LOREDANA ANDRONACIIE
PERSONALITATE, VALORI, STIL DE VIATA $I^RELATTI SOCIO . EDUCATIONALE LA ADOLESCEF{"TI
STRATEGII FORMATTVE
ffiFfrH#ffi*e
rp
Ifl
{ionale la- - Baciu :
CUPRINS
Cap. I Personalitate, valori stiluri de via{I qi relafii socioeducafionale
la adolescenti............. ...'.'.......'....5
Fundamente teoretice
1. Aborddri conceptuale ale personalitdlii ."...'.5
2. Teorii in abordarea axiologicului educalional.....'." '....L23. Relatii ale valorilor cu trdsdturile de personalitate.....'......... ..-.....-.22
4. Problematica stilurilor de via!6....'.'..' '.-......25
5. Stiluri dt5 viati qi relatii interpersonale..'......... ...........-.29
6. Contextul relalional al dezvoltSrii personalitdtii in adolescenld.....32
6.1. Adolescenlii qi familia -.-...32
6.2. Adolescentii qi mediul qcolar -.........'.. .37
6.3. Relatiile adolescenlilor in cadrul grupurilor de egali...."........40
6.4. Adolescenta gi contextul general social ....-.--....'..- 45
Cep. II Studii, cercetiiri gi rezultate in domeniul personalitifii,
valorilor, stilurilor de viafi qi rela(iilor socioeducafionale
ale adolescen{i1or...... -...--.......- 47
1. Cercetdri romAneqti ...'.....--........49
1.1 . Identitatea adolescentului de azi, studii gi cercetiri ........-.-.-... 49
1.2. Stima de sine, perspectiva cercethrilor cu privire laadolescenli ...... 55
1.3. Studiut valorilor sociale in publicistica despre adolescenld........' 56
1.4. Unfversul relaliilor adolescenlilor in contexhrl cercetdrilor
rop6negti.. .'.-...64
l. Cercetdri strdine - context european ...----...66
2.1. Studii privind stima de sine a adolescenlilor ....'.'...... -.........--.66
2.2. Autonomia conduitei in conceplie adolescentind........'........... 70
2.3. Spectrul valorilor adolescenlilor privind identitatea....."........ 81
l.-1. Universul adolescentilor, componente relationale....'.'.....'.'...91
Cap. III Designul cercetirii empirice - personalitate, valori, stiluride via{I gi relafii socioeducafionale la adolescenti ............ ....... 99
1. Variabilele cercetdrii ............... ................... 99
2. Scopurile gi obiectivele cerceterii............ ................... 100
3. Ipotezele cercetdrii ................ 101
4. Egantionul gi caracteristicile sa1e........... ...1025. Metodologia cercet6rii............ .....*........... 103
Cap. IV Prezentarea, interpre tareaqi analiza rezultatelo"....-............1. Stima de sine a adolescentilor incluqi in programul ameliorativ......
2. Mattxttatea adolescenlilor la finalul programului de consiliere,
semnificafii gi conota{ii...............
3. Proiectul de viala al adolescentului gi imaginea maturitdlii sale .....
4. Imaginea de sine a adolescenlilor cuprinqi in program
5. Eul viitor al adolescentilor.........
6. Comportamentele adaptative ale adolescen{ilor
7. Asertivitatea participanlilor
8. Extraversia la adolescenti
Cap.V Ghid pentru formarea consilierilor qcolari in activitatea cu
adolescen{ii...............
1. Ce este un ghid gi cui se adreseazd el? ............
2. Premise metodologice ............
3. Programul de consiliere............ .:..............
4. Resursele necesare rcalizdrii programului de consiliere ..............
5. Eqalonarea pe etape a programului de consiliere..
6. Beneficiarii programului de consiliere
7. Modalitdlile de valorificare
8. Aspecte ale bunelor practici......
115"
115
119
t25t28132
134
t4tt47
153
153
153
169
t70t70T7T
t7r17L
Cof,. I PERSOJSA
REL.4TII SO{Krl
I..4bordari conq
Ca rea-j:::e P=fu
s:c:Jeauna- De -: aFa
r-:1- ln ciuda tariutui
:n:r:ir-rale erau consid
t::ri rormaie. nanralc'
:,.;r.-si problema erPli
sroero de PersonaLitm
iE: lenomene foane n
il{:.iare" (I-inton- R-' I
Personalitatea- c:
s'-srrr.in6ri multiPle' a
:*::--:.
Teoria biolosicd
::ncflonali a omului. c
Teorio Psihanalin
:e interacliunea forg
:rediului extern (Freu
Teoria .fouorialr
ierarhicd a unor resat
......,.,.',,. 102
.............. 169
............. 171
Cap. I PERSONALITATE, VALORI, STIL DE VIATI SI
RELATII SOCIOEDUCATIONALE LA ADOLESCENTI.
FANDAMENTE TEORETICE
1. Aborddri conceptuale ale personalitdlii
Ca realitate psihologicd, personalitatea umand a suscitat interes
dintotdeauna. De la aparilia lor, oamenii au observat cd sunt diferiti unii dea
=l1ii. in ciuda faptului cd au qi unele elemente comune. Diferenlele
-::lividuale erau considerate de oamenii societdlilor primitive qi arhaice ca
}d normale, naturale, ,,in firea lucrurilor" fErd s6-gi pund insd in mod
.\pres problema explicdrii lor. Cu toate acestea ,,aparilia conceptului
:,rdern de personalitate gi studierea procesului de formare a personalit5lii
..--=I fenomene foarte recente...mai noi chiar decit studiile despre culturd gi
i:ci:late" (Linton, R., 1968).
Personalitatea, ca abstracJie psihologicd extrem de complex[ qi cu
i*-rxainari multiple, a fost definitd din perspectiva mai multor orientdri si
=,:::i.Teoria bioloqicd explicd personalitatea prin structura morfologicd qi
::r;ionala a omului, cu accent pe experienta lui timpurie.
Teoria osiftanaliticd considerd cd structura personalitS{ii este determinati
:e -::eracliunea forfelor psihice interioare (a motivelor), cu condiliile
:*-:lui extern (Freud, S., 1980).
Teoria factoriald explicd personalitatea prin organizarca interioard qi
,r::::;5 a unor trdsdturi generale sau factori de temperament, motivalionali
llm'
Ar'
gi factori de al doilea ordin (extraversiune, introversiune, labilitate, anxietate
- Cattel, R.8., 1950, Guilford, J.p., 1971).
Orientarea experimentalistd afirmd unicitatea fiecdrei persoane, iarcea socioculturald explicd personalitatea prin asimilarea experienlei sociale
qi a culturii (Linton, R., 1968).
Teoria inteqrativ-dinamicd a fost elaboratd de G.w: Allport care
considera personalitatea cu mai multe niveluri de intelrare dinamipd
(nivelul reflexelor, al deprinderilor, al trdsdturilor personale gi sinele, ca
sistem unitar). Personalitatea - in conceplia lui Allport, este organizarea
dinamicd in cadrul individului a acelor sisteme psiho.fizice care determind
gdndirea si comportamentul sdu caracteristic (Arport, G.w., 19g1).
Alli autori definesc personalitatea in lumina teoriei fnvdtdrii sau ateoriei sistemelor, interpretand-o din punct de vedere cibemetic.
Interpretati in lumina teoriei sistemelor, personalitatea umand poate figi ea consideratd ca un sistem supraordonat, cu autoorganizare gi
autoreglare, structurat pe trei niveluri integrate ierarhic:
a. nivelul biologic (ens instinctualis), fiinta instinctuali cu anumite
uebuinle biologice, tendinle gi pulsiuni, denumit de s. Freud sinele(incongtientul).
tb. nivelul psihologic (ens cogitans), adicd, fiinta care gdndeqte (eut)
congtientul, instantd de luptd gi de protec{ie. Acest nivel se structureazd pe
cel biologic Ai sub influenta mediului socio-cultural.
c. nivelul social (ens socialzs) sau fiinta social-morald, produs al
socializdrii individului care controleazd gi regleazd activitatea niveluluibiologic qi psihologic in raport de concep{ia despre lume, a modului propriu
de apreciere a valorilor, de convingeri, interese qi idealuri, de deprinderi gi
stiluri de via{d (supraeul), ca cenztrd.social[.
-;::-, - :;jyi;: ::--::1:i, 1
-; "t.i:'' $
sf:-- *-- -!
" -^.:; \ F
E "a-frl_itate. anxietate
ftcarei persoane, iar
ra elperienlei sociale
h G\\. Allport care
e inregrare dinamicd
Elionale gi sinele, ca
tllrt este organizarea
faice care determind
cs.. le81).
wiei fm'dtdrii sau a
bemetic.
lilarea rrmand poate fin autoorganizare qi
tirtuda cu anumite
ilc S. Freud sinele
care gandegte (eu)
{ se strucfureazd, pe
l-morala produs al
rtiritatea nivelului
; a modului propriu
ri. de deprinderi gi
La om, sistemul nervos central funclioneazd ca un sistem cibernetic,
regtdnd comportamentul pe baza informaliilor din mediul extern 9i intern
organismului. Informatiile sunt receptate de analizatori, prelucrate,
interpretate qi raportate la schemele comportamentale existente, la experienla
anterioard, la stocul de programe de conduita al fiecdrei persoane, la
modalitalile de a g6ndi gi acliona. Rispunsul dat (decizia) depinde qi de
starile persoanei: ftzicd, intelectuald, afectiv-motivational[, de nivelul
dezvoltdrii intelectuale, de concepliile gi convingerile persoanei, de statutul
;i rolul ei social. Rdspunsurile organismului vor fi, deci, tnfunclie de rela{ia
roqrte complexfr dintre stimuli Si personalitate tntrucdt comportamentul
!,.tnto/t lttt constd intr-o simpld reac{ie fald de semnalele din mediul exterior
itu interior, ci este vorba de organizarea informaliilor, de o raportare a lor
J intreaga stare a sistemului, la stocul de programe invdtate de care
;;spune persoqna. ReJlectarea psihicd se produce in cadrul interactiunii
-<ubiecnrlui cu lumea externd gi indeplinegte o funcJie vita16, de orientare gi
*;.ayionare a fiinlei umqne cu mediul ambiant. in acest mediu, persoana
''rr,e ir contact nu numai cu obiectele, procesele qi fenomenele de ordin
;zc. ci qi cu alte persoane asemenea ei, cu institulii gi valori sociale.
Conaportamentul uman, rcglat psihic, se desfbgoard intr-un cAmp social in
;are individul ia drept,,obiect" al reflect6rii qi acliunii sale alte persoane, iar
.srstea devin interlocutori gi parteneri ai individului considerat, rispunzdnd
;:;liunea lui. _
Relalia aopilului cu lumea, cu realitatea inconjurdtoare nu este numai
: =ia;ie cognitivd qi/ sau praxiologicS, ci qi una preferenlial-evaluatld,
x::,",-tsicd. Viala qi activitatea noastrd sunt cdlduzite de anumite valori, de
,e ;:intilea:d ln procesul socializdrii Ei al formdrii personalitdlii sale.
niUl,
oamenii triiesc intr-o lume a valorilor, intr-un univers axiologic, chiar dacd
nu congtientizeazd, intotdeauna acest lucru.
L Neacqu considerd cd teoriile personalit6lii se pot clasifica din
perspectiva educafionald in cinci grupe (Neacqu, I.,1987):
in prima grupd ar putea fi incluse teorii de esentd reductionistd
(ineiste, ambientaliste, freudiste) a cdror tezd, generald pornegto de la ideea
cd totul este dat sau primit in personalitate, cd aceasta n-ar fi decdt fie o"
colec{ie de caracteristici sau proprietdti, fie numai un reflex al multiplelor
influente pe care le-ar exercita mediul exterior asupra subiectului.
O a doua grupd ar putea incorpora teoriile qenetice, evolutive, a cdror
tezd. generald este exprimati in ideea conform cdreia personalitatea
reprezintd. o structurd in permanentd evolutie gi organizare mattxa{ionald, o
realitate in care persoana este gi devine propria sa istorie (Wallon, H., 1937,
Janet, P., 1935, Piaget, J., 1961, q.a.).
intr-o atreia grupare sunt incluse teoriile structural-dinamice a cdror
tezd fundamentali pomegte de la ideea cd structura personalitdlii ar firezultatul unui proces global de individualizare gi de functionare a eului
(Cattell, R.8., 1950, Maslow, A.H., 1970, Lerch,Ph., 1954, q.a.).
A patra grup6 de teorii, numite personqlist-antro au ca tezd,
central6 ideea cd personalitatea este o entitate fundamental umanist6,
existen{ial5 gi cu determindri de eticd sociald (Allport, G.W., 1981, Sartre,
J.P., 1965, g.a.).
A cincea grupA include teoriile integrativ-dinamice, substan{ial
materialiste, evolutive in esenla lor, ce concep personalitatea ca fiind
rczultarrta interactiunii a patru grupe de factori: biologici (ereditatea in
spetb), de mediu (M) (in special mediul sociocultural), educationali (Ed) qi
insu$i eul (si). intr-o expresie sinteticd, formula de sintetizare este
uiologic, chiar dacd
E pot clasifica din
):wntd reductionistd
pane$re de la ideea
r rFar fi dec6t fie o
cflex al multiplelor
iectului.
e- eyolutive. a clror
reia personalitatea
re maturationald, o
(Wallon, H.,1937,
l4inamice a cdror
pcrsonalitdlii ar fiirrfonare a eului
I, s.a.).
tlosice. au ca tezd,
rental umanist6,
i*-.. 1981, Sartre,
mice, substanJial
mlitatea ca fiind
fu[ (ereditatea in
bcationali (Ed) 9i
sintetizare este
urmatoarea: P: f (ErX MX Ed X SD.Primii trei sunt factori constitutivi ai
evolutiei, ai istoriei vii gi de personalitate a fiecdrui om, iar cel de-al
patrulea intervine ca o calitate (sau entitate) a cdrei intervenlie este
hotir6toare dup[ o anumit[ maturizare psihosocial6 a personafitafli.
Sunt variate modalitati de definire a personalitdlii. Sintetizdnd
conceptual problematica acestui demers, au fost inventariate urmdtoarele
direclii principale:
F analiza personalitdlii din perspectiva estimdrii eficientei sociale a
acesteia, a atractiei subiectului sau ca efect extern asupra altota;
) analizapdrsona[ta1ii din perspectiva structurii ei inteme, conceput6
ca sintezd sui-generis, ca totalitate de dispozilii, impulsuri, tendinte
sau, mai expresiv spus, ca realitate intrinsecd, existentiald;
b analaapersonalitSlii dint-o perspectivd operationali in care esenliale
vor fi nu atAt structurite de tip intem, cdt expresiile ei comportamentale
la un moment dat;
arraliza factoriald in care prioritard devine stabilirea relatiilor dintre
tis[turile fundamentale ale personalitSlii;
araliza structura16 factoriald (Eysenck, H.J., 1953), ca Pe1gpec1livl[
ce accentueazd latura orsanizArii globale. ierarhizate $i integrative,
definitorii fiind: tr6siturile cardinale (absolut definitorii pentru
comportamentul subiectului), un numlr ceva mai mare de tr[sdturi
centrale dexprimate pregnant in conduitd qi prin care o 9i putem
descrie) precum qi un numdr mult mai mare de trdsdturi secundare,
latente, care exprimd aspecte mai pulin esentiale ale modului de a fi
gi acliona al subiectului.