37
2
PERSONALITATEA ANULUI
Constantin NOICA
100 de ani de la naştere Date biografice (n.24.07.1909, Vităneşti, judeţul Teleorman - d. 04.12.1987, Păltiniş, judeţul Sibiu). Eseist şi traducător
Constantin Noica s-a născut într-o familie înstărită de origine aromână. În 1927 se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, absolvită în 1931 cu teza Problema lucrului în sine la Kant. Din 1932, pe lângă funcţia de bibliotecar la Seminarul de istoria filosofiei al lui P.P. Panaitescu, începe şi studii universitare de matematică şi filosofie clasică, nefinalizate însă. În 1938 pleacă la Paris cu o bursă oferită de Institutul Francez din Bucureşti, unde îşi pregăteşte teza de doctorat în filosofie: Schiţă pentru istoria lui „cum e cu putinţă ceva nou”, susţinută un an mai târziu. Tot în această perioadă (1938-1940) se implică activ într-o activitate politică naţionalistă de dreapta, colaborând şi ajungând chiar redactor-şef la revista «Buna Vestire» cu articole ideologice pro-legionare (septembrie 1940). După o tentativă eşuată de a ocupa o catedră de filosofie a culturii (1944), Noica se retrage la moşia de la Chiriacu, unde va rămâne până în 1949. Arestat şi expropriat, i se va fixa domiciliu forţat la Câmpulung. Va rămâne aici, întreţinându-se din lecţii particulare până în 1958, când va fi din nou arestat şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru, între alte capete de acuzare, preconizarea unei schimbări a regimului. Eliberat în 1964, are de ales între expatriere şi rămânerea în ţară. Refuză să plece şi din 1965 până în 1975, când se pensionează, va fi încadrat ca cercetător la Centrul de Logică al Academiei. Influenţa lui Noica în cultura românească în anii '80 a fost enormă. Se cunoaşte rolul lui în crearea "Şcolii de la Păltiniş”, adevărat creuzet al gândirii filosofice libere. În acelaşi timp, diversitatea preocupărilor sale vizând fenomenologia culturii şi a limbii, traducerile din presocratici, Descartes, Kant etc., ca şi viziunea originală a “atemporalismului” care ar domina cultura şi poporul român, fac din Constantin Noica unul din cei mai mari gânditori români ai sec.XX.
Constantin Noica a fost un mare îndrăgostit de literatura română. Studiile şi eseurile sale despre, de exemplu, Eminescu sau baladele româneşti, sunt şi vor rămâne de-a pururi inegalabile. Premii obţinute.Titluri academice: Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1980). Premiul Herder (1988). Membru post-mortem al Academiei Române (1990) Opera: Mathetis sau bucuriile simple (1934) - Premiul tinerilor scriitori; Concepte deschise în filosofia lui Descartes, Leibnitz şi Kant (1936) - Premiul Academiei Române; Jurnal filosofic (1944); Pagini despre sufletul românesc (1944); Douăzeci şi şapte de trepte ale realului (1969); Eseu despre înţelesul grec al dragostei de oameni şi lucruri (1969); Rostirea filosofică românească (1970); Creaţie şi frumos în rostirea românească (1973); Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti (1975); Despărţirea de Goethe (1976); Sentimentul românesc al fiinţei (1978); Tratat de ontologie , (1981) etc Traduceri din Descartes, Kant, Platon, Aristotel, Sfântul Augustin ş.a. Aprecieri critice: „Paradoxul este că acest gânditor, al cărui demers constant pare să fie unul de separare radicală între filosofie şi viaţă (…) a încercat să trăiască această filosofie. Între filosofia lui şi biografia lui există o unitate fundamentală.” (Mircea Martin); „Constantin Noica este fără tăgadă cel mai mare filosof al generaţiei sale. Într-o ţară măcinată de diletantism şi ironie, el a reuşit să creeze o mişcare de idei de o seriozitate excepţională. A fost un filosof dublat de un educator. Optimismul său incurabil mă fascina…” (Emil Cioran)
3
IANUARIE 1 ianuarie
• 130 de ani de la naşterea producătorului de film american de origine maghiară William FOX (Wilhelm Fried), fondatorul studiourilor Fox, devenite ulterior 20th Century Fox. (01.01.1879-01.05.1952)
• Mircea MUTHU- 65 de ani de la naşterea profesorului universitar şi criticului literar clujean (01.01.1944) • Radu ŢUCULESCU - 60 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului clujena (01.01.1949)
4 ianuarie • 190 de ani de la naşterea lingvistului şi folcloristului român Emil PETROVICI, membru al Academiei Române şi rector al Universităţii clujene (1945-
1951) (04.01.1899-07.10.1968) • 200 de ani de la naşterea pedagogului francez Louis BRAILLE, inventatorul alfabetului pentru nevăzători (04.01.1809-06.01.1852)
5 ianuarie • 160 de ani de la naşterea celui mai mare poet bulgar şi revoluţionar Hristo BOTEV (05.01.1849-01.01.1876)
6 ianuarie • 125 de ani de la moartea călugărului austriac Gregor J. MENDEL, cel care a formulat teoria eredităţii şi a sugerat existenţa genelor (22.07.1822-
06.01.1884) 7 ianuarie
• 65 de ani de la moartea geologului şi paleontologului român Ion SIMIONESCU, membru şi preşedinte al Academiei Române (10.07.1873-07.01.1944) 9 ianuarie
• Mircea TOMUŞ- 75 de ani de la naşterea criticului literar român (09.01.1934) 10 ianuarie
• 135 de ani de la naşterea academicianului Ştefan Gh. NICOLAU, fondatorul şcolii româneşti moderne de dermatovenerologie (10.01.1874-03.11.1970) • 140 de ani de la naşterea publicistului şi omului politic român Valeriu BRANIŞTE, unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (10.01.1869-
01.01.1928) 13 ianuarie
• 130 de ani de la naşterea zoologului român Ion BORCEA, întemeietorul hidrobiologiei în România (13.01.1879-30.07.1936) 14 ianuarie
• 75 de ani de la moartea medicului şi bacteorologului român Ioan CANTACUZINO, întemeietorul şcolii româneşti de microbiologie şi medicină experimentală, membru al Academiei Române (25.11.1863-14.01.1934)
15 ianuarie • 80 de ani de la naşterea lui Martin Luther KING, luptător american pentru drepturile populaţiei de culoare, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1964)
(15.01.1924-04.04 1968) • 159 de ani de la naşterea poetului, prozatorului şi jurnalistului român Mihai EMINESCU (15.01.1850-15.06.1889)
4
17 ianuarie
• Radu THEODORU - 85 de ani de la naşterea scriitorului român (17.01.1924) 18 ianuarie
• 320 de ani de la naşterea filosofului, juristului şi omului politic francez Charles Louis de MONTESQUIEU (18.01.1689-10.02.1755) 19 ianuarie
• 170 de ani de la naşterea pictorului impresionist francez Paul CÉZANNE (19.01.1839-22.10.1906) • 200 de ani de la naşterea, poetului, nuvelistului şi criticului american Edgar Allan POE, ilustru precursor al poeziei simbolist-halucinantă , prozei
fantastice şi al romanului poliţist modern (19.01.1809-07.10.1849) 22 ianuarie
• 280 de ani de la naşterea dramaturgului, criticului şi filosofului iluminist Gotthold E. LESSING, creatorul dramei realiste germane (22.01.1729-15.02.1781)
• 155 de ani de la naşterea dramaturgului suedez Johann August STRINBERG (22.01.1854- 14.05.1912) • 130 de ani de la naşterea pictorului francez Francis PICABIA (Francis-Marie Martinez Picabia), fondatorul mişcării Dada (22.01.1879-30.11 1930)
23 ianuarie • Valentin TAŞCU- 65 de ani de la naşterea criticului şi editorului clujean (23.01.1944- 26.11.2008) • 65 de ani de la moartea pictorului expresionist norvegian Edvard MUNCH (12.12.1863-23.01.1944)
24 ianuarie • Ziua Unirii Principatelor Române • 120 de ani de la naşterea dramaturgului român Victor EFTIMIU, membru al Academiei Române (24.01.1889-.27.11.1972) • 150 de ani de la Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan CUZA (24.01.1859)
25 ianuarie • 85 de ani de la prima ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă (Chamonix/Franţa) (25.01.1924) • 135 de ani de la naşterea romancierului şi dramaturgului englez William Somerset MAUGHAM (25.01.1874-16.12.1965) • 250 de ani de la naşterea celui mai important poet scoţian Robert BURNS (25.01.1759-21.07.1796)
27 ianuarie. • 90 de ani de la moartea poetului maghiar de orientare simbolistă ADY Endre (22.11.1877-27.01.1919)
28 ianuarie • 120 de ani de la naşterea prozatoarei franceze de origine română Martha BIBESCU (28.01.1889-28.11.1973) • 70 de ani de la moartea celui mai mare poet irlandez William BUTLER YEATS, laureat al Premiului Nobel (1923) (13.06.1865-28.01.1939)
29 ianuarie • Mircea POPA- 70 de ani de la naşterea profesorului universitar şi criticului literar clujean (29.01.1939)
5
Personalitatea lunii ianuarie
Edgar Allan Poe 200 de ani de la naştere
Date biografice: (n. 19.01. 1809, Boston, Massachusetts - d. 07.10.1849, Baltimore, Maryland). Poet, prozator, critic şi editor american, reprezentant de frunte al poeziei halucinant-romantice şi fondator al literaturii de factură poliţistă.
Primul scriitor american care a încercat să trăiască în exclusivitate din scris s-a născut în Boston, Massachusetts, dar, părinţii murindu-i de timpuriu, şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la nişte rude în statul Virginia, unde a şi urmat cursurile Universităţii din Richmond (neterminate). A avut o viaţă extrem de agitată, marcată de excese notorii în epocă. În 1835, s-a căsătorit cu verişoara lui, Virginia Clemm în vârstă de 13 ani, moartă de tuberculoză la nici 25 de ani. El însuşi, alcoolic, dependent de droguri, încetează din viaţă când abia trecuse de 40 de ani la Baltimore, diagnosticul oficial incluzând, între altele, congestia cerebrală, holera şi tuberculoza. Pe plan profesional, deşi a debutat, anonim, cu un volum de versuri, s-a făcut cunoscut mai ales ca ziarist şi autor de proze scurte de factură violent romantică şi poliţistă. Cei mai mari autori de romane poliţiste americani, şi nu numai, Dashiell Hammitt, Raymond Chandler, Ross MacDonald s.a., l-au recunoscut ca maestrul lor. Deşi notorietatea şi-o va cunoaşte abia în 1845, odată cu publicarea celebrului poem The Raven (Corbul), capodopera incontestabilă a literaturii romantice de pretutindeni, opera sa este de o complexitate şi o valoare inestimabile. Proza fantastică (Aventurile lui Gordon Pym, Prăbuşirea casei Usher), cea de factură enigmistică (Crimele din strada Morgue, Cărăbuşul de aur, Scrisoarea furată), studiile literare şi lirica de o rigoare formală excepţională, cu accente halucinate fascinante (Annabel Lee, Clopotele, Corbul) fac din E. A. Poe primul mare scriitor american, poate cel mai important.
Poet, romancier, nuvelist, critic literar, ziarist de mare incisivitate, E. A. Poe a exercitat o mare influenţă asupra literaturii, stilul lui, din păcate şi de viaţă, fiind un model pentru generaţiile ce au urmat. Opera: Tamerlane and Other Poems (debut editorial) (1827); The Narrative of Arthur Gordon Pym (1838); Tales of Grotesque and Arabesque (1839); The Bells (1841); The Murders in the Rue Morgue (1841); The Fall of the House of Usher, The Raven (1845); The Philosophy of Composition (1846); The Purloined Letter; Eureka (1848); The Gold Bug (1849); Annabel Lee (1849); The Poetic Principle (1850) etc
6
FEBRUARIE 1 februarie
• 55 de ani de la naşterea prozatorului clujean Tudor Dumitru SAVU (01.02.1954-19.10.2000) • 135 de ani de la naşterea poetului, dramaturgului, romancierului şi libretistului austriac Hugo von HOFMANSTAHL (01.02.1874-01.02.1929) • 60 de ani de la moartea prozatorului, ziaristului şi traducătorului român N(icolae) D(imitrie) COCEA (29.11.1880-01.02.1949) • 65 de ani de la moartea pictorului abstracţionist olandez, fondatorul neoplasticismului, Piet MONDRIAN (Pieter Cornelis Mondrian) (07.03.1872-
01.02.1944) 2 februarie
• 45 de ani de la moartea scriitorului român Ion Marin SADOVEANU (15.06.1893-02.02.1964), autorul romanului Sfârşit de veac în Bucureşti 3 februarie
• 200 de ani de la naşterea compozitorului romantic şi pianistului german Jakob Ludwig Felix MENDELSSOHN BARTHOLDY (03.02.1809-04.11.1847) • 55 de ani de la moartea prozatorului şi juristului Ionel TEODOREANU, autorul romanului La Medeleni (06.01.1897-03.02.1954)
4 februarie • Adrian GRĂNESCU- 60 de ani de la naşterea prozatorului clujean (04.02.1949) • 100 de ani de la premiera piesei „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (04.02.1909) • 200 de ani de la naşterea primului poet romantic român Vasile CÂRLOVA (04.02.1809-18.09.1831)
8 februarie • 175 de ani de la naşterea chimistului rus Dmitri Ivanovici MENDELEEV, creatorul sistemului periodic al elementelor (08.02.1834-20.01.1907) • 135 de ani de la moartea istoricului şi publicistului francez Jules MICHELET (21.08.1798-08.02.1874)
12 februarie • 200 de ani de la naşterea naturalistului englez Charles DARWIN, autorul teoriei evoluţioniste (12.02.1809-19.04.1882) • 200 de ani de la naşterea preşedintelui american Abraham LINCOLN (12.02.1809-15.04.1865)
14 februarie • 230 de ani de la moartea celui mai mare explorator englez al sec. al XVIII-lea, James COOK (27.10.1728-14.02.1779)
15 februarie • 175 de ani de la naşterea istoricului, prozatorului şi dramaturgului român V. A. URECHIA (15.02.1834-22.11.1901)
20 februarie • 85 de ani de la naşterea prozatorului român Eugen BARBU (20.02.1924-07.09.1993)
22 februarie • 145 de ani de la naşterea romancierului şi dramaturgului francez Jules RENARD (22.02.1864-22.05.1910)
24 februarie • Ştefan DAMIAN- 60 de ani de la naşterea scriitorului şi traducătorului clujean (24.02.1949) • Marga BARBU- 80 de ani de la naşterea actriţei române (24.02.1929)
28 februarie • Ziua apărării civile în România • 160 de ani de la inaugurarea Catedrei de limba şi literatura română din Cernăuţi (Institutul de Studii Filosofice) (28.02.1849)
7
Personalitatea lunii februarie
Nicolae BREBAN, 75 de ani de la naştere
Date biografice: (n.1.02.1934, Baia Mare). Prozator şi eseist Fiu de preot greco-catolic. Studii liceale la Lugoj şi Oradea (1952), studii de filosofie (1953-1954) şi filologice (1954-1955) la Cluj, întrerupte fiecare după
numai un an. Un autodidact în fond, Nicolae Breban schimbă diverse ocupaţii (funcţionar de poştă, şofer, strungar etc.) înainte de a cunoaşte o ascensiune fulgerătoare datorată succesului neaşteptat de care s-a bucurat debutul editorial cu Francisca. Este numit redactor-şef adjunct (1968) şi redactor-şef (1970) al României literare şi cooptat în C.C. al PCR. În 1971, când Ceauşescu îşi publică „tezele din iulie” , Breban se afla la Paris. Dezaprobă public acest atentat la libertatea de exprimare, demisionează din funcţia de redactor-şef şi, o vreme, rămâne în Occident. Întors în ţară, deşi rămas fără privilegii, publică la fel de des, fără succesele anterioare însă. După 1989, preia conducerea noii serii a Contemporanului imprimându-i un caracter doct, elitist. În 1997 devine membru al Academiei Române.
Nicolae Beban a fost mereu comparat cu Camil Petrescu. Ca şi acesta, surd la observaţiile şi sugestiile contemporanilor, îşi continuă neabătut drumul ales, creând impresia unui caracter dârz, de o mare forţă bărbătească. Mare admirator al lui Niezsche, tema recurentă a romanelor sale este lupta pentru supremaţie, relaţia învingător-învins, iar personajul principal, unicul care contează, rămâne supraomul, în fond autorul însuşi.
Bazându-se pe forţa sa imaginativă, autorul Îngerului de gips crează în romanele sale situaţii şi personaje atipice memorabile. Uneori inegal, alteori prolix, el rămâne unul din cei mai importanţi romancieri contemporani, mai ales prin ce a scris înainte de 1989. Premii obţinute. Titluri academice. Funcţii deţinute: Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1965). Patru premii ale Uniunii Scriitorilor (1968, 1977, 1994, 1999). Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1994) Membru al Academiei Române (1997). Vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor (din 2001) Opera: Francisca (1965); În absenţa stăpânilor (1966); Animale bolnave (1968); Îngerul de gips (1973); Bunavestire (1977); Don Juan (1981); Drumul la zid (1984); Pândă şi seducţie (1991); Elegii pariziene (1994); Amfitrion : Demonii mărunţi (I) , Procuratorii (II), Alberta (III) (1994); O utopie tangibilă (1994); Confesiuni violente (1995); Riscul în cultură (1997); Ziua şi noaptea (1998); Spiritul românesc în faţa unei dictaturi (1998); Teatru (1998); Stricte amintiri literare (2001); Sensul vieţii (2003).
8
MARTIE 1 martie
• 65 de ani de la premiera piesei Steaua fără nume de Mihail Sebastian pe scena Teatrului Alhambra din Bucureşti (01.03.1944) 2 martie
• 185 de ani de la naşterea compozitorului ceh Bedrich Friedrich SMETANA (02.03.1824-12.05.1884) 3 martie.
• 65 de ani de la moartea pictorului român Octav BĂNCILĂ (04.02.1872-03.03.1944) 4 martie
• Vasile IGNA- 65 de ani de la naşterea poetului clujean (04.03.1944) 6 martie
• 135 de ani de la naşterea filosofului rus Nikolai Aleksandrovici BERDIAEV, reprezentant al existenţialismului religios (06.03.1874-23.03.1948) • 70 de ani de la moartea primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române Miron CRISTEA (18.07.1868-06.03.1939)
7 martie • 85 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului japonez Kobo ABE (07.03.1924-22.01.1993)
8 martie • Ziua Internaţională a Femeii • 130 de ani de la naşterea chimistului german Otto HAHN, descoperitorul fisiunii nucleare, laureat al Premiului Nobel (1944) (08.03.1879-28.06.1968) • 140 de ani de la moartea compozitorului romantic francez Hector BERLIOZ (11.12.1803-08.03.1869)
9 martie • 75 de ani de la naşterea cosmonautului sovietic Iuri GAGARIN, primul om care a zburat în spaţiul cosmic (09.03.1934-27.03.1968) • 195 de ani de la naşterea părintelui poeziei ucrainiene culte Taras ŞEVCENKO (09.03.1814-10.03.1861) • 65 de ani de la moartea biologului, ihtiologului, oceanologului, zoologului şi ecologului român Grigore ANTIPA (27.09.1867-09.03.1944)
10 martie • 130 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar Dumitru CARACOSTEA (10.03.1879-02.06.1964)
11 martie • Petre BUCŞA - 90 de ani de la naşterea poetului clujean (11.03.1909)
14 martie • 90 de ani de la naşterea eseistului şi omului politic român Alexandru PALEOLOGU (14.03.1909-02 09.2005) • 130 de ani de la naşterea fizicianului american originar din Germania Albert EINSTEIN, autorul teoriei relativităţii (14.03.1879-18.04.1955) • 155 de ani de la naşterea poetului Alexandru MACEDONSKI, promotor al simbolismului autohton (14.03.1854- 24.11.1920)
15 martie • 60 de ani de la moartea prozatorului român Gheorghe BRĂESCU (29.01.1871-15.03.1949)
16 martie • 170 de ani de la naşterea scriitorului francez Sully PROUDHOME, Premiul Nobel pentru Literatură (1901) (16.03.1839-06.09.1907). • 30 de ani de la moartea omului de afaceri şi diplomatului francez Jean MONNET, unul din iniţiatorii ideii de Uniune Europeană (09.11.1888-16.03.1979)
9
17 - 23 martie • Săptămâna francofoniei
17 martie • Mihai UNGHEANU- 70 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar român (17.03.1939) • 190 de ani de la naşterea prozatorului român Alecu RUSSO (17.03.1819-05.02.1859) • 45 de ani de la moartea filosofului, eseistului şi criticului literar român Mihai RALEA (01.05.1896-17.03.1964)
18 martie • 165 de ani de la naşterea compozitorului rus Nikolai Andreevici RIMSKI-KORSAKOV (18.03.1844-21.06.1908
20 martie • Ziua internaţională a francofoniei
21 martie • Ziua internaţională a poeziei • Ziua mondială de luptă împotriva tuturor formelor de rasism şi discriminare • 170 de ani de la naşterea compozitorului rus Modest MUSSORGSKI (21.03.1839-28.03.1881)
23 martie • Petre SBÂRCEA- 95 de ani de la naşterea dirijorului clujean (23.03.1914)
24 martie • Constantin ZĂRNESCU - 60 de ani de la naşterea prozatorului, dramaturgului şi publicistului clujean (24.03.1949)
25 martie • 60 de ani de la înfiinţarea Uniunii Scriitorilor din România (25.03.1949) • 55 de ani de la moartea scriitorului clujean Emil ISAC (17.05.1886-25.03.1954)
26 martie • 95 de ani de la naşterea dramaturgului american Tennessee WILLIAMS (26.03.1914-25.02.1983) • 135 de ani de la naşterea poetului american Robert FROST (26.03.1874-29.01.1963) • 50 de ani de la moartea scriitorului Raymond CHANDLER, autor care a revoluţionat romanul poliţist (23.07.1888-26.03.1959)
27 martie • Ziua mondială a teatrului • Liviu MALIŢA- 50 de ani de la naşterea criticului literar clujean (27.03.1959)
28 martie • 160 de ani de la naşterea scriitorului rus Maxim GORKI (Alexei Maximovici Peşcov) (28.03.1849-18.06.1936) • 65 de ani de la moartea chimistului român Petre BOGDAN (29.01.1873-28.03.1944)
30 martie • 130 de ani de la promulgarea legii privind înfiinţarea Academiei Române (30.03.1879) • 165 de ani de la naşterea poetului simbolist francez Paul-Marie VERLAINE (30.03.1844-08.01.1896)
10
Personalitatea lunii martie
Alexandru PALEOLOGU 90 de ani de la naştere
Date biografice: (n. 14.03.1919, Bucureşti - d. 01.09.2005, Bucureşti). Eseist şi critic literar.
Alexandru Paleologu a apărut extrem de târziu, parcă de nicăieri, în viaţa literară românească. Trecuse de 50 de ani când a publicat prima sa carte, Spiritul şi litera, dar, în ciuda naturaleţii, seninătăţii şi bonomiei afişate, lăsase în urmă o viaţă de un rar dramatism. Alexandru Paleologu a absolvit Liceul „Spiru Haret” şi, ulterior, Facultatea de Drept din Bucureşti (1943). A fost însărcinat cu misiuni diplomatice (1944-1947). Urmărit de Securitate, între 1950-1956 se ascunde sub un nume fals la Câmpulung, unde îi cunoaşte pe Constantin Noica şi Nicu Steinhardt. Este arestat în 1959 şi condamnat la 14 ani de muncă silnică. Graţiat în 1964, îşi reia activitatea de cercetător la Institutul de Istorie a Artei, unde mai fusese angajat între 1956 -1959. În 1967 devine secretar literar la teatrul “Nottara”, iar din 1970, lector la Editura Cartea Românească. După Revoluţie duce o activitate politică şi diplomatică susţinută: ambasador la Paris, membru fondator al Partidului Alianţei Civice, senator, membru PNL.
Alexandru Paleologu a fost unul din puţinii intelectuali de primă linie care a mărturisit imediat după Revoluţie colaborarea cu Securitatea începută în timpul detenţiei. Om de modă veche, causeur strălucit, erudit neostentativ, liberal din instinct şi convingeri, el s-a constituit într-un adevărat model de francheţe şi asumare a răspunderii într-o epocă în care cei mai mulţi încearcă să-şi oculteze sau să-şi modifice trecutul. Opera: Spiritul şi litera. Încercări de pseudocritică (1970); Bunul simţ ca paradox (1972); Simţul practic (1974); Treptele lumii sau Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu (1978); Ipoteze de lucru (1980); Alchimia existenţei (1983); Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor (1991); Sfidarea memoriei (1996); Despre lucrurile cu adevărat importante (1997); Interlocuţiuni (1997); Politeţea ca armă (2000); L’Occident est à l’Est (2001) Aprecieri critice: „…Eseistul îl cucereşte pe scriitor şi prin erudiţia sa leneşă, prin luxul de a trece de la un scriitor faimos la unul obscur, de la o carte din secolul luminilor la una de dată recentă, de la o idee gravă la una frivolă.” (Alexandru Ştefănescu)
11
APRILIE 1 aprilie
• Milan KUNDERA- 80 de ani de la naşterea prozatorului ceh (01.04.1929) • 85 de ani de la naşterea pictorului român Ion BRĂDUŢ COVALIU (01.04.1924-29.05.1991) • 128 de ani de la naşterea poetului şi omului politic român Octavian GOGA, patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene din Cluj (01.04.1881-07.05.1938) • 200 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului rus Nikolai GOGOL (01.04.1804-04.03.1852)
2 aprilie • Ziua Internaţională a cărţii pentru copii • 70 de ani de la naşterea poetului şi dramaturgului român Adrian DOHOTARU (02.04.1939-01.09.1995) • 70 de ani de la apariţia, la Bucureşti, sub conducerea lui Cezar Petrescu, a săptămânalului de cultură România literară (02.04.1939) • 95 de ani de la moartea scriitorului german Paul von HEYSE, laureat al Premiului Nobel (1910) (15.03.1850-02.04.1914)
3 aprilie • 95 de ani de la naşterea scriitorului şi teatrologului român Florin TORNEA (03.04.1914-09.08.1989) • 120 ani de la naşterea compozitorului şi dirijorului român Grigoraş DINICU, autorul celebrei Hora Staccato (03.04.1889-28.03.1949)
4 aprilie • Ziua NATO - 60 de ani de la crearea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (04.04.1949) • Ziua Academiei Române
5 aprilie • Vasile FANACHE- 75 de ani de la naşterea profesorului universitar şi criticului literar clujean (05.04.1934)
6 aprilie • 135 de ani de la instituirea, la Bucureşti, a Comisiunii Monumentelor Istorice (06.04.1874)
7 aprilie • Ziua internaţională a sănătăţii
8 aprilie • Ziua internaţională a rromilor • 150 de ani de la naşterea filosofului german Edmund HUSSERL, fondator al fenomenologiei (08.04.1859-26.04.1938)
9 aprilie • Ziua mondială a Holocaustului • 85 de ani de la naşterea scriitorului şi scenaristului român de film Francisc MUNTEANU (09.04.1924-13.04.1993)
10 aprilie • 95 de ani de la naşterea poetei românce Maria BANUŞ (10.04.1914-14.07.1999)
11 aprilie • 65 de ani de la moartea poetului român Ion MINULESCU (06.07.1881-11.04.1944)
12
12 aprilie • Ziua mondială a aviaţiei şi cosmonauticii • 110 ani de la naşterea publicistului român Tudor TEODORESCU-BRANIŞTE (12.04.1899-23.03.1969)
14 aprilie • 120 ani de la naşterea istoricului şi economistului englez Arnold TOYNBEE (14.04.1889-20.10.1975) • 125 de ani de la apariţia, la Sibiu, a ziarului Tribuna, sub conducerea lui Ioan Slavici (14.04.1884) • 250 de ani de la moartea compozitorului german Georg Frederick HAENDEL (23.02.1685-14.04.1759)
16 aprilie • 120 ani de la naşterea actorului şi regizorului englez de film [Sir] Charles Spencer CHAPLIN, creatorul nemuritorului Charlot, de două ori laureat al
Premiului Oscar (1927 şi 1972) (16.04.1889-25.12.1977) • 130 de ani de la naşterea scriitorului român Gala GALACTION (Grigore Pişculescu) (16.04.1879-08.03.1961) • 165 de ani de la naşterea romancierului, poetului şi omului politic francez Anatole FRANCE (Anatole Francois Thibault). Premiul Nobel pentru Literatură
(1921) (16.04.1844-12.10.1924) 18 aprilie
• Ziua internaţională pentru conservarea monumentelor 19 aprilie
• 90 de ani de la apariţia la Bucureşti a revistei Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu.(19.04.1919) • 185 de ani de la moartea poetului romantic englez [Lord] George Gordon Noel BYRON (22.01.1788-19.04.1824)
21 aprilie • 145 de ani de la naşterea sociologului german Max WEBER, unul din fondatorii sociologiei moderne (21.04.1864-14.06.1920)
22 aprilie • Ziua planetei Pământ
23 aprilie • Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor • Ziua bibliotecarului român • 110 ani de la naşterea prozatorului american de origine rusă Vladimir NABUKOV (23.04.1899-02.07.1977) • 115 ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului român Gib I. MIHĂESCU (23.04.1894-19.10.1935) • 445 de ani de la naşterea renumitului dramaturg şi poet englez William SHAKESPEARE (23.04.1564-23.04.1616)
26 aprilie • Ziua mondială a oraşelor înfrăţite (din 1957) • Ziua mondială a proprietăţii intelectuale
29 aprilie Ziua mondială a dansului
13
Personalitatea lunii aprilie
Anatole FRANCE 165 de ani de la naştere
Date biografice: (n. 16.04.1844, Paris - d. 12.10.1924, La Béchellerie, Saint-Cyr-sur-Loire). Nume de botez: Jacques Anatole François Thibault. Prozator considerat principalul reprezentant al umanismului liberal din literatura franceză, Anatole France s-a născut la Paris în familia unui librar autodidact. După studii clasice la colegiul Stanislaus, terminate cu greu, Anatole France a fost pe rând, asistent în librăria tatălui său, catalogator la Bacheline-Deflorenne şi, din 1876, bibliotecar al Senatului.A debutat cu versuri de inspiraţie parnasiana, dar consacrarea şi-o cunoaşte prin epicul său de un scepticism moderat, lucid şi ironic. Adeseori nefericit în viaţa particulară, a dus una publică activă. S-a implicat, alături de Emile Zola, în Afacerea Dreyfus şi a fost unul din fondatorii şi animatorii Ligii Drepturilor Omului. Cunoscut pentru vederile sale de stânga, accentuate cu trecerea timpului, Anatole France a fost printre primii intelectuali umanişti francezi care a salutat revoluţiile ruseşti din 1905 şi 1917. Membru al Partidului Socialist Francez, a colaborat la principalele publicaţii de stânga din epocă, chiar şi la oficiosul comunist l’Humanité. Din fericire, creaţia îi transcende înclinaţiile politice şi romancierul rămâne, peste timp, prin erudiţie şi ironie, printr-o pasiune neostoită pentru dreptate socială şi un stil de o claritate clasică. Anatole France a primit Premiul Nobel pentru Literatură în1921. Motivaţia juriului: „ ca recunoaştere a strălucitelor lui realizări literare, caracterizate prin nobleţea stilului, o adâncă simpatie faţă de oameni şi un autentic temperament galic”.
Erudit, gânditor sceptic, ironist de mare fineţe, iubitor al canoanelor antice, el rămâne peste ani, un adevărat maestru al prozei franceze. Premii obţinute. Titluri academice: Premiul Academiei Franceze (1881) pentru romanul Crima lui Sylvestre Bonnard. Membru al Academiei Franceze (1896). Premiul Nobel pentru Literatură (1921). Opera: Les poémes dorés (debut editorial (1873)); Le crime de Sylvestre Bonnard (1881); Les désirs de Jean Servien (1882); Le livre de mon ami (1885); Thaïs (1890); La rötiserie de la Reine Pédauque (1893); Le lys rouge (1894); Le jardin d’Épicure (1894); Le puits de Sainte-Claire (1895); L’histoire contemporaine (1897-1901); Crainquebille (1901); L’ïle des pingouins (1908); La vie de Jeanne D’Arc (1908); Les sept femmes de le Barbe-Bleu et autres contes merveilleux (1909); Les dieux ont soif (1912); La révolte des anges (1914); La vie en fleur (1922) etc.
14
MAI 1 mai
• Ziua internaţională a muncii • 60 de ani de la moartea pictorului român Gheorghe PETRAŞCU (05.12.1872-01.05.1949)
2 mai • 150 de ani de la naşterea umoristului englez Jerome K. JEROME (02.05.1859-14.06.1927) • 490 de ani de la moartea celui mai mare artist şi om de ştiinţă al Renaşterii italiene, Leonardo da VINCI (15.04.1452-02.05.1519)
3 mai • Ziua mondială a libertăţii presei
5 mai • 60 de ani de la crearea Consiliului Europei (05.05.1949) • Mihnea GHEORGHIU-90 de ani de la naşterea scriitorului, traducătorului şi cineastului român, membru al Academiei Române (05.05.1919)
6 mai • 60 de ani de la moartea poetului, dramaturgului şi eseistului belgian, precursor al teatrului absurdului, Maurice MAETERLINCK, laureat al Premiului
Nobel (1911) (29.08.1862-06.051949) 7 mai
• 185 de ani de la premiera Simfoniei a IX-a, în re minor, opus 125, de Ludwig van Beethoven, la Viena (07.05.1824) • 71 de ani de la moartea poetului şi omului politic Octavian GOGA, patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene din Cluj (01.04.1881-07.05.1938)
8 mai • Ziua mondială a Crucii Roşii • 85 de ani de la naşterea scriitorului român Petru DUMITRIU, membru de onoare al Academiei Române (08.05.1924-06.04.2002) • 130 de ani de la naşterea istoricului, juristului şi diplomatului român Ion Constantin FILITTI, membru corespondent al Academiei Române (08.05.1879-
21.09.1945) 9 mai
• Ziua Europei (Summitul de la Milano -09.05.1985) • Ziua Victoriei împotriva fascismului (09.05.1945) • Ziua Proclamării independenţei de stat a României (09.05.1877) • 85 de ani de la naşterea scriitorului, poetului şi cantautorului rus Bulat OKUDJAWA (08.05.1924-12.06.1997)
16 mai • Constantin CUBLEŞAN- 70 de ani de la naşterea scriitorului şi criticului literar clujean (16.05.1939) • 145 de ani de la moartea cărturarului ardelean Simion BĂRNUŢIU (21.07/02.08.1808-16/28.05.1864)
18 mai • Ziua internaţională a muzeelor • 100 de ani de la moartea scriitorului realist englez George MEREDITH (12.02.1828-18.05.1909) • 210 ani de la moartea celebrului dramaturg francez Pierre Augustin Caron de BEAUMARCHAIS (24.01.1732-18.05.1799)
15
20 mai • 210 ani de la naşterea romancierului francez Honoré de BALZAC (20.05.1799-18.08.1850)
21 mai • 45 de ani de la moartea esteticianului, criticului şi istoricului literar Tudor VIANU (27.12.1897/08.01.1898-21.05.1964)
22 mai • Răzvan THEODORESCU- 70 de ani de la naşterea criticului şi istoricului de artă român (22.05.1939) • 150 de ani de la naşterea autorului englez de romane poliţiste [Sir] Arthur Conan DOYLE, creatorul personajului Sherlock Holmes (22.05.1859-
07.07.1930) 23 mai
• 60 de ani de la organizarea Agenţiei Române de Presă AGERPRES, astăzi ROMPRES (23.05.1949) • 110 ani de la naşterea eseistului şi esteticianului român George Matei CANTACUZINO (23.05.1899-01.11.1960)
24 mai • Ziua europeană a parcurilor • Ştefan ŞTEFĂNESCU- 80 de ani de la naşterea istoricului român, membru al Academiei Române (24.05.1929), • 95 de ani de la moartea criticului şi istoricului literar român Pompiliu ELIADE (13.04.1869-24.05.1914)
25 mai • Tudor VLAD- 50 de ani de la naşterea scriitorului şi criticului literar clujean (25.05.1959)
27 mai • 115 ani de la naşterea scriitorului francez Louis Ferdinand CÉLINE (27.05.1894-01.07.1981) • 115 ani de la naşterea prozatorului american Dashiell HAMMETT (27.05.1894-10.01.1961)
28 mai • 230 de ani de la naşterea poetului irlandez Thomas MOORE (28.05.1779-25.02.1852) • 155 de ani de la moartea scriitoarei engleze Anne BRONTË (17.01.1820-28.05.1854)
29 mai • 120 ani de la introducerea sistemului monometalist (etalon aur) în România (29.05.1889)
30 mai • Doina CORNEA - 80 de ani de la naşterea traducătoarei, publicistei şi disidentei anticomuniste clujene, membru fondator al Alianţei Civice (30.05.1929) • 265 de ani de la moartea poetului englez Alexander POPE (21.05.1688-30.05.1744)
31 mai • Ziua mondială fără tutun (din 1988) • 190 de ani de la naşterea poetului american Walt WHITMAN (31.05.1819-26.03.1892)
16
Personalitatea lunii mai
Constantin CUBLEŞAN 70 de ani de la naştere
Date biografice: (n. 16.05. 1939, Cluj). Prozator, dramaturg şi critic literar.
Fiu de învăţători, Constantin Cubleşan face primele clase în diverse localităţi din Munţii Apuseni, apoi liceul la Huedin şi Cluj, terminat în 1955. S-a înscris la Facultatea de Filologie din Cluj, unde, în 1959, a absolvit secţia româno-rusă. După absolvire, ocupă diverse funcţii, toate în sfera culturii: reporter la Radio Cluj (1959-1962), redactor şi secretar general de redacţie la Tribuna (1962-1974), redactor-şef al editurii Dacia (1972-1980), director al Teatrului Naţional din Cluj (1980-1988), redactor-şef adjunct al revistei Steaua (1988-1999). Între timp ocupă şi funcţiile de profesor asociat la secţia de Teatru a Facultăţii de Filologie şi cea de profesor la Universitatea din Alba Iulia (din 1991). Pe plan literar, debutează cu poezii în ziarul Făclia în 1956, iar editorial, în 1968, cu un volum de povestiri S.F. După debut, duce o activitate publicistică extrem de susţinută, publicând mai ales articole de critică literară în principalele reviste culturale ale ţării. Deşi creaţia lui acoperă cam toate genurile literare, de la poezie ( Apropierea iernii, Vârsta amintirilor) la proza scurtă (Umbra ulmilor, Sincere felicitări), de la dramaturgia cu iz cehovian (Provincialii, Camera de hotel, Teme provinciale) la romanele de diverse facturi (Un anotimp pentru fiecare, Iarba cerului, Un gotic târziu), domeniul în care s-a impus pe plan naţional este cel al criticii şi istoriei literare. Perspectiva analitică, pătrunzătoare, sobră, incisivă când e cazul, ne propune , incitant de multe ori, recitiri din perspectivă actuală ale unor scriitori clasici de rangul doi precum Asachi, Negruzzi, Filimon, Odobescu etc. Fără indoială însă, ConstantinCubleşan va rămâne în conştiinţa critică viitoare pentru contribuţiile sale în domeniul eminescologiei (Eminescu în conştiinţa critică, Eminescu în perspectivă critică, Eminescu în orizontul criticii şi, mai ales, Luceafărul şi alte comentarii eminesciene.)
Spirit polivalent, cult, sobru, dotat cu o putere de muncă excepţională, Constantin Cubleşan este un exemplu tipic pentru importanţa aportului ardelean la traiectoria culturii române Premii obţinute:Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Iarba cerului (1974). Premiul Filialei din Cluj al Uniunii scriitorilor (1980 şi 1999). Opera: Nepăsătoarele stele (1968); Miniaturi critice (1969); Aproape de curcubeu (1972), Un gotic târziu (1975); Paradoxala întoarcere (1978); Teatrul-istorie şi actualitate (1979); Opera literară a lui Delavrancea (1982); Teme provinciale (1987); Apropierea iernii (1993); Eminescu în perspectivă critică (1997); Opera literară a lui Pavel Dan (1999); Romancierul Rebreanu (2001); Clasici şi moderni (2003), etc. Aprecieri critice: „Domeniul in care Cubleşan s-a impus este cel al criticii şi istoriei literare, unde perspectiva analitică, pătrunzătoare şi echilibrată, l-a condus la câteva sinteze de real interes prin unghiul inedit al interpretării. (…) O contribuţie aparte o aduce Cubleşan în domeniul eminescologiei…” (Iordan Datcu)
17
IUNIE 1 iunie
• Ziua internaţională a copilului • Concursul de desene Eroii cărţilor citite, ediţia -a • 180 de ani de la apariţia, la Iaşi, a revistei Albina Românească, sub conducerea lui Gheorghe Asachi, prima gazetă în limba română din Moldova
(01.06.1829) • 90 de ani de la moartea istoricului şi filologului român Ioan BOGDAN, membru al Academiei Române (25.07.1864-01.06.1919)
2 iunie • 70 de ani de la naşterea prozatorului român Romulus GUGA (02.06.1939-17.10.1983) • 60 de ani de la moartea generalului şi istoricului militar Radu R. ROSETTI (01.04.1877-02.06.1949)
3 iunie • 85 de ani de la moartea prozatorului ceh Franz KAFKA (03.07.1883-03.06.1924)
5 iunie • Ziua mondială a protecţiei mediului înconjurător • Ziua eroilor neamului • 230 de ani de la naşterea cărturarului Gheorghe LAZĂR, întemeietor al învăţământului românesc modern (05.06.1779-17.09.1823)
6 iunie • 110 ani de la naşterea scriitorului român de naţionalitate germană Franz LIEBHARDT (06.06.1899-18.12.1989) • 210 ani de la naşterea poetului, prozatorului şi dramaturgului rus Alexandr Sergheevici PUŞKIN (06.06.1799-10.02.1837)
10 iunie • 170 de ani de la naşterea marelui povestitor Ion CREANGĂ (10.06.1839-31.12.1889) • 190 de ani de la naşterea pictorului realist francez Gustave COURBET (10.06.1819-31.12.1877)
11 iunie • 110 ani de la naşterea scriitorului japonez Yasunari KAWABATA, laureat al Premiului Nobel (1968) (11.06.1899-16.04.1972) • 190 de ani de la constituirea, la Cluj, a Societăţii Muzicale pentru predarea cântului şi viorii (11.06.1819)
15 iunie • Matei CĂLINESCU- 75 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar român (15.06.1934) • 100 de ani de la naşterea scriitorului român Virgil TEODORESCU (15.06.1909-24.06.1987) • 120 ani de la moartea poetului, prozatorului şi jurnalistului român Mihai EMINESCU (15.01.1850-15.06.1889)
17 iunie • Ziua aviaţiei române
19 iunie • 110 ani de la naşterea scriitorului, istoricului şi criticului literar George CĂLINESCU (19.06.1899-12.03.1965)
18
20 iunie • Cornel ŢĂRANU- 75 de ani de la naşterea compozitorului clujean (20.06.1934)
21 iunie • Ziua muzicii europene (din 1985)
23 iunie • 100 de ani de la naşterea istoricului literar român Ovidiu PAPADIMA (23.06.1909-26.05.1996) • 175 de ani de la naşterea prozatorului şi istoricului român Alexandru ODOBESCU (23.06.1834-10.11.1895)
25 iunie • 90 de ani de la apariţia săptămânalului Ideea europeană, condus de Constantin Rădulescu-Motru (25.06.1919)
26 iunie • Ziua internaţională împotriva abuzului şi a traficului ilicit de droguri (din 1987) • Ziua internaţională de colaborare în favoarea păcii şidDemocraţiei (din 1995) • Ziua internaţională a Naţiunilor Unite în sprijinul victimelor torturii (din 1997) • Ziua drapelului naţional al României • 70 de ani de la moartea scriitorului englez Ford Madox FORD (17.12.1873-26.06.1939)
29 iunie • 130 de ani de la naşterea prozatorului maghiar MORICZ Zsigmond (29.06.1879-04.09.1942) • 190 de ani de la naşterea istoricului, prozatorului şi omului politic român Nicolae BĂLCESCU, unul din capii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească
(29.06.1819-29.11.1852) 30 iunie
• Ziua învăţătorului • 100 de ani de la naşterea sociologului şi publicistului clujean Tudor BUGNARIU, primar al Clujului între 1944 şi 1945 (30.06.1909-25.06.1988). • 125 de ani de la naşterea romancierului şi poetului francez Georges DUHAMEL (30.06.1884-13.04.1966)
19
Personalitatea lunii iunie
Alexandru ODOBESCU 175 de ani de la naştere
Date biografice: (n. 23.06.1834, Bucureşti - d.10.11.1895, Bucureşti). Prozator şi eseist.
Alexandru Odobescu s-a născut într-o familie de demnitari, tatăl său fiind şeful armatei române în timpul revoluţiei de la 1848. A studiat la “Sf. Sava”, apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. Atras de arheologie, frecventează cursuri de specialitate la Sorbona, dar se întoarce în ţară fără diplomă. Duce o viaţă boemă până în 1858, când se căsătoreşte cu fiica naturală a generalului Kisseleff. Publicarea nuvelelor istorice Doamna Chiajna şi Mihnea Vodă cel Rău îi aduce brusc notorietatea şi Odobescu va ocupa pe rând posturi importante: director la culte, ministru în cabinetul Kogălniceanu, director al Teatrului Naţional (1874-1876). În paralel, susţine o intensă activitate ştiinţifico-literară: devine membru al Academiei (1870), publică Pseudo-kynegetikos (1874), capodopera sa, şi predă istoria arheologiei la Universitatea bucureşteană. În 1880 se stabileşte la Paris, unde ocupă funcţii de rangul doi în diplomaţie, funcţii care îi permit să lucreze la principala sa lucrare ştiinţifică, Tezaurul de la Pietroasa. Din păcate, stările depresive se înmulţesc, alimentate de un sentiment acut al neîmplinirii, de datoriile tot mai numeroase şi de o relaţie sentimentală nefericită şi, în urma unei crize, se sinucide.
Spirit polivalent, dublând talentul literar din remarcabilele sale nuvele istorice cu rigoarea omului de ştiinţă, Alexandru Odobescu a ilustrat poate cel mai bine prin atitudine şi operă spiritul paşoptist. Opera: Scene istorice din cronicele Ţării Româneşti. Mihnea Vodă cel Rău (1508-1510) (1857); Pseudo-cynegeticos. Epistolă scrisă cu gândul să fie Precuvântare la cartea “Manualul vânătorului” (1874); Istoria arheologiei. Studiu introductive la această ştiinţă (1877); Moţii şi curcanii (1878); Petre Ispirescu (1887); Scrieri literare şi istorice, I-III (1887); Petrache Poenaru (1889); Le trésor de Pietrosa (Tezaurul de la Pietroasa), vol. I-III (1889-1900). Aprecieri critice: „Pseudo-kinegheticos e un potpuri bine armonizat, un magazin de bric-a-brac literar, cuprinzând orice obiect artistic, de la descripţia exactă de amator a unui tablou la cuplet. Farmecul stă în scandalul de a surprinde pe un om atât de serios schiţând cancanul pe scara rulantă a bibliotecii lui înţesate cu autori greci sau de a ascunde litografii libertine în sala cu mari maeştrii ai picturii.” (George Călinescu) ; „Odobescu este un scriitor care se ascultă când scrie. Deşi nu este orator ca Bălcescu, el este un om care vorbeşte chiar când aşterne o pagină pe hârtie. Faptul acesta explică mulţimea locuţiunilor, a proverbelor, a formelor de agresare, a digresiunilor, a efectelor de umor din scrisul lui. Operele sale sunt ale unui vorbitor sfătos care narează, îşi aminteşte, glumeşte şi transmite cunoştinţele adunate în bogata comoară a ştiinţei sale.” (Tudor Vianu)
20
IULIE 1 iulie
• Ziua mondială a arhitecturii • 205 ani de la naşterea scriitoarei franceze George SAND (Aurore Dupin) (01.07.1804-08.06.1876)
2 iulie • 95 de ani de la moartea prozatorului Emil GÂRLEANU (05.01.1878-02.07.1914)
3 iulie • Ziua internaţională a cooperaţiei
4 iulie • Ziua proclamării independenţei S.U.A. (1776) • Ziua Crucii Roşii Române • 205 ani de la naş terea prozatorului american Nathaniel HAWTHORNE (04.04.1804-11.05.1864)
5 iulie • 120 de ani de la naşterea poetului, prozatorului, pictorului şi regizorului francez Jean COCTEAU (05.07.1889-11.10.1963) • 185 de ani de la moartea protopopului Radu TEMPEA din Braşov, director al tuturor şcolilor ortodoxe româneşti din Transilvania (1796-1808)
(09.02.1768-05.07.1824) 7 iulie
• 125 de ani de la naşterea scriitorului german Lion FEUCHTWANGER (07.07.1884-21.12.1958) • 155 de ani de la moartea fizicianului german Georg Simon OHM (16.03.1787-07.07.1854)
12 iulie 125 de ani de la naşterea pictorului italian Amedeo MODIGLIANI (12.07.1884-25.01.1920) 105 ani de la naşterea scriitorului chilian Pablo NERUDA, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1971 (12.07.1904-23.09.1973))
14 iulie Ziua Naţională a Franţei - 220 ani de la Căderea Bastiliei (14.07.1789)
15 iulie • 90 de ani de la naşterea scriitoarei britanice Iris MURDOCH (15.07.1919-08.02.1999) • 105 ani de la moartea scriitorului rus Anton Pavlovici CEHOV (29.01.1860-15.07.1904)
17 iulie • 120 de ani de la naşterea autorului american de romane poliţiste Earle Stanley GARDNER (17.07.1889-11.03.1970) • 115 ani de la moartea poetului francez Leconte de LISLE (Charles Marie Leconte) (22.10.1818-17.07.1894)
19 iulie • 175 de ani de la naşterea pictorului francez Edgar DEGAS (19.09.1834-26.09.1917) • 190 de ani de la naşterea scriitorului elveţian Gottfried KELLER (19.07.1819-15.07.1860)
21
21 iulie • Valentin HOSSU-LONGIN-70 de ani de la naşterea publicistului român (21.07.1939) • 105 ani de la naşterea prozatorului, eseistului şi criticului literar român Ion BIBERI (21.07.1904-27.09.1990) • 110 ani de la naşterea romancierului şi nuvelistului american Ernest HEMINGWAY, laureat al Premiului Nobel (1954) (21.07.1899-02.07.1961)
24 iulie. • Ziua grănicerilor români • 100 de ani de la naşterea filosofului Constantin NOICA (24.07.1909-04.12.1987) • 145 de ani de la naşterea dramaturgului german Frank WEDEKIND (24.07.1864-09.03.1918)
25 iulie • 80 de ani de la naşterea regizorului, actorului, scenaristului şi poetului rus Vasili ŞUŞKIN (25.07.1929-02.10.1974) • 145 de ani de la naşterea istoricului şi filosofului Ioan BOGDAN (25.07.1864-01.06.1919) • 175 de ani de la moartea poetului romantic englez Samuel TAYLOR COLERIDGE (21.10.1772-25.07.1834)
26 iulie • 70 de ani de la naşterea poetului român Cezar BALTAG (26.07.1939-26.05.1997) • 115 ani de la naşterea scriitorului englez Aldous HUXLEY, autorul celebrului roman Punct şi contrapunct (26.07.1894-22.11.1963)
28 iulie • 100 de ani de la naşterea romancierului englez Malcolm LOWRY (28.07.1909-27.06.1957) • 185 de ani de la naşterea romancierului şi dramaturgului francez Alexandre DUMAS - fiul (28.07.1824-27.11.1895)
30 iulie • 115 ani de la naşterea scriitorului şi publicistului Al. I. (Păstorel) TEODOREANU (30.07.1894-15.03.1964)
31 iulie • 65 de ani de la moartea prozatorului francez Antoine de SAINT-EXUPÉRY (29.06.1900-31.07.1944) • 160 de ani de la moartea poetului maghiar PETÖFI Sandor (01.01.1823-31.07.1849) • 225 de ani de la moartea filosofului francez Denis DIDEROT (05.10.1713-31.07.1784)
22
Personalitatea lunii iulie
Amedeo MODIGLIANI 125 de ani de la naştere
Date biografice: (n.12.07.1884, Livorno - d. 24.01.1920, Paris). Pictor şi sculptor italian
Născut în Toscana, într-o familie italiană de origine evreiască, Modigliani a avut o copilărie grea, datorată atât unei sănătăţi şubrede (la 11 ani face pneumonie, apoi tifos şi, la 16 ani, tuberculoză), cât şi falimentelor repetate ale tatălui său, negustor. La 14 ani ia primele lecţii de pictură, iar în 1902 se înscrie la Şcoala de nuduri din Florenţa, continuată la Institutul de Arte Frumoase din Veneţia. Pasul decisiv în carierea lui a fost stabilirea la Paris în 1906, pe atunci centrul avangardist al lumii. Stabilit în Monmartre, cartierul artiştilor săraci, Modigliani îşi va lepăda în scurt timp aerul burghez cu care descinsese în capitala Franţei şi va deveni cunoscut atât prin pictura lui de o senzualitate tulburătoare, influenţată la început de Toulouse-Lautrec, apoi de Cézanne, cât şi prin excesele sale alcoolice, sexuale şi narcotice. Pentru formarea sa ca pictor şi sculptor, prietenia cu Constantin Brâncuşi şi exemplul sculpturilor sale, primat al formei la superlativ, s-au dovedit şi ele importante. Treptat, linia devine tot mai pură, sigură şi atât de senzuală. Portretele se alungesc, precum cele ale sfinţilor din icoanele bizantine, împrumutând ceva din eleganţa şi nobleţea lui. Sub influenţa măştilor africane, trăsăturile se simplifică tot mai mult, petele verzi, albastre, viorii, simple şi melancolice, substituindu-se tot mai insinuant ochilor. Modi, cum îi spuneau prietenii, a murit la vârsta de 36 de ani la Spitalul Săracilor. Fratele său, Emanuele, deputat în parlamentul Italian, a comandat funeralii princiare. Mulţimea care s-a alăturat prietenilor, modelelor, iubitelor a fost nesfârşită. Excesele de tot felul au grăbit moartea unuia din cei mai carismatici pictori ai secolului 20. Amedeo Modigliani s-a format cu adevărat ca artist şi şi-a creat capodoperele la Paris, dar ultimele lui cuvinte au fost cara Italia. Opera (enumerare selectivă) Pictură: Cap de femeie cu pălărie (1907); Portretul lui Juan Gris (1915); Portretul lui Paul Guillome (1916); Portretul lui Jean Cocteau (1916); Portretul lui Max Jakob (1916); Jeanne Hébuterne cu şal roşu (1917); Nud şezând (1918); Tânăra servitoare (1918); Autoportret (1919); Portretul lui Leopold Zborowski (1919) ; Portretul lui Marios Varvoglis (ultimul său tablou) (1920) etc. Sculptură: Cap de femeie (1912); Nud - cariatidă (1913); Cariatidă roză (1914). În total există doar 27 de sculpturi atribuite cu certitudine lui Modigliani.
23
AUGUST 1 august
• Ziua veteranilor de război • 190 de ani de la naşterea prozatorului american Herman MELVILLE, autorul romanului Moby Dick (01.08.1819-28.09.1891) • 205 ani de la momentul alegerii, ca membru al Academiei din Berlin, a domnitorului Dimitrie Cantemir, primul român primit într-un for academic
internaţional (01.08.1804) 2 august
• 85 de ani de la naşterea scriitorului american James BALDWIN (02.08.1924-30.11.1987) 3 august
• 85 de ani de la înfiinţarea Regiei Autonome a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor din România - PTTR (03.08.1924) • 55 de ani de la moartea prozatoarei franceze Colette (Sidonie Gabrielle Colette) (28.01.1873-03.08.1954) • 85 de ani de la moartea scriitorului englez de origine poloneză Joseph CONRAD (Teodor Josef Konrad Korzeniowski) (03.12.1857-03.08.1924)
4 august • 150 de ani de la naşterea celui mai important romancier norvegian, Knut HAMSUN, laureat al Premiului Nobel (1920) (04.08.1859-19.02.1952) • 120 de ani de la moartea poetei românce Veronica MICLE (22.04.1850-04.08.1889)
5 august • 115 ani de la naşterea istoricului român Andrei OŢETEA (05.08.1894-28.03.1977) • 165 de ani de la naşterea pictorului realist rus Ilia Efimovici REPIN (05.08.1844-29.09.1930)
6 august • 200 de ani de la naşterea poetului englez [Sir] Alfred TENNYSON (06.08.1809-06.10.1892) • 60 de ani de la moartea poetului şi eseistului român Scarlat CANTACUZINO (06.06.1874-06.08.1949)
8 august • 120 de ani de la înfiinţarea Şcolii Superioare de Război, prima instituţie superioară de învăţămînt din istoria armatei române (08.08.1889)
10 august • 125 de ani de la naşterea prozatorului român Panait ISTRATI (10.08.1884-16.04.1935)
11 august • 170 de ani de la înfiinţarea, la Paris, a Societăţii pentru învăţătura poporului român de către Alexandru G. Golescu-Negru, Dimitrie Brătianu, Ion Ghica
ş.a (11.08.1839) 14 august
• 145 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului englez John Galsworthy, laureat al Premiului Nobel (1932) (14.08.1864-31.01.1933) 15 august
• Ziua marinei române • 115 ani de la naşterea criticului literar şi traducătorului Ion CHINEZU (15.08.1894-10.12.1966)
24
16 august • 60 de ani de la moartea romancierei americane Margaret MITCHELL, autoarea celebrului roman Pe aripile vântului (08.11.1900-16.08.1949)
19 august • 120 de ani de la moartea prozatorului francez Villiers de L’ISLE-ADAM (28.02.1838-19.08.1889)
20 august. • 125 de ani de la apariţia primului mare cotidian din România sub conducerea lui Luigi Cazzavillan- Universul (20.08.1884) • 145 de ani de la naşterea omului politic Ion I.C. BRĂTIANU (20.08.1864-24.11.1927)
23 august • Paul EVERAC- 85 de ani de la naşterea dramaturgului român (23.08.1924)
24 august • 65 de ani de la apariţia primului număr legal al ziarului România Liberă (24.08.1944) • 110 ani de la naşterea scriitorului argentinian Jorge Luis BORGES (24.08.1899-04.06.1986)
25 august • 265 de ani de la naşterea filosofului şi criticului german, reprezentant al „Sturm-und-drang”-ului, Johann Gottfried HERDER (25.08.1744-18.12.1803)
26-31 august • Zilele Bibliotecii „Transilvania” la Chişinău
26 august • 100 de ani de la naşterea scriitorului maghiar ASZTALOS István (26.08.1909-.05.03.1960)
28 august • Marin MINCU- 65 de ani de la naşterea criticului literar şi poetului român (28.08.1944) • Rodica OJOC-BRAŞOVEANU - 70 de ani de la naşterea autoarei de romane poliţiste (28.08.1939) • 260 de ani de la naşterea scriitorului german Johann Wolfgang von GOETHE (28.08.1749-22.03.1832)
30 august • 55 de ani de la moartea istoricului şi omului politic Alexandru LAPEDATU, unul dintre fondatorii Institutului de Istorie Naţională din Cluj (1920)
(14.09.1876-30.08.1954)
25
Personalitatea lunii august
Panait ISTRATI 125 de ani de la naştere
Date biografice: (n. 10.08.1884, Brăila - d. 16.04.1935, Bucureşti). Nume de botez: Gherasim Istrati. Prozator.
Comparat nu de puţine ori cu Maxim Gorki, Panait Istrati a fost un scriitor profund autodidact. A absolvit doar şcoala primară (4 clase , în 1897) şi şi-a câştigat existenţa, asemeni scriitorului rus, practicând cele mai diverse meserii încă de foarte tânăr: băiat de prăvălie, plăcintar, salahor la o pescărie, hamal în port, zugrav. În 1906 îşi începe peregrinările prin lume pe diverse vapoare, dar tentativele lui de a ajunge în Franţa, ţinta lui, eşuează.Din 1908, întors la Brăila, Panait Istrati începe o susţinută activitate politică de stânga, fiind chiar arestat. Primele semne ale tuberculezei, boala care îi va grăbi moartea, apar încă din 1912 şi, din acest moment, duce o viaţă agitată, împărţită între Cairo, Paris, Brăila, Lausanne, Nisa şi Paris, unde stă, cu intermitenţe, până în 1932. Se întoarce în ţară din cauza bolii, care îi macină forţele, se stabileşte la Bucureşti, unde şi moare. Boala însă nu l-a împiedicat să ducă o viaţă deosebit de activă, atât pe plan sentimental (a fost căsătorit de trei ori) cât şi social-politic, orientarea sa social-democrată, notorie, manifestându-se în primul rând publicistic. A fost printre primii scriitori care a vizitat, cu mari iluzii, proaspăta URSS, în 1927. Dezamăgirea (Spovedania unui învins) a fost pe măsura iluziilor. Decisivă pentru destinul său literar a fost relaţia cu prozatorul francez Romain Rolland, începută în urma unei tentative de sinucidere în ianuarie 1921, relaţie care, ea în sine, pare a emerge dintr-una din lucrările acestui „ Gorki balcanic”. Intuindu-i forţa epică, Romain Roland îl îndeamnă să scrie, îi facilitează debutul publicistic şi îi prefaţează prima carte, Kyra Kyralina, apărută în 1924. Tot ce a scris între 1922-1926, perioada lui cea mai fertilă, este organizat în 4 cicluri, cuprinzând istoriile, copilăria, adolescenţa şi viaţa lui Adrian Zografi, în fapt ale autorului însuşi. Aproape în întregime autobiografice, ele se constituie în veritabile mitologii ale mirificei Brăile, ale atâtor şi atâtor oraşe şi locuri prin care a trecut în căutarea fericirii.
De o popularitate interbelică incredibilă, tradus în 30 de limbi, moare de TBC singur şi izolat la sanatoriul Filaret din Bucureşti. Tratamentul îndelungat urmat cu 2 ani înainte la Nisa s-a dovedit a fi tardiv. Opera: Kyra Kyralina (debut editorial, pref. Romain Rolland) (1924); Oncle Anghel (Moş Anghel) (1924); Les haïdoucs (Haiducii) (1925); Trecut şi viitor (1925); Codine (Codin) (1925); Domnitza de Snagov (1926); Isaak, le tresseur de fil de fer ( Isaak, împletitorul de sârmă) (1927); La famille Perlmutter ( Familia Perlmutter, în colab. cu J. Jéhouda) (1927); Mikhaïl (1927); Le refrain de la fosse. Nerantsoula (Neranţula) (1927); Les chardons du Baragan (Ciulinii Bărăganului) (1928); Mes departs ( La stăpân) (1928); Vers l’autre flame. Aprés seize mois dans l’URSS (Spovedania unui învins) (1929); Le pêcheur d’éponges (Pescuitorii de bureţi) (1929); Pour avoir aimé la terre ( Pentru a fi iubit pământul ) (1930); En Egypte (În Egipt) (1931); Tsatsa Minca (Ţaţa Minca) (1931); La maison Türingen (Casa Türingen) (1933); Le bureau de placement (Biroul de plasare) (1933); Mediteranée, I, Lever du soleil, II,Coucher du soleil (În lumea Mediteranei, I, Răsăritul soarelui, II, Apus de soare) (1935). Aprecieri critice: „Fiu al pământului nostru - cum l-a numit Mihail Sadoveanu - soarta a făcut totuşi ca Panait Istrati să îmbogăţească literatura destul de bogată a Franţei, ceea ce e pentru noi e o mândrie, dar şi un regret, prin care ascundem o legitimă gelozie. Mica noastră literatură ar fi înscris o pagină de mare glorie dacă ar fi avut norocul ca Istrati să scrie în limba natală.” (Pompiliu Constantinscu); „Într-un veac de deshidratare, de anxietate, care ia toate aparenţele unei clinici psihopatologice, Panait Istrati a fost un om viu, un om adevărat, un autentic. Cu o energie oarecum plebeiană, de veşnic răzvrătit, s-a exprimat întreg, fără sfială şi fără ruşine. A făcut profesiune de om, în timp ce se face din ce în ce mai mult profesiune de tăiat firul în patru.” (Şerban Cioculescu)
26
SEPTEMBRIE 1 septembrie
• 65 de ani de la moartea scriitorului român Liviu REBREANU (27.11.1885-01.09.1944) 4 septembrie
• 80 de ani de la înfiinţarea la Bucureşti a Societăţii Opera-artiştii asociaţi, care a stat la baza Operei Române (04.09.1919) 6 septembrie
• 190 de ani de la naşterea prozatorului român Nicolae FILIMON, autorul romanului Ciocoii vechi şi noi (06.09.1819-19.03.1865) 7 septembrie
• 100 de ani de la naşterea regizorului, scriitorului, scenaristului şi producătorului american de origine turcă Elia KAZAN (Kazanjoglous) - (07.09. 1909-28.09.2003)
8 septembrie • 80 de ani de la naşterea prozatorului român Ştefan BĂNULESCU (08.08.1929-26.05.1998) • 55 de ani de la moartea pictorului fauvist francez André DERAIN (17.06.1880-08.08.1954)
9 septembrie • Ziua mondială a frumuseţii
10 septembrie • 300 de ani de la naşterea poetului român Antioh CANTEMIR (10.09.1709-11.04.1744)
12 septembrie • Ziua internaţională în memoria jertfelor fascismului • 90 de ani de la apariţia Decretului-Lege privind înfiinţarea Universităţii din Cluj (12.09.1919)
13 septembrie • 115 ani de la naşterea scriitorului britanic John Boynton PRIESTLEY (13.09.1894-14.08.1984)
15 septembrie • 145 de ani de la introducerea sistemului de măsuri şi greutăţi metrice în România (15.09.1864) • 210 ani de la naşterea scriitorului american James Fenimore COOPER (15.09.1799-14.09.1851)
16 septembrie • Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon
17 septembrie • 90 de ani de la înfiinţarea Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj (17.09.1919)
19 septembrie • 90 de ani de la înfiinţarea Operei Române din Cluj, cea mai veche instituţie lirico-dramatică din România, astăzi Opera Naţională Română din Cluj-
Napoca.(19.09.1919) 20 septembrie
• 85 de ani de la naşterea scriitorului şi publicistului clujean Dumitru Mircea (20.09.1924-15.11.1998)
27
21 septembrie
• Ziua mondială a păcii • Leonard COHEN - 75 de ani de la naşterea poetului, prozatorului, dramaturgului şi criticului literar canadian (21.09.1934)
23 septembrie • 70 de ani de la moartea medicului neuropsihiatru Sigmund FREUD (Sigismund Shlomo Freud), fondator al şcolii psihologice de psihanaliză (06.05.1856-
23.09.1939) 27 septembrie
• Ziua mondială a turismului 29 septembrie
• 145 de ani de la naşterea filosofului şi scriitorului spaniol Miguel de UNAMUNO (29.09.1864-31.12.1936) 30 septembrie
• 85 de ani de la naşterea scriitorului american Truman CAPOTE (30.09.1924-02.08.1984)
28
PERSONALITATEA LUNII SEPTEMBRIE
Sigmund FREUD 70 de ani de la moarte
Date biografice: (n.06.05.1856, Pribor, Moravia - d. 23.09.1939, Londra). Nume de botez: Sigismund Shlomo Freud. Medic neuropshihiatru, fondator al şcolii psihologice de psihanaliză.
Sigmund Freud a fost primul din cei 9 copii ai unei familii de evrei Ashkenazi. Precoce şi deosebit de silitor, a fost premiantul şcolii şase ani la rând. La terminarea liceului avea cunoştinţe temeinice de greacă, latină, ebraică şi vorbea fluent engleza şi franceza. Studiază medicina la Viena unde, din anul III începe să lucreze în laboratorul de Fiziologie, preocupat în special de funcţiile sistemului nervos central. Termină facultatea târziu, abia în 1881, şi devine medic într-un spital din Viena, în secţia de Psihiatrie. Reuşeşte să obţină un post de docent în neuropatologie la Universitatea din Viena (1886), apoi o bursă la Paris , unde se ocupă mai ales de tulburările nervoase tratate prin hipnoză. Tot în 1886 îşi deschide un cabinet particular de psihiatrie. Face un pas profesional uriaş în 1902, când este numit profesor la Universitatea din Viena, reuşind să formeze în scurt timp un cerc larg de discipoli de talia unui Carl Gustav Jung sau Ernest Jones, care i-au preluat şi dezvoltat teoriile. Devenise o somitate internaţională când Austria este invadată de nazişti. Este nevoit să se refugieze la Londra împreună cu familia, unde şi moare în urma unui cancer al maxilarului.
Contribuţia lui Freud la dezvoltarea psihanalizei rămâne una esenţială. Iniţial, crede că apariţia manifestărilor nevrotice, în special ale isteriei, s-ar datora refulării traumelor emoţionale şi recomandă tratarea ei prin hipnoză. Treptat (înspre 1900), renunţă la hipnoză, preferând, dialogul spontan, individual cu pacientul. Prin aşa numitele „asociaţii libere” pătrunde în subconştientul pacientului, înţelege şi explică semnificaţia viselor, a actelor ratate.
Importanţa lui Freud constă în evidenţierea existenţei şi acţiunii inconştientului în viaţa psihică şi explicarea personalităţii umane pe baza acestui inconştient. O teorie cu adevărat revoluţionară. Conceptul de sexualitate infantilă şi „complexul lui Oedip”, teorii seducătoare, uneori adevărate, au născut şi nasc contestaţii. Opera: Studien über Hysterie (1895); The complete letters of Sigmund Freud to Wilhelm Fliess (1887-1904); Die Traumdeutung (1899); Zur Psychopathologie des Altagslebens (1901); Drei Abhandlungen zur Sexualtheorie (1905); Der Witz und seine Beziehung zum Unbewußten (1913); Zur Einführung des Narcizißmus (1914); Jenseits des Lusprinzips (1920); Das Ich und das Es (1923); Die Zukunft einer Illusion,(1927); Das Unbehagen in der Kultur (1930); Moses und die monotheistische Religion (1939); Abriß der Phychoanalyse (1940).
29
OCTOMBRIE 1 octombrie
• Ziua internaţională a muzicii (din 1975) • Ziua internaţională a medicului (din 1984) • Ziua internaţională a persoanelor în vîrstă (din 1991) • 90 de ani de la naşterea medicului român de origine evreiască Nicolae CAJAL, membru al Academiei Române, preşedinte al Federaţiei Comunităţilor
Evreieşti din România (01.10.1919-07.03.2004) • 110 ani de la moartea ziaristului, prozatorului şi traducătorului român Anton BACALBAŞA (21.02.1865-01.10.1899) • 325 de ani de la moartea dramaturgului francez Pierre CORNEILLE (06.06.1606-01.10.1684)
2 octombrie • HARY Béla - 75 de ani de la naşterea compozitorului şi dirijorului clujean, director al Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca (1973-1977, 1984-1990)
(02.10.1934) • 105 ani de la naşterea prozatorului englez Graham GREENE (02.10.1904-03.04.1991) • 140 de ani de la naşterea liderului mişcării indiene de eliberare, Mahatma GANDHI (Mohandas Karamchand Gandhi) (02.10.1869-30.01.1948) • 65 de ani de la moartea poetului şi eseistului român de origine evreiască Benjamin FUNDOIANU (Benjamin Wechsler) (15.11.1898-02.10.1944)
3 octombrie • Ziua dialogului iudeo-creştin • 195 de ani de la naşterea poetului romantic rus Mihail LERMONTOV (03.10.1814-15./27.07.1841)
4 octombrie • Ziua mondială a habitatului (din 1985) • Ion VARTIC - 65 de ani de la naşterea eseistului, teatrologului, criticului şi istoricului literar clujean (04.10.1944)
5 octombrie • Ziua mondială a educatorilor • Ion DODU BĂLAN - 80 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar, folcloristului, poetului, prozatorului şi profesorului român (05.10.1929) • 145 de ani de la moartea poetului şi dramaturgului maghiar MADÁCH Imre, autorul poemului dramatic Tragedia Omului (21.01.1823-05.10.1864)
8 octombrie • 70 de ani de la moartea prozatorului şi dramaturgului român George Mihail ZAMFIRESCU (13.10.1898-08.10.1939) • 255 de ani de la moartea scriitorului englez Henry FIELDING (22.04.1707-08.10.1754)
10 octombrie • 85 de ani de la naşterea scriitorului britanic James CLAVELL (10.10.1924-07.09.1994)
11 octombrie • 65 de ani de la eliberarea oraşului Cluj de sub ocupaţia horthysto-fascistă (11.10.1944)
30
12 octombrie • Ziua celor şase miliarde de locuitori • Alexandru ZUB - 75 de ani de la naşterea istoricului român, membru al Academiei Române (12.10.1934)
13 octombrie • 125 de ani de la naşterea scriitorului român Vasile VOICULESCU (13.10.1884-26.04.1963)
14 octombrie • 115 ani de la naşterea poetului, dramaturgului, prozatorului şi pictorului american de avangardă E. E. CUMMINGS (14.10.1894-03.09.1962)
15 octombrie • Ziua bastonului alb (internaţională a nevăzătorilor) (din 1993) • Ziua mondială a femeilor din mediul rural (din 1995) • 165 de ani de la naşterea filosofului şi filologului german Friedrich Wilhelm NIETZSCHE (15.10.1844-25.08.1900)
16 octombrie • Ziua mondială a alimentaţiei • 35 de ani de la primirea de către municipiul Cluj a denumirii Cluj-Napoca, cu prilejul sărbătoririi oficiale a 1850 de ani de la prima atestare documentară (16.10.1974) • 155 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului englez Oscar WILDE (Fingal O’Flahertie Wills) (16.10.1854-30.11.1900)
17 octombrie • Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei
19 octombrie • 110 ani de la naşterea scriitorului guatemalez Miguel Angel ASTURIAS, laureat al Premiului Nobel (1967) (19.10.1899-09.06.1974) • 140 de ani de la inaugurarea primei linii ferate româneşti, între Bucureşti şi Giurgiu (19/31.10.1869) • 80 de ani de la moartea dramaturgului Alexandru DAVILA, director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1905-1908, 1912-1914) (12.02.1862-19.10.1929)
20 octombrie • 85 de ani de la naşterea criticului român de teatru Valentin SILVESTRI (20.10.1924-26.11.1996) • 155 de ani de la naşterea poetului simbolist francez Arthur RIMBAUD (20.10.1854-10.11.1891)
24 octombrie • Ziua Naţiunilor Unite (din 1948)
25 octombrie • Ziua Armatei Române
31 octombrie • Ziua internaţională a Mării Negre
31
Personalitatea lunii octombrie
Vasile VOICULESCU 125 de ani de la naştere
Date biografice: (n. 27.11.1884, com Pârscov,jud. Buzău - d. 26.04. 1963, Bucureşti). Poet, prozator şi dramaturg.
Şcoala primară şi o parte din liceu urmate la Buzău, studii liceale în Bucureşti (1902). Traiectul universitar şi-l începe cu Facultatea de Litere şi Filosofie (1902-1903) şi este continuat cu Facultatea de Medicină (1903-1910), absolvită cu o teză despre rezecţia intestinului. Până în 1917, practică medicina în arondismente săteşti, după care devine medic de circumscripţie (1918-1920) şi la Administraţia Domeniilor Coroanei (după 1920) din Bucureşti. Începând cu 1921, opţiunile culturale sunt tot mai evidente pe plan existenţial: editor al revistelor Florile dalbe (Bârlad) şi Pleiada (Craiova), colaborări susţinute la Cuget românesc, Viaţa literară, Revista Fundaţiilor Regale etc., debut în dramaturgie, referent şi director al programului literar la Radiodifuziune (1933-1945). Din 1944, participă la întâlnirile literare de la mănăstirea Antim, alături de, între alţii, Ion Marin Sadoveanu, Mircea Vulcănescu, părintele Stăniloaie, întâlniri interzise de regimul comunist în 1948. Arestat în 1958, se îmbolnăveşte de cancer în închisoare şi este eliberat în 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte.
Lirica sa, tributară gândirismului interbelic, se distinge prin puternice puseuri religioase exprimate mai ales în registru simbolic sau alegoric. Adevărate delicii spirituale, Ultimele sonete…fac dovada incontestabilă a unui rafinament artistic, propunându-ne un poet subtil, complet stăpân pe limbajul său poetic. Premii obţinute: Premiul Academiei Române pentru Din ţara Zimbrului şi alte poezii (1918); Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru Poeme cu ingeri (1927); Premiul pentru literatură al Editurii Fundaţiilor Regale (1939); Premiul naţional de poezie (1941). Opera: Poezii (1916); Poeme cu îngeri (1927); Destin (1933); Duhul pământului (1943); Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducerea imaginată a lui V. Voiculescu (1964); Povestiri (1966); Poezii (antologie) (19689; Zahei orbul (1970);Iubire magică (1975); Gânduri albe (1986); Capul de zimbru (1987); Alcyon sau Diavolul alb (1992); Poezii inedite şi corespondenţă (19939; Călătorie spre locul inimii (1994); etc
32
NOIEMBRIE 2 noiembrie
• 140 de ani de la naşterea poetei Iulia HAŞDEU (02.11.1869-17.09.1888) 3 noiembrie
• Paul CORNEA - 85 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar român de origine evreiască (03.11.1924) • Grigore BEURAN- 85 de ani de la naşterea scriitorului şi scenaristului român(03.11.1924) • 95 de ani de la moartea poetului expresionist austriac Georg TRAKL (02.02.1887-03.11.1914)
8 noiembrie • Ziua mondială a calităţii • Ion BRAD - 80 de ani de la naşterea poetului, scriitorului şi diplomatului român (08.11.1929)
10 noiembrie • Ziua mondială a tineretului • 250 de ani de la naşterea poetului şi dramaturgului german Friedrich von SCHILLER (10.11.1759-09.05.1805)
11 noiembrie • Vasile REBREANU - 75 de ani de la naşterea scriitorului clujean (11.11.1934)
12 noiembrie • 140 de ani de la moartea cărturarului român Gheorghe ASACHI (01.03.1788-12.11.1869)
17 noiembrie • Ziua internaţională a studenţilor • 65 de ani de la moartea poetei românce Magda ISANOS (17.04.1916-17.11.1944)
18 noiembrie • 85 de ani de la naşterea scriitorului, scenaristului şi traducătorului român Iordan CHIMET (18.11.1924-23.05.2006)
19 noiembrie • Ziua cercetătorului şi proiectantului din România • 90 de ani de la moartea poetului şi prozatorului român Alexandru VLAHUŢĂ (05.09.185819.11.1919
21 noiembrie • Ziua mondială a salutului • Ziua mondială a televiziunii
33
22 noiembrie
• 140 de ani de la naşterea prozatorului francez André GIDE, laureat al Premiului Nobel (1947) (22.11.1869-19.02.1951) • 190 de ani de la naşterea romancierei engleze George ELLIOT (Mary Ann Evans) (22.11.1819-22.12.1880)
25 noiembrie • Ziua internaţională a nonviolenţei
26 noiembrie • Ion VLAD- 80 de ani de la naşterea profesorului şi criticului literar clujean (26.11.1929)
27 noiembrie • 60 de ani de la naşterea traducătorului şi latinistului clujean Vasile SAV (27.11.1949-03.09.2003) • Nicolae MANOLESCU - 70 de ani de la naşterea criticului literar român (27.11.1939) • Nina CASSIAN - 85 de ani de la naşterea poetei, eseistei şi traducătoarei românce (27.11.1924) • 135 de ani de la naşterea prozatorului Jean BART (Eugen P. Botez) (27.11.1874-12.05.1933)
30 noiembrie • 135 de ani de la naşterea criticului literar Paul ZARIFOPOL (30.11.1874-01.05.1934) • 135 de ani de la naşterea politicianului, jurnalistului şi istoricului englez [Sir] Winston Leonard CHURCHILL, laureat al Premiul Nobel (1953)
(30.11.1874-24.01.1965).
34
Personalitatea lunii noiembrie
Nicolae MANOLESCU 70 de ani de la naştere
Date biografice: (n. 27.11.1939, Râmnicu Vâlcea). Academician, critic literar, editorialist, profesor universitar, eseist, istoric literar şi politician român.
Născut într-o familie de intelectuali, tatăl, Petre Apolzan, profesor de filosofie, mama, Sabina, profesoară de franceză, viitorul critic şi-a adoptat numele de familie, Manolescu, în 1953, după cel al tatălui din partea mamei. Studii gimnaziale la Sibiu şi filologice la Bucureşti (1956-1962). În 1974 obţine titlul de Doctor în Litere cu teza Opera lui Titu Maiorescu la Universitatea din Bucureşti. Carieră didactică universitară neîntreruptă la Catedra de literatură română a Facultăţii de Filologie din Bucureşti începută în 1963. Este numit profesor titular în 1990. Considerat unul din cei mai mari critici literari români postbelici, Nicolae Manolescu debutează editorial cu Literatura română de azi în 1965. În paralel cu cariera universitară, deţine cronica literară la Contemporanul (1962-1971) şi România Literară (1972-1992), dar colaborează susţinut şi la celelalte reviste literare româneşti. După 1989, deşi prezenţa sa în peisajul literar român rămâne aceeaşi, intră şi în viaţa politică: membru fondator al Alianţei Civice, preşedinte al P.A.C. (1991-1997), senator (1992-1996), preşedinte al Consiliului Naţional al PNL (1997-2000). Din 2006, ambasadorul României la UNESCO. Între timp, după demisia lui Eugen Uricariu, devine şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.
Fanatic al esteticului într-o perioadă când acest lucru era un act de mare curaj, Nicolae Manolescu s-a impus prin consecvenţa criteriilor drept principalul formator de opinie în critica românească de după 1965, prin independenţa şi fermitatea judecăţii critice. Influenţa sa a fost şi rămâne enormă. Premii obţinute. Titluri academice. Funcţii deţinute: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1990). Membru corespondent al Academiei Române (1997); Director al revistei România literară (1990); Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (2005); Ambasador al României la UNESCO (2006) Opera: Literatura română de azi (în colab. cu Dumitru Micu) (1965); Lecturi infidele (19669; Metamorfozele poeziei (1968); Contradicţia lui Maiorescu (1970); Teme, vol. I-IV (1971 - 1983), vol. V: Julien Green şi stămătuşa mea (1984), vol. VI: O uşă abia întredeschisă (1986), vol. VII: Desene din covor (1988); Introducere în opera lui Alexandru Odobescu (1976); Sadoveanu sau utopia cărţii (1976); Arca lui Noe, I-III (1980-1983); Istoria critică a literaturii române I (1990); Dreptul la normalitate (1991); Cărţile au suflet (1995); Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului (1999); Poeţi romantici (1999); Literatura română postbelică, I-III (2001); Cititul şi scrisul (2002); Inutile silogisme de morală practică (2003); Poeţi moderni (2003); Lectura pe înţelesul tuturor (2003); Aprecieri critice: „Eseurile lui N. Manolescu amestecă în chip voit temele literare cu temele morale, livrescul cu biograficul, analiza ideilor cu fuga în naraţiune şi confesiune. Remarcabilă este tocmai această libertate a spiritului care trece fără dificultate de la un subiect la altul şi se implică, totdeauna, pe sine în ceea ce citeşte şi ceea ce vede.” (Eugen Simion); „Nicolae Manolescu este singurul critic literar (de la noi, cel puţin) care a participat, succesiv, şi la impunerea modernismului (mai exact a unui neomodernism prin care în anii comunismului se realiza o continuitate subversivă cu literatura interbelică), şi la acreditarea postmodernismului.În istoria literaturii române va rămâne ca un promotor al generaţiei 60 şi, deopotrivă, ca un mentor al generaţiei 80.” (Alex Ştefănescu)
35
DECEMBRIE 1 decembrie
• Ziua Naţională a României. 91 de ani la Unirea Transilvaniei cu România (1 Decembrie 1918) • 90 de ani de la deschiderea primei stagiuni a Teatrului Naţional din Cluj cu spectacolul Se face ziuă şi Poemul Unirii de Zaharia Bârsan, primul director al
teatrului (01.12.1919) 3 decembrie
• Ziua internaţională a persoanelor cu handicap • 115 ani de la moartea scriitorului scoţian Robert Louis STEVENSON (13.11.1850-03.12.1894) • 155 de ani de la moartea scriitorului german Johann Peter ECKERMAN (21.09.1792-03.12.1854)
5 decembrie • Ziua internaţională a voluntarilor Naţiunilor Unite
7 decembrie • Ziua internaţională a aviaţiei civile • 120 ani de la nasterea filosofului existenţialist francez Gabriel MARCEL (07.12.1889-08.10.1973)
8 decembrie • Ziua Constituţiei Române
9 decembrie • 115 ani de la punerea în circulaţie a primului tramvai electric în România, la Bucureşti (09.12.1894)
10 decembrie • Ziua internaţională a drepturilor omului
12 decembrie • 80 de ani de la naşterea dramaturgului englez John OSBORNE (12.12.1929-24.12.1994) • 145 de ani de la ridicarea Episcopiei ortodoxe de la Sibiu la rangul de Mitropolie (Andrei Şaguna este numit mitropolit). (12.12.1864). • 120 de ani de la moartea poetului englez Robert Browning (07.05.1812-12.12.1889)
16 decembrie • 150 de ani de la moartea scriitorului german Wilhelm GRIMM (25.02.1786-16.12.1859)
18 decembrie • Ziua minorităţilor naţionale
36
20 decembrie
• 80 de ani de la naşterea poetului şi publicistului clujean Alexandru CĂPRARIU (20.12.1929-04.02.1988) • 65 de ani de la moartea istoricului literar Nicolae CARTOJAN (04.12.1883-20.12.1944)
23 decembrie • 205 ani de la naşterea criticului literar francez Charles Augustin SAINT-BEUVE (23.12.1804-13.10.1869)
24 decembrie • 120 ani de la naşterea eseistului şi poetului român Nichifor CRAINIC (24.12.1889-20.08.1972)
25 decembrie • Naşterea Domnului. Crăciunul
26 decembrie • 105 ani de la naşterea scriitorului cubanez Alejo CARPENTIER (26.12.1904-24.04.1980)
27 decembrie • Ziua actorului
29 decembrie • 90 de ani de la ratificarea, de către Parlamentul României, a Unirii Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România (29.12.1919) • 65 de ani de la moartea scriitorului francez Romain ROLAND, laureat al Premiului Nobel (1915) (29.01.1866-29.12.1944)
• dec.1949: apare la Cluj primul număr al revistei lunare Almanahul Literar,care, din 1954, se va numi Steaua
37
Personalitatea lunii decembrie
Wilhelm GRIMM 150 de ani de la moarte
Date biografice: (n .24.02.1786, Nasau - d. 16.12.1859, Berlin). Lingvist şi folclorist german.
Destinul literar al lui Wilhelm Karl Grimm a fost, bineînţeles, indestructibil legat de cel al fratelui său mai mare Jakob (n.1785).Dar nu numai cel literar: au urmat aceeaşi şcoală (în Kassel), aceeaşi facultate de drept (la Universitatea din Marburg) şi, abia trecuţi de 20 de ani, au început împreună serioase studii lingvistice şi filologice. Nedespărţiţi de-a lungul întregii lor vieţi (deşi Wilhelm s-a căsătorit în 1825), fraţii Grimm au lucrat împreună ca bibliotecari la Kassel (1812-1829), apoi la Göttingen. În 1840, acceptă invitaţia regelui Prusiei şi se mută la Berlin, unde devin profesori de lingvistică la Universitate şi încep o muncă titanică la opera lor cea mai ambiţioasă Deutsches Wörterbuch, un dicţionar monumental, al cărui prim volum a apărut în 1854.
Contribuţia fraţilor Grimm la dezvoltarea lingvisticii germane a fost importantă în epocă, dar ei vor rămâne în memoria noastră datorită poveştilor şi basmelor care au făcut bucuria a zeci şi zeci de generaţii de copii.
Fraţii Grimm au început culegerea şi publicarea lor mânaţi în principal de sărăcie, dar şi pentru a demonstra că germanii atât de fărâmiţaţi în epocă, au în fond o cultură şi tradiţii identice. Primul volum din Kinder und Hausmärchen (Basme pentru copii şi cămin), publicat în 1812, conţinea 86 de poveşti, al doilea, din 1814, alte 70, pentru ca ediţia definitivă din 1857 să conţină 211. Opera (poveşti, culese, prelucrate şi publicate împreună cu fratele său Jakob): Kinder - und Hausmärchen, 2 volume., I vol. (1812), II vol. (1814). Culegerea va mai fi reeditată de 5 ori, fiiecare ediţie îmbogăţindu-se cu noi titluri, ajungându-se în final la 211; Deutsche Sagen, 2 volume, I vol. (1816), II vol. (1818); Deutsches Wörterbuch început în 1838 şi finalizat în 1960. Lucrări individuale: Altdänische Heldenlieder Balladen und Märchen (1811); Über deutsche Runen (1821); Die deutsche Heldensage (1829).
