare crescuta, timp si volum

de munca aflate nu intotdeauna la indemana comandantului de

subunitate.

Evaluarea sau cunoasterea personalitatii subordonatilor nu este un

proces in sine; urmarea lui trebuie sa fie interventia ameliorativa

sau optimizatoare pentru a preveni comportamentele deviante

realizandu-se astfel insertia adecvata a individului in mediul

militar.


17/21

P27O$A?$)6A2@iecare dintre noi dezvolta inca de la nastere un anumit tip de personalitate, denumit baza.

aza nu se sc*imba dea lungul vietii, este acea constanta din personalitatea fiecaruia. )n sc*imbprima faza se dezvolta cam in 1urul varstei de 9 de ani, urmand ca pe parcursul vietii, fiecare individsa treaca prin mai multe faze, eventual toate, in afara de baza. 7c*imbarea de faza are loc la un

interval de apro'imativ 8 ani sau mai repede daca in viata individului apar evenimente deosebite"decese, sc*imbarea domiciliului, a tarii etc.#. 6u cat un individ a trecut prin mai multe faze cu atat elare o capacitate mai mare de a se adapta la situatie, deoarece o faza sc*imbata nu este o faza pierduta,ci doar integrata. 6u alte cuvinte, individul stapaneste atat de bine instrumentele pe care i le oferaacea faza, incat nu este nevoie sa le mai e'erseze, el poate trece la antrenamentul fazei urmatoare.

Procesul de trecere de la o faza la alta este unul dificil, dureros si se intinde pe o durata de 89 ani,intrucat presupune renuntarea la valorile si principiile care anima o faza, si integrarea unor valori noi.Aceasta se traduce prin renuntarea la tot ce era considerat bun pana in acel moment si inlocuirea cuceva nou, despre care individul nu stie inca daca e bun sau nu.

0e cele mai multe ori, sc*imbarea fazei presupune sc*imbari ma1ore in viata individului, cum ar fisc*imbarea carierei, sc*imbarea prietenilor, uneori c*iar sc*imbarea partenerului.

>ai 1os sunt prezentate cele B tipuri de personalitate care reprezinta baza si fazele fiecaruia dintre noi.2ste un instrument util in cunoasterea de sine si in ameliorarea comunicarii dintre oameni.

CODA:Oai intai gandeste+ identifica si clasifica oamenii si lucrurile.@orte caracteriale PA!)6?ai intai simte+ priveste oamenii si lucrurile prin sentimente fata de ele.

@orte caracteriale>ilos, sensibil si cald.2'presie faciala


18/21

mobila confortabila, culori calde, muzica placuta.!rasaturiAre abilitatea de a ingri1i, de a fi empatic si de a da altora+ bun la crearea armoniei.7til de management4eneros6anal de comunicareinevoitor. Asta inseamna ca daca vrei sa obti informatii, folosesti un ton siun limba1 binevoitor Arati foarte bine astazi, esti foarte aran1at. >ergi la vreo petrecereF

$evoi psi*ologiceAre nevoie sa fie recunoscut ca persoana.!in la tine,)ti place de mineF

. Are nevoie de un mediu care rasfata simturile.7tres de gradul )7upraadaptare+ le face pe plac celorlalti in incercarea de a fi acceptat.7tres de gradul ))7e simte zapacit, face greseli sau solicita critica ":ai, certatimaG#7tres de gradul )))7e simte respins$u ma simt dorit!ulburari de comportament in stres de gradul ))0evine victima, face greseli, nu gandeste clar si

poate cere critica sau persecutii. 0e fapt, elEea are nevoie sa fie apreciat si acceptat ca persoana sireasigurat ca este important si i se poarta de gri1a.

P272H22$!?ai intai 1udeca+ evalueaza oamenii si lucrurile cu opinii.@orte caracteriale0edicat, atent si constiincios.2'presie facialarazde intre oc*i.7erviciul E 6asa@unctional+ mobila traditionala, piese vec*i, antic*itati sau motive orientale.!rasaturiAbilitatea de a oferi opinii, credinte, 1udecati.7til de management0emocratic6anal de comunicare)nterogativ. Asta inseamna ca daca vrei sa obti informatii pui intrebari clare?nde mergiF

$evoi psi*ologiceAre nevoie de recunoasterea convingerilor E credintelor)mi place asta latine,Pretuiesc parerea ta. $ecesita recunoasterea munciiuna treabaG.7tres de gradul )Asteapta de la ceilalti sa fie perfecti. 7e concentreaza pe ceea ce este rau, in loc

de ceea ce este bun.7tres de gradul ))@rustrat de oamenii care nu ii impartasesc credintele. @orteaza credintele "adicale predica# sau campanii. 6instit si suspicios. "2u sunt OD.tu nu esti OD#7tres de gradul )))enunta la ceilalti$u se anga1eaza cu nimic!ulburari de comportament in stres de gradul ))Ataca parental "2u sunt OD, tu nu esti OD#,impunandusi credintele, cicalind sau tinand predici oamenilor. 0e fapt el E ea are nevoie sai fielinistite temerile si sa fie capabil sa aiba incredere in oameni, organizatii si E sau informatiile

prezentate.

H)7A!O?

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	gabriel-remesovschi
View:	256 times
Download:	0 times

Personalitatea Si Imaginea de Sine

Documents