+ All Categories
Home > Mobile > Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Date post: 14-Jun-2020
Category:
Upload: muskupiskish
View: 28 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
Colaj 2015 din diverse surse.
382
Vladimir ALEXE ION ILIESCU BIOGRAFIA SECRETĂ CANDIDATUL MANCIURIAN CUPRINS PARTEA ÎNTÂI - SUB CUPOLA KREMLINULUI I. PETELE ALBE DINTR-O BIOGRAFIE ROS , IE II. “DESPRE TATĂL SĂU ATÂT SE CUNOAS , TE?” III. ADOLESCENT , A STALINISTĂ: ILIESCU S , I “S , ANTIERISMUL” DE TIP GULAG IV. LA MOSCOVA, ILIESCU A DEVENIT “INGINER AL SUFLETELOR” S , I EXPERT ÎN “MASKIROVKA” V. INFILTRARE LA VÂRF: ION ILIESCU, “SUBMARIN” AL MOSCOVEI ÎN “UNIUNEA INTERNAT , IONALĂ A STUDENT , ILOR (UIS) VI. “SPĂLAREA CREIERELOR”: ILIESCU S , I MINERIADELE VII. REVOLUT , IA LUI ION: “UN FEL DE PÂR-PÂR-PÂR S , I CU ASTA BASTA!” PARTEA A DOUA - SUB CUPOLA MAFIEI VIII. ROMÂNIAGATE: LOVITURA DE STAT VALUTARĂ DIN 3 FEBRUARIE ’90 IX. CARACATIT , A BANCARĂ: MARILE INGINERII FINANCIARE ALE MAFIEI EREI ILIESCU (1990-1996) 1
Transcript
Page 1: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Vladimir ALEXE

ION ILIESCU

BIOGRAFIA SECRETĂ

CANDIDATUL MANCIURIAN

CUPRINS

PARTEA ÎNTÂI - SUB CUPOLA KREMLINULUI

I. PETELE ALBE DINTR-O BIOGRAFIE ROS, IE

II. “DESPRE TATĂL SĂU ATÂT SE CUNOAS, TE?”

III. ADOLESCENT, A STALINISTĂ: ILIESCU S, I “S, ANTIERISMUL” DE TIP GULAG

IV. LA MOSCOVA, ILIESCU A DEVENIT “INGINER AL SUFLETELOR” S, I EXPERT ÎN “MASKIROVKA”

V. INFILTRARE LA VÂRF: ION ILIESCU, “SUBMARIN” ALMOSCOVEI ÎN “UNIUNEA INTERNAT, IONALĂ A STUDENT, ILOR

(UIS)

VI. “SPĂLAREA CREIERELOR”: ILIESCU S, I MINERIADELE

VII. REVOLUT, IA LUI ION: “UN FEL DE PÂR-PÂR-PÂR S, I CU ASTA BASTA!”

PARTEA A DOUA - SUB CUPOLA MAFIEI

VIII. ROMÂNIAGATE: LOVITURA DE STAT VALUTARĂ DIN 3 FEBRUARIE ’90

IX. CARACATIT, A BANCARĂ: MARILE INGINERII FINANCIARE ALE MAFIEI EREI ILIESCU (1990-1996)

X. LISTA PEDESERIS, TILOR SĂRACI DA’ CINSTIT, I S, I AFACERILE LOR CURAT-MURDARE (T, igareta 0, T, igareta 1, T, igareta 2)

XI. PRES, EDINTELE TURNULUI BABEL AL DROGURILOR

XII. CASCADELE FRAT, ILOR ISKANDARANI: T, IGARETA 0

1

Page 2: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

XIII. FILIERA HAMAS: ILIESCU SPONSORIZAT DE TERORISM

XIV. AFACEREA AEROFINA: SISTEME DE OCHIRE PENTRU RACHETELE LUI SADDAM

XV. AFACEREA COSTEA S, I POLITCA FIRULUI ROS, U CU KREM-LINUL: AXA MOSCOVA - BUCURES, TI ÎN OPERAT, IUNEA

JIMBOLIA S, I ZAVTRAGATE

PARTEA ÎNTÂI SUB CUPOLA

KREMLINULUI

I.

PETELE ALBE DINTR-O BIOGRAFIE ROS, IE Pentru familia lui Ion ILIESCU, lumina a

venit, Întotdeauna, de la Moscova

1. “RESCRIEREA PERMANENTĂ” A PROPRIEI BIOGRAFII - REFLEXUL LIDERILOR COMUNIS, TI ÎN CĂUTARE DE

LEGITIMITATE POLITICĂ

Biografiile liderilor comunis,ti ai secolului XX ilustrează, probabil, cel mai bine acel fenomen straniu de continuă rescriere a istoriei, specific societăt ,ilor de tip totalitar, fenomen descris cu acuitate de George Orwell în romanul“1984”. Adaptarea permanentă a trecutului la linia partidului din prezent, operat,iune întreprinsă de funct,ionarii umbrelor, dintr-un suprarealist minister al adevărului orwellian, a avut, între altele, s ,i acea consecint,ă absurdă, trăită însă pe viu de cetăt,enii statelor comuniste ale Europei de Est: biografiile liderilor comunis,ti erau rescrise permanent, în birourile sect,iei “cadre” a partidului, atât în cursul viet,ii, cât s,i după moartea acestora. Rude incomode, inclusiv cele de gradul întâi, puteau dispărea ca prin farmec din biografia oficială sau îs,i modificau post-mortem, cât ai bate din palme, traiectoria viet ,ii. Rolul unei mame naturale dar incompatibilă, cine s ,tie din ce motiv; cu biografia marelui cârmaci, putea fi preluat foarte bine de o altă mamă, care corespundea criteriilor partidului, exact ca un rol dintr-o piesă de teatru. O sot ,ie a marelui conducător care, într-un moment de disperare, se sinucisese, nu dispărea numai din biografia oficială a liderului, ci s,i din toate dict,ionarele, jurnalele de film,

2

Page 3: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

precum s,i din fotografiile oficiale. Personajul principal al noii biografli putea fi teleportat direct în mijlocul unor evenimente cu care nu avusese, de fapt, nici o tangent,ă dar al căror lider putea deveni - retroactiv - printr-un simplu truc fotografic ori grafologic, ori putea fi exfiltrat, pur s ,i simplu, din documente considerate prea stânjenitoare pentru biografia sa de lider. Cum ar fi, de pildă, o notă informativă dată în tineret ,e la politic ori o fotografie de grup, alături de alt lider, căzut între timp în dizgrat ,ie. Se puteau fabrica, de asemenea, martori s ,i ticlui mărturii, în funct,ie de necesităt,ile biografice ale momentului, după cum, la fel de bine, puteau dispărea, hocus-pocus, martorii reali s ,i mărturiile autentice. Procesul de rescriere permanentă a biografiei unui lider comunist corespundea acelei continue nevoi de legitimitate a personajului, o legitimitate justificată de ambit,iile politice s,i de setea obsesivă de putere. Căci, pentru ca un asemenca individ în vârful piramidei puterii ori să amus ,ineze în jurul acesteia, decenii la rând - în timp ce lumea, mentalităt ,ile s,i valorile se schimbau neîncetat (uneori de o manieră dramatică) - era limpede că numai printr-o rescriere permanentă a biografiei aceasta putea deveni compatibilă cu prezentul - cu orice prezent asigurându-i personajului legitimitatea, care să-i justifice puterea ori ambit,iile de putere.

2. CA SĂ-S, I “LEGITIMEZE” TITLURILE ACADEMICE S , I PE CELE DE DOCTOR HONORIS CAUSA, CEAUS, ESCU S, I-A FALSIFICATATÂT DIPLOMA DE BACALAUREAT, CÂT S, I PE CEA DE FACULTATE

România comunistă nu a făcut nici ea except ,ie de la acest fenomen schizofrenic s,i nici nu avea cum să facă except,ie, atâta timp cât modelul a fost, după 1945, cel sovietic. Un exemplu notoriu este Ceaus ,escu, stăpânul absolut al României timp de un sfert de veac, omul care a devenit în anii 70-80 obiectul unui cult al personalităt,ii inspirat de tradit,ia maoistă s,i de cea nord-coreeană. Predecesorul lui Iliescu la conducerea României, Nicolae Ceaus ,escu, a început încă din 1965, imediat după preluarea puterii în partid, opera de cosmetizare a propriei biografii, care s-a dovedit a fi, mai apoi, primul pas în direct ,ia cultului personalităt,ii.

Douăzeci s,i trei de milioane de Români au crezut, timp de un sfert de veac - mult,i o mai cred s,i astăzi - că omul care a condus destinele t ,ării lor se născuse într-o comună onorabilă, Scornices,ti, într-o familie de t,ărani săraci s,i cinstit,i, în

3

Page 4: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

realitate, as,a cum dovedes,te foaia matricolă (vezi Anexa 3), Ceaus,escu nu se născuse în comuna Scornices,ti, ci într-un cătun din apropierea comunei, Tătărăi. Conform lui A.B. Cornea, originar din Scornices,ti, cătunul fusese întemeiat de câteva pâlcuri de tătari, refugiat,i prin partea locului după răscoala lui Tudor Vladimirescu, pe lângă care se aciuaseră ulterior mai multe grupuri de t ,igani nomazi. În timp ce comuna Scornices,ti se constituise prin 1803, când boierul Radu Scornici primise încuviint,area Episcopului de Slatina să-i adune într-o as,ezare temeinică pe tot,i cei de prin partea locului s,i să le ridice o biserică. Conform autorului citat, numele real al familiei Ceaus ,escu ar fi fost, init,ial, Ceausoglu, care se traduce din tătărăs,te prin fiu de slugă. Toate aceste detalii biografice deveneau, fires,te, incompatibile după 1965 - cu noul statut al lui Ceaus,escu s,i imperativele calităt,ii sale de lider comunist, cu iz nat,ionalist, ca să nu mai vorbim cu cele de geniu carpatin, titan al gândirii ori mare cârmaci. Astfel că primul gest făcut de Ceaus ,escu în 1965 a fost sistematizarea zonei, adică desfiint,area cătunului, unde se afla casa natală, s ,i trecerea întregului teritoriu în administrarea comunei Scornices ,ti. Astfel, noul lider al României îs ,i începea domnia prin raderea de pe fat ,a pământului a as,ezării natale, din necesităt,i de biografie. Cum ambit,iile lui Ceaus,escu, de membru a diverse academii s,i de doctor honoris causa, impuneau reglementarea urgentă a studiilor sale liceale s,i universitare, s-au luat măsuri retroactive. În decembrie 1965, S, coala medie nr. 10 Zoia Kosmodemianskaia elibera Diploma de maturitate nr. 351243 absolventului Ceaus ,escu A. Nicolae, care terminase cursurile anului s,colar 1964/1965, spre a se bucura de toate drepturile acordate de legile în vigoare (vezi Anexa 4). Absolventul devenise însă, între timp, de s ,ase luni liderul partidului iar singurele sale studii atestate, până în acel moment, erau cele patru clase primare (a cincea începută, dar neterminată) trecute în foaia matricolă ment,ionată. Odată cosmetizate studiile medii, Ceaus ,escu nu întârzie să absolve - o lună mai târziu, în ianuarie 1966 - Institutul de S , tiint,e Economice V.I. Lenin, conform Diplomei nr. 180142/ian. 1965 (vezi Anexa 5), document semnat în calitate de rector de Manea Mănescu, viitorul prim-ministru. Un fals intelectual calificat. Astfel, din necesităt ,i de biografle, în numai câteva săptămâni, Ceaus,escu parcurgea în zbor tot,i anii de s,coală, din primare până la bacalaureat, precum s,i toate examenele facultăt,ii de economic generală inclusiv examenul de diplomă - fires ,te, cu nota maximă. Drumul geniului carpatin către academii s,i titluri de doctor honoris causa era, în felul acesta, larg deschis. La fel s-a procedat s,i cu atestarea activităt,ii revolut,ionare a

4

Page 5: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

marelui cârmaci. Două exemple, între altele. Un proces oarecare din 1936, de la Bras,ov, al unui grup din care făcea parte, între alt ,ii, s,i Ceaus,escu dar al cărui conducător era, de fapt, un agent Kominternist infiltrat din România, Vladimir Tarnovski, a fost falsificat de funct ,ionarii umbrelor s,i metamorfozat într-un mare proces politic în care, retrospectiv, Ceausescu îi lua locul de lider al grupului lui Tarnovski. Pentru a se acredita astfel, retroactiv, legenda revolut,ionarului în pantaloni scurt,i. În timp ce o manifestat,ie din mai 1939 - organizată de comisarul regal Mihai Ralea din ordinul Regelui Carol al II-lea - era, la rândul său, metamorfozată retroactiv, de aceias ,i funct,ionari ai umbrelor, dintr-o manifestat,ie monarhistă într-una comunistă. Condusă, bineînt ,eles, de viitorul geniu carpatin, alături de viitoarea sot ,ie s,i savantă de renume mondial. Ambii inserat,i, printr-un truc fotografic, într-o mare mult ,ime s,i redescoperit,i, câteva decenii mai târziu, de apologet ,ii cultului personalităt,ii lui Ceaus,escu, ocupat,i cu scrierea biografiei liderului. Într-o Românie în care rescrierea permanentă a trecutului s,i cosmetizarea propriei biografii, în raport de vremuri s,i necesităt,ile momentului, au fost, decenii la rând, un reflex firesc al liderilor comunis,ti, n-ar trebui să fim mirat,i că urmas,ul lui Ceaus,escu la putere, fostul secretar cu probleme ideologice din defunctul partid comunist, Ion Iliescu, s ,i-a cosmetizat din primul moment biografia. De data aceasta, în conformitate cu schimbările intervenite în România după decembrie 1989, în contextul prăbus,irii comunismului în Europa de Est, a dezmembrării U.R.S.S. (fostul far călăuzitor), a dizolvării KGB-ului s,i a încheierii Războiului Rece, prin disparit,ia lagărului comunist. Legitimitatea noului lider trebuia construită acum într-un sens invers celui de până în 1989. Dat fiind contextul postcomunist în care se afla România, biografia lui Iliescu urma să fie decomunizată s ,i dekaghebizată. Pentru a se legitima la vremuri noi, Iliescu trebuia să-s ,i “cosmetizeze” biografia, dar în sens invers. Trebuiau puse în paranteză, as,adar, relat,iile compromit,ătoare ale lui Ion Iliescu s,i ale familiei sale cu U.R.S.S. s ,i cu stalinismul. În primul rând legăturile tatălui său, Alexandru Iliescu, cu Kominternul. Căci, pentru familia lui Ion Iliescu, lumina venise întotdeauna de la Moscova. Cum însă, după 1989, lumina venea din direct ,ia exact opusă, Ion Iliescu s-a văzut nevoit - pentru a se legitima în fruntea poporului român, în noul context nat,ional s,i internat,ional - să-s,i rescrie biografia, în funct,ie de această schimbare a polilor politici intervenită în Europa de Est. As ,adar, în loc de s,ef comunist, Iliescu trebuia să apară acum invers, drept dizident anticomunist, din apropiat, ani de zile, al lui Ceaus,escu, Iliescu trebuia acum să treacă drept vechi

5

Page 6: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

dizident anticeaus,ist, din prosovietic s,i agent de influent,ă al Moscovei, Iliescu urma, în noul context, să se dea drept lider de orientare euroatlantică, s ,i din adept al economiei socialiste planificate, de tip Gosplan, să se suie cu vioiciune în barca economiei de piat,ă. Ceea ce Iliescu n-a întârziat să facă.

3. ACTUL I: UN BUNIC BOLS, EVIC - VASILI IVANOVICI, REFUGIAT DIN RUSIA, DEVINE VASILE PENU, T, ĂRAN SARAC DAR CINSTIT, DIN COMUNA ULMENI.

Atunci când - rareori, dealtfel - Ion Iliescu îs ,i evoca trecutul, o bizară amnezie pare să-l cuprindă pe fostul pres,edinte al României. Ca într-un interviu din săptămânalul VIP (aprilie 1998), când Iliescu afirma plin de candoare: “Tatăl meu (...) a fost primul copil dintr-o familie de cinci băiet ,i, singurul care a urmat după cele patru clase elementare s,i cursurile s,colii de Arte s,i Meserii din Oltenit,a. Când bunicul meu a căzut prizonier pe front, tata s-a înscris voluntar în armată. Drept recompensă, după terminarea războiului, noi am primit un loc de casă, pe care l-am transformat în grădina. ESTE SINGURAAMINTIRE PE CARE O MAI AM DE LA BUNICI.”

Este de remarcat că, des,i prin reforma agrară, init,iată după primul război mondial de Regele Ferdinand, familiei lui Ion Iliescu i s-a atribuit un teren, transformat în grădină, s,i că “aceasta este singura amintire pe care o am de la bunici”, fostul pres,edinte al României îs,i reaminteste, destul de precis, cum că bunicul ar fi căzut prizonier pe front, iar tatăl s-ar fi înscris voluntar în armată. Confom însă registrului stării civile din Oltenit ,a (locul de bas,tină al lui Ion Iliescu), tatăl acestuia - Alexandru Iliescu - s-a născut în 1901. As ,adar, în cel mai bun caz, acesta ar fi trebuit să aibă doar cincisprezece ani în momentul intrării României în primul război mondial (1916, după cei doi ani de neutralitate), fiind de aceea imposibil să fie primit ca voluntar pe front. Să observăm însă cum - dintr-un foc - des,i sust,ine că nu-s,i mai amintes,te mare lucru despre bunicul său, Iliescu îl plasează totus,i, strategic, între soldat,ii români căzut,i prizonieri, iar pe tată (viitorul Kominternist Alexandru Iliescu) în ipostaza patriotică de voluntar pe front.

În 1995, trei ziaris,ti ai cotidianului Ziua au încercat să reconstituie misterele familiei lui Ion Iliescu, motiv pentru care s-au deplasat pentru o anchetă de teren la Oltenit,a. S, i iată ce aflăm: “Cu o populat ,ie de câteva zeci de mii de

6

Page 7: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

locuitori, Oltenit,a, oras, dunărean situat la granit,a cu Bulgaria, este locuit în mare măsură de t,igani. Faptul că un concitadin, Ion Iliescu, a ajuns pres ,edintele t,ării, i-a determinat pe mult,i oltenit,eni să se creadă mai mult sau mai put,in rude cu acesta. S-a născut chiar un fel de mit, mult ,i localnici povestind cu un fel de nostalgie întâmplări închipuite, de năzbâtii s ,i jocuri, de copilărie pe care le-au împărt,it cu “pus,tiul” Ion Iliescu, în anii interbelici. În mica urbe, oricine este dispus să dea relat,ii despre pres,edintele ales, dar tot oricine îndrugă tot felul de poves,ti menite să te pună pe o pistă falsă. De aceea, redactorii Ziua au select,ionat în materialul de fat ,ă doar mărturiile celor care, în mod cert, l-au cunoscut îndeaproape pe Ion Iliescu sau care îi sunt neamuri.” După ce au separat folklorul local de adevărul istoric, iată ce a putut deslus ,i echipa de investigat,ii de la Ziua la fat,a locului. Astfel, citim următoarele în capitolul intitulat “Neplăcându-i munca, tatăl lui Iliescu s-a dat cu comunis ,tii”: “Pe la începutul veacului trecut, în comuna Ulmeni, din împrejurimile Oltenit ,ei, trăia o familie de oameni ones,ti s,i muncitori, pe nume Penu. Urmas ,ii acestei familii au fost trei frat,i, tot,i băiet,i, pe nume Aristide, Gheorghe s ,i Vasile Penu (Bunicul lui Ion Iliescu). Vasile Penu s-a căsătorit, iar din această unire au rezultat doi fii, Alexandru (tatăl lui Ion Iliescu) s,i Eftimie. Ambii fii au îmbrăt,is,at doctrina comunistă încă din adolescent,ă. Eftimie, fratele mai mic, coleg de cizmărie cu Nicolae Ceaus,escu , a studiat cât,iva ani la Moscova s,i a ajuns securist. Mai târziu a devenit directorul unei fabrici de încălt ,ăminte din Bucures,ti. Eftimie a murit pe la începutul anilor’80.”

Textul citat ridică însă un semn de întrebare. Astfel, constatăm că pe tatăl lui Alexandru Iliescu - bunicul viitorului pres,edinte al României - nu-l chema “Iliescu” cum am fi bănuit, ci “Penu”. Pentru a deslus ,i misterul prin care fiul lui Vasile Penu, t,ăran onest s,i muncitor din Ulmeni, a ajuns “Iliescu”, trebuie să citim ceva mai jos, în articolul ment,ionat din Ziua, următoarea explicat,ie. “Alexandru Penu, părintele lui Ion Iliescu, a creat numai necazuri familiei sale. (Se înhăitase cu golanii de comunis,ti), afirmă neamurile sale. Jandarmii s,i polit,is,tii îl căutau toată ziua pe acasă, pentru legăturile sale cu partidul comunist. Vasile Penu, tatăl, era nevoit să-i ascundă de fiecare dată în ieslea cailor sau în cuverturi. În cele din urmă, el l-a admonestat pe Alexandru: (Ori ît ,i vezi de treabă, ori pleci din casa mea, n-am chef să vină ăs ,tia mereu pe capul meu!) Năzbâtiile politice ale lui Alexandru au primat însă, mai ales că munca nu-i prea plăcea. Alexandru Penu s ,i-a părăsit părint,ii, pe care chiar i-a renegat.

7

Page 8: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Hotărât, el s,i-a schimbat numele din Penu în Iliescu, declarând rudelor: (Vet ,i vedea voi ce bine o vor duce copiii nos,tri în viitor, sub comunism, când va veni la putere.)”

As,adar, din relatările rudelor familiei lui Iliescu s ,i ale celor care i-au cunoscut la Oltenit,a bunicul s,i tatăl, ar trebui să deducem că Alexandru Penu s ,i-ar fi renegat familia din motive ideologice, moment în care s ,i-ar fi schimbat numele din Penu în Iliescu, după care a t,inut un discurs profetic despre comunism familiei.

Să ret,inem amnezia de care este cuprins Ion Iliescu, fostul pres ,edinte al României, când vine vorba despre originea familiei sale, precum s ,i motivat,ia ideologică, lansată de rude s,i de cunoscut,i, atunci când trebuie să explice metamorfoza prin care Alexandru Penu, fiul lui Vasile Penu din Ulmeni, îs ,i ia un alt nume, devenind subit Alexandru Iliescu.

Deoarece Ion Iliescu a fost, timp de s ,apte ani, pres,edintele a douăzeci s,i trei de milioane de romani, nu este deloc lipsit de important ,ă credem, ca să încercăm să elucidăm misterul originii adevărate a familiei sale, precum s ,i pe cel al numelui real de familie. În acest sens, săptămânalul românesc Lumea liberă, care apare la New York, a prezentat un cu totul alt punct de vedere privind biografia familiei lui Ion Iliescu, încă din octombrie 1996. Iată ce citim, în acest sens: “Recent (oct.’96 n.n.), campania electorală a lui Ion Iliescu s ,i a PDSR a adăugat noi accente murdare la cele de până acum. Astfel, pe afis ,ele electorale ale candidatului U.S.D., Petre Roman, oamenii partidului de guvernământ au lipit următorul înscris: (Nu lăsat,i ca acesta să devină primul pres ,edinte evreu al României.” Totodată, Ion lliescu a afirmat că Petre Roman nu are rădăcini în pământul t,ării, aluzie directă la originea semită a liderului U.S.D. Întâmplarea face că “Lumea liberă” a primit un material legat de originea lui Ion Iliescu, pe care, în premieră absolută, îl publicăm mai jos."

În continuare, Lumea liberă prezintă următoarea fis,ă biografică a bunicului lui Ion Iliescu, în cadrul unui articol intitulat “Cazul Ion Marcel Ilici Iliescu” (fost Ivanovici), fis,ă pe care ne permitem să o reproducem, la rândul nostru. BUNICUL (după tată): - Vasili Ivanovici, evreu rus, bols,evic, pus,cărias,, fugit din Rusia, urmărit de polit,ia t,aristă (Ohrana, n.n.)

8

Page 9: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

• S-a stabilit la Oltenit,a în jurul anului 1895, ca argat s ,i băiat de prăvălie la un grec, zis T, ăndărică, pe strada Ion Heliade Rădulescu nr. 1 (fosta T ,

igănie, nr.4).

• S, i-a schimbat numele în Iliescu, probabil după 1900.

• S-a încurcat cu Maria Savu (sora cârciumarului Anghel Savu, care avea cârciumă pe strada I. H. Rădulescu, nr.2), cu care s-a căsătorit în 1900-1901.

• Anghel Savu era român fugit din Bulgaria, peste Dunăre s ,i stabilit la Oltenit,a. Acesta a făcut Mariei s,i lui Vasili o dugheană în care vindeau diverse, situată pe strada I. H. Rădulescu, la nr. 6-8.

• Vasili Iliescu (fost Ivanovici) s ,i Maria (fostă Savu) au avut doi băiet ,i s,i două fete (Alexandru – tatăl lui Ilici, Eftimie, viitorul călău al poporului român; Aristit,a s,i Vergina).

• Vasili Ivanovici a fost bun prieten cu Constantin Dobrogeanu Gherea, evreu venit din Rusia (pe numele adevărat Katz). G. Călinescu precizează, în Istoria literaturii române, C. Dobrogeanu Gherea, venit din Rusia cu un bun tovarăs,, a fost împământenit prin decret regal, dat pe baza aprobării Parlamentului, sust,inut în s,edint,ă de Titu Maiorescu.

• Atent,ie la diversiunea prin care se sugerează că bunicul lui Ilici ar fi un t,ăran, de lângă Oltenit,a. Lumea liberă mai face două precizări privindu-l pe Vasili Ivanovici. S, i anume: “Investigat,iile făcute pentru perioada 1893-1901, 1902 nu au dus la concluzia că ar fi existat un decret regal de împământenire a lui Vasili Ivanovici, as ,a cum exista pentru Dobrogeanu Gherea, Constantin Stere, Ioan Slavici etc.

Se poate trage concluzia că Vasili Ivanovici, decedat la Oltenit ,a în 1965, la vârsta de 87-88 de ani, s-a născut în sudul Basarabiei, în jurul anului 1877, deci pe pământ românesc s,i a avut, astfel, cetăt,enie română, care, probabil, s-a recunoscut după 1895, când s-a stabilit la Oltenit,a."

4. ION ILIESCU S, I-A COSMETIZAT BIOGRAFIA OFICIALĂ: PRIMELE VICTIME, DOUĂ MĂTUS, I, ARISTIT, A S, I VERGINA

9

Page 10: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Nu vom comenta fis,a biografică a lui Ion Iliescu din Lumea liberă, dar observăm o surprinzătoare contradict,ie în interviul acordat de fostul pres,edinte săptămânalului VIP. Pe de o parte, Iliescu sust ,ine despre propriul său tată (Alexandru) că “a fost primul copil dintr-o familie cu cinci băiet ,i”, pentru ca mai apoi să recunoască, în acelas,i interviu, faptul că în anii războiului (deoarece “tatăl era în lagăr iar mama intrase în clandestinitate, fiindcă începuse să simpatizeze cu comunis,tii”, vom vedea cum stăteau, de fapt, lucrurile), el ar fi locuit la o soră a tatălui: “As,a că am fost obligat,i să locuim la o mătus,ă. Sot,ul ei era matar, s,i lucra la Abatorul din Bucures ,ti (dădea în cap la vite). La ei am petrecut anii de război.”

Lumea liberă, în schimb, este foarte explicită la acest capitol: Vasili Iliescu fost Ivanovici s,i Maria, fosta Savu, au avut doi băiet,i s,i două fete (Alexandru, tatăl lui Iliescu, Eftimie, viitor călău al poporului român, Aristit ,a s,i Vergina)." Cum se face atunci că Iliescu nu-s,i mai amintes,te de surorile propriului tată s,i sust,ine că ar fi fost cinci frat ,i, des,i recunoas,te că în anii războiului a locuit la o soră a tatălui, o mătus,ă (probabil Aristit,a sau Vergina)? De ce le-o fi scos Ion Iliescu din biografia oficială pe cele două biete femei, surorile propriului tată, mătus ,ile Aristit,a s,i Vergina? Cu ce-or fi gres,it oare sărmanele, încât Ion Iliescu le-a repudiat din biografie? Faptul că sot,ul uneia lucrase la Abator, în anii războiului, ca matar? Singura ipoteză plauzibilă ar putea fi legată de unele evenimente controversate, petrecute la Abator, la începutul anilor patruzeci s ,i care, după 1948, dădeau prost la dosar. Cele două mătus ,i nu sunt însă singurele repudiate din biografia lui Ion Iliescu.

5. UNCHIUL EFTIMIE, CONDAMNAT PENTRU CRIMĂ, DISPARE S , I EL DIN “BIOGRAFIA OFICIALĂ” A LUI ION ILIESCU

Despre al doilea frate al tatălui său, Eftimie, se pare că Iliescu are toate motivele să nu s,i-l mai amintească oficial, deloc: Fis,a biografică a acestuia, prezentată de Lumea liberă este elocventă: EFTIMIE ILIESCU

“Unchiul lui Ilici, fratele lui Alexandru Iliescu, a fost ofit ,er de securitate, a participat activ la represiunea s,i decapitarea poporului român, fiind adjunctul lui Alexandru Drăghici, Ministrul de Interne al lui Dej.

După moartea lui Stalin, Dej l-a demis s ,i l-a numit director la fabrica de încălt,ăminte (Pionierul). Alcoolic fiind, l-a ucis, într-o altercat ,ie, pe s,eful

10

Page 11: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

cantinei. A fost arestat s,i condamnat la 12 ani de închisoare. Se pare că a decedat în detent,ie."

Ancheta Ziua, ment,ionată anterior, face precizarea: “Ambii frat,i (Alexandru s,iEflimie n.n.) au îmbrăt,is,at doctrina comunistă încă din adolescent,ă. Eftimie, fratele mai mic, coleg de cizmărie cu Nicolae Ceaus ,escu, a studiat cât,iva ani la Moscova s,i a ajuns securist. Mai târziu a ajuns directorul unei fabrici de încălt,ăminte din Bucuresti. Eftimie a murit pe la începutul anilor ’80.” Activitatea Kominternistă a lui Eftimie Iliescu a fost confirmată, între altele, s ,i de arestarea acestuia pentru act,iuni cu caracter secesionist. Conform directivelor Komintern-ului, “Partidul Comunist din România” (P.C.d.R.) milita, în perioada interbelică, pentru dezmembrarea statului român, reîntregirea României fiind considerată în documentele Komintern, elaborate la Moscova, drept o anexiune teritorială de tip imperialist, sust ,inându-se teza leninistă a autodeterminării până la separare a diferitelor etnii (calificate drept popoare) s ,i regiuni românes,ti. Motiv pentru care, încă din 1924, P.C.d.R. fusese interzis, prin ordonant,ele Comandamentului Corpului II de Armată din 23 iulie 1924, completate de legea Mârzescu, iar activităt ,ile comuniste, calificate drept subminare a unităt,ii statului român. (Aspecte asupra cărora vom reveni mai pe larg). O fotografie de arhivă prezintă momentul eliberării din detent ,ie al lui Eftimie Iliescu. Într-o extremitate a fotografiei apare s,i Ceaus,escu. Ceea ce confirmă versiunea din Lumea liberă, că cei doi fuseseră colegi de cizmărie, deci se cunos,teau bine.

Sub ocupat,ia sovietică, Eftimie - cu trecutul său Kominternist - urmase cursuri la Moscova (ca s,i Alexandru, cum vom vedea, în anii ’30 ori ca Ion, în anii ’50) s ,i ocupase o funct,ie importantă în Ministerul de Interne, până la moartea lui Stalin (1953). Ulterior, Eftimie a fost epurat din Interne de Dej, în perioada când Dej încerca să-s,i consolideze pozit,ia în fruntea partidului, în contextul în care Hrus,ciov (urmas,ul lui Stalin) elimina unul câte unul liderii stalinis ,ti din t,ările Europei de Est, s,i îi înlocuia cu favorit,ii săi. Eftimie Iliescu făcea parte din fact,iunea Ministerului de Interne, considerată de Dej drept prosovietică, fact,iune pe care a eliminat-o s,i a înlocuit-o cu apropiat,ii săi. Faptul că Eftimie Iliescu a fost îndepărtat din Interne, apoi marginalizat ca director la o fabrică de încălt,ăminte (în conformitate cu pregătirea sa, cea de cizmar) dar, mai ales, faptul că fusese condamnat pentru crimă, toate acestea atârnau, evident, ca nis,te pietre de moară de biografia oficială a lui Ion Iliescu, motiv pentru care, în

11

Page 12: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

cea mai tipică manieră orwelliană, unchiul Eftimie va dispare s ,i el din biografia lui Ion Iliescu, asemenea celor două sărmane mătus ,i. Lucrurile devin însă s,i mai interesante când încercăm să elucidăm cine a fost mama autentică a fostului pres,edinte al României. Dacă asupra numelui real de familie al lui Ion Iliescu planează, cum am văzut, dubiile, dacă originea familiei fostului pres ,edinte român pare diferită de versiunea lansată de Iliescu, în ceea ce prives ,te identitatea mamei lui Ion Iliescu lucrurile devin s,i mai complicate.

6. GHICI CÂTE “MAME” A AVUT ION ILIESCU?

Ancheta Ziua preciza, la acest capitol, următoarele: “Nestatornic în dragoste s ,i familie, Alexandru (tatăl lui Ion Iliescu n.n.) a avut în decursul viet,ii sale mai multe neveste, dintre care Maria, o bulgăroaică, despre care oltenit ,enii spun că ar fi fost t,igancă căldărăreasă fără s,tiint,ă de carte (des,i realitatea o contrazice), i-a dăruit, în 3 martie 1930, pe băiet,elul Ionel, ce avea să ajungă pres,edinte al României. Domiciliul la acea dată era pe strada I. H. Rădulescu nr. 8, stradă numită (T, igănie) în Oltenit,a, din pricina numărului mare de t,igani care locuiau acolo. În prezent, pe locul dărăpănăturii se află un bloc muncitoresc, cu patru etaje. Alexandru Iliescu a mai avut încă un fiu din relat,ia cu Maria, pe nume Eugen, fratele mai mic al lui Ion Iliescu. Căsnicia celor doi, însă, nu a fost să devină una din acele “celule de bază ale societăt,ii socialiste”, deoarece Alexandru era un inadaptabil.

Mărioara, rămânând singură după fuga sot ,ului la Moscova, a divort,at de acesta, iar instant,a a hotărât că fiecăruia dintre ei să le fie încredint ,at câte un copil. Ion Iliescu a fost dat mămicii lui care, din pricina sărăciei, s-a mutat la Bucures ,ti, lăsându-l pe Ionel în grija unei bunici, să crească în (T , igănie). Maria s-a recăsătorit imediat cu un alt bărbat, Serediuc Dumitru, care avea două fete dintr-o căsătorie anterioară."

Se pare că lucrurile sunt însă ceva mai complicate, la acest capitol. Căci, iată ce citim în Lumea liberă - în ceea ce o prives,te pe mama fostului pres,edinte Ion Iliescu. “Alexandru Iliescu, băiatul cel mai mare al lui Vasili (...) s-a căsătorit în 1929 cu Maricica, o t,igancă bulgăroaică, din neamul căldărarilor, analfabetă care vorbea prost românes,te, s,i care este adevărata mamă a lui Ilici. Maricica era fata lelei Stoica, t,igancă din Oltenit,a venită din Bulgaria, ce locuia pe o stradă paralelă cu I. H. Rădulescu. Nu se s,tie cine a fost tatăl ei. Ilici s-a născut la

12

Page 13: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Oltenit,a, la 3 martie 1930, an în care Alexandru Iliescu a fugit în Rusia, unde a stat până în 1935-1936.

Maricica, mama adevărată a lui Ilici, moare în 1932 fiind înmormântată la Oltenit,a (atent,ie la diversiunea cu Maria Ivănus, din Bucures,ti, care nu este mama lui Ilici). Alexandru Iliescu a dus în Rusia o activitate conspirativă împotriva României, fiind Kominternist, NKVD-ist, omul lui Stalin.

Casa lui Alexandru Iliescu din Oltenit ,a era casă conspirativă - a Kominternului s ,i NKVD-ului. În Rusia, Alexandru Iliescu a avut tot felul de ocupat,ii(...) s,i a avut, se pare, s,i copii nelegitimi. Se s ,tie din scrisorile primite de Vasili Ivanovici de la acesta. În 1935, Alexandru s-a întors din Rusia s ,i a fost condamnat la trei ani de închisoare, pentru trădare de t ,ară (milita pentru dezmembrarea României s,i trecerea Basarabiei la rus,i), închisoare făcută cu intermitent,e. Vecinii bănuiau că era informator al polit ,iei în închisoare. Tot în această perioadă, Alexandru Iliescu s-a încurcat cu Maria, amanta lui Ivănus ,, un bols,evic care era în închisoare cu el. Cu Maria, Alexandru a făcut un copil din flori, Eugen, fratele vitreg al lui Ilici, securist venit în cos ,ciug sigilat din Orientul Mijlociu.

În 1940, Alexandru Iliescu s-a căsătorit cu Marit ,a, t,igancă din Maramures, soră bună a mamei lui Ion Cioabă din Sibiu, bulibas ,a t,iganilor, cu care a avut doi băiet,i, frat,ii vitregi ai lui Ilici (Mircea s,i Cris,an - veri primari ai lui Cioabă.). Unul a fost atas,at militar al României la Moscova, iar celălalt director adjunct la IRSOP.

“Despre Marit,a Iliescu, mama de partid s,i de stat a lui Iliescu, Lumea liberă prezintă următoarea fis,ă biografică:

MARIT, A ILIESCU

“Mama vitregă a lui Ilici a fost, după 1944, servitoare s ,i bucătăreasă la Ana Pauker. După 1945, Dej a alfabetizat-o s ,i a trimis-o la Agent,ia Economică de la Sofia, unde a stat multă vreme. De la Sofia, Dej a trimis-o la Agent ,ia Economică de la Moscova, dar, la cererea rus ,ilor a retras-o. A ies,it la pensie ca directoare la Direct,ia Generală a Vămilor. În 1990, Marit,a Iliescu sa prezentat cu un carnet de luptător în Spania, la Asociat,ia luptătorilor antifascis,ti din Bucures,ti, spre a se înscrie, dar a fost refuzată. Ilici Iliescu, la recept ,iile lui Ceaus,escu, nu se ducea cu sot,ia sa, Nina Bercovici, ci cu Marit,a, mama vitregă.

13

Page 14: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Într-o scrisoare adresată directorului săptămânalului Expres, Cornel Nistorescu, datată 19 iulie 1993, Ion Iliescu recunos ,tea: “Adevărul este că împrejurările viet,ii au făcut ca, la vârsta de un an să fiu abandonat de propriami mamă, care nu s-a interesat niciodată de soarta mea. Nu i-am repros ,at, niciodată nimic.” Atâta doar că la vârsta de un an Iliescu n-a fost abandonat de propria-i mamă, ci... de propriu-i tată. În 1931, Alexandru Iliescu, fuge în U.R.S.S., unde i-a parte, clandestin, la Congresul al V-lea al partidului Comunist din România (P.C.d.R.), rămânând acolo încă patru ani. As,adar, tatăl Kominternist s,i nu mama s,i-a abandonat familia. Abandonul familial al tatălui are însă pentru biografia lui Ion Iliescu un substrat politic periculos: nu dădea deloc bine - mai ales după ’89 s ,i Căderea Comunismului - ca să apară în biografia primului pres ,edinte al României democratizate provenient,a din tată fanatic Kominternist, care s,i-a abandonat sot,ia s,i copilul în vârstă de numai trei ani, pentru a fugi în Uniunea Sovietică, la Congresul P.C.d.R. de la Gorikovo (lângă Moscova) s ,i care rămâne în marea t,ară a socialismului încă vreo patru ani.

Timp în care, după cum rezultă din scrisorile trimise de Alexandru Iliescu lui Vasili, la Oltenit,a, acesta are mai multe legături pasagere cu cetăt ,ene sovietice, soldate se pare s,i cu urmas,i, frăt,iorii sovietici ai lui Iliescu. As,a că Ion Iliescu îs,i rescrie prompt acest capitol ros,u din biografie s,i trece, cât ai clipi din ochi abandonul familial de pe umerii tatălui Kominternist, pe umerii mamei. Pentru a ascunde astfel un capitol esent,ial din istoria familiei sale: cel care putea trăda faptul că legătura, firul ros ,u cu Moscova reprezintă o constantă a trei generat ,ii din familia lui Ion Iliescu. În plus, Ion Iliescu mai recunoas ,te ceva în scrisoarea adresată lui Cornel Nistorescu: că mama sa naturală nu este aceas ,i persoană cu mama luptătoare comunistă. Cea cu care Ion Iliescu defila pe la toate recept ,iile lui Ceaus,escu, tocmai datorită dosarului beton al Marit ,ei Iliescu, de ilegalistă s,i antifascistă, dosar care dădea al naibii de bine pentru ascensiunea lui Ion până în decembrie ’89 s,i Căderea Comunismului.

Dacă legitimitatea politică s,i interesele de partid o cer, Iliescu, ca s,i ceilalt,i lideri comunis,ti, pot să-s,i rescrie s,i jongla, la nesfârs,it, cu propria biografie: o mamă naturala este preschimbată cu o mare luptătoare; un tată Kominternist, fugar în U.R.S.S., devine tată ceferist-sindicalist; iar un abandon patern devine, pe loc, un abandon matern.

Registrul stării civile s,i cel de botezuri dovedesc că Alexandru Iliescu s ,i Maricica Toma s-au căsătorit oficial la 28 iulie 1929, la domiciliu lor din strada Ion Heliade

14

Page 15: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Rădulescu nr. 8, avându-i ca nas,i pe Ioan s,i Adriana Dabija. Ion Iliescu se năs ,tea la 3 martie 1930, fiind botezat la 27 martie 1930, trei zile după cununia religioasă a părint,ilor.

În 1931, Alexandru Iliescu se refugiază în U.R.S.S. iar urmele mamei naturale a lui Ion Iliescu se pierd. Vecinii sust,in ca aceasta ar fi decedat în 1932, fiind înmormântată la Oltenit,a. Reîntors din U.R.S.S., în 1935, Alexandru Iliescu se încurcă cu Maria Ivănus,, căsătorită cu A. Ivănus,, mecanic CFR, cu care avea un fiu, Eugen (născut în 1932 la Oltenit,a), fratele vitreg al lui Ion Iliescu. După decesul sot,ului, Maria Ivănus, s-a recăsătorit cu Dumitru Serediuc, la 31 martie 1949, de care a divort,at însă la 22 februarie 1972. Din dosarul nr. 2838/1970, de la Judecătoria sectorului 8 Bucures,ti, reiese că Serediuc Dumitru, domiciliat în strada Jimboliei nr. 83, solicită divort,ul după ce amenint,ase cu sinuciderea – dând drumul la gaz - deoarece era terorizat de copiii pârâtei (martorul Cosma Haralambie), adică de Ion Iliescu s,i de fratele său vitreg, Eugen.

Un alt martor, S, tefănescu Alexandru, propus de reclamantul Serediuc Dumitru, a sust,inut în instant,ă că sot,ii se certau s,i se băteau, iar reclamantul a fost bătut s,i de fiul pârâtei. Instant ,a de judecată, având ca pres ,edinte pe Corneliu Turianu, judecător Nicolae Pană iar grefier pe Lorina Hristea, declara desfăcută căsătoria s,i o obliga pe pârâtă să-s ,i reia numele avut anterior căsătoriei, acela de Ivănus,. Din cele două versiuni, apar câteva elemente clare:

− Născut în martie 1930, Ion Iliescu nu putea fi decât rodul căsătoriei din 1929 a lui Alexandru Iliescu cu Maricica, decedată în 1932 s,i înmormântată la Oltenit,a.

− Deoarece Alexandru Iliescu s-a refugiat în U.R.S.S. în 1931 pentru a participa la Congresul al V-lea al P.C.d.R., t,inut la Gorikovo, lângă Moscova, între decembrie 1931 s,i ianuarie 1932, (după care acesta a rămas în U.R.S.S. încă patru ani) iar Maricica decedase, copilul Ion Iliescu a rămas să fie crescut de bunic, Vasili Ivanovici, la Oltenit,a, pe str. T, igănie (I. H. Rădulescu). De altfel, Iliescu a recunoscut că trăise în copilărie printre t ,iganii din cartier. Acum este limpede s ,i de ce se întâmplase aceasta.

− Ulterior, după ce Alexandru Iliescu a revenit în t ,ară, a fost arestat s,i a făcut închisoare cu intermitent,ă, a apărut s,i un frate vitreg, Eugen, rodul legăturii lui Alexandru cu amanta, apoi sot ,ia unui tovarăs, din închisoare. În aceste condit ,ii, Alexandru a t,inut să-l aducă la Bucuresti, anumite perioade de timp, pe copilul abandonat la Oltenit,a.

15

Page 16: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

− În 1940 apare o mamă vitregă a lui Ion Iliescu - Marit ,a Iliescu - sora mamei lui Ion Cioabă, despre care Ion Iliescu afirma în interviu că “începuse să simpatizeze cu comunismul”. Observăm că, de fapt, aceasta participase la brigăzile Kominterniste, organizate de sovietici s,i expediate în Spania, pentru a-i sust ,ine pe republicanii procomunis,ti împotriva lui Franco, în cursul războiului Civil. Prin Ana Pauker s,i Dej, Marit,a Iliescu, mama cu care Iliescu se afis ,a la recept,iile oficiale, obt,ine posturi importante în comert,ul exterior.

Unde s,tim bine cine lucra pe atunci: însus ,i Ion Cioabă a recunoscut, într-un interviu dat cu put,in timp înainte de a muri, că el s ,i pres,edintele “Iliescu” erau “veri”.

Înt,elegem acum de ce Iliescu a scos-o, orwellian, din biografie pe Maricica, t,iganca căldărăreasă, pentru a o introduce pe post de mamă pe Marit ,a (soră cu mama lui Cioabă) s,i de ce se afis,a oficial cu ea: Marit,a, avea dosar beton, luptase în Spania s,i a activat apoi în comert,ul exterior. Spre deosebire de Maricica Stoica, Marit,a Iliescu dădea bine la dosar s,i în biografia lui Ion Iliescu. Cel put,in, până în 1989.

II. “DESPRE TATĂL SĂU ATÂT SE CUNOAS, TE?” (Adnotarea luiNicolae Ceaus,escu pe referatul C.C. al P.M.R. din 1955, pentru promovarea lui Ion Iliescu în cadrul “Uniunii Internat ,ionale a Student,ilor”, organizat,ie de front a C.C. al P.C.U.S., cu sediul oficial la Praga)

1. MAREA “AMNEZIE” A LUI ION ILIESCU: ACTIVITATEA KOMINTERNISTĂ A TATĂLUI SĂU S, I ANII DE UCENICIE AI ACESTUIA ÎN U.R.S.S. (1931-1936)

Dacă la cosmetizarea biografiei, Iliescu este lovit de o amnezie selectivă, care îi face să uite fie de un unchi (Eftimie) - instruit în U.R.S.S., cadru de Securitate, condamnat pentru crimă - fie de mătus,ile Aristit,a s,i Vergina, care nu dădeau bine la dosar; în schimb amnezia care îl cuprinde pe fostul pres ,edinte când vine vorba de refugierea s,i anii petrecut,i în U.R.S.S. de tatăl său (Alexandru Iliescu), de participarea acestuia la Congresul al V-lea al P.C.d.R., t ,inut la Gorikovo (lângă Moscova) în decembrie 1931, de alegerea lui Alexandru Iliescu, la acest congres, în Comitetul Central al unui partid total aservit Komintern-ului (s ,i a cărui rezolut,ie finală stabilea drept principal obiectiv al P.C.d.R. dezmembrarea

16

Page 17: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

statului unitar român) poate fi considerată piatra de temelie în rescrierea biografiei lui Ion Iliescu. Rescriere care să ascundă opiniei publice cordonul ombilical, firul ros,u secret, care a legat familia lui Ion Iliescu, încă din anii ’30, de Moscova, de structurile secrete sovietice s,i de interesele geopolitice ale U.R.S.S. în spat,iul sud-est european.

Din acest punct de vedere să-i dăm însă cuvântul chiar lui Ion Iliescu, ca să observăm cum rezumă el, mai recent, fis ,a biografică a tatălui: “Tatăl meu, Alexandru Iliescu, era muncitor ceferist (...). A fost primul copil dintr-o familie cu cinci băiet,i s,i singurul care a urmat după cele patru clase elementare s ,i cursurile S, colii de Arte s,i Meserii din Oltenit,a. A avut parte de o viat ,ă destul de tumultuoasă (...) După război (primul război mondial, n.n.), pentru că familia se lupta cu mari greutăt,i materiale, tata s-a angajat la căile ferate ca fochist, apoi ca mecanic de locomotivă s,i muncitor la atelierele mecanice. A cunoscut s ,i greutăt,ile s,omajului, pentru că a fost dat afară din slujbă în anii ’30. A intrat în mis,carea muncitorească, a fost lider sindical, membru al PC.R., apoi arestat, judecat s,i închis în lagărele de la Caracal s,i Târgu Jiu. A fost eliberat în 1944, de 23 august, cu sănătatea zdruncinată. La mai put ,in de un an a decedat, în urma unui atac de cord.”

Să recunoas,tem, un synopsis perfect pentru o telenovelă. Mai exact, o telenovelă care ar putea fi intitulată “Viat ,ă de ceferist”, cuprinzând toate ingredientele genului: sărăcie, s,omaj, lupta pentru dreptate, arestare, judecare, întemnit,are, sănătate zdruncinată s,i la sfârs,it, clasicul atac de cord. Un model al felului în care dezinformarea a funct ,ionat în redactarea biografiei cosmetizate a lui Ion Iliescu. Ca să înt ,elegem însă de ce fostul pres,edinte al României suferă de o amnezie totală când vine vorba despre activitatea Kominternistă a tatălui său (Alexandru Iliescu) în cadrul P.C.d.R., trebuie să facem o scurtă paranteză istorică.

2. PARTIDUL COMUNIST DIN ROMÂNIA (P.C.d.R.), SECT, IE A KOMINTERNULUI, AVEA DREPT OBIECTIV PRINCIPAL, STABILIT DE MOSCOVA, DEZMEMBRAREA ROMÂNIEI

Ca sect,ie română a Internat,ionalei a III-a comuniste (Komintern) - organizat ,ie având sediul la Moscova, Hotel “Lux” str. Maxim Gorki nr. 10 - alături de celelalte sect,ii nat,ionale, Partidul Comunist din România nu constituia, în

17

Page 18: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

realitate, decât o organizat,ie sovietică, ca oricare alta. Deoarece Kominternul reprezenta, formal, un departament din cadrul Ministerului de Externe sovietic, rezultă că P.C.d.R. - ca sect,ie a Komintern - nu era altceva decât o anexă a guvernului sovietic, un instrument al politicii acestuia, ca Armata Ros ,ie, NKVD-ul etc. De aici mai rezultă însă un alt aspect important: membrii P.C.d.R, fiind cetăt,eni Români aflat,i în slujba unui guvern străin, au fost, potrivit legilor românes,ti din perioada interbelică, agent,i ai respectivului guvern.

Mai exact: spioni sovietici, plătit,i de un stat străin, U.R.S.S., executând ordinele care veneau de la un organism străin (Komintern) s ,i având sediul declarat într-o capitală străină (Moscova), membrii P.C.d.R. au îndeplinit perfect, în toată perioada interbelică, calitatea penală de agent,i ai unei puteri străine. În plus, aderând fără rezerve la teza stalinistă a Komintern-ului potrivit căreia România reunificată, de după primul război mondial, ar fi reprezentat un stat imperialist, constituit pe bază de anexări teritoriale -P.C.d.R. urmărea, implicit s,i explicit, Dezmembrarea Teritorială a României. Este s,i rat,iunea pentru care, as,a cum aminteam în capitolul anterior, P.C.d.R. fusese scos încă din 1924 în afara legii, activitatea sa interzisă pe teritoriul României iar membrii săi considerat,i ilegali, deoarece act,ionau deschis pentru secesiunea statului român, conform teoriei lui Lenin de “autonomie a popoarelor până la separare”. As,a cum este binecunoscut, în toată perioada interbelică P.C.d.R. a fost condus numai de secretari-generali de origine străină (cu except ,ia primului, Gheorghe Cristescu “Plăpumarul”), dintre care unii nici măcar nu s ,tiau românes,te (Elek Koblos, Alexandru Danieluk, Vitali Holostenko, Boris Stefanov). Facem aceste precizări generale pentru cititorii mai put ,in informat,i, ca să înt,eleagă cam cine au fost tovarăs ,ii de drum, din cadrul P.C.d.R., ai tatălui s ,i unchiului lui Ion Iliescu s,i cam ce preocupări patriotice aveau, din ordinele Moscovei, membrii familiei sale. Pentru a înt ,elege, astfel, mai bine, mentalitatea s,i spiritul în care s-a format Ion Iliescu însus,i.

Deoarece act,ionau pentru Dezmembrarea României s,i făceau parte dintr-un partid interzis prin lege, membrii P.C.d.R., conform practicilor Kominterniste ale clandestinităt,ii - se identificau, ca orice agent străin aflat într-o misiune pe teritoriul inamic, prin pseudonime sau nume codificate. Unii membri P.C.d.R., potrivit documentelor din arhiva fostului C.C. al P.C.R., au întrebuint ,at chiar s,i cinci, s,ase pseudonime. Iată câteva, dintr-o foarte lungă listă: Alexandru Nikoiski s-a mai numit s,i Alexandru Barbat, Fiodorov, Samson, Pietraru;

18

Page 19: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Ana Pauker (Maria Grigoras,, Maria Ionescu, Sofia); Gheorghe Gheorghiu Dej(Ivanov, Fieraru); Marcel Pauker (Litcov, Luximin, Morozi, Pamir, Mann Stepanovici Simionovici, Cramp); Aurel Rotemberg (S, tefan Voicu).

Documentele din arhiva fostului C.C. al P.C.R. dovedesc dealtfel că, periodic, Kominternis,tii români îs,i schimbau, la ordin, pseudonimul. Altfel spus: identităt,i multiple, dublă gândire, schizofrenie politică. La 8 august 1924, a fost elaborat un plan secret al Komintern-ului - as ,a-numitul “plan Kolarov”, după numele bulgarului Kominternist care - l-a conceput - un plan insurect ,ional, care urmărea tocmai Dezmembrarea României în cinci zone (Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat s,i Ardeal), ment,ionându-se explicit as,a numitele troici comuniste de conducere ale insurect,iei antiromânes,ti, direct,iile de act,iune insurect,ională, bazele logistice ale agresiunii, persoanele de sprijin, inclusiv intervent,ia militară a Armatei Ros,ii în România.

Este interesant că, în zona de sud, una dintre bazele de insurect ,ie era desemnată chiar localitatea Oltenit,a, (unde locuint,a familiei lui Ion Iliescu era “casă conspirativă” a P.C.d.R.), cu misiunea distrugerii podului de la Cernavodă s,i a decuplării astfel a Dobrogei de Bucures ,ti, (pentru edificarea cititorilor, vezi Anexa 1). În activitatea sa antiromânească Kominternul se baza s ,i pe o as,a numită Federat,ie Comunistă Balcanică (F.C.B.), care regrupa partidele comuniste din Grecia, Turcia, Bulgaria, Iugoslavia, România, U.R.S.S. - de fapt o organizat,ie regională a Komintern-ulul - căreia P.C.d.R. i se subordona dar care, la nivel de conducere, era dominată de comunis,tii bulgari. Obiectivul F.C.B. îl constituia crearea as,a zisei Republici Sovietice Federative Balcanice, care să regrupeze sub tutela comunistă a Moscovei toate statele din spat ,iul balcanic.

Până în 1924 în fruntea F.C.B. a “tronat” Vasili Kolarov, succedat în 1928 de un alt bulgar, Gheorghi Dimitrov, viitorul conducător al Komintern-ului de la mijlocul anilor ’30. Până în 1928, P.C.d.R. a fost reprezentat în F.C.B. de Boris Stefanov, Gelbert Moscovici s,i Aron Lazăr. Dezmembrarea statelor din Balcani - inclusiv a României - corespundea, de fapt, obiectivelor geopolitice revizioniste ale Komintern-ului, de instituire a unei republici sovietice care să includă întreg spat,iul balcanic, s,i de comunizare a zonei. Astfel, printre hotărârile Conferint ,ei a VI-a a Federat,iei Comuniste Balcanice din 1923 se număra s ,i Problema nat,ională a României, care relua practic toate tezele Komintern-ului privind regiunile as,a-zis anexate de România, după primul război mondial (Basarabia, Transilvania, Dobrogea, Bucovina), document semnat s ,i de reprezentant,ii

19

Page 20: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

P.C.d.R. (Gheorghe Cristescu, Ana s,i Marcel Pauker, S, andor Koros,, Al. Dobrogeanu-Gherea, Heinrich Sternberg etc.). În septembrie 1924, la Tatar-Bunar (în sudul Basarabiei) avea loc o rebeliune antiromânească, organizată de Komintern, cu ajutorul unor organizat ,ii paramilitare comuniste, rebeliune care urmărea să devină prologul insurect,iei preconizate de “Planul Kolarov”. Insurect,ia a fost însă înăbus,ită de Armata Română. Exacerbarea din 1924 a as ,a-zisei probleme nat,ionale a României, de către Komintern s,i de brat,ul său din Europa de sud-est, Federat,ia Comunistă Balcanică, venea pe fundalul es ,ecului răscoalei comuniste din Bulgaria s ,i a instaurării la Sofia a unui regim de mână forte, condus de generalul Tankov. Fapt care îi determinase pe liderii Komintern-ului s,i FCB să abandoneze, momentan, Bulgaria ca obiectiv insurect,ional s,i să pună ochii pe România. În acest context avusese loc s ,i insurect,ia antiromânească de la Tatar-Bunar(septembrie 1924) - organizată în realitate de NKVD-ul sovietic prin sect ,ia sa balcanică de spionaj s,i terorism, Zacordat, împreună cu organizat ,iile similare ale F.C.B., DRO s,i VDRO (asupra cărora vom reveni) - s ,i se constituise, la 12 octombrie 1924, acel hibrid de stat stalinist, as ,a-zisa Republică Autonomă Socialistă Moldovenească, cu capitala la Bălt ,i, ulterior la Tiraspol. Într-un raport strict confident,ial (vezi Anexa 2), expediat de M.V. Frunze (comandantul Armatei Ros,ii s,i creierul militar al insurect ,iei de la Tatar-Bunar) lui Stalin, se specifica faptul că noua republică sovietică “ar crea pretexte evidente în pretent,iie alipirii la Republica Moldovenească a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine imperioasă necesitatea de a crea anume o republică socialistă, s ,i nu o regiune autonomă, în component ,a U.R.S.S. Unirea teritoriilor de pe ambele părt,i ale Nistrului ar servi drept bres ,ă strategică a U.R.S.S. fat,ă de Balcani (prin Dobrogea) s,i fat,ă de Europa Centrală (prin Bucovina s ,i Galit,ia), pe care U.R.S.S. le-ar putea folosi apoi drept cap de pod în scopuri militare s ,i politice.” La 24 noiembrie 1924, Stalin specifica următoarele în “Rezolut ,ia către Comisariatul Afacerilor Externe s,i Armata Ros,ie”: “Dacă Basarabia va fi propagandistic pregătită pentru unirea cu Republica Socialistă Sovietică Moldovenească Autonomă s,i dacă se va depune efortul necesar, ocuparea acestei provincii de către Armata Ros ,ie poate fi realizată cu rapiditate.” Acestea erau, as,adar, cauzele măret,e ale Partidului Comunist din România s,i ale membrilor săi, printre care se numărau Alexandru s ,i Eftimie Iliescu. S, i aceasta constituie, totodată, zestrea istorică a unei cauze căreia i se va dedica s ,i adolescentul Ion Iliescu, imediat după ocuparea României de către Armata

20

Page 21: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Ros,ie (1944), când îs,i începea ascensiunea politică: servirea intereselor geopolitice ale Kremlinului în regiune, sovietizarea României, în care scop Ion Iliescu va fi s,i propulsat, treptat, până la vârf, ca un veritabil candidat manciurian.

3. FAMILIA LUI ION ILIESCU S, I FILIERA DE SPIONAJ NKVD ZACORDAT – DRO DIN ROMÂNIA

Apartenent,a P.C.d.R. la structurile Komintern-ului s,i ale F.C.B. au impus, după 1924, când comunis,tii români intrau în ilegalitate, o preponderent,ă a act,iunilor cu caracter de spionaj, terorism s,i a tentativelor insurect,ionale ale acestora. Agent,ii

Komintern-ului infiltrati în România apart,ineau celor două organizat,ii sovietice binecunoscute, NKVD s,i GRU (spionajul militar sovietic). Cu specificarea că, din

1929, activităt,ile externe ale NKVD au fost supervizate de GRU, în urma ordinului lui Stalin din 1928 de a transforma conflictele sociale (grevele) în insurect ,ii

populare, care să aducă la putere, în statele vecine U.R.S.S., regimuri comuniste. Cum însă insurect,iile populare, regizate de Komintern s,i NKVD, necesitau strategii

de tip militar, rolul GRU s,i al ofit,erilor sovietici de informat,ii militare devenea imperios necesar, mai ales în faza metamorfozării conflictului social în conflict

armat (insurect,ional). România interbelică a cunoscut două asemenea tentative, regizate de NKVD s,i GRU, de manipulare a unui conflict social într-o insurect ,ie:

prima dată, la Lupeni, în 1929; a doua oară la Grivit ,a, în 1933. Sect,ia pentru spionaj, terorism s,i insurect,ii a NKVD-ului s,i GRU-ului din Balcani, intitulată

Zacordat, era dublată în România de alte două organizat,ii de spionaj, subordonate F.C.B.ului s,i Komintern-ului. Prima dintre acestea, DRO Organizat,ia Revolut,ionară Dobrogeană, conform denumirii în limba bulgară) apăruse imediat după războiul din 1877-78, fiind o organizat,ie nat,ionalist-teroristă bulgară, care milita pentru o Bulgarie Mare, ce urma să includă s,i Dobrogea românească. Membrii săi - celebrii comitagii - act,ionau mai ales în Cadrilater dar, deoarece în Bulgaria comitagii erau vânat,i fără milă de polit,ie, membrii DRO se refugiaseră în sudul României, un stat tolerant, s,i anume în zona Dunării. Din 1919, DRO se subordonase însă Komintern-ului s,i F.C.B., care o finant,au s,i o sprijineau logistic. Obiectivul DRO - după 1919 - se modificase s,i el substant,ial: devenită organizat,ie comunistă, obedientă fat,ă de U.R.S.S., DRO nu mai milita pentru o Bulgarie Mare, ci pentru autodeterminarea,

până la separare, a Dobrogei de România s,i transformarea acesteia într-o republică autonomă independentă (am văzut modelul anterior), care ar fi trebuit

21

Page 22: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

fie să facă parte din preconizata Republică Federativă Balcanică, fie să se alipească la U.R.S.S., ca a 16-a republică sovietică. De aceea, în 1925, se constituie s ,i o Organizat,ie Revolut,ionară Dobrogeană din Interior (V.D.R.O.), rivala primei

organizat,ii, care va milita, în continuare, pentru alipirea Dobrogei românes,ti la Bulgaria Mare. În ianuarie 1930, DRO denunt,a VDRO pentru că “trimite bandit,i înarmat,i în Dobrogea, cu arme procurate din depozitele de munit,ii din Bulgaria.

Aces,ti bandit,i, cu tot,ii agent,i ai sigurant,ei bulgare, comit cele mai vulgare omoruri s,i furturi asupra populat,iei pas,nice dobrogene”.

Să precizăm că DRO - a cărei activitate a încetat în 1940, exact după ce Bulgaria a căpătat Cadrilaterul cu ajutorul U.R.S.S. s ,i a Germaniei naziste aliate - a furnizat numeros,i membri Partidului Comunist din România. Unul dintre aces,tia, Boris Stefanov va deveni în 1935 secretarul general al P.C.d.R. s ,i va init,ia ceea ce istoricii mis,cării comuniste din România definesc drept bulgarizarea conducerii P.C.d.R. Între 1935-1939, în perioada marilor epurări staliniste, Boris Stefanov a întocmit lista trot,kis,tilor din P.C.d.R., în care a trecut toate conducerile P.C.d.R.-ului (care includeau, între alt ,ii, mult,i evrei s,i maghiari), începând din mai 1929, executat,i tot,i, apoi, de NKVD. Interesant este că, printre cele câteva persoane care au scăpat ca prin minune epurărilor a fost s,i Alexandru Iliescu, un apropiat al lui Boris Stefanov, legat de mafia bulgară prin mama sa s,i prima sot,ie, ambele originare din Bulgaria (conform anchetei publicate de Lumea liberă). Printre bulgarii, membrii ai organizat ,iei subversive DRO, care au intrat în P.C.d.R., mai ment ,ionăm pe: Dimităr Ganev (membru al Biroului Politic, devenit ulterior pres,edinte al Bulgariei comuniste); Voicu Daciov (s,i el membru al C.C. al P.C.R.); Ghiorghi Crosnev (secretar cu propaganda) s ,i Petăr Borilov (romanizat Petre Borilă).Ultimul, fost membru al DRO s ,i membru al Brigăzilor Internat,ionale din Spania, a făcut carieră ani de zile în cadrul C.C. al P.C.R., devenind socrul lui Valentin Ceaus,escu, dar dezagreat se pare, din motivele de mai sus, de Nicolae Ceaus,escu.

Atât Vasili cât s,i Alexandru Iliescu aveau legături puternice printre comitagii bulgari din DRO, care militau - cum am ment ,ionat - pentru secesiunea Dobrogei, sub lozinca Trăiască Republica Populară Dobrogeană (Arhiva C.C. P.C.R. fond 31, mapa 20 din 1940). De altfel, trebuie precizat că DRO nu era compusă exclusiv din bulgari. Din cadrul organizat,iei făceau parte s,i unii Kominternis,ti Români, care militau s,i ei pentru Dezmembrarea României, deci care sust,ineau secesiunea Dobrogei! Prin casa conspirativă a lui Vasile Ivanovici

22

Page 23: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

s,i băcănia lui Alexandru Iliescu de la Oltenit ,a, de pe strada I. H. Rădulescu, se pare că nu apăreau doar figuri binecunoscute polit,iei române, ca Al. Dobrogeanu-Gherea, ci s,i membrii DRO, ca Boris Stefanov s ,i alt,ii (asupra cărora vom reveni).

4. CONGRESUL AL V-LEA P.C.d.R. DE LA GORIKOVO (1931): ALEXANDRU ILIESCU DEVINE MEMBRU AL COMITETULUI CENTRAL, RĂMÂNÂND PATRU ANI ÎN U.R.S.S.

În acest context antiromânesc de subminare continuă a României s ,i de act,iuni planificate, de dezmembrare a statului românesc reîntregit în urma Tratatului de la Versailles, desfăs,urate de Komintern, F.C.B. s,i organizat,iile lor de spionaj s,i terorism NKVD, GRU, “DRO”, Zacordat), prin intermediul Partidului Comunist din România - trebuie analizat s,i aportul familiei lui Ion Iliescu, în primul rând al tatălui său, Kominternistul Alexandru Iliescu, la îndeplinirea obiectivelor Komintern-ului s,i Moscovei în Romania din anii ’30 -’40. Se va înt ,elege astfel, mult mai bine, de ce fostul pres,edinte al unei Românii postcomuniste, Ion Iliescu, a avut tot interesul să-s ,i rescrie - prin omisiune biografia s ,i să ascundă românilor între multe altele, s,i faptul că tatăl său s-a refugiat în U.R.S.S. în 1931, unde a luat parte (sub pseudonim) la lucrările Congresului al V-lea al P.C.d.R., desfăs,urate la Gorikovo (lângă Moscova), s ,i la care a fost ales membru în secretariatul C.C. al P.C.d.R., rămânând apoi patru ani în U.R.S.S.. Altfel spus, înainte ca Ion Iliescu să devină secretar cu propaganda s ,i membru în Comitetul Politic Executiv al P.C.R., Alexandru Iliescu - tatăl său – devenise în 1931, în U.R.S.S., membru al Secretariatului C.C. al P.C.d.R., sect ,ia română a Komintern-ului. S, i, înainte ca Ion Iliescu să aibă “marea bucurie de a studia în U.R.S.S.”, timp de cinci ani (1950-1955), Alexandru Iliescu avusese marea bucurie de a trăi în U.R.S.S., ca membru al conducerii P.C.d.R., vreme de patru ani, între 1931 s ,i 1935. Un drum început, cum am ment,ionat, de bunicul Vasili Ivanovici, bols,evic urmărit de Okhrana t,aristă, refugiat din acest motiv în România prin 1895, conform documentat,iei publicate de Lumea liberă.

Adevărul istoric al biografiei lui Ion Iliescu diferă de telenovela pe care fostul pres,edinte al României o recită atunci când vine vorba de relat ,iile străvechi ale familiei sale cu Moscova. În telenovelă, Alexandru Iliescu este fochist, mecanic de locomotivă, lider sindical, membru P C.R., persecutat de autorităt ,i (arestat,

23

Page 24: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

judecat s,i condamnat), pentru a fi eliberat la 23 august 1944, cu sănătatea zdruncinată, decedat apoi în urma unui atac de cord. Nici o vorbă însă despre Gorikovo s,i cei patru ani petrecut,i în U.R.S.S.! Care este adevărul istoric în ceea ce îl prives,te pe tatăl lui Ion Iliescu, ce rol a jucat acesta în România, ne spun unele documente.

Congresul al V-lea al P.C.d.R. a fost pregătit de un secretariat provizoriu, care era format din următorii: Elena Filipescu-Fipovici, Eugen Iacobovici, Paul Goldstein, Timotei Marin, Solomon Tinkelman-Timov, Constantin Pârvulescu, Moscu Kolin (Gh. Stoica), Alexandr Danieluk-Stefanski (Gorn). La lucrările congresului, desfăs,urate în U.R.S.S., la Gorikovo (lângă Moscova), între 3-24 decembrie 1931, au fost convocat,i să participe 38 de membrii ai P.C.d.R., tot ,i sub pseudonim. Iată s,i numele conspirative ale delegat,ilor la Congresul al V-lea al P.C.d.R., de la Gorikovo: Alexandrescu Artur, Ardeleanu Aurel, Balog Braun, Busuioc Corneliu, Costache Cristea, Covaci Florea, Furnică Ghit ,ă, Georgescu Gorn, Iepure Ignat, Ionel Marinescu, Mihai Mihalcea, MorozovNiculescu, Paraschiv Pavel, Radu Socolov, Smaranda Stejar, Tătărăscu Toma,Teodorescu Maghiar, Vifor Vasilescu, Verzeanu Zamfirescu Zoe, Grosnev Gheorghi, Topa Mihai, Goldberger Nicolae, Aladar Imre, Fodor S , tefan, Halitki Emil, Lazăr Aron (Alexandru Buican), Grun I. Nicolae, Dubinski, MoiseAbraham, Encsel Mauriciu, Schultzberger Olga, neidentificat, Botnar Profiri Stefanovici, Breiner Bela, Chelerman Dumitri, Stefanski-Danieluk, Alexandr neidentificat, Iliescu Alexandru, Popescu Gheorghe-Ot,elaru, neidentificat, Pehlivanov Gheorghi (Petre Gheorghe), Pătrăs,canu Lucret,iu, neidentificat,Vexler Carol-Tălmăzan, Ducu S, tefan, Goldstein Dori, Borilă Petre, FinchelIosif, Filipescu-Filipovici Elena (Maria Ciobanu), Avrămescu David, Marin Timotei, S. Tinkelman-Timov, neidentificat, Fazecas, Andras,, Iacobovici Eugen, Grofu Dumitru, Bucur Nicolae, Ecaterina Arbore-Ralli.

Arhiva C.C. al P.C.R., fond l, Dosar 33/1931, prezintă câteva date statistice interesante privind compozit,ia nat,ională, socială s,i profesională (gradul de s,colarizare) al participant,ilor la Congresul al V-lea de la Gorikovo, astfel:

COMPOZIT, IA NAT, IONALĂ: Români 10 (dintre care unul evreu); unguri 8 (4 evrei); bulgari 2; ucrainieni 3; evrei 1.

NIVELUL DE STUDII: cu o s ,coală superioară (facultate) 2; cu liceu 2; cu patru clase 20; (restul participant,ilor nu s,i-au declarat studiile).

24

Page 25: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

COMPOZIT, IA SOCIALĂ: muncitori 18(75%); intelectuali 2; revolut ,ionari de profesie 2; t,ărani 1; fără profesie, restul. Ment ,ionăm că Alexandru Iliescu “Ignat” s-a înscris drept muncitor, des,i atunci când a fugit în U.R.S.S. el avea o băcănie; as,adar; un mic burghez, conform canoanelor staliniste ale muncii de cadre.

SPECIALITATEA CELOR 18 MUNCITORI AUTODECLARAT, I: metalurgis,ti 10; ceferis,ti 2; constructori 1; tăbăcari 3; tâmplari 1; tipografi 1; muncitori la cartonaj 1. Printre cei 18 muncitori autodeclarati, nici unul nu lucra, în acel moment, în vreo întreprindere. Ultimii doi ceferis,ti fuseseră concediat,i în urma arestărilor de la 1 august 1931.

Din partea Komintern-ului, lucrările au fost conduse de Bela Kuhn (Schlösser), fostul secretar al lui Lenin, conducătorul revolut,iei bols,evice din Ungaria (1919), înăbus,ită de Armata Română s,i care, evident, nutrea din acest motiv nu chiar cele mai bune sentimente fat,ă de România s,i de români. Tot din partea Komintern-ului, la lucrările Congresului al V-lea P.C.d.R. au mai participat Gheorghi Dimitrov, D. Z. Manuilski s ,i Matias, Rakot,i (viitorul dictator stalinist al Ungariei, până la criza din 1956).

Conform unui raport SSI (Serviciul Special de Informat ,ii), Alexandru Iliescu Ignat - ca s,i ceilalt,i delegat,i la Congresul al V-lea - au plecat din România mai întâi în direct,ia Berlin (Romania nu avea relat,ii oficiale cu U.R.S.S.), unde li s-au ret,inut pas,apoartele românes,ti s,i li s-au înmânat alte documente de identitate, cu care au intrat în U.R.S.S..

În cadrul Komintern-ului exista un departament special - Departamentul pentru Relat,ii Internationale - care asigura deplasarea agent ,ilor săi, ca s,i transferurile de informat,ii s,i valută. Departamentul includea, între altele, s ,i o as,a-numită sect,ie tehnică, specializată în procurarea de pas ,apoarte false. Până în 1933, când Hitler a venit la putere în Germania, serviciul extern al Departamentului pentru Relat,ii Internat,ionale, din cadrul Komintern, avea sediul la Berlin. Acest serviciu extern procura fondurile necesare pentru deplasarea emisarilor secret ,i ai Komintern ori pentru delegat,iile partidelor comuniste care participau la congresele de la Moscova. Acesta a fost s ,i cazul Kominternis,tilor din România, printre care Alexandru Iliescu (Ignat) care, în 1931, s-au deplasat clandestin la Congresul al V-lea al P.C.d.R., de la Gorikovo (lângă Moscova), via Berlin.

25

Page 26: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

La Berlin, Alexandru Iliescu Ignat s ,i ceilalt,i kominternis,ti români au primit o mică bucată de stofă, pe care s ,i-au cusut-o în interiorul pantalonilor, în care se afla ascunsă următoarea atestare pentru autorităt ,ile vamale sovietice: Legitimat,ie. Tovarăs,ul este reprezentantul P.C.d.R. la Congres. Are aprobare pentru o sumă de până la 20 de dolari. Legitimat ,iile ascunse în bucata de stofă semnată de secretarul Departamentului pentru Relat,ii Internat,ionale al Komintern, erau opera unui anume Fritzmann. Delegat ,ia Kominternis,tilor Români, printre care s,i Alexandru Iliescu Ignat, a rămas pentru câteva zile la Berlin, înainte de a se deplasa către granit ,a sovietică. Tuturor membrilor li s-au înmânat pas,apoarte false, care să le ateste calitatea de oameni de afaceri. Acest gen de pas,apoarte erau procurate de la un funct ,ionar elvet,ian din Basel, Max Habijanic, care percepea pentru activitate un ciubuc de o sută de franci elvet,ieni lunar.

În 1932, Kominternul a transferat sediul sect ,iei externe de la Berlin, la Paris, care a devenit astfel placa turnantă a activităt ,ilor sale operative din străinătate. S, efa sect,iei externe de la Paris a fost, între 1932-1937, elvet ,ianca Lidia Dubi, iar sect,ia a fost codificată, în mesajele Komintern, drept Punctul 20. Mai trebuie precizat s,i un alt detaliu tehnic. Sect ,ia de la Berlin a Komintern era încadrată cu agent,i GPU (din 1934, NKVD), care au însot ,it delegat,ia Kominternis,tilor Români - deghizat,i în oameni de afaceri, până la granit,a sovietică.

Pe teritoriul U.R.S.S., Alexandru Iliescu Ignat s,i ceilalt,i oameni de afaceri români au avut dreptul la maximum 20 de dolari, bani de buzunar. Întreg Congresul al V-lea a fost dominat de chestiunea nat,ională, mai exact de acuzat,iile aduse de Komintern conducerii P.C.d.R. de a nu exploata momentul de criză economică (marea criză din 1929-1933, care lovise s ,i România), pentru a trece la act,iuni insurect,ionale, conform “Planului Kolarov”, în scopul dezmembrării României, stat considerat de Komintern format prin anexiuni teritoriale, de tip imperialist. Câteva citate din luările de cuvânt sunt cât se poate de semnificative asupra opticii Komintern-ului asupra chestiunii nat,ionale s,i asupra minorităt,ilor din România.

Gheorghi Dimitrov: “După război [primul război mondial n.n.] în decursul unui s,ir de ani, nu am văzut ca proletariatul nat,iunii dominante din România să fie mobilizat împotriva ocupat,iei unor regiuni străine, împotriva asupririi popoarelor din Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Transilvania.” (Arhiva C.C. al P.C.R., fond 1, mapa 333 din 1931, filele 844-845).

26

Page 27: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Bela Kuhn: “Noi nu trebuie să punem problema autonomiei, noi ne vom călăuzi după lozinca noastră de bază “a autodeterminării.” (Loc. cit. fila 862)

Rezolut,ia adoptată la încheierea Congresului al V-lea, redactată de Bela Kuhn - la care a aderat Alexandru Iliescu, ales cu acest prilej membru în noul secretariat C.C. al P.C.d.R. - specifică în problema chestiunii nat ,ionale următoarele: “România contemporană nu reprezintă prin sine o unire a tuturor Românilor, ci un stat tipic cu multe nat,iuni, creat pe baza sistemului prădalnic de la Versailles, pe baza ocupării unor teritorii străine s ,i pe baza înrobirii unor popoare străine. Burghezia s,i mos,ierimea din România, înfăptuind propriile lor planuri imperialiste s,i îndeplinind, totodată, însărcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina s,i Banatul s,i supun unei asupriri nat ,ionale nemaipomenite s,i unei exploatări semicoloniale pe cei 8 milioane de moldoveni, unguri, rus,i, ucraineni, bulgari, nemt,i, turci s,i alt,ii.” (Biblioteca Academiei Române, Arhiva Istorică, Cota Ab XIII-3).

Conform însă recensământului din 1930, România prezenta următoarea structură minoritară, raportată la un număr total de 18.057.074 locuitori: 7,9% maghiari; 4,1% germani; 2,3% rus,i; 2% bulgari; 3,2% ruteni s,i ucraineni; 4% evrei; 0,9% turci; 0,3% cehi s,i slovaci; 0,3% sârbi, croat,i, sloveni; 1,5% t,igani; 1,6% alte minorităt,i.

La Congresul al IV-lea al P.C.d.R. - desfăs ,urat la Cingujevo, lângă Harkov între 28 iunie s,i 7 iulie 1928 - se afirmase că în România existau 6 milioane de minoritari. Cum observăm, în numai 3 ani, la Congresul al V-lea al P.C.d.R., minoritarii sporiseră cu 2 milioane, ajungând la cifra de 8 milioane, conform lui Gheorghi Dimitrov.

5. “MAFIA BULGARĂ” DIN P.C.d.R., CONDUSĂ DE BORIS STEFANOV, A ALCĂTUIT LISTA DE EPURĂRI A COMUNIS, TILOR ROMÂNI DIN U.R.S.S.

La Congresul al V-lea al P.C.d.R., Alexandru Iliescu “Ignat” a devenit membru al Comitetului Central, organism care înlocuia astfel vechiul secretariat. În Biroul Politic, alături de Alexandr Danieluk-Stefanski “Gorn” (un polonez), au mai intrat Eugen Iacobovici “Vifor”, Elena Filipescu-Filipovici “Smaranda”, Emil Halitki “Braun”, Vanda Nicolski (Seiva Averbuch) s,i alt,ii. În decembrie

27

Page 28: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

1934 - după asasinarea lui Kirov, ordonată în realitate de Stalin - încep marile epurări, care se vor întinde între anii 1935-1938 s ,i care vor lovi, între alt ,ii, s,i pe membrii conducerilor partidelor comuniste, aflate în U.R.S.S.. Nu s ,i pe Alexandru Iliescu, deoarece, în decembrie 1934, Boris Stefanov sust ,inut de Gheorghi Dimitrov, un favorit al lui Stalin, - este numit secretar general al P.C.d.R.. Element fanatic, bulgar de origine, Boris Stefanov se va înconjura de o veritabilă mafie bulgărească cu ajutorul căreia, cum am arătat, va trece pe listele de epurări toate conducerile P.C.d.R., de după mai 1921. Alexandr Danieluk-Stefanski “Gorn”, de pildă, va fi în primul lot de execut ,ie. În anii următori vor fi executat,i în U.R.S.S., pe baza listelor întocmite de Boris Stefanov s,i de gas,ca sa, următorii: Elena Filipescu-Filipovici, Al. Dobrogeanu Gherea, Dumitru Grofli, Jaques Konitz, Marcel Pauker, Eugen Rozvan, Timotei Marin, Iinre Aladar, Dori Goldstein, Manea Erlich, Moise Dubinski, Alter Zalic, I. Dic - Dicescu, Elek Koblos, Leon Lichtblau, Gelbert Moscovici s ,i mult,i alt,ii. Ceva mai norocos,i, alt,ii vor fi deportat,i ani de zile.

6. PACTUL MORUZOV - FORIS: DE CE A FOST LICHIDAT ALEXANDRU ILIESCU?

În schimb, Alexandru Iliescu “Ignat” - rămas în U.R.S.S., după încheierea Congresului, timp de alt,i patru ani - scapă miraculos de epurări. Vechile legături de familie cu Boris Stefanov îl propulsaseră în P.C.d.R., în timp ce comunis ,tii români de origine maghiară s,i evreiască, cum am văzut, ajung fie în fat ,a plutonului de execut,ie, fie în Siberia pentru mult ,i ani. Mai mult, ca o dovadă a încrederii depline a Moscovei s,i a lui Boris Stefanov, Alexandru Iliescu “Ignat” este trimis în România, în 1935, cu misiunea expresă de a pune în aplicare planurile Komintern-ului în chestiunea nat,ionala: dezmembrarea României prin insurect,ie, conform schemei lui Kolarov. Este însă arestat s ,i condamnat pentru trei ani dar, potrivit vecinilor, Alexandru Iliescu îs ,i făcea închisoarea cu intermitent,e. În realitate, Alexandru Iliescu se pare că devenise unul dintre informatorii recrutat,i de SSI din interiorul P.C.d.R., în urma pactului încheiat în 1937 de Mihail Moruzov, s,eful SSI, cu un grup de comunis,ti dirijat,i de S, tefan Foris, a căror misiune era de a-i spiona pe ceilalt ,i det,inut,i politici. Pactul va fi reînnoit de urmas,ul lui Moruzov la conducerea SSI, Eugen Cristescu, în 1942, când misiunea oamenilor lui Foris - infiltrat ,i prin închisori s,i lagăre - consta mai ales în supravegherea det,inut,ilor legionari, condamnat,i în urma rebeliunii din 1941, dar s,i a unor grupuri de comunis,ti, ca de pildă cel al lui Gheorghiu-Dej, în lagărul de la Târgu Jiu. După august 1944, Dej se pare că a descoperit trădarea

28

Page 29: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

lui S, tefan Foris, s,i a lui Alexandru Iliescu. Este momentul, de altfel, al declans ,ării conflictului dintre fact,iunea comunis,tilor rămas,i în t,ară condusă de Dej (“doftanis,tii”) s,i cei sosit,i din U.R.S.S., odată cu Armata Ros ,ie. După cei patru ani petrecut,i în U.R.S.S. (1931-1935), Alexandru Iliescu se bucura nu numai de încrederea sovieticilor care ocupaseră România, ci s ,i de aceea a comunis,tilor venit,i din U.R.S.S. împreună cu ocupantul. În primul rând, de încrederea Anei Pauker. Fapt care îl transforma însă într-un indezirabil în ochii lui Dej, preocupat să-s,i întărească pozit,ia în Partid prin oamenii săi (Gh. Apostol, Chivu Stoica, Nicolae Ceaus,escu, Emil Bodnăras, etc). Au circulat mai multe legende în legătură cu moartea lui Alexandru Iliescu. Unele puse în circulat ,ie recent, ca aceea lansată de Ioan Talpes, (un apropiat al lui Ion Iliescu după ‘90, fost s ,ef al Serviciului de Informat,ii Externe până în 1997), potrivit căreia “Ignat” ar fi fost ucis pentru că, vezi Doamne, se împotrivise în 1945 sovieticilor s ,i promovării comunis,tilor format,i, ca s,i el, în U.R.S.S. (!) Un lucru este cert: Alexandru Iliescu a fost lichidat prin împus,care, în 1945, de către persoane rămase neidentificate, ceea ce indică o răfuială politică, având în vedere întreg trecutul istoric al lui “Ignat”, inclusiv cel de delator al propriilor tovarăs ,i de drum din grupul lui S,

tefan Foris,, comunistul care a încheiat pacte de colaborare atât cu Moruzov, cât s,i cu Cristescu, s,efi SSI. Cum vedem, telenovela “Viat,a unui ceferist” - pe care ne-o serves,te Ion Iliescu, atunci când vine vorba de trecutul Kominternist al propriului tată - diferă serios de adevărul istoric. Pentru biografia post-decembristă a lui Ion Iliescu nu dădea însă bine - ba, ca să cităm din clasici, suna ca dracu’- faptul că primul pres ,edinte emanat, după o revolut,ie zisă anticomunistă, descindea, de fapt, dintr-un kominternist refugiat timp de patru ani în U.R.S.S. - în anii’ 30, în plin stalinism - care intrase la Gorikovo în C.C. al P.C.d.R., partid a cărui misiune istorică, fixată de Moscova, era dezmembrarea României. Misiune la care puseseră umărul - pe lângă P.C.d.R. - s ,i câteva structuri de spionaj s,i terorism sovietice ori aflate sub mantie sovietică: NKVD, GRU, DRO, Zacordat, toate foarte active în România în anii ’20-’30. As ,a încât, Ion Iliescu s,i-a cosmetizat put,in biografia. Cum ar zice Caragiale p-aici, p-acolo, prin părt,ile esent,iale. Dar, să fim optimis,ti. Ca s,i în cazul recentei afaceri a firului ros,u, n-ar fi exclus ca Ion Iliescu să exclame din nou: Acum mi-am amintit!

Probabil că la toate acestea făcea aluzie Ceaus,escu în 1955, în calitatea sa de secretar cu problemele de cadre al P.M.R., atunci când adnota pe fis,a lui Ion Iliescu: “Despre tatăl său atât se cunoas,te?” Evident, se s,tiau mult mai multe.

29

Page 30: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Dar în 1955 Ion Iliescu fusese select,ionat de Kremlin pentru o misiune mult mai importantă: el urma să activeze în cadrul Uniunii Internat,ionale a Student,ilor (UIS), cunoscuta organizat,ie de front a propagandei sovietice, cu sediul formal la Praga, dar în realitate condusă de la Moscova, de către Sect ,ia Internat,ională a C.C. al PCUS s,i de către Directoratul (PGU) al KGB, specializat în operat,iuni externe.

III. ADOLESCENT, A STALINISTĂ: ILIESCU S, I “S, ANTIERISMUL” DE TIP GULAG

1. AUGUST ’44: ADOLESCENTUL ILIESCU PUNE UMĂRUL LA SOVIETIZAREA ROMÂNIEI

Recomandarea 10.975 din 22 iulie 1955 (vezi Anexa 8) a C.C. al P.M.R., prin care Ion Iliescu era propulsat în structura unei organizat,ii de front a U.R.S.S.- as,a cum era Uniunea Internat,ională a Student,ilor, cu sediul formal la Praga - dezvăluie câteva amănunte extrem de interesante despre biografia fostului pres,edinte, ascunse cu grijă până în prezent.

Astfel, raportul ment,ionează: După 23 august 1944 [Ion Iliescu n.n.] s-a înscris în U.T C. Uniunea Tineretului Comunist) s ,i a activat în cadrul organizat ,iei U.T.C. a elevilor: A participat la diferite act ,iuni ale partidului. După autodizolvarea U.T.C.-ului, a continuat să activeze în organizat ,ia tineretului progresist s,i a U.T.M.. A fost ales în biroul organizat ,iei de elevi pe lângă comitetul capitalei al U.T.M.. Cu alte cuvinte, atunci când românii încercau să se opună ocupat ,iei sovietice - mult,i dintre ei cu arma în mână, în munt ,i (bărbat,i, femei, tineri sau bătrâni) - adolescentul Ion Iliescu se înscria, încă din august 1944, în U.T.C., organism comunist. Să observăm că Iliescu avea doar 14 ani s ,i că el participa, deja, la diferite act,iuni ale partidulul comunist, nespecificate însă în referat. În condit,iile ocupat,iei sovietice a României, a participa la diferite act ,iuni ale unui partid controlat s,i dirijat, de sus s,i până jos, de sovietici, nu era decât o formă de a te pune în slujba inamicului, a ocupantului străin. Altfel spus, o formă de colaborat,ionism. Dar cu un tată s,i un unchi format,i în U.R.S.S., adolescentul Ion Iliescu prezenta în ochii sovieticilor toate garant ,iile pentru a fi promovat s,i utilizat, în act,iunea generală de acaparare a puterii de către Partidul Comunist s,i de sovietizare a României.

30

Page 31: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Filiera era una tipic sovietică: prin pepiniera U.T.M., organizat ,ie de tineret structurată după modelul similar sovietic: Komsomol. Sfera de act ,iune init,ială a adolescentului-activist Ion Iliescu: elevii, liceenii. Racolarea acestora se pare că a dat rezultate, fiindcă Iliescu este ment ,ionat în referat ca fiind membru al Comitetului pe capitală al U.T.M.. Nu era însă decât primul pas al ascensiunii adolescentului Iliescu, regizată formal de români, în umbra acesteia aflându-se, în realitate, ocupantul sovietic, cu politica sa de cadre. Comunis ,tii români nu erau decât simpli executant,i, timorat,i s,i obedient,i, ai ordinelor date de consilierii sovietici, instalat,i în România odată cu Armata Ros ,ie. Că lucrurile stăteau as,a, anume că adolescentul Iliescu devenise un fel de ienicer sovietic, în care se puneau sperant,e, o dovedes,te un alt detaliu din raport.

2. ALBANIA, “MON AMOUR”: BRIGADA KOMSOMOLISTĂ “VASILE ROAITĂ”

“În vacant,a de vară a anului 1947 (Ion Iliescu n.n.) a plecat voluntar în brigada de muncă”Vasile Roaită“, în Albania, unde a lucrat pe S , antierul Nat,ional al Căilor ferate.” Respectând riguros grafia documentului, nu-t ,i pot,i reprima câteva întrebări, absolut fires,ti. Ce căuta, oare, adolescentul Ion Iliescu tocmai în Albania? S, i încă în vacant,a de vară când, de regulă, adolescent,ii preferă să facă excursii, sport sau orice altceva, decât să meargă să construiască o cale ferată! S, i unde? Tocmai în Albania, ca s,i cum - dacă adolescentul Ion Iliescu t,inea mort,is,, n-ar fi găsit de lucru s,i în România. Ce-l mâna oare pe adolescentul Ion Iliescu, de numai s,aptesprezece ani, în Albania, înregimentat în “brigada de muncă Vasile Roaită”? Nu mai stăruim asupra umorului involuntar al numelui cu care fusese botezată, pompos, brigada. Se s ,tie că, după vreo două decenii de comunism, s-a descoperit, întâmplător, că ceferistul Vasile Roaită nu trăsese sirena la Grivit,a în timpul grevei din 1933, ca să-i alerteze pe ceferis ,tii din cartier, ci ca să alerteze polit ,ia, al cărei informator zelos s-a descoperit că fusese bravul ceferist. Prin urmare, adolescentul Ion Iliescu - în vacant ,a de vară 1947- nu merge s,i el într-o excursie, nu se duce s ,i el la pescuit, nu se plimbă s ,i el cu o fată, nu dă s,i el cu piciorul într-o minge - nu, adolescentul Ion Iliescu pleacă într-o brigadă de muncă, taman în Albania, să construiască o cale ferată! Un comportament, la prima vedere, cel put ,in straniu. Care să fie misterul etapei albaneze din viat,a lui Ion Iliescu? Mai întâi, trebuie precizat că fenomenul as ,a-ziselor brigăzi de muncă s,i cel al s,antierelor tineretului era unul inventat de propaganda sovietică s,i practicat intens, ca factor de îndoctrinare s ,i spălare a

31

Page 32: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

creierelor, încă din anii ’20. În realitate, brigăzile de muncă, s ,antierismul s,i stahanovismul (celebrele spargeri de normă), constituiau un mijloc prin care cadrele de perspectivă ale partidului comunist erau antrenate să conducă, să mobilizeze, să influent,eze propagandistic, într-un cuvânt, să manipuleze o masă de indivizi, într-o anume situat,ie dată. Sovieticii au constituit brigada de muncă “Vasile Roaită” în România, tot as ,a cum au constituit brigăzi similare s ,i în alte t,ări ocupate, pe cale de sovietizare. Calea ferată Tirana-Duress făcea parte din ajutorul sovietic, frăt,esc, acordat Albaniei, iar brigăzile Komsomoliste venite în Albania constituiau retortele de laborator în care se forjau viitorii s ,efi comunis,ti. Ion Iliescu s,i alt,i cât,iva fuseseră expediat,i în Albania, în primul rând pentru a fi antrenat,i în munca de cadre, instruit,i acolo de sovietici cum să comande s,i să manipuleze o comunitate de indivizi. Este cunoscut faptul că NKVD-ul s,i GRU-ul s,i-au recrutat cei mai important ,i spioni (cârtit,e) în cursul Războiului civil din Spania din anii ’30, exact din rândurile as,a-ziselor brigăzi internat,ionale, care au act,ionat, dirijate de Komintern, NKVD s ,i GRU, împotriva lui Franco. Fenomenul a continuat după 1945, numai că acum acestea erau botezate brigăzi de muncă. PMR a urmat s ,i el, riguros, experient,a sovietică, înfiint,ând după 1947 s,antiere de tip Salva-Vis,eu, AgnitaBotorca, ori Bumbes,ti-Livezeni. Că Ion Iliescu a trecut testul albanez în ochii sovieticilor, o probează următorul pasaj din raport.

3. SLAVĂ MARELUI STALIN: ELEVUL ION ILIESCU DEVINE MEMBRU C.C. AL U.T.M. LA 19 ANI

“La conferint,a raională a U.A.E.R. (Uniunea Asociat,iilor Elevilor din Românian. n.) din 1948 [Ion Iliescu, n. n.] a fost ales membru C.C. al U.A.E.R. unde a muncit până la Congresul de unificare al organizat ,iilor de tineret din martie 1949, când a fost ales membru în C.C. al U.T.M..” Uniunea Asociat ,iilor Elevilor din România (U.A.E.R.) era o altă organizat ,ie de inspirat,ie comunistă, una dintre numeroasele care proliferau în România acelui moment, prin care sovieticii s ,i P.C.R. încercau să regrupeze sub controlul lor, pe bresle, vârste s ,i studii, o cât mai mare parte a populat,iei, în scop de manipulare politică. Cum mai existau s ,i alte organizat,ii de tineret - de pildă, Uniunea Nat,ională a Student,ilor din România (UNSR) - în martie 1949 avea locCongresul Organizat,iei Unice Revolut,ionare a Tineretului Muncitor, care va alege conducerea komsomolului românesc, anume Comitetul Central al Uniunii

32

Page 33: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Tineretului Muncitor: Lucrările congresului au avut loc la Ateneu, între 21 s ,i 28 martie 1949, în prezent,a dr. Petru Groza, Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Emil Bodnăras,, s,i alte mărimi comuniste, dar - mai ales - a ambasadorului sovietic S.I. Kavtaradze, un soi de vice-rege al U.R.S.S. la Bucures,ti.

În seara primei zile a congresului, tot ,i cei 700 de participant,i, români s,i străini, au luat parte la spectacolul Alexandr Mastrosov de la Operă. Teohari Georgescu, secretar C.C. al P.M.R., t,ine o cuvântare în care afirmă: “În constituirea Uniunii Tineretului Muncitor noi ne-am călăuzit după glorioasa experient ,ă a Komsomolului, creat s,i educat de marele partid al lui Lenin s ,i Stalin.” Care erau sarcinile U.T.M., stabilite în lumina hotărârilor unei plenare a P.M.R. din decembrie 1948? O spune tovarăs ,ul Teohari Georgescu, viitorul deviat,ionist al grupului Ana Pauker – Vasile Luca din 1952. “Este vorba de a lichida definitiv capitalismul, de a sfărâma complet vechea societate bazată pe exploatarea s ,i asuprirea omului de către om s,i a zidi din temelii o societate nouă fără exploatare, societatea socialistă.”

Ceea ce va predica s,i activistul adolescent Ion Iliescu, printre elevi s ,i student,i, cum vom vedea. Să remarcăm limbajul de lemn, element-cheie al propagandei comuniste. Mentalitatea s,i frazeologia stalinistă apar cu pregnant ,ă mai ales în pasajul cuvântării lui Teohari Georgescu când se preciza ceva mai clar ce anume as,tepta conducerea P.M.R. de la activis,tii U.T.M.. As,adar, s,i de la Ion Iliescu.

“Ca marxis,ti, s,tim că drumul spre socialism este plin de obstacole (..) că ne pândes,te dus,manul viclean s,i învers,unat, care uneltes,te din umbră, nutrind sperant,a zadarnică de a restaura regimul burghezo-mos ,ieresc.”. Iată o frază cheie pentru toată existent,a lui Ion Iliescu. Dus,manul viclean s,i învers,unat, care uneltes,te din umbră, nutrind sperant,a de a restaura regimul burghezomos,ieresc, o imagine stereotipă care îl va obseda pe Iliescu până în decembrie ’89 (când el cerea colaboratorilor să “se împiedice această alunecare periculoasă spre dreapta”, care era Revolut ,ia Română sau în 28 ianuarie ori 13-15 iunie’90, când Ion Iliescu le mult,umea minerilor. Căci PNT, CD, PNL ori Corneliu Coposu, în mentalitatea lui Ion Iliescu din ’89-’90, nu încercau altceva decât să restaureze ceva periculos, asupra căruia atrăsese atent ,ia tovarăs,ul Teohari Georgescu, încă din martie 1949: restaurarea regimului burghezo-mos ,ieresc. Iată s,i de ce, după ’89, Ion Iliescu va avertiza mereu asupra pericolului revenirii

33

Page 34: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

mos,ierilor (categorie socială dispărută, în realitate, încă din 1921, după ampla reformă agrară de sub Regele Ferdinand!). S, i, probabil, năluca burghezomos,ierească îi mai bântuie s,i astăzi mint,ile, atunci când Iliescu vorbes,te de pericolul pe care îl reprezintă lupii tineri ai capitalismului românesc ori restitutio in integrum. Nu-l învăt ,ase Teohari Georgescu, încă din martie ’49, că “dus,manul de clasă se pune în slujba imperialismului s,i se dedă la crime, acte de provocare, de sabotaj s,i de spionaj?” Ce altceva putea fi, cincizeci de ani mai târziu, integrarea euro-atlantică, decât o punere în slujba imperialismului, a dus,manului de clasă, venit la putere după alegerile din1996? Dar, pentru ca as ,a ceva să nu se întâmple, încă din martie ’49 Ion Iliescu s,tia că nu trebuie abandonat, sub nici un motiv firul ros ,u cu Moscova. Nici în gândire, nici în practică.

4. CA MEMBRU C.C. AL U.T.M., ION ILIESCU LUPTA ÎNCĂ DIN1949 CONTRA “HIDOSULUI IMPERIALISM AMERICAN” S , I A “PACTULUI ATLANTICULUI DE NORD”

Din învăt,ăturile lui Teohari Georgescu către utemis,ti, adolescentului Ion Iliescu i se fixează bine în minte următorul avertisment: “Astăzi, hidosul imperialism american, care a luat locul hitlerismului, trece la o politică tot mai agresivă s ,i încheie blocuri războinice, ca Pactul Atlanticului de Nord, care amenint ,ă pacea, independent,a s,i suveranitatea nat,iunilor. Împotriva înrobirii popoarelor se ridică marele s,i invincibilul Stat Sovietic, condus de Partidul Bols ,evic s,i de tovarăs,ul Stalin, t,ările democrat,iei populare, masele populare cele mai largi...”

Imaginea hidosului imperialism american, a balaurului care era Pactul Atlanticului de Nord, împotriva căruia se ridica, iată, Stalin-Făt Frumos s ,i Statul Sovietic - precum baba făcătoare de minuni din basme Sfânta Vineri- această imagine va continua să existe, rezidual, în mentalul lui Ion Iliescu până în anii ’90. Când firul ros,u cu Moscova coexista, bine-mersi, cu parteneriatul pentru NATO, trădând astfel, pe plan psihologic, un anumit tip de schizofrenie mentală s,i duplicitate politică.

Îndoctrinat încă din adolescent,ă de propaganda stalinistă să lupte contra hidosului imperialism american sau contra blocului războinic - cum era definit Pactul Atlanticului de Nord - Ion Iliescu nu-s ,i va schimba, în mod fundamental, ideile din tineret,e. Ci doar - după prăbus,irea comunismului s,i a marii Uniuni

34

Page 35: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Sovietice - îs,i va modifica, precum un cameleon, comportamentul s ,i limbajul politic, în scopul adaptării la noua situat ,ie. Tot as,a cum îs,i va cosmetiza propria biografie. Toate acestea pentru legitimizarea sa politică, în noul context intern s,i internat,ional. Acest tip de gândire schizoidă, de comportament duplicitar - pe de o parte, formal, parteneriatul NATO cu americanii, iar pe de alta, în secret, firul ros,u cu Moscova - constituie, de fapt, matricea definitorie a omului politic care este Ion Iliescu, s,i care nu se va putea schimba niciodată. Fiindcă matricea aceasta i-a fost inoculată lui Ion Iliescu prin spălarea creierului de către propaganda stalinistă, la vârsta cea mai propice: vârsta adolescent ,ei. Atunci când se formează personalitatea s,i se structurează mental valorile, pentru o viat,ă de om. Indicat,iile tovarăs,ului Teohari Georgescu din ’49 erau foarte clare: “Împletit,i în activitatea voastră educativă din rândurile tineretului dezvoltarea sentimentului patriotic s,i atas,amentul pentru T, ara Sovietelor cu dezvoltarea luptei împotriva imperialismului, dus,man al popoarelor s,i al tineretului, dus,man al păcii s,i al socialismului.” Ce anume trebuia să urmăreasca activistul-adolescent Ion Iliescu s,i ceilalt,i, în munca de propagandă, de modelare a tineretului, de sovietizare a generat ,iei tinere din România? Tovarăs,ul Teohari Georgescu afirma răspicat: “Facet,i din fiecare tânăr (...) un luptător activ sub steagul internat,ionalismului proletar, pentru pace s ,i socialism, un militant credincios al Federat,iei Mondiale a Tineretului Democrat s,i aprindet,i-i în inimă o ură nestinsă împotriva dus,manului imperialist precum s,i hotărărea de a lupta pentru Republica Populară Română până la ultima picătură de sânge.” Ion Iliescu s,i conducerea U.T.M. trebuiau să se călăuzească, în acest sens, după sfaturile celui definit de tovarăs,ul Teohari Georgescu drept bunul prieten s,i sfătuitor al tineretului român: Mihail Ivanovici Kalinin (decenii la rând, colaboratorul de paie din umbra lui Stalin), care spusese: “Calităt ,ile specifice tineretului nu trebuie înăbus,ite, dimpotrivă, ele trebuie încurajate, pentru ca pe terenul lor fertil să se dezvolte un OM [subl.n.], desăvârs ,it.”Ion Iliescu nu va uita de sfatul lui Kalinin s,i - cum vom vedea într-un alt capitol - în calitate de prim secretar al U.T.C. (U.T.M.) s,i ministru pentru Problemele Tineretului, pe la mijlocul anilor ’60, va patrona programul stat ,iilor pilot, condus de sociologul Vasile Caramelea, care urmărea exact obiectivul fixat de Kalinin - făurirea OMULUI NOU. În care scop se va cerceta antropometric , între altele, s ,i circumferint,a pumnului de miner, în comparat,ie cu circumferint,a pumnului unui muncitor forestier, stabilindu-se astfel că pumnul minerilor avea un

35

Page 36: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

diametru mai mare decât al pădurarilor. Lucru ce va avea apoi unele consecint ,e în iunie ’90, în Piat,a Universităt,ii.

Dar să vedem ce era acea misterioasă Federat ,ie Mondială a Tineretului Democrat, evocată cu atâta evlavie de tovarăs,ul Teohari Georgescu, ca pe un fel de Mecca a tineretului comunist. Potrivit cercetătorului belgian Joel Kotek, de la Centrul de studii pentru relat,iile internat,ionale s,i strategice al Universităt,ii Libere din Bruxelles, as,a-zisa Federat,ie Mondială a Tineretului Democrat nu reprezenta altceva decât o organizat,ie de front a Moscovei, dirijată s ,i finant,ată din umbră de Sect,ia Internat,ională a C.C. al PCUS, s,i de serviciile secrete sovietice. Organizat,iile de front treceau drept multe institut ,ii internat,ionale, care se pretindeau “reprezentative pentru toate curentele societăt ,ii civile democratice, având, aparent, idei non-comuniste, dar fiind, în acelas ,i timp, controlate strict de comunis,ti, ele servind în fapt atingerii obiectivelor politicii externe a Uniunii Sovietice”. Încă din anii ’20, Stalin observase că asemenea organizat,ii - formal, non-comuniste - ar fi putut servi mult mai eficace s ,i mai subtil intereselor U.R.S.S., decât organizat,iile care se autoproclamau, pe fat,ă, comuniste. As,adar încă din anii ’20, sovieticii creaseră zeci de organizat ,ii internat,ionale, as,a-zis non-comuniste, ale căror obiective formale urmăreau să atragă simpatia s,i elogiile celor care, de fapt, nu agreau comunismul. Obiective, ca de pildă pacea, lupta anti-imperialistă, dezarmarea, progresul s,tiint,ific, economic s,i cultural al umanităt,ii etc., puteau atrage - dar s,i servi ca filiere de racolare, spionaj s,i manipulare politică ale Moscovei. Caracteristic acestor organizatii de front era masiva lor infiltrare cu comunis ,ti nedeclarat,i, care afis,au cu totul alte afinităt,i politice, dar care erau, fără except ,ie, agent,i ai Moscovei. Altfel spus, comunis,ti sub acoperire. Joel Kotek îi defines,te, inspirat, drept submarine teleghidate de Moscova. Stephen Koch, în “La fin de l’inocence” (Grasset, 1995), carte tradusă s ,i în românes,te (Sfârs,itul Inocent,ei), face un remarcabil studiu asupra acestui gen de manipulare sovietică. Federat ,ia Mondială a Tineretului Democrat constituia o asemenea organizat ,ie de front, manipulată de Kremlin s,i infiltratată de submarine (agent,i acoperit,i) ai Moscovei.

Oficial creată la Londra, în noiembrie 1945, Federat ,ia Mondială a Tineretului Democrat se declara apolitică. Lista diferitelor delegat ,ii ar fi putut acredita teza reprezentativităt,ii: doar 3,2% comunis,ti, fat,ă de 4% catolici. În realitate, prin comunis,tii nedeclarat,i, Moscova controla peste treisprezece delegat ,ii

36

Page 37: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

nat,ionale occidentale - între care cele ale Italiei, Marii Britanii s ,i Statelor Unite. Pres,edintele FMJD (abrevierea titulaturii în franceză) nu era altceva decât fostul Kominternist Eduard Goldstuker, care reprezenta Cehoslovacia. Doi dintre cei trei generali ai FMJD erau de asemenea submarine ale Moscovei.Acelas,i scenariu se va repeta s ,i la crearea Uniunii Internat,ionale a Student,ilor (UIS), organizat,ie fondată la Praga în 1946 s ,i în care - cum vom vedea va fi infiltrat Ion Iliescu zece ani mai târziu (1956), ca submarin al Uniunii Sovietice, după studiile sale în U.R.S.S..

În ultima zi a Congresului, Ion Iliescu a fost ales membru al Comitetului Central al U.T.M., alături de alte patruzeci s,i cinci de persoane, care vor adresa o telegramă - cui altcineva? - generalissimul I. V. Stalin, s ,i care se încheia apoteotic, în spiritul epocii: TRĂIASCĂ MARELE PRIETEN AL TINERETULUI MUNCITOR DIN ÎNTREAGA LUME, GENIUL OMENIRII MUNCITOARE - TOVARĂS ,

UL STALIN!

5. LA BACALAUREAT S, I ADMITEREA LA POLITEHNICĂ, ION ILIESCU - MEMBRU C.C. AL U.T.M. - DEVENISE “S, EFUL POLITIC” AL PROFESORILOR SĂI

Din martie 1949, liceeanul Ion Iliescu devine membru C.C. al U.T.M. s ,i, în acest fel, s,eful politic al profesorilor săi, deoarece timp de un an el va activa în cadrul sect,iilor învăt,ământ mediu s,i superior ale C.C. al U.T.M.. Referatul de cadre din aprilie 1955 precizează: “După terminarea liceului în 1949, (Ion Iliescu, n.n.), a muncit timp de un an în aparatul C.C. al U.T.M., în sect ,ia de învăt,ământ mediu, apoi în sect,ia de învăt,ământ superior”.Practic, atunci când îs,i va da bacalaureatul s,i apoi admiterea la Politehnică, adolescentul Ion Iliescu devenise, pe linie politică, s ,eful profesorilor săi. Ales în martie 1949 membru C.C. al U.T.M., Ion Iliescu îs ,i va da bacalaureatul la liceul Spiru Haret - două luni mai târziu - nu în calitate de elevul Ion Iliescu, ci în calitate de tovarăs,ul Ion Iliescu, membru al C C. al U.T.M., sect ,ia învăt,ământ mediu. Exact sect,ia care controla politic învăt,ământul secundar din România. Acelas,i lucru se va repeta s,i când Ion Iliescu va da admiterea la Politehnică. În 1949, sarcina principală a U.T.M. pe linie de educat ,ie nu era alta decât transpunerea în viat,ă a reformei învăt,ământului, init,iată de C.C. al P.M.R. în 1948. Reforma învăt,ământului se încadra într-un plan mai amplu de sovietizare a României, proces dirijat de la Moscova după 1945 - în condit ,iile ocupat,iei sovietice a României s,i ale ascensiunii la putere a structurilor Partidului

37

Page 38: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Comunist Român - proces accelerat mai ales după lovitura de stat din 30 decembrie 1947. Dacă până în 1948 Stalin ment ,inuse în zona de ocupat,ie sovietică a Europei de Est (deci s,i în România) aparent,ele regulilor unei minime democrat,ii, după discursul din 1946 de la Fulton (SUA) al lui Winston Churchill - prin care premierul britanic constata că “O Cortină de Fier se întinde în mijlocul Europei, de la Marea Baltică până la Marea Mediterană” - Stalin declans ,ase ceea ce analis,tii s,i istoricii au denumit ulterior drept Războiului Rece: acea confruntare între blocul sovietic s,i blocul occidental pentru supremat ,ia mondială, care se va încheia între 1989-1991, prin prăbus ,irea comunismului în Europa de Est, dezmembrarea U.R.S.S. s,i a Tratatului de la Vars,ovia. În acest context este interesant de remarcat că acelas,i Ion Iliescu, care a pus umărul la comunizarea României încă din 1949, va emana în 1989, ca lider al României postcomuniste!

Esent,a procesului de sovietizare a României (ca s,i a celorlalte state europene, ocupate după 1945 de Armata Ros,ie) o constituia impunerea totală a modelului sovietic, stalinist, în toate structurile statului ocupat. Sovietizarea - este bine să precizăm - implică nu numai aservirea institut ,ională, dar s,i cea mentală, fat,ă de modelul sovietic. Activis,tii din conducerea P.C.R. sau U.T.M., printre care s ,i Ion Iliescu - sub conducerea s,i îndrumarea consilierilor sovietici (de regulă agent ,ii NKVD-ului), disipat,i cu drepturi suverane în toate institut ,iile politice s,i administrative ale t,ării - impuneau nu numai restructurarea unei institut ,ii sau activităt,i conform modelului sovietic, nu numai epurarea cadrelor conform criteriilor sovietice de select,ie a personalului, dar mai ales - modelarea gândirii conform ideologiei sovietice. Celor două cercuri de putere ale paradisului ros ,u românesc - cercul consilierilor sovietici, instalat ,i cu miile în România, ca s ,efi ai s,efilor români, s,i cercul activis,tilor români selectat,i, promovat,i s,i controlat,i strict de către consilierii sovietici - aveau să i se adauge în 1948 un al treilea, prin aparit,ia unei institut,ii tipice pentru orice stat comunist: Securitatea, adică polit,ia politică. Botezată init,ial drept Direct,ia Generală a Securităt,ii Poporului (DGSP). Acest al treilea cerc de sovietizare a României era, de fapt, cel însărcinat cu transpunerea în viat,ă a ordinelor emanate din primele două cercuri ale puterii comuniste: cea a consilierilor sovietici (viceregii României) s ,i cea a uneltelor lor, activis,ti români din conducerile P.C.R. ori U.T.M.. Lăsând la o parte faptul binecunoscut că cei mai mult,i activis,ti din conducerea P.C.R, proveneau, la acea dată, din cadre instruite s,i teleghidate din U.R.S.S., mai exista s ,i un plan general, un fel de scenariu în 45 de puncte, al sovietizării fort ,ate care, cu mici

38

Page 39: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

adaptări locale, s-a aplicat în toate t ,ările ocupate de Armata Ros ,ie. Un asemenea plan (vezi Anexa 9), descoperit după moartea liderului comunist al Poloniei, Boleslaw Bierut, a fost pus în practică s ,i în România după 1948, în cadrul procesului de sovietizare fort,ată a societăt,ii. Ca membru C.C. al U.T.M., Ion Iliescu s-a numărat printre aceia care au activat, încă de atunci, pentru transpunerea în viat,ă, într-un domeniu sau altul, a celebrei Directive speciale KAA / C.C. 113, indicat,ia NK/003/47, elaborată la Moscova la 2 iunie 1947, din care ment,ionăm aici câteva puncte, pentru a înt,elege mai exact rolul lui Ion Iliescu, ca membru C.C. al U.T.M., în acei ani de început ai sovietizării fort ,ate a României.

“35. Din s,colile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee s ,i facultăt,i trebuie să fie înlăturat,i profesorii care se bucură de popularitate. Locurile lor trebuie să fie ocupate de oameni numit ,i. Să se analizeze diferent,ele dintre materii, să fie redusă cantitatea de material documentar, iar în licee să se oprească predarea limbilor latină s,i greaca veche, a filozofiei generale s,i a geneticii. Cu ocazia predării istoriei, nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau au vrut să servească binele t ,ării, ci trebuie arătată doar mis ,elia regilor s,i lupta poporului asuprit. În s,colile de specialitate trebuie introdusă specializarea îngustă.” Sau:

“45. Trebuie ca la faculte să ajungă, cu prioritate, cei ce provin din cele mai de jos clase sociale, cei care nu sunt interesat,i să se perfect,ioneze la nivel înalt, ci doar să obt,ină o diplomă.”

Reforma învăt,ământului din România, ca parte a sovietizării educat ,iei, init,iate de PMR în 1948 - pe care activul C.C. al U.T.M., “Sect ,ia de Propagandă” s,i sect,ia “Cadre” a P.M.R., ca s,i nou-născuta Direct,ie Generală a Securităt,ii Poporului urmau să o transpună în viat,ă - se rezuma, în fapt, la cele de mai sus. Ca urmare, mii de profesori vor fi epurat ,i din s,coli, licee s,i facultăt,i, datorită originii nesănătoase a rudelor (părint,i chiaburi sau mic-burghezi, funct,ionari, preot,i, militari ori care fuseseră membrii ai partidelor burgheze etc); mii de elevi s,i student,i, la rândul lor, aveau să fie eliminat ,i, iar mult,i dintre ei vor fi trimis,i curând la Canal (în lagărele de muncă de la Poarta Albă, Peninsula etc.), ori în închisori (Pites,ti, Gherla, Aiud) la reeducare, deoarece se manifestaseră într-un fel sau altul, contra comunismului s ,i a ocupat,iei sovietice, materiile predate în s,coli s,i facultăt,i, epurate s,i ele în cont,inut, în concordant,ă cu s,tiint,a sovietică s,i indicat,iiie lui Stalin; manualele de literatură sau istorie, rescrise în

39

Page 40: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

conformitate cu ideologia stalinistă iar marii scriitori români (un Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Ion Barbu, Blaga) interzis ,i, cărt,ile lor eliminate din toate bibliotecile; apar listele de autori s ,i de cărt,i interzise, precum s,i perchezit,iile la domiciliu, în urma simplului denunt, că un cetăt,ean avea acasă un volum de Eminescu sau Maiorescu. Perchezit,ii soldate cu ani de închisoare, pentru det,inere de literatură subversivă ori react,ionară sau care ar face elogiul nat,ionalismului s,i fascismului. Activis,tii C.C. ai U.T.M., umăr la umăr cu “tovarăs,ii din Interne”, organizează adevărate razii prin s ,coli, licee s,i facultăt,i. Sunt recrutat,i informatori dintre adolescent,i s,i infiltrat,i ofit,eri sub acoperire în facultăt,i, care conduc alături de activis ,tii U.T.M. s,edint,ele de demascare s,i interogatoriile soldate cu declarat,ii de desolidarizare, după zile s,i săptămâni de anchetă în stil NKVD-ist. Sovietizarea învăt,ământului românesc, componentă a sovietizării fort,ate a României din acei ani, se înscria într-un context general, în care activităt,ile C.C. al U.T.M. sau ale C.C. al PMR se profilau s ,i mai bine dacă urmărim bilant,ul institut,iei cheie a procesului de sovietizare fort ,ată: DGSP-ul, condus de fostul agent NKVD Pantius,a Bodnarenko, românizat în generalul Pintilie, secondat de generalul Alexandru Nikolski s ,i de generalul Gheorghe Mazuru, ambii cadre NKVD, infiltrate cu misiuni de acoperire în România. În perioada1948-1952, conform unor statistici întocmite sub regimul lui Ceaus ,escu, peste 80.000 de arestat,i politici au dispărut în închisorile s,i lagărele din România. Printre aces,tia, un număr important de elevi, student ,i s,i profesori. Epurarea învăt,ământului s,i programelor de studiu, substituirea culturii umaniste prin agitat,ie s,i propagandă de tip sovietic, au fost principalele obiective ale membrilor C.C. al U.T.M., în 1949 s,i 1950. Se pare că tânărul Ion Iliescu a dat randament în această direct,ie, pentru că referatul de cadre 10975/22 iulie 1955 precizează: “În muncile pe care le-a avut (Ion Iliescu, n.n.) a dovedit că este bun organizator s,i a îndeplinit sarcinile cu mult simt , de răspundere. Pentru rezultatele bune obt,inute în activitatea sa el a fost decorat cu “Medalia Muncii.” Acelas,i referat mai ment,ionează s,i un detaliu, care merită toată atent,ia:”În noiembrie acelas,i an (1949, n.n.), cu ocazia săptămânii internat,ionale a student,ilor de la Praga, (Ion Iliescu n.n.) a fost trimis în R. S. Cehoslovacă, ca delegat al C.C. al U.T.M.." După momentul internat ,ionalist al Brigăzii Vasile Roaită din Albania (1947), tânărul Ion Iliescu era propulsat acum un pas mai departe, în structurile organizat,iilor de front manipulate de Moscova, participând la Reuniunea Internat ,ională a Student,ilor, t,inută la

40

Page 41: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Praga. De ce la Praga? Deoarece în capitala Cehoslovaciei se constituise în 1946 Uniunea Internat,ională a Student,ilor (UIS), o organizat,ie de front dirijată s,i finant,ată generos de Uniunea Sovietică, în cadrul căreia tânărul Ion Iliescu era vizat ca să fie infiltrat, as ,a cum se va s,i întâmpla (conform referatului de cadre din iulie 1955) în 1956, când Ion Iliescu va fi teleghidat în conducerea U.I.S. Pentru aceasta mai era necesar un singur pas, dar unul esent ,ial. S, i, în acelas,i timp, logic. Referatul de cadre din iulie 1955 îl ment ,ionează: “În 1950 (Ion Iliescu n.n.) a fost trimis la studii în U.R.S.S. A studiat cinci ani, la Institutul Energetic din Moscova. Grupul de partid din institut, cât s ,i colegii săi apreciază că era preocupat de studiu s ,i a reus,it ca întotdeauna să fie printre primii la învăt,ătură.”

Toate bune s,i frumoase. Numai că, pe timpul studiilor sale la Moscova, tânărul Ion Iliescu nu s-a ocupat numai cu studierea energeticii. El a avut s ,i o altă însărcinare, care reprezintă altă mare amnezie de care suferă fostul pres ,edinte, de câte ori îs,i expune biografia cosmetizată. S, i nu era vorba de o însărcinare oarecare, cum observăm în precizările referatului de cadre din iulie 1955.

“Pe timpul cât a stat la Moscova, (Ion Iliescu n.n.), a fost secretarul (Comitetului Unional al Student,ilor s,i Aspirant,ilor români) aflat,i la studii în U.R.S.S. A muncit cu multă cons,tiinciozitate, a ajutat student,ii la studiu, a dovedit init,iativă în muncă s,i combativitate fat,ă de lipsuri. Uneori avea însă o atitudine de comandă s,i nu t,inea seama de părerile celorlalt,i. De asemenea, era pripit în luarea de hotărâri.”

Ce însemnau, în realitate, cele de mai sus, vom vedea în capitolul următor al biografiei secrete a lui Ion Iliescu.

IV. LA MOSCOVA, ILIESCU A DEVENIT “INGINER AL SUFLETELOR” S , I EXPERT ÎN A “MASKIROVKA”

1. LA 19 ANI, MEMBRU C.C. AL U.T.M., ILIESCU VÂNA“COSMOPOLIT, II”, “MALAGAMBIS, TII” S, I “CODAS, II”, EXPEDIAT, I

ULTERIOR LA CANAL

În 1950, Ion Iliescu - membru C.C. la U.T.M., Sect ,ia “Învăt,ământ Mediu s,i Superior” - intra la Facultatea de Hidrotehnică din Bucures ,ti. Ca s,i la bacalaureat, el era în pozit,ia de a fi s,efu’ pe linia ideologică, al profesorilor săi. Conform sistemului de subordonare al momentului, Ministerul Educat ,iei s,i

41

Page 42: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

învăt,ământului nu juca decât rolul unei simple anexe a Sect ,iei “învăt,ământ Mediu s,i Superior” din C.C. al U.T.M., sect,ia care transpunea în viat,ă (în s,coli, licee, facultăt,i etc) politica partidului în rândul tineretului studios. Mai exact, Ministerul învăt,ământului nu era decât o simplă curea de transmisie a ordinelor s,i directivelor primite de la sect ,ia sus-amintită, angrenată până peste cap cu aplicarea reformei învăt,ământului introdusă în 1948. Un amplu plan de epurări (după modelul sovietic) a programelor de învăt ,ământ, dar s,i al elevilor, student,ilor s,i profesorilor cu pete la dosar. Pe 25 mai 1949, printr-o hotărâre a Biroului Politic al C.C. al P.M.R. - la indicat ,ia expresă dată de Stalin lui Dej, de a elimina din societatea românească orice formă de rezistent ,ă la procesul de sovietizare - se anunt,a, triumfător, deschiderea lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Vastul sistem al lagărelor de muncă fort ,ată, după modelul Gulagului sovietic, în care îs,i vor lăsa oasele, exterminat,i fizic, câteva zeci de mii de români, în numai cât,iva ani. Iar U.T.M.-ul, în a cărei conducere făcea parte din martie 1949 s,i Ion Iliescu, urma să-s,i aducă o contribut,ie specifică la planul de exterminare al românilor, întruchipat de Canal. Să observăm că U.T.M.-ul apărea ca organizat,ie unică de manipulare a tineretului din România în martie ’49, iar Canalul DunăreMarea Neagră, cu coloniile sale penitenciare, două luni mai târziu, în mai ’49, ca să înt,elegem astfel legătura strânsă dintre cele două evenimente. Epurarea învăt,ământului românesc, la toate nivelurile s ,i pe toate planurile, constituia sarcina specifică încredint ,ată de P.M.R. U.T.M.-ului, sust,inut de “DOSP”, înfiint,at - coincident,ă - cu câteva luni înaintea constituirii U.T.M.-ului, în august ’48. Practic, U.T.M.-ul (în conducerea căruia se afla Ion Iliescu), Canalul Dunăre-Marea Neagră (vastul sistem concentrat ,ionar de exterminare a românilor, conceput după modelul Gulagului sovietic) s ,i “Direct,ia Generală a Securităt,ii Poporului” (în care activa Eftimie Iliescu, unchiul bravului utemist-s,ef Ion Iliescu) - apar toate trei aproape concomitent, într-un răstimp de numai câteva luni. Mecanismul fusese, as,adar, pus la punct: ceea ce epura U.T.M.-ul în rândul elevilor, student,ilor s,i al profesorilor, cu ajutorul neprecupet,it al DGPS-ului, înghit,ea - de multe ori pe veci - Canalul. Ce ne spune Ion Iliescu despre această perioadă prodigioasă din existent ,a sa? Despre rolul său, ca membru al C.C. al U.T.M. (“Sect ,ia Învăt,ământ Mediu s,i Superior”), în epurarea liceelor s,i facultăt,ilor de aceia considerat,i ca având origine nesănătoasă, de cosmopolit,i, de malagambis,ti ori de as,a-zis,ii codas,i (cei care se opuneau stahanovismului, spargerii normelor de muncă în stil sovietic)?

42

Page 43: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Despre toate acestea Ion al nostru nu suflă o vorbă. Să nu fi fost nici membru C.C. al U.T.M.? Să nu fi participat nici, ca membru al “Sect ,iei Învăt,ământ Mediu s,i Superior”, la aplicarea reformei învăt ,ământului în licee s,i facultăt,i? Iată cum îs,i rezumă activitatea din acei ani Ion Iliescu: “Am intrat la Politehnică, la Facultatea de Hidrotehnică din Bucures,ti, ca bursier. Peste un an, am fost cooptat într-un grup de student,i bursieri pentru studii în străinătate, la Moscova.”Nici o vorbă despre alegerea sa în C.C. al U.T.M., nici o vorbă despre epurările din învăt,ământ! S, i - mai ales - nici o vorbă despre Canal s ,i tinerii expediat,i acolo, via DGPS. Ce treabă avea cu toate astea el, Ion Iliescu? Băiat studios, Ion intra în 1949, ca bursier, la Politehnică. Peste un an, în 1950, era cooptat (interesantă exprimare!) într-un grup de student ,i bursieri pentru studii în străinătate. Unde? La Moscova. Să ret,inem insistent,a lui Iliescu pe cuvântul bursier, care induce în cons,tiint,e ideea de tânăr studios: a intrat la Politehnică ca bursier, a fost cooptat într-un grup de bursieri, pentru studii în străinătate. Ion al nostru era chiar bursier. Numai că la Politehnică, Iliescu a intrat în 1949 în calitate de membru în C.C. al U.T.M.. Ce s ,anse avea să cadă la examenul de admitere de la Politehnică, în 1950, un membru C.C. al U.T.M.? Aceleas ,i pe care le avea un membru C.C. al P.M.R. Adică: vai de mama profesorilor aceia! La fel stăteau lucrurile s,i cu cooptarea lui Iliescu pentru studii în străinătate. Mai exact, la Moscova. Des,i nu ni se spune cine anume îl cooptase pe Iliescu pentru studii la Moscova, nu este prea greu de dedus: consilierii sovietici. Era cât se poate de normal, la urma urmelor, ca un tânăr care din 1944 (de la 14 ani) se implicase în activitatea tineretului comunist, participând la diferite act ,iuni ale partidului (nespecificate în referatul din iulie 1955), care condusese U.A.E.R., iar vara mergea cu brigada “Vasile Roaită”, la reciclare în Albania, s ,i care devenise membru al C.C. al U.T.M. (Komsomolul românesc) să fie cooptat pentru studii în U.R.S.S.. Ce a mai uitat Ion Iliescu să spună? Citim în referatul din 1955:

“În noiembrie acelas,i an (1949 n.n.), cu ocazia săptămânii internat ,ionale a student,ilor de la Praga, a fost trimis în R. S. Cehoslovacă, ca delegat C.C. al U.T.M.”. Altfel spus, Iliescu avea activitate internat,ionalistă încă de la 19 ani!(Cam târziu, vor mârâi poate unii, familiarizat ,i cu biografia celui dinaintea lui Iliescu s,i legenda revolut,ionarului în pantaloni scurt,i). De ce oare uită Iliescu să includă episodul “Praga, 1949” în biografia sa post comunistă? Poate pentru că “Săptămâna tineretului student,esc” de la Praga era organizată de UIS (Uniunea Internat,ională a Student,ilor) cea care, cum arătam anterior, nu era altceva decât o organizat,ie de front a Moscovei, împânzită de submarine, cum îi numea

43

Page 44: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Joel Kotek, ale serviciilor secrete sovietice. S , i, adăugăm, o organizat,ie în conducerea căreia Iliescu însus,i va fi propulsat, cât,iva ani mai târziu. Acum pare mai us,or de înt,eles cine anume l-a cooptat pe Ion Iliescu pentru studii la Moscova. S, i, mai ales, pentru ce anume urma el să fie pregătit în U.R.S.S.. Pentru a deveni, ulterior - la rândul său - un submarin al sovieticilor.

2. LA MOSCOVA, ION ILIESCU – SECRETARUL “SOVIETULUI UNIONAL AL STUDENT, ILOR S, I ASPIRANT, ILOR ROMÂNI DIN U.R.S.S. - T, INEA LEGĂTURA CU SECT, IA A -IX-A (STUDENT, II STRĂINI), DIRECTORATUL II CONTRAINFORMAT, II AL KGB

A fost Ion Iliescu un student obis ,nuit, ca mult,i alt,ii, în anii când a avut - cum spunea el la acea vreme - marea bucurie de a învăt ,a s,i trăi în U.R.S.S.?" As,a lasă, recent, să se înt,eleagă fostul pres,edinte, atunci când evocă condit,iile de viat,ă ale student,ilor străini, aflat,i la studii în U.R.S.S..

“Stăteam în nis,te condit,ii mai mult decât modeste, într-un cămin în care student,ii de azi nici n-ar călca. Eram cinci băiet ,i într-o cameră, cu grup sanitar la capătul etajului. Aveam o bursă însă mâncam la cantina student ,ească s,i cheltuiam acolo mai mult din jumătate din bani, pentru că aveam asigurată doar cazarea. Masa ne-o plăteam noi”.

Să observăm însă că, la începutul anilor ’50 - s ,i chiar ani de zile mai târziu nici student,ii din România nu aveau alte condit,ii în cămine s,i că se înghesuiau, mai mult,i, într-o cameră. S, i ei aveau grupul sanitar la capătul etajului. Fără să se plângă din cauza aceasta. Mai mult, ceea ce Ion Iliescu ar fi trebuit să s ,tie: în acea perioadă, aceleas,i condit,ii de viat,ă le aveau milioane de români, silit ,i de politica partidului să se înghesuie la comun prin apartamente, unde mai multe familii utilizau de regulă unul s,i acelas,i grup sanitar, una s,i aceas,i bucătărie, una s,i aceas,i cămară. Cât despre camerele de trecere, nu de put ,ine ori se întâmpla ca aceasta să coincidă cu dormitorul unei alte familii, înghesuită la comun. Promiscuitatea epocii era, as,adar, generală. Ceea ce încearcă însă Iliescu să sugereze, în context postdecembrist, este condit ,ia sa de student “cinstit s,i sărac”, pe care ar fi avut-o în tot timpul studiilor de la Moscova. Ca de obicei, Iliescu uită să ne spună esent ,ialul. Anume, că el nu a fost în U.R.S.S. un student oarecare, ci unul cu însărcinări speciale. Mai exact, Ion Iliescu a fost pe timpul studiilor în U.R.S.S. secretarul

44

Page 45: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

“Sovietului unional al student,ilor s,i aspirant,ilor români” aflat,i la studii în Uniunea Sovietică, organizat,ie sovietică - as,a cum o indică s,i titulatura subordonată direct conducerii Komsomolului. Cu alte cuvinte, Ion Iliescu a fost - în timpul studiilor sale în U.R.S.S. - secretarul unei organizat ,ii sovietice a student,ilor s,i aspirant,ilor români. Altfel spus, Ion al nostru nu era la Moscova doar un biet student român, ci un slujbas, sovietic, subordonat ierarhiilor sovietice. În ultimă instant,ă, statului sovietic. Ion Iliescu, pe timpul studiilor sale în U.R.S.S., a fost de fapt un cetăt,ean roman în slujba statului sovietic. Exact ca s,i tatăl, Alexandru Iliescu, cel care în calitate de conducător Kominternist al Partidului Comunist din România (P.C.d.R.), aflat în U.R.S.S. la începutul anilor ’30, nu era altceva decât un slujbas , al guvernului sovietic. Mai exact, al unui departament din Ministerul de Externe sovietic: cel care conducea s ,i remunera activitatea Komintern-ului, a angajat,ilor săi. Dacă Alexandru Iliescu se subordonase în anii 30, în U.R.S.S., institut,iei sovietice numită Komintern, Ion Iliescu s-a subordonat în anii ’50, tot în U.R.S.S., altei institut ,ii sovietice, numită Komsomol.

Faptul că un pres,edinte al României a fost, anterior, conducătorul unei organizat,ii sovietice - subordonată nemijlocit Statului sovietic - comportă implicat,ii nu numai foarte grave, în plan juridic ori constitut ,ional, dar s,i cu adevărat dramatice pentru Statul român. Dramatice, în primul rând, prin consecint,ele pe care le-a avut subordonarca lui Ion Iliescu în anii ’50, la Moscova, în calitatea sa de secretar al “Sovietului unional al student ,ilor s,i aspirant,ilor români”, fat,ă de unele persoane s,i institut,ii sovietice. Să remarcăm că referatul din iulie 1955, ment,ionat anterior, foloses,te cu abilitate exprimarea comitet unional, în locul celei reale, de soviet unional, pentru a ascunde astfel caracterul pur sovietic al organizat,iei. Prima consecint,ă a caracterului sovietic al organizat,iei conduse la Moscova de Ion Iliescu: s,eful direct al acestuia, omul căruia îi dădea raportul s,i de la care Iliescu primea directive, era însus ,i secretarul Komsomolului sovietic, în acel moment Alexandr S , elepin. Cel care, nu întâmplător, va fi numit în 1958 în funct ,ia de Pres,edinte al KGB. Că Ion Iliescu a corespuns complet exigent,elor sovietice în tot timpul studiior sale la Moscova - de fapt, în funct,ia de secretar al sovietului unional - o dovedes ,te următorul pasaj din referatul de cadre din 1955: “Ca urmare a muncii pozitive depuse s,i a rezultatelor bune obt,inute la studii, a primit diploma de onoare a C.C. al U.T.M. iar în 1953 a fost primit candidat de partid. La conferint ,a pe t,ară a U.T.M. din 1954 a fost reales în C.C. al U.T.M. s ,i membru supleant în birou.”

45

Page 46: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Referatul face clar distinct,ia între munca pozitivă depusă s ,i rezultatele bune obt,inute la studii de către Ion Iliescu. Adică între activitatea de secretar al sovietului unional al student,ilor s,i aspirant,ilor români din U.R.S.S. s,i activitatea student,ească, propriu-zisă, a lui Iliescu.

Ca subordonat al conducerii Komsomolului, Ion Iliescu avea ca principală misiune să facă propagandă sovietică printre student,ii s,i aspirant,ii români din U.R.S.S.. Altfel spus, Ion Iliescu era agentul de influent ,ă principal al Komsomolului, în rândul student,ilor s,i aspirant,ilor români, aflat,i la studii în Uniunea Sovietică. Omul care transmitea student ,ilor s,i aspirant,ilor români consemnele Moscovei; omul care îndeplinea, printre tinerii români, ordinele Kremlinului, omul care îi subordona ideologic, pe cei ce studiau la Moscova, comandamentelor Komsomolului sovietic. O a doua consecint ,ă, determinată de caracterul pur sovietic al organizat,iei conduse de Ion Iliescu la Moscova, în anii ’50: Colaborarea cu KGB-ul! Mai exact, cu Sect ,ia a IX-a (student,i străini), din cadrul Directoratului II (Contrainformat,ii) al KGB. Student,ii s,i aspirant,ii străini, aflat,i la studii în U.R.S.S., făceau obiectul activităt ,ii Sect,iei a IX-a, din cadrul Directoratului II al KGB, prin prisma a două unghiuri: primul, cel contrainformativ, urmărea să prevină infiltrarea unor agent ,i ai serviciilor secrete occidentale în Uniunea Sovietică, sub acoperirea de student ,i sau aspirant,i. Pe de altă parte, Sect ,ia a IX-a urmărea s,i recrutarea cât mai multor student,i s,i aspirant,i străini aflat,i în U.R.S.S. drept viitoare cârtit,e ale KGB-ului, care urmau să fie utilizate de sovietici după reîntoarcerea acestora în t ,ară. În principiu, student,ii s,i aspirant,ii select,ionat,i s,i expediat,i în Uniunea Sovietică la studii trebuiau să formeze, după revenirea în t ,ara de bas,tină, noua elită sovietizată s,i, totodată, sovietizantă - care urma să preia locul vechii elite nat,ionale, de regulă marginalizată ori exterminată în t ,ările Europei de Est. Această veritabilă coloană a V-a sovietică, era, ulterior, promovată prin intermediul consilierilor sovietici, s,i infiltrată în absolut toate punctele cheie ale structurilor de stat din t,ările aflate sub ocupat,ia militară a Armatei Ros,ii.

Studiile în U.R.S.S. reprezentau, de aceea, un fel de pas ,aport în alb: studentul sau aspirantul, care se reîntorcea după studii în U.R.S.S., nu era doar un simplu specialist într-un domeniu sau altul, ci un veritabil homo sovieticus. Un individ format să gândească s,i să react,ioneze conform modelului sovietic, un element recrutat dintre băs,tinas,i, dar instruit în Uniunea Sovietica pentru a deveni factor activ al procesului de sovietizare, indiferent de domeniul de activitate. Un

46

Page 47: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

soldat devotat al Moscovei care, în orice moment ar fi putut exclama, fără mustrări de cons,tiint,ă: servesc Uniunea Sovietică. Acelas,i lucru se petrecea s,i cu student,ii ori aspirant,ii din Lumea a Treia, venit,i la studii în U.R.S.S., de regulă recomandat,i de partidele comuniste ori alte grupări pro-sovietice din t ,ările lor. Pe lângă pregătirea profesională, tinerii din Lumea a Treia - provenind din t ,ări subdezvoltate - mai erau instruit ,i, în secret, în tehnicile de gherilă s ,i terorism, pentru a putea deveni ulterior conducătorii politici sau militari ai unor as ,a-zise fronturi populare ori mis,cări de eliberare - manipulate, finant ,ate s,i înarmate de KGB ori GRU - care să preia puterea într-o t ,ară sau alta, instalând o conducere formată din cadrele devotate Moscovei s ,i intereselor geopolitice ale Kremlinului.

Câteva exemple, notorii, de student ,i s,i aspirant,i format,i în U.R.S.S.: Nelson Mandela, Yasser Arafat, Carlos “S, acalul”. Până la prăbus,irea comunismului în Europa de Est s,i dezmembrarea U.R.S.S., ei ment ,inuseră permanent firul ros,u cu Moscova, îndeplinind ordinele s,i consemnele Kremiinului, de multe ori prin intermediul unor servicli secrete din t ,ările comuniste, aliate Moscovei. Sunt notorii, în acest context, relat,iile lui Ceaus,escu s,i serviciilor sale secrete cu Arafat, Carlos ori divers,i alt,i lideri marxis,ti din Africa, Asia ori ai unor partide comuniste occidentale. Pentru a select,iona o viitoare cârtit,ă dintre student,ii s,i aspirant,ii trimis,i la studii în U.R.S.S. - verificati s ,i trecut,i, în prealabil, prin sita serviciior secrete comuniste din t,ările lor - Sect,ia a IX-a a Directoratului II KGB se baza, ca principal colaborator, pe secretarul sovietului unional al student ,ilor s,i aspirant,ilor din t,ara respectivă. Ofit,erii Sect,iei a IX-a aveau, as,adar, obligat,ia profesională de a se întâlni în mod regulat cu fiecare secretar de soviet unional student,esc, pentru a se informa (s,i, la rândul său, a face mai departe raport) asupra stării de spirit din rândul student ,ilor s,i aspirant,ilor provenind dintr-o t,ară sau alta, pentru a lua relat,ii privind pe unul sau altul dintre student ,ii vizat,i spre recrutare de KGB sau pentru a trasa noi ordine. Secretarul unui soviet unional student,esc dintr-o t,ară sau alta, subordonat direct conducerii Komsomolului, constituia deci principala pârghie a KGB-ului în recrutarea, dintre student,ii s,i aspirant,ii aflat,i în U.R.S.S., a viitoarelor cârtit,e. Acestea urmau apoi, în secret, o pregătire specială într-una dintre s,colile KGB -ului, în paralel cu studiile profesionale, în funct,ie de profilul pe care KGB -ul urma să i-l imprime: agent de spionaj, agent de dezinformare, agent de influent,ă politică etc.

47

Page 48: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Fără except,ie, TOT, I CONDUCĂTORII STATELOR COMUNISTE DIN EUROPA DE EST AU FOST INSTRUIT, I, ANTERIOR, ÎN U.R.S.S., cu consecint,ele de rigoare. Prima generat,ie de conducători comunis,ti din Europa de Est, s,i nomenclatura ros,ie din aceste t,ări ocupate de sovietici, a fost recrutată dintre fos ,tii Kominternis,ti care petrecuseră ani de zile în U.R.S.S., înainte de a reveni în t,ările lor de bas,tină, odată cu tancurile Armatei Ros,ii, ori dintre comunis,tii autohtoni, instruit,i de ofit,eri ai NKVD-ului, aflat,i în misiune sub acoperire. Astfel, Gheorghiu-Dej, alias “Ivanov”, fusese instruit în anii ’30 de colonelul Dimitri Fedicikin, rezidentul NKVD-ului în România, omul care a coordonat “greva” de la Grivit,a din 1933, s,i care va reveni, în calitate de rezident, la Bucures,ti între 1944 s,i 1947. (Va organiza, împreună cu diviziiie “Tudor Vladimirescu” s,i “Horia, Clos,ca s,i Cris,an”, formate în U.R.S.S., puciul de la 30 decembrie 1947).

La rândul său, nat,ionalistul Nicolae Ceaus,escu - predecesorul lui Iliescufusese instruit, tot în anii ’30, de Vladimir Tarnovski, alt ofit ,er NKVD aflat sub acoperire în România, condamnat în procesul de la Bras,ov din 1936. Eliberat apoi, în urma unui schimb de det,inut,i, după care Tarnovski s,i-a reluat activitatea normală, în cadrul NKVD-ului. În nici o carte sau articol despre procesul de la Bras ,ov din 1936, nu apare numele lui Vladimir Tarnovski ca ofit ,erul-instructor NKVD al grupului, tocmai pentru ca românii să nu descopere că “marele cârmaci” a act,ionat, în anii ’30, într-o celulă conspirativă,Kominternistă, condusă de un ofit,er NKVD aflat în misiune sub acoperire în România. As,adar, reiese că Ceaus,escu lucra, încă de atunci, pentru sovietici. Între anii 1951 s,i 1952 - câte două luni succesiv - Ceaus,escu a frecventat cursurile speciale, rezervate viitorilor lideri comunis ,ti din t,ările frăt,es,ti (ale Tratatului de la Vars,ovia), de la Academia Militară “M. Frunze” din Moscova. Dar Ion Iliescu? Ce rol viitor îi pregătea KGB-ul “secretarului sovietului unional al student,ilor s,i aspirant,ilor români”, aflat,i la studii în U.R.S.S.? Răspunsul îl descoperim în referatul de cadre din 22 iulie 1955: Ion Iliescu urma să fie propulsat în conducerea “Uniunii Internat,ionale a Student,ilor” (UIS). As,adar, într-o organizat,ie de front a Kremlinului, devenind astfel unul dintre acele submarine ale KGB-ului, cum îi numes,te Joel Kotek pe agent,ii de influent,ă ai Moscovei, instruit,i în U.R.S.S. În materie de dezinformare, provocare s ,i război psihologic. Într-un cuvânt, în ceea ce generalul Ogarkov tatăl dezinformării de tip sovietic - numea, eufemistic, maskirovka: tehnica sovietică a dezinformării s ,i manipulării în masă.

48

Page 49: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

3. ILIESCU, INGINER ÎN MASKIROVKA

Cursurile de dezinformare s,i act,iunile sub acoperire, rezervate viitoarelor cârtit,e recrutate dintre student,ii s,i aspirant,ii de la Moscova, erau organizate de Serviciul A, din cadrul “Directoratului I” al KGB-ului, însărcinat cu operat ,iunile în exteriorul Uniunii Sovietice. Deoarece submarinii, care urmau să fie infiltrat ,i în diversele organizat,ii internat,ionaliste de front manipulate din umbră de Kremlin, act,ionau exact ca nis,te agent,i de influent,ă, aflat,i în misiune în afara granit,elor sovietice.

După 1971 - atunci când Ceaus,escu se temea că sovieticii l-ar putea înlocui la vârf, în România, cu Iliescu - geniul carpatin a ordonat să i se deschidă un dosar de urmărire informativă specială identic cu cel al oricărui agent străin aflat în România, în slujba unui serviciu secret străin. As ,a s-a născut celebrul “Dosar Iancu” (numele codificat al lui Ion Iliescu), aflat în atent ,ia “Direct,iei a II-a Contraspionaj” din cadrul DSS. Dosar întocmit, între 1970-1975, de colonelul Mircea Aurel, pe baza sintezelor provenind de la UM 0920/A s ,i UM 0110. Cursurile de maskirovka (procedeele de dezinformare activă s ,i tehnica act,iunilor sub acoperire), din cadrul “Serviciului A” al Directoratului I KGB, erau organizate într-o s,coală specială, administrată de “Directoratul învăt ,ământ” al KGB-ului, condus de generalul Konovalov. S, coala prin care au trecut, de altfel, mai multe personalităt,i din România ante s,i post decembriste. Unele, surprinse în U.R.S.S., la cursuri intensive, chiar în momentul declans ,ării evenimentelor din decembrie ’89, aduse urgent în t ,ară de la Moscova, cu un avion special, în momentul când Aeroportul Otopeni fusese declarat, oficial, închis traficului internat,ional. În această s,coală specială se instruiau viitoarele cârtit ,e, pe care KGB-ul urma să le infiltreze atât în conducerile partidelor comuniste frăt ,es,ti (ale Tratatului de la Vars,ovia), în cele occidentale ori în mis ,cările din Lumea a Treia, cât s,i în organizat,iile de front ale Moscovei, as ,a cum era “Uniunea Internat,ională a Student,ilor” (UIS). Toate cadrele de conducere ale UIS, începând din 1946, au urmat cursurile speciale ale Sect ,iei A. Viitorii ingineri în maskirovka erau init,iat,i în tehnica intoxicării informative, a manipulării informat,iilor, a infiltrării s,i înscenării cu caracter provocator, a subminării s ,i subversiunii politice.

Cursul special, organizat de “Sect,ia A” a “Directoratului I” al KGB, se ocupa de cele trei mari tehnici de dezinformare: 1. Suprimarea informat ,iei ; 2.

49

Page 50: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Minimalizarea informat,iei ; 3. Modificarea sensului informat ,iei. Cursul prezenta, mai întâi, as,a-zisele procedee preventive s,i defensive. Mai pe românes,te, cursant,ii erau init,iat,i în tehnica sovietică a cenzurărilor de tot felul, pe care generalul Ogarkov o numea camuflajul informat ,iei. Acesta nu era decât primul pas în materie de maskirovka. În continuare, cursul se dovedea la fel de palpitant ca un roman polit,ist. Căci, odată trecute de ABC-ul cursului, de camuflarea informat,iei, viitoarele cârtit,e din organizat,iile de front ale KGB-ului intrau în esent,a viitoarei lor activităt,i. Init,ierea în ceea ce cursul numea procedeele agresive s,i ofensive ale dezinformării. Care erau acestea, aflăm din programă. S, i merită toată atent,ia, pentru a înt,elege mai bine cu ce anume urmau să se îndeletnicească cei de la UIS, între care s,i Ion Iliescu.

Să vedem s,i noi care erau, as,adar, procedeele dezinformării de tip maskirovka.

I. PROVOCAREA

Cursul definea Provocarea ca fiind acel procedeu ofensiv al dezinformării, care consta în incitarea unui individ sau un grup de indivizi să comită o eroare politică, prin react,ia gres,ită la un eveniment regizat. O mis,care politică pas,nică, un partid sau o idee puteau fi, astfel, us ,or de compromis în ochii opiniei publice, dacă se orchestrau în numele acestora manifestări cu caracter violent ori distructiv. De regulă, provocarea se realiza prin infiltrarea unor agent ,i de influent,ă în tabăra adversă (mis,care, partid, organizat,ie), pentru a o compromite public, în momentul apreciat de init ,iatori drept cel mai potrivit. În anii ’60, când apăruseră în R.F.G. germenii unei politici de destindere cu t ,ările Estului comunist, cârtit,ele KGB-ului au fost instruite să organizeze as ,a-zise mis,cări naziste, ai căror membrii pictau zvastici pe ziduri ori scriau lozinci react,ionare, oferind astfel Kremlinului posibilitatea să denunt ,e cercurile revans,arde din R.F.G., să refuze reluarea relat,iilor diplomatice s,i să blocheze semnarea oricărui acord dintre cele două. Un exemplu tipic de provocare, tip maskirovka, în Romania a fost în iunie 1990 regizarea atacului asupra televiziunii. Pretext pentru închiderea emisiei s ,i, prin aceasta, incitarea venirii minerilor la Bucures,ti. Ori incendierea unei mas,ini a polit,iei, lângă Institutul de Arhitectură, de către polit,is,ti în civil, incendiere pusă apoi pe seama elementelor legionare, justificând astfel react ,ia minerilor s,i autorităt,ilor. De altfel, toate mineriadele din România anilor ’90-’91 sunt exemple tipice de provocări, orchestrate în scop politic. În acest context, să ne reamintim s ,i de teroris,tii din decembrie ’89, o provocare abilă, care a permis unui anume grup

50

Page 51: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

politic să acapareze puterea s,i să o confis,te apoi, pe fundalul s,ocului colectiv provocat populat,iei.

II. DEZVĂLUIRILE

Cursul de maskirovka îs,i init,ia agent,ii de influent,ă s,i în tehnica dezvăluirilor publice. Potrivit KGB-ului, existau trei procedee de dezvăluiri publice.

1. DIVULGAREA VOLUNTARĂ (KGB-ul o numea scurgere dirijată de documente sau informat,ii către opinia publică. Se lansa în mass media un document autentic, dar compromit,ător pentru o personalitate, mis,care ori partid.

2. FALSURILE SAU DIVULGĂRILE INVOLUNTARE (accidentale), ale unor documente fabricate în laboratoarele KGB-ului, având aparent toate datele autenticităt,ii, lansate să ajungă întâmplător s ,i anonim la un destinatar (ziar, radio, post de televizlune), capabil să le exploateze public. Ca de pildă, publicarea în facsimil, în ziarul italian “Sette Giorni” (o publicat,ie obscură), la 13 martie 1983, a unei as ,a-zise scrisori purtând antetul sindicatului american AFL CIO, care sugera că acesta ar finant ,a, în secret, sindicatul polonez “Solidaritatea”, cu scopul de a compromite nu numai “Solidaritatea” poloneză, ci de a induce în mass media internat,ională ideea că s,i Lech Walesa (liderul “Solidarităt,ii”) ar fi finant,at la rândul său. Pentru a se lansa apoi celebra acuzat,ie: agent CIA!

3. DIVULGAREA PRIN INTERMEDIAR, dezvăluiri compromit,ătoare pentru un lider politic sau partid, realizate printr-un martor ori membru onest de partid, manipulat din umbră de profesionis ,tii dezinformării, care se confesează public, într-o conferint,ă de presă, printr-un interviu ori într-un volum de memorii. Scurgerile dirijate, falsurile bine ticluite ori confesiunile unui martor formau în concept ,ia KGB-ului, baza oricărei dezvăluiri, la care trebuia să apeleze un agent de influent ,ă dintr-o organizat,ie de front, partid sau mis,care, în scopul compromiterii unui rival sau a altuia.

4. S, OCAREA OPINIEI PUBLICE

51

Page 52: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Act,iuni violente s,i spectaculoase, care nu lasă opiniei publice timp de reflect ,ie. Clasică a devenit, în acest sens, binecunoscuta secvent,ă a mort,ilor dinTimis,oara: expunerea unor cadavre dezgropate, pentru a s,oca, cu ajutorul mass media, opinia publică internat,ională.

5. AGRESIUNEA VERBALĂ

Constă în anunt,uri ori afirmat,ii s,ocante, care pot să paralizeze mental o colectivitate, incitând-o la o react,ie pur emot,ională. Lozinca “vin mos,ierii!” (categoric dispărut,i din viat,a socială românească după reforma agrară de la sfârs,itul primului război mondial) a fost utilizată de Ion Iliescu, cu mare impact în opinia publică, după 1990. Regula spune că întotdeauna trebuie să mint ,i primul, deoarece dezmint,irile ori corectările ulterioare nu mai interesează pe nimeni. Iliescu nu făcea de fapt decât să manipuleze, în stil maskirovka, un stereotip mental, creat de propaganda comunistă în jumătate de secol de manipulare a populat,iei. În acelas,i scop, Ion Iliescu a mai apelat după1990, în stil maskirovka, s,i la alte stereotipii din mentalitatea colectivă: “elemente legionare”, “nu ne vindem t ,ara”, “reinstaurarea monarhiei”, de câte ori avea un interes politic precis. Cum vom vedea în capitolul următor, omul îs ,i făcuse practica temeinic, la UIS, în 1955-1956, unde stereotipurile erau altele: “imperialism”, “lupta pentru pace s,i dezarmare”, fabricate de Uniunea Sovietică, autodeclarată, în schimb, “bastion al păcii”.

6. RĂZBOIUL PSIHOLOGIC

Cursul de pregătire de la Moscova al viitoarelor cârtit ,e KGB descria s,i cea mai importantă formă de război psihologic: spălarea creierelor. Altfel spus, convertirea de cons,tiint,ă. Fenomenul Pites,ti, sistemul de as,a-zisă reeducare a prizonierilor politici, de către un grup autointitulat “grupul det ,inut,ilor cu convingeri comuniste” (GDCC), constituie poate cel mai bun exemplu de import sovietic în materie de spălare a creierelor, după modelul NKVD-ist, utilizat în cursul marilor epurări staliniste din anii ’30 s ,i introdus în România de gen. Alexandr Nikolski, încă din 1948.

Să urmărim, în capitolul următor, felul în care va funct ,iona maskirovka, însus,ită în U.R.S.S., la Uniunea Internat,ională a Student,ilor. Organizat,ie de front a

52

Page 53: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Moscovei, în care Ion Iliescu va fi propulsat în 1955, conform referatului de cadre al C.C. al P.M.R..

V. INFILTRARE LA VÂRF: ION ILIESCU, “SUBMARIN” AL MOSCOVEIÎN “UNIUNEA INTERNAT, IONALĂ A STUDENT, ILOR” (UIS)

1. “UNIUNEA INTERNAT, IONALĂ A STUDENT, ILOR”, ORGANIZAT, IE PARAVAN A MOSCOVEI

Ascensiunea lui Ion Iliescu - începută odată cu ocuparea României de către trupele sovietice (august, 1944) s,i continuată în fort,ă într-o primă etapă până la retragerea militarilor s,i consilierilor sovietici (1958) - atinge un moment de vârf prin infiltrarea fostului secretar al Sovietului Unional al Student ,ilor s,i Aspirant,ilor Români într-o organizat,ie de front, paravan al Kremlinului s,i KGB-ului (Directoratul I): as,a-zisa Uniune Internat,ională a Student,ilor, cu sediul formal la Praga, dar dirijată s,i finant,ată de Moscova. În studiul său “Le KGB et les jeunes: la grande manipulation” (KGB-ul s,i tineretul: marea manipulare), publicat în decembrie 1995, în “L’Histoire”, Joel Kotek care a avut s ,ansa să cerceteze după 1991 arhivele secrete sovietice, precum s,i pe cele ale unor foste state satelite ale Moscovei - scrie următoarele: “În anii ’20, sovieticii au urmărit un obiectiv prioritar: organizat,iile de tineret, care proliferau în societăt,ile democratice s,i care erau, în principiu, apolitice. În realitate însă, toate infiltrate, până la cel mai înalt nivel, de “cârtit,e” s,i “submarine” teleghidate de la Moscova”.

După ce observă, pe bază de documente, că una dintre cheile politicii externe sovietice a fost, dintotdeauna, infiltrarea sistematică a structurilor societăt ,ii civile occidentale, Joel Kotek mai notează în capitolul, sugestiv intitulat, “O strategie mondială”: “În strategia lor la scară planetară, sovieticii i-au preferat adeseori ca aliat,i pe “porumbeii pacifismului”, vulturilor “revolut,iei proletare”. Departe de a dispare odată cu Kominternul, dizolvat oficial în 1943, marile manevre ale propagandei sovietice au câs,tigat chiar în amplitudine în momentul izbucnirii Războiului Rece, mai ales din 1947. Intelectualii, democrat ,i, liberali, pacifis,tii au devenit un obiectiv al mas,inăriei de”seduct,ie" comuniste. Dar mai existau s,i alte grupuri, mai ales de tineri, care făceau obiectul unor multiple solicitări (sovietice, n.n). Dacă comunismul era “tineret ,ea lumii”, după formularea militantului francez Gabriel Pen, tineretul putea deveni, la fel de bine, viitorul comunismului. Joel Kotek continuă: “În anii ’20, bols ,evicii au pus la

53

Page 54: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

punct o strategie de infiltrare sistematică a societăt ,ii civile occidentale, al cărei cuvânt de ordine a fost”prietenia“. Oare nu o recomandase însus ,i Lenin, atunci când invoca utilizarea acesteia pentru “îndeplinirea t ,elului comunist?”. Principalele instrumente ale acestei operat,iuni metodice au fost “organizat,iile de front”, “submarinele” s,i “cârtit,ele””.

Pentru a înt,elege mai exact rolul lui Ion Iliescu în momentul teleghidării sale ca submarin al Moscovei, în cadrul Uniunii Internat,ionale a Student,ilor de la Praga, trebuie să descoperim mai întâi, cu ajutorul cercetătorului Joel Kotek, cum funct,ionau instrumentele sus-ment,ionate. Organizat,iile de front, care pretindeau că reprezintă toate curentele societăt ,ii civile democratice, s,i profesau, oficial, idealuri non-comuniste, erau în acelas ,i timp controlate strict de partid, servind politicii externe a Uniunii Sovietice. Foarte repede, sovieticii s,i-au dat seama că aceste organizat ,ii apolitice îi puteau servi mai eficace decât organizat,iile care se declarau, deschis, pro comuniste. Prin anii ’20, aceste organizat,ii se numărau cu sutele s,i ele îs,i proclamau obiective demne de tot respectul s,i simpatia: pacea, lupta anti-imperialistă, dezarmarea, ori progresul s,tiint,ific, economic s,i cultural al umanităt,ii. As,a este cazul “Ligii contra imperialismului”, creată în 1927 de Willi Munzenberg, la Bruxelles, pentru a atrage tineretul cu vederi anticolonialiste, ori “Comitetul contra războiului Amsterdam – Pleyer”, care reunea în august 1932, într-o mis ,care a inocent,ilor, nume ca Henri Barbusse, Romain Roland, Albert Einstein etc.

Dacă am văzut cum stăteau lucrurile s ,i cam ce misiune aveau organizat ,iile de front internat,ionaliste, dirijate din umbră de Moscova, să vedem care era, în schimb, misiunea submarinelor infiltrate în rândul acestora de către serviciile secrete sovietice NKVD, ulterior KGB). Joel Kotek precizează: “Membrii clandestini ai partidului comunist, “submarinele”, lucrau pentru partidul comunist atât în rândul unei organizat,ii de front, cât s,i a celei rivale, a “Tineretului socialist” mai ales. Misiunea clandestinilor era aceea de a influent ,a din interior organizat,iile infiltrate, ca să adopte pozit ,ii prosovietice, prin toate mijloacele posibile (...). În 1939, de pildă, misiunea consta în sust ,inerea, pe plan internat,ional, a atacului sovietic împotriva Finlandei.”Submarinele" erau, as,adar, mai degrabă agent,i de influent,ă ai Moscovei, decât spioni veritabili, contrar “cârtit,elor”, însărcinate s,i ele să se infiltreze în mecanismele administrative ale statelor democratice, dar în scopuri de spionaj. Să ret ,inem această distinct,ie. Astfel, vom descoperi rolul pentru care fusese pregătit Iliescu

54

Page 55: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

de către sovietici încă din 1945, când acesta a început să fie propulsat, treptat, în conducerea U.A.E.R. (1946), U.T.M. (1949), a Sovietului Unional al Student ,ilor s,i Aspirant,ilor Români din U.R.S.S. (1950), pentru a fi teleghidat, în cele din urmă, în secretariatul Uniunii Internat,ionale a Student,ilor (1956), organizat,ie paravan a Moscovei s,i a KGB-ului. Ascensiunea tânărului Ion Iliescu, teleghidat permanent de sovietici, ajungea astfel - după un deceniu de practică în materie de dezinformare s,i manipulare în masă - la scopul pentru care acesta fusese desemnat de la bun început: agent de influent,ă al sovieticilor într-o organizat,ie internat,ională de front, controlată de Kremlin. Joel Kotek descrie manevrele operat,iunii de “seducere” a tineretului, întreprinsă de agent ,ii de influent,ă sovietici.

“În această operat,iune de control a societăt,ii occidentale, elanul, disponibilitatea s,i lipsa de experient,ă a tinerilor îi făceau vulnerabili în mod special, la temele propagandei comuniste, purtătoare, mai mult decât oricare alta, de consemne aparent generoase s,i angajante. Cu ocazia turnurii către linia antifascistă din 1935, oficializată la Congresul al VII-lea al Internat ,ionalei Comuniste (Komintern), practica infiltrării organizat ,iilor de tineret a fost împinsă la extrem. Fidelă not,iunii, care preconiza crearea unor organizat,ii de front antifasciste, Internat,ionala Comunistă a Tineretului (KIM) a impus numeros,ilor neofit,i dornici să i se alăture, mai ales în momentul războiului din Spania (1936-1939), să se infiltreze, de o manieră clandestină, în organizat ,iile de front ori mis,cările de tineret rivale, socialiste în special. Fuziunea dintre tineretul comunist s,i cel socialist, în beneficiul primului, figura printre obiectivele vizate de sovietici”. Nu numai tineretul forma obiectul infiltrării sovietice în structurile societăt,ii democratice occidentale. Kominternul, NKVD-ul, ulterior KGB-ul, controlau numeroase alte organizat ,ii de front, descrise de autori ca R. Shultz s,i R. Godson (“Desinformatsia”, Paris, Ed. Anthropos, 1985), A. Brossat (“Agents de Moscou”, Paris, Ed. Gallimard,1988), S. Koch (“La fin de l’innocence”, Paris, Ed.Grasset, 1995), F. Furet (“Le passé d’une illusion”, Paris, Ed. Robert Laffont, 1995) ori R. de Jouvenel (“Confidence d’une ancien sou-marin du PCF”, Paris, Ed. Juillard, 1980).

2. PIRAMIDA MONDIALĂ A “ORGANIZAT, IILOR DE FRONT”, CONTROLATE DE MOSCOVA

55

Page 56: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Iată, succint, câteva dintre organizat,iile internat,ionaliste de front, infiltrate s,i

manipulate de Kremlin s,i KGB: − CONSILIUL MONDIAL AL PĂCII, reprezenta cel mai important dintre aceste fronturi, cu rol de coordonare a tuturor celorlalte. Creat la Paris în 1949, expulzat din Franta în 1951, din 1963 s ,i-a fixat sediul la Helsinki. Grupează 135 de asociat,ii nat,ionale s,i are reprezentant,i la ONU s,i UNESCO. A sust,inut toate act,iunile politice de anvergură ale Moscovei. Avea, ca strategie, două mis,cări de “seducere”: pe de o parte, se prezenta Lumii a Treia drept o organizat,ie anticolonialistă, sust,inătoare a mis,cărilor de eliberare (conduse de lideri format,i la Moscova, de KGB ori GRU); în acelas ,i timp, act,iona asupra cetăt,enilor din statele membre ale NATO, în rândul cărora propaga panica fat,ă de un eventual război nuclear. Astfel, în 1983, când SUA au propus U.R.S.S.-ului fie renunt,area bilaterală la toate rachetele cu rază medie de act,iune, fie repartizarea unui număr egal de încărcături nucleare, în Europa, între NATO s,i Tratatul de la Vars,ovia, Consiliul Mondial al Păcii a organizat imediat la Praga o as,a-zisă adunare mondială pentru pace, viat,ă s,i împotriva războiului nuclear, unde se propaga teza sovietică care refuza instalarea oricăror rachete americane în Europa (în numele viet,ii), dar afirma dreptul suveran al U.R.S.S. de a-s,i ment,ine rachetele deja instalate, conform argumentului că rachetele sovietice “SS 20” nu puteau lovi teritoriul american, în timp ce rachetele americane “Pershing” puteau lovi teritoriul sovietic. De semnalat faptul că acest Consiliu Mondial al Păcii nu a fost admis s ,i în cadrul “Comisiei Economice s,i Sociale” a ONU, deoarece refuza, sistematic, verificarea trezoreriei sale s,i a resurselor financiare pe care le primea, din motive us ,or de înt,eles.

− FEDERAT, IA MONDIALĂ A MUNCII, creată în 1945, cu sediul la Praga, grupează 90 de organisme nat,ionale afiliate. Marile sindicate americane au abandonat-o, datorită influent,elor Moscovei asupra sa, s,i au constituit o organizat,ie distinctă.

− ORGANIZAT, IA SOLIDARITĂT, II CU POPOARELE AFRO-ASIATICE, creată în 1957, cu sediul la Cairo reunes,te 91 de participant,i.

− FEDERAT, IA MONDIALĂ A TINERETULUI DEMOCRAT, creată în1945, cu sediul la Budapesta, reunes,te 210 asociat,ii nat,ionale.

− INSTITUTUL INTERNAT, IONAL PENTRU PACE, creat în 1958. Se ocupă de organizarea întâlnirilor savant,ilor progresis,ti din Est s,i Vest (ocazie cu care savant,ii KGB-ului s,i GRU-ului încearcă să realizeze cât mai multe racolări,

56

Page 57: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

precum s,i culegerea de informat,ie s,tiint,ifică s,i tehnologică de vârf occidentală).

− ORGANIZAT, IA INTERNAT, IONALĂ A ZIARIS, TILOR, apărută în 1952,cu sediul la Praga, reunes,te 140 de asociat,ii afiliate. Obiectivul: racolarea de ziaris,ti ori manipularea lor, într-un sens favorabil politicii sovietice.

− CONFERINT, A CRES, TINĂ PENTRU PACE, fondată în 1953, cu sediul tot la Praga. Numără 36 de membri s,i urmăres,te atragerea clerului din Occident, precum s,i condamnarea fort,elor imperialiste (de regulă, americane).

− FEDERAT, IA DEMOCRATĂ INTERNAT, IONALĂ A FEMEILOR, creată în 1945, cu sediul la Berlin, reunes,te 129 de organizat,ii. Obiectivul: mobilizarea femeilor de pretutindeni în act,iuni pacifiste antiamericane s,i sust,inerea celor init,iate de sovietici.

− ASOCIAT, IA INTERNAT, IONALĂ A JURIS, TILOR DEMOCRAT, I, creată în 1946, cu sediul la Bruxelles, număra 64 de grupări asociate. De regulă, condamna în termenii dreptului internat,ional act,iunile SUA care deranjează Moscova. Intră în act,iune imediat ce un spion sovietic este demascat s,i judecat în Occident, ca s,i în alte situat,ii, când Kremlinul are nevoie să-i fie caut ,ionate act,iunile în termenii dreptului internat,ional.

− FEDERAT, IA MONDIALĂ A OAMENILOR DE S, TIINT, Ă, cu sedii laLondra s,i Lyon, care reunes,te 33 de asociat,ii afiliate.

Predecesoarea Uniunii Internat,ionale a Student,ilor, în materie de dezinformare s,i manipulare a tineretului, fusese Federat ,ia Mondială a Tineretului Democrat (FMTD), a cărei geneză s,i traiectorie merită trasată în două cuvinte, pentru a înt,elege cum funct,iona o astfel de organizat,ie internat,ională de front, paravan al Moscovei, s,i cine erau submarinele serviciilor secrete sovietice infiltrate în punctele cheie. Oficial, FMTD pretindea că a fost creată la Londra, în1945, s,i că era, bineînt,eles, apolitică. Pentru o fat,adă cât mai respectabilă, FMTD îs,i asigurase garant,iile a opt minis,tri britanici (cu vederi laburiste, deci socialiste). Delegat,iile membre ale FMTD acreditau s,i ele teza “apolitismului”. Organizat,iile declarat comuniste reprezentau, aparent, în FMTD doar 3,2%, fat ,ă de cele catolice (de pildă) care constituiau 4% dintre organizat ,iile afiliate. Cu toate aceste aparent,e, submarinele comuniste erau infiltrate la vârf în treisprezece dintre cele mai importante s,i mai influente delegat,ii, membre FMTD, care decideau, practic, totul (SUA, Marea Britanie, Frant ,a, Italia etc.). În

57

Page 58: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

prezidiul FMTD se afla cehoslovacul Eduard Goldstilcker, unul dintre submarinele sovietice (format,i în cadrul Komintern) reciclat, din 1945, în materie de dezinformare s,i manipulare a tineretului democrat mondial. Va fi infiltrat, ulterior, ca submarin sovietic, în conducerea Primăverii de la Praga, din 1968, în care KGB s,i GRU îs,i infiltraseră la vârf alt,i doi agent,i: reformistul zâmbitor Alexandr Dubcek, crescut s,i educat în U.R.S.S., secretarul Partidului Comunist Cehoslovac din ianuarie 1968, precum s ,i generalul “Svoboda”, dovedit după 1991 de arhivele ex-sovietice drept agent GRU încă din 1939 - Pres,edintele Cehoslovaciei în momentul “Primăverii de la Praga”, omul care, după invazia sovietică din august 1968, a tratat cu Brejnev, la Moscova, normalizarea situat,iei din Cehoslovacia. Cum în 1945 Cehoslovacia rămăsese în zona occidentală a Europei s,i, în parte, se afla sub ocupat,ie americană, submarinul comunist Eduard Goldstucker trecea în FMTD drept reprezentantul tineretului unui stat democratic, necomunist. După aceeas ,i schemă, doi dintre cei trei secretari generali erau agent ,i comunis,ti ai Moscovei. Un tânăr deputat francez, tovarăs, de lungă durată al Partidului Comunist Francez, Guy de Boysson, era ales - cu o majoritate zdrobitoare- pres,edinte al FMTD. De origine aristocratică (ceea ce îi servea de minune drept acoperire), Guy de Boysson trecuse în timpul războiului de la petain-ism (s,i colaborat,ionism cu Germania), direct în Rezistent ,ă (mis,care dominată de comunităt,i), pentru a deveni - cât,iva ani mai târziu - la fel de discret, Pres,edinte-Director General al “Băncii Comerciale pentru Europa de Nord”, o bancă-paravan a KGB s,i GRU în Europa occidentală. Un parcurs tipic, pentru un submarin sovietic de cursă lungă.

3. LA PRAGA, S, EFUL LUI ION ILIESCU A RĂMAS ACELAS, I CA LA MOSCOVA: ALEXANDR S, ELEPIN, FOSTUL PRIM SECRETAR AL KOMSOMOLULUI, VIITORUL PRES, EDINTE AL KGB -ULUI

Constituită în 1946, la Praga, Uniunea Internat ,ională a Student,ilor (UIS) a urmat acelas,i scenariu ca toate organizat,iile de front dirijate s,i finant,ate de Uniunea Sovietică, prin serviciile sale secrete. Caracterul aparent pluralist al UIS n-a împiedicat, bineînt,eles, infiltrarea la vârf a doi agent ,i comunis,ti, cu vechi dosare de cadre la Moscova. Astfel, pres ,edintele UIS nu era altul decât tovarăs,ul Tom Madden, un comunist britanic, iar secretar general, cehoslovacul Joseph Grohmann, care petrecuse anterior ani buni în U.R.S.S.. În martie 1949,

58

Page 59: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

la congresul de constituire al U.T.M. de la Bucures ,ti - când tânărul Ion Iliescu era ales membru în Comitetul Central - Joseph Grohmann a participat la lucrări, în calitate de reprezentant al UIS. Alături de Kuty Hookhom, secretara FMTD, cealaltă organizat,ie de front a Moscovei. Ambii au luat cuvântul la congresul de constituire al U.T.M., ocazie cu care s-a subliniat că: “U.T.M. trebuie să-s ,i respecte întotdeauna îndatoririle sale fat ,ă de FMTD, UIS s,i organizat,iile de tineret frăt,es,ti”. Având printre nas,i două dintre organizat,iile de front ale Moscovei (FMTD s,i UIS), ambele infiltrate de submarini ai serviciilor secrete sovietice, nu este prea greu să ne imaginăm cam care erau as ,a-zisele îndatoriri ale U.T.M.-ului românesc. “Revine sarcina Uniunii voastre (U.T.M., n.n.) să cultive, cu s,i mai multă intensitate, spiritul internat ,ionalist în rândurile tineretului, să sust,ină cu mai multă tărie FMTD s,i UIS, să sprijine lupta eroică a tineretului în Grecia, Spania, din colonii s ,i din celelalte t,ări subjugate de imperialis,ti”. Mai precis: să sprijine politica externă sovietică, în diverse puncte critice de pe bătrânul continent. Stalin îi înarmase în secret pe comunis ,tii greci - via Bulgaria - în tot cursul războiului civil din Grecia, t ,ară pozit,ionată în dreptul Canalului de Suez, s,i continua să-i finant,eze masiv pe comunis,tii spanioli, deoarece nu dorea să renunt,e la câs,tigarea influent,ei într-o zonă atât de importantă, pe plan geo-strategic, as ,a cum era Peninsula Iberică, precum s ,i să sust,ină subversiunea mis,cărilor de eliberare din Lumea a Treia. Mis,cări ai căror lideri fuseseră anterior instruit,i la Moscova, ca s,i Ion Iliescu. De altfel, tânărul Ion Iliescu va vizita Praga s ,i se va familiariza cu atmosfera de la UIS câteva luni mai târziu, după constituirea U.T.M.-ului, în noiembrie 1949, când va participa la săptămâna internat,ională a student,ilor, dovadă clară că Moscova îl pregătea pe Iliescu - încă de pe atunci - pentru o viitoare infiltrare în conducerea UIS, produsă în 1955. Adică, imediat după cei cinci ani de instruire în marea t ,ară a socialismului. Partea cea mai interesantă a firului ros ,u, care l-a legat dintotdeauna pe Ion Iliescu de Moscova, o constituie un alt amănunt: la Praga, în cadrul secretariatului UIS,Ion Iliescu avea acelas,i s,ef pe care îl avusese anterior la Moscova, în cadrul Komsomolului, în calitatea sa de secretar al Sovietului Unional al Student ,ilor s,i Aspirant,ilor Români: Alexandr S, elepin, cel care va deveni peste doi ani (1958) pres,edinte al KGB-ului!

La Praga, infiltrat strategic în postul de vice-pres ,edinte UIS, kaghebistul Alexandr S, elepin avea o sarcină precisă: el era acela care coordona întreg sistemul de agent,i infiltrat,i de KGB s,i organiza jocurile operative, de

59

Page 60: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

dezinformare s,i manipulare, ale UIS, acoperite sub umbrela diverselor act ,iuni internat,ionale ale tineretului. Printre care, as ,a-numitele “Festivaluri Internat,ionale ale Tineretului s,i Student,ilor”. Mâna dreaptă a kaghebistuluiAlexandr S, elepin în secretariatul UIS de la Praga: Ion Iliescu, fostul său subaltern din cadrul Komsomolului de la Moscova. Să ret ,inem acest tandem, S,

elepin-Iliescu, format la Moscova, în cadrul Komsomolului, pe care îl regăsim apoi la Praga, în cadrul UIS, după numai un an. În 1956, UIS avea serios de lucru în două direct,ii: demascarea revolut,iei maghiare (implicit, caut ,ionarea pe plan internat,ional a intervent,iei sovietice în Ungaria s,i a înecării în sânge a insurect,iei anticomuniste de la Budapesta); precum s ,i organizarea de manifestat,ii ale tineretului universitar democrat, împotriva intervent ,iei imperialiste a Marii Britanii, Frant,ei s,i Israelului la Suez. Două obiective, de fapt, ale politicii externe sovietice în acel moment: o dezinformare masivă asupra evenimentelor tragice din Ungaria, care stârniseră oprobiul lumii întregi; manipularea opiniei publice internat,ionale împotriva act,iunii anglo-franco-israeliană de la Suez s,i sust,inerea morală a lui Gamal Abdel Nasser, unul dintre principalii pioni ai Moscovei în cadrul “Lumii aTreia”, pe es,ichierul politic internat,ional. În 1956, toate organizat,iile de front controlate de sovietici au fost mobilizate în aceste două direct ,ii: FMTD s,i UIS, între celelalte.

Este interesant de remarcat că, după numirea sa în fruntea KGB-ului din1958, Alexandr S, elepin, mentorul lui Iliescu, îs ,i va lega numele de una dintre cele mai importante restructurări din activitatea KGB-ului: revenirea la marile operat,iuni de influent,ă (gen celebra operat,iune “TRUST”, din anii’20). As,adar reorganizarea KGB-ului în vederea unor act,iuni de dezinformare s,i jocuri operative, la scară planetară. Anatoli Golit ,în, celebrul transfug sovietic, le va semnala peste cât,iva ani în cartea sa “The new lies for the old” (Minciuni noi în locul celor vechi), carte publicată în 1984, s,i în care Golit,în anunt,a, premonitoriu, evenimentele din Europa de est din 1989, când statele comuniste - ca parte a noii strategii sovietice de dezinformare - se vor reforma s ,i democratiza peste noapte cu comunis,tii-dizident,i de la linia anterioară a partidului, infiltrat,i la putere. În 1984, Anatoli Golit ,în - unul dintre cei care cunos,teau în profunzime reforma KGB-ului init,iată în 1958 de S, elepin, mentorul lui Iliescu - scria că “liberalizarea Europei Răsăritene va implica, probabil, revenirea la putere în t ,ări ca Cehoslovacia, de pildă a unui Dubcek s ,i a asociat,ilor săi. La 10 septembrie 1989, la Praga, comunistul brejnevist Gustav

60

Page 61: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Husak demisiona, iar reformistul Dubcek anunt ,a, în aceeas,i zi, că preluase toate funct,iile fostului lider comunist cehoslovac. Conform lui Golit ,în, această maskirovka a KGB-ului fusese pregătită încă din anii ’60, pentru situat ,ia de avarie gravă a sistemului comunist, când noi echipe - pregătite din timp - urmau să introducă liberalizarea s,i reforma, doar ca elemente ale unei operat ,iuni de dezinformare globală, atât fat,ă de Occident, cât s,i fat,ă de propria populat,ie nemult,umită, s,i care nu va mai apuca să observe că noii reformis ,ti aveau, de fapt, vechi s,tate de serviciu în nomenclatura partidelor comuniste, iar unii în serviciile secrete (Gorbaciov, S, evarnadze, Horn, Aliev, Iliescu etc.). Bazele acestei vaste operat,iuni de dezinformare fuseseră puse de S, elepin încă din 1958-1959. Nu întâmplător, în România lui Ceaus ,escu avea să-i succeadă comunistul-dizident, format în U.R.S.S., Ion Iliescu, colaboratorul lui S , elepin în cadrul Komsomolului, la Moscova, apoi în cadrul UIS, la Praga. Nu întâmplător, Iliescu s,i oamenii săi vor face ca reforma în România să bată pasul pe loc, lăsând în schimb să prospere structurile mafiote, în primul rând cele aflate în strânsă legătură cu Mafia Rusă (constituită prioritar, după 1991, din fos ,tii ofit,eri KGB s,i GRU) s,i cu oamenii de afaceri din Lumea a Treia, mai ales cei arabi, fos ,ti colaboratori ai celor două servicii secrete sovietice, în tot cursul Războiului rece.

S, i nu întâmplător, comert,ul cu arme, droguri s,i materiale strategice continuă în România s,i dupa ’90, de multe ori cu aceias,i umanis,ti, ori patriot,i, rodat,i anterior sub Ceaus,escu, într-o perfectă colaborare cu noii magnat,i rus,i.

4. UIS - CURRICULUM VITAE S, I FINANT, AREA SOVIETICĂ

În contextul Războiului rece, Uniunea Internat,ională a Student,ilor, în secretariatul căreia era infiltrat în 1955, ca submarin al Moscovei, tânărul Ion Iliescu, activitatea acestei organizat ,ii a urmat, riguros, principalele momente ale confruntării celor două blocuri ideologice s,i militare. Fără altă rivală până în 1950, UIS avea marele avantaj pentru sovietici că reprezenta singura organizat,ie abilitată să vorbească în numele student,ilor, la diverse reuniuni internat,ionale ori instant,e ONU. În 1946, UIS respingea Planul Marshall (conform indicat,iilor Moscovei) s,i planul construct,iei Uniunii Europene. În februarie 1948, UIS sust,inea lovitura comunistă de la Praga (unde, de altfel, îs ,i avea s,i sediul), în ciuda faptului că membrii sect ,iei sale cehoslovace erau arestat,i. Nici o contradict,ie: UIS reprezenta Moscova, sect,ia sa cehoslovacă

61

Page 62: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

căzuse însă în marea eroare de a crede că reprezenta altceva, anume student,imea pragheză. O eroare corectată rapid, prin reorganizarea sect ,iei cehoslovace. În cursul războiului din Coreea, UIS organizează nu numai intense manifestat,ii student,es,ti împotriva agresiunii americane, dar colectează fonduri, alimente s,i medicamente pentru ajutorarea poporului coreean, restrâns geografic de UIS doar la partea de nord, comunistă, cea sust ,inută de sovietici. În 1956, alt an de referint ,ă: UIS se află, din primele momente, de partea intervent,iei s,i a propagandei sovietice în Ungaria. În schimb, UIS, va denunt ,a vehement invazia anglo-franco-israeliană de la Canalul de Suez, de natură imperialistă, împotriva poporului arab, făcându-i propagandă lui Nasser. Fires ,te, Uniunea Sovietică nu va ezita să facă orice efort, mai ales financiar, pentru a sust,ine o organizat,ie-paravan a politicii sale externe, care se dovedea atât de eficace. Practic, UIS beneficia de la Moscova de fonduri nelimitate. Uniunea Sovietică nu făcea nici un fel de economii când era vorba să capteze spiritul tineretului studios din lumea întreagă (cu accent pe Lumea a Treia), cu ajutorul duhovnicilor de la KGB. Acei ingineri ai sufletelor invocat ,i de Stalin, acei specialis,ti în dezinformare s,i spălarea creierelor.

În iunie 1952, UIS lansa edit,ia arabă a publicat,iei sale “Student,ii lumii”, aducând astfel la s,apte numărul limbilor străine în care se edita revista, pe lângă edit,iile în engleză, germană, spaniolă, franceză, italiană s,i rusă. CIA estima într-un raport că U.R.S.S. vărsa anual circa 2,5 miliarde de dolari pentru finant,area tuturor organizat,iilor sale de front. În august 1951, la Berlin, al treilea “Festival mondial al tineretului s ,i student,ilor” reunea 24.000 de participant,i, venit,i din 103 t,ări. Aceste festivaluri se dovedeau, între altele, extrem de costisitoare. La Praga, în 1947, festivalul similar necesitase investit ,ii de circa 1 milion de dolari, conform rapoartelor CIA. Patru ani mai târziu, în Berlinul de Est, nota de plată a festivalului se cifrase la 50 de milioane de dolari. Pentru ca în 1955, la Vars ,ovia , festivalul - în al cărui comitet de conducere se afla s,i Ion Iliescu - să atingă cifra record de 100 milioane de dolari. Adică 5% din bugetul Poloniei. Confederat,ia internat,ională a sindicatelor libere calculase în 1955 că, dacă sumele enorme investite în festival ar fi fost utilizate în scopuri productive, salariul mediu în Polonia ar fi crescut cu 6%. Pentru edit ,ia din 1957 a festivalului, care urma să fie găzduit în U.R.S.S., un raport al CIA estima că suma investită se ridica la peste 200 milioane dolari. În final, trebuie să ne mai întrebăm doar dacă KGB -ul ar fi acceptat să arunce atât ,ia bani pe fereastră numai pentru a organiza un simplu festival al tineretului s ,i student,ilor. Potrivit

62

Page 63: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

lui Joel Kotek, după Războiul Civil din Spania, as ,a-numitele festivaluri mondiale ale tineretului s,i student,ilor au constituit cel mai mare rezervor de racolare pentru serviciile secrete sovietice. După 1952, Ion Iliescu s-a aflat constant în comitetele de organizare ale festivalului, până în 1957.

VI. “SPĂLAREA CREIERELOR”: ILIESCU S, I MINERIADELE (AFACEREA “STAT,

IILOR-PILOT”: 25 DE ANI DE EXPERIENT, E PSIHOSENZORIALE ASUPRA MINERILOR, PENTRU A CREA “OMUL NOU”)

1. “SPĂLAREA CREIERELOR” S, I “REEDUCAREA”, DOUĂ TEHNICIDE MANIPULARE DE TIP KGB

Cum am văzut anterior, între tehnicile deprinse de viitorii submarini în s ,coala specială a Sect,iei A, din cadrul Directoratului I al KGB, se numărau două, circumscrise procedeelor războiului psihologic: reeducarea s ,i spălarea creierelor. Între cele două procedee kaghebiste exista o legătură intimă, deoarece reeducarea constituie, în fapt, un efect al tehnicilor de spălare a creierelor. Antecesorul KGB-ului, celebrul de tristă amintire NKVD, utilizase din plin tehnicile de spălare a creierelor în anii ’30, în timpul marilor procese politice regizate de Stalin. Atunci, personaje bols ,evice de talia lui Kamenev ori Zinoviev - tovarăs,ii de drum ai lui Lenin, încă din perioada exilului acestuia în Elvet ,ia - se ridicau în picioare în plin proces s ,i se acuzau de trădare s ,i de spionaj, cerând să li se aplice pedeapsa capitală s ,i aducând, totodată, lui Stalin, imnuri de slavă s ,i omagii fierbint,i. Din celule, înaintea zilei fixate pentru execut ,ie, unii expediau o “ultimă scrisoare” lui Stalin, adevărate declarat ,ii de dragoste s,i de admirat,ie, pe care Tătukul de la Kremlin le adnota, impasibil s ,i invariabil, cu epitete gen scelerat, degenerat, schizofrenic. Istoricii s ,i analis,tii consideră, retrospectiv, că acest gen de manifestări aveau la bază aplicarea în cursul anchetelor a unor tehnci speciale de spălare a creierului, care determinau ulterior o manipulare a acuzatului asemănătoare transei hipnotice, prin care se putea obt ,ine orice tip de react,ie din partea subiectului. După al doilea război mondial, KGB-ul a exportat tehnicile de spălare a creierelor, ca s ,i cele de reeducare, în t ,ările comuniste ale Europei de Est, printre care s,i România. Procesele staliniste de la sfârs,itul anilor ’40 procesul lui Rudolph Slansky din Cehoslovacia ori procesul lui Laszlo Rajk din Ungaria - o dovedesc. În România, as ,a cum aminteam, tehnicile sovietice de reeducare prin spălarea creierelor au fost experimentate, mai întâi,

63

Page 64: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

în cadrul a ceea ce istoricii au numit fenomenul reeducării de la Pites ,ti: constituirea unui grup tort,ionar, format din det,inut,i - autointitulat grupul det,inut,ilor cu convingeri comuniste (G.D.C.C.) - grup care proceda la spălarea creierelor celor din celule, indicat,i de conducerea închisorii, prin aplicarea unei întregi game de torturi fizice s ,i psihice, în mod continuu, ziua s ,i noaptea. În acest fel, anchetele oficiale deveneau un fel de pauze în torturarea det ,inut,ilor în celule de către camarazii lor. Un alt tip de reeducare prin spălarea creierelor - importat tot din U.R.S.S. - l-a constituit, în aceeas ,i perioadă, fenomenul s,antierismului, al stahanovismului. S, antierismul a fost aplicat în România atât în varianta sa concentrat,ionară (Canalul Dunăre-Marea Neagră, un vast gulag, copiat după modelul stalinist al Canalelor Moscova-Volga s ,i Marea Baltică-Marea Albă), cât s,i în varianta as,a-zisă a S, antierelor tineretului, în care locul gardienilor era luat de activis,tii s,i propagandis,tii U.T.M., cei care îi fort,au pe tinerii expediat,i pe s,antier, în scop de reeducare, să spargă norma (după modelul lui Stahanov din U.R.S:S.). Ori îi îndoctrinau politic, prin lectura s ,i comentarea zilnică, la prima oră, a editorialului din “Scânteia”. La sfârs ,itul anilor ’40 s,i începutul anilor ’50 asemenea s ,antiere ale tineretului împânziseră România, în paralel cu cele concentrat,ionare. S, antierele “Salva Vis,eu” ori “Bumbes,ti-Livezeni” - unde fuseseră expediat ,i as,a-zis,ii voluntari, alături de malagambis,ti s,i cosmopolit,i, trimis,i acolo de Milit,ie în scop de reeducare - formau obiectul activităt,ii C.C. al U.T.M., ocupând un spat,iu prioritar în propaganda presei, radioului s,i chiar a cinematografiei, primul film, “Răsună valea”, realizat în 1949, a prefat ,at industria cinematografică comunistă românească. Sect,ia “Învăt,ământ Mediu s,i Superior”, din cadrul C.C. al U.T.M. (unde activa cu succes tânărul Ion Iliescu), era implicată din plin în fenomenul “s,antierismului” s,i al reeducării prin spălarea creierelor acelora pe care propaganda îi numea eufemistic brigadieri. Într-un interviu, Ion Cioabă povestea cum muncise ca activist pe unele din s,antierele tineretului, alături de vărul său, Ion Iliescu. (Cum am văzut, Iliescu se init ,iase încă din 1947, în Brigada “Vasile Roaită”, pe un asemenea s ,antier din Albania). Este interesant că Ceaus ,escu a creat, la rândul său, un s,antier al tineretului, cu caracter concentrat,ionar (păzit de fort,e ale Ministerului de Interne), atunci când a inaugurat lucrările la noul Canal Dunăre-Marea Neagră, două decenii mai târziu. Semn că reeducarea prin spălarea creierelor continuă, neabătut, în România.

2. EXPERIMENTUL “STAT, IILOR-PILOT”: 25 DE ANI DE

64

Page 65: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

EXPERIENT, E PSIHO-SENZORIALE ASUPRA MINERILOR,PENTRU A CREA “OMUL NOU”

La mijlocul anilor ’60, Ceaus,escu a declans,at un experiment care urma să conducă la crearea, pe căi s ,tiiint,ifice, a ceea ce el numea omul nou. Un mod de a încerca să se stabilească condit,iile în care putea fi reeducat s,i transformat într-un soi de Rambo nou muncitorul român. Experimentul stat ,iilor pilot a fost init,iat în localitatea Berevoies,ti (Arges) s,i condus de sociologul V. V. Caramelea. Ulterior, experimentul a fost extins la alte 600 de stat ,ii pilot din întreaga t,ară, până în 1990, când a încetat iar documentat ,ia a fost sustrasă în mare grabă. În acest experiment au fost implicate mai multe institut ,ii importante: Academia RSR, Facultatea de Filozofie a Universităt,ii Bucures,ti, Academia “S, tefan Gheorghiu”, Consiliul de Minis,tri. Dar s,i C.C. al U.T.C., precum s,i Ministerul pentru Problemele Tineretului, condus de Ion Iliescu. Un număr de personalităt ,i politice post-decembriste - Dan Mart,ian,Antonie Iorgovan, Vasile Văcaru, Virgil Măgureanu, Cătălin Zamfir, Vladimir Pasti - s-au implicat direct ori ca autori morali în acest experiment. În mod concret, experimentul “Berevoies,ti” urmărea să testeze comportamentul s ,i react,iile psihice ale minerilor, în situat ,ii-limită, în comparat,ie cu react,iile similare ale altor categorii de muncitori, ca de pildă muncitorii forestieri sau muncitorii agrari. Prima întrebare care se impune: de ce au fost ales ,i drept cobai minerii, forestierii s,i agricultorii? Să observăm că echipa lui V. V. Caramelea se concentra asupra unor categorii de muncitori care aveau în comun următoarele caracteristici: 1) muncă fizică grea; 2) nivel de instruire scăzut; 3) mentalitate de grup colectivistă. Astfel spus: muncă fizică dură (care presupunea fort ,ă musculară), un nivel de instruire precar (acces limitat la informat ,ii) s,i o activitate colectivistă (care estompa, as ,adar, personalitatea individului) au fost considerate drept caracteristici ideale pentru edificarea, prin manipulare, a acelui om nou solicitat de Ceaus,escu. De ce Berevoies,ti? V. V. Caramelea s,i Alex. Bera explică în studiul lor “Ecologia naturală în studiul adaptabilităt ,ii umane s,i al personalităt,ii” (1968), studiu care cont ,ine o sinteză asupra experimentului de la Berevoies,ti. Se constatase că la Berevoies,ti existau “grupuri cu o evolut,ie îndelungată, biologică s,i socială, într-o zonă de veche locuire umană.”Ce se urmărea? În primul rând, sust ,in cei doi savant,i, “să se definească antropologic complex biologic, psihologic, istoric, social, cultural) populat,ia din zonă, în faza trecerii de la societatea agricolă la cea

65

Page 66: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

industrializată.” Mai exact (lăsând deoparte limbajul de lemn), de la societatea românească tradit,ională la cea comunistă, as,a încât mai târziu, când se va trece de la comunism la capitalism, prin tranzit ,ie, unii vor cunoas,te la perfect,ie gradul de reactivitate al minerilor în situat ,ii limită, atipice). Practic, V. V. Caramelea s,i echipa sa încercau cu metode psihologice să înregistreze react ,iile minerilor, pădurarilor s,i agricultorilor la probe care solicitau funct ,iile psihosenzoriale, pentru a depista astfel deosebirile de răspuns adaptiv la semnalele din ambiant,ă. Adică, răspunsul la semnalele manipulative.

Tehnic, s-au măsurat: “caracteristicile nervoase s ,i de percept,ie rapidă, latentă s,i durata react,iilor motorii la stimuli luminos,i cu ajutorul cronoscopului; excitabilitatea neuromusculară a minerilor, comparativ cu forestierii s ,i pădurarii, în funct,ie de vârstă etc. Curbele de intensitate - durată au dovedit, încă din anii ’60-’70, că grupa minerilor de 20-29 de ani avea excitabilitatea musculară cea mai bună s,i diametrul pumnului cel mai mare. Este exact grupa de vârstă aleasă pentru a veni la Bucures,ti, în toate “mineriadele”, în urma unor “elemente informat,ionale” s,i cu caracter “adaptativ-manipulatoriu”, progresiv-percepute de mineri la televiziunea nat ,ională post decembristă. S-a alcătuit s ,i un tabel (atlas), unic în felul său, cu determinant ,i de comportament la aceste categorii de muncitori. Ultimele două rubrici ale atlasului sunt cât se poate de semnificative: determinările politice s ,i ideosincraziile. Între determinările politice, la Berevoies,ti s-au experimentat react,iile minerilor fat,ă de”diferent,ele de acces la bunurile materiale" (pe grupe de calificare minieră), iar la ideosincrazii s-a cercetat react,ia minerilor fat,ă de evenimente unice, ca s,i fat,ă de zvonuri privind prezumtive inundat,ii, furtuni s,i alte calamităt,i naturale. React,ia minerilor fat,ă de accesul la bunuri materiale s,i fat,ă de zvonuri fusese as,adar, între anii ’60 -’70, atent cercetată, observată, catalogată s ,i cuantificată, pe grupe de lucrători din mină, nivel de educat ,ie, specificul muncii din mină. Constatăm o primă ipocrizie: se afirmă că se cerceta adaptabilitatea unor grupuri de muncitori în tranzit,ia de la societatea agricolă (tradit ,ională) la societatea de tip industrial, dar erau cercetat ,i, predilect, agricultorii, pădurarii s,i minerii. Nu electronis,tii, chimis,tii ori fizicienii. Dintre ramurile propriu-zis industriale, nu au fost luat ,i în studiu decât muncitorii din industria constructoare de mas,ini. Ce legătură aveau însă agricultorii, pădurarii sau minerii cu industrializarea? Evident, nu aveau nici o legătură. Aveau însă o legătură cu scopul tăinuit al experimentului Berevoies,ti - păstorit, între alt,ii, de Ion Iliescu, (ministru pentru problemele tineretului), Vasile Văcaru, Virgil

66

Page 67: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Măgureanu s,i alt,ii. Crearea omului nou, visat de Ceaus,escu, care urma să apară în matca Arges,ului scornicist. V. V. Caramelea avertiza într-un studiu din 1972 că omul nou nu putea fi creat decât prin: “Distrugerea dirijată a valorilor tradit,ionale ale poporului român (...) Dirijând apoi, în sensul dorit de societate, procesele socializării s,i instruct,iei, în act,iunea educării membrilor săi.” Spălarea dirijată a creierelor va implica, ulterior, distrugerea sistematică a bisericilor, sistematizarea satelor românes,ti, legea patrimoniului s,i cea a colect,iilor, “Cântarea României” s,i “Daciada”, manualele triumfaliste de istorie (falsificată s,i cenzurată), închiderea granit,elor, utilizarea funct,ionarilor, a elevilor, student,ilor s,i a armatei la strânsul recoltei, practica în product,ie etc. etc. etc.

Spălarea creierelor va mai presupune încă ceva: instigarea unor categorii sociale împotriva altora. Prin stimularea react,iei, a ideosincraziei unei categorii sociale (ca, de pildă, minerii) fat,ă de diferent,ele de acces la bunurile materiale- în cea mai pură tradit,ie comunistă (nu ne vindem pe dolari, Kent s ,i cafea) - sau fat,ă de evenimente unice (gen mitingul golanilor, atacarea televiziunii de elemente legionare etc.). Minerii au fost, în realitate, doar nis ,te cobai, utilizat,i de păpus,arii din umbră. Aceia care le-au testat s ,i cunoscut anterior react,iile, timp de douăzeci s,i cinci de ani.

3. “SPĂLAREA CREIERELOR”: ILIESCU S, I MINERIADELE TIP “MASKIROVKA” − 28 IANUARIE 1990

În Piat,a Victoriei are loc un mare miting de protest al membrilor s ,i simpatizant,ilor partidelor istorice - PNT, CD s,i PNL - precum s,i al altor format,iuni democratice, împotriva hotărârii FSN de a participa la alegerile programate pentru luna mai. Ion Iliescu, după o vizită intempestivă a ministrului de externe sovietic S, evarnadze la Bucures,ti, uită repede de afirmat,ia făcută în repetate rânduri după 22 decembrie ’89, anume că FSN constituie doar o fort ,ă politică provizorie, care s,i-a asumat răspunderea de a organiza alegerile s,i det,ine puterea doar pentru gestionarea treburilor t ,ării, s,i anunt,ă participarea FSN la alegerile din mai. Spre seară, FSN organizează o contra manifestat ,ie a simpatizant,ilor Frontului: apar muncitori de la IMGB, ICTB, IMMR, IIRUC, precum s,i mineri adus,i cu trenul din Valea Jiului, înarmat,i cu bâte, răngi, topoare s,i alte argumente contondente. A doua zi, pe 29 ianuarie, sub lozinca “Lăsat,i guvernul să gândească”, minerii s,i muncitorii sus ment,ionat,i devastează

67

Page 68: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

sediile PNT, CD s,i PNL, după ce li s-a spus că acolo sunt arme s ,i droguri. Aparatele XEROX le sunt prezentate drept mas ,ini de fabricat dolari. React ,ia minerilor la zvonuri, cum am văzut, fusese testată încă din anii ’60-’70. La sfârs,it, Iliescu mult,umes,te agresorilor, pentru sprijin.

− 28 FEBRUARIE 1990

În Piat,a Victoriei are loc o manifestat,ie pas,nică împotriva Securităt,ii. Spre prânz, un grup de mineri condus de un anume Szekely (un pezevenghi, sust ,ine Iliescu) atacă sediul Guvernului, fort,ează intrarea, sparg geamurile, distrug mobilierul s,i se încaieră cu soldat,ii, totul va fi prezentat ulterior la TVR, drept o consecint,ă a manifestat,iei init,iale, pentru a s,oca opinia publică, exact ca în manualele de maskirovka). Seara, Miron Cozma s ,i delegat,ia ortacilor încep tratative la guvern s,i anunt,ă că vor reveni de câte ori li se va cere.

− 14 IUNIE 1990

12.000 de mineri - alertat,i de oprirea emisiei TVR din seara de 13 iunie, când Iliescu a acuzat grupuri legionare de act ,iuni provocatoare (incendierea mas,inii polit,iei, atacarea sediului M.I. etc) - sosesc la Bucures ,ti. Minerii sunt imediat transportat,i cu autocamioanele în Piat,a Universităt,ii, unde se dedau la atrocităt,i care vor îngrozi opinia publică internat ,ională, aruncând România pentru cât,iva ani de zile la colt,ul istoriei. Minerii arestează, cot la cot cu polit ,ia, devastează Institutul de Arhitectură s,i Facultatea de Geologie. Li se spuseseră că acolo student,ii ascundeau droguri. Scop în care minerilor li se arătase o pungă cu făină (după modelul xeroxului, care fabrica dolari la liberali). Este arestat de către mineri liderul Piet,ei Universităt,ii, Marian Munteanu, despre care minerilor li se spusese că e legionar, iar un miner a încercat chiar să-l decapiteze. Sunt devastate, din nou, sediile partidelor istorice, locuint ,a lui Ion Rat,iu s,i este căutat insistent Corneliu Coposu. În premieră, sunt devastate sediile publicat,iilor “România liberă”, “Dreptatea”, “Expres”, “Baricada”. Minerii interzic aparit,ia “României libere”. Bilant, oficial: s,ase mort,i s,i 560 de rănit,i, în evenimentele din 13-15 iunie. La sfârs,it, Ion Iliescu mult,umeste public minerilor, la Complexul Expozit,ional: “Exemplul dumneavoastră a fost plin de îmbărbătare pentru tot,i cei de bine, care doresc progresul societăt ,ii românes,ti (...). Cu ajutorul dumneavoastră au fost descoperite în subsolul clădirii PNT ,

depozite de “sticle incendiare”, de “droguri”, de “seringi”, cu care s-au injectat droguri unora din cei care stăteau în Piat ,a Universităt,ii, s,i “armament”.”Exact ca la carte! Cum scrie în manualul de maskirovka, arta dezinformării, a

68

Page 69: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

intoxicării s,i manipulării în masă. Cineva, se vede treaba, absolvise cu brio cursurile Sect,iei A, din cadrul “Directoratului I al KGB-ului”, în timpul studiilor la Moscova. Cineva s,tia prea bine care sunt react ,iile minerilor la zvonuri s ,i evenimente unice. Cineva cunos,tea de minune cum se face spălarea creierelor prin intoxicare s,i manipulare în masă.

VII. REVOLUT, IA LUI ION: “UN FEL DE PÂR-PÂR-PÂR S, I CU ASTABASTA!” (Ion Iliescu către generalul Nicolae Militaru, Parcul Herăstrău, 1982)

1. KGB S, I REVOLUT, IA DIN EUROPA DE EST

Probabil că numai în România anatomia comună a evenimentelor istorice din anul 1989 continuă să fie - vorba poetului - lung prilej de vorbe s ,i de ipoteze. În Occident, ca s,i în restul statelor Europei de Est, evenimentele din 1989 sunt de mult clarificate. Faptul că mult,imile au fost atrase în stradă de perspectiva ispititoare de a scăpa de comunism a fost înfăt ,is,at de Iliescu & Co drept o explozie populară, spontană. Trecându-se, ca de obicei, sub tăcere evenimentele care au făcut posibilă eliminarea, printr-o lovitură de stat, a clanului Ceaus,escu. Alt,ii însă, ca pres,edintele Havel, n-au ascuns propriului popor adevărul legat de planul răsturnării comunismului ca sistem s ,i nici factorii, de mare complexitate, care au guvernat s ,i monitorizat această schimbare istorică generală, a unei jumătăt,i de continent. Cunoscutul dizident sovietic, Vladimir Bukovski - una dintre sursele cele mai bine informate, în ultimii douăzeci de ani, din Estul Europei - dezvăluia următoarele, încă din 1990: “Niciodată rolul KGB-ului în interiorul t ,ării [U.R.S.S. - n.n.] s,i în străinătate nu a fost atât de important. Serviciile secrete sovietice sunt cele care au vegheat la răsturnarea lui Ceaus,escu în România, care au lansat “revolut ,ia de catifea” în Cehoslovacia, care au luat măsuri pentru răsturnarea lui Erich Honecker în Germania Răsăriteană, producând îndeosebi circumstant,ele favorabile distrugerii zidului Berlinului” (“L’Empire du moindre mal”, Libre Journal, Paris, nr. 1, sept-oct, 1990, p.30).

Strategia urmărită de U.R.S.S. fusese pusă la punct, încă din 1984, de Andropov s,i KGB (Directoratul nr. 1 - PGU) s ,i urmărea un scop strategic. Acest scop strategic a fost definit de contele Alexandre De Maranches (fostul s ,ef al SDECE-ului francez), care l-a citat pe unul dintre apropiat ,ii lui Gorbaciov, anume

69

Page 70: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Gheorghi Arbatov, cel care a afirmat: “U.R.S.S. va face cel mai rău lucru cu putint,ă: ea vă va lipsi de dus ,manul vostru” (Le Figaro, Paris, 10 ianuarie 1990). Mai limpede a expus această strategie sovietică, init ,iată de Andropov s,i transpusă în practică de Gorbaciov, Jean-Francois Deniau, membru al Consiliului Europei, care a precizat că “Uniunea Sovietică îs ,i propusese drept scop acela de a pleca, pentru a rămâne” (vezi art. “Les marches lointaines de l’Empire: partir pour rester”, în Jean Marie Benoist“Apres Gorbatchev”, Paris, 1990, p.137 s ,i următoarele). S, i, mai explicit, asupra scopului strategic urmărit de Gorbaciov prin schimbarea la fat ,ă din 1989, ulterior prin puciul lui Potemkin (august 1991), a fost Lev Nevrozov, când a scris “În partida sa de s,ah pentru dominat,ia mondială, Kremlinul s,i-a sacrificat stăpânirea asupra Europei de Est, a efectuat un schimb de piese, pentru a-s ,i asigura o mai bună penetrare a economiei s ,i tehnologiei Europei Occidentale (”The Kremlin and the Western Politico-Cultural Establishment“, Midstream, 1990, p.1)”. Însus,i Erich Honecker, liderul comunist est-german, a confirmat că a existat o strategie pe termen lung a KGB-ului s ,i a evocat “o scurtă vizită a lui S ,

evardnadze pe t,ărmul Mării Negre în toamna lui 1984, adică încă în timpul lui Cernenko, în cursul căreia s-a căzut de acord asupra faptului că totul trebuia să se schimbe, în Uniunea Sovietică s,i în alte părt,i” Erich Honecker, interviu acordat televiziunii germane DSF, la 10 octombrie 1990, orele 20,15). Acelas ,i Honecker dezvăluia, la 21 noiembrie 1990, politica “Casei comune s ,i europene” a lui Gorbaciov s,i adevăratele sale resorturi, într-un alt interviu: “Destituirea mea ca s,ef al partidului s,i al statului este rezultatul unei manevre de anvergură, ai cărei instigatori continuă să rămână în umbră. Cei care astăzi se laudă cu această act,iune nu sunt altceva decât plevus,că. Ne aflăm în prezent,a unor schimbări extrem de importante, care nu au apărut de la o zi la alta, ci au fost planificate de multă vreme, la scară europeană s,i chiar mondială. (...)

Reunificarea Germaniei trebuia să fie considerată ca o contribut ,ie la construirea “Casei europene s,i, dată fiind situat,ia actuală, lucrul acesta nu putea fi atins decât printr-o transformare a sistemului politic din RDG” Erich Honecker, interviu acordat ziarului “Berliner Wochenpost”, 21 noiembrie1990). Este, probabil, una dintre cele mai importante dezvăluiri asupra culiselor geostrategice ale răsturnării comunismului în întreaga Europă de Est, făcută de stăpânul STASI. De remarcat este faptul că Honecker vorbes,te de schimbări planificate de multă vreme, nu numai la scară europeană, ci s ,i mondială. Evenimentele ulterioare lui ’90 au confirmat această direct ,ie: eliminarea lui

70

Page 71: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Mobutu, Suharto etc. pledează pentru un proces continuu la scară internat,ională. Un lucru este cert: tratativele Gorbaciov-Kohl, privind condit ,iile reunificării Germaniei, s-au materializat prin pactul Kohl-Gorbaciov, de la Geneva, din septembrie 1990, care a stabilit, între altele, noile sfere de influent,ă, din Europa de Est s,i Balcanică. Războiul din Iugoslavia, declans ,at în 1991, este un exemplu notoriu în acest sens. Dacă Gyula Horn, ministrul de externe al Ungariei comuniste - vechi membru al serviciului secret maghiar AVO (vezi declarat,ia contelui Stephen Bethien, membru al Parlamentului ungar) s ,i documentele transmise de televiziunea ungară în mai 1994 - a deschis granit ,a pentru miile de refugiat,i est-germani aflat,i la frontiera cu Austria, în schimb, Zidul Berlinului a căzut, în urma unui as ,a-zis accident. În realitate, încă de la mijlocul anilor ’80, KGB-ul a creat la Berlin o antenă (rezistent ,ă) ultasecretă, codificată Luci (Fulgerul), care act,iona independent de sediul est-german al KGB-ului, de la Karlhorst, s,i care nu avea nici cel mai mic contact cu STASI. Existent,a acestei unităt,i ultrasecrete nu era cunoscută decât de membrii Diviziei a 4-a a KGB-ului s,i de cât,iva din membrii statului său major de la Moscova, în primul rând de generalul Anatoli Novikov. Sarcina grupului Luci: restructurarea peisajului politic est-german, conform strategiei Kremlinului, în pregătirea reunificării (vezi Raif Georg Reuth, Andrea Bonte“Das Komplott”, München, 1993, p.210 s,i următoarele). Printre altele, grupul Luci organiza manifestat,ii de stradă - unele însumând câte 100.000 de oameni- cu caracter anticomunist s,i chiar antisovietic. Ori, pentru a elimina din viat ,a politică lideri interimari, ca Hans Modrow. Demolarea Zidului Berlinului a fost doar una din sarcinile grupului Luci, în modelarea peisajului est-german, în vederea reunificării negociate de Kohl cu Gorbaciov. Cele mai importante declarat,ii privind rolul KGB-ului în evenimentele din 1989 rămân, probabil, cele ale pres,edintelui ceh Vaclav Havel. Dizident binecunoscut de peste trei decenii, Havel este unul dintre oamenii care - asemenea lui Lech Walesa - au făcut istorie în Europa de Est. Remarcabil este faptul că, după ce a devenit pres ,edinte al t,ării sale, Havel nu a rescris istoria, după modelele binecunoscute, ci a continuat să mărturisească adevărul, indiferent care ar fi fost acesta. Astfel, Pres,edintele Havel a dezvăluit că “Revolut,ia de catifea” de la Praga, din 17 noiembrie 1989, a fost declans,ată de KGB. Havel a definit această operat ,iune drept “un complot pentru abolirea regimului comunist”, condus de brejnevistul Gustav Husak. Complotis,tii, potrivit lui Havel, s-au folosit de protestele student,ilor pentru a ridica noul regim în s,a, s,i pentru a realiza reforma de tip

71

Page 72: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

gorbaciovist. Tot Havel a mai dezvăluit că, init ,ial, s-a dorit aducerea la putere a unui membru al cabinetului Dubcek (din 1968), aflat în exil la Viena, dar acesta a declinat oferta. Mărturisirea lui Havel de la BBC (vezi filmul documentar “Czechmate”, BBC II ) a fost apoi reluată, în rezumat, s ,i în “Die Welt”, fiind sust,inută astăzi s,i prin alte dovezi. Astfel, generalul Viktor Grus ,ko, adjunctul lui Vladimir Kriucikov (pres,edintele KGB-ului), a sosit în ajun, personal, la Praga, împreună cu un grup de visautniki, ofit,eri spetznaz (operat,iuni speciale), care act,ionează de regulă în civil. Gen. Grus ,ko s,i gen. Teslenko (însărcinatul la Praga al KGB-ului) au condus, împreună cu colegul lor, cehul Alois Lorenc (S , eful STB, Securitatea cehoslovacă), întreaga desfăs,urare a revolut,iei de catifea dintr-un apartament conspirativ din Praga. De remarcat că Lorenc vizitase anterior Moscova, unde fusese instruit asupra viitoarelor evenimente. Practic, evenimentele de la Praga au fost stârnite de locotenentul STB Ruzicka, cel care a transformat, cu ajutorul sovieticilor, manifestat ,ia de comemorare a unei victime a milit,ienilor praghezi într-una de protest. Ofit,erii spetznaz, care de la aeroportul “Ruzine” se împrăs,tiaseră în toată Praga, conform planului, l-au t,inut permanent la curent pe gen.Grus,ko, s,eful lor, cu mersul revolut,iei cehe. Un aspect interesant, semnalat de corespondent,ii străini: milit,ienii praghezi, care s-au manifestat init ,ial extrem de violent fat,ă de manifestant,i, au dispărut apoi pur s,i simplu, lăsând bulevardele în mâna manifestant,ilor. Pentru mult,i corespondent,i străini, violent,a init,ială neobis,nuită a milit,iei pragheze a avut un caracter provocator, deliberat. În noaptea de 17 noiembrie 1989, gen. Grus ,ko s,i echipa sa spetznaz au părăsit Praga, la fel de discret precum apăruseră. Revolut,ia de catifea izbândise. În ceea ce prives,te România, ne mult,umim să-l cităm pe Igor Toporovski, unul dintre colaboratorii lui Gorbaciov, care a explicat: “Ion Iliescu avea în vremea aceea legături destul de strânse cu PCUS s ,i era desemnat drept candidatul cel mai potrivit pentru a-l înlocui pe Ceaus ,escu”. Toporovski adaugă: “Pentru a începe operat,iunea propriu-zisă, noi am ales momentul când Ceaus ,escu se afla la Teheran, deoarece, altminteri, act,iunea ar fi prezentat dificultăt ,i”. Despre prezent,a la Timis,oara, apoi la Bucures,ti, a turis,tilor sovietici n-are rost să mai amintim. Aces,tia au act,ionat mână în mână cu ofit ,erii români de profil, de la unitatea 404, ca maiorul Ghergulescu ori simpaticul Trut ,ulescu. Practic, răsturnarea lui Ceaus,escu s-a produs în câteva ore, în dimineat ,a de 22 decembrie ’89, când dictatorul a fost părăsit, în mod subit, de tot ,i colaboratorii.

72

Page 73: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

A fost arestat practic, în sediul C.C.-ului, expediat sub escortă la Târgovis ,te s,i executat după un proces sumar.

2. “REVOLUT, IA”, CA TEHNICĂ A “LOVITURII DE STAT”

În cartea “Gorbacev and the Est-European Revolutions” (Gorbaciov s ,i revolut,iile est-europene), publicată la Londra în 1990, Mark Almod, profesor de istorie modernă la Oxford University, ajunge s,i el la concluzia că revolut,ia de catifea din Cehoslovacia a fost declans ,ată de un complot al KGBului, dirijat la fat ,a locului de gen. Viktor Grus,ko (sosit special în acest scop de la Moscova la Praga), împreună cu rezidentul KGB-ului din Cehoslovacia la acea vreme, gen. Teslenko, s,i cu s,eful STB-ului Alois Lorenc, iar Frontul Salvării Nat ,ionale din România fusese, în realitate, creat de KGB cu mult înaintea căderii lui Ceaus,escu. Almond notează: “Moscova s,i KGB-ul au armat pistolul care a slujit la darea startului pentru transformările din Europa răsăriteană s ,i centrală, iar acestea s-au săvârs,it cu cea mai mare us,urint,ă, deoarece a fost suficient să se activeze rezistent,ele care existau deja.” La rândul ei, Evghenia Albaz a oferit numeroase amănunte legate de aceste activităt ,i ale KGB, în remarcabila sa carte Geheimimperium KGB (München, 1992, pag.232 s,i următoarele). În Polonia, în noiembrie 1987, ofit ,erii SB (securitatea poloneză) au oferit ajutor logistic membrilor opozit,iei, grupat,i în sindicatul Solidaritatea, în numele ministrului de interne Kiszczak, pentru organizarea grevelor care au izbucnit în aprilie 1988 (vezi Francoise Tolirn, “Les fins du comunisme”, pag. 47). Pe lângă aceasta, SB-ul a propus Solidarităt,ii să tipărească s,i să distribuie ziarele de opozit,ie (vezi Andrej Zarach, în Solidarnost Waszoca, nr. 300, feb.1993). Până la urmă, Gorbaciov i-a dat luiJaruzelski ordinul de a abandona puterea în favoarea Solidarităt ,ii. Potrivit unei informat,ii apărute în presa americană, în septembrie 1995, Solidaritatea număra, încă de la înfiint,area sa, peste un milion de membri de partid, inclusiv42 dintre cei 200 de membri ai Comitetului central ales în 1981. Anatoli Golit ,în sust,ine în cartea sa “New Lies for Old” noi minciuni în locul celor vechi) din 1984 că în 1981 Solidaritatea fusese suprimată la ordinul KGB de către Jarujelski, tocmai pentru a convinge Occidentul de autenticitatea mis ,cării, iar conducerea sindicatului internată într-un castel, cu tot confortul. După negocierile lui Walesa cu guvernul comunist (martie 1989), liderul Solidarităt ,ii a acceptat ca 65% din Seim (parlamentul polonez) să revină comunis ,tilor, iar Jaruzelski –

73

Page 74: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

adică tocmai cel ce suprimase sindicatul în 1981 s ,i decretase legea mart,ială - să devină pres,edintele primului Seim liber. În decembrie 1990, Jaruzelski s-a retras elegant iar Walesa a devenit primul pres,edinte al Poloniei democrate. La 2 martie 1989, Walesa a declarat săptămânalului sovietic “Timpuri noi” următoarele: “Vom lăsa puterea în mâinile comunis ,tilor, dar va fi altfel decât până acum. O să-i lăsăm să-s,i slujească poporul mai bine, să respecte legea s ,i să răspundă în fat,a societăt,ii. Noi suntem pregătit,i să cooperăm constructiv cu asemenea autorităt,i.

În Ungaria, istoricul Istvan Nemeskurty ajungea la următoarea concluzie: Ceea ce am trăit noi nu a fost o revolut,ie, fie ea de catifea sau nu. Ceea ce s-a petrecut, s,i nu s,tim de ce, este că marea putere care ne-a subjugat după 1945, ne-a eliberat dintr-o dată. Ea a desfăcut brusc funia pe care ne-o pusese de “gât”.(“Magyar Nemzet”, 16 martie 1991). Aceste înt ,elegeri geopolitice, cu caracter istoric, s-au materializat în 1989 prin prăbus ,irea, în numai câteva luni, a comunismului în toate t,ările est-europene, printr-o serie de as ,a-zise revolut,ii, toate dirijate, fără except,ie, de serviciile secrete - KGB, în primul rând - dar s ,i de serviciile secrete occidentale, precum s,i de ret,elele acestora din t,ările est-europene, pe un teren psihologic s,i de mentalitate pregătit minut,ios din vreme. Mai exact, imediat după venirea globalistului Gorbaciov la putere în U.R.S.S., în 1985, prin utilizarea tehnicilor de dezinformare s ,i manipulare în masă. Estul s ,i Vestul - Gorbaciov s,i Occidentul - se puseseră de acord în 1989 ca divizarea Europei să fie abolită, iar Germania să fie reunificată (între altele, s ,i prin demolarea, simbolică, a “Zidului Berlinului”, operat ,iune declans,ată de grupul “Luci” (Fulgerul KGB-ului). Scopul: reunificarea politică s ,i economică a Europei, a construirii Casei Comune Europene, cum se exprima însus ,i Gorbaciov, ca o componentă esent,ială a Noii Ordini Mondiale, preconizate de organizat ,iile globaliste, în primul rând de CFR (Council of Foreign Relations) s ,i de Comisia Trilaterală, organizat,ii care grupează elita politică bancară, s ,tiint,ifică s,i militară aflată la putere în SUA de peste jumătate de secol, cu enorme influent ,e s,i ramificat,ii în lumea întreagă. Ori, pentru a reunifica Germania, apoi Europa, pentru construirea unei Case Comune Europene era necesar ca, mai întâi, vechile regimuri totalitare, comuniste, din estul Europei să fie răsturnate. Sarcina răsturnării acestor regimuri a fost încredint ,ată, în chip firesc, profesionis,tilor serviciilor secrete din est s,i din vest, specializat,i în tehnica loviturii de stat s,i a manipulării în masă. Calea urmată a fost însă adaptată situat,iei concrete din fiecare t,ară comunistă est-europeană, mergând de la

74

Page 75: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

puciul de palat (Bulgaria), la revolut,ii (Cehoslovacia, Germania răsăriteană, România), mai mult sau mai put ,in de catifea, mai mult sau mai put ,in sângeroase.

Trebuie precizat că există trei tipuri, trei scenarii posibile, pentru a realiza o lovitură de stat s,i a prelua puterea: 1) “lovitura de palat”; 2) “puciul militar”; 3)“revolut,ia populară”. Prima formă a loviturii de stat - “lovitura de palat” - se realizează departe de ochii s,i urechile mult,imii, apart,ine de regulă unei fact,iuni aflată la putere, apropiată clanului conducător (uneori chiar din cadrul clanului), s,i se sprijină pe unii s,efi militari sau din serviciile secrete câs ,tigat,i de partea complotis,tilor.

A doua formă a loviturii de stat, “puciul militar”, se derulează la vedere, cu desfăs,urarea de trupe s,i tancuri pe străzi, de câteva unităt,i rebele s,i poate avea caracter sângeros, mai ales dacă există confruntări cu trupele fidele clanului conducător. Nu antrenează însă masele s ,i urmăres,te acelas,i obiectiv: arestarea sau suprimarea s,efilor statului.

A treia formă a loviturii de stat, as,a-zisa “revolut,ie”, este, de regulă, sângeroasă. “Revolut,ia populară” are două componente: Un “puci militar”, mascat de o “revoltă populară”, provocată prin dezinformare s ,i manipulare. Presupune scoaterea maselor în stradă. Tipică pentru “lovitura de palat” a fost, de pildă, arestarea în 1943 a lui Mussolini, chemat pentru o as ,a-zisă “audient,ă” la regele Victor Emmanuel sau arestarea (după modelul italian) a lui Antonescu, la Palat, în august ’44. În 1989, schimbarea lui Jivkov în Bulgaria, cu Mladenov, a fost o astfel de “lovitură de culise”. În schimb, o lovitură de stat prin “puci militar” a constituit-o debarcarea pres,edintelui comunist Salvador Allende Gossens de către armată (Chile, 1973), în momentul când acesta pregătea (ajutat de serviciile secrete sovietice s,i cubaneze) propria sa lovitura de stat, împotriva armatei chiliene, s,i instaurarea comunismului în Chile. La fel de tipice au fost toate “puciurile militare”, derulate în anii ’50 s ,i ’60 în statele latino-americane, cu sprijinul secret al CIA, ca Operat,iunea Diabolo“, din 1954, contra pres,edintelui procomunist Jacobo Guzman din Guatemala ori”Lovitura de cocaină" din Bolivia din 1982, contra pres,edintelui Heman Zauso. Toate, orchestrate de as,i ai operat,iunilor speciale, paramilitare, din cadrul CIA, ca Howard Hunt, Frank Sturgis ori Guy Bannister.

Cât despre revolut,ii, ment,ionăm două asemenea lovituri de stat, exemple tipice în materie. Astfel, as,a-zisa mare revolut,ie bols,evică din octombrie a fost în

75

Page 76: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

realitate un simplu puci, finant,at de “Banca Imperială” a Germaniei s ,i realizat cu agent,ii germani, după ce Berlinul îi teleghidase anterior pe Lenin s ,i vreo 400 de bols,evici, cu un tren plumbuit(sigilat), din Elvet,ia (unde aces,tia se aflau în exil) în Rusia, pentru ca Lenin să preia puterea s ,i să încheie o pace separată în Est cu Germania, iar aceasta să-s ,i transfere grabnic trupele în Vest (debarcau americanii). În acest scop, până s,i presa bols,evică (“Pravda”) a fost tipărită cu finant,are germană. Se cunosc astăzi foarte exact, din documente, numele ofit,erilor germani care au condus puciul de la Palatul de Iarnă din Petersburg. Interesant este că, până în 1921, agent ,ii germani au asigurat securitatea personală a lui Lenin s,i a conducătorilor bols,evici, în timp ce consilierii militari germani dirijau Armata Ros,ie în Războiul civil. Doar masa de manevră a fost rusească. Ceva mai aproape de zilele noastre, realizată printr-o “revolut ,ie populară” dirijată de serviciile secrete, a fost “Operat ,iunea Ajax” a CIA, de la Teheran din 1953. După ce sovieticii organizaseră anterior o lovitură de stat, răsturnându-l pe S, ah de la putere s,i impunând în schimb o marionetă a Moscovei, pe pres,edintele Mossadegh (fostul prim-mimstru), CIA a contraatacat." Kermit" Roosevelt, cu ajutorul lui Otto Skorzeny (racolat de americani la sfârs,itul războiului, prin intermediul lui Gehien, pe “Filiera s,obolanilor”), a declans,at o “revolut,ie populară” la Teheran, incitând populat,ia religioasă împotriva lui Mossadegh, descris drept un ateu, o marionetă bols,evică a comunis,tilor iranieni sust,inut,i de Moscova. Manipulând astfel populat,ia revoltată, agent,ii CIA l-au alungat pe Mossadegh. S , ahul (refugiat cu familia la Roma) s-a întors la Teheran, preluându-s ,i tronul iar SUA, influent,a asupra Iranului.

O a doua precizare, importantă: toate serviciile secrete ale marilor puteri ori ale puterilor regionale det,in unităt,i specializate în declans,area de revolte populare, revolut,ii s,i mis,cări de eliberare. Aceste unităt ,i sunt formate din expert,i în tehnicile dezinformării s,i manipulării maselor, care act ,ionează în t,ările-t,intă, sub acoperiri diverse, la momentul oportun: turis ,ti, ziaris,ti, diplomat,i, echipe de caritate, preot,i, sportivi etc. As,adar, fiecare serviciu secret important include s,i o unitate specială, care se ocupă de organizarea revoltelor populare, revolut,iilor s,i a mis,cărilor de eliberare. Facem aceste precizări pentru a clarifica confuziile, cultivate deliberat de cei interesat ,i să profite în plan politic, prezentându-se nat,iunii drept emanat,i ai unei revolte spontane a poporului, as,adar impus,i de voint,a populară liber exprimată, cu avantajele politice conferite de o asemenea imagine publică. Fără să ment ,ioneze,

76

Page 77: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

bineînt,eles, s,i culisele care au făcut posibilă declans ,area revoltei spontane s,i a manipulării maselor, soldată uneori cu vărsare de sânge nevinovat, de la câteva persoane până la câteva sute sau chiar mii de mort ,i. Pusă, de regulă, pe seama odiosului regim proaspăt răsturnat s,i a aparatului de represiune al fostului dictator. Regizorii adevărat,i, cei care au stat în umbra revoltei populare, a revolut,iei, manipulând opinia publică prin mass-media, precum s ,i nucleul paramilitar utilizat în lovitura de stat, rămân ani de zile - ori pentru totdeauna - necunoscut,i marelui public. Căci profanii nu sunt niciodată tolerat ,i în templul conspirat,iei. Complotis,tii preferă să pozeze, în astfel de situat ,ii, drept persoane aduse la putere pe creasta valului revoltei populare. Oameni care se cunoscuseră în acele momente fierbint,i, niciodată mai înainte. Fără nici o legătură cu fostul regim ori, mai ales, cu fort ,ele externe. Negarea implicării fort,elor externe în orchestrarea unei revolut ,ii populare este o axiomă pentru noii emanat,i. Culisele sunt categorisite drept scenarii s ,i teorii conspirativiste. Poporul s,i revolta spontană, iată cuvintele cheie, rituale.

3. “COMPLOTUL GENERALILOR” – LOVITURA DE STAT ES, UATĂ DIN 1984

În România, manevrele KGB-ului s,i GRU-ului, precum s,i operat,iunile acestora de influent,are a principalilor actori ai evenimentelor din decembrie ’89, datau de mai mult,i ani. În iunie ’89, două personaje emblematice se întâlneau în Parcul Herăstrău: Ion Iliescu s,i generalul Nicolae Militaru. Întâlnirea conspirativă a celor doi a fost confirmată, ulterior, atât de Petre Roman în “Le Monde” din 05.01.1990, cât s,i de Silviu Brucan într-un interviu din martie 1990. Din declarat,ia unui fost securist, din echipa de filaj, reiese că Militaru dorea să-l informeze pe Iliescu, cu ocazia plimbării lor conspirative, despre constituirea unei alte grupări cu numele de Front. În iarna lui 1988, Comitetul Salvării Nat,ionale - înfiint,at încă din 1984 - se transformase în Frontul Salvării Nat,ionale. Acum apăruse concurent,a. În 1982, generalul Militaru îl contactase pe Iliescu la spitalul “Elias”. Iliescu venise la “Elias” ca să-i facă o vizită lui Valter Roman iar gen. Militaru, internat s ,i el în spital, profitase de moment s ,i-l abordase direct pe Iliescu: “Dom’le, nu se găsesc în România nis ,te fort,e să-l arunce peste bord pe Ceaus,escu?” Prudent, Iliescu s-a ferit să dea un răspuns trans,ant dar, după ce generalul Militaru s-a externat, l-a rugat să-l viziteze la “Consiliul Nat,ional al Apelor”, unde Iliescu avea rang de ministru. Cei doi s-au deplasat cu mas,ina institut,iei până în Parcul Herăstrău, ca să se explice.

77

Page 78: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Principala dilemă a celor doi conspiratori a fost explicată mai târziu, nu fără umor, de generalul Militaru. Iliescu era de părere că, pentru răsturnarea lui Ceaus,escu, trebuia organizat un soi de puci militar. “Cât ,iva militari, un fel de pâr-pâr-pâr s,i cu asta basta!” îi rezumase Iliescu toată filozofia complotului. Militaru, în schimb, sust,inea implicarea maselor în lovitură. “Dom’le, dacă nu sunt angrenate s,i masele populare, nu iese nimic.” Până la urmă s-au despărt ,it, fiecare cu ideea lui. “Ne-am despărt,it cu această idee: el cu pâr-pâr-ul lui s ,i eu cu masele populare”, s,i-a amintit, mai târziu, Militaru. Decizia urma, bineînt,eles, să fie luată în altă parte.

La Moscova, în iunie ’89, când cei doi se plimbau prin Herăstrău, lucrurile evoluaseră mult fat,ă de anii ’82-’84. În ’87, pe fundalul deschis de operat ,iunea tip “maskirovka” lansată de Gorbaciov, prin vehicularea conceptelor-capcană de glasnosti (transparent,ă) s,i perestroika (restructurare) - care încerca să inducă din nou în mass-media ideea comunismului reformabil (după aceea a comunismului cu chip uman, experimentat în cursul Primăverii de la Praga din ’68) - Iliescu publicase un articol, Creat ,ie s,i informat,ie, în care mesajul cifrat către tovarăs,ii săi era: Este necesar să introducem «restructurarea» (perestroika). Filiat,ia spirituală era foarte clară: Gorbaciov s,i operat,iunea de imagine pe care acesta o derula din 1985, cu sprijinul Directoratului I al KGB. Or, glasnosti s,i perestroika nu erau nis,te concepte noi. În sec. XIX, t,arul Alexandru al Il-lea, în instruct,iunile sale către cenzură, sust ,inea că presa trebuie să dea dovadă de glasnosti - o transparent,ă limitată s,i subtil controlată - atunci când articolele sau cărt,ile dezbăteau reformele din Rusia timpului. Mai clar fusese Cernas,evski, în “Scrisoare fără adresă” (republicată la Moscova, în 1983), unde la pag. 495 denunt,a, foarte trans,ant, glasnosti-ul pe care îl definea astfel: “expresie birocratică plăsmuită să înlocuiască conceptul propriu-zis al libertăt ,ii de exprimare”. Era imposibil ca acest substitut perfid al libertăt ,ii propriu-zise de opinie să nu atragă atent,ia bols,evicilor s,i propagandei lor. Potrivit lui Michel Hellei, Lenin însus,i folosise cuvântul glasnosti de patruzeci s,i s,ase de ori în scrierile sale. NEP-ul (Noua Politică Economică), perioada de liberalizare relativă din Rusia dintre 1921 s,i 1928, fusese prezentată deLenin drept o perestroika s,i un glasnosti, după anii comunismului de război(1918-1921). Stalin folosise, la rândul său, conceptul de perestroika, în anii ’30 s,i ’40. Prin articolul “Creatie s ,i informat,ie” din 1987, Iliescu îs ,i deconspira încă o dată legăturile vechi pe care le avea cu U.R.S.S. s ,i aparatul de influent,ă al Moscovei.

78

Page 79: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Promovat de Ceaus,escu după 1965, Iliescu devenise, la 38 de ani, membru al Comitetului Central. Apoi, în 1971, secretar al CC al PCR, responsabil cu propaganda. După călătoria lui Ceaus,escu în China s,i în Coreea de Nord din 1971, Iliescu primise sarcina să regizeze un fel de minirevolut ,ie culturală românească s,i să organizeze cultul geniului carpatin. Cum Iliescu se considera, încă din 1968, alternativa la conducerea partidului, nu s-a arătat dispus să întret,ină cultul celui pe care, de fapt, abia as ,tepta să-l înlocuiască de la putere. Temător fat,ă de perspectiva ca Moscova să-l schimbe cu Iliescu, Ceaus ,escu l-a expediat pe acesta secretar doi al judet,ului Timis,, apoi prim-secretar la Ias,i. Ruptura de Ceaus,escu s,i adevărata marginalizare a lui Iliescu a apărut abia în 1984, când Iliescu s,i-a pierdut calitatea de membru al Comitetului Central, devenind director la “Editura Tehnică”. Funct,ie, oricum, inclusă în nomenclatura partidului. În 1986, imediat după venirea lui Gorbaciov la putere, Iliescu iese în fat,ă. Celălalt plimbăret, prin Herăstrău, în iunie ’89, generalul Militaru, participase la toate conspirat ,iile urzite contra lui Ceaus ,escu. Format în U.R.S.S. - ca s,i Iliescu - dar la s,coala GRU-ului(serviciul secret militar sovietic), gen. Militaru se aliase încă din 1973 cu gen.Ion Ionit,ă ministrul Apărării Nat,ionale, împotriva lui Ceaus,escu. După ce Militaru a fost martor la o discut,ie telefonică dură a lui Ionit,ă cu Ceaus,escu, ministrul Apărării l-a chestionat trans,ant: “Mă tu es,ti de acord cu mine?”“Da”, a răspuns prompt Militaru. “Rămâi pe lângă mine, vor urma s ,i altele”, a prevestit Ionit,ă. Potrivit lui Militaru, în 1974, în pădurea Băneasa, Maurer mazilit s,i el de Ceaus,escu - i-a spus: “Es,ti tânăr, pot,i să mai faci ceva pentru t,ara asta, Militarule. Eu te ajut cu ce pot, dar dacă o faci, fă-o. Este absolut necesar”. Militaru a încercat să pună în legătură grupul generalului Ionit ,ă cu grupul civililor condus de Iliescu, între care se număra Virgil Măgureanu, dar s ,i Vasile Patilinet, ori Virgil Trofin (depistat, marginalizat s,i sinucis în 1982). În 1983, prima tentativă de lovitură es ,uează. Un an mai târziu, avertizat ,i din vreme de Ioan Ursu cu detaliile vizitei în Germania Occidentală a lui Ceaus ,escu, programată pentru toamnă, a fost elaborat alt plan pentru o lovitură de stat militară, cu sprijinul aripii civile a conspirat ,iei. Informat de securitate, Ceaus,escu a dispus trecerea în retragere a mai multor generali s ,i mutarea unităt,ilor rebele din Bucures,ti, într-o singură noapte, organizat,ia conspirativă a generalilor s-a dizolvat, cel put,in aparent, iar Patilinet, a dispărut apoi într-un accident de mas,ină în Turcia. Dispare ulterior, în condit ,ii suspecte, s,i Ion Ionit,ă. Militaru consideră că trădătorii din 1984 se pare că fuseseră generalii Dragu s ,i

79

Page 80: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Popa. În iarna ’84/’85 ia fiint ,ă “Comitetul Salvării Nat ,ionale”, devenit în 1988 “Frontul Salvării Nat,ionale”. În 1987, Militaru se deplasează la Constant ,a s,i ia legătura cu consulul sovietic, care îl asigură că U.R.S.S. va fi prima t ,ară care va recunoas,te noile autorităt,i, în cazul răsturnării lui Ceaus ,escu. Un alt contact al complotis,tilor cu Moscova a fost consulatul sovietic de la Constant ,a, prin gen. Vasile Ionel. După moartea lui Ion Ionit,ă (1987), Iliescu s,i Militaru stabiliseră să se întâlnească în prima zi de mart,i, de la începutul fiecărei luni. În vara lui ’89, au loc alte două evenimente importante, rămase în umbră: gen Stănculescu s ,i familia îs,i petrec, ca din întâmplare, concediul la Lacul Balaton, în compania ministrului ungar al Apărării, Ferencz Karpati. Exilat la Dămăroaia, Silviu Brucan face în noiembrie ’89 naveta Dămăroaia - Washington - Moscova, unde afirmă că s-ar fi întâlnit cu Gorbaciov s,i ar fi discutat cadrul în care urma să cadă Ceaus,escu, ca s,i cel al viitoarei noi puteri. Exilat la Focs ,ani, Virgil Măgureanu întreprinde s,i el câteva vizite în U.R.S.S., în a doua parte a lui ’89.

4. “FIRUL ROS, U” CU KREMLINUL: ILIESCU, STĂNCULESCU S , I MILITARU AU T,

INUT PERMANENT LEGĂTURA CU MOSCOVA DIN SEDIUL M.Ap.N.

Intrat în istorie prin celebrul său picior de ghips, jocul generalului Stănculescu din ’89 include s,i câteva pete albe, mai importante poate decât piciorul gipsat. Prima, s,i cea mai importantă dezvăluire, este că Stănculescu s ,i-a petrecut concediul din vara lui ’89 la Lacul Balaton din Ungaria, împreună cu familia, în compania ministrului ungar al Apărării, gen. Ferencz Karpati, s ,i el în vacant,ă cu familia. Provenit dintr-o familie de ofit ,eri din Tecuci, gen. Stănculescu a jucat un rol cheie sub regimul Ceaus,escu, în domeniul sensibil al comert ,ului cu arme. Într-un amplu interviu din Ziua, Stănculescu a amintit cât ,iva parteneri, pe care i-a cunoscut în afacerile cu armament ale clanului Ceaus,escu. Printre aces,tia se numără s,i sirianul Al-Kassar, unul dintre pionii binecunoscut ,i ai Moscovei în Orientul Apropiat, implicat în multe dintre afacerile oculte din anii ’79-’80 (inclusiv în afacerile “Lockerbie” s,i “Achile Lauro”). Potrivit unor surse ungare, gen. Stănculescu s-ar fi angajat în vara lui ’89 la Balaton că Armata Română nu va interveni în cazul unor act,iuni anticeaus,iste (informat,ie confirmată s,i de Antonia Rados în “Die Verschworung der Securitate” (Hamburg, 1990). De ce în Ungaria? Este cazul aici să precizăm un aspect foarte important, pentru a înt,elege mai bine rolul Ungariei în declans,area evenimentelor din vestul României (Ardeal s,i Banat). În primul rând, în Ungaria se afla în ianuarie 1989

80

Page 81: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

comandamentul grupului de Armate Fort,a-Sud a U.R.S.S., aflat sub conducerea gen.lt. Demidov, corp de armată responsabil cu operat ,iunile în spat,iul sud-est european. În cadrul Fort,ei-Sud din Ungaria, funct,iona o unitate spetznaz, pentru operat,iuni speciale, cu profil de cercetare-diversiune în spatele inamicului. Altfel spus, expert,i în declans,area, între altele, de revolte, revolut ,ii ori mis,cări de stradă. Unităt,ile de tip spetznaz includ, de regulă, atât unităt ,i de tip comando (militare) dar s,i unităt,i care act,ionează în civil pe teritoriul inamic. Civilii poartă numele de visuatniki s ,i ei au fost semnalat,i în România, în decembrie’89, în celebrele mas,ini Lada ca turis,ti sovietici, atât la Timis,oara, cât s,i apoi la Bucures,ti. Comandamentul general al unităt,ilor spetznaz se afla la Moscova, în subordinea GRU (spionajul militar sovietic), aflat în ’89 sub comanda gen. G. F. Krivosiev, adjunct al s ,efului Marelui Stat Major, mares ,alul S. F. Ahromeiev.Interesant este s,i alt detaliu: Direct,ia a 13-a, de dezinformare activă, creată în 1967 de mares,alul Ogarkov, l-a avut la comandă din 1974 chiar pe mares ,alul, pe atunci general, Ahromeiev. As,adar, la Balaton, gen. Stănculescu i-a avut drept parteneri atât pe ministrul ungar al Apărării, gen. Karpati, cât s ,i pe gen. Demidov. Iar prin acesta, pe gen. Krivosiev (comandantul GRU s ,i al unităt,ilor spetznaz), adjunctul mares,alului Ahromeiev, S, eful Marelui Stat Major sovietic, mâna dreaptă a ministrului sovietic al Apărării, Dimitri Iazov. Adică, întreaga filieră militară sovietică. În tot cursul evenimentelor din 22 decembrie 1989 s ,i în zilele următoare, gen. Stănculescu nu s-a mis ,cat din sediul M.Ap.N., chiar s ,i atunci când gen. Gus,e l-a amenint,at cu execut,ia, pentru că a refuzat să se prezinte în fat,a lui, Stănculescu s-a rezumat la a-i da un telefon lui Gus ,e, dar nu a părăsit sediul M.Ap.N. De ce oare? Trebuie să dezvăluim un mic detaliu, ascuns cu grijă de complotis,ti, timp de zece ani: M.Ap.N. era singurul punct care avea o legătură directă cu Moscova s ,i cu toate capitalele t,ărilor membre ale Tratatului de la Vars,ovia, inclusiv cu comandamentul acestuia. Deoarece Comitetul Central nu era un obiectiv militar, acesta nu avea o legătură directă cu Moscova. Când gen. Gus,e a fost apelat în ruses,te la C.C. s,i a dat celebrul răspuns, tot în ruses,te, ne panimaiu pa ruski (nu înt ,eleg ruses,te), el fusese apelat din România, în scop de compromitere. Militaru s ,i Stănculescu, în schimb, au t,inut permanent legătura cu Moscova s,i comandamentul Tratatului de la Vars,ovia, din Sediul M.Ap.N.. Iată de ce s-a deplasat acolo s ,i Iliescu: la sediul M.Ap.N. se primeau ordinele Moscovei s,i ale Tratatului de la Vars,ovia. Poporului român nu i s-a spus însă nimic despre acest detaliu, în deceniul care a

81

Page 82: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

trecut, pentru a se crea astfel legenda revolut ,iei spontane, cea care l-ar fi emanat pe Iliescu, prin voint,a maselor, pe creasta valului popular etc. În realitate, după cum vom vedea, toate directivele veneau de la Moscova s ,i comandamentul Tratatului de la Vars,ovia, prin legătură telefonică directă de la M.Ap.N. Dar despre firul ros,u, secret, românii n-au aflat decât în anul 2000. Într-un interviu dat de Brucan în mai 1990, acesta a confirmat că, împreună cu Iliescu, vizita aproape săptămânal în 1989 ambasada sovietică de pe s ,oseaua Kiseleff. Chipurile, pentru a citi “Pravda”. Des,i Ceaus,escu îl exilase în Dămăroaia, Brucan a putut pleca totus,i nestingherit la Washington, cu un pas,aport furnizat chiar de gen. Vlad. De la Washington, Brucan s-a deplasat direct la Moscova. El a sust,inut apoi că a discutat cu Gorbaciov cadrul în care urma să se desfăs,oare revolut,ia română, precum s,i cel trasat de Kremlin viitoarei puteri: conservarea partidului unic, cu tolerarea fact ,iunilor s,i toată cosmetizarea, după modelul perestroika. O serie de participant ,i celebri la revolut,ie, des,i se aflau sub supravegherea strictă a Securităt ,ii, au putut călători în RFG, în U.R.S.S. etc. Sovieticii, în vara lui 1989, încep să întoarcă vizitele. Din marea t,ară vecină de la răsărit, în care unii avuseseră marea bucurie să studieze (între altele la sect,ia A a Directoratului I din KGB) sosesc la Bucures,ti vizitatori misterios,i, care intră discret în contact cu divers,i comunis,ti, căzut,i în dizgrat,ia lui Ceaus,escu de-a lungul anilor, pe care îi atrag în discut ,ii detaliate privind necesitatea reformării comunismului, tatonându-i cu privire la atitudinea fat ,ă de glasnosti s,i perestroika. În ciuda spontaneităt ,ii evenimentelor din decembrie 1989, tot,i cei contactat,i de sovietici au dat fuga, în 22 decembrie ’89, să răspundă apelului televizat al lui Iliescu, pentru întâlnirea de la orele 17 fix, din fat,a C.C.-ului. În preajma Congresului al XIV-lea al P.C.R., desfăs ,urat în noiembrie, Elena Ceaus,escu l-a convocat pe gen. Iulian VIad s ,i i-a înmânat o listă cu proscris,ii, printre care s,i Marcel, alias Iliescu, fostul favorit căzut în dizgratie după 1980, mazilit la Ape, apoi la Editura Tehnică. Proscris ,ii trebuiau arestat,i s,i t,inut,i sub supraveghere, pe tot timpul Congresului. Vlad a luat lista s,i i-a trimis imediat vorbă lui Marcel să nu stea acasă, în vila de la Floreasca. Marcel a cerut însă ajutorul familiei Petre Roman, reus ,ind să se ascundă la Snagov. (Vezi declarat,ia dată de gen. Militaru lui Jean Paul Man în “Nouvel Observateur”, mai ’90). Cele patru zile ale Congresului P.C.R. au fost petrecute de Ion Iliescu în linis,tea s,i splendoarea specifice sfârs,itului de toamnă de la Snagov (vezi Antonia Rados, op.cit.). Marcel nici n-avea de ce să se impacienteze. El s,tia prea bine pentru cine bat clopotele. Nu scrisese el, încă din

82

Page 83: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

1987, în articolul de camuflaj Creat,ie s,i Informat,ie că: “Este necesar să introducem restructurarea”, deci perestroika gorbaciovistă?

5. CÂTEVA MII DE TURIS, TI SOVIETICI, DIN FORT, A SPETZNAZ, AU PARTICIPAT LA LOVITURA DE STAT DIN DECEMBRIE 1989

Punerea în scenă a loviturii din decembrie ’89 a avut o repetit ,ie generală în noiembrie 1987 când, la doar câteva luni după vizita lui Gorbaciov la Bucures ,ti, pe 15 noiembrie 1987, a izbucnit revolta de la Bras ,ov. O manifestat,ie muncitorească care a coagulat repede nemult,umit,ii oras,ului, într-o duminică în care în România aveau loc alegeri. Devastarea regionalei de partid, cele câteva momente de libertate ale bras,ovenilor, apoi intervent,ia în fort,ă a trupelor de interne au prevestit dezastrul lui Ceaus,escu din decembrie ’89. Postul Europa Liberă a intrat în act,iune, difuzând comentariile lui Silviu Brucan, pe marginea evenimentelor, câteva săptămâni la rând. Un fapt a ies ,it în evident,ă: gradul de nemult,umire al maselor atinsese pragul exploziei sociale. Era suficient un detonator pentru ca bariera psihologică a fricii colective să fie depăs ,ită iar populat,ia, bine manipulată, să ia cu asalt obiectivele din oras. Repetit ,ia generală din ’87 nu s-a rezumat la Bras ,ov. Incidentele din 15 noiembrie ’87 au fost sust,inute apoi de manifestat,ii ale student,ilor la Ias,i s,i Timis,oara. Axa Ias,i-Bras,ov-Timis,oara a revoltei din ’87 va funct,iona s,i în ’89, chiar dacă evenimentele plănuite pentru 15 decembrie ’89 la Ias ,i nu au amorsat o revoltă de proport,ii ca la Timis,oara, datorită proastei organizări. Un lucru apărea clar: în ’87, pentru răsturnarea guvernului Ceaus ,escu, era necesară declans,area simultană a revoltei în mai multe oras,e industriale, culminând cu Bucures,tiul. La Bras,ov, în noiembrie 1987, a ies,it la iveală s,i capacitatea de represiune a regimului dar, mai ales, faptul că mămăliga poate exploda.

Învăt,ămintele din 15 noiembrie ’87 vor fi aplicate doi ani mai târziu, când spetznaz-ul sovietic va intra în act,iune. Declans,area evenimentelor din decembrie ’89 a fost precedată de un fapt ocultat sistematic de “emanat ,i”, în ultimii 10 ani. După data de 10 decembrie ’89, în România pătrund un număr fără precedent de turis,ti sovietici. Coloane întregi de automobile Lada, cu câte patru bărbat,i atletici, sunt semnalate la granit ,a cu U.R.S.S., Bulgaria s,i Ungaria. Un detaliu merită, deasemenea, ment,ionat: turis,tii sovietici au pătruns în România fără pas,apoarte, ceea ce dovedea o complicitate la nivel înalt.

83

Page 84: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Conform unor statistici, se estimează la câteva mii numărul turis ,tilor sovietici pătruns,i în România în decembrie ’89. Pe 13 decembrie ’89, rapoartele inspectoratelor de securitate Olt s,i Dolj semnalau deplasarea masivă a coloanelor de automobile Lada, cu turis,ti sovietici, în direct,ia Timis,oara. La o singură stat,ie PECO, de exemplu, a fost semnalată o coloană de 12 autoturisme Lada. Turis,tii sovietici, atletici s,i sobri, au evitat orice contact cu băs ,tinas,ii români. S-a remarcat faptul că, de regulă, sovieticii evitau hotelurile, preferând să rămână peste noapte în mas,ini, prin parcări s,i campinguri. S, i serviciile secrete occidentale au remarcat invazia de turis,ti sovietici din România, în prima jumătate a lui decembrie ’89. Turis,tii sovietici formau fort,a de S, OC spetznaz, constituit,i din operativi ai GRU, care act ,ionau în civil (visuatniki), la care ne-am referit mai înainte. Totodată, la granit ,ele României se semnalează constituirea unor fort,e de invazie militară străină. La granit ,a cu U.R.S.S., în zona Galat,i-Brăila, s-a semnalat o fort,ă de intervent,ie sovietică alcătuită din trupe de infanterie s,i tancuri. La granit,a cu Bulgaria, la Ruse, se semnalează o concentrare a unităt,ilor franceze GIGN. În timp ce la frontiera româno-ungară se aflau, gata de intervent,ie, unităt,i vest-germane din cadrul cunoscutei fort ,e GSG 9. Elemente ale AVO ungar s,i UDB iugoslav sunt semnalate în Banat s,iArdeal, în ciuda faptului că Ceaus,escu, reîntors la Bucures,ti de la o întâlnire a Pactului de la Vars,ovia desfăs,urată la Moscova (unde avusese o discut ,ie la cut,ite cu Gorbaciov, care îi dăduse un ultimatum privind introducerea în România a schimbării, a politicii de perestroika), dispusese, subit, ca trupele de grăniceri (17.000 de militari) să treacă în subordinea Ministerului de Interne. La 1 decembrie ’89, la o s ,edint,ă a CEPEX, Ceaus,escu îs,i criticase aspru clica de potentat,i. După căderea regimurilor totalitare din Europa de Est, cu complicitatea vizibilă a Moscovei, potentat ,ii lui Ceaus,escu înt,elegeau însă perfect că jocurile erau făcute între Gorbaciov s ,i Occident, s,i că zilele lui Ceaus,escu erau numărate. Pe 17 decembrie, la un CEPEX de criză, Ceaus ,escu anunt,a: “S, tim deja că atât Est-ul cât s ,i Vest-ul vor să schimbe totul.” A doua zi pleca în Iran. La reîntoarcere, pe 20 decembrie, i se spune că la Timis ,oara lucrurile s-au mai calmat. Rostes,te un discurs televizat din studiourile TV aflate în subsolul Comitetului Central. La sugestia, se pare, a lui Barbu Petrescu, Ceaus,escu organizează un miting a doua zi, 21 decembrie. În timpul discursului rostit de Ceaus,escu la miting, din fat,a C.C.-ului se aud brusc t,ipete de femei, răpăit de gloant,e s,i scrâs,nete de tancuri. Ce se întâmplase? La mitingurile lui Ceaus,escu, de regulă, echipa de sonorizare utiliza o bandă de magnetofon cu

84

Page 85: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

urale, aplauze s,i lozinci, amplificate prin stat,ii în întreaga zonă. Pe 21 decembrie, o echipă instalată în podul Ateneului s-a cuplat la ret ,eaua de amplificare a Piet,ii Palatului s,i, în plină cuvântare a lui Ceaus ,escu, a introdus în stat,ie o bandă sonoră înregistrată anterior, la represiunea din fat ,a Catedralei de la Timis,oara. Pe bandă se aud urlete de femei, răpăit de mitraliere s ,i scrâs,nete de tancuri. Pe 21 decembrie, când banda este introdusă în stat ,ia de amplificare de echipa din podul Ateneului, lumea adunată la miting aude răpăitul de gloant,e s,i urletul femeilor dinspre zona Victoriei. Cei prezent ,i intră în panică, refugiindu-se. Ceaus,escu, lipsit de vizibilitate în balconul C.C.-ului, nu înt,elege ce se petrece s,i strigă: “Stat,i linis,tit,i tovarăs,i.” Elena strigă s,i ea. Prea târziu. Mitingul s-a spart. Alt,i manifestant,i intră în Piat,a Palatului, cu pancarte anticeaus,iste. Se formează în Piat,a Universităt,ii un nucleu de rezistent,ă. Printre manifestant,i se află însă numeros,i securis,ti în civil, care pozează în anticomunis,ti. După-amiaza s,i noaptea are loc represiunea. De pe blocul Dalles s,i de pe fostul Carlton, echipe speciale de lunetis ,ti trag asupra manifestant,ilor (conform declarat,iilor locatarilor). Avertizat, Ion Iliescu îs ,i ia rămas bun de la colegii de la Editura Tehnică s,i pleacă într-o direct,ie secretă. S-a spus că s-ar fi deplasat la Televiziune. Conform anchetei Antoniei Rados (op.cit.) Iliescu s-a deplasat mai întâi la sediul M.Ap.N. care, cum am arătat anterior, avea legături telefonice cu Moscova s,i cu t,ările membre ale Tratatului de la Vars,ovia. De la aparatul cu nr. 261, Iliescu a luat contact cu toate căpeteniile Armatei s ,i Securităt,ii, asigurându-se mai întâi de sprijinul lor, apoi a convocat o reuniune pentru orele 15.00, în biroul ministrulul Apărării. Abia după aceea, Iliescu a plecat în grabă la TVR. Pe fir direct, M.Ap.N.-ul rămâne în contact permanent cu gen. Piotr Lus,ev, cel care preia conducerea operat,iunilor din România. (vezi interviul lui Militaru din “Nouvel Observateur”, mai 1990, precum s ,i interviul cu Mihai Lupoi). În sediul C.C.-ului, gen. Stănculescu apare pentru prima dată în civil în fat,a lui Ceaus,escu, cu piciorul în ghips, s ,i îl anunt,ă că afară sunt muncitori, după ce dictatorului i se spusese tot timpul că sunt doar nis ,te huligani. Îl convinge apoi să părăsească clădirea C.C., însot ,it de o gardă civilă. Des,i Ceaus,escu putea să plece din C.C. pe mai multe căi, Stănculescu îl convinge să ia elicopterul, solicitat insistent chiar de el. În felul acesta, masele pot vedea că dictatorul fuge. Între timp, Securitatea deschide emisia în televiziune. O legătură directă, făcută dintr-o cameră de la etajul 7, de lângă blocul studiourilor, permite Televiziunii Române Libere să transmită în releu, via Praga s,i Belgrad, atât în Est cât s,i în Vest. În “Studioul 4,” sunt adus,i grabnic o

85

Page 86: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

mult,ime de artis,ti, regizori, poet,i, filosofi, figuri binecunoscute, în frunte cu dizidentul Mircea Dinescu (eliberat din arestul la domiciliu de ambasadorul olandez Stork). Toată lumea face declarat ,ii entuziaste. Din “Studioul S”, însă, Securitatea veghează. La etajul II, directorul Petre Constantin, un vechi activist, este asistat de Dan Mart,ian, lector la “S, tefan Gheorghiu”, un apropiat al lui Iliescu. După regizorul Sergiu Nicolaescu, apare la TVR gen. Militaru care îl cheamă insistent pe Iliescu. Apare s,i Lupoi, omul lui Stănculescu, care rămăsese la M.Ap.N., unde exista legătura directă cu Moscova. Soses ,te în cele din urmă s,i Iliescu, care tuna s,i fulgera împotriva lui Ceaus,escu, la ora aceea arestat la Târgovis,te. Anunt,ă formarea “Consiliului Salvării Nat,ionale” s,i cheamă oamenii responsabili, la orele 17.00, la C.C. După o jumătate de oră, Iliescu reapare, dar în “Studioul S”. Mult mai sigur pe el, apelează membrii de partid, disociindu-i de cel care întinase nobilele idealuri ale socialismului. Pleacă imediat, însot ,it de Silviu Brucan. Câteva minute după ce Iliescu a părăsit TVR, cei din “Studioul 5” închid emisiunea s,i “Studioul 4”. Pretext: s-a încins aparatura. Poet ,ilor, filosofilor s,i artis,tilor li s-a pus astfel pumnul în gură. Rolul lor, în acreditarea lui Iliescu în ochii românilor, se încheiase. Nu mai era nevoie de figurat ,ie. În acest timp, Iliescu se grăbea la întâlnirea secretă de la Ministerul Apărării din Drumul Taberei, unde îi as,teptau capii Armatei s,i Securităt,ii. După un accident minor de mas,ină, în Piat,a Victoriei, Iliescu s,i-a făcut aparit,ia la Ministerul Apărării cu oarece întârziere. Generalii Stănculescu, Chit,ac, Mortoiu s,i alt,ii îi as,teptau nervos,i. S, edint,a secretă a debutat pe un fond de haos s ,i nelinis,te: mult,i se întrebau ce caută un civil, ca Iliescu, printre ei. Iliescu a cerut crearea unui organism provizoriu, care să preia puterea în t ,ară, până la viitoarele alegeri. La sfârs,it, l-a numit pe generalul Gus ,e, s,eful Statului Major General, ca s ,ef al comandamentului central al revolut,iei, iar adjunct pe generalul Chit,ac, în acel moment comandantul trupelor de Securitate. I-a numit pe generali, des ,i în acel moment Ion Iliescu nu avea nici o funct,ie oficială, era un simplu cetăt,ean, director al unei edituri de stat. Apoi, însot ,it de o parte dintre cei prezent,i, Iliescu s-a grăbit să ajungă înPiat,a Palatului. Îi însot,eau, printre alt,ii, Militaru, Gus,e, Brucan s,i Roman. Căpitanul Lupoi, omul lui Stănculescu, le deschidea drumul prin mult ,ime. Ajuns pe balconul C.C.-ului care, după întreruperea de o oră s ,i jumătate a emisiei televiziunii, devenise singura tribună a evenimentelor. Iliescu s ,i-a modificat stilul. Salută cu semnul victoriei, renunt ,ă la apelativul tovarăs,i, s,i se prezenta mult,imii drept s,ef al “Comitetului Salvării Nat ,ionale”. Cum rumoarea din piat,ă

86

Page 87: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

cres,tea, Iliescu adaugă, pentru a linis ,ti mult,imea: “Securitatea nu mai există. Trupele Ministerului de Interne au fost subordonate Armatei.” Rumoarea ostilă a mult,imii l-a determinat însă pe Iliescu să-s ,i întrerupă discursul. A intervenit, salvator, gen. Gus,e, ca reprezentant al Armatei, care a reus ,it pentru moment să mai calmeze atmosfera. Sfătuit de cei din grupul său, Iliescu se vârî iar în fat ,ă, s,i încearcă să câs,tige mult,imea din piat,ă cu diverse promisiuni. “Dictatorul va fi dus în fat,a justit,iei”, a anunt,at Iliescu, o afirmat,ie pe care curând o va regreta. Cum mult,imea nu react,iona pozitiv, Iliescu mai adaugă câteva fraze populiste, apoi anunt,ă: “Vom trece acum la formarea conducerii provizorii.” Abandonând balconul, unde se va instala Dumitru Mazilu (creatorul “Forumului Cetăt ,enesc”, după modelul ceh), întregul grup, cu Iliescu în frunte - afis ,ând un aer destul de panicat - a dispărut în sediul C.C.-ului. Pentru a scăpa de supravegherea permanentă s,i neîncrezătoare a revolut,ionarilor lui Nica Leon s,i a altora, micul grup al lui Iliescu a pretextat că avea nevoie de linis ,te, pentru a lucra. Cu tot,ii s-au baricadat în camera 226 de la etajul II, unde s-au încuiat, lăsându-l afară, în fat,a us,ii, pe post de cerber pe Cazimir Ionescu, iar în interior, pe acelas ,i post, pe căpitanul Lupoi. Din acest moment n-au mai intrat în camere decât persoanele agreate de Ion Iliescu. Afară, pe coridor, se adunau treptat barzii vechiului regim (ca Dumitru Popescu “Dumnezeu”), dornici cu tot ,ii să se pună la dispozit,ia noii puteri democratice, dar s,i capi ai Securităt,ii, dintre care cel agreat de Iliescu a fost col. Gheorghe Ardeleanu, s ,eful unităt,ilor anti-tero (U.S.L.A.). Care s,i-a pus pe loc, la dispozit ,ia grupului de pucis,ti, tot,i cei 1600 de oameni ai săi. “Vom rezolva treaba, as,a cum s-a discutat cu Victor” (Stănculescu), i-a spus Iliescu lui Gus ,e, în timp ce avea în mână lista cu “persoane care ar putea ocupa posturi de răspundere”. În camera 226 îs ,i făcea acum prezent,a s,i Virgil Măgureanu, cel care as,teptase grupul ore în s,ir, în clădire, având mare grijă ca să rămână permanent în spatele camerei de filmare. Postat în fat,a unei hărt,i, Iliescu a luat legătura telefonică cu tovarăs ,ul Stănculescu, la Ministerul Apărării, cel care t ,inea permanent legătura directă, secretarul ros,u) cu gen. Piotr Lusev s,i ceilalt,i comandant,i ai Tratatului de la Vars,ovia. Iliescu era obligat să o facă. Comitetul Central nu era un punct operativ de comandă militară. Doar la Ministerul Apărării existau legături directe, secretizate, cu tot,i aliat,ii Pactului de la Vars,ovia. În primul rând, cu Moscova, cu Gorbaciov. Între timp, cei din grup dezbăteau aprins firma sub care pucis,tii urmau să se înfăt ,is,eze nat,iunii s,i lumii. Generalul Militaru o t ,inea una s,i bună: “Dom’le, să rămânem la Frontul Salvării Nat ,ionale”. Cum nimeni nu

87

Page 88: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

părea foarte entuziasmat, Militaru a adăugat: “Frontul Salvării Nat ,ionale există de s,ase luni!” (De fapt, el exista din 1988, când fusese constituit conspirativ, la sugestia sovieticilor. Cum am văzut, cu s,ase luni mai înainte, Militaru se întâlnise cu Iliescu în Parcul Herăstrău pentru a-l informa de existent ,a Frontului, as,adar că aveau o concurent,ă la grat,iile sovieticilor). Iliescu, fără jenă, i-a informat pe ceilalt,i din cameră că el luase deja legătura cu ambasada sovietică, pentru a-i lămuri “cine suntem s,i ce vrem”. Cel put,in atât găsea de cuviint,ă Iliescu să-i informeze pe cei din jur, în legătură cu convorbirea (ori convorbirile) cu sovieticii din acea zi. Sub pretextul că sediul C.C. nu era un loc prea sigur - lipsea telefonul direct, firul ros,u, cu Moscova s,i cu Pactul de la Vars,ovia - întregul grup s-a decis să se refugieze la Ministerul Apărării, în Drumul Taberei. Conform amintirilor publicate de Dumitru Mazilu dar s ,i a altor mărturii, se pare că, pe drum, grupul s-a abătut mai întâi pe la ambasada sovietică. Episodul este controversat, din motive us,or de bănuit. Totus,i, lăsând deoparte alte mărturii, într-un documentar realizat la Bucures,ti de CNN - în care sunt înfăt ,is,ate s,i tunelurile subterane, as,a cum erau cele de sub sediul C.C. s,i Piat,a Palatului, pe care Ceaus,escu s-ar fi putut cu us,urint,ă evacua - se sugerează că grupul lui Iliescu ar fi făcut o haltă la ambasadă, în acea seară. Imediat după plecarea lui Iliescu s,i grupului său din sediul C.C.-ului, în Piat,a Palatului răsunau primele rafale. În jurul orelor 21 cădeau primii mort ,i. În mod subit, apăruse pericolul terorist, oameni descris,i de Iliescu ca fiind antrenat,i să “tragă din toate pozit,iile”. Timp de două zile, as,a-zisul pericol terorist îi va permite grupului lui Iliescu să câs,tige timp, cu un dublu scop: 1) să acapareze total puterea s ,i 2) să scape de Ceaus,escu, care cunos,tea mult prea multe despre Iliescu, familia sa s,i legăturile acestora cu Moscova. La orele 23, Iliescu reapare la TVR s ,i cites,te primul comunicat al Comitetului Provizoriu al “Frontului Salvării Nat ,ionale”. De fapt, textul fusese redactat init,ial de Dumitru Mazilu, dar fusese modificat, pe ici pe colo prin punctele esent,iale, de Silviu Brucan, care nu agrease nici măcar formula finală: “As,a să ne ajute Dumnezeu”, deoarece i se părea că amintea prea mult de monarhie. Iliescu a mai citit o listă cu membrii Comitetului Provizoriu, lista în care el se trecuse ultimul, sugerând astfel telespectatorilor aparenta sa lipsă de apetent,ă pentru putere. În realitate, lui Iliescu îi vor mai trebui încă două zile pentru a pune mâna complet pe putere - două zile în care teroris,tii vor trage din toate pozit,iile, provocând astfel peste o mie de mort ,i s,i sute de rănit,i, cu tot,ii oameni nevinovat,i - ca s,i pentru a se debarasa de incomodul (în viat,ă) Ceaus,escu, t,inut încă din 22 decembrie, la păstrare, într-o

88

Page 89: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

unitate militară de la Târgovis,te, dar a cărui arestare nu fusese anunt,ată poporului decât douăzeci s,i patru de ore mai târziu. Timp de două zile, în mare taină, Iliescu nu se ocupase decât cu restructurarea aparatului militar s ,i cel al Securităt,ii. Ultimul, activat din 24 decembrie, când ofit,erii fostei Direct,ii a 5-a, care avusese misiunea să apere sediile, fuseseră convocat ,i la Ministerul de Interne. Pe 23 decembrie, în edit ,ia unică a “Scânteii poporului”, distribuită cu o remarcabilă promptitudine, apărea următorul comunicat al lui Iliescu: “Noi, românii, nu dorim să copiem modelul vecinilor nos ,tri. Protestul nostru era îndreptat împotriva lui Ceaus,escu, dar era în acelas,i timp (un semnal) favorabil ment,inerii unei etici socialiste. Avem nevoie de diversitatea de opinie s ,i de “ordine socialistă” [subl. n.]. Însot,it de fidelul său paznic, Gelu Voican Voiculescu, Ion Iliescu a mai apărut de două ori la TVR, în dorint ,a de a linis,ti cele 4 milioane de membri de partid. Din Studioul4 fuseseră alungat,i între timp artis,tii s,i poet,ii. S, tirile erau citite de acelas,i Marinescu George care citise în 22 decembrie decretul de instituire a stării de necesitate. Iliescu a anunt,at ferm, cu acest prilej:”Va veni vremea unui proces drept, condus de “justit,ia poporului” (subl. n.). “La a doua aparit ,ie, Iliescu a devenit mai pragmatic:”Tot,i civilii vor preda armele pe care le posedă până la 25 decembrie, orele 17“, altminteri ar fi urmat să fie considerat ,i teroris,ti. Grijuliu, Iliescu a reamintit că toate organizat ,iile din t,ară se subordonează Frontului Salvării Nat,ionale. Apoi, instalat în biroul directorului general al Televiziunii de la etajul II s,i păzit de Gelu Voican Voiculescu, Iliescu a început să primească în audient,e comunis,ti de rang înalt. Un preot s ,i trei tineri timis,oreni, sosit,i cu o declarat,ie a”Comitetului Democratic" prin care se cereau alegeri libere s,i pluripartitism, au fost întâmpinat,i cu un refuz politicos. Peste câteva zile, Comitetul Democratic va fi integrat Frontului Salvării Nat ,ionale.

6. UN ACT ISTORIC: PE 24 DECEMBRIE ’89, ÎNTR-UN WC DE LAM.Ap.N., CETĂT, EANUL ILIESCU A DECIS ILEGITIM SĂ CONSTITUIE UN “TRIBUNAL MILITAR EXCEPT, IONAL”, CARE SĂJUDECE PE CEAUS, ES, TI

Arestat,i, practic, încă din după-amiaza de 22 decembrie, sot ,ii Ceaus,escu au fost t,inut,i, sub pază militară, la unitatea de la Târgovis ,te. Init,ial, pucis,tii au mers pe varianta suprimării imediate a cuplului Ceaus ,escu. Scenariul asasinării urma să fie declans,at de parola “Recursul la metodă”. Populat,iei i s-a ascuns, cel put,in douăzeci s,i patru de ore, că sot,ii Ceaus,escu fuseseră arestat,i încă din după-

89

Page 90: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

amiaza zilei de 22 decembrie, s,i t,inut,i sub o pază militară sigură. Mai mult, prin televiziune s-au vehiculat în acest răstimp fel de fel de zvonuri privind urmărirea sot,ilor Ceaus,escu, s,i act,iuni teroriste de eliberare a celor doi, care aveau doar scopul să ment,ină panica în rândul cetăt,enilor, sugerându-li-se astfel pericolul pe care îl reprezenta, în continuare, un Ceaus,escu în viat,ă. Pe 24 decembrie, planul “Recursul la metodă” a fost însă abandonat: se pare că, la Moscova, Gorbaciov stăruia încă din 22 decembrie pentru un proces al fostului dictator, în locul unui simplu asasinat. Acesta este s,i motivul pentru care planul “Recursul la metodă” nu a fost pus în practică, între 22 s ,i 24 decembrie. Ion Iliescu a luat decizia istorică de a constitui un tribunal militar except ,ional, care să-i judece pe sot,ii Ceaus,escu, în W.C.-ul din apropierea cabinetului ministrului Apărării din Drumul Taberei, unde grupul pucist se refugiase. În susurul apei de la W.C., Iliescu credea că decizia va fi mai bine protejată s ,i evitate, astfel, surprizele. Miza era imensă: lichidarea fizică a sot ,ilor Ceaus,escu, cei care s,tiau prea multe despre Iliescu s,i grupul de pucis,ti. Decretul, redactat s,i semnat de Iliescu pe 24 decembrie 1989, fără număr de înregistrare, decidea - în numele Consiliului Frontului Salvării Nat,ionale (CFSN) din România instituirea unui Tribunal Militar Except,ional care să procedeze de urgent,ă(subl. n.) la judecarea faptelor comise de Ceaus,escu Nicolae s,i Ceaus,escu Elena. Acest document istoric este semnat de Ion Iliescu, în calitate de pres ,edinte al Comisiei Frontului Salvării Nat,ionale (subl. n.). Numai că la data de 24 decembrie 1989, CFSN-ul nici măcar nu exista! As ,a cum se s,tie, prima întrunire a CFSN a avut loc abia patru zile mai târziu, pe 28 decembrie, la Palatul Victoria. Nici atunci Ion Iliescu nu a fost ales pres ,edinte al CFSN. Rezultă că Iliescu a semnat ilegitim - printr-o tipică uzurpare de titlu - un document ilegal, lovit de nulitatea absolută din punct de vedere juridic. Prima Consecint ,ă: Tribunalul Militar Except,ional care i-a judecat pe sot ,ii Ceaus,escu la Târgovis,te, datorită semnăturii ilegitime a lui Ion Iliescu pe decretul de constituire, este la rândul său ilegal. A doua consecint,ă: sot,ii Ceaus,escu n-au fost executat,i după un proces, ci asasinat,i. Gelu Voican Voiculescu a sust,inut, ulterior ca să-s,i salveze tovarăs,ul de drum, cum că: “Acest decret a rămas scris de mână din rat ,iuni de protect,ie a secretului, neriscându-se dactilografierea”. Ceea ce a urmat nu este, de asemenea, prea bine cunoscut opiniei publice. Astfel, deplasarea la Târgovis,te, unde urma să aibă loc procesul, a as ,a-zisului Tribunal Militar Except,ional, s-a făcut cu cinci elicoptere. Într-unul din elicoptere se aflau cele două prelate verzi, în care urmau să fie înfăs,urate cadavrele sot,ilor Ceaus,escu.

90

Page 91: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

As,adar, se s,tia încă înaintea procesului că sot ,ii Ceaus,escu urmau să fie ucis ,i. Procesul nu a fost decât o mascaradă, pusă la cale de Iliescu. După aterizare, în timp ce gen. Victor Stănculescu se ocupa de detaliile execut ,iei, Gelu Voican a cerut ca procesul să nu dureze mai mult de 10-15 minute. Detaliile procesului se cunosc. Interesante sunt însă concluziile profesorului legist francez Louis le Riboux privind momentul s,i condit,iile în care sot,ii Ceaus,escu au fost împus,cat,i. După execut,ie, cadavrele celor doi au fost aduse, înfăs ,urate în prelate, cu elicopterul, până la stadionul Ghencea, unde au fost abandonate, în timp ce Stănculescu s,i Voican Voiculescu s-au dus la o gustărica. În realitate, as ,a cum demonstrează o videocasetă, cadavrele celor doi, înfăs ,urate în prelate, au fost plimbate prin clădirea C.C., s,i în alte institut,ii, unde au fost expuse, deoarece mult,i nu credeau că Ceaus,es,tii fuseseră împus,cat,i, în ciuda filmului prezentat pe 25 decembrie, într-o versiune prescurtată, la TVR. Cert este că abia a doua zi dimineat,a, la ora 8, trupurile sot ,ilor Ceaus,escu au fost aduse la morga Spitalului Militar, unde cadavrul lui Ceaus ,escu se pare că a fost profanat de un autopsier, curios “să vadă p...a, cu care fostul dictator a f...t o t ,ară timp de 24 de ani”. Din dimineat,a de 26 decembrie până în 30 decembrie 1989, când s-a decis înhumarea, cadavrele Ceaus,es,tilor au rămas sigilate în instalat,ia frigorifică de la morgă. De înmormântarea celor doi s-a ocupat tot Gelu Voican Voiculescu, în calitatea sa de viceprim-ministru, cu prietena sa Cerasela Baijac Demetrescu, care a s,terpelit cu această ocazie bijuteriile Elenei Ceaus ,escu. Au mai asistat: Mugurel Florescu, lt. mai. Trifan Matenciuc s ,i col. Ion Baiu, cel care a asigurat, ca s,i la Târgovis,te, filmările. De procurarea sicrielor se ocupase, anterior gen. Stănculescu, fostul protejat al familiei Ceaus ,escu. Ambele cadavre au fost perchezit,ionate de Cerasela Baijac, grijulie mai ales cu cadavrul Elenei. Apoi, ambele cadavre au fost acoperite cu pânze de cearceaf. Mai întâi s-a pus capacul peste cos,ciugul Elenei. Apoi peste cos,ciugul lui Nicolae Ceaus,escu, pe care Voican, prudent, a desenat cu o cretă semnul lui Marte. Lângă fiecare groapă se găseau dale din beton s,i câte o roabă cu ciment. Groparilor li se spusese că era vorba despre doi colonei în rezervă, ucis ,i de teroris,ti. Ceaus,es,tilor nu li s-au pus cruci: fuseseră uitate la morgă. Pentru asasinarea Ceaus,es,tilor s-au întocmit două dosare, care poartă acelas ,i număr: 1/SP 1989. Nu vom intra în detalii privind cont ,inutul acestor două dosare, precum s ,i implicările lor. Vom ment,iona doar un singur detaliu: certificatele medicale, prin care se constată decesul sot,ilor Ceaus,escu, ca s,i actele de deces, au fost eliberate fără autopsiere s,i fără actele de identitate ale celor doi. Astfel, în

91

Page 92: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

absent,a buletinelor de identitate, toate celelalte acte eliberate de medicul constatator, Vladimir Belis,, s,i de notarul Sectorului 1 Bucures,ti, Adrian Toma, sunt ilegale. Exact ca decretul, semnat ilegitim prin uzurpare de titlu, de Ion Iliescu, prin care s-a constituit as ,a-zisul Tribunal Militar Except,ional, care i-a trimis la moarte pe sot,ii Ceaus,escu. Numai pentru ca aces ,tia să nu poată dezvălui public ceea ce s ,tiau despre proaspătul emanat, s,i despre firul ros,u care îl lega, încă din tineret,e, pe Ion Iliescu de Kremlin.

PARTEA A DOUA

SUB CUPOLA MAFIEI

VIII. ROMANIAGATE: LOVITURA DE STAT VALUTARĂ DIN 3 FEBRUARIE ’90

1. 3 FEBRUARIE 1990: A DOUA LOVITURĂ DE STAT A FOST VALUTARĂ

Un raport al Curt,ii de Conturi, intitulat Raportul public anual, privind contul general anual de execut,ie bugetară pe perioada 1990-1992, înaintat Parlamentului României în iunie 1996, prezenta rezultatele unui control efectuat la Banca Română de Comert , Exterior (ulterior Bancorex). Conform raportului, s-a constatat cu acest prilej că, după 31 decembrie 1989, BRCE preluase ilegal de la Banca Nat,ională a României suma de 2030 milioane dolari. Suma - apart,inând Statului român - se constituise, în principal, din următoarele resurse: Rezerva de Stat a României, în valoare de 727,6 milioane dolari; Fondul Valutar Centralizat al Statului, în valoare de 1.106 milioane dolari; Conturile fostului Oficiu Economic Central “Carpat,i”, în valoare de 153,4 milioane dolari s,i 43 milioane dolari puse de către BNR la dispozit ,ia fostului Minister al Comert,ului Exterior s,i Cooperare Internat,ională. Aceste grave ilegalităt,i au fost sesizate Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justit ,ie din 2 septembrie 1995, fără să se declans,eze urmărirea penală a vinovat,ilor. Cu toate insistent,ele, inclusiv cele ale mass-media, procurorul general din acel moment, Vasile Manea Drăgulin, a păstrat o tăcere totală, s ,i destul de stranie, fat,ă de această urias,ă delapidare a valutei României. Potrivit Raportului Curt ,ii de Conturi, la data de 31 decembrie1989 Rezerva de Stat în valută a României – definită ca atare prin Decretul 314 din 15.07.1978 era de 727,6 milioane dolari. Numai că, la aceeas ,i dată, această sumă figura în evident,a contabilă a BRCE, ca împrumut financiar primit de la

92

Page 93: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

BNR, din Rezerva de Stat în valută a României. Des,i BRCE sust,ine că ar fi folosit cei 727,6 milioane dolari pentru as,a-zise plăt,i externe, Curtea de Conturi a constatat că, în realitate, BRCE nu putea să justifice acest lucru cu documente. Adevărata lovitură avea să vină însă pe 3 februarie1990, când BRCE cumpăra cei 727,6 milioane dolari, la cursul oficial. Adică, 1 dolar egal 14,45 lei! Care “lei” îi erau împrumutat ,i tot de Banca Nat,ională. Astfel, dintr-un foc, BRCE s,i-a transformat în lei datoria de 727,6 milioane dolari, care reprezentau rezerva valutară a României. Operat ,iune ilegală, deoarece BRCE - fără să aibă competent,a necesară - preluase întreaga Rezervă de Stat în valută a t,ării, majorându-s,i propriile disponibilităt,i valutare cu suma mai sus ment,ionată. Conform Decretului 314/1978 al Consiliului de Stat - în vigoare la acea dată - Rezerva de Stat în valută a României era intangibilă. Pe de altă parte, Legea Finant,elor nr. 9/1972- s,i ea în vigoare la aceas ,i dată - stipula că fondul valutar făcea parte dintre rezervele de stat ale României. Aceeas ,i lege mai specifica că administrarea Rezervei de Stat în valută se putea face doar prin lege. Astfel încât, lichidarea Rezervei de Stat în valută nu era posibilă decât printr-un Decret-Lege. Permit,ând lichidarea Rezervei de Stat valutare a României, Banca Nat,ională a încălcat flagrant Decretul nr.3 14/1978 al fostului Consiliu de Stat. Alt fond, “Fondul Valutar Centralizat al Statului” (FVCS) se găsea constituit - potrivit raportului Curt,ii de Conturi - pe numele Băncii Nat,ionale, în baza decretului nr. 78/7 martie 1988. La 31 decembrie 1989 - constata Raportul - acest fond, care se cifra la 1.106 milioane dolari, se afla însă în evident,a BRCE (s,i nu a BNR), dar într-un cont distinct, în afara bilant ,ului. La 7 ianuarie 1990, Consiliul Frontului Salvării Nat ,ionale abroga Decretul nr. 78/1988, fără să adopte o altă reglementare, care să stabilească cine s ,i în ce condit,ii putea dispune de cele 1.106 milioane dolari. Astfel, invocând abrogarea Decretului 78/1988 după cum constata Raportul Curt ,ii de Conturi - BRCE (Pres,edinte Vasile Voloseniuc) nu a mai t,inut o evident,ă contabilă s,i statistică distinctă pentru încasările s,i plăt,ile din FVCS. Raportul Curt,ii de Conturi constata că, la 25 iunie 1990, BRCE lichidase practic contul FVCS, fără nici o dispozit,ie din partea titularului, adică a Băncii Nat ,ionale. 1.106 milioane dolari se “topiseră” astfel, în doar câteva luni, în buzunarele BRCE, fără ca această bancă să aibă vreo autorizat,ie legală pentru administrarea fondului. Astfel, BRCE a devenit principala “resursă” de fabricare, imediat după 1990, a “miliardarilor de carton” s,i de “credite neperformante”, acordate generos clientelei politice a Frontului Salvării Nat ,ionale. Cârdăs,ia dintre Mafie s,i CFSN

93

Page 94: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

pornise cu dreptul, s,i ea va continua. Prin delapidarea valutei Statului român din 1990 de către BRCE, CFSN deschidea larg calea marilor “inginerii financiare” care au urmat, punând bazele “caracatit ,ei” mafiote, care va secătui România. Asta nu era însă totul. Tot la 31 decembrie 1989, o sumă cifrată la 153,4 milioane dolari, care constituia contul fostului “Oficiu Economic Central Carpat,i” (OECC), era însus,ită de acelas,i BRCE (pres,edinte Vasile Voloseniuc), în ciuda faptului că Decretul-Lege 30/18.01.1990, privind lichidarea contului fostului OECC, nu nominalizase BRCE ca administrator al acestei sume. Legal, suma de 153,4 milioane dolari ar fi trebuit să fie preluată nu de BRCE, ci de patrimoniul statului, care nu era gestionat de BRCE, ci de Banca Nat ,ională. Alte 43 milioane de dolari intraseră ilegal s ,i dispăruseră în buzunarele fără fund ale BRCE. În baza unor decrete din anii 1982 s,i 1983, BNR pusese la dispozit,ia temporară a fostului Minister al Comert ,ului Exterior s,i Cooperării Internat,ionale (MCECI) 43 milioane de dolari, cu titlu de împrumut, - dobândă. Raportul Curt,ii de Conturi a constatat însă că BRCE nu a restituit această sumă BNR, ci a cumpărat-o la 3 februarie 1989?. Deoarece cei 43 milioane de dolari de care beneficiase fostul MCECI fuseseră alocat ,i din rezerva valutară a statului, lichidarea obligat,iei de restituire a sumei intră - potrivit Decretului-Lege nr. 10/31 decembrie 1989 - doar în competent ,a Guvernului României s,i nu a celor două bănci.

2. “BIG BROTHER & SONS”: PRIETENII KGB -ULUI DIN ROMÂNIA

Raportul Curt,ii de Conturi, care a sesizat Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justit,ie încă de la data de 2 septembrie 1995, îi consideră răspunzatori pentru aceste “inginerii financiare” pe următorii: Vasile Volosniuc, pres,edintele BRCE - pentru că a lichidat Rezerva de Stat valutară a României (727,6 milioane de dolari), fără să aibă această competent ,ă pentru însus,irea de către BRCE a sumei de 1.106 milioane de dolari din “Fondul Valutar Centralizat al Statului” (FVCS), pentru că, după ianuarie 1990, nu a asigurat o evident ,ă contabilă distinctă în administrarea acestui fond, s ,i pentru însus,irea de către BRCE a disponibilităt,ilor în echivalentul a 153 milioane de dolari de la “Oficiul Economic Central Carpat,i”; Gheorghe Crăiceanu s,i Dan Corneliu Pascaru - ambii la acea dată vicepres,edint,i ai BRCE, pentru că au fost de acord cu lichidarea Rezervei de Stat în valută a României. Raportul Curt ,ii de Conturi sublinia s,i consecint,ele acestor “inginerii valutare”, comise încă din primele luni ale “erei

94

Page 95: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

ILIESCU”, de două bănci de stat: datorită “deficient ,elor” (ca să ne exprimăm eufemistic) în evident,ierea rezervelor de stat în valută, constatate atât la BRCE cât s,i la Banca Nat,ională, nu s-a mai putut realiza o cunoas,tere reală a gestiunii acestor fonduri, ceea ce a determinat îndatorarea statului român cu circa un miliard de dolari din străinătate. Se s ,tie că Banca Română de Comert, Exterior (BRCE) fusese înfiint,ată de Ceaus,escu în1968 - având printre act,ionarii săi secret,i s,i capi ai mafiei italiene, apropiat ,i lui Lucio Gelli s,i grupării “Propaganda Due” (P.2), în principal, cu scopul de a se derula prin intermediul acestei bănci jongleriile valutare ale celor 47 de firme căpus,e ale lui Ceaus,escu, care mijloceau, contra comision, marile contracte între firmele de stat românes,ti s,i cele occidentale, de genul “Dunărea”, “Terra”, “Argus” etc., toate încadrate cu ofit,eri DIE (Direct,ia de Informat,ii Externe), recrutat,i din ASE (Academia de Studii Economice), instruit ,i apoi în s,colile Securităt,ii de la Băneasa, Brănes,ti, Grădis,tea. Rolul firmelor căpus,e fiind acela de a obt,ine comisioane din O.V. (operat,iuni valutare), prin care să fie alimentate conturile personale secrete ale clanului Ceaus ,escu din Austria s,i Elvet,ia, conturi estimate în decembrie 1989 la câteva miliarde de dolari. Noii emanat,i, care acaparaseră printr-o diversiune teroristă puterea în decembrie1989, acaparau, printr-o tipică inginerie financiară, Rezerva de Stat s ,i Fondul Valutar Central al României, două luni mai târziu, în februarie 1990. Fapt care echivala cu o veritabilă lovitură de stat valutară. Se puneau astfel bazele pentru fabricarea de către BRCE a miliardarilor de carton ai regimului Iliescu, pentru finant,area celor câtorva zeci de firme căpus ,e conduse de vechile cadre ale erei ceaus,iste s,i pentru arhitectura marilor credite neperformante, prin care banii statului intrau în buzunarele câtorva mafiot,i, deturnat,i prompt în conturile secrete ale acestora din diverse paradisuri financiare (Insulele Cayman, Bahamas, Antigua etc.). Un scenariu absolut similar se derula - nu întâmplător - în Rusia post comunistă, dar la proport ,ii, evident, mult mai mari. Scenariul fusese elaborat încă din ’88-’89, în fosta URSS, s ,i aplicat apoi în toate statele foste comuniste. Prin cooperativa Big Brother & Sons se urmărea să se deturneze banii statului s,i averea defunctului partid comunist în mâinile a 250 de ofit,eri KGB, însărcinat,i să conducă - exact ca omologii români – structura financiară invizibilă la care urma să aibă acces doar un cerc foarte restrâns de persoane. Richard Palmer, fost s,ef de antenă (rezident,ă) a CIA la Moscova între 1992 s,i 1994 - devenit ulterior vânător bancar de credite, cu firma sa “Cachet International Inc” - ment,iona într-un raport secret următoarele: “În octombrie

95

Page 96: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

1990, cei 250 de ofit,eri ai Primului Directorat al KGB au fost transferat ,i la Direct,ia Proprietăt,ilor din Comitetul Central, în prezent (2000) condusă de Pavel Borodin. Ei trebuiau să organizeze o structură capabilă să coordoneze noua activitate economică. De la conducerea KGB, as,a cum o demonstrează alte documente, au venit instruct,iuni pentru a se capta “prieteni” credincios ,i, aflat,i mai demult în relat,ii sub “acoperire” cu KGB, întrucât aces ,tia urmau să-s,i asume responsabilitatea managementului noilor societăt ,i. Aceste societăt,i au fost apoi alimentate de “Politbirou”, prin rezolut ,ia din 11 iunie 1991, semnată de Mihail Gorbaciov, care a conferit “noilor bănci” s ,i “noilor firme” (unele în străinătate) 600 milioane dolari”. Ca s ,i în România post decembristă, s,i în Rusia prietenii KGB-ului au făcut o treabă minunată s ,i de anvergură, sub raportul transferurilor clandestine de fonduri ori însus,irii unor hălci întregi din patrimoniul nat,ional. Dorit,i câteva cifre?, întreba retoric Palmer, referindu-se strict la Rusia. “Ei bine: au transferat imediat în străinătate 8 tone metrice de platina, 60 de tone metrice de aur s ,i o cantitate practic incalculabilă de diamante. Precum s,i o sumă valutară estimată la circa cincizeci miliarde de dolari. Bogăt,ia Rusiei a dispărut într-o gaură neagră, s ,i singuri directorii KGB-ului au avut cheile în mână.” Cum vedem, păstrând proport ,iile, nu altfel au mers lucrurile în România postdecembristă, încă din primele luni ale lui Illiescu, când s-au pus bazele crimei organizate financiar-bancare. Am văzut cum au dispărut într-o gaură neagră, cu ajutorul BRCE, Rezerva de Stat Valutară a României, precum s,i Fondul Valutar Centralizat al Statului. Cine anume au fost “Kaghebis,tii” nos,tri, însărcinat,i cu organizarea structurii financiare invizibile din România, la care urma să aibă acces doar un cerc foarte restrâns s ,i cine sunt acei “prieteni ai KGB-ului” de la noi, care aveau relat ,ii acoperite cu Securitatea cu mult înainte de ’89, ori cei care urmau după ’90 să managerieze noile bănci s ,i noile firme - toate acestea vă lăsăm pe Dvs. să le ghicit ,i. Să ghicit,i, s,i, altfel spus, cine ar putea fi echivalent ,ii lui Berezovski, Hodorcovski, Smirnov, Potanin s,i alt,ii ca s,i, în România post-decembristă. Să ghicit,i bancherii flamboiant,i s,i afaceris,tii regimului Iliescu. Noi ne vom ocupa de pasul următor al mafiei financiar-bancare: marile inginerii financiare ale caracatit ,ei românes,ti, din perioada de aur a erei Iliescu. Inginerii care au golit băncile s ,i au lichidat economiile populat,iei. Caracatit,a ale cărei tentacule - în ciuda unor falimente - continuă să sugrume s,i astăzi (2000) economia românească s ,i pe cetăt,eanul român.

96

Page 97: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

IX. CARACATIT, A BANCARĂ: MARILE INGINERII FINANCIARE ALE MAFIEI EREI ILIESCU (1990-1996) TENTACULA “BANCOREX”

După lovitura din 3 februarie 1990, când BRCE - metamorfozată sibilinic ulterior în Bancorex - a preluat ilegal “Rezerva de Stat” în valută a României(727,6 milioane dolari), la cursul de 14,45 lei/dolar, apoi Fondul Valutar Centralizat al Statului (1.106 milioane dolari) s ,i valuta din contul “Oficiului Economic Central Carpat,i” (153,4 milioane dolari) - cu concursul FSN această bancă a devenit principalul suport al politicienilor partidelor aflate la putere s ,i al oamenilor de afaceri care amus,inau, după 1989, în jurul puterii constituite de Ion Iliescu. Altfel spus, Bancorex a devenit suportul clientelei politice s ,i afaceristice din spatele paravanului pe care l-au constituit, succesiv, FSN-ul s ,i grupările sale politice derivate. În perioada 1990-1996, în jurul acestei bănci vor gravita cele mai importante inginerii financiare ale miliardarilor de carton, fabricat,i pe bandă rulantă. Dosarele din afacerea Bancorex corespund, de fapt, marilor ventuze ale tentaculelor caracatit ,ei bancare, constituită de Mafie în România. Prezentăm doar câteva din aceste ventuze mafiote.

1. VENTUZA “VALEOLOGIA”

Acordarea de credite ilegale societăt ,ii Valeologia din Chis,inău, o acoperire a mafiei ruse, kaghebiste. În iulie 1997, Curtea de Conturi a constatat că Bancorex a acordat, în perioada 1992-1993, credite în valută societăt ,ii Valeologia, cu toate că firma din Chis,inău nu era autorizată să efectueze operat ,iuni de comert,

în România. Cu toate că s ,tia acest lucru, pres,edintele Bancorex din acel moment (Dan Pascariu) a aprobat creditele, prin care Valeologia a achizit ,ionat autoturisme ARO românes,ti, pe care le-a comercializat în spat ,iul mafiotic ex-sovietic. Conform “Direct,iei de Combatere a Crimei Organizate” din IGP, prejudiciul adus Bancorex prin această activitate ilegală a fost de 3,9 miliarde lei s,i 137 milioane USD, la o primă estimare. Pe lângă Dan Pascariu, au mai fost acuzat,i: Răzvan Temes,an, Gh. Carabasan, Adrian Constantinescu, Petre Dima, Daniel Ionescu, Nicu Stan s,i Nicolae Voiculet,. Imediat, însă, a intrat în act ,iune Mafia politică, interesată, în cel mai înalt grad, de mus ,amalizarea cazului. Astfel, propunerea Polit,iei de trimitere în judecată a lui Dan Pascariu a fost refuzată de procurorul Alexandru T, uculeanu din

97

Page 98: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Parchetul General, care a dispus neînceperea urmăririi penale. Urmarea?

Procurorul a fost avansat director-adjunct (Ulterior, Parchetul a infirmat, totus ,i, solut,ia dată de procurorul T, uculeanu).

2. VENTUZA “ASTRAL”

Rechizitoriul din acest dosar îi acuză pe fos ,tii pres,edint,i ai Bancorex, Dan Pascariu s,i Răzvan Temes,an, de abuz în serviciu s ,i de prejudiciu adus băncii, prin favorizarea firmei Astral din Bucures,ti, care a cumpărat 1.816.113 USD, după data de 4 mai 1992 - când a intrat în vigoare noul “Regulament pentru Operat,iuni Valutare” - la cursul de doar 226 lei/USD, s ,i nu la cursul de schimb al zilei, atunci când s-au efectuat plăt ,ile în valută ale firmei Astral. Diferent ,a, între cele două cursuri a prejudiciat Bancorex cu suma ment ,ionată mai sus. După aceeas,i inginerie financiară au mai fost favorizate s ,i alte firme: Dima, Armendi, Prodexport, Chimexim etc. As,a încât, prejudiciul real adus Bancorex prin această inginerie financiară era, în realitate, mult mai mare.

3. VENTUZA “S.A.N.C.A.”

Cea mai importantă sucursală a Bancorex - sucursala “Lipscani” Bucures ,ti a acordat grupului de societăt,i S.A.N.C.A., proprietatea altui sust,inător FSN, Alexandru Răducan, credite în valoare de 45 milioane USD (în lei s ,i valută), în condit,iile în care procentul de acoperire al S.A.N.C.A., prin ipotecare, se situa doar la 70% din valoarea creditelor. În urma extinderii cercetărilor, s-a constatat că fosta directoare a sucursalei Lipscani (Ana Capetti) a transmis unor institut ,ii financiare străine titluri de valoare ale băncii, în scopul de a obt ,ine un credit extern de 37 milioane USD pentru patronul S.A.N.C.A., fără aprobarea conducerii Bancorex. Denunt,ată de Răzvan Temes,an, fosta directoare l-a acuzat, la rândul ei, pe acesta că ar fi fost, în realitate, la curent cu creditele lui Răducan.

4. VENTUZA “MEGAPOWER”

98

Page 99: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

IIRUC Bucures,ti, societate cu capital de stat, s ,i firma americană “Victor” specializată în producerea unor componente electronice folosite s ,i în industria spat,ială - au format o companie mixtă, Megapower, declarată în stare prefalimentară în 1994, de către Tribunalul din San Francisco. Bancorex, prin Răzvan Temes,an, a acceptat totus,i în aceste condit,ii finant,area directă a societăt,ii cu 3,2 milioane USD, după o analiză efectuată de Grigore Maimut ,, directorul-adjunct al Sucursalei Lipscani a Bancorex. Printr-o societate-satelit Bancorex, Confidentia din Gibraltar - Bancorex a mai pompat 1,2 milioane USD în Megapower. Suma care s-a adăugat celor 11 milioane USD, capitalul init ,ial investit de IIRUC în Megapower, fără ca firma mixtă să poată face altceva decât să-s,i mai reducă, cât de cât, pierderile. Directorul adjunct Grigore Maimut , a fost acuzat de Răzvan Temes,an pentru acordarea de credite fără respectarea normelor legale. Prin dezvăluiri ulterioare, Grigore Maimut , l-a implicat însă s,i pe Răzvan Temes,an, precum s,i o serie întreagă de politicieni care au sust ,inut, în mod suspect, firma mixtă falimentară: Florin Georgescu, Eugen Dijmărescu, ba chiar s,i Theodor Stolojan.

5. VENTUZA “TEMES, AN”

Fostul pres,edinte Bancorex - s,i principalul pion al regimului Iliescu în cadrul sistemului financiar-bancar de după 1990 - a fost arestat pe 9 iulie 1997, sub acuzat,ia de abuz în serviciu. Concret, Temes,an - tatăl multor miliardari de carton, fabricat,i în România, prin acordarea de către pres ,edintele Bancorex a celebrelor credite neperformante, doar pe baza bunelor intent ,ii - a fost învinuit doar pentru că a atribuit 34 de autoturisme, proprietatea băncii, unor persoane s,i institut,ii de stat, cu suportarea cheltuielilor de către bancă. Prejudiciul calculat: 591 milioane lei(ROL). Astfel, des,i împotriva lui Temes,an se formulaseră acuzat,ii cu mult mai grave, s ,i des,i acesta avea deschise alte două dosare, Parchetul a preferat să-l învinuiască pe pres ,edintele Bancorex doar pentru afacerea automobilelor. Avocat,ii lui Temes,an au reus,it, în scurt timp, să obt,ină eliberarea sub control judiciar a omului care simboliza, în ochii opiniei publice românes,ti, întreg sistemul financiar bancar, de tip caracatit ,ă, de după ’90.

6. VENTUZA “ELVILA-POOLCEG”

99

Page 100: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Răzvan Temes,an s,i staff-ul Bancorex au fost acuzat,i s,i de încălcarea “Regulamentului Operat,iunilor Valutare”, când au vândut firmei Elvila, în afara piet,ei valutare - în câteva trans ,e - suma de 5,6 milioane USD. Răzvan Temes ,an a acordat s,i firmei lui George Constantin Păunescu - Poolgec - mai multe credite, fără acoperire în cont, prin eludarea normelor bancare. Ulterior, Temes,an a renunt,at să mai încaseze de la Păunescu dobânzile de 6% pe an, care se percepeau creditelor restante. Prejudiciu Bancorex: 198 milioane lei(ROL).

TENTACULA “BANKCOOP”

Banca de Credit Cooperatist - Bankcoop - constituie alt exemplu de manipulare mafiotă a sistemului financiar bancar al erei Iliescu, prin care au dispărut, ca într-o gaură neagră, depunerile populat ,iei. Cooperat,ia, prin autonomia de care a beneficiat înainte de ’89, a fost singura activitate cu caracter privat din România, îngăduită de autorităt,ile comuniste. Astfel că, în 1990, aceasta dispunea de un patrimoniu de mai multe miliarde de lei (la valoarea de atunci). Profitând de vidul legislativ, apoi de un cadru legislativ cu numeroase lacune, managerii cooperat,iei - având strânse legături cu FSN-ul - s ,i-au arogat dreptul de a dispune de patrimoniul a 6,5 milioane de cooperatori, transformându-se din administratorii averii acestora, în proprietarii ei. Mass-media a dezvăluit numeroasele escrocherii economice s,i financiare din cooperat,ie s,i a nominalizat grangurii care au tras pe sfoară cei 6,5 milioane de români, depunători la Bankcoop, fără ca regimul Iliescu să react ,ioneze. În ultimii ani, însă, ingineriile financiare mafiote au ies,it, una câte una, la iveală: cazul Bankcoop, apoi FNI s,i, potrivit unor expert,i, la orizont se profilează cazul World Trade Center. Atât în cazul Bankcoop, cât s ,i FNI, actorul principal a fost Centrocoop, care nu a fost tras încă la răspundere. Alexandru Dinulescu, fost pres,edinte Bankcoop s,i vicepres,edinte Centrocoop - considerat singurul mare vinovat, a fugit, după cum se pare, undeva în SUA, unde s ,i-ar fi întemeiat o bancă, pe spezele celor 6,5 milioane de cooperatori români prăduit ,i. Ingineria financiară a început odată cu constituirea băncii Bankcoop, utilizându-se fondurile Cooperat,iei de Consum s,i Credit. Practic, decapitalizarea “Cooperat ,iei de Consum s,i Credit” a fost realizată prin înfiint,area băncii Bankcoop din fondurile Cooperat,iei. Apoi, prin preluarea de către Bankcoop a unor active la pret,uri derizorii s,i acordarea de credite peste credite clientelei politice a regimului Iliescu, prin încălcarea Legii 33/1991 ca s ,i prin calcularea unor

100

Page 101: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

dobânzi mai mari decât cele legale unităt ,ilor “Cooperat,iei de Consum s,i Credit”. Toate acestea constituie o mostră a stilului mafiot prin care o bancă topea banii depunătorilor sub regimul FSN. Să vedem însă mai îndeaproape cum se proceda, pentru a înt,elege mai bine sistemul ingineriei financiare Centrocoop-Bankcoop, care a devalizat conturile a 6,5 milioane de români cinstit,i. Schema funct,iona astfel: o unitate cooperatistă era obligată de grangurii Centrocoop să subscrie act,iuni la Bankcoop. Cum, de regulă, uniunile cooperatiste invocau lipsa banilor, Bankcoop le împrumuta. Astfel, o mult ,ime de unităt,i cooperatiste s-au pomenit act ,ionare Bankcoop, cu banii împrumutat ,i tot de Bankcoop. Urma faza a doua a ingineriei financiare: Bankcoop stabilea nis,te dobânzi înrobitoare, mai mari decât cele din contractele de creditare, precum s,i dobânzi la dobânzi. În timp ce grangurii Bankcoop - aceias ,i ca la Centrocoop - t,ineau banii în conturile băncii, unităt,ile cooperatiste falimentau, văzându-se silite să vândă din active, pentru a-s ,i achita dobânzile sau furnizorii. Un exemplu este Federalcoop Ilfov, care în 1992 a contractat un credit de 7 milioane lei la Bankcoop. Banii au rămas la Bankcoop, care a calculat dobânzi de 3,265 milioane lei în 1992 s ,i de 4,2 milioane lei în 1993. La 28 februarie 1994, Bankcoop anunt,a încă majorarea dobânzilor la 90% pentru credite s ,i 250% pentru dobânzi neachitate. În aceste condit,ii, la un credit de 7 milioane lei, dobânda pe 1994 s-a ridicat brusc la 1,4 milioane lei, adică de peste 7 ori valoarea creditului. Pentru credit plus dobânda neachitată la 31 decembrie1993, s-a calculat o dobândă de 1,04 miliarde lei. “Bankcoop, în loc să sprijine Cooperat,ia de Consum în perioada de trecere la economia de piat ,ă, potrivit art.1 din statutul băncii, falimentează cooperat ,ia prin metodele folosite...” constata un Control Financiar Intern al Centrocoop.

Legea a dat s,i ea o mână de ajutor. Astfel, legea 109/1996 a făcut ca în statutele cooperativelor să nu fie înscrisă valoarea capitalului social subscris s ,i vărsat de membrii cooperatori. Pe acest fundal cet,os, grangurii Bankcoop au act,ionat în fort,ă. Fostul pres,edinte al băncii, Alexandru Dinulescu, a subordonat practic Bankcoop intereselor sale personale s,i, bineînt,eles, clientelei politice a fostei puteri. Tentacula Bankcoop a avut - ca s,i Bancorex - câteva ventuze celebre. Iată câteva din acestea.

1. VENTUZA “DINULESCU”

101

Page 102: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Doi oameni de afaceri, Vasile Loga s ,i Nahor Mordehai, l-au denunt,at pe pres,edintele Bankcoop, Alexandru Dinulescu, deoarece le-a solicitat 30.000 USD, pentru aprobarea unui împrumut operativ. Pe 19 februarie 1997, Alexandru Dinulescu a fost arestat, sub acuzat ,ia de luare de mită s,i pentru acordarea preferent,ială a creditului celor doi. Pres,edintele Bankcoop a rămas în arestul Rahova până la 16 mai 1997, când au fost finalizate cercetările s ,i Dinulescu a fost trimis în judecată. Din motive medicale, Alexandru Dinulescu a fost însă eliberat, sub control judiciar s,i a dispărut ulterior din t,ară. În timpul arestului, Dinulescu nu a stat degeaba: el l-a denunt ,at, la rândul său, pe omul de afaceri George Constantin Păunescu, că a preluat prin metode nelegale pachetul majoritar de la bancă, în scopul altei inginerii financiare, ceea ce a condus la cercetarea penală a lui George Constantin Păunescu.

2. VENTUZA “TRALIDA”

Constă într-un credit în două trans ,e de 10,8 miliarde lei(ROL), aprobat de Bankcoop unei firme la care era asociat însus ,i pres,edintele băncii, Alexandru Dinulescu. În fapt, Dinulescu, împreună cu firma Meteor, cu Andreea Business Bucures,ti s,i cu omul de afaceri Gheorghe Dragodan au constituit societatea Thalida Chiajna, specializată în product,ia de cartus,e pentru vânătoare. Imediat, Andreea Business a fost creditată de Bankcoop, la presiunile lui Dinulescu, cu 360 milioane lei(ROL), ca să achizit ,ioneze terenul pentru construct,ia proiectatei fabrici de cartus,e. Apoi Alexandru Dinulescu a aprobat firmei Thalida - la care era asociat - un prim credit de 5,2 miliarde lei(ROL), fără respectarea normelor de garantare bancară. Trei luni după acordarea primului împrumut, Dinulescu acorda firmei restant,iere Thalida un alt credit de 5,6 miliarde lei(ROL). Rezultatul: la trei ani de la finant,are, Thalida nu produsese nici un singur cartus,! Gaura de 10,8 miliarde ROL, făcută chiar de pres ,edintele băncii, era înscrisă însă în contul Bankcoop.

3. VENTUZA “MERCEDES”

Acelas,i Alexandru Dinulescu a mai fost acuzat, în alt dosar, de contrabandă, fals intelectual s,i uz de fals. În mai 1994, Dinulescu a achizit ,ionat pentru bancă un autoturism marca Mercedes din Austria, la pret ,ul de 40.000 USD. Folosind

102

Page 103: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

documente vamale falsificate, Dinulescu a înlocuit însă factura originală cu o factură contrafăcută, în care se ment,iona un pret, al autoturismului de doar 5.500 USD, de opt ori mai mic. Astfel, prin eludarea taxei vamale corecte, în raport cu pret,ul real al autoturismului, Dinulescu a adus un prejudiciu Statului român de 60 milioane lei(ROL). La un singur automobil trecut prin vamă!

4. VENTUZA “VITROM”

Societatea Vitrom Bucures,ti număra printre act,ionarii săi Bankcoop-ul, dar s,i persoane fizice, printre care pe fiul lui Alexandru Dinulescu. Prin intermediul tatălui - pres,edinte al Bankcoop - societatea Vitrom a fost sprijinită pentru a obt,ine un credit de la Banque Nationale din Paris de 20 milioane franci francezi, garantat,i de Bankcoop. Se pare că în urma tranzact ,iei, Dinulescu tatăl s,i fiul au obt,inut comisioane consistente. Generalul Ion Pitulescu, care s-a ocupat de ingineriile financiare de la Bankcoop, sust ,inea că Alexandru Dinulescu a scăpat deoarece “mult,i demnitari au intervenit în favoarea pres ,edintelui băncii - consilieri ai pres,edintelui Iliescu, membrii ai guvernului Văcăroiu astfel încât s-a ajuns la tergiversarea urmăririi penale (...) ceea ce i-a permis lui Dinulescu să pună la punct documentele contabile s,i să distrugă probe care puteau fi administrate contra lui.

“TENTACULA”CREDIT-BANK"

Afacerile de la Credit-Bank implică un număr mare de ventuze s,i personaje controversate, as,a încât vom prezenta doar o sinteză a ingineriilor financiare din această bancă.

1. VENTUZA “MARCEL IVAN”

Arestat în urma denunt,ului celebrului Gigi Kent (Vasile Gheorghe), act,ionar principal al băncii, pentru luare de mită, Marcel Ivan (pres ,edintele CreditBank) a mai fost acuzat ulterior s,i de: falsificarea documentelor de evident,ă contabilă, falsificarea bilant,urilor contabile, prin majorarea fictivă a capitalului social vărsat, precum s,i de acordarea unor credite preferent,iale, fără garant,ii. Pentru achizit,ionarea de către bancă a unui teren din Bucures ,ti, în documente a fost ment,ionată suma de 661 685000 milioane lei?, în timp ce vânzătorul a primit doar 180.000 dolari. Marcel Ivan s,i colaboratorii săi însus,indu-s,i restul de 379 milioane lei. Colaboratorii lui Marcel Ivan au fost ulterior arestat ,i, împreună cu

103

Page 104: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

pres,edintele Credit-Bank. Acesta a fost învinuit că acordase, între altele, credite de miliarde fără garant,ie finului său, Ilie Alexandru, patronul Hermes-ului de la Slobozia, lui Florea Niculescu, pres,edintele lui Aem Special Service (la care mai erau asociat,i Marcel Ivan s,i Steriu Popescu, adică pres,edintele s,i vicepres,edintele Credit-Bank), lui Gigi Kent s ,i multor altora. Condamnat la s ,ase ani închisoare, Marcel Ivan a făcut recurs s ,i a scăpat de arestul preventiv, invocând motive medicale.

2. VENTUZA “STERIU POPESCU”

Vicepres,edintele Credit-Bank, Steriu Popescu, a adus băncii, la rândul lui, un prejudiciu total estimat la 250 miliarde lei(ROL). Dintre care 10 miliarde în calitate de beneficiar al unor credite iar restul, prin aprobare ilegală a altor credite, dintre care: 300.000 USD (7,3 miliarde leiROL) societăt ,ii Topolina Oil; 36 miliarde lei firmelor lui Ilie Alexandru (cu acordul lui Marcel Ivan); 200.000 DM s,i 335 milioane lei societăt,ii Constant din Slatina; 300.000 DM s,i 726 milioane lei cetăt,eanului Hans Kundrus (din Germania), printr-o dispozit,ie ilegală de plată; 400.000 USD lui Dan Octav, fără garant ,ii bancare. Steriu Popescu a mai fost acuzat s,i că s,i-a transferat într-un cont personal 100.000 USD din contul unor client,i ai Credit-Bank, precum s,i alt,i 30.000 USD din contul unui alt deponent. A părăsit t,ara imediat după demararea anchetelor, cu concursul generos al autorităt,ilor regimului Iliescu.

3. VENTUZA “ILIE ALEXANDRU”

Miliardarul din Slobozia a adus un prejudiciu total Credit-Bank-ului estimat la 36,5 miliarde leiROL. A fost creditat, fără garant ,ii, cu 1,2 milioane USD, 2,1 milioane DM s,i 18,8 miliarde leiROL, dovedindu-se apoi că acesta nu avea nici o posibilitate de a mai returna ceva. Ilie Alexandru a fost arestat abia în 1997, pentru îns,elăciune, fals s,i uz de fals, într-o afacere cu grâu. Împrumuturile luate de la Credit-Bank au fost folosite de Ilie Alexandru ca să construiască în Bărăgan o replică fidelă a Southfort-ului din serialul" Dallas“. Omul mai plănuia să construiască, la Slobozia, s ,i un Turn Eiffel. Ilie Alexandru a fost implicat s,i într-un alt dosar: falsificarea unor cecuri, emise de Banca Ion T, iriac. Prejudiciul imputat în acest dosar: 1,09 miliarde leiROL.

104

Page 105: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

4. VENTUZA “GIGI KENT”

În octombrie ’89, Gigi Kent (Vasile Gheorghe) tocmai ispăs ,ea o condamnare de 13 ani: pentru speculă, luare de mită s ,i abuz în serviciu. În urma decretului de grat,iere emis de Iliescu în ianuarie 1990, Gigi Kent a fost pus în libertate s ,i a părăsit imediat România. A revenit curând, devenind act ,ionar principal la Credit-Bank, s,i beneficiind de numeroase facilităt,i din partea pres,edint,ilor succesivi ai băncii. Astfel, pentru a stinge din datoriile foarte mari ale firmelor lui Gigi la Credit-Bank, unul din pres,edint,ii Credit-Bank - răposatul Emil Cioflan - a achizionat hotelul Turist din Tecuci, de la Gigi Kent, cu 9,7 miliarde leiROL, des ,i acesta îl cumpărase doar cu 240 milioane lei. Gigi Kent a derulat s ,i alte afaceri cu Credit-Bank, păguboase pentru bancă: a comandat, la un pret , triplu fat,ă de cel oferit de alt,i furnizori, săculet,i pentru ambalat bani, într-o cantitate suficientă pentru următorii o sută de ani; tot la pret ,uri mult umflate, Gigi Kent a mai furnizat băncii: fis,ete, calculatoare s,i sisteme de alarmă. În materie de credite preferent,iale, Gigi Kent a beneficiat de 8,5 miliarde lei, 5,8 milioane USD s,i 2 milioane DM, prin intermediul vicepres,edint,ilor Tudor Stănică s,i Steriu Popescu.

5. VENTUZA “AERO SPECIAL SERVICE”

Societatea Aero Special Service, condusă de Florea Niculescu, a devenit unul dintre debitorii cei mai important,i ai Credit-Bank, după ce a beneficiat de credite preferent,iale totalizând 26,6 milioane USD s ,i 3,1 miliarde leiROL. Printr-o înt,elegere interbancară din decembrie 1995, Răzvan Temes ,an a răscumpărat, în numele Bancorex, creditele lui Aero Special Service de la Credit-Bank. Societatea lui Florea Niculescu a vândut apoi avioanele din patrimoniu, cu 10 milioane USD, unei societăt,i din Cipru, care le-a revândut unei firme a lui Ion T ,

iriac. Ceea ce a determinat Credit-Bank să depună un denunt , împotriva lui Florea Niculescu, pus sub urmărire penală abia în aprilie 1997, pentru îns,elăciune în dauna avutului public. Tot Credit-Bank mai acordase, cu generozitate, credite preferent,iale s,i altora: Sever Mures,an (16 miliarde leiROL), Leonida Teohari, patronul grupului de firme Darianne (47 miliarde leiROL), Nicolae Apostol de la Petrol Company (7 miliarde leiROL).

TENTACULA “COLUMNA BANK”

105

Page 106: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Ingineria financiară de la Columna Bank a prezentat un anumit grad de sofisticare, în raport cu altele. Schema era de import, apart ,inea repertoriului mafiei internat,ionale. Columna Bank a apărut prin asocierea a patru persoane fizice din România, având fiecare un aport de 120 milioane leiROL, cu un cetăt,ean german având un aport de 300.000 USD, s ,i firma elvet,iană Manel Finanz A. G. care, cu un capital social de 7,7 milioane USD, a devenit proprietara băncii în proport,ie de 93%. Suspiciunile au pornit de la detaliul că Manel Finanz, proprietara elvet,iană a lui Columna Bank, avea profil de societate anonimă, fără vreo activitate reală în Elvet ,ia. Administratorul firmei, Josef Fessler, a recunoscut ulterior că avea un contract cu câteva persoane din România pentru investirea banilor. Fostul s,ef al IGP, PavelAbraham, a dezvăluit însă că banii proveneau, în realitate, din România.

Iar Urf Von Däniken, s,eful polit,iei elvet,iene, a declarat într-un interviu din săptămânalul CASH, care apare la Berna, că “în spatele băncii se află serviciie secrete românes,ti”. Cert este că unul dintre act,ionarii români a fost identificat în persoana socrului lui Virgil Măgureanu, în acel moment director al SRI. Ingineria de la Columna Bank - proprietatea unei societăt ,i anonime din Elvet,ia care rula, de fapt, fonduri provenind din România - s-a dovedit profitabilă doar pentru grupul de firme-satelit Euro-Columna. Cu creditele acordate generos de bancă, firmele Euro-Columna au cumpărat pachetele majoritare de act ,iuni de la societăt,ile de stat din domeniul îngrăs ,ămintelor, operat,iune în care a fost implicat s,i fostul pres,edinte al FPS(Fondul Proprietăt,ii de Stat) Emil Dima, unul dintre pionii regimului Iliescu. De altfel, FPS a deschis la Columna Bank un cont de 64 miliarde lei s,i 10 milioane USD. La care s-au adăugat s ,i CEC-ul cu 30 miliarde lei, RENEL cu alte câteva miliarde s ,i alt,ii. Ortansa Niculescu, cea care i-a succedat la pres,edint,ia băncii lui Vasile Bostan, a recunoscut de altfel că banii au fost orientat,i, sub formă de credite, către firmele satelit. Ulterior, FPS nu s ,i-a mai putut retrage fondurile decât apelând la BNR s ,i Ministerul de Interne. Rezumând: sume de bani murdari - provenind, probabil, din diverse operat ,iuni speciale, - au fost spălat,i, via Elvet,ia, prin Columna Bank s,i reinvestit,i apoi, sub formă de credite, în firme-satelit interesate să acapareze industria îngrăs,ămintelor românes,ti.

TENTACULA “DACIA FELIX”

Cu sprijinul Bancorex, Sever Mures,an a devenit act,ionarul majoritar al băncii

106

Page 107: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

“Dacia Felix”, după ce în 1990 s ,i-a întemeiat firma Paniro Bucures ,ti, în asociat,ie cu Croassant de France. Ingineria financiară a început în momentul când Bancorex a creditat Panim cu 16,6 milioane franci francezi iar Sever Mures ,an i-a transferat la Banca Dacia Felix din Cluj, sub titlul de contribut ,ie la capitalul social. Grupul de firme al lui Sever Muresan a acaparat astfel 68% din Dacia Felix. În 1997, Sever Mures,an avea o datorie cifrată la suma record de 1171 miliarde leiROL.

1. VENTUZA “CADEWELL-INSULELE VIRGINE”

Sever Mures,an, în complicitate cu vicepres,edintele Daciei Felix, Mircea Horia Hossu, a primit un credit ilegal de 334 miliarde leiROL, destinat achizit ,ionării de ot,el-beton, care ar fi urmat să fie exportat societăt ,ii Cadewell din Insulele Virgine, binecunoscut paradis financiar international. Mircea Hossu a întocmit însă documente bancare din care să rezulte că Sever Mures ,an restituise către Dacia Felix contravaloarea bunurilor exportate, acoperindu-l astfel, fictiv, pentru o parte din credit. Actele utilizate în acest scop fuseseră emise de Fondo Sociale di Cooperazione Europeea, cu sediul la Milano, care nu avea însă dreptul să efectueze operat,iuni bancare. Investigat,iile au scos la iveală s,i faptul că Fondo Sociale apart,inea lui Mures,an s,i Hossu, nefiind altceva decât o firmă-paravan pentru afacerile oculte ale celor doi. Prejudiciul adus Daciei Felix de cei doi, prin ingineria financiară Cadewell - Insulele Virgine: 1000 miliarde leiROL.

2. VENTUZA “S.V. INTERNAT, IONAL TRANZACTION”

Tandemul Mures,an-Hossu a mai supt 17,5 miliarde leiROL, precum s,i alte160 milioane USD de la Dacia Felix în 1990. Bancorex - nava amiral a mafiei financiare sub regimul Iliescu - a emis o scrisoare de garant ,ie în favoarea firmei franceze S.V. (Sever Mures,an) International Tranzaction, în baza unui ordin emis de firma de comert, exterior Terra - despre care toată lumea, cât de cât informată, s,tie cui apart,inuse înainte de ’89 - pentru derularea unei afaceri fantomă. Sever Mures,an a utilizat ilegal scrisoarea de garant ,ie, prin intermediul complicelui său Mircea Hossu - de credite în valoare însumată de 17,5 miliarde leiROL. La care s-a mai adăugat o altă ventuză, de doar 160 milioane USD, din contul Daciei Felix, care formează obiectul unui dosar de cercetare penală distinct. Sub povara creditelor neperformante, devalizate prin diversele inginerii

107

Page 108: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

financiare derulate sub regimul Iliescu, toate aceste bănci au falimentat, înghit,ind economiile a milioane de români. Între 19901997, Caracatit ,a bancară creată sub regimul Iliescu a cunoscut în România epoca sa de aur, având tot răgazul ca să se implanteze s,i să se ramifice, într-o t,ară devenită un loc preferat pentru jongleriile financiare ale Mafiei.

X. LISTA PEDESERIS, TILOR SĂRACI DA’ CINSTIT, I S, I AFACERILE LOR CURAT-MURDARE

VIOREL HREBENCIUC (fost prefect de Bacău, s,eful campaniei electorale a lui Ion Iliescu s,i a PDSR în 1992, secretar general al Guvernului României între 1992 s ,i 1996). Supranumit de presă Nas,ul mafiei politico-financiare, implicat în nenumărate scandaluri de corupt,ie. Intervine pentru mus,amalizarea unei crime săvârs,ite în beciurile Polit,iei din Ones,ti. Ofit,erul cercetat - s,eful polit,iei judet,ene Bacău - are o întrevedere, înlesnită de Hrebenciuc, cu procurorul general adjunct, Mugurel Florescu. Încadrarea faptei săvârs ,ită de s,eful polit,iei este schimbată. Acesta scapă doar cu o condamnare de doi ani s ,i s,ase luni, după intervent,ia lui Hrebenciuc; afacerea Coastal Petroleum NV: intervent ,ia secretarului general al guvernului scade datoria lui Coastal către Arpechim SA din Pites,ti de la trei milioane dolari SUA, la un milion dolari SUA, acuzat pentru trafic de influent,ă în favoarea patronului firmei Intermeridian, irakianul Hatan Faraj, implicat în afacerea “Kamel Kadur”, supranumit s ,i împăratul oilor; conform raportului Comisiei anticorupt,ie din 1994, Viorel Hrebenciuc s-a făcut vinovat s,i de deturnare de fonduri din bugetul acordat sinistrat ,ilor de la inundat,ii, către echipa “Sportul Bacău”, televiziunea Bacău, Consiliul Judet ,ean s,i s,coala din satul Stăniles,ti, intervent,ii s,i trafic de influent,ă în favoarea firmelor SC CAROM SA s,i SC ELAN SRL, prin care cere institut ,iilor abilitate, în spet,ă Gărzii Financiare Bacău, să radieze pasajele ce definesc infract ,iunile din procesele verbale întocmite, implicat în afacerea SC “Agricola Internat ,ional” SA; implicat în scandalul “Răducan”. (Acesta afirmă că mafia politico-financiară era supervizată de Viorel Hrebenciuc, Victor Opanschi, Cornel Stegaru); nominalizat în raportul “Apartamentul”, ca det,inând o locuint,ă obt,inută ilegal, în urma mai multor vânzări s,i cumpărări (în final, intră în posesia apartamentului nr. 9 din Calea Victoriei nr. 101, Sc. A, et. 4, având 4 camere, plus cameră de serviciu, plus dependint,e. Apartamentul a fost repartizat de Guvernul României la data de 21.IV.1993, cu adresa 15/694. ICRAL Herăstrău i-a încheiat contractul de închiriere nr. 28150/21 IV. 1993, în care nu se ment ,ionează calitatea de

108

Page 109: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

locuint,ă de serviciu); a fost acuzat că a init ,iat s,i a protejat firma Oversses Conda SRL, care a primit concesionarea dreptului de a construi sedii bancare noi în spatele magazinului “Unirea” fără ca, în prealabil, să fi avut vreo licitat ,ie, implicat în repartizarea de locuint ,e pentru Ilie Năstase, Vladimir Cohn s,i generalul Decebal Ilina. Toate se află în cartierul Primăverii. Cazurile nu au fost cuprinse în raportul “Apartamentul”. Recent, implicat s,i în afacerea Costea.

VASILE VĂCARU (senator s,i vicepres,edinte PDSR, fost lider al grupului PDSR din Senat, fost pres,edinte al Comisiei de control SRI): Implicat în frauda de la Tigris SA Topoloveni, alături de colegul de partid Gheorghe Rizescu, 29 de act ,ionari ai societăt,ii au fost păgubit,i cu circa 1,7 miliarde leiROL, din care Văcaru a ciupit un miliard. Dosarul 1394/1991 de la Camera de Comert , s,i Industrie a Judet,ului Arges, arată că Vasile Văcaru det,inea act,iuni în valoare de 1,35 miliarde lei, fără să existe vreun document care să ateste aportul în numerar sau în natură al senatorului. Des,i înglodat în datorii la trei bănci (BRD, Credit Bank s ,i Banca Agricolă), societatea TigrisSA primes,te în 1995, 2.986.000 DM prin bunăvoint,a lui Răzvan Temes,an.

Vasile Văcaru a recunoscut ulterior că det ,inea 20% din act,iunile firmei Tigris din Topoloveni. Raportul Apartamentul scoate la iveală că la 1.1.1990, Vasile Văcaru locuia în apartamentul său proprietate personală din Bucures ,ti, str. Partiturii nr.8, bloc 62, ap.137. Dar, la data de 24.XI.1991, apartamentul este donat fiului său, Vacaru Silviu Marius, cu actul de donat ,ie nr. 17650. Mai înainte, pe 22.IX.1991, Vasile Văcaru solicitase Primăriei Municipiului Bucures ,ti (via Alexandru Bârlădeanu) repartizarea altei locuint,e, cu motivat,ia că situat,ia sa locativă este precară. Primăria i-a atribuit apartamentul din blocul D1, Piat ,a Victoriei, situat la etajul I, având în compunere 5 camere. Pe 12.XII.1991, cu aprobarea P.M.B. nr. 213527/28.XI.1991, Vasile Văcaru efectuează un schimb de locuint,ă cu dl. Dima Romulus, din str. Pictor Iscovescu nr. 7. De ment ,ionat că Văcaru det,inea aprobarea schimbului de locuint,ă înca înainte de primirea apartamentului din blocul D1 din Piat,aVictoriei.

ION HONCESCU (membru PDSR, fost s ,ef al Corpului de Control al primului ministru): Implicat în înfundarea directorilor Petromin . Acuzat de luare de mită în acelas,i caz. Controlul Curt,ii de Conturi scoate la iveală pierderi de zeci de milioane de dolari pe zi la Petromin, cu Ion Honcescu membru în AGA, acuzat pentru trafic de influent,ă în afacerea “Modcotton”, acoperirea fraudelor de la

109

Page 110: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

televiziune. “România liberă” a consacrat un serial special ilegalităt ,ilor săvârs,ite de Corpul de Control condus de dl. Honcescu. Fraudele din TVR în perioada 1990-1996 însumează, conform specialis,tilor, 300 miliarde leiROL, suma cunoscută de dl. Honcescu. Rezolut,ia acestuia pe rapoartele de control, care făceau referire la fraudele comise de membrii sau apropiat ,i ai PDSR, a fost una singură: “Rog păstrat,i materialul la dvs.”...

CICO DUMITRESCU (Contraamiral): Acuzat de trafic de influent ,ă în afacerea “Lucky Day”: 18.000 de mas,ini de loterie, scutite de vamă. Garda Financiară intervine, Cico Dumitrescu intervine s,i el în vederea stopării verificărilor la firma sus amintită, implicat în Scandalul SC Bere-Spirt Mehedint ,i, unde s-a constatat un prejudiciu de 115 milioane leiROL: Cico intervine pe lângă prefectul de Mehedint,i pentru a se mus,amaliza toată afacerea.

CORNELIU IACOBOV (fost vice s,i pres,edinte de onoare al PDSR Bacău, fost pres,edinte al FPP Moldova, s,eful campaniei electorale pentru alegerile locale al PDSR în Moldova, finul lui Viorel Hrebenciuc) Acuzat că nu s,i-a plătit impozitul pe salariu timp de trei ani, pe motiv că det ,inea un certificat de participant în revolut,ie. Valoarea impozitelor neplătite către stat: 30 milioane lei (inclusiv penalizările); acuzat că a falsificat s ,tampila s,i semnătura ministrului de Finant,e pentru a deschide conturi-pirat, de virare a banilor provenit ,i de la unele societăt,i comerciale, altele decât cele stabilite de ministrul de Finante s ,i pres,edintele FPS; acuzat de proxenetism în operat ,iunea Minore pentru bogat,i alături de afaceristul Dumitru Sechelariu. Au sust ,inut împreună stabilimentul din hotelul Selena, comuna Hemeius,, lângă Bacău. Dosarul nr.4158/16.V 1996 consemnează procesul intentat pentru înlesnire de prostitut ,ie.“Monitorul de Bacău” sust,ine că operat,iunea s-a desfăs,urat cu s,tiint,a lui Hrebenciuc, condamnat la o lună de închisoare contravent ,ională pentru ofensă adusă organelor de Polit,ie, neefectuată însă niciodată.

FLORIN GEORGESCU (fost ministru de Finant ,e, membru PDSR): Implicat în favorizarea existent,ei societăt,ilor care au organizat jocuri de întrajutorare tip “Caritas”. Amestecat în afacerea Daewoo, care prin firma sud-coreeană a fost scutită de taxe vamale pentru primul lot de mas ,ini aduse în t,ară. Implicat, ca protector al lui Zaher Iskandarani, în afacerea T, igareta 1.

EMIL DIMA (fost pres,edinte al Fondului Proprietăt,ii de Stat, fost pres,edinte al filialei PDSR Ilfov): Este semnalat în Rapoartele SRI s ,i al Comisiei parlamentare de anchetare a cazurilor de corupt ,ie. A implicat FPS în afaceri nerentabile, cum

110

Page 111: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

ar fi vinderea unor act,iuni det,inute de societăt,ile comerciale Atlas SA, Infor SA s,i Construct,ii Feroviare SA din Galat,i. La Arad a împiedicat relansarea întreprinderii Astra prin fort,area intrării în conducerea unităt ,ii a unei echipe a FPS, de provenient,ă PDSR. Implicat în privatizarea Combinatului de la Drobeta-Tr. Severin în manieră preferent,ială, ceea ce a determinat altercat ,ii între grevis,ti s,i politic, soldate cu rănit,i.

PAUL TEODORU (fost ministru al Transporturilor, membru PDSR): Acuzat de implicare masivă în Afacerea Petromin, în urma căreia flota strategică a României a fost vândută pe nimic, contra comisioane grase pentru oameni ai PDSR. La acea dată s-a vehiculat s ,i numele primului ministru, alături de cel al generalului Kathounis, grecul prin intermediul căruia s-a derulat afacerea. SERGIU NICOLAESCU (fost, apoi actual senator PDSR): Raportul “Apartamentul” arată că la 10 octombrie 1993 Sergiu Nicolaescu a cumpărat un apartament, la etajul II al imobilului din str. Zambaccian nr. 1 Sectorul 1 Bucures ,ti, plus garajul de la subsol, două camere, plus boxa, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 7672, încheiat cu Weigel Emilia. La ora cumpărării, apartamentul, garajul s,i suprafet,ele de la subsol erau închiriate de către ODCD (Oficiul pentru Deservirea Corpului Diplomatic). Pe

17.1.1991, apartamentul s,i restul anexelor s-au vândut doamnei S, tefănescuAngela (mătus,a lui Sergiu Nicolaescu), prin actul autentificat sub numărul613 la Notariatul de Stat, Sectorul 1. Înainte de perfectarea actelor de vânzare, dl. Nicolaescu solicita însă Senatului, iar acesta Primăriei, prin adresa nr.1285/28.II.1990, un spat,iu de locuit în strada Pictor Iscrovescu nr. 3-5 care, fiind ocupat de Verdet, Ilie s,i neeliberat de acesta, nu s-a putut valorifica închirierea, atribuindu-i-se în schimb regizorului apartamentul nr.2 de la parterul imobilului, situat pe str. Zambaccian nr.2 1, proprietate de stat, eliberat prin decesul chirias,ului Holerga Ion. I s-a încheiat contractul nr.60243/23 XII.1991. La put,in timp decedează s,i dna S, tefănescu Angela, ai cărei mos,tenitori sunt Sergiu Nicolaescu s,i Blanda Maria. În 1994, decedează Nicolaescu Pantelimon, tatăl senatorului care locuia, întâmplător, la mansarda aceluias,i imobil.

OCTAV COSMÂNCĂ (membru PDSR, fost s ,ef al Departamentului pentru Administrat,ie publică locală): A fost acuzat de abuz în îndeplinirea atribut ,iilor de serviciu, fiind unul dintre stâlpii noii puteri politico-financiare. Consiliul Europei a constituit o comisie specială de anchetă, care i-a pus în sarcina lui

111

Page 112: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Cosmâncă abuzuri legate de destituirea primarilor, amestec în treburile administrat,iei locale, încălcarea principiilor Constitut ,iei României s,i a principiilor Consiliului Europei. Acuzat de deturnare de fonduri, tratament preferent,ial s,i trafic de influent,ă în favoarea unor membrii PDSR.

DAN IOAN POPESCU (fost ministru al Comert ,ului, membru PDSR): Suspectat de a fi primit mită mascată sub forma unui transfer bancar, efectuat de Bancorex, în valoare de 150 milioane leiROL. În acelas ,i scandal al Bancorex, se vehiculează s,i numele ministrului de Interne Doru Ioan Tărăcilă. Ziua publică o convorbire telefonică între Răzvan Temes,an s,i o persoană necunoscută, în care apare numele lui Doru Ioan Tărăcilă.

OLIVIU GHERMAN (fost pres,edinte PDSR, fost pres,edinte al Senatului): La 01.01.1990 locuia în Craiova, str. Brazda lui Novac, bloc O5, ap.8, proprietate personală, contract de cumpărare nr. 262/1979. Cu adresa nr. 525/1994, Senatul solicită iar Primaria Municipiului Bucures,ti i-a pus la dispozit,ie apartamentul 5/4 camere plus camera de serviciu, etaj II din S , os. Kiseleff nr. 20, sector 1. I s-a încheiat contract de închiriere nr. 5251 5/28.XII.1994, în folosint ,ă, fără statut de serviciu s,i vize referitoare la vechea locuint ,ă. Dl. Oliviu Gherman, ca pres,edinte al Senatului, era cazat în Bucures,ti, într-o vilă de protocol a Guvernului României, pe durata exercitării funct,iei s,i dorea să-s,i stabilească domiciliul în capitală.

DAN MIRCEA POPESCU (fost ministru al Muncii s,i Protect,iei Sociale): La1.1.1990 domicilia în str. Ceaikovski nr.13, ap.6, et.2, sectorul 2, proprietatea

personală a lui Zaharescu Constant,a, soacra sa. În baza borderoului 104/1 7.X.1991, a primit de la Pres,edint,ia României două locuint,e pe numele său:

1 .- poz. 5 din tabel - 52150/17.X.1990 – apartamentul 15/2 camere în bloculP.3 situat în Bd. Dimitrie Cantemir, pe care l-a închiriat la 1 7.X.1990. La28.X.1990 a efectuat schimb de locuint ,ă cu fratele său, Popescu Florin, care locuia în Bd. Tineretului nr.25, bl.Z 7, ap.32, primit de la Acumulatorul. Popescu Dan Mircea a predat apartamentul 32 la 13.VIII.1991 întreprinderiiAcumulatorul, iar fratele său a cumpărat apartamentul din Bd. DimitrieCantemir, cu contract de vânzare-cumpărare încheiat între ICRAL Berceni la 31.VII.1991 - 10779/4/1991. 2. - poz. 6 - 129013/28.XII.1990 - apartamentul 2 de la sc.1 parter al blocului situat în strada Aurel Vlaicu nr. 42 - 46, sectorul 2, cu garaj s,i boxe. L-a cumpărat cu contractul de vânzare-cumpărare nr. 22293130.1.1992. În contractul de închiriere nr. 22192/28.mai 1991 a înscris-o

112

Page 113: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

s,i pe mama sa, Răducanu Valeria, cu toate că aceasta era încă titulară a contractului de închiriere al ap.7/2 camere din str. Visana nr. 1, bl. 45, sector 4.

TRAIAN CHEBELEU (fost purtător de cuvânt al Pres,edint,iei): Comisia“Apartamentul” arată că la 1.1.1990 locuia în Bucures,ti, Bd.1 Mai 44 A 2, sc. B, et.6, apart. 71/4 camere, construit prin ICVL (proprietate personală, conf. contractului de construire nr.1578/9112.08.1976. La data de 4.IV.1990, în baza îns,tiint,ării 10/372, MAE i-a repartizat s,i apartamentul 1 de la parterul imobilului situat în str. Dr. Lister 63, sector 5, 4 camere + hol + dependint ,e. ICRAL Cotroceni i-a încheiat C.I. nr. 236/27.IV.1990.

DAN IOSIF (ex-senator, fost consilier prezident ,ial, membru PDSR): La data de 1.1.1990 locuia în str. Baicului nr. 1, bloc 401 A, apart. 18/22, sector 2, în calitate de chirias,. La 3.VII.1990 a cumpărat acest apartament cu contractul nr. 25009/3.VII.1992, încheiat de SC Fois,or SA. Cu scrisoarea nr. 1285/28.XII.1990, Senatul solicită Primăriei Municipiului Bucures ,ti repartizarea locuint,ei din str. Bitolia nr.45 pentru dl. Dan Iosif. Prin adresa Primăriei Municipiului Bucures ,ti nr. 118468/20.1.1993, a primit apart. nr.69 din Calea Victoriei nr. 155, bloc D 1, cs.2, pe care l-a schimbat la 18.11.1993 cu apart. 1, parter /3 camere din str. Armindenului nr. 7, contract de închiriere nr. 60026/18.11.1993. Cu nr. 129816/28.XII.1990, Primăria Municipiului Bucures ,ti repartizează spat,iul solicitat în str. Bitolia nr. 45, repartit ,ie nefolosită conform anexei nr.2 la nr. 99/30.V. 1994, retrasă ulterior. Conform anexei I la nr. 70/25.V.1994 poz. 9, apart. 69 din blocul D 1 situat în Piat ,a Victoriei a fost repartizat de Primăria Municipiului Bucures,ti, cu adresa nr. 118466/18.1.1993, Pres ,edint,iei României, la solicitarea acesteia, pentru dl. Dan Iosif.

AUGUSTIN BOTIS, (PDSR, senator): Acuzat de agresiune sexuală s ,i accident rutier provocat în stare de ebrietate. A refuzat să i se recolteze probe de sânge. Obis,nuies,te să-s,i agreseze sexual angajatele. Procurorul General certifică acuzat,ia. Este acuzat că s,i-a construit vila, cu o parte din cele 2 miliarde lei alocate de la bugetul statului pentru acoperirea cu s ,arpante a s,colilor din Maramures,.

PETRU CRIS, AN (membru PDSR - fost ministru al Comert ,ului): Conform raportului Curt,ii de Conturi din iulie-august 1995, numele ministrului se regăses,te în 16 societăt,i comerciale cu profil de export-import. În acelas ,i timp, ministrul este s,i membru în consiliile de administrat,ie ale altor 8 societăt,i comerciale, acuzat de fals, în baza controlului efectuat de Curtea de Conturi.

113

Page 114: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

MARIN ANTONESCU (fost prefect de Dâmbovit ,a PDSR): Acuzat de tranzact,ii dubioase, fals s,i uz de fals, pentru care Polit,ia Târgovis,te îi întocmes,te dosar penal. Mai e acuzat de procurarea în condit,ii neclare a unui autoturism Nissan Terrano s,i de acordarea fără licitat,ie a dreptului de reparare a unor clădiri publice din judet,.

ILIE PLĂTICĂ VIDOVICI (senator PDSR Galat ,i): Se afirmă că este implicat în afacerea ‘Adamef’. Este vorba de lupta pentru supremat ,ie asupra ret,elei judet,ene PECO, care urma să fie vândută la licitat,ie.

OCTAVIAN MUNTEAN (senator PDSR de Hunedoara): Este acuzat de transformarea biroului senatorial in ... Oficiu de nunt ,i. Este implicat în adopt,ii dubioase (vezi cazul Titus Sergiu Bogdan).

TEIU PĂUNESCU (senator PDSR): Garantând cu calitatea sa de senator, a luat credit de un miliard de leiROL. Este implicat în trei societăt ,i comerciale; sot,ia sa, în patru.

CONSTANTIN BEBE IVANOVICI (deputat PDSR): Este acuzat că a ordonat arestări la Aeroportul Otopeni. Patroana unei firme a fost sechestrată de Polit ,ie pe Aeroportul Otopeni din ordinul lui Ivanovici, deputat, s ,eful filialei SAI a PDSR. Recrutează membrii PDSR, în schimbul certificatelor de revolut ,ionar. S, paga de 100.000 lei pentru certificat se varsă în contul PDSRSM. Prim-vicepres ,edintele PDSR-SM, Dan Nicolae, a decedat în condit ,ii misterioase. Familia lui Dan Nicolae îl consideră vinovat s,i pe Bebe Ivanovici de moartea acestuia.

XI. PRES, EDINTELE TURNULUI BABEL AL DROGURILOR

MAFIA “ALBĂ”

“La Depeche Internationale des Drogues” (DIG), una dintre publicat ,iile lui “Observatoire Geopolitique des Drogues” (OGD), reprezintă un adevărat barometru al metamorfozei României, după 1990, într-o veritabilă placă turnantă a traficului internat,ional de droguri. Spre deosebire de “Raportul anual” al OGD, publicat,ia sus amintită descrie în amănunt operat ,iuni precise, oferind astfel informat,ii concrete despre traficul de droguri în care România a fost implicată după ’90. Nas,ii locali s,i conexiunile lor internat,ionale, ca s,i complicităt,ile interne, sunt radiografiate s,i introduse pe ordinatoarele lui OGD, deoarece România, după ’90, a devenit - din nefericire - un reper pe harta

114

Page 115: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

traficului mondial de droguri. Cantităt,ile de droguri care au tranzitat România la nivelul anilor ’90-’96 sunt impresionante, iar capturile destul de modeste. Conform DIG, autorităt,ile române ale timpului erau în deplină cunos ,tint,ă de cauză, dar regimul Iliescu nu a dat niciodată dovadă de voint ,ă politică pentru a decapita filierele narcotraficant,ilor. DIG nr.27, din ianuarie 1994, insera sub titlul “România -Turnul Babel al drogurilor” următoarea constatare: “România a devenit una dintre cele mai importante plăci turnante ale traficului cu toate tipurile de droguri”. Cauzele acestei situat ,ii dezastruoase sunt văzute de publicat,ie în tarele regimului instalat la putere, imediat după căderea lui Ceaus,escu. “Această specializare [a României, n.n] a fost pregătită prin mos,tenirea ret,elelor formate sub regimul Ceaus,escu, corupt,ia generalizată a fort,elor de ordine s,i criza economică”. Perpetuarea ret,elelor de trafic clandestin ale regimului Ceaus,escu, sub regimul Iliescu, probează s,i o continuitate de preocupări. Se s,tie că noul regim, instalat în decembrie ’89, a închis ochii s,i a tolerat pe teritoriul României o serie de organizat ,ii teroriste dar s,i mafiote. Personaje din acest mediu au căpătat acreditări guvernamentale, as,a cum a fost cazul notoriu al lui Kamel El Kader, devenit consilier al secretarului general al guvernului, Viorel Hrebenciuc. Ofit ,eri ai Polit,iei din Constant,a au dezvăluit unui corespondent al OGD că noua filieră ugandeză, pusă la punct între 1990 s,i 1993, tranzita prin Constant,a imense cantităt,i de has,is,. Analiza filierei ugandeze a has,is,ului demonstrează caracterul transnat,ional s,i complexitatea ret,elei, care grupează pakistanezi, africani, israelieni s,i europeni, dar avea, ca placă turnantă, Constant ,a. Drogul, provenit din Pakistan, era încărcat în portul Mombasa (Kenia), pe una din navele companiei de navigat,ie “Shimoni-Tea”, cu destinat,ia Haifa (Israel), via Durban (Africa de Sud). La Haifa, încărcătura de droguri era preluată de nave ale companiei “Zim-Antwerpen”, care soseau la fiecare cincisprezece zile în portul Constant,a. De aici drogurile fiind transportate de compania israelianoromână “Zim-Rom” până în Italia, via Bratislava. Creierul ret ,elei ugandeze, un anume Kali, cetăt,ean german de origine ugandeză, lucra cu societatea română Rimpex SRL din Bucures,ti. La un moment dat, reprezentantul lui Rimpex nu s-a prezentat să preia transportul de ceai s ,i, după 23 de zile, vames,ii s,i-au vârât nasul, descoperind astfel 4,4 tone de has,is,. Un al doilea transport de droguri de pe filiera ugandeză a fost încărcat tot la Mombasa, de către compania de navigat,ie Victoria Impex Company din Kampala, pe vasul Barbara D, având destinat,ia finală portul Maracaibo din Venezuela, via Durban. La Durban,

115

Page 116: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

traficant,ii ugandezi n-au mai găsit un cargo către Venezuela (cu escale la Capetown s,i în Panama), as,a încât au decis să schimbe destinat,ia init,ială. După ce au disimulat 6 tone de has ,is, în baloturi de bumbac, au încărcat marfa pe vasul Pelikan, cu destinat,ia Haifa. La Haifa, drogul a fost încărcat de Zim Antwerpen, adus la Constant,a, de unde transportul a fost preluat de importator; societatea slovacă Slovimpex SRL din Bratislava, care ar fi trebuit să-l predea la München. Din nenorocire pentru traficant ,i, cargoul a sosit la Constant,a pe 3 septembrie, după ce autorităt,ile portuare descoperiseră cele 4,4 tone de ceai, amintite mai sus, ceea ce a antrenat s ,i o perchezit,ie pe cargoul în cauză. Ofit,erii din port, care au t,inut să-s,i păstreze anonimatul, i-au mărturisit corespondentului OGD că: “Oricum cantităt,i mult mai importante s,i mai bine protejate au tranzitat prin portul Constant,a”. Protejate de cine? Nu este greu de bănuit. S, i nici unde se scurgeau comisioanele stoarse de la traficant,ii ugandezi, pentru ca aces ,tia să-s,i vadă linis,tit,i de treabă fără accidente, cum au fost capturile din 26 august s ,i 3 septembrie ’93. Potrivit DIG nr.27 (ianuarie ’94), filiera cocainei este la fel de complexă în România ca s ,i cea a has,is,ului. Una dintre aceste filiere era condusă de Alexandru Docmanov, care disimula până la 100 kg de pudră în statui de metal, ce voiajau apoi dintr-un post de vamă în altul. Doi dintre complicii lui Docmanov au recept ,ionat 109 kg de cocaină între1991 s,i 1993, marfă pe care au plasat-o în Italia. Cei doi complici, doi columbieni, înarmat,i cu pas,apoarte venezuelene, tranzact,ionau cocaina cu un anume Omar din Timis,oara. Interesant este că, atunci când columbienii au picat, Omar a s,ters putina, după ce primise în prealabil un telefon de avertisment din Bucures,ti, de la un polit,ist român care lucra pentru ret ,ea. La rândul său, DIG nr.30, din aprilie 1994, semnala următoarele: “Cantităt ,i foarte mari de droguri sosesc în România: has,is pe cale maritimă via Africa; cocaină din America de Sud pe cale aeriană sau maritimă, heroină pe rutele din Balcani”. Pe lângă ret,elele internat,ionale care, cu întinse complicităt,i în administrat,ie, transformaseră România într-un adevărat turn Babel al drogurilor după 1990, apar nas,ii români, narcotraficant,ii autohtoni. DIG nr.30 îi identifică pe unul dintre aces,tia: “Un traficant român, căruia i se spune”Print ,ul“, a controlat, între 1990 s,i 1993, o ret,ea de trafic cu has,is, către Germania, din Timis,oara s,i Arad, via Polonia.” În realitate “Print,ul” nu era altul decât româno-sirianul Zaher Iskandarani, supranumit “Print,ul” sau “Regele Banatului”, un protejat (până în 1995) al regimului Iliescu. Ret,eaua “Print,ului” era una internat,ională.

116

Page 117: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

“Organizat,ia este compusă mai ales din polonezi s,i t,igani români, însărcinat,i să treacă în mod clandestin, frontiera care separă Polonia de Germania s ,i să comercializeze (drogul n.n.), după ce acesta a fost tranzitat prin Ucraina”. Lucrurile au mers bine până în 1993, când apare concurent ,a: mafia rusă condusă de un anume “Vadim”. DIG nr.30 precizează: “La sfârs ,itul anului 1993, această organizat,ie (a”Print,ului" n.n.) a fost preluată în parte de mafia rusă din Basarabia s,i Moldova, dirijată de un anume “Vadim”. “Print ,ul” a contra-atacat s,i, ajutat de vames,ii români, i-a tăiat aprovizionarea cu droguri lui “Vadim”“. As,adar, când se punea problema unor rivalităt ,i pe piat,a traficant,ilor de droguri între un mafiot român s,i un mafiot rus, vames,ii români îi tăiau aprovizionarea rusului, ajutându-l patriotic pe mafiotul român. DIG nr.30 mai dezvăluia:”Traficantul român (“Print,ul” n.n.) a trebuit, totodată să-s,i schimbe rutele de trafic s,i să le utilizeze acum pe cele care traversau Slovacia s ,i Republica Cehă“. Pe filiera”Print,ului" se afla s,i un om de afaceri de la Chis,inău, care poseda o societate comercială în asociat ,ie cu un cetăt,ean turc. Basarabeanul călătorea la volanul unui automobil de lux, în care dosea până la 10 kg de has,is,, la fiecare călătorie. Corespondentul ODG a observat cum un autovehicul al polit,iei cehe se prezenta de fiecare dată, într-o anume zi, la locul stabilit - lângă oras,ul Prestice - pe ruta către Germania, pentru a încasa cei 500 de dolari ca să lase marfa să treacă. În ciuda războiului, “Print ,ul” utiliza, în aceeas,i măsură, s,i rutele iugoslave. DIG nr.27, din decembrie 1993, aducea grave acuzat,ii unor reprezentant,i ai autorităt,ilor române. Despre un general-locotenent de politic se spunea că ar “figura în fis ,ierele polit,iei italiene s,i germane, ca patron al traficului de automobile furate”. Acest personaj ar fi lucrat din 1990 într-o strânsă legătură cu generalul Filipov, s ,eful polit,iei bulgare, care act,iona sub acoperirea unei societăt,i comerciale de la Sofia, patronate chiar de fiul său. Acelas,i număr din DIG mai acuza pe un alt general român de politic, s,i pe adjunctul său, că ar fi fost implicat ,i în traficul de heroină care provenea din Afganistan, via Ucraina. Banii murdari ar fi fost apoi spălat ,i la hotelurile Astoria s,i Continental dinTimis,oara. Se mai vorbea s,i de asocierea unor polit,is,ti români de rang înalt cu nas,i ai “N’draghetta”-ei calabreze, as ,a cum erau frat,ii Lombardi, care operau la Satu Mare. Walter Esposito, responsabilul transporturilor de droguri pe ruta România-Ungaria-Austria-Italia s-ar fi aflat - sust ,ine DIG nr.26 sub o înaltă protect,ie românească. O concluzie importantă a publicat,iei era - în 1993 - aceea că traficul de droguri din Est utiliza vechile ret ,ele ale traficului de arme

117

Page 118: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

dintre fostele state comuniste, membre ale Tratatului de la Vars ,ovia, s,i t,ările arabe. Înalt,ii funct,ionari de pe vremea lui Ceaus,escu, preciza publicat,ia, continuau să ocupe posturi importante sub regimul Iliescu.În plus, am adăuga, Kamel El Kader apărea în fotografii umăr la umăr cu Pres,edintele Iliescu, as,a cum se întâmplase la Forumul “Crans Montana” de la Bucures,ti (1994), sponsorizat - între alt ,ii - de “Print,ul Banatulul”, Zaher Iskandarani.

1. ROMÂNIA LUI ILIESCU: CEL MAI MARE DEPOZIT DE DROGURI DIN EUROPA DE EST

Raportul OGD pe 1997, la capitolul România, analizând situat ,ia drogurilor în perioada 1995-1996 - ultimii doi ani ai regimului Iliescu - face un rechizitoriu amplu s,i documentat, demonstrând că Romania, mai ales în perioada ’92-’96, s-a transformat dintr-o t,ară de tranzit a drogurilor, într-o t,ară de fabricat,ie s,i consum, mai ales a heroinei. Sunt indicate trei cauze principale ale acestei situat,ii catastrofale: haosul legislativ, corupt ,ia până la cele mai înalte niveluri s ,i tolerarea în România a unor organizat,ii teroriste s,i mafiote, cunoscute prin implicarea lor în traficul de droguri, de care se făcea vinovat regimul Iliescu în perioada 1992-1996, cu o accentuare în ’95-’96. O primă tendint ,ă pentru perioada ’95-’96 – constatată de raportul OGD din 1997- este aceea că traficant,ii de droguri nu se mai limitează doar la tranzitarea României s ,i trecerea drogurilor în Ungaria. Constituirea unor stocuri importante de droguri permite o redistribuire, constată raportul OGD, în direct ,ia spat,iului Schengen, via Polonia s,i Republica Cehă. În cursul a numai patru ani (’92-’96), cantităt,ile de droguri stocate în România - având una din principalele surse mai noi Caucazul, cu tranzitarea porturilor ruses ,ti s,i ucrainiene - au crescut considerabil. Circa 6 tone de droguri au fost confiscate în 1996, în principal derivate ale canabisului, dar s,i 150 de kg de cocaină s,i 62 kg heroină, confiscate la granit,ă de vames,ii unguri. Care trecuseră, bine mersi, prin vama românească. Potrivit raportului OGD din 1997, has ,is,ul din România provenea din Cornul de aur al Africii de Est, marihuana din Nigeria, cocaina din Columbia, Venezuela s ,i Brazilia. Iată de ce raportul OGD/97 consideră că România anilor ’92-’96 s-a transformat într-o veritabilă placă turnantă a traficului internat ,ional de droguri tari. Descoperirea a două fabrici de heroină, abia în 1996, au confirmat supozit,iile polit,is,tilor europeni, aflat,i în post la Bucures,ti, privind noul rol jucat

118

Page 119: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

de România lui Iliescu în traficul cu acest drog. “Toate aceste activităt ,i legate de trafic au provocat cres,terea ofertei pe piat,a internă s,i dezvoltarea toxicomaniei”, sust,ine raportul OGD/97. În continuare, raportul din 1997 preciza: “România nu mai joacă, as,adar, doar rolul unei t,ări de tranzit terestru, aerian s,i maritim al drogurilor provenind din Asia de sud-est, Turcia, America Latină s,i Africa”. Ce rol a avut însă regimul Iliescu în transformarea României dintr-o t,ară de tranzit a drogurilor, într-o t ,ară de product,ie s,i consum, mai ales a heroinei? Iată ce afirmă raportul OGD pe 1997: “Noul rol al t ,ării în traficul de droguri, al heroinei mai ales, a fost agravat de mai mult ,i factori... Narco-activităt,ile au exploatat, după căderea lui Ceaus ,escu, dezordinea, o legislat,ie inadecvată, criza economică s,i corupt,ia pe scară largă. În sfârs,it prezent,a în România a unei minorităt,i turce, ca s,i a emigrant,ilor kurzi, iranieni, albanezi, chinezi etc., a favorizat traficul. Această t,ară (România, n.n.) este, în particular, o importantă bază a partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizat ,ie kurdă aflată în război cu statul turc”. As ,adar, pe lângă corupt,ie, legislat,ie inadecvată, dezordine, regimul Iliescu a favorizat traficul de droguri dure s ,i prin continuarea cârdăs,iei cu o serie de organizat,ii teroriste (gen PKK), binecunoscute pentru implicarea lor în traficul de droguri. Să observăm că, la acest capitol, regimul Iliescu nu a făcut altceva decât să continue binecunoscuta cârdăs,ie a regimului Ceaus,escu cu terorismul. Raportul OGD pe 1997 consideră, totodată, că “este prea devreme să s ,tim dacă tentativa de moralizare a viet ,ii publice, întreprinsă de noul guvern, ales în noiembrie 1996, va avea efecte durabile”. Raportul OGD citează s ,i rapoarte ale SRI, după care 60% din drogurile care intrau în România, între anii ’95-’96, proveneau de pe filiera turcă. Cea mai importantă captură de heroină (42kg) s-a efectuat la 12 decembrie 1996, într-un autobuz turc apart,inând companiei turce “Töros,”. Drogul se afla ambalat în pachet,ele mici, de 500 de grame. Unul dintre cetăt ,enii turci, arestat cu prilejul capturii, era chiar fratele proprietarului companiei. De regulă, după ce introduc drogurile în România, turcii utilizează cetăt ,eni de alte nat,ionalităt,i, pe post de cărăus,i (cămile, în argou). Dintre 95 de traficant ,i arestat,i în Bucures,ti în 1996, 41 s-au dovedit a fi iranieni, 20 români s ,i 14 turci. “Heroina provenită din Afganistan s,i din t,ările Asiei centrale”, constată raportul OGD din 1997, “pătrunde în România via Moldova s,i Ucraina. Până în 1995, acest drog era expediat rapid, via Ungaria s,i Slovacia, către statele Europei Occidentale: în principal, către Austria, Italia, Germania s,i T, ările de jos (Belgia s,i Olanda)”.

119

Page 120: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

2. COLABORAREA REGIMULUI ILIESCU CU RET, ELELE PKK

O parte din traficul de droguri desfăs ,urat în România - constată raportul 0GD/97 - se afla în mâinile kurzilor, dintre care cei mai mult ,i apart,in organizat,iei teroriste PKK. Potrivit raportului OGD/97, PKK se ascunde în spatele unei organizat,ii de masă, denumită generic “Frontul de Eliberare al Kurzilor” (în original ERNK), care grupează diverse organizat ,ii de femei, tineret, student,i sau oameni de afaceri kurzi din România. Oamenii de afaceri kurzi, de pildă, s-au grupat în “Asociat,ia Oamenilor de Afaceri din Orient”. Despre această asociat ,ie, raportul OGD din 1997 sust,ine că servea drept“excelentă legătură pentru activităt,ile PKK”. Toate organizat,iile kurde din România se aflau în 1996 sub controlul strict al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), iar s,eful PKK era, în acelas,i timp, s,i s,eful frontului ERNK. Responsabilul direct pentru colectarea fondurilor era una s ,i aceeas,i persoană cu delegatul pentru probleme de propagandă al PKK, s ,i, în acelas,i timp, director al ziarului kurzilor din România, “Vocea Mesopotamiei”. Ziar care se distribuia nestingherit, gratis, la gurile de metrou din Bucures,ti. Raportul OGD specifică faptul că acesta era un om de afaceri prosper, care urmase cursuri de literatură engleză la Oxford. Circa 90% dintre kurzii din România făceau parte din organizat,ii care apart,ineau ERNK s,i cotizau, în acest cadru, la PKK. Detaliu important: 75% dintre aces,ti mici investitori orientali din România sunt de nat,ionalitate turcă, dar în realitate, kurzi, iar ERNK le punea la dispozit ,ie capitalul init,ial pentru a demara micile afaceri, remarcă raportul OGD/97. Potrivit statisticilor polit,iei române - citate de raportul OGD/97 - circa 65% din totalul capturilor făcute la vamă sunt de la asemenea companii de transport. Purtătorii de cuvânt ai PKK s,i ERNK nu numai că au negat că organizat ,iile lor ar fi implicate în traficul de droguri, dar au specificat că, de fapt, acestea colaborau cu Polit,ia română. Serviciile anti-drog din România au făcut, după ’90, patru capturi pe baza informat,iilor oferite de organizat,iile kurde. Totus,i, nici un kurd nu a fost vreodată implicat. Conform OGD, colaborarea PKK s ,i ERNK cu polit,ia, sub regimul Iliescu, nu era altceva decât un mod abil al kurzilor de a-s ,i înlătura concurent,a de pe piat,a drogurilor, cu mâna polit,iei române. Pozit,ia polit,iei române, care a apreciat în mod manifest acest gen de colaborare, rămâne oricum ambiguă, se specifică în raportul OGD din 1997. Nicolae Ulieru, purtătorul de cuvânt (din acel moment) al SRI, a declarat că Serviciul Român de Informat,ii det,inea date sigure privind implicarea kurzilor în traficul de droguri s ,i

120

Page 121: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

arme, dar nu le putea face publice. Este de remarcat că, des ,i SRI s,tia perfect ce fac organizat,iile PKK s,i ERNK în România, regimul Iliescu a ignorat informat ,iile s,i a preferat să continue colaborarea clandestină cu kurzii. Este us ,or de presupus de ce: fonduri clandestine pentru partidul de guvernământ s ,i clientela sa politică“. Să mai remarcăm s ,i alt aspect: este pentru prima dată când o organizat,ie internat,ională ca OGD dezvăluie, într-un raport anual difuzat la scară mondială - as,a cum este raportul OGD/97 - colaborarea secretă a regimului Iliescu cu PKK, în afaceri care vizează domeniul crimei organizate internat,ionale. Iată un subiect inedit, asupra căruia raportul OGD/97 oferă primele indicii importante s,i de la care poate demara o anchetă de amploare: regimul Iliescu s,i crima organizată transnat,ională, ’90 - ’96”.

3. AFACEREA “CALU”

Conform OGD/97, kurzii erau implicat,i atât în traficul clandestin care tranzita din Turcia către România, via Bulgaria, cât s ,i în cel care tranzita Ucraina spre Moldova, venind din spat,iul rus. Potrivit polit,iei române, citată în raportul OGD/97, “drogul care ne vine din t,ările fostei Uniuni Sovietice se afla sub controlul mafiilor ruse, caucaziene s ,i ucrainiene”. PKK avea legături cu toate aceste mafii. Legăturile kurzilor cu mafia rusă au fost facilitate de faptul că organizat,iile acestora sunt legale în Rusia, ba au s ,i reprezentant,i oficiali. Un simbol viu al colaborării regimului Iliescu cu kurzii s ,i mafia rusă îl constituie afacerea Calu. În septembrie 1995, polit,ia turcă a arestat la Edirne un român, al cărui pseudonim era Calu’, împreună cu s ,ase kurzi (“turci”), care transportau 2 kg de heroină, cinci pistoale s ,i o mitralieră. Calu’ a declarat la interogatoriul luat de polit,ia turcă din Edirne, că el era la al optulea transport de heroină către România, s,i de exploziv, din România în afară. Calu’ a recunoscut că lucra pentru PKK. Conform raportului OGD/97, surse apropiate serviciilor secrete române au dezvăluit că agentul Calu’ era unul dintre oamenii lor s ,i că acesta lucra, în acelas,i timp, s,i pentru mafia din Transnistria. Un ofit,er al Armatei a 14-a ruse a declarat unui corespondent OGD, în 1995, că trupele ruse “au favorizat comert,ul cu droguri provenind din Extremul Orient”. Potrivit ofit ,erului, traficul de droguri din zonă era condus de un evreu rus, care avea s ,i cetăt,enie elvet,iană, individ din anturajul pres,edintelui Snegur. Mafiotul făcea obiectul unui mandat de arestare în Rusia, pentru trafic de diamante industriale s ,i arme. Este vorba de celebrul gangster Boris Birnstein, care det ,inea în Moldova de

121

Page 122: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

peste Prut cvasimonopolul exporturilor de materii prime (între care, cel al lemnului), monopolul asupra băncilor, al societăt,ilor de asigurare, prin intermediul marelui său concern “Seabeco” s ,i cel care controla s,i imprimarea banilor în Moldova. Alături de monopolul fabricării de pas ,apoarte, “Seabeco” mai controla turismul s,i devenise, între timp, proprietarul luxosului hotel MOLDOVA din Chis,inău, inclusiv al cazinoului din hotel, ambele proprietateaKGB până în 1991. Concernul “Seabeco” mai dispunea în Moldova, în1996, de 12 ferme de crescătorii, care produceau 3.500 de tone de curcan pentru piat,a occidentală, pe lângă monopolul traficului de droguri s ,i mas,ini furate din Germania s,i Austria. Una dintre aceste mas,ini i-a fost făcută cadou de Birnstein ministrului de Justit ,ie al Moldovei, cu care acesta a fost prins la Viena în 1992. Automobilul fusese furat, de fapt, de mafia ucraineană din oras ,ul Heilbron (Germania). Ministrul nu era decât un curier al lui Birnstein, între ale cărui afaceri intra s,i traficul de carne vie, cu moldovence, pentru bordelurile din Germania. În realitate, Birnstein s,i Seabeco se ocupau cu spălarea banilor mafiei ruse, bani care ajungeau apoi, curat,i, în băncile din Elvet,ia. Cine era, de fapt, Birnstein? Conform FBI s,i Interpol, Birnstein emigrase din URSS în Israel în anii ’80, re-emigrase cu un pas,aport canadian, pentru ca în 1991 - utilizând vechiul său pas,aport sovietic- să revină în Republica Moldova, unde s ,i-a procurat un pas,aport moldovenesc. L-a ademenit pe Mircea Snegur cu o mare cantitate de motorină, pe care apoi a vândut-o tot el, dar în numele lui Snegur, la un pret, mult mai avantajos, în Suedia s,i Finlanda, împărt,ind ulterior câs,tigul cu Snegur. Imediat, Birnstein a obt,inut primele monopoluri în Moldova: fabricarea permiselor de conducere auto, precum s,i cel al importului s,i exportului de motorină s,i benzină. La alegerile din 1996, Birnstein a finant,at campania electorală a lui Snegur, fort,ându-l însă pe acesta să nu intervină în favoarea eliberării grupului Ilas ,cu, pe care mafiotul îl consideră nat,ionalist. (La fel a procedat s,i ex-ambasadorul american Alfred Moses, care l-a sfătuit în campania din 1996 pe Iliescu să nu intervină în favoarea lui Ilas,cu, din acelas,i motiv). Semnificativ, în 1992, Birnstein a fost mediatorul crizei care a dus la separarea Transnistriei, regiune unde se află unul dintre cele mai importante arsenale de rachete balistice din regiune, conform serviciilor americane. Birnstein a reus ,it apoi să-l debarce pe gen. Lebed, după ce a pus mâna pe o casetă în care Lebed îl caracteriza pe Elt ,in drept “porc bet,iv” s,i a transmis-o la Kremlin. Stăruim asupra lui Boris Birnstein deoarece omul său de încredere în România - în anii regimului Iliescu - a fost

122

Page 123: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

binecunoscutul Vitali Ustroi (Usturoi), implicat în mai multe afaceri de trafic cu materiale strategice. Amintim aici doar afacerea cu mercur ros ,u, din parcarea de la Vila - Lac Snagov, în care au fost amestecate s,i unele cadre ale Armatei.

4. REGIMUL ILIESCU S, I MAFIA “SACRA CORONA UNITA”

Tot în raportul OGD/97 se ment ,ionează traficul de droguri în care era implicată mafia italiană “Sacra Corona Unita”. Această organizat ,ie a controlat traficul de droguri între Italia s,i România, în principal a heroinei, aduse din Turcia. Precum s,i a cocainei, provenită din Brazilia. “Sacra Corona Unita” s-a bucurat, conform OGD/97, de complicitatea unor înalt,i funct,ionari de stat s,i din polit,ia regimului Iliescu. Raportul OGD/97 notează: “Parchetul a recunoscut pentru prima oară în România, că atât crima organizată, cât s ,i traficul de droguri au beneficiat de sust,inere politică s,i că “banii murdari” au fost utilizat,i de “anumite partide” pentru finant,area campaniilor electorale”. În încheiere, raportul OGD/97 pune, negru pe alb, problema necesităt ,ii deconspirării “legăturilor vechiului guvern al pres,edintelui Iliescu cu crima organizată”.

XII. CASCADELE FRAT, ILOR ISKANDARANI: T, IGARETA 0

Pe lângă inginerilie financiare ale pegrei bancare (pegră=societatea hot ,ilor, lume interlopă, drojdia societăt,ii) s,i toate tipurile de trafic clandestin implicând nuclee teroriste, a treia componentă a economiei subterane din România regimului Iliescu au reprezentat-o marile combinat ,ii transfrontaliere. La prima vedere, afaceri comerciale curate, la o vedere ceva mai atentă, escrocherii comerciale fără frontiere. România regimului Iliescu a cunoscut câteva asemenea jonglerii transfrontaliere, din care serialul “T , igareta” a atins celebritatea. Mass-media românească a acordat spat ,ii imense escrocheriilor transfrontaliere din serialul - în nu se s ,tie câte episoade - al “T, igaretei”. Convent,ional, se vorbes,te doar de “T, igareta 1” s,i “T, igareta 2”. Dar în România a mai existat o “T, igareta”: “T, igareta 0”. Inventatorul acesteia a fost sirianul Zaher Iskandarani, omul căruia Iliescu i-a acordat certificatul de luptător în Revolut,ia română. Cel supranumit în mediile malavitei timis ,orene “Print,ul Banatului”. Zaher, ajutat de fratele său Maher, au patentat la noi sistemul cascadelor. Ori, altfel spus, “T, igareta 0”.

123

Page 124: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

1. ROMÂNO-SIRIANUL ZARER ISKANDARANI S, I FILIERA CIPRIOTĂ RAM

Zaher Iskandarani s-a născut la 1 ianuarie 1958, în Siria. Ca cei mai mult ,i sirieni, beneficiari ai relat,iei de strânsă pr(i)etenie dintre Ceaus ,escu s,i liderul sirian Hafez Al Assad - relat,ie indusă s,i serviciilor lor secrete - Zaher Iskandarani a venit în România s,i s-a instalat la Timis,oara. Oficial: student, anul I, la cursurile Facultăt,ii de Construct,ii din Timis,oara. Neoficial: traficant s,i, se pare, om de legătură al serviciilor siriene cu cele sovietice. Ceva din activitatea lui Iskandarani se pare însă că a supărat Securitatea română, astfel că, în 1981, Milit,ia îi organizează sirianului un flagrant, în cursul unei tranzact ,ii. Se confiscă pe loc un kilogram de aur s,i 300.000 de lei, sumă considerabilă la vremea aceea. Zaher reus,es,te, cu toate acestea, să dispară. Câteva luni mai târziu este surprins însă s,i arestat în casa Corneliei Pomană, prietena devenită, ulterior, sot,ia lui Zaher. După o condamnare oficială de trei ani s ,i patru luni, se spune că Zaher ar fi părăsit România. Revine însă rapid în decembrie 1989, la revolut ,ie, s,i capătă un certificat de luptător, aprobat de Ion Iliescu. Beneficiind de înlesnirile certificatului, Zaher Iskandarani se lansează în afaceri. Secondat de fratele său Maher, pune pe picioare sistemul operat ,iunilor în cascadă. În 1992, Zaher primes,te cetăt,enia română, ceea ce nu face decât sa-l avantajeze în raporturile cu statul de drept al domnului Iliescu: la drepturi, Zaher era mai român ca oricine, la obligat,ii, Zaher se replia prompt: investitor străin. Tot în 1992, firma sa RAMI figura pe primul loc în topul societăt ,ilor comerciale timis,orene. Prin 1994-1995, o serie de firme - avându-l patron pe Zaher - gravitau în jurul navei amiral RAMI, cu nume dintre cele mai stranii: Bloody Fox (Vulpea sângeroasă), Kiss and Kill (Sărută s,i ucide), Black Baron (Baronul negru) etc. În Timis ,oara însă, ca s,i în rapoartele lui “L’Observatoire Geopolitique des Drogues”, Zaher Iskandarani era mai cunoscut sub porecla “Print ,ul Banatului”. Ret,eaua comercială a lui Zaher, demarată cu un capital subscris de 100 de milioane lei (RAMI cu doar28 milioane), atingea, curând, performant ,e impresionante, observate de Garda Financiară s,i Inspectoratul General al Polit ,iei. Astfel, numai între martie 1994 s ,i aprilie 1995, firmele lui Zaher au introdus în România 209 transporturi de t ,igări s,i cafea, însumând 294.000 de baxuri s,i 575 tone de cafea. Toate aduse din Belgia s,i Elvet,ia cu documente, de regulă, false. Beneficiind însă de înalte protect,ii s,i complicităt,i, luptătorul siriano-român din Revolut ,ie devenise o persoană intangibilă la Timis,oara, cel put,in atâta timp cât cotiza, acolo unde

124

Page 125: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

trebuia. Ca de pildă, cu ocazia Forumului Crans Montana de la Bucures ,ti, din aprilie ’94, când “Print,ul Banatului” s-a numărat printre sponsorii oficiali ai manifestării, orchestrate din umbră de abilul Viorel Hrebenciuc. Omul care îl introdusese s,i pe palestinianul Kamel Kader în mediul prezident,ial de la Palatul Cotroceni, ori în cel guvernamental de la Palatul Victoria, în calitate de consilier. În cursul unei descinderi a polit ,iei la domiciliul unuia dintre partenerii lui Zaher s-au descoperit sigilii false românes,ti, bulgăres,ti s,i maghiare, ba chiar s,i o s,tampilă a MAE. Mecanismul în cascadă pus la punct de Zaher, de contrabandă economică cu t,igări s,i cafea, transpare cel mai bine din foiletarea Dosarelor 4945/95 s,i 4946/95 ale Tribunalului Judecătoriei Timis,. Firma My San SRL - avându-i ca asociat,i pe Zaher Iskandarani s,i Cornelia Pomană - a derulat un import de t,igări Bastos, Assos s,i LM de la firma cipriotă Ram Trade LTD, pe baza contractului cu numărul 327/1993, la un pret , de achizit,ie greu de imaginat: 8.25 USD baxul, fat,ă de circa 60.00 USD, practicat pe piat ,a internat,ională. Ordinul Circulara 13/1994 al Direct,iei Generale a Vămilor s,i Ordonant,a 26 impuneau majorarea taxelor vamale conform pret ,urilor internat,ionale. Abilul Zaher, utilizând contractul din 1993 încheiat cu partenerul său cipriot de la Ram Trade, a contestat însă în instant ,ă, solicitând recalcularea taxelor vamale. S , i, coincident,ă, de fiecare dată româno-sirianul a câs ,tigat, invocându-se fie caracterul abuziv al ordonant,elor, fie în virtutea libertăt,ii contractuale. Afacerile lui Zaher s,i oamenilor săi - Mujea Marcelini, Jabri Tabrizzi sau Abdul Lazkani mergeau strună când, în 1995, filmul afacerilor în cascadă s-a rupt brusc. Se apropiau alegerile din 1996. Anul preelectoral 1995 impunea unora să strângă bani negri pentru zile albe. As,a se face că, prin mai 1995, doi polit,is,ti români sosesc subit în Cipru, dornici să îl întâlnească pe partenerul cipriot al revolut,ionarului “Print, al Banatului”. La Camera de Comert, a Ciprului, prima surpriză: nu exista nici o firmă înregistrată sub numele Ram Trade Company, ci doar una Rami Trade Company, înregistrată sub numărul 54146 din anul 1993. A doua surpriză: firma cipriotă îi avea ca patroni chiar pe Zaher Iskandarani (cu 900 act,iuni) s,i pe Cornelia Pomană (cu 100 act ,iuni). A treia surpriză: firma cipriotă nici măcar nu avea ca obiect al afacerilor sale comert ,ul cu cafea s,i t,igări. Pe scurt: româno-sirianul Zaher importa t ,igări s,i cafea de la partenerul cipriot Zaher. Afaceri derulate în cascadă, între o firmă-fantomă s ,i una înregistrată în România, contraveniind astfel principiului libertăt ,ii contractuale, prevăzute de Codul Comercial s,i Codul Penal. De fapt, Zaher brichisise în Cipru un adevărat păienjenis, de firme care, chipurile, derulau afaceri cu My San SRL s ,i

125

Page 126: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Ram Trade din România, în calitate de exportatori. As ,a cum părea să fie s,i cazul firmelor cipriote ETS Andreas Kallis ori Silver Coast Resources. Cel put ,in, conform documentelor celor două firme din Timis ,oara ale lui Zaher (My San s,i Ram). Tranzact,ii despre care, însă, firmele din Cipru - partenerele lui Zaher - habar n-aveau: în plus nu-s,i recunos,teau antetul, iar semnăturile erau falsificate. Polit,is,tii din România au mai descoperit că tranzact ,iile din Cipru figurau pe numele firmei-fantomă Ram Trade Company, cu conturile deschise la Bank of Cyprus. Pentru a pune în acord documentele cu situat ,ia de fapt, Zaher Iskandarani a încercat - mai întâi în Cipru, la Camera de Comert , - să metamorfozeze pe Rami, firma care figura în registru, în Ram, dar fără succes. A reus,it însă în România, unde Zaher a sust ,inut, prin avocat,i, că în sentint,ele prin care fusese scutit de taxele vamale se strecurase o eroare: în loc de Rami Trade Company LTD, se trecuse Ram. Lipsea, vezi Doamne, o literă. Ca dovadă, s-a prezentat completului de judecată un certificat de înmatriculare al firmei Rami, cu motivat,ia că gres,eala apart,inea partenerului cipriot. Cine era cipriotul, nu s-a mai amintit în instant,ă. În depozitele firmelor lui Iskandarani, Garda Financiară a descoperit t,igări, fără acte legale, în valoare de 70 miliarde leiROL. A fost identificat s,i sistemul prin care Zaher le introducea în t ,ară: importa t,igările din Elvet,ia s,i le vămuia în Ungaria, după aceea, le introducea în România cu acte false. Prin acest sistem, Zaher păgubise statul român cu 10 milioane USD. La Constant,a, rivalii lui Zaher utilizau o altă metodă: t,igările erau considerate depreciate, se întocmea un raport că au fost arse, apoi, t ,igările depreciate erau vândute cu acte false. Cam 50% din t ,igările de pe piat,a românească erau introduse, în acei ani, după schema Zaher.

2. FUMAT, I RADIOACTIV?

Pe 5 octombrie ’95, punt,ile prieteniei construite între Zaher s,i regimul Iliescu par să se rupă, iar “Print,ul Banatului” este arestat. În acel moment Zaher achizit,ionase, printr-o donat,ie, la Saclaz, un teren apart,inând câtorva beneficiari ai Legii 18, pe care construise o fabrică, unde urma să producă t ,igări. Afacerea putea deveni extrem de rentabilă datorită unui alt mic detaliu: provenient,a tutunului importat. Potrivit dezvăluirilor lui Jabri Tabrizzi, patronul firmelor timis,orene Dallas s,i AJT, fost partener de afaceri al lui Zaher, mafia internat,ională a t,igărilor pusese în circulat,ie, după 1986, tutun din Ucraina s,i Rusia, al cărui pret, extrem de scăzut se datora accidentului de la Cernobîl. Altfel

126

Page 127: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

spus: tutunul era iradiat! De aceea, tutunul ucrainean sau rusesc se comercializa la un pret, mult mai scăzut, decât cel practicat pe piat,a internatională. Conform informat,iilor lui Jabri Tabrizzi, t,igaretele ieftine tip LM (fabricate în Cipru sau Elvet,ia) ori tip BOND (de fabricat,ie braziliană) soseau la Timis,oara pentru firmele lui Iskandarani, Marcelini s,i Lazkani. Despre stocurile de tutun iradiat din Ucraina s,i Rusia au mai circulat informat,ii. Nimeni, se pare, n-a avut însă interesul să treacă la investigat,ii oficiale de laborator. “Print,ul Banatului” a fost favorizat de regimul Iliescu s,i atunci când i s-a acordat dreptul să îmbutelieze apă plată, din Valea Cernei. În schimb, investitorilor occidentali li s-a comunicat că era vorba de apă strategică. Interesant este că, după ce prietes,ugul lui Zaher cu autorităt,ile regimului Iliescu s-a rupt, în anul preelectoral 1995, un asociat al lui Iskandarani l-a act,ionat în judecată pe sirian, la fel de subit. Asociatul - nimeni altul decât Radu Tinu, fostul adjunct al Inspectoratului de Securitate Timis,oara, până în decembrie ’89 - asociat cu sirianul la firma Tival SRL, l-a dat în judecată pe Zaher pentru recuperarea a 246.000 USD, contravaloarea a 1.200 tone de motorină, livrate de S. C. Import-Export SA. Bucures,ti. Profitând de relat,iile s,i protect,iile înalte pe care le-a avut sub regimul Iliescu, cel put,in până în anul preelectoral 1995 - Zaher Iskandarani, prin sistemul în cascadă, a reus ,it să adune sume mari în valută, pe care le-a transferat imediat la Bank of Cyprus, utilizând documente false. Anvergura cascadelor lui Zaher au sfârs,it prin a stârni suspiciunile Uniunii Europene, care a început să-i investigheze afacerile transfrontaliere. În România, cazul sirianului s,i sistemul său de cascade a fost dezvăluit de mass-media, în primul rând de ziarul “Timis,oara”, fără de care sirianul ar fi rămas, probabil, în umbră. “T, igareta 0” rămâne în analele economiei subterane românes,ti legată de numele “Print,ului Banatului”, Zaher Iskandarani, un sponsor al regimului Iliescu. Cel put,in, până în anul preelectoral 1995.

T, IGARETA 1: FILIERA FRAT, ILOR NASSAR CONTRA FILIEREIFRAT, ILOR ISKANDARANI

Între “T, igareta 0” s,i “T, igareta 1” există o strânsă conexiune. “T , igareta 1” n-ar fi existat, dacă baxurile intrate pe această filieră în România n-ar fi ajuns la o aprigă concurent,ă cu baxurile intrate pe filiera “T, igareta 0”. Concurent,a contrabandis,tilor, implicat,i în cele două filiere, a generat însă - s ,i acesta este aspectul poate cel mai interesant - o confruntare între protectorii celor două filiere de contrabandă, plasat,i în sferele cele mai înalte ale puterii regimului Iliescu. “T, igareta 1” a avut la bază contractul dintre frat,ii Elias (Elie) s,i

127

Page 128: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Michael (Mike) Nassar s,i El Ghadban Wael - libanezi asociat ,i la firma Ema Trading cu Romtehnica, întreprinderea de comert , exterior a Ministerului Apărării Nat,ionale (M.Ap.N.). Din aprilie 1991, devenită regie autonomă, controlată însă de aceias,i stăpâni. Contractul libanezilor cu Romtehnica prevedea o vânzare de arme s,i de munit,ie pentru infanterie s,i artilerie, specifice fostului Tratat de la Vars ,ovia. La început, frat,ii Nassar au plătit armamentul în dolari. Apoi s-a convenit ca plata să se facă în lei s ,i dolari. Plăt,ile s-au efectuat prin transfer bancar dar, la un moment dat, s-au stopat, deoarece băncile nu cunos,teau provenient,a valutei. Altfel spus, vânzarea de armament dintre Romtehnica s,i Ema Trading avea un caracter confident,ial. Dat fiind blocajul de transfer în bănci, libanezii s ,i românii au convenit asupra altei forme de compensare: plata cash. În februarie ’93, frat,ii Nassar s,i Wael au achitat cash 990.000 USD regiei Romtehnica. Fiindcă BRCE (Bancorex) nu a vrut să primească banii, ministrul apărării, gen. Nicolae Spiroiu, l-a anunt ,at pe premierul Văcăroiu care - într-o s,edint,ă de guvern - a luat decizia ca BRCE să accepte, totus ,i, depunerea banilor. Ulterior, frat,ii Nassar s,i regia Romtehnica au convenit asupra altei modalităt,i de plată a armamentului: în locul ultimei trans ,e din bani, libanezii urmau să livreze baxuri cu t ,igări. Baxurile libanezilor au fost puse la păstrare, în depozitele militare Clinceni s,i Calea Plevnei, urmând ca ele să fie comercializate prin magazinele regiei Romtehnica.

1. POVESTEA T, IGARETEI DIN BEIRUT, CU FILTRU LABUCURES, TI

De fapt, istoria operat,iunii “T, igareta 1” a început la Beirut. Un cunoscut traficant de arme libanez s-a adresat ambasadei române din Liban, solicitând un mijlocitor pentru contactarea unui furnizor român de arme. Atas ,atul militar al ambasadei a informat “Direct,ia Informativă a Armatei” (D.I.A.) care a transmis cererea regiei Romtehnica. Doi libanezi, Michael (Mike) s ,i Elias (Elie) Nassar au început exportul de armament din România, în numele traficantului din Beirut, pe baza contractului cu Romtehnica. O primă observat ,ie: frat,ii Nassar au fost agreat,i, între altele, deoarece avuseseră s,i anterior anumite contacte cu autorităt,ile române (Elie vorbea destul de bine românes ,te). În acelas,i timp, libanezii aveau conexiuni s,i cu alte servicii secrete (MOSSAD s ,i GRU). În momentul când plăt,ile au început să se facă în baxuri cu t ,igări, iar acestea să fie

128

Page 129: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

comercializate pe piat,a românească, a apărut conflictul de interese cu celelalte filiere de traficant,i, infiltrat,i anterior în Romănia.

2. FILIERA NASSAR CONTRA FILIEREI ISKANDARANI

Mike s,i Elie Nassar au penetrat piat,a românească a t,igărilor, după ce obt,inuseră în prealabil, de la Londra, monopolul mărcilor KENT, LUCKY STRIKE, PALL MALL s,i VICEROY. Desfacerea t,igărilor cu mărcile ment,ionate ale frat,ilor Nassar a ajuns să concureze mărcile al căror monopol îi apart ,inea “Print,ului Banatulul”, luptătorului revolut,ionar al domnului Iliescu, celebrului Zaher Iskandarani, precum s,i asociatului acestuia, Michel Makhoul: mărcile CAMEL s ,i MONTE CARLO. Dacă frat,ii Nassar se bucurau de protect ,ia structurilor informative ale M.Ap.N., Zaher avea protectori din sferele politice înalte ale regimului Iliescu, protectori dezvăluit,i de Mike Nassar într-o înregistrare inedită, asupra căreia vom reveni. Conflictul dintre traficant ,ii de t,igarete s-a transferat, astfel, într-un conflict între protectorii celor două ret ,ele, situat,i chiar în nomenclatura regimului Iliescu. Până în momentul lansării frat ,ilor Nassar pe piat,a românească a t,igaretelor, ret,elele de traficant,i stabiliseră o înt,elegere s,i îs,i delimitaseră riguros teritoriul. Atât la mărcile de t ,igări, cât s,i pe zone de desfacere. Potrivit lui Mike Nassar, importul de t,igări din România se ridica, în 1993, la un volum de 3040 milioane de dolari pe lună. Când frat ,ii Nassar au intrat pe piat,a românească a t,igaretelor totul era, as,adar, bine delimitat între traficant,i. Astfel că libanezii stricau regulile jocului. Al unui joc extrem de profitabil s,i pentru traficant,i, dar s,i pentru înalt,ii protectori ai acestora. Care le-au sărit imediat în ajutor. As ,a a apărut scandalul “T, igareta 1”, care a inflamat mass media românească o bucată bună de timp.

3. DOM’ PROFESOR, MIKE S, I TRANSLATORUL

Potrivit dezvăluirilor lui Mike Nassar, într-o înregistrare a unei convorbiri cuVirgil Măgureanu - publicată în paginile “Evenimentului zilei” în mai 1998- rezulta că ret,eaua lui Zaher Iskandarani s,i Michel Makhoul ar fi fost sub protect,ia lui Florin Georgescu, ministrul de Finant ,e, George Danielescu, fost pres,edinte BRCE, precum s,i a unor personaje importante din Direct,ia Generală a Vămilor s,i Garda Financiară. (Care, evident, au contestat vehement afirmat ,iile libanezului). Se pare că flagrantul s,i demantelarea ret,elei frat,ilor Nassar s-ar fi

129

Page 130: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

făcut în urma discut,iei ministrului de Finant,e, Florin Georgescu, care a protestat pe lângă ministrul Apărării, gen. Nicolae Spiroiu, deoarece Florin Georgescu fusese informat că într-un depozit din Bucures,ti al Armatei se aflau dosite t,igări KENT de contrabandă. Cei doi minis ,tri au descins întrunul din depozitele militare, unde au găsit baxurile KENT ale frat,ilor Nassar. În urma descinderii, a izbucnit scandalul “T, igareta 1”. Mai marii armatei s ,i potentat,ii politici au scăpat, bineînt,eles, cu fat,a curată. În fat,a instant,ei au compărut doar oamenii din es,alonul doi al afacerii: gen. mr. Valeriu Ursu (directorul general al regiei Romtehnica), col.(r) Teodor Bălan, col.(r) Ion Pântece s ,i maistrul militar Ion Mândrut,ă, condamnat,i, cu suspendare, în 1997. Faptul că la comanda armatei se găsea gen. Nicolae Spiroiu - un agreat, pe atunci, al PDSR - iar gen.mr. Florentin Popa de la “Direct,ia de Înzestrare a Armatei” (implicat în afacerea “Motorola” s,i a achizit,ionării unor tancuri ruses,ti, depăs,ite, la pret,uri umflate) se afla s,i el în grat,iile regimului Iliescu, a făcut ca afacerea “T , igareta 1” să fie repede mus,amalizată. Gen. Florentin Popa a declarat că nici măcar n-a avut habar despre înt,elegerile cu firma Ema Trading sau de închirierea depozitelor armatei. Cu toate că nu s,tia nimic, acelas,i gen. Florentin Popa s,tia totus,i că, în cadrul contractului de vânzare a armamentului dintre Ema Trading s ,i regia Romtehnica, partea libaneză primise materialul militar cu aprobarea ministrului Spiroiu. Ce declara însă acesta? Ei bine, gen. Nicolae Spiroiu sust ,inea: “Eu s,tiu că relat,ia cu Mike Nassar - pe care nu l-am cunoscut personal – desfăs,urată prin Romtehnica, a fost legală, corectă s,i profitabilă, sub toate aspectele, pentru statul român (...) Conducerea întreprinderii i-a închiriat, legal s ,i de bună credint,ă, câteva spat,ii disponibile, din patrimoniu propriu, nu al armatei”. Un lucru este sigur, din tot ceea ce a declarat gen. Spiroiu: că afacerea a fost profitabilă. Pentru cine? Aflăm din înregistrarea inedită, amintită anterior, a convorbirii lui Mike Nassar cu Virgil Măgureanu, directorul de atunci al SRI, în prezent,a translatorului, colonelul Dragos, Caraiman. Înregistrarea a fost făcută într-o vilă din Poiana Bras,ov, la sfârs,itul anului 1993, s,i poate dovedi marile complicităt,i dintre ret,elele de traficant,i s,i unele personaje importante ale regimului Iliescu, căci în înregistrare se fac referiri frecvente la Florin Georgescu, George Danielescu, Mihai S, tefan, Mihai Pânzariu, Petre Adrian, Mihai S , tefan etc.Astfel Mike Nassar îi explica, la un moment dat, lui DOM’ PROFESOR: “Până acum, jocurile astea se făceau la nivele mai mici, nu era protect ,ie, dar acum se joacă la nivel înalt, de asemenea nu am probe. Danielescu l-a protejat

130

Page 131: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

întotdeauna pe Petre, s,i asta este ... pentru dolari (...). Acum, Georgescu protejează foarte puternic pe aces,ti oameni. Dacă mergi să faci vamă pentru KENT plătes,ti 120 de dolari pe bax. La fel s ,i CAMEL. Pe piat,ă, CAMEL s,i KENT sunt însă în competit,ie. Acuma, CAMEL protejat de Mihai S , tefan s,i ei făcut special aprobare pentru CAMEL la 70 dolari. De aceia plătit numai 36 dolari. Unde diferent,a?” Mike Nassar sust,inea că, pentru protect,ia pe care i-o oferea armata, el plătise 1,3 milioane USD. Plus, alt ,i 500.000 USD unui anume ofit ,er superior, pe nume Rus. Obiectivul principal al discut,iei lui Mike Nassar cu Virgil Măgureanu îl constituia negocierea eliberării fratelui libanezului, Elie, arestat. După ce Mike a plătit o caut ,iune de 3 milioane USD, Elie a fost pus în libertate. Mass-media a sust,inut însă că eliberarea lui ElieNassar se făcuse la intervent,ia ocultă a directorului SRI. Bineînt,eles, “DOM’ PROFESOR” a negat. Totus,i un cotidian (E.Z.) a ment,ionat - în urma unor investigat,ii - că un general (D), fost apropiat al lui Măgureanu, sust ,inea că, în timp ce “Afacerea T, igareta 1” apărea pe prima pagină a presei, Virgil Măgureanu l-ar fi întrebat dacă n-ar fi bine ca SRI să ia de la Mike Nassar un milion de dolari, pentru a i se facilita eliberarea fratelui. Fostul ministru al Apărării, gen. Nicolae Spiroiu, a fost însă mult mai trans ,ant, afirmând că, din câte s,tie, Elie Nassar ar fi fost eliberat la intervent ,ia directă a lui Virgil Măgureanu. Epilogul? Frat,ii Nassar s,i-au mutat cuibul la Moscova unde, sub protect,ia mai vechilor lor prieteni din servicille secrete sovietice, apoi ruse, îs ,i continuă linis,tit,i traficul de arme s,i t,igări. Alt,i doi traficant,i, Michel Makhoul s,i Victor Issa s,i-au mutat s,i ei afacerile de contrabandă cu t ,igări la Kiev, în Ucraina. În România însă serialul “T, igareta” continua.

“T, IGARETA 2”, UN DOSAR DESCHIS: VITALI USTUROI, CREIERULAFACERII “T, IGĂRI CONTRA ARME”, ADEVĂRATA PISTĂ A TRAFICULUI

Multe dintre elementele afacerii “T , igareta 2” fac din această anchetă un dosar deschis, căci ancheta oficială a procurorilor militari s-a restrâns, deocamdată, doar la persoanele angrenate direct în ret ,eaua t,igărilor ASSOS. Cu toate acestea, afacerea conduce indubitabil spre primii ani ai regimului Iliescu, deoarece creierul întregii afaceri este o cunos ,tint,ă mai veche a noastră, pe care l-am întâlnit atunci când ne-am ocupat de tentacula Bancorex s ,i ventuza sa, Valeologia: Vitali Ustroi (Usturoi), mâna dreaptă în România a celebrului mafiot rus Boris Birnstein, stăpânul absolut, timp de mai mult ,i ani, al mafiei moldoveano-ucrainene, fost ofit,er în fort,ele speciale sovietice “Spetznaz”.

131

Page 132: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

1. MAFIA SPETZNAZ ÎN ROMÂNIA

Afacerea derulată în noaptea de 16/17 aprilie 1998, care a hipnotizat săptămâni la rând mass-media, a fost pusă la punct de Vitali Usturoi (fost cadru al GRU sovietic, profil Spetznaz, misiuni în civil), împreună cu col. Trut ,u1escu, la Galat,i, cu câteva săptămâni mai înainte, într-o cameră de hotel. Se s ,tie că Trut,ulescu făcea parte din comanda “Batalionul 404” Buzău, cu specialitatea cercetare-diversiune în spatele frontului - adică “Spetznazul” românesc - iar în decembrie 1989 cei din “404”, aflat,i sub comanda maiorului Ghergulescu s ,i a lui Trut,ulescu, au act,ionat - într-o interoperabilitate deplină- cu grupurile “visautniki” (civile) ale GRU, atât la Timis ,oara, cât s,i la Bucures,ti. Această colaborare a rămas unul din secretele cele mai profunde ale “revolut ,iei române”, având în vedere, de pildă, contribut ,ia “Spetznaz” la “revolut,ia de catifea” de la Praga, din 1989. “Frăt ,ia Spetznaz” a funct,ionat s,i după “puciul lui Potemkin” (august 1991) de la Moscova, reunind într-o mafie pe ofit ,erii ex-sovietici s,i pe cei din fostele t,ări comuniste. Pentru că în toate statele “Tratatului de la Vars,ovia” existau unităt,i de tip “Spetznaz”, cu ofit,eri pregătit,i în URSS, la Odessa. După 1990, Vitali Usturoi a devenit patronul celebrei firme Valeologia (Chis,inău), acuzată pentru contrabandă cu arme s ,i substant,e radioactive în favoarea mafiei ex-sovietice “Komunitatea” (K). Sub regimul FSN, Bancorex a acordat credite importante Valeologiei, credite nerambursate până în ziua de astăzi(2000). Apare astfel, cel put,in ciudat, că Parchetul Militar a exonerat din cercetările sale tocmai momentul init,ial, cel al proiectării afacerii derulate la Otopeni, în noaptea de 16 aprilie, penultimul tronson al traseului avionului AIR SOFIA. Cu atât mai mult, cu cât Vitali Usturoi, împreună cu lt.col. SPP Dan S, ăulea, a gravitat s,i în jurul afacerii din 1994, de la Vila-Lac Snagov. Atunci când au fost surprins,i, în flagrant, ofit,erul SPP Vladimir Cumpănas,u s,i hocheistul stelist Hălăucă, în timp ce traficau 4,556 kg. de substant ,ă radioactiva.

2. AIR SOFIA: ORIUNDE, ORICÂND, ORICE

As,a cum se s,tie, cursa specială Air Sofia a încărcat baxuri ASSOS la Atena, venind de la Mombassa (Kenya). Deoarece aeronava n-a ajuns în Kenya prin teleportare, există s,ansa să se extindă cercetările asupra întregului parcurs al avionului care a descărcat baxurile ASSOS pe aeroportul Otopeni-Militar. În primul rând, pentru a elucida natura zborului complicat întreprins de Air Sofia.

132

Page 133: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Ar fi normal, astfel, să ne întrebăm: a) din ce direct ,ie venea avionul Air Sofia, atunci când a aterizat la Mombassa?; b) ce marfă a descărcat acelas ,i avion la Mombassa?; c) ce a încărcat avionul la bord în Kenya, s ,i a descărcat apoi la Atena, în schimbul preluării baxurilor ASSOS? Ar fi cazul să ne punem asemenea întrebări, din moment ce compania Air Sofia a mai fost avertizată de SUA, în urma transporturilor clandestine de rachete “Scud” din Coreea de Nord în Iran (1994). Ori, atunci un avion al aceleias,i companii bulgare a fost ret,inut, în 1995, în Insulele Capului Verde, cu 100 tone armament (rachete “Strela” s ,i munit,ie) destinate, aparent, Ecuadorului. La zborul anterior, cel din 23 martie 1998, avionul Air Sofia, după ce a descărcat baxurile pentru Roza Prod Impex SRL, a încărcat armament, comandă a regiei Romtehnica la Întreprinderea Mecanică Cugir. As,adar, un barter “arme contra baxuri”, în toată regula. Să reamintim că regia Romtehnica a mai făcut tranzact ,ii discrete, ca cea din 1995, cu uraniu importat din Rusia, prin intermediul serviciilor bancare ale Bankcoop (filiala din Piat,a Romană s,i sediul din Negustori nr. 11). Marile operat ,iuni mafiote nu se desfăs,oară niciodată la nivel strict nat,ional. Ele au, întotdeauna, o anvergură internat,ională as,a cum o sugerează s,i traseul urmat de avionul, cursă specială, Air Sofia, cel care a aterizat la Otopeni, penultimul tronson dintr-o operat ,iune specială complexă. Prin implicarca lui Vitali Usturoi s ,i a Mafiei (militare) ruse, afacerea “T, igareta 2” este legată, la rândul său - precum un fir ros ,u - de afacerile geostrategice urzite la Moscova, într-o operat ,iune vastă de contrabandă, demarată încă de la începutul anilor ’90, s ,i în care oamenii regimului Iliescu - cum am văzut din anatomia afacerilor “T , igareta 0” s,i “T,

igareta 1” - au fost implicat,i din plin, încă din primul moment, prin cârdăs ,iile cu frat,ii Iskandarani sau Nassar.

XIII. FILIERA HAMAS: ILIESCU SPONSORIZAT DE TERORISM

1. REGIMUL ILIESCU - PARADIS AL TERORISMULUI INTERNAT, IONAL

Una dintre mos,tenirile notorii ale regimului Ceaus ,escu - pe lângă cea a traficului de arme s,i de droguri - a constituit-o sust,inerea organizat,iilor teroriste s,i a as,a-ziselor mis,cări de eliberare nat,ională - manipulate de Moscova - angajate în preluarea puterii în diverse t ,ări ori zone geostrategice,

133

Page 134: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

importante pentru Uniunea Sovietică. În 1996, la Havana, s-a desfăs ,urat primul Congres alTricontinentalei - organizat,ie internat,ională instrumentată de sovietici, care reunea majoritatea mis,cărilor de eliberare s,i teroriste din lumea întreagă. Tricontinentala se subordona direct Sect,iei “Relat,ii Internat,ionale” a Biroului Politic al PCUS, mai exact tovarăs,ului Boris Ponomariov. În următorii douăzecis,icinci de ani, organizat,iile afiliate la Tricontinentală au stat la originea a zeci de atentate sângeroase, asasinate sau luări de ostateci. România comunistă, prin serviciile sale secrete - ca s ,i celelalte state membre ale Tratatului de la Vars,ovia - avea în cadrul Tricontinentalei o zonă specifică de sust,inere politico-militară a terorismului internat ,ional. Anume, lui Ceaus,escu îi revenea sust,inerea terorismului arab, mai ales cel palestinian, ca s ,i a unei serii de as,a-zise mis,cări de eliberare din Africa. A rămas notorie, astfel, pretenia lui Ceaus,escu cu o serie de lideri, cei mai mult,i format,i în URSS, ca Yasser Arafat, Carlos S, acalul, Abu Nidal, Samora Machel etc. Sust ,inerea de către regimul Ceaus,escu a luptătorilor palestinieni, găzduit,i s,i antrenat,i în diverse centre din România ori a grupului lui Carlos S , acalul, “Olaabrat”, a ajuns de mai multe ori pe prima pagină a presei internat,ionale. Căderea regimului Ceaus,escu, prăbus,irea comunismului, dezmembrarea Uniunii Sovietice, dizolvarea Tratatului de la Vars,ovia, dintre anii 1989-1991, ar fi trebuit să rupă s ,i punt,ile dintre unele state, ca România, s ,i organizat,iile teroriste arabe. Din nefericire, după decembrie 1989, regimul Iliescu a continuat, în secret, colaborarea cu câteva organizat,ii teroriste arabe, ca s,i cu organizat,ia kurdă PKK. Ultima instalându-s,i, între anii ’90-’96, sediul la Bucures ,ti, împreună cu liderul PKK, Ocalan, dat în urmărire internat ,ională prin Interpol. În septembrie 1997, în prima zi a conferint,ei internat,ionale “Cooperarea europeană în lupta împotriva criminalităt,ii organizate, terorismului s,i corupt,iei în Balcani s,i zona Mării Negre”, colonelul Ion S, tefănut,, comandantul Brigăzii Antiteroriste a SRI - recunos,tea că membrii organizat,iilor teroriste arabe îs,i continuaseră după ’89 activitatea în România, sub acoperiri legale, ca societăt ,i comerciale, societăt,i non-profit, fundat,ii etc. Nucleele din România ale organizat ,iilor extremist-teroriste, de tipul Hamas, Hezbollah, Frat,ii Musulmani ori PKK foloseau societăt,ile comerciale pentru sust,inerea logistică a grupurilor lor, contribuind astfel s,i la cres,terea criminalităt,ii organizate din România. Toate aceste organizat,ii dispuneau pe teritoriul român de servicii secrete proprii, care act,ionau împotriva celor românes,ti. În iulie 1998, fostul comandant al

134

Page 135: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Jandarmeriei, generalul Stan Stângaciu, inventaria la rândul său organizat ,iile teroriste care îs,i desfăs,urau nestingherite activitatea în România după 1989: Frontul de Vest, Abu-Nidal, Hezbollah, Frat,ii Musulmani, Hamas, PKK, SIIKH, precum s,i altele, occidentale, ca IRA, Ordine Nuova, Brigăzile Ros ,ii. Într-un cuvânt, continuând tradit,ia mos,tenită de la regimul Ceaus,escu, regimul Iliescu transformase România într-un fel de paradis al terorismului internat ,ional.

2. UN MILIARD S, I JUMĂTATE DE LA BUGET PENTRU ANTRENAREA TERORIS ,

TILOR HAMAS, SUB REGIMULILIESCU

În martie 1996, săptămânalul “Academia Cat ,avencu făcea senzat,ionale dezvăluiri privind complicitatea regimului Iliescu s ,i a unor înalt,i demnitari ai acestuia, cu structurile luptătorilor palestinieni Hamas din România. Astfel,”Cat,avencu" dezvăluia că regimul Iliescu organizase, în secret, antrenarea unor luptători palestinieni, cu fonduri sustrase din bugetul nat ,ional. În perioada iunie 1994-noiembrie 1995, SPP (Serviciul de Pază s ,i Protect,ie) cheltuise pentru s,colirea luptătorilor palestinieni în cadrul Centrului de Pregătire al Cadrelor de la Brănes,ti, suma de 599.675.000 leiROL din buget. Pentru aplicat ,iile de la Săftica, ale aceloras,i luptători palestinieni, se alocase de către SRI 336.000.000 leiROL, iar Ministerul de Interne, prin Academia de Polit ,ie “A. I. Cuza”, cheltuise alt,i 552.331.000 leiROL din banii contribuabililor români, pentru ca luptătorii Hamas să dea maximum de randament în viitoarele atentate internat ,ionale. În total, 1.412.706.000 leiROL după cum afirma cu ironie “Cat ,avencu” - pe apa Iordanului. Bani sustras,i de la buget, adică din impozitele plătite de cetăt ,eni români. Implicat în scandal era un anume Kamel Ahmed Mohammed Habed El Kader care - nici mai mult, nici mai put,in - fusese numit de ViorelHrebenciuc drept “consilier pentru problemele palestiniene” al GuvernuluiVăcăroiu, ca s,i cum Guvernul Văcăroiu s,i-ar fi t,inut s,edint,ele la Tel-Aviv, nu la Bucures,ti. Un terorist Hamas, consilier al Guvernului României!

3. KADER S, I PRINT, UL BANATULUI AU SPONSORIZAT, CU UN MILION DE DOLARI, CAMPANIA ELECTORALĂ A LUI ILIESCU DIN ’92

Dar asta nu era totul. Potrivit lui “Cat ,avencu”, Kader finant,ase campania prezident,ială a lui Iliescu din ’92 cu un milion de dolari, bani provenit ,i din

135

Page 136: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

contrabanda cu t,igări, practicată la Timis,oara de Zaher Iskandarani, cel supranumit “Print,ul Banatului”. Des,i atât Traian Chebeleu, cât s,i Viorel Hrebenciuc au negat relat,iile regimului Iliescu cu Kader, o fotografie de la Forumul “Crans Montana”, organizat la Bucures ,ti în aprilie 1994, îl prezenta pe Pres,edintele Iliescu în compania lui Kamel El Kader, vărul frat ,ilor Iskandarani. Mai mult, Zaher Iskandarani se numără printre sponsorii oficiali ai Forumului, organizat de Iliescu în scop vădit de publicitate politică. Între timp, Kader solicitase (s,i primise) cetăt,enie română. Dezvăluiri la fel de interesante, privind relat,iile lui Kader cu autorităt,ile regimului Iliescu, a făcut s,i dl. Adrian Severin, care scria în cotidianul “Ziua” din martie 1996, următoarele: “Un cetăt ,ean român de origine palestiniană, pe numele său Abdel Kamel Kader, este suspectat de implicare în operat,iuni financiare ilicite s,i în act,iuni teroriste. El trece însă nestingherit prin culoarele rezervate autorităt ,ilor, în aeroporturile din t,ară s,i se plimbă pe holurile Palatului Cotroceni. Dacă vreo santinelă îl opres,te (as,a cum s-a întâmplat, prin august1994, pe aeroportul din Timis,oara), el o brutalizează s,i, nepedepsit, o dă la oparte. Tot el amenint,ă parlamentarii români, indignat,i în fat,a atitudinii sale arogante s,i agresive, că o să le (mănânce capul). Acelas ,i personaj prezintă celor care i se opun o legitimat,ie eliberată fie de Pres,edint,ia României, fie de Secretariatul General al Guvernului, atestând calitatea sa de consilier la respectivele institut,ii, legitimat,ie în fat,a căreia toate autorităt,ile publice amut,esc. Acest cetăt,ean român, s,i nu altul, primes,te de la organizatorii (tot români) ai Forumului Crans-Montana (întâlnire ce a avut loc la Bucures ,ti în 1994) un ecuson de liberă trecere, pe care este ment ,ionată calitatea de membru al delegat,iei pentru eliberarea Palestinei (!!?), ceea ce îi permite să pătrundă în locurile cele mai bine păzite, unde se discută secrete mari. Când cineva dă pe fat,ă asemenea împrejurări s,i cere explicat,ii, purtătorul de cuvânt al Pres,edent,iei (Traian Chebeleu, n.n) react,ionează indignat s,i consternat, afirmând în gura mare că nici un cetăt ,ean arab nu a lucrat vreodată în structurile din apropierea s,efului statului. Pres,edint,ia este, evident, preocupată să dezmintă, dar nu întreprinde nimic spre a vedea cum se face că legitimat ,ii s,i documente de acces oficial ajung în posesia unor persoane dubioase. (Existent ,a uneia din legitimat,iile în cauză a fost recunoscută chiar de dl. Dan Poenaru, prefect de Timis, s,i pres,edinte al organizat,iei PDSR din acelas,i judet,). Explicat,ia nu poate consta decât în faptul că nu cei care afirmă că domnul Kamel Kader funct,ionează ca un consilier de stat mint, ci aceia care neagă o asemenea

136

Page 137: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

realitate”. Ceea ce nu s,tia dl. Adrian Severin era că însus ,i Forumul “Crans Montana” de la Bucures,ti număra, printre sponsorii oficiali, pe Zaher Iskandarani, vărul lui Kader. Firesc, as,adar, ca românul Kamel Kader să apară, umăr la umăr, în fotografii alături de pres ,edintele tuturor românilor, Ion Iliescu. Dl. Adrian Severin nu cunos,tea mici detalii, plin în semnificat ,ii, că însus,i Ion Iliescu i-a dat lui Zaher, vărul lul Kader, certificat de luptător în Revolut ,ia Română, ca s,i altor arabi.

4. NUCLEELE TERORISTE CU FAT, Ă COMERCIALĂ AU IMPULSIONAT ECONOMIA SUBTERANĂ ROMÂNEASCĂ S, I MAFIA AUTOHTONĂ

Nucleele specializate în tranzact,ii economice ale organizat,iilor teroriste din România au avut, încă din 1990, tendint,a să se orienteze către formele clasice ale economiei subterane, implicând în acest soi de activităt ,i comerciale s,i pegra lumii interlope autohtone. Prietes,ugul regimului Iliescu, tolerant,a acestuia fat,ă de nucleele extremist-teroriste internat,ionale - instalate bine mersi în România – cu permise s,i legitimat,ii în regulă, a constituit o sursă principală de expansiune rapidă a economiei subterane s ,i a înfloririi mafiei locale. S, apte ani de grat,ie au făcut din economia s,i societatea românească o anexă a economiei subterane s,i crimei organizate. După 1990, România nu a trecut printr-o as ,a-numită tranzit,ie către mult trâmbit,ata economie de piat,ă, ci către economia subterană de piat,ă. Un domeniu al rivalităt,ii dintre clanuri mafiote. O serie de date demonstrează toate acestea. Între 1991 s,i 1997, în România au fost depistat,i 588 de narcotraficant,i (398 străini s,i 191 români), de la care au fost confiscate 20,5 tone de droguri (19 tone canabis, 635 kg heroină, 934 kg cocaină, 18 kg opium). Începând din 1992 au fost descoperite 9.505 cazuri de încercare de plasare a valutei false, confiscându-se 2.186.655 USD, 1.399.700 mărci germane, precum s,i alte valute (166.350 franci francezi, 27.830 lire sterline s,i 12.210.600 lire italiene). Alt domeniu de aur: furtul autoturismelor de lux, sustrase din Occident s,i plasate în alte t,ări, pe diverse filiere. Până în 1997, în România au fost identificate 34 de ret,ele internat,ionale, cuprinzând 264 de traficant,i. Pline de prosperitate s-au dovedit s ,i trecerile ilegale de frontieră, traficul cu copii, prostitut,ia s,i proxenetismul. Or, tocmai traficul ilegal de droguri, arme, munit,ii, explozivi, substant,e radioactive, valută falsă, spălarea unor fonduri murdare s,i traficul ilegal de persoane constituie sursele primare, prin care nucleele teroriste, cu fat,ă comercială asigură logistica aripilor militare

137

Page 138: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

ale organizat,iilor lor. Foarte interesantă, din acest punct de vedere, este colaborarea unor asemenea nuclee teroriste, act,ionând sub acoperire comercială cu mafia autohtonă. As,a cum vom vedea în capitolul dedicat serialului ‘t,igaretelor’.

5. HAMAS S, I OEP SUNT CA ARIPILE ACELEIAS, I PĂSĂRI

Această diviziune a muncii din cadrul organizat ,iilor teroriste - între aripa as,a-zis politică s,i aripa militară - o regăsim s ,i în cadrul “Organizat,iei pentru Eliberarea Palestinei”, condusă de Yasser Arafat, coleg de studii cu Iliescu la Moscova. În presa americană este adeseori citat generalul Ion Mihai Pacepa, cel care în “Red Horizons” (Orizonturi Ros,ii) dezvăluia că Arafat, un preten al lui Ceaus ,escu, det,inea conturi secrete în Elvet,ia s,i practica relat,iile homosexuale, începând din s,coala primară, cu învăt,ătorul său, până în prezent, cu s,eful gărzii personale. “Am simt,it nevoia să fac un dus, de câte ori eram silit să-i strâng mâna individului”, îs,i amintea generalul Pacepa despre întâlnirile cu Arafat, în România regimului Ceaus,escu. În cursul unei vizite la Bucures ,ti din 1978, Ceaus,escu l-a sfătuit pe Arafat: “În umbra guvernului tău din exil pot ,i să întrebi câte grupuri teroriste vrei, atât timp cât nimeni nu face vreo legătură între ele s ,i numele tău. Ele pot pune la cale operat ,iuni în lumea întreagă, atât timp cât numele tău s,i al guvernului tău vor rămâne nepătate s ,i se vor prezenta lumii gata pentru negocieri s,i o viitoare recunoas,tere oficială.” Arafat a urmat sfatul lui Ceaus,escu. Această esent,ă duplicitară a politicii lui Arafat nu s-a schimbat cu nimic în ultimile două decenii. După cum scria Christopher Story, analist american pentru problemele serviciilor secrete, “Hamas s ,i unităt,ile sale au fost s,i sunt, dintotdeauna, o componentă aflată sub umbrela organizat ,iei cunoscute sub numele de Organizat,ia pentru Eliberarea Palestinei”. Analistul american a fost recent confirmat chiar de liderul Hamas, S , eicul Mahmud Zaher care, discutând despre relat,iile OEP-ului cu Hamas, a afirmat: “Ca aripile aceleias ,i păsări, ele bat simultan”. Cu diferent,a că, în timp ce OEP joacă rolul “ramurii de măslin”, Hamas-ul îl joacă pe cel al “aripii războinice”. Când Hamas organizează un atentat, rolul lui Arafat este să deplângă soarta victimelor s ,i să sublinieze în gura mare că organizat,ia sa, OEP, respinge terorismul ca armă politică, s ,i nu are nicio legătură cu act,iunile criminale ale Hamas-ului. Dubla structurare a OEP a fost, de fapt, impusă de KGB, care a controlat, încă de la înfiint ,are, organizat,ia lui Arafat. Liderul palestinian s,i-a făcut în anii ‘50 studiile de inginerie la

138

Page 139: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Moscova, alături de un Iliescu sau un Mandela. Aflat în România, în aprilie 1994, cu ocazia Forumului “Crans -Montana” de la Bucures ,ti, Yasser Arafat s,i-a amintit cu nostalgie de serile moscovite s,i de colegul său român de student,ie, Ion Iliescu. “Am fost colegi la Moscova, numai că Iliescu, spre deosebire de mine, era s,ef mare”, a precizat amuzat Arafat. Dubla structurare - politică s ,i teroristă a unei organizat,ii subversive a fost teoretizată de anarhis ,tii rus,i, încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. La suprafat ,ă există “Organizat,ia”, o grupare care îs,i atribuie exclusiv un rol politic, respingea violent ,a s,i practica discursul ideologizat. Conspirat însă, act,iona “infernul” - cum îi spuneau anarhis ,tii rus,i grupului militar secret al “Organizat ,iei” - cel însărcinat cu asasinatele, răpirile, jefuirea băncilor, traficul de arme. Toate structurile teroriste păstorite de Moscova au avut această dublă structurare, de la partidele comuniste aflate în lupta clandestină pentru acapararea puterii, până la organizat ,ii teroriste ca “Brigăzile ros,ii”, “Potere Operaio” ori “Septembrie Negru”. OEP-ul lui Arafat nu face nici el except,ie de la această regulă. Analistul Steven Emerson remarca, într-un articol din “Wall Street Journal”, că ’fort ,ele de securitate’ ale lui Arafat, sub pretextul cooperării pe linie de securitate în t ,inuturile ocupate, au “ucis, torturat, răpit ori terorizat mii de palestinieni”. Paradoxal, constată Emerson, dar au fost mai mult,i israelieni masacrat,i după acordurile de la Oslo, din 1993, cu OEP s,i Arafat, decât în orice altă perioadă de la fondarea statului Israel. Un alt analist american declara: “Fort ,ele militare s,i de securitate ale lui Arafat sunt strâns legate de serviciul secret sirian s ,i primesc toate tipurile de armament greu de la Assad. Cele mai recente atacuri teroriste palestiniene au fost planificate ori facilitate, într-un fel sau altul, de serviciul secret militar sirian”. Nu întâmplător Siria reprezintă cel mai important client în achizit ,iile de arme ale Rusiei s,i Chinei, “partenerul strategic” din zonă al acestor puteri. Dar influent,a malefică a lui Assad (între timp decedat) o excedă pe cea a luiArafat. Siria acorda asistent,ă militară s,i furniza mari cantităt,i de armament principalelor carteluri ale drogului din lume. Potrivit unui raport al Comisiei pentru Terorism a Camerei Reprezentant,ilor din SUA, Siria constituia o componentă majoră a ret,elei internat,ionale a terorismului s,i crimei organizate, printre ale cărei arme se numără - mai recent - s ,i cele de distrugere în masă. Potrivit raportului din 1993 “peste 100 de miliarde de dolari falsificat ,i s,i cei provenind din traficul de droguri, derulat de Iran, Siria ori Liban, au devenit monedă pentru sust,inerea comert,ului cu arme nucleare al statelor radicale din Orientul Mijlociu (...) Acest urias , flux de droguri s,i dolari falsificat,i servesc la

139

Page 140: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

sust,inerea ret,elelor teroriste islamiste din Mexic s ,i America Latină, care vizează operat,iunile teritoriul SUA.” O reglementare (HR 748 din 1997) a Camerei Reprezentant,ilor, intitulată “Interdict,ia tranzact,iilor financiare cu statele care sust,in actele de terorism, punea Siria pe lista neagră a regimurilor care sust ,in ret,elele teroriste. Alături de Cuba, Coreea de Nord, Iran, Irak s ,i Libia, t,ări cu care cetăt,enilor americani le sunt interzise, prin lege, orice legături comerciale sau financiare. Iată însă că, între 1990 s,i 1996, regimul Iliescu a făcut din România, în secret, o sust,inătoare a terorismului palestinian, găzduind s ,i antrenând luptătorii Hamas, s,i aceasta, cu”bani de la buget“, pe buzunarul cetăt,eanului român.

XIV. AFACEREA AEROFINA: SISTEME DE OCHIRE PENTRU RACHETELE LUI SADDAM

1. PROGRAMUL SECRET WMD AL LUI SADDAM

Un raport din octombrie 1999 al Camerei Reprezentant ,ilor din Statele Unite, alcătuit de Comisia pentru Activităt,i Teroriste s,i Război Neconvent,ional (Task Force For Terrorism & Unconventional Warefare) - document bazat pe rapoarte ale serviciilor secrete americane (CIA, NSA, ONI) - dezvăluia, pentru prima dată, amploarea programului secret al lui Saddam privind mijloacele de distrugere în masă (“Weapons of mass destruction” W.M.D.). În acelas ,i timp, raportul confirmă achizit,iile secrete de sisteme sofisticate pentru cres ,terea eficacităt,ii rachetelor balistice irakiene, program reluat de Saddam de la sfârs ,itul lui 1994. Datele s,i informat,iile din acest raport, încă inedit, demonstrează pregătirile intense, cu caracter ofensiv, pe care Saddam le-a întreprins în ultimii cinci ani în direct,ia Arabiei Saudite (viaKuweit) s,i Israelului. Raportul exprimă totodată, îngrijorarea profundă aWashingtonului fat,ă de capacităt,ile balistice - cu încărcături nucleare, chimice s,i bacteriologice - de care dispune Saddam, capacităt ,i pe care Irakul a reus,it să le eludeze controalelor internat,ionale, transferându-le în mare parte în Libia s ,i Sudan. Totodată, raportul aruncă indirect o lumină nouă asupra relat ,iilor regimului Iliescu cu Saddam, init,iate încă din februarie 1993, prin mijlocirea unui important lider de partid s,i de Parlament din România. În ciuda numeroaselor controale internat,ionale, Saddam Hussein a reus,it, după

140

Page 141: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Războiul din Golf, să-s,i conserve importante capacităt ,i tip WMD (“Weapons of mass destruction”, capacităt,i de distrugere în masă, atât din clasa NW (Nuclear Weapons), cât s,i BW (Bacteriological Weapons)(notă personală din 2015: aceste informat,ii s-au dovedit a fi intoxicări americane despre as ,azisele arme de distrugere în masă ale lui Saddam Husein). În ianuarie 1996, serviciul secret israelian a apreciat că în următorii patru ani, regimul Saddam va dispune de 10 lansatoare SCUD, cu 150 de rachete, operat,ionale în orice moment, echipate cu capete WMD nucleare, chimice s,i biologice. La începutul lui 1998, Irakul dispunea deja de 48 rachete SCUD, cu raza de act,iune de 600 de km, precum s,i de 6 lansatoare. Un indiciu important al amplorii programului balistic irakian, de tip WMD, l-a constituit numirea, la sfârs,itul lui 1997 s,i începutul lui 1998, a gen. Abd-Al-Rizzaq, din fort,ele terestre, s,i a gen. Muzahm Tassab Al-Hassan, din fort,ele aeriene, în fruntea industriei militare irakiene s ,i a programelor speciale. Ambii generali au det,inut pozit,ii cheie în cadrul sistemului de rachete al Irakului în cursul Războiului din Golf. Cei doi sunt considerat ,i expert,i în domeniul rachetelor balistice. În decembrie 1996, serviciul secret german a raportat că tehnicienii irakieni realizează un tip de avion-transportor cu o rază de 700 de km, capabil să transporte la bord circa 3040 kg de agent ,i chimici s,i biologici. Avion realizat din fibră de plastic, nedetectabil de radar. Se apreciază că circa 45 de capete cu încărcătură biologică (BW) s ,i bombe chimice, realizate la sfârs ,itul anilor ’80, au fost conservate după Războiul din Golf s ,i au rămas nedetectate de inspectorii ONU. Potrivit guvernului britanic, Saddam dispune de 30 de capete cu încărcături chimice s,i biologice, operationale în acest moment, 8.400 litri de antrax, putând produce s,i 200 de tone de gaz VX, din care o singură picătură poate fi fatală.

2. NOUA GENERAT, IE “WMD” A FOST TRANSFERATĂ DE SADDAM ÎN LIBIA S , I SUDAN

Conform raportului “Task Force”, “centrul programului irakian de tip WMD, din generat,ia a doua, a fost transferat în sigurant ,ă, în Libia s,i Sudan”. La sfârs,itul lui 1997 s,i începutul lui 1998, rachetele irakiene SCUD “au fost stocate în silozuri bine protejate în Port Sudan”. În vara lui 1997, Saddam s ,i-a construit o nouă s,i sofisticată fabrică de arme chimice (CW) în regiunea Kaflifi, la nord de Khartum (Sudan). Alt centru pentru arme chimice a fost construit de irakieni în apropierea “Centrului Islamic” de la Soba (la sud-vest de Khartum). Acest centru

141

Page 142: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

este pus, totodată, s,i la dispozit,ia lui Ben Laden. Surse ale opozit ,iei sudaneze afirmă că instalat,iile de la Kafliri, precum s ,i cele de la Mayu (la sud de Khartum), construite de irakieni în Sudan, vor produce arme chimice, la nivelul maxim al product,iei, în jurul anului 2000. S, i mai importante, sunt transferurile de mijloace WMD ale lui Saddam în Libia. În ianuarie 1995, Irakul s ,i Libia au semnat o înt,elegere secretă, prin care expert,ii irakieni urmau să realizeze, sub acoperirea dată de Gaddafi, rachete balistice cu rază lungă de act ,iune (1000 de km), tip “AL-HUSSEIN” s,i“BADR”. O delegat,ie irakiană la nivel înalt, condusă de dr. Jafar Diya Jafar unul din cei mai important,i savant,i atomis,ti ai lui Saddam - a fost în Libia, în octombrie 1995, pentru a investiga posibilitatea instalării unui mic reactor nuclear. La sfârs,itul lui 1997, Irakul s ,i Libia au semnat o nouă înt,elegere secretă. Conform acestei înt,elegeri, irakienii au init,iat un amplu program de dezvoltare de arme chimice (CW) pentru Libia, expediind specialis ,ti atât la centrul de la Rabta, cât s,i la fabrica (ascunsă în munt,i) de la Tarhunah (60 km sud-vest de Tripoli). Se estimează că fabrica de la Tarhunah va deveni operat,ională înainte de anul 2000. Pe baza aceleias ,i înt,elegeri, irakienii au realizat un nou centru pentru arme biologice (BW) chiar la Tripoli, ascuns în cadrul lui “General Health Laboratories” (Laboratoarele de Sănătate Publică). Libia s-a arătat interesată, în acest context, mai ales de bombe s ,i capete de rachete încărcate cu agent,ii antraxului s,i botulismulul.

3. REGIMUL ILIESCU A PURTAT NEGOCIERI CU SADDAM DIN1993, PRIN MIJLOCIREA UNUI LIDER PARLAMENTAR ROMÂN

Raportul “Task Force” al Camerei Reprezentant,ilor ment,ionează că “la sfârs,itul lui 1994 sistemul irakian de achizit,ii secrete a fost complet reorganizat”. Astfel, sub diverse acoperiri, irakienii au început să cumpere din străinătate toate sistemele sofisticate, de dirijare s,i ochire pentru a perfect,iona eficacitatea rachetelor WMD. Tehnologia de vârf, uneori cu dublă folosint ,ă (civilă s,i militară, a fost achizit,ionată de Saddam din Germania, Austria s,i Elvet,ia. Conform raportului american, cel mai adesea t ,ara de tranzit aleasă a fost Bulgaria. România a avut, în epoca Ceaus,escu, ample programe s,i înt,elegeri secrete în domeniul armamentului atât cu Irakul (Saddam), cât s ,i cu Libia (Gaddafi). După 1990, regimul Iliescu a refăcut, treptat, aceste punt ,i. Astfel, în februarie 1993, sub acoperirea unei vizite în România a Partidul Baas Arab

142

Page 143: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Socialist, au început primele tatonări între regimul Iliescu s ,i Saddam, în chestiuni sensibile de achizit,ii militare. Tatonările au fost mijlocite de un parlamentar român s,i de ambasadorul Irakului la Bucures ,ti, dl. Ibrahim S. Sultan. Trebuie să precizăm însă aici două aspecte. Parlamentarul român avea un frate în M.Ap.N. care, în ultimii ani ai regimului Ceaus ,escu, fusese mutat la o unitate militară specializată de lângă Bucures ,ti, în cadrul căreia se ocupa, de fapt, cu comert,ul de arme. Unitatea, condusă de gen. Andreescu (numele real era altul), îndeplinea operat,iuni de tip A.V.E. (Aport Valutar Extern) pentru Ceaus,escu. Acest profil a fost dezvăluit de gen. Andreescu fostului Rabin S , ef al României, dl. Moses Rosen. În al doilea rând, tatonările regimului Iliescu cu Saddam la Bucures,ti, din februarie 1993, au fost posibile s,i datorită relat,iilor foarte strânse ale parlamentarului român cu ambasadorul de atunci al Irakului, dl. Ibrahim S. Sultan: vizite reciproce de familie, cadouri, sust ,inere politică etc. Parlamentarul român era binecunoscut s,i pentru relat,iile întret,inute cu organizat,ia libiană Mathaba, în spatele căreia se ascunde, de fapt, serviciul secret libian, unul din cele mai numeroase s ,i eficace din lume. Anterior, Mathaba întret,inuse strânse legături cu regimul Ceaus ,escu , membrii acestei organizat,ii lucrând în obiective industriale românes ,ti ori instruindu-se, ca ziaris,ti, la Academia “S, tefan Gheorghiu”, în timp ce vara aces,tia îs,i perfect,ionau pregătirea ziaristică într-o unitate militară de la Făgăras ,. În aprilie 1997, parlamentarul român a luat parte, ca invitat, la Congresul Mathabei în Libia, iar în anul următor a vizitat Irakul. Despre toate aceste pertractări, care au continuat, implicând personaje din conducerea acelor ani a Regiei Grupului Industrial al Armatei, au avut cunos,tint,ă atât SRI, cât s,i SIE, prin directorii lor din acea perioadă. Conform unui reportaj CNN, în martie 1995, Irak a comandat societăt,ii române Aerofina sisteme avansate de ghidare pentru rachetele balistice AL-HUSSEIN s,i BADR, iar Aerofina s-a oferit să vândă chiar tehnologia de product,ie a unor asemenea sisteme. Tatonările deveniseră, as ,adar, negocieri. După o anchetă, M.Ap.N. a emis un comunicat din care reies ,ea că un reprezentant al societăt,ii Aerofina semnase un contract privind “o posibilă livrare de echipamente pentru rachete” printr-o firmă intermediară iordaniană. Ideea era că nu regimul Iliescu încălca în acel moment embargoul ONU contra livrărilor de arme către Irak, ci doar cât ,iva înalt,i oficiali ai armatei. S-a sugerat chiar că nu Aerofina fabrica asemenea sisteme, ci le importa, la rândul său, dintr-o altă t,ară est-europeană. În felul acesta se încerca, voalat, să se explice s ,i modul în care au fost eludate licent,ele de export pe care Agent,ia Nat,ională

143

Page 144: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

pentru Controlul Exporturilor (cum se numea la acea dată) ar fi trebuit să le emită, în cazul unui export românesc. Afacerea Aerofina, care scotea periculos de mult la iveală duplicitatea internat,ională a regimulul Iliescu a fost, la rândul ei, rapid înmormântată. Recent, tratativele au fost recunoscute atât de fostul ministru român al Apărării, dl. Gh. Tincă, cât s ,i de fostul director al SRI, dl. Măgureanu. În ceea ce-l prives,te pe fostul director al SIE, dl. Talpes ,, este interesant faptul că domnia sa s,i-a anunt,at demisia din postul de ambasador la Sofia, imediat după ce afacerea telemetrelor a devenit publică, prin dezvăluirile din SUA ale lui Scoff Ridder s,i ale ambasadorului român de la Washington, dl. Geoană, făcute la CNN. Sistemul telemetric permite rachetelor cu rază lungă de act,iune, de tipul AL-HUSSEIN s,i BADR, să lovească cu maximă precizie obiective situate pe o rază de 1000 km. Cea mai interesantă recunoas ,tere a afacerii telemetrelor apart,ine însă fostului prim-ministru Nicolae Văcăroiu. Domnia sa a explicat că, în afacerea telemetrelor, România nu ar fi încălcat de fapt nici un embargo, deoarece livrările ar fi fost făcute, într-o primă etapă, către o t ,ară de tranzit, Iordania, care nu era supusă embargoului, de unde ulterior acestea au ajuns în Irak. As,adar, utilizând clasicul sistem al falsului end user (ultim beneficiar). Un aspect important, rămas însă în umbră, îl constituie s ,i achizit,ionarea de către regimul Iliescu, în urmă cu cât ,iva ani, a unor echipamente sofisticate de dirijare a rachetelor de la o firmă din Florent ,a. O dovadă în plus că pertractările din februarie 1993, care au continuat în anii următori, ale regimului Iliescu cu Saddam au fost fructuoase, în ciuda embargoului, este s,i faptul că unul dintre mijlocitorii lor, dl. ambasador Ibrahim S. Sultan, a fost felicitat personal s,i decorat de Saddam.

XV. AFACEREA COSTEA S, I POLITCA FIRULUI ROS, U CU KREMLINUL: AXA MOSCOVA - BUCURESTI ÎN OPERAT, IUNEA JIMBOLIA S, I ZAVTRAGATE

1. FILIERA COSTEA: CONTRABANDĂ CU PETROL RUSESC, PE AXA RUSIA-ROMÂNIA

Tragedia războiului din fosta Iugoslavie s ,i embargoul decretat de ONU au alimentat – ca în orice război s,i perioadă de embargo derularea unor mari afaceri de contrabandă ale Mafiei. În cazul Operat ,iunii Jimbolia - contrabanda cu petrol s,i produse petrolifere, importate din Rusia (în principal) pe filiera

144

Page 145: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Costea s,i trecute clandestin prin România în Iugoslavia - asocierea Mafiei de stat cu pegra locală precum s,i cu structuri ale Mafiei internat ,ionale prezintă un asemenea grad de interoperabilitate, o minut ,iozitate în organizarea transfrontalieră a operat,iunii de contrabandă (în care s-au implicat înalt ,i funct,ionari de stat, ofit,eri ai serviciilor secrete, alături de capi ai Mafiei internat,ionale), încât aceasta devine un adevărat simbol al fort ,ei economiei subterane, patronată de Mafia rusă (“Komunitatea - K”), în spat ,iul României s,i al Europei de Sud-Est, cu ajutorul clientelei politice s,i afaceriste autohtone.

Din această perspectivă, filiera Costea s ,i operat,iunea Jimbolia nu trebuiesc privite doar ca o afacere în vreme de război s ,i de embargo. Afacerea CosteaJimbolia apare ca o operat,iune specială, de război economic, purtată (cu succes) de Rusia contra NATO, s,i în care regimul Iliescu a implicat România, în secret, de partea Moscovei. O confirmare a firului ros ,u cu Kremlinul, a axei Moscova -Bucures,ti, care a funct,ionat s,i după decembrie ’89, sub regimul Iliescu. Despre stalinistul Dej, printr-o abilă operat ,iune de dezinformare, s-a afirmat că devenise nat,ionalist s,i că se opunea, după 1958, lui Hrus,ciov. Dar 1958 este s,i anul când devine activă la sediul NATO de la Paris, ret ,eaua Caraman care act,iona, în primul rând, la ordinele Moscovei. Despre Ceaus,escu- adus la putere în România de Brejnev - s-a afirmat apoi că ar fi un lider comunist nat,ionalist. Mitul fondator al regimului Ceaus,escu a fost, cum bine se s,tie, as,a-zisa sa independent,ă fat,ă de URSS s,i de ursul de la Kremlin. Cu toate acestea, după ce Ceaus,escu a preluat puterea în 1965, ret ,eaua Caraman s,i-a continuat nestingherită - ca pe vremea lui Dej - activitatea de spionaj anti-NATO, în favoarea KGB-ului s,i GRU-ului sovietic, de la Bruxelles, acolo unde se stabilise între timp cartierul general al aliant ,ei nord-atlantice. Abia în 1969, după căderea gaullism-ului în Frant,a s,i reorientarea lui Georges Pompidou în politica externă, ret,eaua Caraman s-a autodizolvat. Capul ret ,elei, gen. Mihai Caraman, a revenit la Bucures,ti, unde a preluat pentru o vreme conducerea în cadrul centralei DIE (Direct,iei de Informat,ii Externe) a operat,iunilor din spat,iul Europei Occidentale. Ret,eaua Caraman act,ionase, as,adar, anti-NATO mai bine de un deceniu, atât sub regimul nat ,ionalistului Dej (1958-1965), cât s ,i sub regimul nat,ionalistului Ceaus,escu (1965-1969), ret,eaua dizolvându-se de fapt singură s,i nu în urma vreunui ordin special venit de la Bucures ,ti. Regimul Iliescu, după ’89, a continuat tradit,ia firului ros,u cu Moscova, a axei secrete Rusia -România, iar operat,iunea Jimbolia este relevantă pentru noi, în primul rând, din această perspectivă. În al doilea rând operat ,iunea Jimbolia dovedes,te

145

Page 146: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

că România - cum am mai arătat - rămâne bres ,a strategică a Rusiei spre Balcani, chiar s,i după anul 2000. Pentru a redeveni influentă în Balcani, Rusia are nevoie de coridorul românesc, as,a cum odinioară avea nevoie de Polonia s ,i coridorul polonez, pentru a-s,i exercita influent,a în Europa Centrală. Pe scurt: operat,iunea Jimbolia, din 1994-1995, a avut un caracter geostrategic, mai mult chiar decât unul geoeconomic. O demonstrează factorii implicat ,i, atât cei interni cât s,i cei externi.

2. IMPLICAREA BANCOREX

“Încălcarea de către România a embargoului impus fostei Iugoslavii a fost o decizie politică luată la nivel înalt, la care a concurat s ,i acceptul organelor internat,ionale de supraveghere”, afirma în martie 1998 Virgil Măgureanu, directorul SRI în perioada derulării contrabandei cu petrol s ,i produse petroliere ruses,ti de la Jimbolia. Acceptul însă, s-a dovedit, de fapt, un document falsificat. Că a fost o decizie politică luată la nivel înalt o demonstrează implicarea Bancorex, cea care a finant,at atât operat,iunea Jimbolia, cât s,i alte contracte anterioare, care ascundeau operat ,iuni românes,ti cu motorină în spat,iul ex-

iugoslav, ca de exemplu: − Februarie, 1992: Ministerul Agriculturii a încheiat cu firma Comexrom din Paris, a lui Adrian Costea, un contractcadru pentru importul a 600.000 tone de motorină, la un pret , cu 15 USD mai mare decât pret,ul internat,ional. Contract-cadru care a dispărut în 1997 din arhiva

ministerului, atunci când s-au întreprins unele investigat,ii. − Iunie, 1992: Comexrom-ul a lui Adrian Costea semnează un prim contract de import, pentru 100.000 tone de motorină, cu regia autonomă Romcereal, des ,i aceasta nu avea ca obiect al activităt,ii sale importurile de motorină, s,i nici valuta necesară importului. Garant: Ministerul Agriculturii, prin secretarul de stat Ovidiu Grasu, des,i ministerul, ca institut,ie publică, nu se putea implica în derularea unor contracte comerciale.

− Primăvara lui 1993: Un contract similar este semnat de Viorel Hrebenciuc, ca secretar al Guvernulul, de ministrul Agriculturii Ioan Oancea s ,i de Florin Georgescu, reprezentant al ministerului Finant ,elor. (Viorel Hrebenciuc a negat ulterior, sust,inând că, în perioada incriminata, ar fi fost doar primar, contrazis însă de stenograme).

146

Page 147: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

− Toamna lui 1993: 5,5 milioane USD sunt împrumutat ,i de Bancorex, la cererea societăt,ii Agroholding, pentru salvarea campaniei agricole s ,i IASurilor, des,i societatea Agroholding nu avea contracte cu IAS-urile. În total, peste 5,5 milioane USD, al căror principal beneficiar a fost COMEXROM din Paris, o companie la care adresa ment,ionată oficial nu corespundea cu sediul firmei. Cu toate acestea, magistrat,ii francezi care instrumentează afacerea Costea sust ,in că suma derulată prin contractul de import semnat de Hrebenciuc în 1993, pe filiera Costea, se cifra în realitate la 130 milioane USD. Afacerile cu motorină au fost doar preludiul operat,iunii Jimbolia, din perioada 1994-1995.

3. IMPLICAREA AUTORITĂT, ILOR DE STAT

În iulie 1994, directorul general al Regionalei căi Ferate Timis ,oara, Constantin Stroe, a anunt,at telefonic sosirea în gara Jimbolia a două personaje importante, care s-au dovedit a fi s,eful SRI Timis,, Vasile Petrea, s,i ministrul Transporturilor, Aurel Novac. Aces,tia au anunt,at conducerea gării de sosirea unor vagoane-cisternă în regim de transport-special. Vagoanele-cisternă urmau să figureze însă doar în registrul veghetor al stat ,iei. În caz de nevoie, la rubrica beneficiar al combustibilului, puteau fi trecute firme din Jimbolia: Pantera, Venus etc. Ideea era ca să se dea impresia că vagoanele-cisternă expediate în stat ,ia Jimbolia, nu trecuseră, mai departe, în Iugoslavia. Astfel a început traficul clandestin cu combustibil pe traseul Timis,oara - Jimbolia Kikinda (Iugoslavia). Coordonatorii principali ai operat,iunii Jimbolia: col.Vasile Petrea (s,eful SRI Timis,), Constantin Mataragiu (s,ef serviciu zona SRI) s,i un anume domn Ionel, care vorbea la telefon în italiană s ,i purta un diplomat plin de mărci germane, după cum îs,i amintesc ceferis,tii din stat,ia Jimbolia. Implicat a mai fost s,i colonelul SRI Dumitru Ogăs,anu. O locomotivă prelua noaptea vagoanele-cisternă din stat,ia Jimbolia s,i le tracta până la Kikinda, în Iugoslavia. Timp de doi ani, întreaga Jimbolie putea auzi noaptea zgomotul manevrelor vagoanelor-cisternă din stat,ie. Pe lângă ministrul Transporturilor Aurel Novac, au mai fost la curent cu transporturile de petrol către Iugoslavia Doru Ioan Tărăcilă, ministrul de Interne, Viorel Hrebenciuc, Virgil Măgureanu, premierul Văcăroiu.

4. IMPLICAREA LUI ADRIAN COSTEA

147

Page 148: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

În realitate, este vorba tot de o implicare românească într-o afacere rusească. Cum bine se s,tie, Adrian Costea s,i-a desfăs,urat afacerile în strânsă legătură cu regimul Iliescu. Într-un interviu de la Europa liberă, Adrian Costea mărturisea că, în 1994-1995, el a adus petrol în România, în principal, din Rusia, dar s ,i din Libia s,i Irak, pe baza contractelor încheiate cu regimul Iliescu. Ceea ce reprezintă alte două încălcări de embargo internat,ional. “O parte din petrol era rusesc... de asemenea, a fost s,i petrol libian dar s,i irakian”, sust,ine Costea. În fapt, Adrian Costea - suspectat la Paris pentru spălare de bani în bandă organizată s ,i excrocherie - se pare că organiza, prin societăt,ile sale, nu numai procurarea petrolului dar s,i emiterea facturilor. Un singur tren cu cisterne transporta între 1200-1500 tone de combustibil. Încasările, pentru o singură garnitură, atingeau 3 milioane de mărci. Afacerea s-a dovedit extrem de rentabilă. Nu se livra însă numai petrol ori produse petrolifere. De câteva ori pe lună, în stat ,ia Jimbolia intrau garnituri combinate : vagoane-cisternă s ,i vagoane cu marfă acoperită. Angajat,ilor CFR din stat,ie li s-a spus că era vorba de produse ceramice, de port,elanuri, s,i de uree. Se s,tie însă că transporturile speciale de ceramică s ,i port,elanuri ascund, de fapt, transporturi de arme. Iar ureea se utilizează s ,i în industria de armament. Importurile de petrol din Rusia, făcute prin firma lui Adrian Costea, s-au achizit,ionat la un pret, mai mare decât pe piat,a internat,ională, cu banii virat,i de Bancorex. În stat,ia Jimbolia, însă, sârbii plăteau, la rândul lor, acelas ,i transport. Afacerea se dovedea, profitabilă atât pentru firmele ruses,ti exportatoare, cât s,i pentru firmele românes,ti importatoare (General Trading & Investment ori Star-Trade Invest - care au beneficiat de acreditive de zeci de milioane de la Bancorex, fără garant ,ii bancare), ori pentru firmele intermediare (Tracia SA, TraciaImpex, Rompetrom SRL, Doss Corn SRL ori Addos Impex, Madicom, Romara,Luximex, Silvestra Mottek, Celini) - implicate, în dosarele polit ,iei, în afacerile cu combustibil din gara Jimbolia.

5. IMPLICAREA MAFIEI INTERNAT, IONALE

Contrabanda de stat de la Jimbolia a avut s,i o dimensiune mafiotă internat,ională. Doi fals,i cavaleri de Malta, Angelo Lonardoni s,i CainmiSerafino, împreună cu priorul orădean Ionel Bara (membru al “OrdinuluiArnaldo Petrucci”) - în realitate, membri ai fostei organizat ,ii Propaganda Due (P.2), de sub conducerea faimosului Licio Gelli au fost implicat ,i, la rândul lor, în

148

Page 149: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

traficul cu petrol s,i produse petroliere ruses,ti de la Jimbolia către Iugoslavia. Înscrierea lojei P.2 pe axa Moscova-Bucures,ti nu este câtus,i de put,in surprinzătoare. Fost membru al guvernului Republicii de la Salo (ultimul guvern mussolinian), Lucio Gelli a emigrat după război în Argentina, unde s-a bucurat de protect,ia dictatorului Juan Peron s,i a sot,iei sale, Evita. Acolo a fost descoperit de serviciile secrete sovietice, care l-au s ,antajat cu denunt,area în calitate de criminal de război. Gelli a acceptat să lucreze pentru Moscova, doar ca să-s,i salveze pielea. A revenit în Italia, unde o vreme a patronat o mică librărie care, după părerea serviciilor secrete italiene, funct ,iona mai mult ca un fel de cutie de scrisori pentru agent ,ii KGB-ului. Des,i Gelli îs,i declara convingeri de dreapta, în anii ’60-’70 el a făcut numeroase afaceri profitabile în domeniul textilelor cu majoritatea statelor membre ale Tratatului de la Vars ,ovia. După 1966, când a preluat conducerea lojii Propaganda Due, Gelli a reus ,it să atragă în organizat,ia sa numeros,i lideri politici străini, alături de cei italieni. Din România, pe lângă Ceaus,escu, alt,i 16 membri ai conducerii PCR făceau parte din P.2, încă din anii ’70. Lista acestora a fost oferită Securităt,ii române de S.I.S.M.I.(serviciul secret militar italian), contra sumei de 160.000 de dolari. După ’90, Lucio Gelli a continuat afacerile în România, venind cam de zece ori pe an; ceea ce dă o idee asupra amplitudinii cifrei de afaceri derulate de italian la Bucures ,ti, Timis,oara sau Oradea. Prin intermediul lui Arnaldo Petrucii, Gelli a propus chiar SRI, să-l ajute ca să spele 300.000 de dolari la Oradea. Atât Iliescu, cât s ,i Măgureanu fiind, se pare, la curent cu afacerile lui Gelli. Principalul pion al lui Gelli în relat,ia cu Virgil Măgureanu era priorul Ionel Bara, fost căpitan în armata română, ulterior trecut în rezervă. Un rol important de partea iugoslavă în operat,iunea Jimbolia a avut alt membru P.2, dr. Caiumi Serafino, care se prezenta drept cancelar pentru Europa de Est al Ordinului Cavalerilor de Malta. Potrivit dezvăluirilor făcute ulterior de Caiumi Serafino, (vezi Anexa 13), de transporturile cu petrol rusesc se mai ocupau colonelul Dumitru Ogăs ,anu, Luciano Lanardoni s,i Ionel Bara. Combustibilul rusesc pornea din rafinăriile prahovene, transportat în garnituri de tren, care aveau drept destinat ,ie firme-fantomă din străinătate. La Timis,oara, garniturile erau însă preluate de Ogăs,anu, Bara s,i autorităt,ile locale ment,ionate anterior. Pe documente se trecea că petrolul avea drept destinat ,ie proximă Jimbolia, unde ar fi trebuit depozitat. (Des,i Jimbolia nu dispune de depozite pentru petrol). Noaptea, o locomotivă iugoslavă tracta garniturile la Kikinda, peste granit ,ă. Italienii negociau cu sârbii la Kikinda, apoi se întorceau în România s ,i împărt,eau profitul

149

Page 150: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

cu restul ret,elei. Când afacerea a fost dezvăluită în mass-media, Serafino sust,ine că ar fi apelat la protect ,ia lui Ioan Talpes,, directorul SIE, despre care italianul spune că era “pe contre cu Măgureanu dar eu credeam că era prieten cu Gelli”. Faptul că Gelli, Serafino, Lonardoni s,i loja P.2., controlată de serviciile secrete ruse, s-au implicat în operat,iunea Jimbolia dovedes,te că întreaga afacere era dirijată, de fapt, de Moscova, via România. Ea nu se deosebea cu nimic de alte operat,iuni ale serviciilor secrete ruse, dirijate tot prin organizat ,ia as,a-zisă de dreapta P.2. a lui Licio Gelli, cum ar fi atentatul din gara Bologna ori atentatul contra Papei Ioan Paul al II-lea din 1981. Contele Alexandre de Marenche, directorul SDECE-francez (Service de Documentation Exterieure et de Contre Espionnage) a afirmat, într-un interviu, că el era la curent cu atentatul contra Papei, s,i aceasta cu s,ase luni înainte. (Atunci când turcul atentator, Ali Agca, mai bântuia prin Europa). Sursa contelui de Marenche: Nicolae Ceaus,escu, care aflase de intent ,ia atentatului de la unul din oamenii lui Gelli. Cu toate că de Marenche avertizase Vaticanul, nu se luase nici o măsură de protect,ie a Papei. (în 1981, atât Pres ,edintele Ronald Reagan, cât s,i Papa Ioan Paul al II-lea au fost trecut,i pe lista neagră a KGB-ului, în urma pactului anticomunist încheiat de cei doi. Nici atentatul contra lui Reagan, nici cel contra Papei nu au reus,it, însă, decât part,ial). Axa Moscova- Bucures,ti, care a funct,ionat perfect în cazul operat,iunii Jimbolia, reus,ind să spargă embargoul ONU, a fost pusă în evident,ă cel mai bine de afacerea firului ros,u, poreclit de mass-media s,i Zavtragate.

6. FIRUL ROS, U CU KREMLINUL, UN ADEVĂRAT SIMBOL AL “EREI ILIESCU”

Ca s,i operat,iunea Jimbolia, s,i Zavtragate a monopolizat atent,ia întregii massmedia, zile la rând, as,a încât nu vom reveni asupra ei decât pentru a-i dezvălui dimensiunea geopolitică. Cum am arătat, linia telefonică secretă între statele membre ale Tratatului de la Vars,ovia a fost utilizată intens de Iliescu, Militaru s,i ceilalt,i pucis,ti din decembrie ’89, când s-a t,inut o permanentă legătură de la sediul M.Ap.N. cu generalul sovietic Piotr Lusev. Problema firului ros,u cu Moscova nu este, desigur, aceea a unei legături telefonice interguvernamentale, oficiale, între România s,i Rusia, ci cea a unei legături telefonice directe, secrete, între Cotroceni s ,i Kremlin. Potrivit gen. Vasile Ionel, fost consilier al pres,edintelui Iliescu pentru probleme de apărare s ,i sigurant,ă nat,ională, propunerea a venit din partea rusă, prin intermediul ambasadorulul

150

Page 151: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Evgheni Ostrovenko, iar Iliescu a acceptat, în 1994, demararea discut ,iilor, la nivel de specialis,ti, privind firul ros,u Kremlin-Cotroceni. Prima remarcă: în 1994, Rusia alimenta intens cu petrol s,i armament conflictul din fosta Iugoslavie. Cum am văzut s,i din derularea operat,iunii Jimbolia, regimul Iliescu era considerat de Kremlin o piesă-cheie a angrenajului Moscova-Belgrad. De regulă, un telefon ros,u există doar între aliat,i. Astfel, în al doilea război mondial, o linie telefonică radio asigura legătura între Roosevelt s,i Churchill. Firma americană Bell Telephone crease sistemul A-3, introdus la Casa Albă încă din 1939, s ,i perfect,ionat ulterior. Dar pe care germanii reus,iseră însă să-l intercepteze încă din 1942, după ce un inginer de la Deutsche Reichpost, un anume Veterline, a reus,it să realizeze o copie similară telefonului american. Astfel, Hitler avea în două ore, pe birou, transcrierea oricărei convorbiri telefonice Roosevelt - Churchill. Între statele membre ale NATO exista, la nivel guvernamental s ,i militar, legături pe bază de telefon ros,u. Chestiunea însă a unui telefon ros ,u, direct, între Kremlin s,i Cotroceni ridică o întrebare: dacă România nu mai făcea parte din nici un sistem de aliant ,e cu Rusia (as,a cum se întâmplase pe timpul Tratatului de la Vars,ovia, autodizolvat în 1990), dacă România nu mai avea nici o granit,ă comună cu Rusia s,i nici, cel put,in un tratat bilateral - atunci ce gen de colaborare, atât de importantă, avea regimul Iliescu cu Moscova, după decembrie ’89, încât să-i determine pe rus ,i să solicite instalarea unui telefon direct Cotroceni-Kremlin? Potrivit unor informat ,ii care au circulat în mass-media, încă din 1996, ar exista două note ale MAE (Ministerul de Externe), respectiv nota 14896/4 mai 1995 s ,i nota 4492/8 noiembrie 1995, care dovedesc că după dizolvarea Tratatului de la Vars ,ovia - as,adar a încetării oricăror obligat,ii militare ale României fat,ă de Moscova, regimul Iliescu ar fi ment ,inut in vigoare protocoalele, încheiate încă din 1958, care puneau la dispozit ,ia fort,elor militare sovietice - în caz de conflict - porturile românes ,ti de la Marea Neagră s ,i de pe Dunăre. Aceasta, în ciuda stăruint,elor expert,ilor MAE, care i-au solicitat, cu insistent,ă, lui Iliescu anularea protocoalelor. În caz contrar, fort ,ele militare ruse se puteau desfăs,ura în România, pe baze legale, fiindcă intrarea lor în t ,ară nu mai putea fi asimilată, din punct de vedere al dreptului internat ,ional, cu o invazie. Or, situat,iile conflictuale nu sunt singurele caracteristice războiului propriu-zis. O situat,ie de tensiune internat,ională, ca aceea din fosta Iugoslavie a anilor’94-’95, ar fi putut foarte bine determina Kremlinul să intervină direct, militar, în zonă, caz în care, cel put,in până în noiembrie 1995, rus,ii ar fi putut ocupa

151

Page 152: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

porturile românes,ti de la Marea Neagră s,i de pe Dunăre, conform protocoalelor din 1958, oricând s,i perfect legal. Cu rus,ii în porturile Mării Negre s,i de la Dunare, orice degenerare militară posibilă a raporturilor dintre Rusia s ,i fort,ele NATO, în zona ex-Iugoslaviei s,i Balcanilor, ar fi condus - încă de la primele schimburi de focuri - la posibile atacuri aeriene s ,i cu rachete în porturile românes,ti ale Mării Negre s,i de pe Dunăre. Iată un motiv, foarte plauzibil, ca Moscova să stăruie, în ’94-’95, asupra instalării unui telefon ros ,u, direct, între Kremlin s,i Cotroceni. Cordonul ombilical care a legat dintotdeauna, ca un fir ros,u, pe Ion Iliescu s,i familia sa de Moscova, explică nu numai de ce axa secretă Rusia - România a continuat să funct,ioneze s,i după ’89, sub regimul lul Iliescu, dar - mai ales - lasă să se întrevadă, cât se poate de limpede, în ce direct ,ie ar evolua aceasta în cazul revenirii la putere în România a lui Ion Iliescu. Acest etern, inflexibil, indestructibil “Horno Sovieticus”. “Candidatul manciurian” al alegerilor din anul 2000. T, iganul care s-a văzut împărat: Ion Iliescudin 01.03.2013

La începutul anului 2010, la congresul PSD unde Ponta a fost uns pres ,edintele ciumei ros,ii din România, care azi se numes ,te USL, Ion Iliescu făcea live s ,i la ora de vârf o declarat,ie stupefiantă: “Există un plan pentru revigorarea socialismului în lume”. L-am văzut s,i auzit cu urechile mele.

Socialismul este generator de sclavie în formă agravată s ,i promoveaza ca metodă industria crimei s,i teroarea... As,a că afirmat,ia lui Iliescu, urmată de urale prelungi ît,i dă fiori pe s,ira spinării, mai ales dacă ai trăit în Republica Socialistă România jumătate de viat,ă sau mai mult...

S, i te întrebi atunci cum se face că după toate suferint ,ele îndurate de neamul românesc, în numele socialismului s ,i a societăt,ii sale multilateral dezvoltate, Ion Iliescu nu renunt,ă s,i are tupeul să mai vorbească despre revigorarea socialismului? Ce îl mână pe acest om? S , i cât este el de român ca simt ,ire dacă face astfel de afirmat,ii? S, i când stai să gândes,ti mai adânc, de fapt nu s,tii mai nimic despre trecutul acestui individ de care este legată perioada cea mai dezastruoasă din istoria postbelică a României...

Despre originile lui Ion Iliescu am auzit multe zvonuri, dar ceva concret, nimic. Niciodată. Internetul acesta este o minunăt ,ie. Pot,i găsi multe lucruri pe care unii sau alt,ii încearcă să le ascundă de tine. S , tiind că asta i-ar arunca direct în lumina crudă a reflectoarelor...

152

Page 153: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Scormonind pe Internet găsesc un articol într-o zi care spunea că pe 26 aprilie1986, revista Time, prestigioasa revista Time, îl dădea pe Ion Iliescu drept succesor al lui Ceaus,escu. Incorect. Pe data de 26 aprilie nu a apărut nici un număr al revistei Time... Ci pe 28 aprilie. 28 aprilie 1986. Cu un click aici putet ,i citi articolul. Ca să vă convinget,i singuri.

Cu alte cuvinte Ion Iliescu ne minte atunci când ne spune că nimic nu a fost premeditat. Ne minte cu nerus ,inare. Iar întrebarea care se pune mereu pentru aflarea adevărului este DE CE?

În clipa în care am descoperit acest articol mă loves ,te un gând... Oare nu as,

putea să găsesc date despre originile lui Ion Iliescu? Cine i-au fost mama s ,i tata? Pentru că nu pare să fi avut vreodată...

Incredibil dar am găsit. S , i acum vă las pe voi să judecat,i singuri datele problemei. Din capul locului am să vă amintesc că zvonuri despre sângele care îi curge în vene ar avea legătură cu faptul că t ,igănimea prea s,i-a luat nasul la purtare în ultimii douăzeci de ani...

S, i dau peste lucrarea lui Vladimir Alexe: “Ion Iliescu- Biografia secretă”... Vedet,i, astfel de lucrări nu au fost mediatizate, s ,i nici autorii lor... Pentru că ce se găses,te între copert,ile lor, i-ar fi putut distruge pe cei în cauză s ,i pe urmas,ii lor... De fapt acest lucru se s ,i întâmplă în timp ce citit,i rândurile ce urmează, culese din lucrarea sus-ment,ionată... Trecutul lui Iliescu este mult mai tenebros decât vi l-at,i putea închipui. Este dominat de ură s ,i anti-românism. Însăs,i originea sa este anti-românească. Pentru că s-a născut pe 3.03 1930 s ,i numele lui real este ION MARCEL ILICI ILIESCU.

Este biografia unui agent anti-România. Cu trecutul “aranjat s ,i parfumat”. Cu răutatea ascunsă după un continuu s ,i perfid zâmbet, parte a piesei de teatru pe care o joacă... Ion Marcel Ilici Iliescu nu este deloc ceea ce pretinde că este...

Unul dintre bunicii săi a fost bols,evic. Dar din acela adevărat. De la mama lui. Din Rusia. S-a ascuns în România pentru că fugea de polit ,ia t,aristă pentru activităt,i subversive anti-nat,ionale. Acest bunic la împins s,i pe tatăl lui Ion Marcel Ilici, Alexandru Iliescu la lupta “proletară”...

Regatul român îl condamna pe Alexandru Iliescu la 3 ani închisoare pentru trădare de t,ară. Milita pentru dezmembrarea României s ,i trecerea Basarabiei la rus,i. Fuge la rus,i dar se întoarce în t,ară după cât,iva ani.

153

Page 154: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

A făcut închisoare pentru trădare de t,ară. Împreună cu Ceaus,escu. În 1940.La Târgu-Jiu. O scrisoare adresată lui Ceaus ,escu de către mama lui Ion Marcel Ilici, ar putea să ne dea s,i motivul urii lui Iliescu fat,ă de Ceaus,escu...

În acea vreme, Ionel era copil, as ,a că trebuia să îl însot ,ească cineva ca să îs,i viziteze tatăl. Acest cineva era... Elena Ceaus,escu. Cea pe care Iliescu a executat-o împreună cu sot,ul ei, ilegal s,i fără milă.

Mama lui Ion Marcel Ilici Iliescu a fost o căldărăreasă bulgăroaică. At ,i citit bine. Căldărăreasă. Adică t,igancă dintr-un neam de t,igani căldărari. Au locuit pe strada I.H. Rădulescu în Oltenit,a. Strada se mai numea s ,i “T, igănie” din pricina numărului mare de t,igani care locuiau acolo...

Încă nu am reus,it să înt,eleg clar dacă mama, căldărăreasa Maricica, a fost transformată din motive cosmetice în mama vitregă Maria, sau Maria este într-adevăr mama vitregă a lui Ion Iliescu... Cert este că Maria, mama vitregă este sora mamei auto-proclamatului rege al t,iganilor, Ion Cioabă...Ce coincident,ă...

După stenograma Plenarei CC a PCR, cel care l-a introdus pe Iliescu în CC al PCR a fost Ceaus,escu. Ion Iliescu a luat locul lui Alexandru Drăghici. Iar Alexandru Drăghici fusese ministru de interne s,i s,ef al Securităt,ii în vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej... Altă coincident,ă nu-i as,a?

Acesta este Ion Marcel Ilici Iliescu. Un jumătate t ,igan s,i pe sfert rus... Iar ponderea românescului rămas este prea mică s ,i incertă... Probabil că de aceea pentru el românii s,i românismul sunt o piedică... În vremea lui t,iganii au devenit rromi s,i au devenit minoritatea cea mai cocolos ,ită... Dacă mai crede cineva în coincident,e să zică acum.

Publicat de Pappy la 17:27 01.03.2013

Iliescu l-a ucis pe Ceausescu la ordinul Moscovei. Execut ,ia a fost trucată Scris de

Redact,ia Curentul miercuri, 21 decembrie 2011

“Nu am de ce să regret executarea lui Ceaus ,escu. El a plătit pe merit, pentru că era principalul vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat”, afirmă azi, Ion Iliescu, cel despre care Virgil Măgureanu, fostul său coleg de conspirat ,ie, primul s,i cel mai longeviv s,ef al SRI, afirma că era desemnat drept succesorul liderului comunist încă din anii ’70. Ani când Ceaus,escu a decis marginalizarea lui Iliescu considerat până atunci un adevărat fiu adoptiv al cuplului dictatorial -, din motive legate de

154

Page 155: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

suspiciunea întemeiată că ar deservi serviciile secrete sovietice. „Curentul” dezvăluie azi principalele nebuloasele legate de asasinarea lui Ceaus ,escu în urmă cu 22 de ani, de la operat ,iunea KGB-GRU la trucarea execut,iei s,i implicarea directă a lui Iliescu în crimele din decembrie 1989. Gorbaciovistul

Nu este foarte clar dacă referirea lui Iliescu la „tot ce s-a întâmplat” prives ,te s,i traiectoria de nomenclaturist al PCR asigurată chiar de către familia Ceaus ,escu, pe care a decis să o ucidă, în urmă cu 20 de ani, în baza unui„decret” ilegal. În decembrie 1989, afirmând că „Ceaus ,escu a întinat numele Partidului Comunist Român s,i idealurile celor care s,i-au dat viat,a pentru cauza socialismului în această t,ară” Ion Iliescu avea să-s,i ucidă tatăl spiritual la ordinele lui Silviu Brucan, agentul sovietic care a coordonat „revolut ,ia” KGB-GRU din România. Filosoful s,i militantul anticomunist Petre T, ut,ea este sigur de asta. Tot gânditorul de dreapta mai confirmă, hotărât, că Iliescu a fost omul lui Gorbaciov s,i al rus,ilor. De altfel, prestigioasa revistă TIME, în articolul ”Fosilele comunismului Europei de Est” din 28 aprilie 1986, titra că, în ce prives ,te România, „Gorbaciov pare să aibă deja un protejat în as,teptare.

Acesta ar fi Ion Iliescu, de 56 de ani, despre care există rapoarte că a studiat cu liderul sovietic la Moscova”.

Biografia secretă a „candidatului manciurian”

Trecutul lui Iliescu este mult mai tenebros decât s ,i-l pot închipui oamenii simpli. În realitate, ura care îl animă s ,i astăzi pe Ion Marcel Ilici Iliescu (numele real) împotriva poporului român se datorează în mare parte s,i faptului că însăs,i originile sale sunt anti-românes,ti. Cosmetizarea biografiei este o operat ,iune specifică agent,ilor anti-România. În paranteză fie spus, un caz similar de falsificare a originilor bols,evice anti-românes,ti este s,i vocalul pres,edinte al ICR, Horia Roman Patapievici, care simulează că s-ar afla în „opozit ,ie” cu vederile înaintas,ului său Ion Ilici Iliescu. Conform biografiei secrete a lui Ion Iliescu, publicată de scriitorul s,i cercetătorul Vladimir Alexe sub titlul „Candidatul Manciurian” – pe care „Curentul” o pune la dispozit ,ie în format PDF tuturor cititorilor –, unul dintre bunicii săi a fost bols ,evic sadea, pe numele său Vasili Ivanovici. S-a refugiat în România fiind urmărit de polit ,ia t,aristă pentru activităt,i subversive anti-nat,ionale. Acesta l-a împins la lupta „proletară” s ,i pe fiul său, Alexandru Iliescu, căsătorit cu o căldărăreasă bulgăroaică, Maricica, care a dat nas,tere la Oltenit,a fiului lor, Ion Ilici, la 3.03.1930. Fugit init ,ial din Regat, în 1935, Alexandru s-a întors din Rusia s ,i a fost condamnat la trei ani de

155

Page 156: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

închisoare, pentru trădare de t,ară (milita pentru dezmembrarea României s ,i trecerea Basarabiei la rus,i), închisoare făcută cu intermitent,e. Vecinii bănuiau că era informator al polit,iei în închisoare. Alexandru, kominternist s,i „ilegalist”, a fost închis la Doftana, alături de Nicolae Ceaus ,escu, printre alt,ii. Aici, copil fiind, Elena Ceaus,escu, pe care avea s-o execute peste 60 de ani, îl aducea pe Ionut, de mânut,ă ca să-s,i vadă tatăl, aflat în condit,ii de semi-libertate, specifice tratamentului de care beneficiau det,inut,ii politici în perioada Antonescu. După ocuparea României de Armata Ros,ie, mama vitregă a lui Iliescu, Marit,a (sora mamei lui Ion Cioabă, primul „rege internat,ional al rromilor”), a fost servitoare s,i bucătăreasă la Ana Pauker, iar unchiul său, Eftimie, a ajuns adjunctul infamului Alexandru Drăghici, Ministrul de Interne al lui Dej. Din această combinat,ie – Pauker-Drăghici - se trage s ,i o parte din ascensiunea sa politică. Iată o părticică din istoria reală:

Ceaus,escu l-a băgat pe Iliescu în CC al PCR în locul lui Drăghici Stenograma Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie 1968 consemnează propunerea lui Nicolae Ceaus,escu de destituire din CC a lui Alexandru Drăghici.

Precum s,i propunerea, făcută tot de Ceaus ,escu, de numire în locul lui Alexandru Drăghici a lui Ion Iliescu.

As,a cum se s,tie, Alexandru Drăghici a fost ministru de Interne s ,i s,ef al Securităt,ii în “epoca Dej”, în perioada “obsedantului deceniu”. În ultimii ani ai lui Gheorghiu-Dej, Alexandru Drăghici devenise rivalul la funct ,ia supremă în partid al lui Nicolae Ceaus,escu, care a reus,it să câs,tige cursa datorită sprijinului acordat de “baronii” lui Dej: Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bârlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdet, s,.a.

După preluarea puterii, urmând “modelul hrus,ciovist”, Nicolae Ceaus,escu a criticat “perioada de abuzuri s,i ilegalităt,i” din anii ’50 - în care Drăghici fusese ministru de Interne. Cu toate că Ceaus ,escu făcuse s,i el parte din conducerea partidului s,i votase cu sârg “abuzurile s,i ilegalităt,ile” pe care acum, după ’65, le critica, a reabilitat anumite victime ale acelei perioade s ,i a cerut pedepsirea vinovat,ilor. Printre aces,tia, în special pedepsirea lui Alexandru Drăghici, care a fost degradat de la gradul de general la acela de soldat s ,i – as,a cum stă scris negru pe alb în stenograma din 22-25 aprilie 1968 – a fost exclus din CC al PCR.

Interesant este că, în locul lui Alexandru Drăghici, Nicolae Ceaus ,escu l-a propus ca “membru plin” tocmai pe... Ion Iliescu. În CC al PCR, Alexandru Drăghici se

156

Page 157: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

ocupa cu problemele de Interne s ,i de Securitate. Propunându-l pe Ion Iliescu în locul lui Alexandru Drăghici, Ceaus,escu nu numai că scăpa definitiv de un fost rival – care s,tia cam prea multe despre el – dar îl va propulsa s ,i pe cel despre care credea că îi era devotat s,i îl va sust,ine.

Ironia sort,ii este dublă: Iliescu în locul lui Alexandru Drăghici s ,i Iliescu sust,inător al lui Ceaus,escu! Se s,tie că, în decembrie 1989, Ceaus ,escu a fost executat din ordinul lui Iliescu, care, ulterior, a sust ,inut public, s,i în scris, că a fost un “disident” al epocii Ceaus,escu. Iată că “disidentul” a fost propus membru plin în CC al PCR chiar de Nicolae Ceaus ,escu. Stenograma din aprilie 1968 infirma afirmat,ia lui Ion Iliescu s,i explica unele din situat,iile, cel put,in ciudate, legate de dosarele fostei Securităt,i ale CNSAS.

Fragmentul din stenograma Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie 1968 Nicolae Ceaus,escu: Punem la vot propunerea privind excluderea din Comitetul Central a tovarăs,ului Alexandru Drăghici. Cine este pentru? Este cineva împotrivă, tovarăs,i? Se abt,ine cineva? Hotărârea a fost luată în unanimitate (...) Având în vedere că Comitetul Central s-a descompletat, propunem ca să alegem membru plin, sau să trecem în cadrul membrilor supleant ,i, ca membru al Comitetului Central plin, pe tovarăs,ul Ion Iliescu. Îl cunoas,tet,i tovarăs,i?

Tot,i tovarăs,ii: Da.

Nicolae Ceaus,escu: E vreo obiect,iune, tovarăs,i?

Tot,i tovarăs,ii: Nu.

Nicolae Ceaus,escu: Să nu spună cineva că a votat numai pentru că s-a făcut propunerea (sublinierea noastră). Atunci cine este pentru, tovarăs ,i? Mult,umesc. E cineva împotrivă? Se abt,ine cineva? Atunci, în unanimitate, tovarăs,ul Iliescu a fost trecut în rândul Comitetului Central al Partidului”.

La „studii”, în URSS

Înainte de a deveni membru al CC al PCR, Iliescu a fost membru al CC al UTM, calitatea în care a fost trimis la „studii”, la Moscova, unde a devenit Secretarul “Sovietului unional al student,ilor s,i aspirant,ilor Români” aflat,i la studii în Uniunea Sovietică, organizat,ie sovietică - as,a cum o indică s,i titulatura - subordonată direct conducerii Komsomolului, asigurată la acea vreme de Alexandr S, elepin, cel care, nu întâmplător, va fi numit în 1958 în funct ,ia de pres,edinte al KGB. De aici până la dorint ,a de ucidere a părint,ilor săi adoptivi a

157

Page 158: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

mai fost doar un pas s,i un ordin, pe care l-a as,teptat, cu răbdare, aproape toată viat,a sa.

Execut,ia, decisă de oamenii Moscovei, ca s,i la Antonescu

Intervievat zilele trecute, la 20 de ani de la asasinarea cuplului Ceaus ,escu, de către jurnalistul veteran John Simpson de la BBC, Iliescu evita să-s ,i asume întreaga răspundere a actului execut,iei. Simpson întreabă: „A cui a fost decizia? A fost decizia dumneavoastră sau a fost o decizie de grup?”. Iliescu răspunde: „A fost o decizie luată în grup, s ,ase-s,apte oameni am decis”. „Deci în esent ,ă a fost vorba despre hotărârea de a-l executa?”, revine Simpson. „Hotărârea tribunalului s-a dat în baza legislat ,iei lui Ceaus,escu”, sust,ine Iliescu. Ziarul „Curentul” va demonstra mai jos falsitatea totală a acestei afirmat ,ii. Interesant că, peste ani, istoria decapitării conducerii României se repetă, prin aceleas ,i personaje aservite NKVD s,i, ulterior, KGB. În cazul execut,iei mares,alului Ion Antonescu, sot,ia lui Silviu Brucan, Alexandra Sidorovici, a fost “acuzator public” al “Tribunalului Poporului”. Conform unor surse personale extrem de bine informate, Silviu Brucan s-a numărat printre put ,inii care s-au aflat la fat,a locului la momentul uciderii lui Antonescu s ,i a colaboratorilor săi. În cazul asasinării lui Ceaus,escu, avem următoarele declarat,ii edificatorii, de recunoas,tere a intent,iei de ucidere cu sânge rece, s,i chiar sadism ritualic, a cuplului Ceaus,escu:

Tartorul Brucan

Silviu Brucan la Comisia Parlamentară de anchetă a evenimentelor din decembrie 1989: „A fost o discut,ie destul de lungă, cu argumente politice, juridice s,i militare. Sigur că am fi dorit să fie un proces public sau deghizat, care să fie educativ pentru populat,ie. S-a discutat s,i aspectul juridic, pentru că nu era în regulă. Era o chestiune făcută fără respectarea elementarelor reguli juridice, mai ales că nu aveam nicio îndoială asupra sentint ,ei. Până la urmă, considerentele militare au dominat. Ne dădeam seama că toate aceste elemente care act,ionau împotriva Revolut,iei, trăgând asupra obiectivelor strategice, fac acest lucru în sperant ,a că Ceaus,escu va reveni la putere. Eu cred că decizia a fost justificată, pentru că, într-adevăr, după ce au fost arătate la televizor procesul s,i execut,ia, grosul trăgătorilor s-a predat s,i a lăsat armele“.

Voican invoca „modelul” asasinării lui Codreanu

Gelu Voican Voiculescu la Comisia Parlamentară „Decembrie 1989“: „În 24 decembrie a fost acel moment culminant al viet,ii noastre. Intram doi câte doi în

158

Page 159: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

baia lui Milea. Lăsam apa să curgă, dement,e din astea. S, us,oteam diverse formule. Eu am spus: «Să-i facem scăpat,i de sub escortă, cum s-a făcut cu Zelea Codreanu. Îi omorâm s,i gata». S-au uitat la mine s,i am simt,it că au început să mă considere ca pe un tip respingător. S, i atunci, parcă Mazilu a spus: «Pres,edintele poate înfiint,a, în situat,ii din astea, Tribunal Militar Except,ional...», s,i aici, atent,ie: «... îi va judeca s,i îi condamnăm la moarte, că faptele există pentru această condamnare»”.

Sergiu Nicolaescu vroia „metoda Mussolini”

Sergiu Nicolaescu pentru „Adevărul“: „Pe mine m-a întrebat cineva, Iliescu sau nu mai s,tiu cine, ce părere am de Ceaus ,escu. Că el trebuie omorât ca să salvăm viet,ile oamenilor, în condit,iile în care se trăgea în populat ,ie. S, i le-am zis: «E simplu. Mi-l dat,i mie într-o mas,ină. Eu opresc, părăsesc mas,ina, oamenii se ocupă de mine, iar alt,ii îl omoară pe Ceaus,escu. E simplu ca bună ziua». Adică «metoda Mussolini». Ăia îl spânzurau de picioare”.

Grupul ucigas,

Conform datelor existente, grupul care a decis execut ,ia Ceaus,es,tilor este următorul: Ion Iliescu (supranumit „Iliescu-KGB”), Silviu Brucan (agent KGB dovedit), Nicolae Militaru (agent GRU dovedit), Dumitru Mazilu (fost colonel destituit din Securitate, dizident întret ,inut), Petre Roman (nomenclaturist, fiul kominternistului Walter Roman, suspectat ca fiind colaborator al unui serviciu secret străin), Mihai Montanu (reprezentantul FSN la Ministerul Apărării), Mihai Ispas (civil s,i fost s,ofer al lui Iliescu, ulterior ministru adjunct al Sportului), Dan Mart,ian (absolvent al Universităt,ii “M. V. Lomonosov” din Moscova, decedat la Lisabona, ca ambasador, în al doilea mandat al lui Iliescu, din cauze necunoscute), Gelu Voican Voiculescu s,i Sergiu Nicolaescu (personaje complexe care au tangent,e cu structuri s,i societăt,i secrete) s,i generalul Victor Atanasie Stănculescu (care a interact,ionat în perioada premergătoarea evenimentelor cu KGB s,i AVO, conform propriilor declarat,ii). Iliescu, vectorul ocupat,iei ruses,ti

Trecerea celor 20 de ani îi complică însă viat ,a care i-a mai rămas de trăit lui Iliescu, pentru simplul motiv că prea multe elemente au început să iasă la iveală iar actorii evenimentelor încep să vorbească în afara scenariului stabilit de regizorii de la Moscova. Întrebat recent de „Adevărul” ce rol acordă implicării serviciilor speciale sovietice în “revolut,ie”, Iliescu afirmă, din scurt:„Total marginal”. Dar unele mărturii vorbesc depre 20.000 de „turis ,ti sovietici” în decembrie ’89, insistă reporterul. “N-are important ,ă!”, răspunde Iliescu

159

Page 160: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

enervat. S, i totus,i, 20.000 de agent,i ai fort,elor speciale (după unii mai mult,i) înseamnă o armată. Când o armată străină se deplasează pe teritoriul unui alt stat aceasta se numes,te invazie. Dacă acea armată nu agrează modul în care se finalizează operat,iunea – impunerea unui personaj s ,i a unei organizat,ii la conducerea statului invadat – atunci îl poate elimina. Dar când scopul pentru care s-a aflat în misiune corpul de armată angrenat în act ,iunea militară este atins, operat,iunea se poate numi, în cazul nostru, ocupat ,ie. Ocupat,ie străină. Ziua generalilor

Iată că, chiar dacă Iliescu crede că este „total marginal” s ,i „n-are important,ă” faptul că peste 20.000 de agent ,i sovietici înarmat,i au act,ionat în România în 1989-1990, există generali responsabili, ca Mihai Caraman, primul s ,ef al SIE, adjunctul său, Gheorghe Dragomir, generalul SRI, Aurel Rogojan, fost s ,ef de cabinet al generalului Iulian Vlad, s,i, acum, s,i un general al Armatei, Victor Stănculescu, ce sunt de altă părere. Ultimele mărturii ale fostului actor principal în evenimentele din decembrie, generalul cu piciorul în ghips, des ,i sunt tardive au o mare valoare. Confesiunile lui Victor Atanasie Stănculescu, făcute la instigarea istoricului Alex Mihai Stoenescu s,i cuprinse în volumul„În sfârs,it, adevărul...”, coroborate cu alte date scoase la lumină de Vladimir Alexe - s,i pe care le prezentăm, în exclusivitate mai jos – arată că Ion Iliescu poate fi arestat chiar azi. Pentru crimă s ,i complicitate la crimă. Cu o singură condit,ie: ca Parchetul să dorească să-s,i facă datoria.

Stănculescu: execut,ia lui Ceaus,escu a fost o operat,iune GRU-KGB Din mărturiile înaltului responsabil militar al acelei perioade, general Victor Stănculescu, ret,inem claritatea cu care răzbate informat ,ia privind lovitura de stat sovietică, în urma căreia au fost ucis,i peste 1100 de români. Redau în fragment din dialogul celor doi interlocutori citat,i mai sus: „VAS: Mă gândesc la următoarea treabă: grupul care a lucrat în spatele meu la minister ca să provoace condit ,iile necesare pentru ca toată lumea să fie convinsă că Ceaus,escu trebuie executat.

AMS: Ăsta era un grup sovietic, dle general. Considerat ,i că decizia de suprimare a venit nu pe linia Gorbaciov, ci mai degrabă pe linia serviciilor secrete sovietice, probabil GRU, că ăs,tia au act,ionat?

VAS: GRU s,i KGB combinat,i.

AMS: În aceste condit,ii, scopul implicării sovietice în evenimentele din România pare a fi fost penetrarea structurilor de fort ,ă ale t,ării s,i, implicit, reîntoarcerea

160

Page 161: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

României în sfera de influent,ă sovietică. As,a apare logic. (...) AMS: Dar diversiunea electronică aeriană, s,tit,i bine, se foloses,te pentru protect,ia s,i sprijinul unor fort,e aflate în luptă la sol.

VAS: Sau pentru a bruia sistemul de apărare de la sol.

AMS: At,i descoperit cine era autorul acestei diversiuni electronice aeriene? Putea fi făcută de fort,e românes,ti, existau mijloacele?

VAS: Era prea complexă ca să fie făcută de ai nos,tri.

AMS: Deci, din afară. Este posibil ca diversiunea electronică să fi fost declans ,ată în sprijinul trupelor Spetznaz (fort,ele speciale GRU – nota red) intrate în t,ară la începutul lui decembrie?

VAS: Da, pentru a le facilita mis ,cările s,i pentru amplificarea panicii generale s ,i act,iunii împotriva regimului.”

„Clubul de la Moscova” al fos,tilor pres,edint,i

În ciuda acestor evident,e, un alt ex-pres,edinte al României cu origini în fosta URSS, afirmă: “Ipoteza existent,ei unor ’teroris,ti sau agenturi străine’ în perioada Revolut,iei Române reprezintă o jignire la adresa celor care au avut curajul să aducă democrat,ia în România”, a declarat luna trecută, Emil Constantinescu, cu prilejul reuniunii „Clubului de la Bucures ,ti” al lui Ion Iliescu. La aceeas,i consfătuire la care s-a discutat, în van, s ,i decapitarea actualei conduceri a României printr-o lovitură electorală la adresa lui Traian Băsescu, Ion Iliescu a afirmat despre eliminarea Ceaus,es,tilor: ‘’Sigur că ar fi fost avantajos, din punct de vedere politic, să fi putut organiza un proces normal, în condit,ii adecvate. Dar nu ne aflam în situat,ie normală. Ceea ce a contat atunci a fost constatarea că orice amânare însemna noi sacrificii de viet ,i umane, care se amplificau cu fiecare zi s,i cu fiecare oră care trecea. De aceea, ne-am asumat răspunderea de a organiza procesul de la Târgovis ,te, în condit,ii except,ionale, cu multe improvizat,ii, pentru că except,ională era situat,ia în care se afla t,ara. As,a ceva s-a întâmplat, nu odată, în istorie, în condit ,ii similare. Că premisa de la care s-a pornit în luarea acestor decizii a fost corectă s-a văzut prin efectele imediate: a doua zi, după proces s,i execut,ie, a scăzut intensitatea act,iunilor armate, iar după două zile, practic au încetat”. Încă o dată, Iliescu s-a folosit de crimele Spetznaz pentru a-s,i acoperi act,iunile conspirative de preluarea a puterii s,i ucidere a fostei sale familii adoptive. Noile mărturii se pot adăuga cu succes la voluminosul Dosar Iliescu, bine palmat, timp de 20 de ani, de

161

Page 162: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

complicele sau din decembrie 1989, „marele anchetator” militar al „revolut ,iei”, generalul Dan Voinea. „Întâmplător”, cel care a realizat rechizitoriul în baza căruia sot,ii Ceaus,escu au fost condamnat,i la moarte. Să revedem filmul Procesului Ceaus,escu (DOSAR 1/SP/1989). Directorul unei Edituri înfiint ,ează un „Tribunal Militar Except,ional” Pe 24 decembrie 1989, Ion Iliescu, la acea vreme încă directorul EdituriiTehnice, a redactat s,i semnat un decret prin care înfiint ,a un “Tribunal Militar Except,ional” care să-i judece pe Nicolae s,i Elena Ceaus,escu.

La punctul 1 din acest „Decret” se declara că “urgent ,a este impusă de dorint,a, în acest caz, a tuturor cetăt,enilor cinstit,i ai României”.

La punctul 2 se stabiles,te că acest “Tribunal Militar Except,ional” - înfiint,at de Ion Iliescu – va judeca cauza “în conformitate cu prevederile legale rămase în vigoare, în ceea ce prives,te procedura s,i dreptul material penal”.

Iar la punctul 3 se preciza că “acest tribunal va fi alcătuit în component ,a stabilită de Legea pentru organizarea judecătorească“.

În încheiere, documentul este semnat de Ion Iliescu, care se autodeclară, pe 24 decembrie 1989, “pres,edintele Consiliului Frontului Salvării Nat,ionale”.

Câteva precizări sunt importante.

Iliescu a devenit pres,edintele CFSN pe 26 decembrie

Mai întâi că, pe 24 decembrie 1989, Ion Iliescu nu avea calitatea de pres ,edinte al Consiliului FSN. Consiliul Provizoriu al FSN s,i-a desemnat “pres,edintele” pe 26 decembrie 1989. Deci, mai târziu. Mai exact, la două zile după semnarea decretului de către Iliescu s,i la o zi după ce cuplul Ceaus,escu fusese deja executat.

La data de 24 decembrie Ion Iliescu nu avea absolut nici o calitate juridică sau constitut,ională care să-i permită formarea unui “Tribunal Militar Except ,ional” s,i nici să se prevaleze de titulatura de “pres,edinte al CFSN”, cum singur s-a trecut pe decret. Apoi documentul a rămas scris de mână până pe 5 ianuarie 1990, când a fost dactilografiat.

Tribunalul a fost ilegal

Gelu Voican Voiculescu - încercând să acopere această evidentă uzurpare de calităt,i oficiale ale decretului semnat de Ion Iliescu – a afirmat: “Acest decret a rămas scris de mână din rat ,iuni de protect,ie a secretului, neriscându-se

162

Page 163: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

dactilografierea”. “Revolut,ionarii” lui Iliescu nu riscau nici măcar “dactilografierea”, în schimb îl condamnau la moarte pe cel care era încă s ,eful statului. Cel put,in oficial. Să remarcăm că “decretul” a fost redactat integral s ,i semnat de Iliescu, fără număr de înregistrare.

Ceea ce înseamnă că Ion Iliescu a semnat ilegitim, printr-o tipică uzurpare de titlu, un document ilegal, lovit de nulitate din punct de vedere juridic, care a condus la executarea a doi oameni. Rezultă s,i că “Tribunalul Militar Except,ional” care i-a judecat pe sot,ii Ceaus,escu la 25 decembrie 1989, la UM 01378 din Târgovis,te, a avut, la rândul lui, un caracter ilegal.

Mai rezultă că sot,ii Ceaus,escu n-au fost executat,i după o procedură legală, ci au fost, pur s,i simplu, asasinat,i. O seamă de alte detalii, rămase secrete pentru opinia publică din România, trebuie aduse la cunos,tint,ă, după 20 de ani.

În dorint,a de a-l exonera pe Ion Iliescu de orice responsabilitate în asasinarea sot,ilor Ceaus,escu, Gelu Voican Voiculescu a emis teoria “legitimităt ,ii revolut,ionare”. Pe scurt, Voican Voiculescu sust ,ine că, deoarece evenimentele din decembrie ar fi fost o “revolut,ie”, nu se mai t,inea seama de cadrul juridic s,i se proceda “expeditiv”. Gelu Voican Voiculescu a amintit de Revolut ,ia Franceză (1789), care a procedat similar. L-am fi înt ,eles pe Gelu Voican Voiculescu dacă sot,ii Ceaus,escu – prins,i de “popor” - ar fi fost spânzurat ,i sau împus,cat,i (cum se intent,ionase, tot în „cadru organizat”).

Dar chiar Ion Iliescu îl contrazice pe Voican Voiculescu. Pentru că - as ,a cum vedem – Ion Iliescu apelează la un “cadru legal”. Ion Iliescu semnează un „Decret”, pentru înfiint,area unui “Tribunal Militar Except,ional”, care la punctul 2 stipulează foarte clar că acest tribunal va judeca cauza “în conformitate cu prevederile legale rămase în vigoare, în ceea ce prives ,te procedura s,i dreptul material penal”. Astfel încât nu mai este vorba de nici o “legitimitate revolut,ionară“ - inexistentă în Drept – ci de simularea unui proces as,a-zis legal.

Mascarada de proces

Deplasarea la Târgovis,te a membrilor “Tribunalului Militar Except ,ional” s-a făcut cu două elicoptere. Într-unul din elicoptere se aflau cele două prelate verzi, în care urmau să fie înfăs ,urate cadavrele sot,ilor Ceaus,escu. Deci se s,tia - înaintea procesului – că sot,ii Ceaus,escu urmau să fie executat,i. V.A. Stănculescu a stabilit locul execut,iei, înainte de începerea procedurilor legale. Procesul care a urmat la Târgovis,te nu a fost decât o mascaradă, amintind de

163

Page 164: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

“obsedantul deceniu” s,i de judecăt,ile expedive. După ce a coborât din elicopter, Gelu Voican Voiculescu a solicitat ca procesul să nu dureze mai mult de 10-15 minute. Des,i decretul sust,inea că “această cauză se va judeca cu prevederile legale în vigoare”, procesul s-a derulat în 55 de minute, fără depunerea de probe s,i audierea vreunui martor, cu avocat,ii apărării desemnat,i din oficiu, pe post de acuzatori ai client ,ilor lor (ca în epoca stalinistă). Fără ca aces,tia să ceară măcar recursul, des,i în cazul condamnării la moarte legea cerea să o facă, cu sau fără voia condamnatului. În ultima clipă, Elena a spus: “Dacă vret,i să ne omorât,i, ne omorât,i pe amândoi. Nelegat,i”. Execut,ia a avut loc imediat. Controversele nu au lipsit.

Falsele capete de acuzare

Rechizitoriul întocmit de Dan Voinea s,i sentint,a cu pedeapsa capitală consemnează capete de acuzare ce nu au fost dovedite niciodată. „Genocidul” – nu au existat 60.000 de victime, as ,a cum se plănuia s,i zvonea la data aceea, inclusiv prin intermediul lui Silviu Brucan s,i al postului de radio „Europa Liberă”, pentru că Securitatea nu a scos nici o armă din unităt ,i. Dimpotrivă: generalul Iulian Vlad, s,eful DSS, a dat ordin ca acestea să fie închise. „Subminarea puterii de stat”, numărul 2, când Ceaus,escu reprezenta conducerea statului, este o aberat,ie. „Acte de diversiune”, punctul 3, se referă, astăzi s ,tim, la operat,iunea KGB-GRU. „Subminarea economiei nat,ionale”, punctul 4, rămâne, credem, valabil, pentru a da socoteală asupra lui s,i tot,i succesorii lui Nicolae Ceaus,escu din ultimii 20 de ani. Hotărârea pronunt ,ată la 25 decembrie 1989 a fost executată pe loc.

Voican, Ceaus,escu s,i semnul lui Marte

Interesante sunt s,i concluziile profesorului legist francez Louis le Riboux, privind momentul s,i condit,iile reale în care sot,ii Ceaus,escu au fost, de fapt, executat,i. Din dimineat,a de 26 decembrie până pe 30 decembrie 1989, când sa decis înhumarea, cadavrele sot,ilor Ceaus,escu au fost conservate în instalat ,ia frigorifică de la Morgă. De înmormântarea celor doi s-a ocupat Gelu Voican Voiculescu, în calitatea sa de viceprim-ministru. Ambele cadavre au fost acoperite cu pânze de cears,af. Mai întâi, s-a pus capacul peste cos ,ciugul lui Nicolae Ceaus,escu, pe care Voican a desenat cu creta semnul lui Marte. Groparilor li s-a spus că era vorba de doi colonei în rezervă, ucis ,i de “teroris,ti”. Ceaus,es,tilor nu li s-au pus, în ’89, cruci: fuseseră uitate la Morgă. S-au întocmit două dosare care poartă acelas,i număr: 1/SP/1989. Certificatele de deces s-au

164

Page 165: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

eliberat fără autopsiere s,i buletinele de identitate ale sot ,ilor Ceaus,escu, de către Vladimir Belis, s,i notarul sectorului 1, Adrian Toma.

Din punct de vedere legal, cetăt,eanul Iliescu l-a ucis pe pres,edintele Ceaus,escu Cei doi aveau dreptul – ca orice cetăt,ean – la un proces corect s,i drept, as,a cum a avut parte Manuel Noriega sau Slobodan Milos ,evici. Era o ocazie unică s ,i pentru români de a afla secretele unei guvernări, care a condus România în ultimii 50 de ani. S, i – poate – cu această ocazie să afle s ,i unele informat,ii despre Iliescu s,i ai săi. Tocmai acest lucru nu convenea însă grupului Iliescu. S , i altora. As,a că celor doi Ceaus,escu li s-a închis gura: au fost executat,i imediat, după o mascaradă de proces. Procesul Ceaus ,escu începe însă cu un decret ilegal, semnat de cetăt,eanul Iliescu, care se face astfel vinovat cel put ,in pentru “uzurparea de calităt,i oficiale”.

Video-execut,ia trucată

După dezvăluirea pilotului Vasile Mălut ,an (decedat în condit,ii suspecte) privind existent,a unei gent,i cu documente asupra lui Ceaus,escu în momentul fugii, iată că depozit,ia colonelului Baiu, omul care a filmat executarea cuplului, aduce în atent,ie felul în care s-a trucat videocaseta procesului s ,i execut,iei. Pe 25 decembrie 1989, la TVR s-a prezentat o primă versiune a procesului s ,i execut,iei. Cu acea ocazie s-a putut observa un prim aspect frapant: banda se întrerupea brusc, fără justificare, în clipa când soldat ,ii legau mâinile sot,ilor Ceaus,escu. Urma apoi, printr-o săritură în montaj, o scenă în care, pe fundalul unor împus,cături, se distingea cu greu, într-un nor de praf, un zid. Fără să se poată observa s,i cine erau cei executat,i. Conform unor surse de la fat,a locului, această parte a filmării ar fi fost realizată ulterior execut ,iei, folosindu-se capse pirotehnice introduse chiar în zid. Ulterior apărea un doctor, examinând cadavrele sot,ilor Ceaus,escu.

Iată însă că, la 22 aprilie 1990, televiziunea franceză a prezentat o bandă de 90 de minute cu procesul s,i execut,ia lui Ceaus,escu, bandă despre care se sust,inea că includea versiunea integrală, necenzurată, a evenimentului. As ,adar, a doua videocasetă!

Două execut,ii

Examinând-o cu atent,ie, un grup de expert,i francezi, condus de doctorul Loick le Ribault, director al Centrului de Microscopie Electronică din Frant ,a, a ajuns la o concluzie surprinzătoare, necunoscută cititorilor români. Expert ,ii francezi au

165

Page 166: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

sesizat pe videocasetă, în clipa când doctorul a ridicat capul Elenei Ceaus ,escu, imediat ce praful stârnit de gloant,e s-a împrăs,tiat, că sângele de sub cap era deja coagulat, iar gâtul devenise t,eapăn. Ceea ce era imposibil, dacă execut ,ia avusese loc cu câteva momente mai înainte. S-a conchis, fără dubii, că Elena Ceaus,escu era moartă de cel put,in câteva ore înaintea filmării“execut,iei”.

Tot pe baza videocasetei, grupul de expert,i francezi a mai semnalat s ,i că, des,i cadavrele cuplului Ceaus,escu purtau urme de gloante, nu existau - în mod ciudat- urme de sânge în jurul găurilor provocate de acele gloant ,e iar în ce-l prives,te pe Ceaus,escu nu exista nici sânge scurs în jurul cadavrului său. Expert ,ii francezi au stabilit, în aceste condit ,ii, că – „deoarece cadavrele nu prezentau vreo urmă de sânge pe piept s,i pe fat,ă imediat după execut,ie s,i intraseră chiar într-o anumită rigiditate” – nu rămânea decât că cei doi fuseseră “executat ,i”, cu cel put,in câteva ore înaintea filmării execut ,iei, în mod separat, cu un singur glonte tras în ceafă. Zvonurile parvenite de la Unitatea lui Kemenici arată că responsabil cu uciderea celor doi ar fi fost Gelu Voican Voiculescu.

Apoi, pentru filmare, cei doi au fost proptit ,i de perete pentru simularea execut,iei.

Exhumarea interzisă

Potrivit grupului de expert,i ai doctorului Le Ribault, execut,ia cuplului Ceaus,escu fusese, în mod evident, trucată. Francezii solicitând (în martie 1990) exhumarea cadavrelor s,i autopsierea lor de medici străini, pentru confirmarea verdictului lor. Guvernul de la Bucures,ti nu a dat însă nici un răspuns: nici expertizei, nici propunerii de exhumare s,i investigat,ii. Aceste fapte rămân, as,adar, în continuare neelucidate. Se pune însă s ,i o altă problemă: Nu cumva există s,i o videocasetă - a treia! - completă, cu procesul s,i execut,ia?

O altă moarte misterioasă

Să ne reamintim s,i un alt fapt ciudat: prima cursă Bucures ,ti-Belgrad de după evenimente avea un singur pasager la bord – un reporter britanic – care, conform mărturiilor, transporta numeroase videocasete, filme s ,i fotografii legate de evenimentele din decembrie 1989. Avionul cu acest singur pasager la bord, a fost doborât cu o rachetă, nu se s,tie de cine trasă. Era la câteva zile de la execut,ia cuplului Ceaus,escu. Evident, videocasetele, filmele s ,i fotografiile “au dispărut”.

166

Page 167: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Operat,iunea „Plecăm pentru a rămâne”

În “Libre Journal”, Paris, septembrie-octombrie 1990, pagina 30, Vladimir Bukovski scria sub titlul “L’Empire du moindre mal”: “Niciodată rolul KGBului în interiorul t,ării (URSS – n.n.) s,i în străinătate nu a fost atât de important. Serviciile secrete sovietice sunt cele care au vegheat la răsturnarea lui Ceaus,escu în România, cele care au lansat “revolut ,ia de catifea” în Cehoslovacia, cele care au luat măsuri pentru răsturnarea lui Erich Honecker în Germania Răsăriteană, producând circumstant,ele favorabile distrugerii Zidului Berlinului”. As,adar, încă din 1990, Vladimir Bukovski a declarat public răsturnarea lui Ceaus,escu drept o operat,iune a KGB.

Strategia urmărită de URSS fusese pusă la punct anterior de Andropov s ,i KGB, s,i urmărea salvarea comunis,tilor într-o situat,ie de criză a sistemului. Alexandre de Maranche (fostul s,ef al SDECE-ului francez) l-a citat în acest sens pe un apropiat al lui Gorbaciov, Ghiorghi Arbatov, cel care a afirmat: “URSS vă va face cel mai mare rău cu putint,ă: vă va lipsi de dus,manul vostru” (“Le Figaro”, Paris, 10 ianuarie 1990). Această strategie sovietică, init ,iată de Iuri Andropov s,i transpusă apoi în practică de Mihail Gorbaciov, a fost expusă clar de Jean-Francois Deniau, membru al Consiliului Europei, care a precizat: “Uniunea Sovietică îs,i propusese drept scop acela de a pleca pentru a rămâne” (vezi “Les marches lointanes de L’Empire: partir pour rester”, în Jean Marie Benoist, “Apres Gorbatchev”, Paris, 1990, pag. 137 s ,i următoarea). S, i mai explicit asupra scopului urmărit de strategia “partir pour rester”, a “schimbării la fat ,ă“ din 1989-1990 s,i ulterior prin “puciul lui Potemkin” (august 1991) a fost Lev Nevrozov, care a avertizat: “În partida sa de s,ah pentru dominat,ia mondială, Kremlinul s,i-a sacrificat stăpânirea asupra Europei de Est, a efectuat un schimb de piese, pentru a-s,i asigura o mai bună penetrare a economiei s ,i tehnologiei Europei Occidentale” (“The Kremlin and the Western Politico-Cultural Establishment, Midstream, 1900, pag. 1). Lucrurile se văd cu mult mai clar astăzi, în 2009, dacă t,inem seama de puternica revenire a Rusiei pe plan mondial s,i de ampla “restaurare” ce are loc în Rusia lui Vladimir Putin.

Vaclav Havel recunoas,te aportul KGB la „revolut,ia de catifea”

Când i s-a cerut lui Iliescu să spună ce s,tie despre lovitura de stat din decembrie1989, Iliescu i-a catalogat imediat pe căutătorii adevărului drept „dezaxat ,i” s,i “lichele”. As,a cum o făcuse s,i în primăvara anului 1990, cu manifestant,ii dinPiat,a Universităt,ii. Iliescu rămâne ultimul dinozaur comunist beneficiar al

167

Page 168: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

„revolut,iilor” KGB care nu recunoas,te acest lucru. Iată ce scrie Havel despre “revolut,ia de catifea” din 17 noiembrie 1989. Potrivit lui Havel, complotul din Cehoslovacia - “un complot pentru abolirea regimului comunist” - a fost organizat s,i declans,at chiar de KGB. Mărturia lui Havel a fost făcută la BBC s ,i reluată de presa germană, dacă ar fi să amintim numai prestigioasa publicat ,ie “Die Welt”.

Spetznaz în act,iune

Generalul Viktor Grus,ko, adjunctul lui Vladimir Kriucikov (pres,edinteleKGB), a sosit în ajun la Praga împreună cu un grup de “visautniki” (ofit ,eri “Spetznaz” ai GRU, operat,iuni speciale, care act,ionează, de regulă, în civil). Generalul Grus,ko împreună cu generalul Ghenadi Teslenko (însărcinatul KGB la Praga) s,i Alois Lorenc (s,eful STB-ului, securitatea cehoslovacă) au condus întreaga desfăs,urare a “revolut,iei de catifea” dintr-un apartament conspirativ din Praga. De remarcat că Lorenc vizitase anterior Moscova, fiind instruit la sediul KGB asupra desfăs,urării evenimentelor.

Evenimentele de la Praga au fost “stârnite” - cu ajutorul ofit ,erilor sovietici“visautniki”, de “transformare a” unei manifestat ,ii de comemorare a unei victime a milit,ienilor praghezi, într-o manifestat,ie de protest. Ofit,erii “Spetznaz”, sust,ine Havel, care de la aeroportul “Ruzine” se împrăs ,tiaseră în toată Praga, conform planului, l-au t,inut permanent la curent pe generalul Grus,ko, s,eful lor, cu ”mersul revolut,iei”. În noaptea de 17 noiembrie 1989, generalul Grus,ko s,i echipa sa au părăsit Praga la fel de discret precum apăruseră.

Iliescu era pentru KGB “candidatul potrivit”

Igor Toporovski, unul dintre colaboratorii lui Gorbaciov, a oferit detalii despre rolul KGB-ului în România: “Ion Iliescu avea la vremea aceea legături destul de strânse cu PCUS s,i era desemnat drept candidatul cel mai potrivit pentru a-l înlocui pe Nicolae Ceaus,escu”. Toporovski adaugă: “Pentru operat,iunea propriu-zisă noi am ales momentul când Ceaus ,escu se afla la Teheran, deoarece altminteri act,iunea ar fi prezentat dificultăt,i”. Despre “turis,tii sovietici” prezent,i cu miile la Timis,oara s,i apoi la Bucures,ti s,i în întreaga t,ară – consemnat,i în rapoartele Securităt,ii s,i, ulterior, în cele speciale, ale SRI, dedicate evenimentelor – nu mai are rost să vorbim. Practic, răsturnarea lui Ceaus,escu s-a produs în doar câteva ore, în dimineat ,a de 22 decembrie 1989,

168

Page 169: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

când Ceaus,escu a fost părăsit în mod subit de tot ,i colaboratorii s,i arestat chiar în sediul Comitetului Central al partidului. Din 22 decembrie, orele prânzului, Ceaus,escu era deja lăsat în mâna complotis,tilor.

S, i Erich Honecker recunoas,te

La 21 noiembrie 1990, Erich Honecker, liderul comunist est-german, a acordat ziarului “Berliner Wachenpost” un interviu în care a afirmat: “Destituirea mea ca s,ef al partidului s,i al statului este rezultatul unor manevre de anvergură, ai cărei instigatori continuă să rămână în umbră. Cei care astăzi se laudă cu această act,iune nu sunt decât plevus,că. Ne aflăm în prezent,a unor mis,cări de maximă important,ă, care n-au apărut de la o zi la alta, ci au fost planificate de multă vreme, la scară europeană s,i chiar mondială. Reunificarea Germaniei trebuie să fie considerată ca o contribut,ie la construirea Casei Europene s ,i, dată fiind situat,ia, lucru acesta nu putea fi atins decât printr-o transformare a sistemului politic din RDG”.

Cât despre timpul în care s-au pus la punct marile mutat ,ii din Europa de Est, Honecker l-a evocat într-un alt interviu: “O scurtă vizită a lui S , evardnadze pe t,ărmul Mării Negre, în toamna anului 1984, adică chiar pe timpul lui Cernenko, în cursul căreia s-a căzut de acord că totul trebuia schimbat în Uniunea Sovietică s,i în alte părt,i” (interviu acordat canalului german DSF pe 10 octombrie 1990, ora 20.15). Să reamintim doar că Erich Honecker era “stăpânul” suprem al STASI. As,a că s,tia ce vorbes,te.

“Moscova s,i KGB-ul au armat pistolul de start”

S, i alt,i autori binecunoscut,i vorbesc despre rolul KGB în comploturile din Europa Centrală s,i de Est din 1989. Mark Almond, profesor de istorie modernă la Oxford, scrie în cartea sa “Gorbatchev and the Est-European Revolutions”: “Moscova s,i KGB-ul au armat pistolul care a slujit la darea startului pentru transformările din Europa Răsăriteană s ,i Centrală, iar acestea (schimbările – n.n.) s-au săvârs,it cu cea mai mare us,urint,ă, deoarece a fost suficient să se activeze rezistent,ele care existau deja”. Istoricul ungur Istvan Nemes ,kurty ajungea la următoarea concluzie: “Ceea ce am trăit noi nu a fost o revolut ,ie, fie ea de catifea sau nu. Ceea ce s-a petrecut este că marea putere care ne-a subjugat după 1945, ne-a eliberat dintr-o dată. Ea a desfăcut brusc funia pe care ne-o pusese pe gât”.

169

Page 170: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

În România, “Comitetul Salvării Nat,ionale” s-a constituit încă din 1984. În iarna anului 1988 – as,adar cu un an înaintea evenimentelor din decembrie1989 - “Comitetul Salvării Nat,ionale” a devenit “Frontul Salvării Nat,ionale” (FSN). Contrar a ceea ce Iliescu s,i ai lui au sust,inut, FSN-ul exista demult, ca s,i complotul împotriva lui Ceaus,escu.

Întâlnirea de la Elias: Iliescu-Militaru-Walter Roman

În primăvara anului 1990, generalul Militaru s ,i căpitanul Mihai Lupoi au făcut dezvăluiri interesante în presa franceză. Astfel, generalul Militaru l-a contactat în 1982 pe Iliescu la spitalul “Elias”. Iliescu venise la “Elias” ca să-i facă o vizită lui Walter Neulander, bols,evic naturalizat sub fantezistul nume de Valter Roman, sub care a det,inut funct,ii de prim rang. Generalul Militaru, internat s ,i el în spital, a profitat de moment s ,i l-a abordat pe Iliescu: “Dom’le, nu se găsesc în România nis,te fort,e să-l arunce peste bord pe Ceaus ,escu?”. Prudent, cel atât de direct interpelat s-a ferit să dea un răspuns net.

„Cât,iva militari, un fel de pâr-pâr-pâr s,i cu asta basta”

Dar, după ce Militaru s-a externat, Iliescu l-a rugat să-l viziteze la Consiliul Nat,ional al Apelor, unde era pres ,edinte, cu grad de ministru. Cei doi s-au deplasat cu mas,ina institut,iei până în Parcul Herăstrău, ca să poată vorbi în linis,te. Principala dilemă a fost explicată - nu fără umor – de generalul Militaru astfel: Iliescu era de părere că pentru răsturnarea lui Ceaus ,escu trebuia organizat un soi de puci militar. “Cât ,iva militari, un fel de pâr-pârpâr s ,i cu asta basta!”, îs,i rezumase Iliescu crezul despre “revolut ,ia română“. Militaru în schimb sust,inea atragerea în stradă a “maselor populare”, ca solut ,ie eficace. “Dom’le, dacă nu sunt angrenate s,i masele populare, nu iese nimic”.

Până la urmă s-au despărt,it, fiecare cu ideea lui: “Ne-am despărt ,it cu această idee: el cu pâr-pâr-pâr-ul lui, eu cu masele populare”, s ,i-a amintit în primăvara anului 1990 generalul Militaru. Decizia urma, bineînt ,eles, să fie luată în altă parte. Mai la est de Herăstrău. Astăzi, numai Iliescu mai neagă implicarea KGB s ,i GRU în evenimentul din 1989. De ce? Vă lăsăm pe dumneavoastră să ghicit ,i.

Biografia neromant,ată a tovarăs,ului Ion Iliescu sau de ce a rămas România în sfera de influent,ă rusească până în 2004

Ne întrebăm cu tot,ii, ce destin ar fi avut România după 1989, dacă la putere ar fi venit oricine altcineva în afară de Ion Iliescu. Acum, când dosarele „Revolut ,ia” s,i „Mineriada”, au scăpat de prescript ,ie s,i când întreaga opinie publică se

170

Page 171: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

as,teaptă la condamnarea, măcar morală, a celui care a ordonat moartea a sute de oameni, doar pentru a-s,i prezerva puterea obt,inută în urma unei lovituri de palat, este util să cunoas,tem elementele cheie din biografia lui Iliescu, menite să ne ajute în descifrarea enigmei: Cum a fost posibil ca România să fie prădată s,i destructurată începând cu prima zi a noului regim postdecembrist?

În 1931, tatăl lui Ion, Alexandru Iliescu, ilegalist comunist fuge în URSS unde cere azil politic. Participă la Congresul al V-lea al PCR, sect ,ia română a Kominternului (Internat,ionala Comunistă cu sediul la Moscova) unde militează pentru dezmembrarea Basarabiei de România în favoarea URSS. După patru ani, petrecut,i în Rusia, este trimis în România de către NKVD pentru a pune în aplicare planurile secesioniste, însă este arestat s,i condamnat la 3 ani închisoare de către Sigurant,a Statului.

S, i cum as,chia, nu sare departe de trunchi, fiul lui Alexandru, Ion Iliescu, născut în Oltenit,a pe 3 martie 1930, va continua politica profund antiromânească, init,iată de grupurile anarhist-comuniste din care făcea parte tatăl său. În 1947, Ion a fost cooptat în Uniunea Asociat,iilor de Elevi din România, de fapt o pepinieră de cadre pentru Tineretul Comunist. În 1949, devine membru al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) unde va activa în planul de epurare pe criterii politice de influent ,ă sovietică a învăt,ământului mediu s,i superior din România. Cu alte cuvinte, făcea partea din echipa de „vânători” a tuturor celor care nu corespundeau ideologic: intelectuali, membrii ai partidelor politice democratice, monarhis,ti, etc.

Ion-Iliescu

Între 1950-1955, calcă pe urmele tatălui său s ,i ajunge student la Institutul Energetic de la Moscova, este numit secretar al Sovietului Unional al Student ,ilor s,i Aspirant,ilor Români aflat,i la studii în URSS, de fapt un organism conectat direct la serviciile de securitate de la Kremlin (Komsomol). S , eful direct al lui Ion Iliescu, în această perioadă a fost Alexandr S, elepin, viitor s,ef al KGB.

Ion Iliescu, pe lângă cursurile universitare, intră s ,i în programul de pregătire KGB, urmând a fi specializat în operat ,iuni de diversiune, dezinformare s,i manipulare sub acoperire în afara URSS. În 1951 publica în ziarul Scânteia un articol intitulat „Fericirea de a studia în Uniunea Sovietică din care vă ofer un reprezentativ citat: „Cu tot,ii simt,im prietenia, îndrumarea s,i ajutorul tovarăs,ilor nos,tri sovietici, ne bucurăm împreună de succesele construct ,iei

171

Page 172: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

noastre pas,nice s,i simt,im aceeas,i revoltă contra canibalilor americani care săvârs,esc bestialităt,i de nedescris împotriva eroicului popor corean s ,i care pregătesc un nou război mondial. De la oamenii sovietici avem de învăt ,at ce înseamnă cu adevărat patriotismul.”

După evenimentele din Ungaria 1956, când student ,ii maghiari cer să iasă din ghearele sovieticilor, dar sunt călcat,i sub s,enilele tancurilor Armatei Ros,ii, Ion Iliescu este desemnat să organizeze epurările din Centrele Universitate din Bucures,ti, Cluj s,i Timis,oara, ale elementelor „dus,mănoase ordinei socialiste”, devenind unul dintre principalii sust,inători ai arestărilor s,i trimterilor la Canal a câtorva sute de student,i.

Între 1967-1971 devine Prim Secretar al Comitetului Central al UTC, ministru pentru Problemele Tineretului, iar la propunerea lui Nicolae Ceaus ,escu devine membru plin al CC al PCR, înlocuindu-l pe fostul ministru de interne s ,i agent KGB, Alexandru Drăghici.

Între 1971-1979, în calitate de nomenclaturist coordonează diverse activităt ,i ideologice la Timis,oara s,i Ias,i. Până în 1984 a fost pres ,edintele Consiliului Nat,ional al Apelor, cu rang de ministru. Ofit ,erii de la UM 0110, divizia anti-KGB, organizată de Ceaus,escu în vederea diminuării influent,ei sovietice în România, îl marchează ca agent sovietic. Ceaus,escu hotărăs,te să-l izoleze s,i astfel între 1984-1989, Ion Iliescu a ocupat funct,ia de director al Editurii Tehnice.

Ion Iliescu devine pres,edintele CPUN după 22 decembrie 1989, apoi câs ,tigă alegerile prezident,iale din 1992 s,i 2000.

Quot erat demonstradum!

Arta intoxicării informative: „Maskirovka”- ingineria sufletelor Ion

Iliescu, un ateu convins, a înviat de Rusalii 21 Decembrie 2013:

ADEVĂRATA BIOGRAFIE A LUI ION ILIESCU, RECONSTITUTĂ DE s ,ERBAN OPROIU – ANALIST POLITIC

ARBORELE GENEALOGIC

VASILI IVANOVICI – evreu rus, bols,evic, pus,cărias, periculos, fugit din Rusia s,i urmărit de polit,ia t,aristă. S-a stabilit în Oltenit,a, în jurul anului 1895, ca argat s ,i băiat de prăvălie la un grec, poreclit T , ăndărică, de pe strada Heliade Rădulescu, nr. 1. S, i-a schimbat numele pentru a-s,i pierde originea, ca mai tot ,i evreii aciuit,i în România, în Iliescu, după anul 1900. S-a încurcat cu MARIA SAVU (sora

172

Page 173: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

cârciumarului Anghel Savu, care avea cârciuma pe strada I. H. Rădulescu, nr. 2) cu care, s-a căsătorit în 1900-1901. Anghel Savu, era român, fugit din Bulgaria fraudulos, traversând Dunărea s,i stabilit în Oltenit,a. Acesta le-a făcut Măriei s,i lui Vasile o dugheană, în care vindeau diverse, pe strada I.H. Rădulescu nr. 6-8. Vasili Iliescu, fost Ivanovici s,i Maria, fostă Savu, au avut doi băiet,i s,i două fete (Alexandru, tatăl lui Ion Iliescu, Eftimie, viitorul călău al poporului român, Aristit,a s,i Verginia). Vasili Ivanovici, a fost foarte bun prieten cu Dobrogeanu Gherea, evreu venit din Rusia, pe numele său adevărat KATZ. George Călinescu precizează în “Istoria Literaturii Române”: “Dobrogeanu Gherea, evreu venit din Rusia în mod suspect s,i fraudulos, a fost împământenit prin Decret Regal, din eroare s,i diversiune, sust,inut fiind chiar de Titu Maiorescu!”

Aici, atent,ie la diversiunea promovată de Ion Iliescu în presă, prin care se sugerează că bunicul lui ar fi un t,ăran, Păun, de lângă Oltenit,a.

MAMA VITREGĂ: MARIt,A ILIESCU

Mama vitregă a impostorului Ion Iliescu, a fost după 1944, servitoare s ,i bucătăreasă la Ana Pauker. După 1945, Gheorghiu Dej, a alfabetizat-o – pentru că nu s,tia carte – s,i a trimis-o în Agent,ia Economică a României de la Sofia, unde a stat mai multă vreme. De la Sofia, Gheorghiu Dej a avansat-o s ,i a trimis-o la Moscova, tot la Agent ,ia Economică Română, dar, după put ,in timp, fiind deconspirată ca spion, la cererea rus ,ilor a fost retrasă, adusă în t ,ară s,i numită Director General la Vămile Române, de unde s-a pensionat.

În 1990, Marit,a Iliescu s-a prezentat cu un Carnet de Luptător în războiul din Spania (alături de Walter Roman), la Asociat,ia Luptătorilor Antifascis,ti, spre a se înscrie în aceasta. Des,i un fals, s-a făcut la intervent ,ia lui Ion Iliescu, beneficiind de multe s,i mari drepturi necuvenite. La recept,iile date de Ceaus,escu, niciodată Ion Iliescu nu a mers cu sot,ia sa, Nina Bercovici (evreică s ,i ea), ci cu Marit,a, mama lui vitregă! Unchiul Eftimie Iliescu

Unchiul lui Ion Iliescu, fratele lui Alexandru Iliescu, fost ofit ,er de securitate, a participat la represiunea s,i “decapitarea” poporului român, în timpul lui Dej, fiind adjunctul criminalului Alexandru Drăghici, Ministru de Interne în aceea perioadă. După moartea lui Stalin, acelas ,i Dej l-a demis s,i l-a numit Director la Fabrica de Încălt,ăminte, “Pionierul”. Alcoolic fiind, întro altercat,ie specifică bet,ivilor, l-a ucis pe s,eful cantinei. A fost arestat s ,i condamnat la 17 ani închisoare. Se pare că acolo s,i-a găsit s,i sfârs,itul.

173

Page 174: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

De remarcat că Ion Iliescu, ascunde cu dârzenie originea sa criminală, compromit,ătoare, lucru firesc din punctul lui de vedere, în fat ,a poporului român, pe care a reus,it astfel să-l păcălească s,i să-l umilească timp de 16 ani, după 1989.

Precizări

Investigat,iile făcute pentru perioada 1901-1902, nu au dus la concluzia că ar fi existat un decret regal de împământenire a lui Vasili Ivanovici, as,a cum s-a făcut în cazul lui Dobrogeanu Gherea, Constantin Stere, Ioan Slavici s,i alt,ii. Se poate trage concluzia, că Vasili Ivanovici, decedat la Oltenit,a în 1965, la vârsta de 88 ani, a fost evreu basarabean, născut în jurul anului 1877, aciuit fraudulos, fără cetăt,enie la Oltenit,a. Tatăl lui Ion Iliescu: Alexandru Iliescu

Alexandru Iliescu, băiatul cel mare al lui Vasili Ivanovici – Iliescu apoi, s-a născut în Oltenit,a în 1901, căsătorindu-se în 1929 cu Maricica, o t ,igancă de origine bulgară, din neamul căldărarilor, analfabetă, care vorbea prost românes ,te s,i care e adevărata mamă a lui Ion Iliescu. Maricica era fata lelei Stoica, t ,igancă din Oltenit,a, venită din Bulgaria s,i care locuia într-o cocioabă insalubră, pe o stradă paralelă cu strada I. H. Rădulescu; nu se s,tie cine era tatăl ei. Ion Iliescu s-a născut în aceste condit,ii insalubre, în Oltenit,a, în data de 03 Martie 1930, an în care Alexandru Iliescu, tatăl său, a fugit în Rusia, unde a stat până în anul 1935. Maricica, mama adevărată a lui Ion Iliescu, moare în 1932, fiind înmormântată la Oltenit,a (atent,ie la diversiunea cu Maria Ivănus,, din Bucures,ti, că ar fi mama lui Iliescu).

Alexandru Iliescu a dus în Rusia o activitate conspirativă împotriva României, fiind Kominternist, NKVD-ist trădător, omul lui Stalin. Casa lui Alexandru Iliescu din Oltenit,a era casă conspirativă a Kominternului s ,i NKVD-eului. În Rusia, Alexandru Iliescu a avut tot felul de ocupat ,ii printre care s,i hamal s,i a avut, se pare, s,i copii nelegitimi. În 1935, Alexandru Iliescu s-a întors din Rusia, fiind condamnat la 12 ani închisoare pentru trădare de t ,ară (milita pentru dezmembrarea României s,i trecerea Basarabiei la rus,i), închisoare executată cu intermitent,ă. În închisoare, a fost turnător la polit ,ie. Tot în această perioadă, Alexandru Iliescu s-a încurcat cu Maria, nevasta unui coleg de pus ,cărie, Ivănus,, un bols,evic periculos. Cu aceasta, Alexandru a făcut un copil din “flori”: Eugen, frate vitreg al lui Ion Iliescu, securist adus în cos ,ciug metalic sigilat, din Orientul Mijlociu.

174

Page 175: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Precizare

În 1940, Alexandru Iliescu s-a căsătorit cu Marit ,a, t,igancă din Maramures,, soră bună a mamei lui Ion Cioabă din Sibiu, autointitulat Rege al t ,iganilor, cu care a avut doi băiet,i: frat,ii vitregi ai lui Ion Iliescu, Mircea s ,i Cris,an, veri primari cu Cioabă. Unul a fost Atas,atul Militar al României la Moskova, iar celălalt Director Adjunct la IRSOP, prin influent,a lui Ion Iliescu, des,i erau semianalfabet,i, fiind t,igani. Să nu ne mai mirăm de ce prima măsură pe care a luat-o Ion Iliescu, după ce a pus mâna pe putere, a fost restituirea aurului la t ,igani. Alexandru Iliescu a decedat în 1975 la Oltenit,a, la o manifestare de 1 Mai în tribună, beat, cu sticla de t,uică în mână. Ce se mai poate spune? Nu mai am cuvinte; nu pot caracteriza acest popor român, care s-a lăsat condus timp de 16 ani de către un om de talia lui Iliescu, un descendent de t ,igani, genocidar s,i trădător de România! Nu am cuvinte. Pot să mai spun atât: procurat ,i-vă “Manifestul”, singurul ziar din România, care publică această biografie adevărată a genocidarului Ion Iliescu, un document cutremurător pentru istoria poporului român.

Ion Iliescu, trimis de Ceaus,escu la s,coala viet,ii

Autor Ion Cristoiu 17.01.2011

În biografia lui Ion Iliescu, scrisă de el însus ,i, dar s,i de hagiografi, după decembrie 1989, momentul 15 iulie 1971 e văzut ca o pedeapsă administrată de Nicolae Ceaus,escu, pentru că s-ar fi opus întoarcerii PCR la dogmatismul stalinist. O radiografie a momentului respectiv ne arată însă că altul e adevărul. La cererea sa expresă, Ion Iliescu e trimis la Comitetul judet ,ean PCR Timis,, pe postul de secretar cu Propaganda pentru a urma s ,coala viet,ii, străină unui aparatcik din sediul Comitetului Central al PCR. În viziunea lui Nicolae Ceaus,escu, absolvirea acestei s,coli (urmate s,i de Nicu Ceaus,escu) reprezenta o condit,ie sine qua non a promovărilor ulterioare în ierarhia de partid s ,i de stat. E ceea ce se va întâmpla, de altfel, cu Ion Iliescu după stagiul de la Timis ,.

„At,i auzit aici pe cât,iva tovarăs,i care s-au ocupat s ,i se ocupă acum de problemele activităt,ii ideologice la Comitetul Central; au vorbit pe larg unii dintre tovarăs,i s,i despre neajunsurile din acest domeniu de activitate s,i despre lipsurile pe care le-au avut ei în muncă. Eu nu pot să nu fiu de acord cu tovarăs,ul Trofin, care i-a atras atent,ia tovarăs,ului Iliescu că nu ne putem limita la a spune că, în spiritul muncii colective, trebuie să ne facem tot ,i autocritica, că ne prives,te pe tot,i s,i să luăm măsuri să îndreptăm activitatea.

175

Page 176: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Tovarăs,ul Iliescu a lucrat cât,iva ani la tineret – până acum câteva luni. El a activat în trecut s,i la Sect,ia de propagandă, a fost s,i s,eful sect,iei.Numai de a vorbi la general că trebuie să educăm tineretul, nu se poate!Tovarăs,ul Iliescu are s,i el o răspundere pentru lipsurile care s-au manifestat în organizarea activităt,ii în rândul tineretului. În această activitate s-a introdus un spirit «intelectualist», funct,ionăresc, de neglijare a tineretului muncitoresc, de nesocotire a rolului său – s ,i aceasta în timpul când tovarăs,ul Iliescu a condus munca. S, i atunci când dezbatem o problemă de asemenea important ,ă nu se poate ca un tovarăs, care este în conducerea partidului, care a răspuns de un sector de activitate, să vorbească despre ea ca s,i cum nici n-ar fi trecut pe acolo. Ce valabilitate mai are atunci teza noastră că până la urmă seriozitatea unui comunist constă în felul cum s,tie să-s,i analizeze propria activitate¿‘.

Autorul rândurilor de mai sus nu e nimeni altul decât Nicolae Ceaus ,escu. Fostul Secretar General al PCR le-a citit de la tribuna Consfătuirii de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei s,i al activităt,ii politice s,i cultural-educative din 9 iulie 1971. Reuniunea constituie unul dintre punctele momentului complex rămas în istorie sub sintagma Tezele din iulie.

Cu trei zile înainte, în 6 iulie 1971, fără o pregătire prealabilă a opiniei publice, Nicolae Ceaus,escu convoacă o s,edint,ă a Comitetului Politic Executiv, instant ,ă colectivă de conducere a PCR, situată ca nivel decizional între Biroul Politic s ,i Comitetul Central, în cadrul căreia prezintă documentul „Propuneri de măsuri pentru îmbunătăt,irea activităt,ii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”. Publicate în „Scânteia” din 7 iulie 1971, Propunerile, în număr de 17, sunt considerate de specialis,tii în comunism drept documentul care pune capăt pentru totdeauna procesului de liberalizare început de Nicolae Ceaus,escu în 1965.

Comunicatul privind s,edint,a CPEx se defines,te prin lapidaritatea tipică textelor oficiale emise de un regim pe care nu-l caracterizează transparent ,a. Potrivit documentului, „Comitetul Executiv a luat în discut ,ie propunerile prezentate de tovarăs,ul Nicolae Ceaus,escu privind unele măsuri pentru îmbunătăt ,irea activităt,ii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Comitetul Executiv a adoptat în unanimitate propunerile respective s,i a hotărât să fie publicate în presă”.

Momentul Tezelor din iulie rămâne în istoria României de după Al Doilea Război Mondial nu numai prin sfârs,itul procesului de liberalizare, dar s ,i printrun alt

176

Page 177: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

fapt, care se va dovedi ulterior crucial pentru perioada postdecembristă: stoparea ascensiunii fulgerătoare a lui Ion Iliescu în cadrul nomenklaturii PCR.

Trecerea lui Ion Iliescu pe linie moartă în ultimii ani ai regimului Ceaus ,escu a împins în plan secund destinul său de până la 15 iulie 1971. Grat ,ie s,i propagandei FSN-iste din primii ani postdecembris ,ti, s-a creat, prin binecunoscuta rescriere a trecutului în interesul prezentului, imaginea unui Ion Iliescu activist mărunt în istoria comunistă a României, ba chiar a unui tehnocrat rătăcit printre tovarăs,i. În realitate, Ion Iliescu a fost unul dintre cei mai însemnat,i lideri comunis,ti din perioada postbelică. El nu numai că a intrat în Mis,care – încă din 1944 – pentru a-s,i transpune în practică sincerele convingeri comuniste, dar mai mult, între membrii nomenklaturii, el se remarcă printr-o ascensiune continuă, după 1950, în ierarhia de partid.

O ascensiune lentă, dar sigură, înainte de venirea lui Ceaus ,escu la putere: membru UTC (din august 1944), voluntar în brigada de muncă „Vasile Roaită” din Albania, voluntar pe s,antierul nat,ional al tineretului la Căile ferate (1947), membru al CC al UTC (21 martie 1949), secretar al Comitetului Unional al student,ilor s,i aspirant,ilor români aflat,i la studii în URSS (1950), membru PCR (din 1953), membru al Biroului CC al UTC (1 martie 1954-28 martie 1960), secretar al CC al UTC (30 iunie 1954-28 martie 1960), reprezentant al UTC la Uniunea Internat,ională a student,ilor de la Praga (din iunie 1956), pres ,edinte al Comitetului de organizare al Asociat ,iilor Student,es,ti din RPR (15 august 1956), pres,edinte al Consiliului Asociat,iilor student,es,ti al Student,ilor din RPR (10 martie 1957), adjunct al S, efului Sect,iei de Propagandă s,i Agitat,ie al CC al PCR (1960-1962), s,ef al Sect,iei de învăt,ământ s,i Sănătate din Direct,ia de Propagandă s,i cultură a CC al PCR (1962-1965), deputat MAN (din 3 februarie 1957 până în 1985).

Devenit s,ef al partidului, Nicolae Ceaus,escu trece rapid la promovarea unor oameni tineri, loiali politicii, dar s,i persoanei sale, folosit,i, printre altele, s,i în bătălia cu baronii lui Gheorghiu-Dej. Ion Iliescu e unul dintre aces,ti oameni. După 1965, el cunoas,te o ascensiune fulminantă. Membru supleant al CC alPCR (23 iulie 1965-12 august 1969), membru al CC al PCR (12 august 1969-22 noiembrie 1984), membru supleant al CPEx (12 august 1969-28 noiembrie 1974), membru plin al CPEx (12 noiembrie 1974-23 noiembrie 1979), primsecretar al CC al UTC (9 decembrie 1967-20 martie 1971), secretar al CC al PCR (11 februarie 1971-15 iulie 1971).

177

Page 178: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Un destin spectaculos de nomenklaturist

Prin raportare la alte destine de nomenklaturis,ti din anii Ceaus,escu, cel al lui Ion Iliescu poate fi înscris între destinele spectaculoase. Îl egalează, din acest punct de vedere, doar cel al lui Dumitru Popescu, s,i-l depăs,es,te doar cel al lui Nicolae Ceaus,escu.

Explicat,iile acestei cariere ies,ite din comun prin urcare neîntreruptă trebuie căutate îndeosebi în personalitatea lui Ion Iliescu:

1) Indiscutabil, Ion Iliescu e un activist întrucâtva deosebit de cei promovat ,i pe motive de origine sănătoasă. E un personaj inteligent, cultivat, cu vederi mai liberale decât alt,ii. E însă, în acelas,i timp, un comunist convins, crescut de mic în cultul ideilor revolut ,ionare (tatăl a fost ilegalist). După 1965, în nomenklatura de vârf a PCR au apărut figuri noi, promovate de Nicolae Ceaus,escu din rândurile tehnocrat,ilor. Ion Iliescu nu se numără printre specialis,tii adus,i de Nicolae Ceaus,escu în conducerea partidului s,i statului din nevoia de modernizare a administrat,iei s,i a economiei. Ion Iliescu e ceea ce se cheamă un aparatcik, un activist de partid care-s,i croies,te drum spre vârf cu o tenacitate uimitoare, un activist care-s ,i putea spune cu mândrie, asemenea lui Nicolae Ceaus,escu, „un revolut,ionar de profesie”.

2) Ambit,ia ies,ită din comun, supraomenească – am spune – a lui Ion Iliescu de a ajunge tot mai sus în ierarhia de partid, singura ierarhie pe care o recunoas,te în viat,ă.

Surâsul lui Ion Iliescu – o mască îns,elătoare

Dumitru Popescu povestes,te în Memoriile sale un episod mai mult decât semnificativ pentru această ambit,ie crâncenă a lui Ion Iliescu de a parveni cu orice pret,. La un moment dat – relatează Dumitru Popescu – s-a pus problema înlocuirii lui Pompiliu Macovei din fruntea Ministerului Culturii, dat fiind că Nicolae Ceaus,escu „nu-l mai suporta” în acest post. Dumitru Popescu se gândes,te că pentru postul ocupat de Pompiliu Macovei un activist nimerit ar fi Ion Iliescu, prim-secretar al CC al UTC, „trecut mult de vârsta membrilor acestei organizat,ii”.

178

Page 179: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Dumitru Popescu avea argumente temeinice pentru a propune lui Nicolae Ceaus,escu trecerea lui Ion Iliescu din funct ,ia de prim-secretar al CC al UTC în cea de ministru al Culturii: „Ne mai întâlneam câteodată (împreună s ,i cu Bujor Sion, s,eful Sect,iei de presă, pe care o coordonam) cu sot ,iile, vedeam un film, stăteam de vorbă. Îmi plăcea cum evoluase I.I. ca intelectual – citea, avea contacte cu tinerii scriitori s ,i artis,ti într-o manieră nons,alantă, prietenoasă, îl vedeam deschis ideilor noi. Mă gândeam că ar aduce un aer proaspăt la minister, ar da un ton cordial relat,iilor cu oamenii de artă, destul de anoste pe atunci, s,i că i-ar contura s,i lui o perspectivă nu lipsită de atractivitate la acea vârstă”.

React,ia lui Nicolae Ceaus,escu la propunerea cu Ion Iliescu îl surprinde nit ,el pe Dumitru Popescu: „N.C. m-a ascultat s,i a zâmbit amuzat, destins. Îl convinsesem. «Dar crezi că o să vrea?», m-a întrebat. Personal, nu vedeam vreun motiv de opozit,ie. «Nu s,tiu dacă îl cunos,ti destul de bine», a adăugat cu acelas,i aer senin. «Eu sunt de acord», a afirmat cu o lejeritate pe care nu i-o mai remarcasem în discut,iile despre cadre. Vorbes,te cu el. Dar o să refuze. Cu sigurant,ă vrea să se întoarcă la Comitetul Central»”.

React,ia lui Ion Iliescu îl surprinde însă total, până în marginea descumpănirii:„Zis s,i făcut. Am găsit o ocazie s,i l-am abordat. În timp ce vorbeam, prezentându-i ministerul s,i exprimându-mi convingerea că munca acolo i-ar veni ca o mănus,ă, s-a întunecat la fat,ă. Nu mai văzusem penumbra aceasta pe chipul lui, de obicei iradiant. Trăsăturile i se înăspriseră, avea o expresie de severitate ostilă, care m-a descumpănit. În fat,a mea se afla alt om decât cel perceput de un deceniu s,i jumătate. «În primul rând», a replicat cu un ton iritat, de om adânc jignit, «de ce nu m-a chemat el? De ce te-a trimis pe tine să-mi faci propunerea?» s,i chiar as,tepta un răspuns, explicat,ii. Îmi cerea cam mult, în mod normal nu puteam vorbi în numele celui invocat. Cu toate acestea, am făcut-o, ment,ionând că eu doar îl tatonez, iar N.C. se rezerva pentru etapa a doua. A acceptat oarecum rat,ionamentul s,i s-a mai îmblânzit. Dar duritatea hotărârii deja luată rămânea neclintită. «Nu, nu mă interesează Ministerul Culturii», mi-a spus. «Spune-i că singurul loc unde vreau să lucrez este Comitetul Central. Eu sunt activist, s,i asta am să rămân»”.

Dumitru Popescu e s,i un scriitor, nu numai un memorialist. Fragmentul din Memorii ne dezvăluie un Ion Iliescu deosebit de Zâmbitorul post-decembrist sau Zâmbăret,ul, cum a fost poreclit. Surâsul lui Ion Iliescu e o mască îns,elătoare!

179

Page 180: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Dumitru Popescu îi duce lui Nicolae Ceaus ,escu răspunsul dat de Ion Iliescu. Din nou, Nicolae Ceaus,escu îl descumpănes,te prin react,ia sa: „Când i-am transmis mesajul, N.C. a râs cu poftă, deloc surprins sau afectat, cu aceeas ,i destinsă bunăvoint,ă ca prima dată. «T, i-am spus că nu-l cunos,ti. Bine! O să vedem ce facem. Am să stau de vorbă cu el»”.

După 1989, asemenea altor lideri PCR, Dumitru Popescu a făcut pus ,cărie pe nedrept, împins în celulă, ca s,i ceilalt,i, din nevoia lui Ion Iliescu de a supraviet ,ui la putere prin executarea cu sânge rece a fos,tilor tovarăs,i de nomenklatură.

Din perspectiva acestei experient,e, Dumitru Popescu notează în Memoriile sale: „S, i-acum mă uimes,te precizia intuit,iei sau a documentat,iei, cine s,tie? dovedită atunci de N.C. în cazul lui Iliescu. Nu înt ,elegeam cum de mă situam eu atât de departe de realitate, de adevăratul I.I. Pusesem prea mult temei pe zâmbetele s,i râsul lui, văzusem în el un om mai maleabil s ,i permeabil, accesibil, deloc dezinteresat, dispus la concesii. Scăpa observat ,iei mele psihologice alter ego-ul său. Lui Ceaus,escu nu-i scăpa, el nu se lăsa iluzionat de poză, pătrundea esent ,a. Probabil că aspirat,iile lui Iliescu se suprapuneau pe intent ,iile sale, fiindcă la put,in timp după cele întâmplate, o plenară l-a desărcinat din funct ,ia de prim-secretar al UTC s,i l-a ales secretar CC cu propaganda”.

As,adar, la Consfătuirea din 9 iulie 1971, Ion Iliescu ocupă unul dintre cele mai importante posturi în ierarhia regimului comunist: secretar cu Propaganda al CC al PCR. Ajunsese în această funct,ie prin promovarea de la s,efia UTC. O promovare ies,ită din comun, dorită de el cu ardoare, pentru că însemna trecerea de la UTC la PCR.

La expirarea vârstei UTC-iste, mult,i prim-secretari ai CC al PCR erau trimis,i în judet,e. Ion Iliescu are privilegiul de a fi trecut direct în munca de partid de la nivel central s,i nu oricum, ci în ditamai postul de secretar al CC al PCR. Alături de alt,i lideri comunis,ti, Ion Iliescu ia cuvântul la reuniune pentru a-s ,i expune pozit,ia fat,ă de Propunerile prezentate de Nicolae Ceaus ,escu la s,edint,a CPEx din 6 iulie 1971. Publicată în „Scînteia” din 11 iulie 1971, intervent ,ia lui Ion Iliescu nu lasă să se vadă nici un dezacord fat,ă de Tezele din iulie.

Declară Ion Iliescu chiar în primele rânduri ale discursului său: „Dezbatem, în această consfătuire de lucru, probleme de except ,ională însemnătate pentru activitatea generală a partidului, pentru ridicarea nivelului muncii politicoideologice s,i cultural-educative, pentru orientarea activităt,ii tuturor

180

Page 181: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

celor ce lucrează în diverse sectoare ale frontului nostru ideologic. Propunerile de măsuri prezentate de tovarăs,ul Nicolae Ceaus,escu s,i adoptate de Comitetul Executiv constituie un important sprijin pentru orientarea clară, fermă, principială, de pe pozit,ii partinice, a amplei activităt,i de educare, de formare a cons,tiint,ei oamenilor, proces deosebit de complex, dar s ,i deosebit de important pentru actuala etapă a dezvoltării societăt,ii noastre. Traducerea în viat,ă a acestor măsuri are o important ,ă deosebită pentru cres,terea continuă a rolului partidului ca factor cons,tient, dinamizator, organizator al întregii activităt,i de făurire a societăt,ii socialiste multilateral dezvoltate.” Ion Iliescu îs ,i exprimă deplinul acord nu numai cu Propunerile avansate de Nicolae Ceaus,escu, dar s,i cu întreaga analiză critică pe temeiurile căreia fostul Secretar General al Partidului declans,a un vast înghet, politico-ideologic. E de acord cu Tezele din iulie

Dialogul cu Vladimir Tismăneanu, Marele s ,oc din finalul unui secol scurt – primul s,i singurul interviu luat lui Ion Iliescu de un specialist în comunismul românesc – are s,i valoarea unor memorii mascate. Punct de referint ,ă în viziunea lui Ion Iliescu asupra propriului destin, volumul îi dă posibilitatea de a caracteriza astfel momentul iulie 1971: „A avut loc o reuniune a activului ideologic, cum s-a numit atunci, care dorea să pună în valoare vizita în t ,ările asiatice – China, Vietnam, Mongolia s,i Coreea de Nord. S-a prezentat un material succint, nis,te «teze», care, după aceea, au fost considerate tezele revolut,iei culturale ale lui Ceaus,escu”.

Oricât de binevoitori am fi, nu vom întâlni nici o virgulă măcar din această opinie în discursul lui Ion Iliescu, secretarul cu propaganda al CC al PCR, la Consfătuirea din 9 iulie 1971. Dimpotrivă, Tezele lui Ceaus,escu sunt sust,inute de vorbitor cu un indiscutabil entuziasm: „S, i aceasta, pentru că, într-adevăr, principala noastră lacună în această direct,ie este slăbirea fermităt,ii ideologice, a spiritului de combativitate fat,ă de fenomenele negative, îngăduint,a s,i tolerant,a fat,ă de manifestări străine principiilor noastre de muncă s,i de conviet,uire. Or, este evident că acolo unde slăbes,te activitatea noastră, afirmarea cu putere a convingerilor, a pozit,iilor noastre, a concept,iilor partidului nostru, îs,i fac loc influent,e străine, pozit,ii s,i mentalităt,i retrograde. ”Finalul, ca de obicei, încoronează opera: „În încheiere, doresc, tovarăs,i, să mă angajez că, în ceea ce mă prives,te, voi depune toate eforturile pentru a contribui pe măsura posibilităt,ilor, cunos,tint,elor, puterilor mele la înfăptuirea măsurilor stabilite de conducerea partidului”.

181

Page 182: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

După 1989, Ion Iliescu a denunt ,at, chiar virulent, momentul Tezelor din iulie 1971 nu numai în dialogul cu Vladimir Tismăneanu, dar s ,i în alte intervent,ii publice. Pozit,ia adoptată în anii postdecembris,ti s,i cea de la s,edint,a CPEx, de la Consfătuirea de lucru, sunt despărt,ite uries,es,te. Denunt,are categorică după decembrie 1989. Aprobare categorică în 1971. Nu era cons ,tient politicianul Ion Iliescu, în 1971, că Tezele din iulie se constituie într-o lovitură mortală dată procesului de liberalizare a comunismului, proces în care s ,i el se implicase decisiv, ca unul dintre membrii echipei Ceaus,escu? Greu de presupus. Momentul de înghet, era perceput ca atare de intelectuali, de jurnalis ,ti, de activis,tii de partid, ba chiar s,i de oamenii simpli. Cum să nu-l perceapă astfel Ion Iliescu, lider comunist care, dacă ar fi să-l credem, avea drept ideal al viet ,ii comunismul cu fat,ă umană?

Mai us,or de presupus e că Ion Iliescu s-a manifestat în acel moment ca un brav oportunist. Va fi bombănit în gând sau în barbă. Când a fost vorba însă să ia cuvântul s,i să ridice mâna, s-a străduit din răsputeri să nu i se citească pe fat ,ă nicio umbră de împotrivire. Putea – între noi fie vorba – să refuze să ia cuvântul.

Ca să nu mai spunem că putea să pregătească un discurs critic fat,ă dePropunerile Secretarului General, s,i, dacă i s-ar fi interzis să-l t,ină, putea să demisioneze din toate funct,iile de partid s,i de stat s,i să se întoarcă la profesia de inginer hidrolog.

De unde i s-a tras lui Iliescu alungarea din Bucures,ti

Istoricul trebuie să judece prestat ,ia unei personalităt,i în contextul strict al momentului. Ion Iliescu ar putea să ne repros ,eze că-i cerem să se fi comportat în 1971 ca într-o Românie democratică. I-am putea răspunde prin invocarea a două realităt,i:

1) În 1971, un gest public de împotrivire fat,ă de Propunerile lui Nicolae Ceaus,escu nu i-ar fi adus, ca în 1950, nici măcar trimiterea în lagăr. Ar fi fost dat afară din nomenklatură s ,i obligat să se angajeze ca inginer. Desigur, asta ar fi însemnat pierderea privilegiilor de care Ion Iliescu se bucurase timp de aproape două decenii: automobil la scară, vilă în cartierul Primăverii, acces la magazinele nomenklaturii. Milioane de români nu se bucurau de aceste privilegii. S, i, cu toate acestea, trăiau!

182

Page 183: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

2) După 1989, Ion Iliescu s,i-a rescris biografia astfel încât să apară drept un disident anticeaus,ist chiar din momentul iulie 1971. Ar fi fost de as ,teptat ca domnia sa să recunoască adevărul că în 1971 n-a avut curajul să se opună făt,is, Propunerilor lui Ceaus,escu. Mai mult ca sigur, l-am fi înt,eles. N-avem cum să-l înt,elegem însă când condamnă, în climatul postdecembrist, un proces cu care a fost de acord la vremea petrecerii lui.

În 15 iulie 1971 are loc s,edint,a lărgită a Comitetului Politic Executiv. S-au discutat, printre altele, s,i măsurile organizatorice reclamate de aplicarea Tezelor din iulie. Textul din „Scînteia”, 16 iulie 1971, se opres ,te asupra unui anunt,: „Comitetul Executiv a hotărât eliberarea tovarăs,ului Ilie Rădulescu din funct,ia de s,ef al Sect,iei Propagandă a CC al PCR, urmând să primească alte însărcinări s,i a numit în această funct,ie pe tovarăs,ul Miu Dobrescu – membru supleant al Comitetului Executiv al CC al PCR. Tovarăs ,ul Ion Iliescu a rugat Comitetul Executiv să-l elibereze din funct,ia de secretar al Comitetului Central s,i să-i creeze condit,ii pentru a lucra la un organ judet,ean de partid, în vederea completării experient,ei sale de muncă. Comitetul Executiv a satisfăcut această cerere s,i a supus-o spre aprobare Comitetului Central, care a hotărât eliberarea tovarăs,ului Ion Iliescu din funct,ia de secretar al CC al PCR”.

În dialogul cu Vladimir Tismăneanu, Ion Iliescu vede în măsura luată de Ceaus,escu o pedeapsă cumplită. El nu s,ovăie chiar a înfăt,is,a măsura ca asemănătoare trimiterii de către Mao la munca câmpului a activis ,tilor intelectuali, în timpul Revolut,iei culturale. Sărind peste cal, el pune pe acelas ,i plan trimiterea sa la Timis,oara cu asasinarea lui Lucret ,iu Pătrăs,canu: „Ceaus,escu nu-s,i mai putea permite să apeleze la practicile staliniste ale anilor 40-50, ai secolului trecut, inclusiv recurgerea la reprimări fizice. As ,a ceva nu mai era posibil după plenara din 1968, care condamnase practicile lui Gheorghiu-Dej, de esent,ă stalinistă, în special cazul Pătrăs,canu. S, i atunci, Ceaus,escu a adoptat tactica de înlăturare a persoanelor incomode sau potent ,ial periculoase, trimiterea lor la «reeducare»”.

Explicat,ii copilăres,ti

Când vine vorba de memoria unor fapte verificabile, omul Ion Iliescu e corect. Momentele 9 s,i 15 iulie 1971 sunt relatate astfel: „Consecint,a: la plenara de care vorbeam, din iulie, în «cuvântul» de concluzii, Ceaus ,escu m-a acuzat de «intelectualism». După aceea, l-am întrebat dacă poate să-mi descifreze această

183

Page 184: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

etichetare, la care se referă? Mi-a promis că o să-mi explice, nu mi-a mai explicat niciodată. Dar, în prima s ,edint,ă de Comitet Executiv, motivând că sunt încă tânăr s,i mai am de învăt,at, a propus să fiu trimis la Timis ,oara”. Iulie 1971 e un moment asupra căruia Ion Iliescu va reveni în dese rânduri după 1989. Lucru explicabil politices,te. Pentru a fi legitimat în noua orânduire, el avea nevoie de un brevet de disident anticeaus,ist. În dialogul cu Vladimir Tismăneanu, ca s ,i în alte încercări de a-s,i face publice amintirile (Revolut,ie s,i reformă, de exemplu), Ion Iliescu nu suflă un cuvânt despre vreo pozit ,ie anticeaus,istă publică luată până în 1989, ca să nu mai spunem, de vreo pozit ,ie anticomunistă. Dacă ar fi să-l credem, ceea ce el numes,te pedepsirea sa de către Ceaus,escu s,i-a avut izvorul în fapte de culise, greu verificabile azi. S , tim sigur, astfel, c-a fost trimis pentru un timp la munca de partid dintr-un judet ,, după întoarcerea lui Ceaus ,escu din călătoria în China s,i Coreea. În Marele s ,oc..., Ion Iliescu invocă drept cauză a trimiterii sale la Timis, mai întâi un soi de taifas pe care l-ar fi avut cu Dumitru Popa, primul secretar al Capitalei, în parcul casei de oaspet ,i unde fuseseră cazat,i pe parcursul vizitei la Phenian: „Noi comentam atât atmosfera din Phenian, cât s,i unele probleme din t,ară, unele tendint,e care deja începuseră să se manifeste s,i făceam unele comentarii. Ulterior, ne-am dat seama că, probabil, am fost interceptat ,i, des,i discutasem în parcul casei de oaspet ,i unde eram cazat,i. Atunci, fuseseră luat,i în delegat,ie s,i Pacepa, s,i Ples,it,ă, deci erau «urechi» suficiente. Ceaus,escu era un tip care nu prea se stăpânea s ,i am putut constata unele ies,iri nervoase din partea lui imediat după aceea”.

Dosarul i s-ar fi încărcat apoi printr-o discut ,ie avută cu Nicolae s,i Elena Ceaus,escu în avionul cu care au revenit în t ,ară. Cu un an în urmă, vizitând Coreea de Nord, Ion Iliescu ar fi bârfit cu fiul pres ,edintelui din Sierra Leone atmosfera de la Phenian. Potrivit mărturiei sale, el a t ,inut să le dezvăluie celor doi cont,inutul discut,iei de acum un an: „Într-o discut ,ie cu cei doi le-am relatat aceste constatări, subliniind că un astfel de sistem este impropriu, chiar s ,i pentru o t,ară asiatică, cu atât mai mult pentru o t ,ară europeană. React,ia ei a fost: «Ei, tu te iei după un african?». Nici măcar nu pricepea sensul observat,iilor, că omul acela remarcase un lucru esent ,ial. Africanul – care, de altfel, era absolvent al Universităt,ii din Oxford – îmi spusese: «La noi este o societate rămasă puternic în urmă, cu format ,iuni tribale, nu avem structuri nici măcar agricole dar într-o asemenea societate, precum cea coreeană, spunea el, eu nu as, putea să trăiesc, pentru că este o societate dezumanizată»”.

184

Page 185: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Concluzia e trasă repede. Cam prea repede: „Deci, nici acest lucru nu l-au priceput, mai ales ea. El, cred că a ret,inut ceva mai mult. Consecint,a: la plenara de care vorbeam, din iulie, în «cuvântul» de concluzii, Ceaus ,escu m-a acuzat de «intelectualism»”.

Nu excludem întru totul rolul acestei întâmplări în măsura luată de Ceaus ,escu. Ion Iliescu exagerează însă punând decizia pe supărarea s ,efului său că a fost contrazis. În 1971, cel put,in, după cum ne dezvăluie mărturia lui Dumitru Popescu, Nicolae Ceaus,escu nu se comporta cu colaboratorii apropiat ,i ca un Dictator năzuros. Cu atât mai mult nu putea react ,iona dictatorial, pentru că fusese contrazis într-un taifas din avion, cu cât Ion Iliescu era unul dintre favorit,ii săi. Era imposibil ca Nicolae Ceaus,escu să nu s,tie opiniile mai liberale ale fostului lider al tineretului. Înregistrarea discut ,iei de la Phenian e plauzibilă. Acesta i-a dezvăluit lui Ceaus,escu un Ion Iliescu mai put ,in loial persoanei sale decât îl arătau manifestările publice.

Telenovelă cu ceartă

Până la reala deschidere a arhivelor, e dificil de fixat adevărata cauză a măsurii luate în cazul lui Ion Iliescu în 15 iulie 1971. Sigur e că trimiterea sa la Timis ,oara ca secretar cu Propaganda are cauze mult mai complexe decât contrazicerea lui Ceaus,escu în avion sau interceptarea unei bârfe dintr-un parc de la Phenian. De ce o reduce, totus,i, Ion Iliescu la această cauză greu de crezut? Pentru a nu da explicat,ii despre cariera sa de până atunci.

Dacă s-ar fi referit la Consfătuirea din 9 iulie 1971 ca la un moment de stopare a liberalizării, s-ar fi văzut obligat să spună românilor de după decembrie 1989 mult mai multe despre context. El a intuit că-i nevoie de o explicat ,ie pe înt,elesul tuturor, lesne de acceptat de masele analfabete politic: S-a certat cu Ceaus,escu! O explicat,ie care reus,ea nu numai să-l scoată din încurcătura unei discut,ii mai largi despre relat ,ia sa cu comunismul, dar s,i care se broda perfect pe imaginea postdecembristă a lui Nicolae Ceaus,escu: aceea de Atotputernic hachit,os.

În 1971 însă, Nicolae Ceaus,escu nu-s,i putea îngădui autoritarismul absolut din 1984-1989. Dovadă: react,ia sa mai mult decât tolerantă când Ion Iliescu i-a cerut explicat,ii pentru critica din Expunere. Ion Iliescu, tânăr promovat de Nicolae Ceaus,escu, îl somează pe acesta din urmă să se explice în legătură cu etichetarea de „intelectualist”. S, i cum react,ionează Ceaus,escu – Dictatorul? Se

185

Page 186: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

supără s,i-l trimite pe Ion Iliescu la munca de jos?! Nu. Îi promite că o să-i explice. S-ar fi putut petrece un asemenea moment între Stalin s ,i un colaborator?!

La Consfătuirea din 9 iulie 1971, Nicolae Ceaus ,escu îi criticase s,i pe alt,i activis,ti cu funct,ii de răspundere din domeniul culturii s ,i propagandei. Tonul e însă fundamental diferit de cel blând, părintesc, din mustrarea făcută lui Ion Iliescu, de fapt, un comentariu la o altă mustrare, cea a lui Virgil Trofin. Pe Ilie Rădulescu, Secretarul general al partidului îl execută scurt, precizând că, în ipostaza de s,ef al Sect,iei de Propagandă a CC, „a spus lucruri banale, a vorbit superficial”. Consecint,a deosebirii de ton se va vedea însă în hotărârile s ,edint,ei Comitetului Executiv al Comitetului Central din 15 iulie 1971, s ,edint,ă lărgită, la care au participat, potrivit „Scînteii” din 16 iulie 1971, s ,i „membri ai Comitetului Central, vechi militant,i ai partidului, minis,tri s,i s,efi ai unor institut,ii”. Cel care spusese „lucruri banale”, Ilie Rădulescu, apare în Comunicat ca dat afară pur s ,i simplu: „Comitetul Executiv a hotărât eliberarea tovarăs ,ului Ilie Rădulescu din funct,ia de s,ef al Sect,iei Propagandă a CC al PCR, urmând să primească alte însărcinări s,i a numit în această funct,ie pe tovarăs,ul Miu Dobrescu – membru supleant al Comitetului Executiv al CC al PCR”. S , i Ion Iliescu e vizat de aceste măsuri. Textul dedicat lui e însă net diferit ca ton de cel referitor la Ilie Rădulescu: „Tovarăs,ul Ion Iliescu a rugat Comitetul Executiv să-l elibereze din funct,ia de secretar al Comitetului Central s ,i să-i creeze condit,ii pentru a lucra la un organ judet,ean de partid, în vederea completării experient,ei sale de muncă. Comitetul Executiv a satisfăcut această cerere s ,i a supus-o spre aprobare Comitetului Central, care a hotărât eliberarea tovarăs,ului Ion Iliescu din funct,ia de secretar al CC al PCR”.

Din decembrie 1989 s,i până acum, Ion Iliescu a continuat să insiste la nesfârs ,it pe caracterul punitiv al măsurii. Accentul pus pe această notă se explică prin nevoia sa de a-s,i lua brevet de victimă a hachit,elor dictatoriale ale lui Nicolae Ceaus,escu. Putem vorbi într-un fel de un adevărat act pedepsitor abia în 1984, când e numit director al Editurii Tehnice s,i când nu mai e ales nici măcar în Comitetul Central.

Pedepsitor, desigur, în planul nomenklaturii. În planul cetăt ,enilor obis,nuit,i, ar fi absurd să vorbim de pedepsirea cuiva prin numirea ca director de editură. Nu putem defini însă în niciun caz momentul din iulie 1971 ca un act punitiv. Pentru

186

Page 187: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

ambit,iile tânărului Ion Iliescu, mereu în ascensiune de vreo cinci ani, eliberarea din funct,ia de secretar al CC poate trece oricând drept o sanct,iune nedreaptă.

Judecată în context, măsura nu e punitivă. La Ilie Rădulescu acel „urmând să primească alte însărcinări” înseamnă, fie s ,i în planul imaginii pe care s ,i-o făcea nomenklatura despre un membru al ei, o măsura punitivă. În astfel de cazuri, nu conta ce se întâmpla în realitate cu activistul despre care era vorba în Comunicat. Conta cum apărea măsura în ochii nomenklaturii, lucru decisiv în atitudinea ulterioară fat,ă de cel sanct,ionat.

Un Pristanda al Securităt,ii

Să admitem, de dragul jocului, că Ion Iliescu n-a cerut să fie trimis la o judet,eană de partid, că Nicolae Ceaus,escu a folosit pretextul pentru a-l pedepsi. Să admitem că Ion Iliescu a tratat măsura ca fiind nedreaptă chiar din clipa când aceasta i-a fost anunt,ată. Nu de Comitetul Politic Executiv, cum s-ar crede, ci chiar de Nicolae Ceaus,escu, dacă ar fi să judecăm după atitudinea conducătorului fat,ă de el. Dacă lucrurile s-ar fi petrecut as,a cum le rescrie, după mai mult de două decenii, Ion Iliescu, ar fi fost normal ca el să refuze noua însărcinare s,i, de ce nu?, chiar să demisioneze din rândurile nomenklaturii. N-a făcut-o. Fie că, într-adevăr, el însus,i a cerut să meargă la Timis,, pentru a căpăta experient,a muncii în realitate, fie că a luat în calcul posibilitatea de a reveni ulterior în fruntea bucatelor.

Despre cum a fost primit la Timis,oara, Ion Iliescu spune în dialogul său cuVladimir Tismăneanu: „Sigur că situat,ia mea era put,in ambiguă: nu fusesem exclus din Comitetul Politic Executiv, am rămas ca membru supleant s,i mă chemau la s,edint,e. Era o situat,ie cam stranie, pentru că primul secretar, Telescu, era s,i el membru supleant s,i nu prea pricepea care este statutul meu. Unii se gândeau că poate o să-i iau locul lui Telescu. Telescu avea chiar s ,i o anumită suspiciune, ret,inere fat,ă de mine, după aceea, am rămas în relat ,ii foarte apropiate; a văzut nu numai că nu îl subminez, dar îl ajut efectiv. Iar colegii de muncă s,i oamenii cu care am avut de-a face m-au primit chiar cu foarte multă căldură, căldură umană, am simt ,it multe asemenea manifestări ale simpatiei. Eram s,i un «obiect» interesant de studiat de aproape, dar, în acelas ,i timp, era s,i o solidaritate umană vădită”.

Ion Iliescu nu face niciun efort pentru a merge până la capăt cu explicarea acestei react,ii fat,ă de un activist care, două decenii mai târziu, se

187

Page 188: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

autocompătimes,te în postura de trimis de Ceaus,escu în exil la Timis,oara, văzută ca un fel de Siberie a României. El vrea să credem că simpatia, căldura celor din jur îs,i aveau izvorul în personalitatea sa de except ,ie s,i, de ce nu?, într-un soi de dezacord al activului de partid timis ,orean cu măsura căreia îi căzuse victimă. E o lege a mizeriei umane cea potrivit căreia cel căzut de la putere nu beneficiază de altceva decât de noi spini înfipt ,i în coastă. Ion Iliescu pare a fi – cel put,in în amintirile sale – un caz aparte. Să fi fost activis ,tii comunis,ti timis,oreni întruchiparea omului nou, visat de Ceaus,escu, om nou, care, spre deosebire de cel vechi, îs,i manifestă simpatia s,i solidaritatea fat,ă de cel căzut? Nici vorbă de as,a ceva. Ca de obicei la Ion Iliescu, între relatare s ,i interpretare se as,ază o diferent,ă substant,ială. Relatarea e corectă. Interpretarea e total gres,ită. Explicat,ia react,iei aparte a activului timis,orean trebuie căutată în felul special în care Comunicatul prezentase întregii nomenklaturi măsura. Indiferent de ce s-a petrecut în realitate, pentru nomenklatură, care s ,tia să interpreteze până s,i punctuat,ia unui Comunicat oficial, Ion Iliescu nu trece drept un om căzut.

Să ne situăm în timpul de acum trei decenii s ,i ceva. Activis,tii de la Timis,oara, asemenea celorlalt,i activis,ti din t,ară, vedeau în funct,ia lui Ion Iliescu de la judet,eana de partid un moment de trecere, ba mai mult, chiar o trambulină pentru saltul într-un post mult mai important decât cel de secretar cu Propaganda al CC al PCR. Întregul Aparat s ,tia ascensiunea fulgerătoare a lui Ion Iliescu după 1965, datorată feblet,ei lui Nicolae Ceaus,escu fat,ă de el. S, i întregul Aparat nu interpretase afacerea cu dorint,a de a merge la judet,eană, pentru a-s,i îmbogăt,i experient,a, altfel decât ca pe o manevră pentru o funct ,ie de mare însemnătate în Partid sau în Stat. Dar cea mai bună dovadă că la Timis ,oara as,a-zisa victimă a nazurilor dictatoriale se bucura de o situat ,ie aparte o reprezintă atitudinea Securităt,ii: „Spre exemplu, la Timis,oara, inspectorul s,ef al Internelor, care coordona s,i Milit,ia, s,i Securitatea, mi-a atras atent,ia, într-un moment când ne aflam singuri, în afara oras,ului, să fiu prudent, că sunt urmărit pas cu pas s,i sunt înregistrat, s,i acasă, s,i la birou, peste tot. Dar mi-a spus: «Nu noi o facem, nu cei de aici, de la judet ,». Tocmai atunci se afla la Timis ,oara Pacepa, la o s,edint,ă de bilant, a inspectoratului s,i, fără să-l numească, mi-a spus: «Ei sunt, de la centru, care te supraveghează»”. N-avem nicio îndoială că Ion Iliescu era monitorizat de Securitatea de la Centru la ordinul lui Nicolae Ceaus,escu.

188

Page 189: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

După cum vorbes,te Ion Iliescu în anii postdecembris,ti, ai crede că era urmărit în ipostaza de Dus,man al Poporului. În realitate, t,inând cont de context, Ion Iliescu fusese pus sub supraveghere pentru a i se verifica loialitatea fat ,ă de Ceaus,escu. S, i dacă ne gândim la revenirea sa ulterioară, el s ,i-a confirmat loialitatea. Gestul mai marelui Securităt,ii din Timis,oara e unul de Pristanda. Polit,aiul din Caragiale caută să se pună bine s,i cu hăituitul Cat,avencu, s,tiind din experient,ă că acesta s-ar putea împăca cu cuplul Zoe-Tipătescu sau – s ,i mai s,i – ar putea ajunge s,tab peste judet,. Un calcul asemănător îs,i face s,i s,eful de la Timis,oara. Ion Iliescu era steaua urcătoare a Partidului. Cel put ,in aceasta era credint,a nomenklaturii s,i a Securităt,ii. Fusese trimis la Timis,oara, ca secretar cu Propaganda, fără a fi scos din Comitetul Executiv.

De ce l-a trimis Ceaus,escu la o judet,eană de partid

Circulau o sumedenie de zvonuri despre relat ,ia sa cu Nicolae Ceaus,escu. Nicolae Ceaus,escu se va fi supărat pe tânărul căruia îi înlesnise cea mai spectaculoasă ascensiune în ierarhia de partid. S, i dacă lui Nicolae Ceaus,escu îi trece supărarea s,i Tovarăs,ul Iliescu revine la vârf?! De ce să nu se aranjeze el de pe acum? La nivelul celui care l-a avertizat pe Ion Iliescu astfel de gesturi sunt imposibile dacă nu s-ar s,ti că avertizatul e „de-al nostru”. Ar fi procedat as ,a respectivul s,i cu Corneliu Coposu?! S, i atât S, eful Securităt,ii, cât s,i ceilalt,i membri ai nomenklaturii, nu se îns,elaseră. După câtva timp, la 9 noiembrie 1974, Ion Iliescu e promovat în fruntea judet ,ului Ias,i, unul dintre cele mai importante judet,e ale t,ării. Pe 28 noiembrie 1974 e ales membru plin al CPEx. La 2 aprilie 1979 devine membru al Consiliului de Stat, iar la 28 august1979, după încheierea perioadei de la Ias ,i, devine pres,edinte al Consiliului Nat,ional al Apelor, funct,ie pe care o păstrează până la 17 martie 1984, când e trimis ca director al Editurii Tehnice. Chiar s ,i în funct,ia de director de editură, Ion Iliescu nu e un simplu s,ef din domeniul cultural, precum Valeriu Râpeanu sau Mircea Sântimbreanu. Pentru cei de la Consiliul Culturii, pentru nomenklatură, el rămâne mai departe Tovarăs,ul Iliescu. Revolut,ia îl găses,te, totus,i, într-un post de s,ef s,i nu ca simplu inginer.

Ion Iliescu nu oboses,te a preciza, după decembrie 1989, că nu el a cerut să fie trimis la judet,eană. Nu ne sunt cunoscute documentele secrete ale momentului. Liderii comunis,ti din vremea respectivă nu îndrăznesc să spună adevărul. În lupta pentru supraviet,uirea postdecembristă, Ion Iliescu le-a fost s ,i le este un aliat de nădejde. Având în vedere că Ion Iliescu trecea drept

189

Page 190: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

preferatul lui Nicolae Ceaus,escu, nu-i exclus ca ei să fi avut o discut,ie între patru ochi, de care Ion Iliescu de azi nu mai vrea să-s,i amintească. S-ar putea să nu fi cerut el plecarea la judet ,eană. S-ar putea să-i fi propus sau impus Nicolae Ceaus,escu.

Dacă e as,a, nu-i obligatoriu ca măsura să fi ascuns intent,ii dus,mănoase fat,ă de Ion Iliescu. Să recapitulăm. În 1971, Ion Iliescu avea doar 41 de ani. Tradit ,ia comunistă cerea pentru funct,ia de secretar al CC al Partidului o vârstă mai mare. Nicolae Ceaus,escu nu se îns,ela când îl considera tânăr. Dar fostul secretar general nu se îns,ela mai ales când îi spunea că „mai are de învăt,at”.

Ion Iliescu urmase până atunci o carieră tipică, exemplară chiar, de aparatcik. Nu venise într-o funct,ie pe linie de partid din product ,ie, din gazetărie măcar, cum se întâmplase cu Dumitru Popescu. Fusese ceea ce Nicolae Ceaus ,escu numea revolut,ionar de profesie. De mic, făcuse parte din rândurile nomenklaturii.

Nicolae Ceaus,escu fusese cel put,in cizmar. Cunoscuse viat,a obis,nuită, cu imensele dificultăt,i. De mic, Ion Iliescu mersese doar cu automobilul pus la dispozit,ie de partid, s,i nu cu tramvaiul luat din stat ,ia supraaglomerată, cumpărase de la magazinele nomenklaturii s ,i nu de la Alimentară, i se dăduse locuint,ă de către Gospodăria de partid s ,i nu umblase el pe la ICRAL, ca să obt,ină una, în Militari sau în Drumul Taberei. Ca activist, apoi, lucrase numai s ,i numai la Centru, în cabinete. Nu condusese niciodată un oras ,, un sat, o întreprindere, într-un cuvânt, un colectiv de oameni simpli, cu miile lor de probleme, pe cât de neimportante pentru s,efi, pe atât de importante pentru ei.

Nu numai în teoria de partid, dar s,i în realitate, unui asemenea activist îi lipsea experient,a politicii concrete, a contactului cu problemele oamenilor. O asemenea experient,ă, absolut necesară pentru politicianul ambit ,ios care era el, nu putea fi dobândită decât muncind la o judet ,eană de partid. Aici, la nivelul judet,enei de partid, activistul se confrunta cu miile de probleme ale viet ,ii, cu exigent,e decurgând din asigurarea traiului zilnic pentru oamenii simpli. Abia aici, la judet,, activistul cunos,tea adevăratele probleme ale oamenilor, era obligat să rezolve chestiuni la care nici nu se gândise mai înainte.

Baronii Partidului îl luaseră la ochi

Era pentru Nicolae Ceaus,escu doar un pretext de a scăpa de Ion Iliescu? Nu credem. Toate gesturile Secretarului General dezvăluie o neobis ,nuită

190

Page 191: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

preocupare de a-l proteja pe mai tânărul său favorit. După trimiterea la judet ,, Ion Iliescu rămâne mai departe membru supleant al CPEx. Cine cunoas ,te relat,iile ierarhice din Partid îs ,i dă seama că adevărata putere a unui activist n-o dădeau funct,iile executive, ci locul în instant,ele conducătoare ale format,iunii. Din nevoia de a trece pedepsit de Nicolae Ceaus ,escu pe motive politice, Ion Iliescu îs,i rescrie trecutul, înfăt,is,ându-se drept o victimă a dictatorului. Dacă voia să-l pedepsească, Nicolae Ceaus,escu îl dădea afară din toate funct ,iile s,i-l trimitea inginer pe un s,antier de hidroameliorat,ii.

Să ne întoarcem la Expunerea lui Nicolae Ceaus ,escu din finalul Consfătuirii de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei s ,i al activităt,ii politice s,i cultural-educative. Fostul Secretar General ment ,ionează, chiar la începutul pasajului dedicat lui Ion Iliescu, observat ,iile critice făcute la adresa intervent ,iei secretarului cu Propaganda al CC al PCR de Virgil Trofin: „Eu nu pot să nu fiu de acord cu tovarăs,ul Trofin care i-a atras atent ,ia tovarăs,ului Iliescu că nu ne putem limita la a spune că în spiritul muncii colective trebuie să ne facem tot ,i autocritica”.

Virgil Trofin era membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din12 august 1969. Din 20 decembrie 1968, activa ca Secretar al CC al PCR cu probleme organizatorice. La Plenara Comună a CC al PCR s,i a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice s,i Sociale din 25-26 noiembrie 1981, e exclus din CC al PCR, sanct,ionat cu vot de blam cu avertisment s,i trimis director al IAS „Mircea Vodă” din judet,ul Călăras,i. La momentul Consfătuirii din 9 iulie 1971 e însă, grat,ie funct,iei de Secretar cu Organizatoricul, al doilea om în Partid, după Nicolae Ceaus,escu.

Discursul lui Virgil Trofin, publicat în „Scînteia”, nu face nici o referire la Ion Iliescu. Sau „Scînteia” a publicat forma retus,ată a discursului, la indicat,ia lui Nicolae Ceaus,escu, care voia să-l menajeze pe Ion Iliescu, înainte de a avea o discut,ie cu el între patru ochi. Sau afacerea s-a petrecut în partea a doua a reuniunii, când, potrivit Comunicatului din „Scînteia”, 11 iulie 1971, în sală au rămas doar activis,tii de vârf: „La ultima parte a s ,edint,ei au participat membri ai Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent al CC al PCR, minis ,tri, conducători ai institut,iilor centrale”.

Sunt toate datele ca să credem că mustrarea lui Virgil Trofin a avut loc în realitate. De ce a făcut-o? Răspunsul ni-l dă mirarea lui Ion Iliescu din dialogul cu Vladimir Tismăneanu despre faptul că nici unul dintre baronii partidului nu-i

191

Page 192: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

luase apărarea: „Chiar s,i Maurer s,i Bodnăras, îmi arătau simpatie. Însă, din respect pentru adevărul istoric, trebuie amintit că absolut nici unul dintre ei, atunci, în 1971, nu a ridicat măcar problema: de ce după numai s ,ase luni de la desemnarea ca secretar trebuie înlocuit Iliescu? Se poate pune, deci, întrebarea: de ce nu a iscat acel moment nici o react ,ie de respingere, de rezistent ,ă din partea unor oameni mai luminat,i, pentru că asemenea oameni existau, totus,i?”.

Mărturiile lui Dumitru Popescu dezvăluie că Nicolae Ceaus ,escu avea o adevărată slăbiciune pentru Ion Iliescu. Numai as ,a se explică faptul că, des ,i Ion Iliescu refuză propunerea transmisă de Dumitru Popescu, fostul Conducător se mult,umes,te să râdă s,i, culmea!, îl promovează în funct,ia de Secretar cu propaganda al CC al PCR. Fie s,i dacă Nicolae Ceaus,escu din 1971 ar fi fost zbirul descris de Ion Iliescu după decembrie 1989, react ,ia sa la refuzul lui Ion Iliescu trădează o slăbiciune. Slăbiciunea fat,ă de Ion Iliescu ar explica s,i formularea blândă din Comunicatul CPEx, ca s,i promovarea ulterioară a lui Ion Iliescu. Că după venirea lui Gorbaciov la putere, Nicolae Ceaus ,escu se schimbă radical, e o altă poveste. În 1971 – e limpede – Ion Iliescu se dovedes ,te preferatul lui Nicolae Ceaus,escu.

Ascensiunea fulgerătoare a lui Ion Iliescu după venirea lui Ceaus ,escu la putere va fi stârnit nemult,umirea baronilor din Partid. Comportamentul fat ,ă de Dumitru Popescu ne dezvăluie că favoritul lui Nicolae Ceaus ,escu nu se purta deloc amabil cu colegii săi de conducere mai tineri sau mai vârstnici. Printre ei se număra, desigur, s,i Virgil Trofin, fostul s,ef direct al lui Ion Iliescu. S, i cum se întâmpla deseori într-un C.C. al PCR măcinat de intrigi, de lovituri sub centură, Virgil Trofin, baron de pe vremea lui Dej, n-a scăpat prilejul să-i administreze un ghiont. Mai ales că, t,inând cont de ambit,iile lui Ion Iliescu, dar mai ales de slăbiciunea pe care o avea fat,ă de el Nicolae Ceaus,escu, Virgil Trofin îs,i simt,ea amenint,at locul numărul doi în Partid. De la secretar cu Propaganda la secretar cu Organizatoricul nu era decât un pas! Nu-i exclus ca, după incidentul relatat de Dumitru Popescu, Nicolae Ceaus,escu să fi ajuns s,i el la concluzia că Ion Iliescu avea nevoie de o s,coală a viet,ii. S, i cum Ion Iliescu era simpatia sa, un tânăr pe care pariase în procesul de lichidare a conservatorismului dejist, trimiterea la o judet,eană de partid se născuse din sincera preocupare de a face din tânăra sperant,ă a Partidului un politician de realităt,i, net diferit de politicianul de cabinet de până atunci. În acelas ,i timp, prin trimiterea la o

192

Page 193: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

judet,eană de partid, Nicolae Ceaus,escu dădea satisfact,ie numărului tot mai mare de colegi de-ai săi nemult,umit,i de semnele trufiei, tipice pentru cel promovat prea iute s,i îngrijorat,i de ascensiunea fulgerătoare a lui Ion Iliescu, de ipostaza acestuia de stea urcătoare a Partidului. Dar nu numai atât. Virgil Trofin exprima sentimentul tuturor la auzul discursului t ,inut de proaspătul secretar al CC al PCR. Din 1967, Ion Iliescu lucrase la Tineret. Până atunci, fusese s ,eful Sect,iei de Propagandă. Sub directa sa îndrumare, direct ,ionat, desigur, de Nicolae Ceaus,escu, Tineretul beneficiase de o evidentă politică de deschidere. Acum, prin Tezele din iulie, Nicolae Ceaus ,escu punea capăt acestei politici, denunt,ând-o cu huiet. Ca s,i cum nici n-ar fi trecut pe-acolo

În intervent,ia sa, Ion Iliescu e de acord cu criticile aduse de Nicolae Ceaus ,escu politicii de până atunci s,i se angajează că va transpune în viat,ă noua orientare. Logic ar fi fost ca Ion Iliescu să-s,i facă autocritica. În discursul său, Ion Iliescu mustrase ceea ce el numise excesul de până atunci în politica de deschidere. Asta însemna că-s,i asuma teza lui Ceaus,escu despre gres,elile comise de partid până atunci. Ion Iliescu fusese însă cel care răspunsese de domeniile semnalate în discursul său ca fiind afectate de gres ,elile liberalismului excesiv. Normal, logic era să-s,i asume responsabilitatea pentru anii când dirijase aceste domenii. S , i, fie să-s,i apere lucrurile făcute, criticând Tezele lui Ceaus ,escu, fie să se delimiteze de trecutul propriu, procedând la autocritică. Nicolae Ceaus ,escu punea punctul pe i exprimându-s,i nemult,umirea fat,ă de stilul pe care-l mărturisea discursul lui Ion Iliescu: „S, i atunci când dezbatem o problemă de asemenea important,ă, nu se poate ca un tovarăs, care este în conducerea partidului, care a răspuns de un sector de activitate, să vorbească despre ea ca s,i cum nici n-ar fi trecut pe acolo”.

Nicolae Ceaus,escu a murit la zidul de la Târgovis,te în 25 decembrie 1989.Dacă ar fi trăit s,i i-ar fi citit fostului colaborator interviurile, articolele, cărt ,ile, inclusiv cea scrisă împreună cu Vladimir Tismăneanu, s-ar fi grăbit să ne trimită la Cuvântarea sa din 9 iulie 1971. În ultimii ani, Ion Iliescu s-a pronunt ,at extrem de sever asupra unor tare ale României postdecembriste. A rostit cuvinte grele, bine primite de electoratul său, împotriva prăpastiei care se adânces ,te între bogat,i s,i săraci, împotriva corupt,iei în spectaculoasa ascensiune împotriva mizeriei politicianiste. Dorită ca recapitulare a destinului său de om politic, discut,ia cu Vladimir Tismăneanu e s,i o antologie a criticilor aduse de Ion Iliescu relelor din anii postdecembris,ti.

193

Page 194: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Condit,ia dialogului impune concizia. Astfel că din volum putem rupe citate memorabile. România se defines,te printr-o polarizare socială înspăimântătoare, care o apropie treptat, dar fatal, de republicile bananiere. Zice Ion Iliescu: „Oamenii o duc s,i as,a greu, sărăcia este o dominantă, încă, în viat ,a noastră. Dar când sărăcia mai este însot,ită s,i de asemenea fenomene antisociale, uneori stridente, cu oameni care se îmbogăt,esc peste noapte – s,i este evidentă îmbogăt,irea pe căi ilicite -, aceasta creează o stare de dezamăgire, de neîncredere. Fenomenul corupt,iei afectează fibra morală a societăt,ii, ceea ce mi se pare a fi lucrul cel mai grav”. În primii ani postdecembris ,ti – tună s,i fulgeră Ion Iliescu – infrastructura agriculturii noastre a fost pusă la pământ:„S-au produs s,i distrugeri fizice, cu mari pierderi pentru t ,ară. S-au lichidat s,i s-au demolat instalat,iile pentru irigare, în zona de sud a t,ării, au fost distruse grajduri, alte construct,ii gospodăres,ti. Unele studii vorbesc de distrugeri ale infrastructurii agricole de peste 10 miliarde de dolari. Când s ,i de unde vom mai investi noi o astfel de sumă în agricultură?”.

Privatizarea s-a făcut la noi cu mari costuri sociale s ,i risipe economice. Ea a fost grav afectată de corupt,ie. Ion Iliescu e foarte dur în această chestiune: „Unii au cumpărat doar în ideea de a vinde activele; au cumpărat cu bani foarte put ,ini s,i au câs,tigat din vânzarea activelor – fie clădiri, terenuri, fie utilajele sub formă de fier vechi. Pentru as,a ceva, nu era nevoie de intermediari; statul putea foarte bine să scoată el la vânzare activele s ,i măcar intra ceva la bugetul statului! Din păcate, asemenea privatizări, cu astfel de parteneri au costat economia nat,ională, în termeni de PIB, de locuri de muncă, de capacitate de product ,ie”.

Toate bune s,i frumoase! Venite de la un jurnalist, de la un istoric al imediatului sau de la un filosof pesimist, astfel de denunt ,ări ale mizeriei românes,ti din anii tranzit,iei ar avea dreptul la aplauze, ba chiar la aplauze furtunoase, ca să cităm noi din stenograma unui discurs electoral cu mare priză la public. Din nefericire, ele apart,in unui politician care a condus practic România timp de 15 ani. A fost primul pres,edinte al CFSN, primul pres,edintele al t,ării, a condus cel mai puternic partid românesc, a avut s,i mai are încă autoritate asupra unei generat,ii întregi de politicieni. În nenorocirile despre care vorbes ,te cronicarul Ion Iliescu se află o cotă de care e responsabil, fără discut ,ie, politicianul Ion Iliescu. Nu spun că e o cotă urias,ă. Nu spun nici măcar că-i cotă. Spun, pentru a nu pica în păcatul bunăvoint,ei gratuite, că e o cotă mică. Fie s ,i pentru această cotă, Ion Iliescu ar fi trebuit să-s,i recunoască responsabilitatea sa în dezastrele

194

Page 195: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

postdecembriste, despre care vorbes,te atât de bine. S, i, evident, să-s,i facă autocritica. Nu să vorbească despre România postdecembristă, vorba tătânelui Ceaus,escu, „ca s,i cum nici n-ar fi trecut pe-acolo”.

Ion Iliescu

Biografie

Despre Ion Iliescu

Ion Iliescu este inginer de profesie, dar s-a remarcat printr-o activitate politică intensă în comunism s,i după 1989. A fost pres ,edintele României în perioadele 1990-1996 s,i 2000-2004.

Născut la 3 martie 1930, Ion Iliescu este căsătorit din 1951, sot ,ia sa Nina Iliescu (Elena S, erbănescu - numele de fată, cu care s-a cunoscut în vremea studiilor liceale) fiind de profesie inginer, cercetător s ,tiint,ific în domeniul coroziunii metalelor. Nu au copii.

După 1990, asociat,iile de revolut,ionari l-au acuzat de implicare în reprimarea violentă a evenimentelor din decembrie 1989. În justit ,ie însă nu s-a putut dovedi nimic.

La fel s-a întâmplat în cazul mineriadei din 1990, când pres,edintele de atunci Ion Iliescu a chemat minerii în Bucures,ti ca să reprime manifestările protestatarilor antiguvernamentali din Piat,a Universităt,ii. Anchetat în acest caz, Iliescu a primit NUP de la procurori.

Personalitate politică apreciată mai ales în mediul rural s ,i de electoratul pensionar, Ion Iliescu rămâne în istorie ca figura politicianului „sărac s ,i cinstit”.

Din 2006, este pres,edinte de onoare al PSD, partid pe care l-a fondat în 1990 sub denumirea init,ială de FSN (Frontul Salvării Nat,ionale). În 2008, a anuntat că este prea bătrân să mai candideze la Parlament. Copilăria

Ion Iliescu s-a născut în Oltenit,a, un orăs,el din Călăras,i, unde s,i-a petrecut copilăria s,i a urmat primii doi ani ai cursurilor s,colii primare, pe care s,i le continuă la Bucures,ti. Tot aici, urmează cursurile gimnaziale s,i liceale, fiind, succesiv, elev al liceelor “Industrial-Polizu”, “Spiru Haret” s,i “Sfântul Sava”.

Alexandru, tatăl lui Ion Iliescu a fost un comunist ilegalist. În decembrie1931 a plecat clandestin în URSS, unde a participat la lucrările Congresului al V-lea al Partidului Comunist Român t,inut la Gorikovo (lângă Moscova). A mai

195

Page 196: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

rămas în Uniunea Sovietică încă patru ani. La întoarcerea în t,ară a fost condamnat la închisoare, unde a s,i murit.

La vârsta de 9 ani, Ion Iliescu a fost înfiat de mătus ,a lui, Aristit,a. Aristit,a avea să ajungă servitoare s,i bucătăreasă a Anei Pauker. Ana Pauker l-a ajutat pe Iliescu să ajungă la Moscova pentru a studia la Institutul Energetic. Studii

A absolvit Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic din Bucures ,ti.

În 1955, a absolvit Institutul Energetic de la Moscova.

Activitate profesională

Între 1984 s,i 1989 a fost directorul Editurii Tehnice din Bucures ,ti. În perioada 1979-1984 a condus Consiliul Nat ,ional al Apelor, unde a participat la elaborarea unor proiecte de anvergură privind gospodărirea s ,i utilizarea resurselor de apă ale t,ării s,i a sust,inut punctele de vedere s,tiint,ifice ale specialis,tilor în domeniu, pronunt,ându-se împotriva programelor megalomane ale dictaturii. Ca urmare, în 1984 a fost demis.

În 1955 s,i-a început activitatea profesională ca inginer proiectant la Institutul de Studii s,i Proiectări Energetice din Bucures,ti.

Tânăr politician

Ion Iliescu s-a afirmat de tânăr în viat ,a publică. În 1948, ca elev, s-a numărat printre fondatorii Uniunii Asociat,iilor Elevilor din România (UAER).

În 1956, Ion Iliescu a fondat Uniunea Asociat ,iilor Student,ilor din România (UASR).

A participat la mis,carea student,ească internat,ională în diverse foruri s ,i organisme ale acesteia, ca reprezentant al student,imii române.

Activitate politică în perioada comunistă

Între anii 1965-1984 a fost membru al CC al PCR.

Între 1974 s,i 1979 a fost pres,edinte al Consiliului Judet,ean Ias,i.

În perioada 1971-1974, a fost vicepres,edinte al Consiliului Judet,ean Timis,.

În anii 1967 - 1971, a fost ministru pentru problemele tineretului, după care, timp de s,ase luni, a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

196

Page 197: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

În 1956 a fost ales pres,edinte al Comitetului de organizare a Asociat,iilorStudent,es,ti.

Din 1954 până în 1956 a fost secretar al Comitetului Central al UTM (Uniunea Tineretului Comunist).

Din 1949 până în 1954 este membru al CC al UTM.

Disidentul

Ion Iliescu a intrat în conflict deschis cu politica “revolut ,iei culturale” promovată de Nicolae Ceaus,escu, împotrivindu-se manifestărilor cultului personalităt ,ii. În consecint,ă, a fost exclus din forul central de partid s ,i trimis la Timis,oara s,i Ias,i, în funct,ii mai put,in importante. Revolut,ia din 1989

Încă din primele ore ale Revolut,iei române, în seara zilei de 22 Decembrie 1989, Ion Iliescu a fost desemnat în fruntea noului organism de conducere a statului român: Consiliul Frontului Salvării Nat,ionale. A dat citire, la posturile de radio s ,i televiziune nat,ionale, Comunicatului către t,ară, la elaborarea căruia a participat.

Ion Iliescu a apărut în câteva rânduri la TVR criticând clica lui Ceaus ,escu, care “a întinat” “numele Partidului Comunist Român” s ,i “memoria celor care s ,i-au dat viat,a pentru cauza socialismului în această t,ară”.

FSN

La sfârs,itul lunii ianuarie 1990, Ion Iliescu s-a numărat printre fondatorii format,iunii politice – Frontul Salvării Nat,ionale, din care s-au structurat, apoi, Partidul Democrat s,i Partidul Democrat,iei Sociale din România. Ca membru fondator, Iliescu a rămas în FSN, organizat ,ia trecând prin câteva schimbări de nume (FDSN, PDSR, PSD).

Pres,edinte interimar

În perioada februarie-mai 1990 este pres ,edintele Consiliului Provizoriu de Uniune Nat,ională, organism nou creat care a preluat prerogativele puterii provizorii în stat s,i în care au fost inclus,i reprezentant,ii tuturor partidelor politice apărute imediat după Revolut,ie.

La 20 mai 1990 a fost ales pres ,edinte al României, pe perioada Adunării Constituante, de doi ani, as,a cum se prevedea în Legea Electorală.

197

Page 198: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

În cursul acestui mandat de s ,ef al statului, Ion Iliescu s-a confruntat cu protestele Opozit,iei, a chemat minerii în Capitală să o curet ,e de „golani”, s-a certat cu premierul Petre Roman s,i a dărâmat Guvernul.

Urmările Revolut,iei

Ion Iliescu a amnistiat în ianuarie 1990 toate infract,iunile săvârs,ite care se încadrau la mai put,in de 3 ani pedeapsă. Astfel au scăpat de închisoare tot,i cei care au bătut revolut,ionarii arestat,i.

Ion Iliescu i-a grat,iat s,i pe membrii C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. care fuseseră condamnat,i pentru că au aprobat, pe 17 decembrie 1989, reprimarea revoltei populare.

În plus, Iliescu a grat,iat ofit,erii condamnat,i pentru deschiderea focului în zona Calea Lipovei din Timis,oara s,i a protestat la condamnarea generalilor Victor Atanasie Stănculescu s,i Mihai Chit,ac, care fuseseră găsit,i vinovat,i de reprimarea revolut,iei, dar fuseseră numit,i membri în primul guvern FSN deIliescu.

În decembrie 2003, Ion Iliescu l-a grat,iat pe Iosif Veverca, un milit,ian care a ucis o persoană la Timis,oara. În acelas,i decret prin care l-a grat,iat pe Miron Cosma, Ion Iliescu l-a grat,iat s,i pe Ioan Corpodean, ofit,er de milit,ie implicat în reprimarea revolut,iei de la Timis,oara.

Activitate politică după 1989

În perioada 2004-2008 a fost senator PSD s ,i lider al grupului parlamentar al partidului din Senat.

Din decembrie 2006 este pres,edintele de onoare al PSD.

În aprilie 2005 a candidat la postul de pres ,edinte al PSD, dar a pierdut în fat ,a lui Mircea Geoană.

În perioada 2000-2004, a fost pres,edintele României.

În perioada 1996 – 2000 a fost senator PDSR.

În perioada 1997-2000 a fost pres,edintele PDSR.

În perioada 1990-1996 a fost pres ,edintele României. Pres,edintele

României

198

Page 199: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

La alegerile prezident,iale din 11 octombrie 1992, primele alegeri organizate în conformitate cu noua Constitut,ie, a obt,inut 61,5% din voturi.

Înscris în cursa prezident,ială din noiembrie 1996 pentru un nou mandat, cu programul “Să continuăm, împreună, schimbarea în bine a României”, în turul al doilea al scrutinului electoral balant,a a înclinat în favoarea contracandidatului său, Emil Constantinescu, reprezentantul CDR.

În urma scrutinului din noiembrie-decembrie 2000, propus s,i sust,inut dePDSR, Ion Iliescu obt,ine un nou mandat prezident,ial cu programul intitulat “Aproape de oameni, împreună cu ei”.

În declarat,ia din 20 decembrie 2004, din ultima zi a celui de-al doilea mandat constitut,ional, Ion Iliescu a prezentat un bilant, al perioadei 2001 – 2004 cuprinzând principalele realizări ale celor 4 ani: consolidarea statului de drept s ,i a democrat,iei, redresarea economică s,i socială prin revenirea la principiul cres,terii economice s,i, pe această bază, ameliorarea condit ,iilor de viat,ă ale cetăt,enilor; reforme pentru modernizarea t,ării s,i accesul în lumea valorilor democrat,iei s,i ale progresului contemporan, integrarea europeană s ,i euroatlantică, respectiv primirea României în NATO s ,i finalizarea cu success a negocierilor de aderare la UE s,i, ca un corolar al tuturor demersurilor, reconcilierea nat,ională, pacea s,i stabilitatea socială, debirocratizarea institut,iilor statului s,i sporirea funct,ionalităt,ii acestora, lupta împotriva corupt,iei, consolidarea societăt,ii civile, implementarea spiritului comunitar european s,i raportarea la valorile practice ale acestuia.

Mineriada

În perioada 13-15 iunie 1990, fort,ele de ordine, sust,inute de minerii chemat,i pare-se de Ion Iliescu, au intervenit în fort ,ă împotriva protestatarilor antiguvernamentali din Piat,a Universităt,ii s,i a populat,iei civile.

În violent,ele din Piat,a Universităt,ii, au murit oficial 6 oameni, dintre care 4 au fost împus,cat,i.

Ani de-a rândul Iliescu a fost acuzat că a chemat minerii în Capitală s ,i le-a cerut să curet,e centrul oras,ului de „golani”.

Anchetat încă din 2005, Ion Iliescu a fost pus sub învinuire, abia în iunie 2007, sub acuzat,ia că la data de 13 iunie 1990 a determinat cu intent ,ie intervent,ia în

199

Page 200: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

fort,ă a militarilor împotriva manifestant,ilor din Piat,a Universităt,ii din Bucures,ti s,i din alte zone ale Capitalei.

Fostul pres,edinte a fost cercetat în partea disjunsă din dosarul Mineriadei în care generalul (r) Mihai Chit,ac a fost deja trimis în judecată pentru moartea a patru persoane, în fat,a Ministerului de Interne, în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Într-un alt dosar al mineriadei din 1990, Ion Iliescu era acuzat de crime împotriva umanităt,ii, subminarea puterii de stat s,i a economiei nationale, lipsire de libertate în mod ilegal s,i distrugere.

Documentele privind faptele lui Iliescu au fost trimise procurorilor civili. Măsura a fost luată după o decizie a Curt ,ii Constitut,ionale prin care procurorilor militari li se lua dreptul de a ancheta persoane civile.

În octombrie 2008, Ministerul Public a anunt,at că Ion Iliescu nu va fi urmărit penal în dosarul mineriadei din 1990. Procurorii au hotărât că nu sunt suficiente probe pentru ca Iliescu să fie pus sub urmărire penală. Singurul condamnat în dosarul mineriadei din iunie 1990 a fost un miner acuzat că a încercat să-l decapiteze pe Marian Munteanu, liderul de atunci al student ,ilor. Minerul a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare. Episodul Prostănacul

În 2004, după pierderea alegerilor prezident ,iale de către Adrian Nastase, Ion Iliescu l-a numit pe Mircea Geoană “prostănac”, pentru că nu a gestionat bine campania.

“Mircea Geoana s-a purtat ca un prostănac între cele două tururi de scrutin ale prezident,ialelor, când s-a dus prin t,ară s,i a spus că UDMR va fi alături de PSD la guvernare”, declara atunci Iliescu.

“Când Iliescu m-a făcut prostănac, am decis să candidez la s ,efia partidului”, a precizat Geoană.

Convins s,i sprijinit de grupul de la Cluj, Geoană a venit cu un proiect progresist care promitea reformarea PSD, as,a încât, în aprilie 2005, a fost ales de colegii săi în fruntea partidului.

În 2006, Iliescu a încercat să clarifice afirmat ,ia făcută: “Eu am zis”prostănac“, nu am zis prost. Un prostănac poate fi un om inteligent care calcă în străchini. Ni se întâmplă tuturor”.

Retragerea din Parlament

200

Page 201: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

În noiembrie 2008, Ion Iliescu s ,i-a anunt,at oficial retragerea din Parlament. După o carieră politică post-decembristă de aproape 20 de ani, Ion Iliescu a t,inut ultimul discurs în calitate de senator, luându-s ,i rămas bun de la Parlament.

Decizia sa fusese anunt,ată pe blog încă din iulie 2008, când a explicat s ,i motivele retragerii. “De unul singur, într-un colegiu - indiferent unde, nu am nici o motivat,ie să mai particip la o cursă electorală”, scria Iliescu. El a precizat că “nu este vorba de a părăsi partidul sau activitatea politică”.

“Pur s,i simplu, din punct de vedere al campaniei electorale - nu mă mai interesează această competit,ie. În condit,iile votului pe liste, prezent,a mea putea fi utilă, ca factor propulsor - pentru promovarea unei liste de candidati ai PSD”, sust,inea Ion Iliescu, care adaugă că, în ceea ce îl prives ,te, competit,ia pentru Pres,edint,ie, de-a lungul anilor, a fost “eminamente uninominală”, dar acum preferă să lase locul din Parlament unui politician mai tânăr.

Actor de film

Premiera de gală a filmului “Medalia de onoare”, în regia lui Călin Peter Netzer a avut loc la 12 noiembrie 2010. Lungmetrajul reprezintă debutul în actorie al fostului pres,edinte al României, Ion Iliescu, care apare într-o scenă de câteva secunde, alături de Victor Rebengiuc. Filmul “Medalia de onoare” este o comedie neagră despre Ion (Victor Rebengiuc), un pensionar din România anilor ’90, care primes,te o distinct,ie pentru faptele sale de vitejie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Personajul principal primes,te accidental, într-o zi, o medalie de onoare pentru faptele sale eroice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vremuri pe care bătrânul abia s,i le mai amintes,te. Odată primită, medalia îl face pe Ion să îs ,i reexamineze întreaga viat,ă – se gândes,te acum că poate nu a fost un învins.

Poate că viat,a sa înseamnă de fapt, mai mult. Pentru doar câteva momente, medalia îl face să se simtă apreciat de cei din jurul lui. Din păcate, pentru doar câteva momente, Ion este un om împlinit.

Activitate publicistică

Ion Iliescu este autor a numeroase studii, articole s ,i comunicări apărute în reviste de specialitate, multe dintre acestea cunoscând dezvoltări succesive în cărt,ile pe care le-a publicat.

201

Page 202: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Este membru al Academiei Oamenilor de S , tiint,ă s,i Doctor Honoris Causa al câtorva universităt,i din t,ară s,i străinătate.

A publicat:

“Integrare s,i globalizare, viziunea românească” (2002)

“Revolut,ia Română” (2001)

„Renas,terea sperant,ei” (2001)

“Încotro - societatea românească?” (1999) “Viat,a

politică, între violent,ă s,i dialog” (1998) “Dialoguri

româno-americane” , (1996).

“Momente de istorie” (1995)

“Revolut,ia trăită” (1995)

„România în Europa s,i în lume” (1994)

“Revolut,ie s,i reformă” (1993)

“Probleme globale. Creativitate” (1992) Expresii

celebre folosite

“Ceaus,escu a întinat nobilele idealuri ale socialismului” - 22 decembrie 1989, pe postul nat,ional de televiziune.

În iunie 1990 i-a numit “golani” pe demonstrant ,ii din Piat,a Universităt,ii, ceea ce i-a făcut pe manifestant ,i să poarte în piept insigne cu inscript ,ia “Golan”. “Măi animalule!”, apelativ adresat unui ziarist.

“Sfânta proprietate privată este un moft”, într-un discurs la Focs ,ani în 24 ianuarie 2001. În 2004 l-a făcut pe Mircea Geoană „prostănac”.

Inedit

În perioada anilor ’80 a fost pres ,edintele federat,iei române de caiac-canoe care a obt,inut foarte bune performant,e nat,ionale s,i internat,ionale.

În 2007, Tom Gallagher îl considera pe Ion Iliescu ca fiind direct responsabil de formarea unei clase politice corupte s ,i perfide: Tom Gallagher, profesor la Universitatea Bradford din Marea Britanie, despre Ion Iliescu“:”[...] maimarii zilei au primit instantaneu undă verde pentru acumularea unor averi la care

202

Page 203: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

niciun politician occidental nu ar îndrăzni să viseze. În perioada mandatelor lui Iliescu, activele uzinelor s,i băncilor de stat au căzut, pe rând, pradă procesului edificării unei clase politice inimaginabil de înstărite. Sub privirea paternală a lui Ion Iliescu au avut loc marile devalizări. Pentru majoritatea cetăt ,enilor t,ării, anii în care acesta s-a aflat în fruntea statului nu au adus altceva decât prăbus ,irea standardului lor de viat,ă, astfel încât mult,i au ales să-s,i părăsească t,ara în căutarea unui trai mai decent. În 2005, Iliescu devenea o povară chiar s ,i pentru propriul partid.

Ion Iliescu (n. 3 martie 1930, Oltenit ,a) este un politician român, care a condus statul român în trei rânduri, ca pres,edinte al CFSN între 22 decembrie1989-1992, apoi ca pres,edinte ales al României între anii 1992-1996 s ,i 20002004. Între 1996-2000 s,i 2004-2008 a fost senator din partea PSD. Din (2006) este pres,edinte de onoare al PSD.

A intrat în Partidul Comunist Român în 1953 s ,i a devenit membru al Comitetului Central al PCR în 1965, însă, începând cu 1971, a fost treptat marginalizat de Nicolae Ceaus,escu. A avut un rol foarte important în Revolut,ia română din1989, devenind pres,edintele Frontului Salvării Nat,ionale, ulterior al Consiliului Frontului Salvării Nat,ionale. Ion Iliescu fost primul pres ,edinte post-comunist al României s,i a servit în două mandate constitut ,ionale, 1992-1996, s,i 20002004, separate de mandatul lui Emil Constantinescu. În timpul celui de-al doilea mandat al său, România a aderat la NATO s ,i a încheiat negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană.

În 2005 a fost începută o anchetă pentru a stabili rolul lui Ion Iliescu în mineriadele din 1990, în care minerii din Valea Jiului, sub conducerea lui Miron Cozma, au descins în Bucures,ti pentru a înăbus,i manifestat,iile antiguvernamentale. În replică, Iliescu a declarat că scopul anchetei este „răzbunarea” împotriva sa. Pe 13 octombrie 2008 Biroul de presă al Ministerului Public a emis un comunicat de presă în care se arată că pres ,edintele Ion Iliescu nu va fi urmărit penal în dosarul mineriadei din 1990. Procurorii au hotărât că nu sunt suficiente s,i concludente probe pentru ca Iliescu să fie pus sub urmărire penală. În iunie 2009, Ion Iliescu a fost scos definitiv de sub urmărire penală în dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990”, în care era acuzat de genocid, complicitate la tortură, propagandă pentru război, tratamente neomenoase, distrugere, favorizarea infractorului s,i complicitate la rele tratamente. Familia

203

Page 204: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Alexandru, tatăl lui Ion Iliescu, s-a născut în Oltenit,a, s,i a fost un comunist ilegalist. În decembrie 1931 a plecat clandestin în URSS, unde a participat la lucrările

Congresului al V-lea al Partidului Comunist Român t,inut la Gorikovo(lângă Moscova). La acest congres a semnat o declarat ,ie care prevedea că România contemporană nu reprezintă prin sine o unire a tuturor românilor, ci este un stat tipic cu mai multe nat ,iuni, creat pe baza sistemului prădalnic de la Versailles, pe baza ocupării unor teritorii străine s ,i pe baza înrobirii unor popoare străine. A mai rămas în Uniunea Sovietică încă patru ani. La întoarcerea în t,ară a fost condamnat la închisoare, unde a s,i murit.

La vârsta de un an, Ion Iliescu a fost abandonat de mama lui naturală, Maria Dumitru Toma (de origine bulgăroaică), care nu s-a interesat niciodată de soarta lui. La scurt timp, Alexandru Vasile Iliescu s-a recăsătorit, cu Maria P. Iliescu, care l-a crescut pe Ion Iliescu.

Viat,a

Ion Iliescu s,i Nicolae Ceaus,escu.

Născut în Oltenit,a, Iliescu, după absolvirea liceului Spiru Haret din Bucures ,ti în 1949, a studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic Bucures ,ti, iar apoi cu sprijinul Anei Pauker la Institutul Energetic din Universitatea din Moscova. În timpul s,ederii sale la Moscova a fost secretar al „Asociat ,iei student,ilor români”. Se credea că îl cunos,tea pe Mihail Gorbaciov, cu toate că atât Ion Iliescu cât s ,i Gorbaciov au negat în repetate rânduri acest lucru. Cu toate acestea, în 1990, în revista Paris Match s-a speculat că NicolaeCeaus,escu credea că ar fi existat o conexiune între cei doi, deoarece în timpul vizitei lui Gorbaciov în România din iulie 1989, Iliescu a fost trimis în afara Bucures,tiului pentru a preveni orice contact între cei doi. Iliescu este căsătorit din 1951, dar nu au avut niciun copil pentru că sot,ia sa a avut 3 pierderi de sarcină.

Activitatea în organizat,iile comuniste

A intrat în Uniunea Tineretului Comunist în 1944 s,i în Partidul Comunist Român în 1953 unde a avansat în carieră devenind secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din 1956 s,i membru al Comitetului Central al PCR.

La 19 august 1956 a fost ales pres,edinte al Comitetului de organizare aAsociat,iilor Student,es,ti, apoi al Consiliului (martie 1957). Ulterior a devenit s ,ef de sect,ie la CC al PCR (1965), prim-secretar al CC al UTC.

204

Page 205: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

La un moment dat a ocupat funct,ia de s,ef al Departamentului de propagandă al Comitetului Central al PCR. A servit mai târziu ca ministru pentru problemele legate de tineret între 1967 s,i 1971.Cu toate acestea, în 1971, Ceaus,escu se simt,ea amenint,at de Iliescu (era văzut ca mos,tenitorul lui Ceaus,escu) s,i a fost marginalizat de către acesta s ,i îndepărtat din toate funct,iile politice majore, fiindu-i atribuită funct ,ia de vice-pres,edinte al Consiliului Judet,ean Timis, între 1971 s,i 1974, după care a ocupat funct,ia de pres,edinte al Consiliului Judet,ean Ias,i (1974-1979). În 1984 a fost exclus din PCR s,i până în decembrie 1989 a fost director la Editura Tehnică.

Revolut,ia din 1989

În timpul revolut,iei din decembrie 1989, Iliescu s,i o parte a disident,ilor politici au constituit Frontul Salvării Nat,ionale, care a preluat puterea cu sprijinul fort,elor armate conduse de Gen. Stănculescu. Iliescu a fost recunoscut ca lider al FSN s,i, prin urmare, al autorităt ,ii provizorii a statului până la alegerile din 1992. Calitatea de lider provizoriu a statului a fost recunoscută s ,i de Consiliul Frontului Salvării Nat,ionale care s-a constituit ulterior din membrii FSN s ,i ai partidelor noi create.

Un document descoperit în arhiva Ministerului de Afaceri Externe polonez confirmă că, la 23 decembrie 1989, Ion Iliescu s ,i Silviu Brucan au rugat Moscova - prin intermediul ambasadei - să trimită un ajutor militar „pentru că singuri nu se pot descurca”, potrivit formulării din document. Răspunsul URSS a fost că „sunt gata să trimită orice fel de ajutor cu except ,ia intervent,iei trupelor”, se precizează în document. Solicitarea de către Iliescu a intervent ,iei militare ruses,ti este confirmată de mărturiile unor personaje-cheie ale Revolut ,iei române. Este vorba de cele ale lui Dumitru Mazilu, fost prim-vicepres ,edinte al Consiliului FSN, ale generalului Ion Hortopan, fost comandant al Infanteriei s ,i Tancurilor (decedat în 2000), ale viceamiralului (în rezervă) S , tefan Dinu, care în decembrie 1989 era s,ef al Direct,iei de Informat,ii a Armatei (DIA) s,i ale lui S,

tefan Gus,ă S, ef al Marelui Stat Major General în decembrie 1989, care s-a opus făt,is, s,i vehement acestei init,iative. Conform declarat,iilor lui Hortopan în fat,a Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, acesta a fost de fat,ă când Iliescu a dat acel telefon.

Iliescu a propus o democrat ,ie originală cu alegeri la care puteau participa mai multe partide. Iliescu a sust ,inut mai degrabă adoptarea la scară larga a

205

Page 206: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

reformelor în stil Perestroika decât eliminarea completă a institut ,iilor existente. A avut o legătură puternică cu puterea de la Moscova care a fost dovedită de primirea călduroasă a noului regim de către conducerea URSS, precum s ,i faptul că primul acord internat,ional post-revolut,ionar a fost semnat cu URSS. Iată ce declara Iliescu în decembrie 1989, vorbind despre sot ,ii Ceaus,escu: „s-au autointitulat comunis,ti, nu au nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia comunismului s,tiint,ific. Au întinat numai numele Partidului Comunist Român, au întinat numai memoria celor care s ,i-au dat viat,a pentru cauza socialismului în această t,ară.”Aceste idei au fost sust,inute s,i de alt,i membri ai FSN, cum ar fi Silviu Brucan, care a sust,inut, la începutul anului 1990, că revolut ,ia a fost împotriva lui Ceaus,escu nu împotriva comunismului. Iliescu a evocat mai târziu posibilitatea de a încerca modelul de socialism „suedez”. Mult ,i români cred că Revolut,ia Română a fost, de fapt, o revoltă populară asimilată de o lovitură de stat militară întreprinsă de Gen. Stănculescu care a predat puterea lui IonIliescu.

După Revolut,ia din 1989

După revolut,ie, Iliescu a fost membru fondator al Frontului Salvării Nat,ionale(FSN), urmând transformările sale în FDSN (Frontul Democrat al Salvării Nat,ionale), apoi în Partidul Democrat,iei Sociale din România (PDSR) s,i în final în Partidul Social Democrat (PSD).

Consiliul Frontului Salvării Nat,ionale s-a prezentat poporului ca organizator al primelor alegeri libere, după care urma să se autodizolve. O dată cu dizolvarea acestuia, mare parte din membrii au format FSN, care a candidat în primele alegeri s,i le-a câs,tigat cu 70% din voturi.

Ca membru fondator, Iliescu a rămas în FSN, organizat ,ia trecând prin câteva scindări politice care au dus la formarea FDSN-ului (aripa Iliescu) ulterior schimbându-s,i denumirea prin diferite fuziuni în Partidul Democrat ,iei Sociale din România (PDSR), apoi Partidul Social Democrat (PSD)

Sub presiunea evenimentelor care au condus la mineriade, atitudinea lui politică a virat cu timpul de la un sust ,inător al Perestroikăi, la socialdemocrat ,ie, aliniindu-se spectrului politic occidental de stânga. România, s ,i în special aripa nat,ionalistă, a fost dur criticată pentru faptul că, în comparat ,ie cu celelalte state din blocul comunist, a avut tendint,a de a ret,ine elementele de bază

206

Page 207: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

comuniste diferit (uneori exprimate cu trăsături scandaloase — unul dintre sloganele sust,inătorilor lui Iliescu de la începutul anului 1990 a fost „Nu ne vindem T, ara!”).

Interimatul la pres,edint,ia României

La sfârs,itul anului 1989, Frontul Salvării Nat ,ionale a preluat puterea s,i a constituit un guvern provizoriu, în frunte cu Petre Roman, s ,i l-a numit pe Ion Iliescu pres,edinte-interimar al României, ei urmând să preia autoritatea executivă până la următoarele alegeri.

În ianuarie 1990, FSN, init ,ial, la nivel declarativ, organizat ca organism provizoriu al exercitării puterii, a hotărât să se transforme în partid politic. Întrucât acesta era format în principal din al doilea es,alon al fostului PCR, au izbucnit proteste anti-FSN, aprobate de partidele politice de opozit ,ie Partidul Nat,ional Liberal (PNL) s,i Partidul Nat,ional T, ărănesc Cres,tin Democrat

(PNT, CD). În replică, Iliescu a lansat o chemare către „clasele muncitoare” să sprijine FSN împotriva „fort,elor fasciste, care încearcă să destabilizeze t,ara”. Acest

îndemn a dus la declans,area Primei Mineriade, atunci când minerii dinValea Jiului, condus,i de Miron Cozma, au sosit în Bucures ,ti s,i au reprimat demonstrat,iile opozit,iei democratice.

Cu toate acestea, liderii FSN au acceptat să împartă puterea cu partidele de opozit,ie până la alegeri. Astfel, la 13 februarie 1990, Iliescu este ales Pres ,edinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nat ,ională, un organism creat pentru a prelua puterile prezident,iale în stat s,i în care au fost inclus,i reprezentant,i ai tuturor partidelor politice apărute după Revolut ,ie (dar în care FSN rămânea însă majoritar), preluând de facto interimatul la Pres ,edint,ia României. Primul mandat (1990-1996)

La alegerile prezident,iale din 20 mai 1990, primele alegeri de după înlăturarea de la putere a PCR, s,i singurele de până acum cu un singur tur de scrutin, este ales pres,edinte al României, pe durata unui mandat de 2 ani. După instalarea în funct,ie s,i victoria FSN în alegerile legislative, l-a numit prim-ministru pe Petre Roman, la început considerat un acolit politic al noului pres ,edinte. În urma unor conflicte între grupările formate în interiorul partidului, autorităt ,ile au făcut apel la mineri pentru a veni în Bucures ,ti să intimideze protestatarii anti-comunis,ti s,i să protesteze împotriva guvernului. Aceste evenimente au

207

Page 208: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

degenerat în ceea ce s-a numit Mineriada din septembrie 1991. În urma acesteia, Roman a demisionat din funct,ia de prim ministru.

În 1991, este formulată s,i adoptată prin referendum noua Constitut,ie. În1992, în urma primelor alegeri prezident ,iale desfăs,urate în prevederile constitut,ionale, Ion Iliescu a câs ,tigat alegerile cu 61% din voturile exprimate în al doilea tur. Potrivit unor analis ,ti politici români, cum ar fi Daniel Barbu sau Dan Pavel, alegerea sa s-a bazat aproape exclusiv pe voturile populat ,iei din zona rurală, a muncitorilor din clasa de jos care au fost manipulat ,i s,i dezorientat,i de mass-media controlată de stat (Televiziunea Română a fost singurul post TV până în 1993).

În timpul primului mandat constitut ,ional al lui Iliescu, România s-a stabilizat s ,i democratizat part,ial, trecând, lent, de la economia dirijată spre o economie de piat,ă; a reluat relat,iile externe cu t,ările din Uniunea Europeană s,i NATO, s,i s-au introdus reforme sociale s,i economice incipiente care au demarat o îndelungată perioada de tranzit,ie a t,ării spre democrat,ie. Iliescu a beneficiat de sprijinul guvernului, dominat de Partidul Democrat,iei Sociale din România(PDSR), aflat într-o coalit,ie cu câteva grupări comuniste s ,i nat,ionaliste (PRM, PUNR, PSM — denumite de presa de opozit ,ie „Patrulaterul Ros,u” pentru rezistent,a opusă oricăror reforme profunde). În 1996, candidează pentru un nou mandat, din partea PDSR. În turul 1 s-a clasat pe primul loc, cu 47,34% din opt,iunile de vot, fiind depăs,it în turul 2 de Emil Constantinescu, candidatul CDR, cu 8,82% de voturi diferent,ă.

Perioada de opozit,ie (1996-2000)

La alegerile parlamentare din 1996, Iliescu a obt ,inut un mandat de senator în circumscript,ia electorală Bucures,ti s,i a condus grupul parlamentar al PDSR din Senat în perioada 1996-2000. Ales pres ,edinte al PDSR în urma Conferint,ei Nat,ionale din 1997, adoptă modelul european al social-democrat ,iei s,i a cerut aderarea format,iunii sale la Internat,ionala Socialistă. În 1999, PDSR a semnat o aliant,ă cu Partidul Social-Democrat Român (PSDR) s ,i cu Partidul Umanist Român (PUR), care a dus la crearea Polului Social Democrat ,iei din România. La 29 iunie 1999, guvernul a adoptat un proiect pentru Legea privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de s ,ef de stat: fos,tii pres,edint,i ai României urmau să primească pe toată durata viet ,ii o indemnizat,ie lunară echivalentă cu cea a pres,edintelui în funct,ie, o mas,ină gratuită, o locuint,ă de protocol gratuită, pază s,i protect,ie permanente. Iliescu a folosit ocazia pentru

208

Page 209: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

a-l ataca pe fostul suveran, Mihai al României, care ar fi beneficiat de asemenea de drepturile izvorâte din această lege: a anunt ,at că refuză aceste avantaje, că priorităt,ile guvernului ar trebui să fie altele s ,i că scopul acestui proiect este să acorde avantaje regelui Mihai.

Al doilea mandat (2000-2004)

În alegerile din 2000 a candidat din nou s ,i a câs,tigat în turul al doilea în fat ,a ultra-nat,ionalistului Corneliu Vadim Tudor. S, i-a început al doilea mandat constitut,ional s,i al treilea de facto la 20 decembrie 2000 s ,i l-a încheiat la 20 decembrie 2004 când Traian Băsescu a devenit pres ,edinte. A câs,tigat alegerile din 2000 în urma nemult ,umirilor populat,iei fat,ă de reformele economice dure din precedent,ii patru ani duse de guvernarea de centru precum s ,i de instabilitatea politică s,i de luptele interne din coalit ,ia de guvernare. Populat,ia urbană având de ales între Vadim Tudor s,i Iliescu a preferat să se abt ,ină sau să voteze cu Iliescu.

Guvernul Năstase, venit la putere în acest mandat al lui Iliescu, a continuat o parte din s,irul reformelor începute de guvernele anterioare între 1996 s ,i 2000. În timpul celui de-al doilea mandat al lui Ion Iliescu, România a aderat la NATO s,i a finalizat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Una dintre act,iunile institut,iei prezident,iale în timpul celui de al doilea mandat al lui Ion Iliescu a fost înfiint,area „Comisiei Internat,ionale pentru Studierea Holocaustului în România”, în urma unor incidente diplomatice cauzate de negat,ionismul Holocaustului practicat de figuri importante din conducerea t ,ării. Comisia, condusă de laureatul Premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel a întocmit un raport privind Holocaustul în România, raport asumat s ,i declarat „document de stat” de către Ion Iliescu.

După pres,edint,ie

La alegerile parlamentare din 2004, obt ,ine un nou mandat de senator în circumscript,ia electorală Bucures,ti s,i revine în fruntea grupului parlamentar al PSD.

La alegerile interne din PSD din 21 aprilie 2005, Iliescu a pierdut în fat ,a lui Mircea Geoană, dar a fost ales pres,edinte de onoare al partidului în 2006, o pozit,ie fără autoritate executivă în cadrul format,iunii, creată special pentru el.

În 2009 a apărut într-o scenă a filmului Medalia de onoare. Controverse

209

Page 210: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Articol principal: Grat,ieri s,i amnistii legate de Revolut,ia Română din 1989.

Grat,ieri

Prin Decretul-Lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990, când încă nu fusese ales pres,edinte, Ion Iliescu a amnistiat toate infract ,iunile săvârs,ite care se încadrau la mai put,in de 3 ani pedeapsă. Astfel au scăpat de pus ,cărie tot,i cei care au bătut revolut,ionarii arestat,i.

Ion Iliescu a grat,iat s,i pe membrii C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. care fuseseră condamnat,i pentru că au aprobat, în s,edint,a din 17 decembrie 1989, reprimarea revolut,iei române din 1989. De asemeni a grat ,iat ofit,erii condamnat,i pentru deschiderea focului în zona Calea Lipovei din Timis ,oara s,i a protestat la condamnarea generalilor Victor Atanasie Stănculescu s ,i Mihai Chit,ac, care fuseseră de asemeni găsit,i vinovat,i de reprimarea revolut,iei, dar fuseseră numit,i membri în primul guvern FSN de Iliescu. După ce Iliescu a reajuns în 2001 la conducerea României, noul procuror general numit de el, Tănase Joit,a, a făcut recurs în anulare împotriva sentint ,elor de condamnare a celor doi generali, care astfel au scăpat de detent,ie.

În decembrie 2003, Ion Iliescu l-a grat ,iat pe Iosif Veverca, un milit,ian care a ucis o persoană în revolut,ia din 1989 la Timis,oara.

În acelas,i decret prin care l-a grat,iat pe Miron Cosma, Ion Iliescu l-a grat,iat s,i pe Ioan Corpodean, ofit,er de milit,ie implicat în reprimarea revolut,iei de la Timis,oara.

Pe data de 15 mai 2007, fiind invitat în emisiunea “Tu decizi” difuzată de postul de televiziune “Realitatea TV”, Ion Iliescu a afirmat că " [... minerii] au făcut un act civic." Decorarea lui Vadim Tudor

În ultimele zile ale mandatului de pres,edinte, i-a acordat lui Corneliu VadimTudor, Ordinul Nat,ional „Steaua României” (în rang de cavaler), un gest care a atras critici în presă s,i i-a determinat pe Elie Wiesel, câs ,tigătorul Premiului Nobel pentru Pace, cincisprezece jurnalis,ti de la Radio Europa Liberă, primarul Gheorghe Ciuhandru al Timis,oarei s,i pe istoricul Randolph Braham să returneze, în semn de protest, onorurile s ,i distinct,iile primite. Pres,edintele Traian Băsescu a revocat atribuirea distinct,iei oferite lui Vadim la 24 mai 2010. În acest moment are loc un proces prin care Vadim Tudor vrea anularea decretului lui Băsescu, des,i CCR a decis că decretul a fost constitut,ional.

210

Page 211: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Pretinse conexiuni cu KGB-ul

În 1995, ziarul Ziua a publicat un interviu cu un ex-ofit ,er KGB care a declarat că Ion Iliescu a fost un infiltrat KGB. Iliescu a negat afirmat ,iile ofit,erului, totus,i Ziua a continuat să investigheze subiectul în detaliu. Câteva zile mai tâziu, „Ziua” a sust,inut că angajat,ii săi au fost plasat,i sub supravegherea Serviciului Român de Informat,ii. Scandalul privind presupusa legătură cu KGB a continuat în perioada 2003-2008, atunci când disidentul rus Vladimir Bukovski a declarat că Iliescu s,i majoritatea membrilor FSN ar fi fost agent,i acoperit,i ai KGB, că Iliescu ar fi avut relat,ii puternice cu Gorbaciov, s,i că revolut,ia română din 1989 ar fi fost un complot organizat de KGB pentru a recâs ,tiga controlul politic asupra t,ării.

Lucrări publicate

Revolut,ie s,i reformă, Editura redact,iei publicat,iilor pentru străinătate 1993

Revolut,ie s,i reformă (edit,ie revizuită), Ed. Enciclopedică 1994

Revolut,ia trăită, Editura redact,iei publicat,iilor pentru străinătate 1995

Momente de istorie, Editura Enciclopedică 1995, ISBN 973-45-0109-7

Fragmente de viat,ă s,i istorie trăită, Editura Litera, 2011

Ordine s,i distinct,ii

Emblema de Onoare a Armatei României - 24 octombrie 2012 Membru al

Academiei Oamenilor de S, tiint,ă din România (AOSR).

Referint,e

ˆ „La 80 de ani, Ion Iliescu este în continuare un ateu convins: «Iisus a fost un rebel» Libertatea. 05 iunie 2010. Accesat la 13 iunie 2012.

ˆ Ministerul Public: Ion Iliescu nu va fi urmărit penal în dosarul Mineriadei din ’90, 13 octombrie 2008, Antena 3, accesat la 15 iulie 2013

ˆ Iliescu, scăpat de dosarul „Mineriada 13-15 iunie”, 19 iunie 2009, Amalia Derscariu, evz.ro, accesat la 18 decembrie 2011

ˆ Care este adevărata mamă a pres,edintelui României, 10 august 2012, Alina Dan, Evenimentul zilei, accesat la 8 martie 2013

211

Page 212: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

ˆ New York Times, “Upheaval in the East: A Rising Star; A Man Who Could Become Rumania’s Leader”, 23 decembrie 1989, p. 15

ˆ Neagu, Alina (14 aprilie 2010). „Mihail Gorbaciov: Iliescu nu a telefonat la Moscova pentru a cere interventia armatei sovietice, în timpul Revolut ,iei”. Hotnews.ro. Accesat la 28 aprilie 2010. „În ceea ce îl prives ,te pe Ion Iliescu, Mihail Gorbaciov spune că l-a cunoscut pe acesta în ultima etapă a desfăs ,urării evenimentelor din Rusia s,i din Europa: “Nici nu l-am cunoscut înainte”.”

ˆ România Liberă. „Gura lumii despre România”, 8 mai 1990, citând ParisMatch

ˆ “De ce nu a avut Ion Iliescu urmas ,i”, Ziua, 5 septembrie 2008 ˆ Un adevăr

crunt: Iliescu a chemat trupele sovietice!, 7 martie 2010, Ana-

Maria Onisei, Adevărul, accesat la 15 iulie 2013

ˆ http://www.youtube.com/watch?v=lczbyzZruJo

ˆ „Guvernul asigură o bătrânet,e linis,tită fos,tilor s,efi ai statului”, Evenimentulzilei, 30 iunie 1999, accesat la 22 martie 2014 ˆ

Filmul Medalia de onoare

ˆ Monitorul Oficial din 4 ianuarie 1990

ˆ Lucia Hossu-Longin - “Memorialul Durerii”, serial TV, episodul referitor la Revolut,ia de la Timis,oara

ˆ În ce stadiu mai sunt dosarele decembrie 1989?, 19 decembrie 2005, Corneliu Miclescu], BBC

ˆ Decretul 727 din 2002, publicat în Monitorul Oficial nr. 589 din 8 august 2002

ˆ Iosif Veverca, membru în lotul Timis,oara, a fost grat,iat, articol în “Curierul Nat,ional” din 29 decembrie 2003

ˆ Dragos, Bota - Revolut,ionarii timis,oreni, dezamăgit,i de lipsa de curaj a lui Ion Iliescu, articol în “Adevărul” din 29 decembrie 2003

ˆ Ultima aparit,ie publică a lui Ion Iliescu ca pres ,edinte al României, comentariu al Radio France Internat,ional relatat pe pagina “Revista presei internat ,ionale” a sitului Senatului României

212

Page 213: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

ˆ Russian dissident who copied the Gorbachev Foundation’s archive: Mitterrand and Gorbachev wanted the European Socialist Union, Thatcher opposed Germany’s reunification

ˆ Iliescu s,i-a lansat cartea “Fragmente de viat,ă s,i de istorie trăită, 22 iulie 2011, Andra Dumitru, România liberă, accesat la 15 iulie 2013

ˆ Ion Iliescu îs,i lansează volumul “Fragmente de viat,ă s,i de istorie trăită”, 19 iulie 2011, Mediafax, accesat la 15 iulie 2013

ˆ Iliescu s,i Constantinescu au primit Emblema de Onoare a Armatei, 24 octombrie 2012, Mădălina Mitan, Ziare.com, accesat la 15 iulie 2013

ˆ Vivat Academia, vivat impostores!, 5 mai 2010, Academia Cat ,avencu, accesat la 17 iulie 2013

Iliescu în enciclopedii

Enciclopedia marilor personalităt,i din istoria , s,tiint,a s,i cultura românească de-a lungul timplului. B., Ed. Geneze. vol.IY, 2003

Dict,ionar enciclopedic ilustrat Junior. Nume Proprii, Ed. Cartier, 2004

Bol’shoi Rossiskii Entsikllopedicheskii Slovar., M.Ed. Drofa, 2009

Enciclopedia Universală Britannica, B.-Ch.,Ed. Litera, 2010

Calendar Nat,ional. Ed. Biblioteca Nat,ională a Republicii Moldova, Chis,inău

Bibliografie

Ion Alexandrescu, Stan Stoica, România după 1989. Mică enciclopedie, Editura Meronia, Bucures,ti, 2005

Tom Gallagher, Furtul unei nat ,iuni. România de la comunism încoace, Editura Humanitas, Bucures,ti, 2004

Ion Iliescu, în dialog cu Vladimir Tismăneanu, Marele s ,oc. Din finalul unui secol scurt. Despre comunism, postcomunism, democrat,ie, prefat,ă de prof. Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, Bucures,ti, 2004

Dan Pavel, Iulia Huia, <> O istorie analitică a Convent ,iei Democratice, 1989-2000, Editura Polirom, Ias,i, 2003

Vladimir Alexe - Ion Iliescu: biografia secretă : candidatul manciurian,Editura Australian Romanian Association, 2003

213

Page 214: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Eseuri

Ion Iliescu: Douăzeci de ani de postcomunism, 5 noiembrie 2009, Ion Iliescu, Cotidianul

Ion Iliescu: Douăzeci de ani de postcomunism (Partea a II-a), 5 noiembrie 2009, Ion Iliescu, Cotidianul

Ion Iliescu sau „fat,a umană” a comunismului | VIDEO, 2 noiembrie 2009,Roxana Preda, Evenimentul zilei

Activitatea în perioada comunistă

Tinerii răzvrătit,i ai anilor ’50, exclus,i de mâna lui Iliescu, 14 februarie 2007,Evenimentul zilei

“Îi scoatem acum pe tot,i cei dovedit,i elemente dus,mănoase”, 15 februarie2007, Evenimentul zilei

Cum îl informa Secu pe Iliescu, 16 februarie 2007, Evenimentul zilei Virgil Măgureanu: “Dosarul Iliescu a fost făcut dispărut”, 17 februarie 2007, Evenimentul zilei

Învăt,ăturile lui Ion Iliescu către românce, de 8 martie 1968, 8 martie 2008, Andrei Crăciun, Adrian Grama, Evenimentul zilei

Tânărul Ion Iliescu, „un bun agitator”, 2 noiembrie 2009, Vlad Odobescu, Evenimentul zilei

Olimpic exmatriculat de Ion Iliescu, 30 decembrie 2010, Mirela Corlăt ,an, Evenimentul zilei

Articole biografice

Marile s,ocuri din viat,a familiei Iliescu, 2 aprilie 2004, Jurnalul Nat ,ional “Poves,ti adevărate” cu Ion Iliescu: Făcut “praf” în student ,ie de un pahar cu lichior de trandafiri, primul sărut furat Ninei în Cis,migiu, 21 iulie 2011, Evenimentul zilei

Ion Iliescu, o fotografie neretus ,ată la 80 de ani, 3 martie 2010, Horia Ghibut ,iu, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei

Povestea disparit,iei dosarului de cadre al lui Ion Iliescu, 2 august 2010, Evenimentul zilei

Dosarul lui Iliescu: citit s,i xeroxat înainte să dispară, 5 august 2010, Mirela Corlăt,an, Evenimentul zilei

214

Page 215: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

EDITORIALUL EVZ: Iliescu - Băsescu, faza pe dosare, 12 august 2010, Mirela Corlăt,an, Evenimentul zilei

DEZVĂLUIRE EVZ: Iliescu dădea indicat ,ii pret,ioase Securităt,ii, 12 mai 2011, Mirela Corlăt,an, Evenimentul zilei

ION ILIESCU - BIOGRAFIA SECRETĂ, 15 august 2010, Vladimir ALEXE,Incomod Prahova

Interviuri

Pacepa l-a urmărit pe Ion Iliescu, 31 martie 2004, Jurnalul Nat ,ional

“La 15 ani am devenit bărbatul familiei”, 18 februarie 2004, Jurnalul Nat ,ional Ion Iliescu: De-a lungul viet,ii am avut multe momente de însingurare, 20 august 2010, Alice Nastase, Revista Tango

Iliescu s,i Revolut,ia

Ziua de 22 decembrie 1989 a lui Ion Iliescu, 26 noiembrie 2009, Grigore Cartianu, Florel Manu, Adevărul

Cum a îngropat Ion Iliescu Revolut ,ia, 23 decembrie 2009, Mihai Voinea, Florel Manu, Adevărul

Ion Iliescu: „Nu regret executarea lui Nicolae Ceaus ,escu“, 30 noiembrie 2009, Ovidiu Nahoi, Ion M. Ionit,ă, Adevărul

“Iliescu putea fi Dubcek al României. A ales să fie Deng Xiaoping”, 21 decembrie 2009, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei

Iliescu s,i Mineriadele

Iliescu le spune minerilor că golanii au fost de vină, 14 Noi 2008, Cotidianul “Iliescu

nu răspunde de mort,ii din iunie 90”, 14 octombrie 2008, Raluca Dan,

Cristi Ciupercă, Evenimentul zilei

Mineriada prin lentila lui Ion Iliescu: “de groază” a fost asedierea statului, venirea minerilor e doar “efectul”, 25 mai 2010, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei

Critici

Recenzie la cartea “Revolut,ie s,i reformă” de Ion Iliescu, timisoara.com

Funct,ii politice Predecesor:

215

Page 216: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Nicolae Ceaus,escu Pres,edinte al României

(primul mandat) 20 mai 1990 - 1992 Succesor: Ion Iliescu Predecesor:

Ion Iliescu Pres,edinte al României

(al doilea mandat) 1992 - 29 noiembrie 1996 Succesor: Emil Constantinescu

Predecesor: Emil Constantinescu Pres,edinte al României

(al treilea mandat) 20 decembrie 2000 - 20 decembrie 2004 Succesor: Traian Băsescu

“Arogantul, Prostănacul s,i Cârlanul”, o fabulă de Ion Iliescu

de Marian Sultănoiu

„Arogantul, Prostănacul s,i Cârlanul”, o fabulă de Ion Iliescu de Marian SULTĂNOIU Publicat la: 19.12.2010 20:09

O dată în plus, Ion Iliescu a dovedit, ieri, la Pro TV - în emisiunea “După 20 de ani” - că rămâne trainerul noilor generat ,ii de politicieni social-democrat,i. De ce nu, un factor de echilibru s,i comunicare. Între alte subiecte, Iliescu nu a avut ret,ineri în a da verdicte, fără să clipească, cu privire la actualul lider social-democrat: “Ponta e prea crud ca să candideze, azi, la Cotroceni”, a spus. Apoi “vorbes,te cam băsescian, cam de mahala”, a continuat. S , i, mai apoi “se cam repede cu părerea, grăbindu-se să-i promită ajutor lui Antonescu pentru prezident,iale”. Într-un cuvânt, “cârlanul” Ponta are carne bună, articulat ,ii ferme, dor de ducă, “dar e cam tânăr s,i prea nelinis,tit”. Nu e primul portret pe care Iliescu îl face cu mână sigură.

Des,i e greu să-i acorzi, întotdeauna, dreptate, fostul pres ,edinte palpează ca un chirurg, cântăres,te s,i diagnostichează. Fără menajamente, din put,ine cuvinte câteodată unul singur - fostul pres,edinte tus,ează scurt personalitatea tinerilor săi colaboratori.

Întâmplarea face că, des ,i îs,i sust,ine progeniturile politice, nu le iartă s ,i nu le menajează. Când Petre Roman a devenit o problemă pentru viziunea sa politică, l-a îndepărtat fără ret,ineri s,i regret. Năstase, mai ascultător, a crescut în umbra “patriarhului” fără a-s,i permite însă init,iative radicale, chiar dacă a mai smucit în hăt,uri. Când s,i-a luat nasul la purtare, Iliescu l-a“tus,at”. “Arogantul” a fost botezat s ,i as,a i-a rămas numele. A urmat episodul Geoană, care, de ce să n-o recunoas ,tem, l-a făcut pe Ion Iliescu să rivalizeze cu

216

Page 217: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Mama Omida, în materie de previziuni etno-politice s ,i oarecum botanice, gândindu-ne la invocatele flăcări violet de peste ani.

“Prostănacul” i s-a spus - iar unii spun că Nina Iliescu n-ar fi cu totul străină de întâmplare, Iliescu însus,i devoalând că doamna sa, cu un foarte dezvoltat spirit critic, este, în acelas,i timp, s,i cel mai acerb interpret al faptelor sale politice. Sigur, mult,i au crezut că “bes,telirea” lui Geoană a plecat dintr-o ranchiună personală, s,tiut fiind că Iliescu a fost detronat în urma jocurilor de culise din partid, care l-au suit pe Geoană, nesperat, pe val.

Dar fostul pres,edinte a depănat, din nou, povestea: “Prostănac, pentru că a dinamitat viitorul politic al lui Năstase, as,a cum, în 2009, s,i-a dinamitat propriul viitor”. Acum, Iliescu îl t,ine sub lupă pe pupilul lui Năstase, Victor Ponta. Nu-i iartă acestuia niciun gest abrupt, nicio fanfaronadă, niciun pas nepregătit îndeajuns. Iliescu simte în Ponta tânărul de perspectivă, de ce nu, răzbunătorul neîmplinirilor lui Năstase. Dar “Cârlanul” este cam slobod la gură s ,i cam grăbit să ardă etape, ceea ce pe Iliescu nu-l încântă. “E tânăr, impetuos, dar cam nestăpânit”, schit,ează fostul pres,edinte.

E bine sau e rău ca Ponta, tânărul lider social-democrat, să spună ce gândes ,te? S-a aventurat el sust,inând că PSD îl va sprijini pe Antonescu la pres ,edint,ie, dacă va obt,ine, pentru el, fotoliul de prim-ministru? Poate că nu, de vreme ce chiar Ion Iliescu consideră că Ponta nu are cartea câs ,tigătoare, încă, pentru Cotroceni. Apoi, după două mandate de pres,edinte pe stil Traian Băsescu, se presupune că noul s,ef al statului va fi mai put ,in jucător, revenind, as,a cum tot Iliescu spune, la menirea constitutională a funct,iei - aceea de a arbitra - fapt care i-ar putea conferi o vizibilitate mult mai mare premierului s ,i, evident, puterea de decizie.

La urma urmei, PSD, urmărind o aliant,ă cu PNL, ar trebui să dea ceva la schimb pentru a ajunge la o înt,elegere în ceea ce prives,te renunt,area liberalilor la aplicarea cotei unice de impozitare, subiect aproape tabu în negocierile celor doi parteneri de dialog. Fără ca acesta să fie singurul punct de negociat de pe o listă destul de lungă.

Una peste alta, Ion Iliescu îs,i face, încă o dată, datoria. “Politica e o curvă voluptoasă, care mănâncă prostănaci s,i arogant,i pe pâine”, pare să spună el. Ceea ce poate însemna că, dincolo de aparent,e, e bine să te gândes,ti de trei ori înainte să plusezi o dată, chiar dacă pare că joci cu inspirat ,ie.

217

Page 218: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

De arogant nu am uitat

Pe prostănac l-am suspendat

Iar cu cârlanul, mă gândesc De

blană, piele să-l belesc

Din fabula asta lipses,te Ilici. Nea Nelu e cel care trebuie să treacă PSD-ul pe malul celălalt salvând s,i capra s,i varza. Să vedem cine pe cine-o să mănânce s,i cine trece de criză. Tare mi-e că or să încingă un ospăt, de-al de Vanghelie, pe “malul anticipatelor” s,i or să-i mănânce fript,i pe “gânditori”, vorba aia s,i capra s,i varza.

Experient,a lui Iliescu, într-adevăr, îi dă argumentat ,ia coerentă pentru tot ce sust,ine, dar uităm un singur lucru, Marinarul a avut ac de cojocul lor.

Paradoxal, “a mint,it de-a înghet,at apele”, a furat de-a rupt (nu numai voturi) s ,i a rămas pe pozit,ie. Ceea ce omitem e că, unde se termină logica începe politica.

Care e ret,eta lui Băsescu ? Nu contează. Cert este că ceilalt ,i sunt în criză de inspirat,ie s,i au cam inceput să-l copie. Asta-i repros ,ează lui Ponta, “de după perdea”, Nea Nelu. Are dreptate ? Are. Pe de altă parte uităm că Petrică Roman a fost mătrăs,it de Ilici, iar Băsescu l-a preluat din volè s ,i l-a dat la cos,. Al dracului sincronizare (trecuse ceva timp, dar Băse nu l-a mai lăsat să se ridice de jos, l-a călcat în picioare). Stat ,i linis,tit,i că i-au lăsat afacerile, că tot de-al lor e. Acum Iliescu e în pozit,ia pe care-o avea Silviu Brucan, adică un fel de t ,at,ă care-s,i dă cu părerea s,i-i oblojes,te pe schilodit,ii din politică. Nea Nelu nu e atât de străin de metodele Băsesciene aranjând scena politică ani buni cu Marinarul. Se teme că Ponta a prins “s,pilul”, pentru că s,tie că e o armă cu două tăis ,uri, iar Băsescu o mânuies,te al dracului de bine. Pentru minciună, ipocrizie, hot ,ie, trădare, canibalism politic, trebuie să fii “s,acal bătrân”, corect. E deosebit de riscant să lupt,i cu armele s,i metodele de pirat ale lui Băsescu. Cam asta spune Ilici, sperând să nu se dea de gol. Ponta s-a rupt de generat ,ia lui Iliescu. Încă nu vrea s-o arate pentru că i-e frică să nu se spargă de tot PSD-ul s ,i-as,a rărit de dezertori. Ponta a înt,eles că fără Liberali s,i UDMR nu poate face nimic concret, s,i asta e singura variantă viabilă. Orice înt ,elegere cu Băsescu nu are nicio valoare, asta e clar pentru oricine. Prin urmare Ponta o să ajungă unde-i duce curentul pe tot,i din Opozit,ie. La ora acuală nu mai există opt,iuni. Cine prinde puterea după ce-i scufundă nava lui Băsescu, va rămâne cel put ,in două mandate ceea ce nu e rău deloc. Dacă nu le “iese manevra”, atunci să te t ,ii, că

218

Page 219: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

rămăne Marinarul până-l mănâncă ai lui s ,i asta va dura o ves,nicie. Asta s,tie Ponta, iar Iliescu se teme că PSD se va “dizolva” în PNL. Aici Nea Nelu gres ,es,te. PNL-is,tii s,i PDR-is,tii “au dat la pace” demult. Fac afaceri împreună de-o bucată de vreme, nu de alta, dar cu PDL-is,tii era prea riscant.

Cam asta se poate înt,elege la momentul actual. Până când se va schimba ceva o să stea Boc la capătul tunelului, cu lămpas ,ul, pe post de “luminit,ă”. În rest... întuneric s,i frig.

Anul trecut bugetul nat,ional al românilor a fost de 48,6 miliarde de euro. Asta este suma pe care politicienii s,i administrat,iile centrale s,i locale a avut-o la dispozit,ie pentru a asigura bunul mers al t,ării, bunul trai al cetăt,enilor, dezvoltarea unui stat sărac. Plus un bonus de 2,8 miliarde de euro, deficit bugetar, pe care statul, în numele cetăt ,enilor săi, l-a împrumutat s,i pe care îl va plăti înapoi băncilor, cu dobânzile aferente.

Port,ia de magie t,igănească

Dark Jade March 15, 2015

Mituri s,i legende, Superstit,ii Gypsy

caravan

Se presupune că prima caravană a plecat de undeva din Kashmir sau dinAfganistan s,i de atunci drumul le-a devenit cel mai bun prieten. Secolele petrecute pe drum i-au transformat în povestitori s ,i muzicieni priceput,i. Experient,a nomadă a creat o comuniune aparte cu natura s ,i t,iganii au devenit oameni ai pământului. Au căpătat un misticism aparte s ,i magia t,igănească a început să înflorească. T, iganii ghiceau în cărt,i de tarot, palmă, în globul de cristal, în ghioc sau în bobi. Vrăjile s,i blestemele t,igănes,ti erau pe cât de exotice pe atât de temute.

Amulete s,i obiecte magice

Poate sună ciudat, dar amuletele se întâmplă uneori să fie cele care îs ,i aleg proprietarul s,i nu invers. O monedă, un nasture sau o simplă pietricică găsite abandonate în t,ărână pot deveni obiecte magice puternice. Viitorul proprietar, cel care zăres,te s,i are să culeagă obiectul magic, are datoria să îl respecte s ,i să îl păstreze în sigurant,ă în buzunar.

219

Page 220: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

O însemnătate aparte în folclorul t,igănesc o are cut,itul. Acesta are un statut special, capătă chiar o identitate proprie, pentru că relat ,ia cu proprietarul este una deosebită. Cut,itul îs,i apără stăpânul, cut,itul taie, împunge s,i sfâs,ie, s,i în cele din urmă trece prin experienta mort ,ii. Cut,itul gustă sângele s,i uneori se întâmplă să nu îs,i poată potoli setea. De aici rolul special pe care îl ocupă în ritualurile de magie t,igănească. Sunt vrăji în care cut,itul e înfipt în masă, chiar în timp ce descântecele sunt rostite. Lama protestează pentru că nu dores ,te să despice lemnul ci chiar inima dus,manului. Dar cuvintele magice potolesc furia lamei s,i au rolul de a direct,iona tăis,ul chiar spre inima acelui împotriva căruia se face vraja. Cut,itul păstrat din generat,ie în generat,ie poate avea s,i rol de amuletă, dar această tradit,ie nu este extrem de răspândită, tăis,ul fiind de cele mai multe ori asociat cu gâlceava.

Revenind la amulete, scoicile s,i cochiile sunt considerate obiecte benefice, aducătoare de noroc. Ghiocul, o cochilie de melc mare care trăies ,te în mările calde, nu este doar o amuletă ci s ,i un obiect folosit în divinat,ie. Dus la ureche s,i dezlegat prin descântecele potrivite, ghiocul începe să s ,optească profet,ii despre viitor.

Un loc aparte îl ocupă obiectele de culoare ros,ie. Un fir de lână, sau o fundă ros,ie găsită e semn garantat de noroc în dragoste. Proprietarul va trebui să păstreze amuleta pret,ioasă undeva aproape de inimă s,i garantat iubirea nu va întârzia să apară.

E de asemenea semn bun găsirea unei chei. Există chiar s,i un descântec vechi care trebuie rostit atunci când cheia e ridicată s,i pusă la păstrare în buzunar. Se crede că cei care poartă chei vechi au să dezlege mistere, au să afle secrete s ,i vor reus,i în situat,ii dificile.

Elemente magice s,i pot,iuni

Înainte de amestecuri din ingrediente extravagante s ,i pot,iuni complicate, trebuie avută în vedere cea mai importantă, mai simplă s ,i mai magică licoare – apa. Astfel, se spune dacă întâlnes,ti o femeie cărând o carafă de apă, e semn bun de abundent,ă s,i noroc. În schimb, dacă vasul este gol e semn de ghinion. Înainte de a bea apă s,i în general orice fel de băutură, este bine să mult ,umes,ti zeilor s,i să vers,i câteva picături.

Alte elemente magice cu proprietăt,i deosebite sunt argintul (sau monedele de argint), potcoava de cal (animal mistic în folclorul t ,igănesc), broasca s,i crengile

220

Page 221: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

de salcie. Există superstit,ii conform cărora crengile de salcie crescute înnodate, nu ar trebui niciodată despărt,ite pentru că au fost împreunate de zâne. Un om care le va desface îs,i va pierde norocul. Tot crengile de salcie împreunate sunt folosite în vrăji de iubire. Un bărbat care dores ,te să cucerească inima femeii iubite va t,ine în gură nodul din salcie s,i va rosti:

T’re báçt me çáv,

T’re baçt me piyáv,

Dáv tute m’re baçt, Káná

tu mánge sál.

Ît,i mănânc norocul,

Ît,i beau norocul

Dă-mi norocul tău

S, i tu vei fi a mea

Broasca e în general privită ca un animal necurat, folosit în special în magia neagră. Vrăjitoarele folosesc broas,tele pentru a aduce boală s,i necaz în familiile dus,manilor. Singura cale de a rupe vraja constă în incendierea broas ,tei în cauză, fiind legată de membre de crengi prinse în formă de cruce.

Divinat,ie

Se s,tie că t,iganii sunt maes,trii în arta divinat,iei. Ghicesc în globul de cristal, în cărt,i de tarot, în monede, boabe, ghioc sau pietricele. T , iganii slavi sunt specializat,i în ghicitul în boabe. Iată cum decurge ritualul. Clientului i se cere o monedă, care va ajunge în mâna ghicitorului alături de nouă boabe uscate. Moneda s,i boabele sunt amestecate în timp ce clientul se concentrează pe întrebările al căror răspuns vrea să îl afle. Ghicitorul îs ,i deschide palmele lăsând boabele s,i moneda să cadă pe masă.

Moneda reprezintă clientul iar pozit,ia boabelor oferă răspunsurile la întrebări. Boabele care se găsesc cel mai aproape de ghicitor se referă la prezent, iar cele mai îndepărtate la act,iunile din viitor. Două, trei sau mai multe boabe apropiate indică o fort,ă puternică ce act,ionează din exterior. O linie dreaptă din boabe anunt,ă o călătorie, iar o linie curbă amânarea rezolvării unei probleme.

E interesant de observat că t ,iganii extrem de rar ghicesc pentru sine sau pentru un alt membru din comunitate. Mult,i sceptici afirmă că asta se întâmplă

221

Page 222: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

deoarece divinat,ia nu e decât o mare îns,elătorie, dar adevărul e că t,iganii nu sunt în general interesat,i de viitor. Filozofia t,igănească glorifică bucuria de a trăi în prezent, viitorul fiind privit ca o perspectivă incertă s,i irelevantă.

Farmece s,i alte vrăji de protect,ie

Atunci când un om a pierdut totul, sau a fost jefuit, suspiciunea planează asupra tuturor. Atunci când dovezile lipsesc s ,i nu poate identifica vinovatul, t ,iganul are să apeleze la superstit,ie, vrăji s,i misticism. Iată ce descântec foloseau t ,iganii de origine ungară pentru a putea recupera un animal furat. Împrăs ,tiau excremente către Est s,i către Vest în timp ce rosteau cuvintele magice:

Kay tut o kam dikhel:

Odoy ává kiyá mánge!

Soarele cum te-o vedea,

La mine să te întorci!

O metodă de pedepsire a unui hot, este legarea norocului acestuia, folosind noduri de salcie. Atunci când un t ,igan intră în posesia unui animal este nevoie de un ritual de protect,ie, care va asigura sănătatea acestuia. În acelas ,i timp ritualul funct,ionează pe post de barieră pentru potent,ialii hot,i. Animalul este trecut prin fat,a focului s,i este marcat pe spate cu un băt , înnegrit în cărbune. În acelas,i timp este rostit ritualul:

Ač tu, ač kathe!

Tu hin mange! Te

Nivasa the jiánen Ná

dikh tu ádálen! Trin

lánca bin mánge, Me

pçándáv tute:

Yeká o devlá, ávri O

Kristus, trite Maria! Stai

aici, stai cu mine Pentru

că es,ti al meu! S, i când

222

Page 223: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

vor trece Nivasi Tu să

nu-i vezi!

Cu trei lant,uri Te-nrobesc:

Unu-i Dumnezeu,

Unu e Christos, s,i al treilea e Maria!

Unul din cele mai importante farmece de protect,ie asigură o cireadă de vite proprietarului său, împiedicând animalele să fie furate. Trei picături de sânge din degetul unui copil sunt amestecate cu pâine care este dată de mâncare animalelor. Cuvintele magice rostite sunt: Dav tute trinen rátá

Ternes te láces ávná!

Ko tut čorel, ádáleske Hin

rát te más shutyárdye!

Ît,i dau trei picături de sânge Ca

să fii tânăr s,i bun;

Cel ce se-ncumetă să fure Sângele

să i se verse!

De remarcat în descântecele de mai sus că sunt invocate figuri biblice precum Iisus Christos sau Fecioara Maria. Chiar dacă t ,iganii nu sunt cres,tini, ei apelează la divinitate în momentele în care au nevoie de protect,ie împotriva răului.

Potcoava unui cal îngropată într-un vas cu pământ funct,ionează pe post de talisman s,i protect,ie a casei. Peste potcoavă se toarnă apă cu sare s,i trebuie avut grijă ca ritualul să fie făcut într-o noapte cu lună plină.

Despre ghicit, farmece s,i invocat,ii, vrăji s,i alte divinat,ii Christian &

Miriam Dikol

Pe vremuri, vrăjitoarele se adunau la răscruce de drumuri sau pe câmpii, undes ,i fierbeau pot,iunile magice, căci leacurile, filtrele de dragoste s ,i descântecele, făcute mai ales de sărbători, pe lună plină, s ,i apele magice făceau parte din puterea unei vrăjitoare adevărate. Există ceva miraculos în ghicitul t ,igănesc s,i în toate divinat,iile de iubire, sănătate, sporul casei, protect ,ia îndrăgostit,ilor, a

223

Page 224: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

mamei s,i a copilului. La întrebarea dacă pot vrăjitoarele t ,igănci să prevadă viitorul celor care le solicită ajutorul, vet,i afla răspunsul citind această carte.

INTRODUCERE 3

CAPIROLUL I

ORIGINEA VRĂJITORIEI, A S, AMANISMULUI S, I A MAGIEI NEGREDE RĂZBUNARE S, I VĂTĂMARE

Cum au devenit t,iganii ghicitori

S, amanismul s,i alungarea diavolului

T, iganii folosesc încă vrăjile s,i farmecele s,amanice ... 8

CAPITOLUL II

FARMECE s,I INVOCAT, II PENTRU VINDECAREA TULBURĂRILOR DE SĂNĂTATE

Apoi frigurile trec în copac

Vindecarea durerilor de dint,i

Venerarea s,amanică a apei

Vrajă împotriva crampelor de noapte

Rugăciunea Sfântului Pavel împotriva s,erpilor Vrajă

împotriva durerilor de dint,i

Vrajă împotriva curgerii sângelui din nas

De făcătură de moarte

Dacă omul se usucă pe picioare din senin ... 18

Descântec pentru dezlegarea de nebunie

CAPITOLUL III

INVOCAT, II S, I EXORCISME T, IGĂNES, TI

Vrăji t,igănes,ti maghiare

Invocat,ii s,i exorcisme pentru vindecarea copiilor

Venerarea Lunii

Virtut,ile magice ale usturoiului

224

Page 225: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Noaptea Sfântului Andrei

Un vechi s,i straniu secret italian

O incantat,ie învăt,ată de la o vrăjitoare florentină

Divinat,ia cu ceapă

Băutură de tăciuni, usturoi s,i făină

Ulcica cu budincă

Descântecul cu cut,itul

Lilith, răpitoarea de copii s,i regina vrăjitoarelor ..... 47

CAPITOLUL IV

S, TIINT, A SLAVONĂ DIN SUD S, I ALTE MAGII T, IGĂNES, TI

Spiritele elementale Vilas - Sylvana Spiritele

Pădurii s,i ale Câmpiei

Vila este un spirit răzbunător

Vilas - spiritele de aer, pământ s,i apă

Cuvintele unei vrăjitoare

Coji de ouă s,i studiul ouălor

Vrăjitoarele colindă noaptea cu barca Omul,

vrăjitoarea s,i iapa

Oul, t,iganca s,i barca

Vrăjitoarea s,i ouăle

Superstit,ii scot,iene

Ouă cu ghinion

Ghicitul viitorului în Northumberland

Proverbe despre ouă - Ova Crucibus ........ 70

CAPITOLUL V

FARMECE S, I CONJURAT, II PENTRU A VINDECA SAU PROTEJA ANIMALELE

225

Page 226: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Toba magică laponă Protejarea

vitelor de hot,i

Conjurat,ie împotriva hot,ilor

Pasărea diavolului Chagrin

Magia, fierul s,i cărbunele

Remediu împotriva viermilor

Urzica s,i miracolele sale magice

Zânele Pământului

Puterea magică a cântecului ..... 86

CAPITOLUL VI

DESPRE SARCINĂ S, I FARMECELE EI SPECIFICE ..... 106

Magia trandafirilor ..... 107

Colier din cochilii de melc ..... 107

Colt,ii de mistret, ..... 108

Farmece împotriva scurgerii de sânge ..... 109

Puterea mort,ilor din morminte ..... 111

CAPITOLUL VII

MAGIA IUBIRII S, I A RĂZBUNĂRII ..... 113

Farmece de iubire ..... 115

Cum se face magie pe urma piciorului ..... 116

Vergelul fetelor ..... 118 Divinat,ia cu

vergelele magice ..... 118

Pantofii s,i filtrele de iubire ..... 119 Superstit ,ii cu

pantofi ..... 123

Vrăji pentru aflarea viitorului sot, ..... 124

Ursitul cu oglinda magică ..... 126

Noaptea Sfântului Andrei ..... 129

226

Page 227: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Magia iubirii în noaptea de Anul Nou ..... 132

Interpretarea viselor ..... 133

Băutura de iubire ..... 133

Descântec de dragoste ..... 135

Cum să-l faci pe bărbat să te dorească ..... 136

Vraja cu ulcica ..... 136

Desfacerea ulcicăi ..... 137

Desfacerea farmecelor de dragoste ..... 138

CAPITOLUL VIII

VRĂJI S, I SUPERSTIT, II T, IGĂNES, TI .....

Vrăjitoarele s,i goblinii .....

Femeia de apă .....

Vrăji în pielea goală .....

Vrăji cu spiridus,i .....

Magia lămâiului s,i teiului .....

Vit,a de vie s,i măritis,ul fetelor .....

Revolverul cu parfum .....

CAPITOLUL IX

FARMECE S, I EXORCISME T, IGĂNES, TI ..... 157

Vrăjile de Sfântul Gheorghe ..... 158

Fascinat,ia sau deochiul ..... 159

Doamnele Vilas s,i relat,iile lor sexuale ..... 160

Unsoarea de pe clopotnit,a bisericii ..... 163

Un exorcist adevărat ..... 165

Duhul din sticlă ..... 165

CAPITOLUL X

ÎNTÂLNIREA SAU ÎNTRUNIREA VRĂJITOARELOR .....

227

Page 228: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Sabbatul vrăjitoarelor .....

Sabbatul vrăjitoarelor t,igănci .....

Dansul vrăjitoarelor .....

Festivalurile s,amanilor s,i vracilor .....

Transferul puterilor vrăjitores,ti .....

Vrăjitoarele bântuie în nopt,ile cu Lună plină ..... 175

CAPITOLUL XI

PUTEREA MAGICĂ T, IGĂNEASCĂ .....

Dezvoltarea puterii magice .....

Rolul voint,ei cons,tiente .....

Puterea visului .....

Magia .....

Memoria infinită .....

Înt,elepciunea .....

T, igăncile pot să prevadă viitorul .....

Să te gândes,ti bine înainte de a face oracole .....

Dezvoltarea s,i stăpânirea memoriei .....

Ghicitul în palmă .....

Există ceva miraculos în ghicitul t,igănesc .....

Ghicitul are regulile sale ..... 184

CAPITOLUL XII

PREZICEREA VIITORULUI .....

Prezicerea viitorului - o relatare adevărată .....

Predict,ia unei t,igănci .....

O poveste autentică .....

Prinde hot,ul! .....

Plata .....

228

Page 229: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Influent,a vrăjitoarelor ..... 202

CAPITOLUL XIII

MAGIE CU T, IGANI, VRĂJITORI S, I ZÂNE ..... 210 Bagheta magică .....

211

Vrăjitoarele ..... 212

Poarta Iadului (Vârtelnit,a) ..... 216

T, iganii ..... 216

Zânele ..... 217

Merge ca butoiul lui Stokepitch ..... 217

Zâne, elfi, spiridus,i, goblini ..... 218

Lanterna zânelor ..... 219

T, ăranul, pălăria s,i praful ..... 219

Spiridus,ii au murdărit murele ..... 219

Întoarce brazda! ..... 219

Pigwiggan ..... 220

Nu e bun de t,igan! ..... 220

Căint,a t,iganului ..... 220

Are un spiridus, în casă ..... 221 Ceremonial

magic t,igănesc ..... 221

Proverbe t,igănes,ti transilvane ..... 222

CAPITOLUL XIV

ALTE FARMECE S, I VRĂJI T, IGĂNES, TI .....

O vrajă magică t,igănească - Hokkani Baro .....

Lellin Dudikabin sau Marele Secret .....

Misterul misterelor sau Marele truc .....

Rimele s,i incantat,iile copiilor .....

Carmen mirum glandulas .....

229

Page 230: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Farmece medicale .....

S, i doica face vrăji .....

Jocul vrăjitoarei .....

Divinat,ia pocalului ..... 224

CAPITOLUL XV

INSTRUMENTELE MAGICE S, I PROCESELE VRĂJITOARELOR .....

Talismane t,igănes,ti .....

O poveste cu t,igani s,i talismane .....

Puterea idolilor .....

Magia elementalilor .....

Activitatea vrăjitoarelor .....

Procesele vrăjitoarelor .....

Exorcis,tii nebuni .....

Un comentariu adecvat .....

Vrăjitoarea .....

Fetis,ul s,i talismanul .....

Magia s,i trăsnetul .....

Magia nucilor .....

Amulete t,igănes,ti ..... 241

CAPITOLUL XVI

S, TIINT, A MAGICĂ, T, IGANII S, I BROAS, TELE RÂIOASE .....

Se crede că sunt suflete de oameni .....

Broas,tele s,i ghicitul .....

Magia broas,teor râioase s,i pasiunile erotice ..... 268

CAPITOLUL XVII

VRĂJI, DESCÂNTECE S, I BLESTEME T, IGĂNES, TI .....

Vrajă de fapt, de dat, de aruncat .....

230

Page 231: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Făcutul cu frigarea .....

Stingerea frigărilor .....

Vraja cu cut,itul .....

Luatul cut,itului .....

Vrăji trimise pe vânt .....

Descântec pentru alungarea tuturor farmecelor .....

Descântec contra magiei negre .....

Dezlegare de văzutul Lunii .....

Dezlegare de făcătură de moarte .....

Cum să scot,i un blestem .....

Elixirul viet,ii .....

Trei s,edint,e magice .....

Cum decurge o s,edint,ă la o vrăjitoare t,igancă ..... 275 Globul,

crucea sfântă, apa s,i tămâia .....

Când apa se face neagră, atunci e lucrătură cu diavolul .....

Luna martie, cea mai bună pentru dezlegările de farmece .....

Evocările vrăjitoarelor .....

Figurinele magice .....

Apa descântată .....

Practicarea nodurilor .....

Ornithomant,ia .....

Ce spune Maria Vrăjitoarea .....

Poveste cu vrăjitoarele din zilele noastre .....

Legat,i de moarte .....

La piat,ă, după ouă! ..... Banii

ars,i .....

Datoria ..... 289

231

Page 232: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

CAPITOLUL XVIII

MAGIA INFERNALĂ A RĂZBUNĂRII .....

Trimiterile de argint viu .....

Vrăjitul cu păpus,a .....

Samca .....

BIBLIOGRAFIE ..... 298

Ceaus,escu - un marut ?

Cuvântul “marut” se poate traduce prin “suflet mort”, sau “psihism mort”, cu toate că un marut este chiar capabil de a se reîncarna într-o falsă fiint ,ă vie, sau

într-un “mort-viu”. (vezi s,i puterile Archonilor - Lorzii Karmei s,i a entităt,ii plasmatice vii negative Yaldabao, măs,ti satanice supreme ale lui S, iva care permit

existent,a entităt,ilor satanice diverse cum ar fi vampiri, vetalas,i, strigoi, zombi, entităt,i anorganice plasmatice ale inteligent,ei artificiale ...) Acest termen este

reluat de limba sanscrită, dintr-o limbă hindusă mai veche; are aceeas,i origine ca s,i cuvântul moarte.

Marut,ii erau considerat,i instrumentele zeului vedic Rudra, care se folosea de ei s,i de otrava lor morbidă pentru a răspândi epidemiile. Acest zeu ambiguu, ce era în acelas,i timp suveranul bolii s,i al medicinii, cel ce dezlănt,uia uraganele, sa pierdut, cu timpul, atributele sale fiind preluate de Shiva, divinul distrugător al tuturor religiilor devenite ineficiente s,i al civilizat,iilor decăzute.

Dar, not,iunea de “marut” este totodată s ,i una din tainele cele mai tragice ale esoterismului politic. Făcând o mică paranteză, în ceea ce prives ,te esoterismul politic, putem spune că acesta reprezintă o teză mistică ce sust ,ine existent,a unor intervent,ii divine în marile evenimente politice. Admisă teoretic de religie până la Revolut,ia de la 1789, această idee nu a fost niciodată abandonată cu adevărat; de exemplu la procesul lui Cazotte - un francmason regalist - judecătorii iacobini i-au vorbit ca de la init ,iat la init,iat, ceea ce evident contrazicea ateismul oficial al epocii. În acea perioadă, două curente esoterice se luptau pentru gloria “Marelui Arhitect” (în limbaj masonic o viziune deformată a lui Dumnezeu): acela al “Muntelui Ros ,u” (iacobinii, “preot,ii în ros,u”, sacrificatorii) s,i cel al “Muntelui Alb” (esoterismul regal).

Astăzi sunt numeroase teze ce sust,in esoterismul politic care nu se pun însă total de acord. Polonezul Ossendowsky, la întoarcerea sa din Asia Centrală,

232

Page 233: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

acredita la sfârs,itul războiului din 1914, ideea “Regelui lumii” în care credea s,i Guenon s,i pe care a reluat-o s,i Raymond Bernard - conducătorul grupării Rozicruciene.

El este un rege cosmic al lumii fiind spiritul unei galaxii boreale (Regele legendar al insulei Thule), sursa civilizat,iilor umane!

Deci esoterismul politic, afirmă unii ocultis ,ti, controlează în mod indirect afacerile s,i relat,iile umane prin câteva fiint,e except,ionale ce încarnează o energie supranaturală, malefică sau divină.

Revenind, brahmanii spuneau că, atunci când Shiva (Divinul) dorea să distrugă, sau să pedepsească prin suferint,ă în vederea unei purificări o nat,iune, o castă sau o familie, punea în fruntea acestei nat ,iuni, caste sau familii, un marut. Având un suflet corupt, putred, această fiint ,ă hibridă contamina sufletele înalte ale societăt,ii, artele s,i religia s,i, dacă oamenii lucizi nu extirpau marutul la timp, urma declinul fatal!

Tibetanii îi numeau pe marut ,i “cadavre vii”. Totus,i, aces,tia nu sunt doar nis,te simple cadavre animate vital de către magicienii negri, cum este cazul zombilor, sufletul unui marut fiind deja mort spiritual încă de la nas,tere.

Originea lor este complexă chiar s,i pentru esoteris,ti. Ei sunt considerat,i a fi mos,tenirea nefastă a civilizat,iilor “cu mumii”. Împiedicând descompunerea cadavrului, mumificarea rituală conservă, prin repercutare, s ,i umbra defunctului, sau cu alte cuvinte corpul său astral inferior; în cazul violării unui mormânt, această umbră devine rătăcitoare s,i obsesională; anumite umbre (suflete moarte) reus,esc să intre într-un foetus la fel cum o face un suflet obis,nuit! Aces,ti marut,i se pot încarna deci, fiind aproape indestructibili, pentru că sunt “fixat,i” prin formule magice (psalmodieri ale mumificatorului). (notă personală 2015: Archonii sunt entităt,i nebune plasmatic-eterice cu originea în Galaxia Andromeda care guvernează “nebunia” la nivelul planetei Pământ. Platon definea patru tipuri de nebunie: nebunia profetică, nebunia erotică, nebunia poetică s,i nebunia ritualică. Mumificarea se înscrie în cadrul nebuniei ritualice, s,i dat fiind că Lenin a fost mumificat la ordinul lui Stalin se poate specula că comunismul e o formă de nebunie politică, o maladie mentală schizofrenic-paranoidă ...)

233

Page 234: Biografia secretă a lui Ion Iliescu.docx

Fiint,ele blestemate care rezultă astfel pot fi identificate printr-o fizionomie aparte, stranie, având ochii stins,i, privire febrilă s,i nelinis,tită, mobilă, sau o melancolie macabră.

Sissi, împărăteasa Austriei, sot,ia lui Frantz-Joseph, se spune că a fost un marut: melancolică, s,tearsă (ca o umbră), iubind cu pasiune moartea până la a-s ,i dori propriul asasinat; destinul său a coincis cu o suită întreagă de nenorociri asupra Habsburgilor (drama de la Mayerling), ducând chiar la sfârs,itul acestei familii.

Să fi fost radiat,ia stranie pe care familia Ceaus,escu o răspândea din ce în ce mai acut în ultimii lor ani o dovadă a amprentei unor marut,i asupra nat,iunii noastre?

La prima vedere ar putea părea hazardat, dar să ne gândim la corupt ,ia sufletească de care încă mai suferim, la “generat ,ia de sacrificiu”, la decăderea artei, religiei s,i spiritualităt,ii... de Claudiu Trandafir

234


Recommended