Pentru domeniul: INGINERIE ELECTRONICA SI · PDF fileExercitii si probleme conform teoriei de...

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII

PLAN DE INVATAMANT SI PROGRAME ANALITICE

Pentru domeniul: INGINERIE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII

Specializarile: Electronica aplicata

Telecomunicatii Tehnologii audio-video si multimedia

Anul universitar 2007 - 2008

U1920

2

PLAN DE INVATAMANT Domeniul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii Nr.crt Disciplina C S L P Cred Anul I sem. 1 1 Analiza matematica 2 2 4 2 Algebra si geometrie 2 2 4 3 Fundamente de inginerie mecanica 2 1 3 4 Utilizarea calculatoarelor 2 2 4 5 Circuite electrice 2 1 1 5 6 Materiale, componente si tehnologie electronica 2 1 1 4 7 Limbi straine* 2 2 8 Educatie fizica 2 1 9 Practica 2 Total 12 10 5 29

Anul I Sem. 2 1 Matematici speciale 2 2 4 2 Matematici asistate de calculator 2 1 1 4 3 Fizica 2 1 1 4 4 Dispozitive electronice si optoelectronice 3 2 6 5 Programarea calculatoarelor 2 2 4 6 Masurari electrice si electronice 2 1 1 4 7 Limbi straine* 2 2 8 Educatie fizica 1 1 9 Practica 2 Total 13 8 7 31

Anul II Sem. 3 1 Circuite integrate digitale 2 2 4 2 Arhitectura retelelor de calculatoare 2 2 4 3 Campuri si unde electromagnetice 2 1 1 4 4 Semnale si sisteme 2 1 1 4 5 Cultura si civilizatie 1 1 2 6 Circuite electronice fundamentale 2 2 5 7 Proiectare asistat a de calculator 2 2 4 8 Educatie fizica 1 1 9 Practica 2 Total 13 4 10 30

Anul II Sem. 4 1 Microeconomie 2 1 4 2 Prelucrarea semnalelor 2 2 5 3 Tehnica frecventelor inalte 2 1 1 4 4 Sisteme de prelucrare numerica cu procesoare 3 2 5 5 Circuite integrate analogice 2 2 4 6 Programare orientata pe obiecte 2 2 4 7 Proiect de circuite electronice 2 2 8 Practica 2 Total 13 2 9 2 30

*Se alege o limba straina dintre: engleza, franceza sau germana.

3

ANALIZA MATEMATICA A. OBIECTIVE: Insusirea de catre studenti a cunostintelor si metodelor calculului diferential. B. SUBIECTELE CURSULUI Functii de o variabila reala : Serii numerice. Formula lui Taylor. Aplicatii la probleme de extrem si aproximare. Siruri si serii de functii. Serii de puteri. Serii Fourier. Functii de mai multe variabile : Spatiul Rp. Limite si continuitate la functii de mai multe variabile. Derivate partiale. Diferentiala. Schimbari de variabile. Probleme de extrem. Aproximarea func tiilor de mai multe variabile. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar) Exercitii si probleme conform teoriei de la curs. D. BIBLIOGRAFIE : 1. P.Gavruta, Analiza matematica; Editura Presa Universitara, Timisoara,1998; 2. P.Gavruta, D.Daianu, C.Lazureanu, L.Cadariu, L.Ciurdariu, Probleme de analiza matematica - Calcul diferential, Ed. Mirton, Timisoara, 2004; 3. P.Flondor, O.Stanasila, Lectii de Analiza Matematica , Ed. All, Bucuresti, 1996.

ALGEBRA SI GEOMETRIE A. OBIECTIVE: Insusirea de catre studenti a cunostintelor si metodelor algebrei liniare si geometriei. B. SUBIECTELE CURSULUI Algebra: Spatii vectoriale. Baze. Subspatii vectoriale. Aplicatii liniare. Operatori liniari. Vectori si valori proprii. Spatii vectoriale euclidiene. Baze ortonormate. Geometrie : Produse cu vectori, varietati liniare, probleme de distante, unghiuri, proiectii. Sfera si cercul in spatiu. Conice, cuadrice si suprafete speciale. Geometria diferentiala locala a curbelor si a suprafetelor. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar) Exercitii si probleme conform teoriei de la curs. D. BIBLIOGRAFIE : 1. D.M.Rendi, I.Mihut, Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala; Editia a IV-a, Ed. Politehnica, Timisoara, 2004; 2. M.D.Rendi, I.Mihut, C.Caprau, D.Popescu, Matematici superioare pentru ingineri, Culegere de probleme , Ed. Politehnica, Timisoara, 2002; 3. N.Boja, Geometrie Analitica si Diferentiala cu Aplicatii; Editia a II-a, Ed. Politehnica, Timisoara, 2005.

FUNDAMENTE DE INGINERIE MECANICA A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu principiile de baza ale mecanicii echipamentelor electronice: functionare, constructie si calcul. B. SUBIECTELE CURSULUI Elemente de inginerie grafica, materiale si tehnologie mecanica. Elemente de mecanica tehnica. Notiuni de statica. Notiuni de cinematica si dinamica. Elemente de calcul mecanic . Complemente de calcul de rezistenta . Complemente de calcul termic . Elemente elastice. Materiale, tehnologie . Parametrii arcurilor. Transmisii

4

mecanice. Constructia partii mecanice a echipamentelor electronice. Asamblare. Constructia casetelor. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Protectia muncii; tabele grafice, unitati de masura si prelucrarea datelor, Grafica inginereasca, Masurarea lungimilor , Masurarea fortelor, Scheme cinematice; cinematica transmisiilor , Unghi de presiune critic; ghidaje de translatie . D. BIBLIOGRAFIE 1. V. Argesanu, Constructia mecanica a echipamentelor electronice, ed. Politehnica, Timisoara 2002 2. V. Argesanu, V. Dolga, G.E.Mocuta, Elemnte de inginerie mecanica, ed. Eurostampa, Timisoara 1999 3. V. Dolga, Inginerie mecanica in echipamentele electronice , ed. Eurobit, Timisoara 2001

UTILIZAREA CALCULATOARELOR A. OBIECTIVE: Disciplina urmareste transmiterea cunostintelor de baza privind arhitectura hard si soft a calculatoarelor, gestionarea resurselor si interfatarea in cazul sistemelor de operare DOS, Windows, Linux si utilizarea programelor Office, StarOffice, OpenOffice (Word, Excel, PowerPoint). B. SUBIECTELE CURSULUI Operatii binare si reprezentarea numerelor. Arhitectura hard a unui calculator (schema bloc, unitatea centrala si procesorul, placa de baza si tipuri de conectori, memoria interna si tipuri de memorii externe: hard disk, flash, etc. si diferite porturi: serial, paralel, USB, firewire, monitor, tastatura, mouse). Sisteme de operare (gestionarea resurselor si interfatarea cu utilizatorul, DOS: organizarea informa tiei si comenzi specifice, Windows: modul comanda si modul interfata grafica, etc. LINUX: organizarea informatiei, comenzi shell, interfata grafica. Office, StarOffice, OpenOffice (Word, Excel, PowerPoint). C. SUBIECTELE APLICATIILOR Aritmetica binara, Arhitectura aclculatorului, partile componente. Sisteme de fisiere. Sistemul de operare DOS. Sistemul de operare Windows. Interfata grafica utilizator. Configurare. Sistemul de operare Linux. Instalare si configurare. Antiv irusi. Instalare si exploatare. Utilizare Microsoft Word, Excel, PowerPoint, Outlook. D. BIBLIOGRAFIE 1. Tanenbaum, A, S. Organizarea structurata a calculatoarelor, editia a IV – a

Computer Press AGORA, 1999 2. Ioan Jurca, Sisteme de operare, Editura de Vest 2001

CIRCUITE ELECTRICE

A. OBIECTIVE: Introducere in analiza generala a circuitelor electrice. B. SUBIECTELE CURSULUI Notiuni fundamentale : Sarcina electric a, Tensiune si curent electric, Putere si energie, Teoremele lui Kirchhoff; Circuite de curent continuu: Rezistorul ideal, surse independente de tensiune si curent, Surse comandate, Ecuatiile circuitelor de c.c., Circuite simple de c.c., Metode de simplificare a circuitelor, Formulele divizoarelor de tensiune si de curent, Teoremele lui Thevenin si Norton, Teorema superpozitiei, Metoda potentialelor nodurilor. Circuite de curent alternativ: Bobina

5

si condensatorul ideal, Reprezentarea in complex a functiilor sinusoidale de timp, Ecuatiile in complex ale circuitelor de c.a., Circuite de c.a. simple, Metode de analiza a circuitelor de c.a., Puteri in c.a., Rezonanta in circuite de c.a., Raspunsul in frecventa al circuitelor de c.a., Circuite cuplate magnetic, Circuit e trifazate, Cuadripoli electrici, Circuite in regim tranzitoriu, Circuite RLC de ordinul 2. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Teme de seminar: Tensiune, curent, putere, teoremele lui Kirchhoff; Circuite de c.c. I; Circuite de c.c II; Circuite de c.a. I; Circuite de c.a. II; Circuite in regim tranzitoriu I; Circuite in regim tranzitoriu II Lucrari de laborator: Masurari in circuite simple de c.c.(tensiune, curent, rezistenta). Simularea PSPICE a circuitelor de c.c. Studiul experimental al circuitului RLC serie . Simularea PSPICE a circuitelor de c.a. Circuite trifazate. Circuite RC de derivare si de integrare. Simularea PSPICE a regimului tranzitoriu D. BIBLIOGRAFIE 1. C.Sora, Bazele Electrotehnicii, Ed. Didactic a si Pedagogica, Bucuresti, 1980 2. St. Haragus, Electrotehnica, Lit. UPT, 1996 sau Electrotehnica 1, Ed. Eurobit, 1999 3. St. Haragus, Circuite electrice, format electronic (CD-ROM si fisiere descarcabile de pe site-ul Facultatii de Electrotehnica si Electroenergetica).

MATERIALE, COMPONENTE SI TEHNOLOGIE ELECTRONICA

A. OBIECTIVE: Cursul asigura cunostinte teoretice si practice fundamentale privind materialele si componentele electronice precum si notiuni introductive de tehnologie electronica. B. SUBIECTELE CURSULUI Materiale folosite in electronica: materiale dielectrice, magnetice, conductoare si supraconductoare, materiale semiconductoare – proprietati si caracteristici tehnice, fenomene specifice, tehnologii de realizare, aplicatii. Componente electrice: rezistoare, condensatoare, inductoare – comportament functional, caracteristici electrice (inclusiv zgomotul electric), tehnologii de realizare, aplicatii. Componente electronice: diode si tranzistoare discrete, dispozitive optoelectronice, dispozitive uni/multijonctiune, componente pasive integrate, structuri de circuite integrate-tehnologii de realizare, comportament functional, parametri tipici, utilizare. Notiuni de tehnologie electronica: simbolizarea si marcarea componentelor, pregatirea lor pentru montare, tehnologii de lipire, tehnologii de realizare a cablajului imprimat, calculul radiatoarelor, principii elementare de testare, incasetarea. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari de laborator: Studiul materialelor dielectrice solide si a materialelor magnetice, Studiul rezistoarelor liniare si neliniare, Studiul condensatoarelor si a inductoarelor, Analiza vizuala a structurii interne a unor componente electronice, Experimentarea unui radiator termic, Realizarea montajului experimental pentru un circuit electronic simplu. Seminar: Aplicatii care urmaresc ca tematica chestiunile teoretice predate la curs. D. BIBLIOGRAFIE 1 I. Dandea, Materiale si componente pentru electronica; Ed. SOLNESS; Timisoara, 2004.

6

2 V. Catuneanu, Materiale pentru electronica; Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982. 3 I. Dima, Materiale si dispozitive semiconductoare; Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.

MATEMATICI SPECIALE A. OBIECTIVE: Insusirea de catre studenti a cunostintelor si metodelor calculului integral, precum si a ecuatiilor diferentiale. B. SUBIECTELE CURSULUI Calculul integral: Integrale generalizate. Integrale cu parametri. Circula tia campurilor. Integrale duble si integrale triple. Fluxul. Ecuatii diferentiale: Rezolvarea ecua tiilor diferentiale. Sisteme de ecuatii diferentiale. Linii si suprafete de camp. Potentiale. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar) Exercitii si probleme conform teoriei de la curs. D. BIBLIOGRAFIE : 1. P.Gavruta, Analiza matematic a; Editura Presa Universitara, Timisoara,1998; 2. P.Gavruta, D.Daianu, C.Lazureanu, L.Cadariu, L.Ciurdariu, I.Dragomirescu, R.D.Ene, Analiza matematica: Calcul integral, ecuatii diferentiale, analiza complexa, Ed. Mirton, Timisoara, 2005. 3. P.Flondor, O.Stanasila, Lectii de Analiza Matematica, Ed. All, Bucuresti, 1996.

MATEMATICI ASISTATE DE CALCULATOR A. OBIECTIVE: Insusirea metodelor si cunostintelor de matematici speciale necesare inginerilor electronisti precum si deprinderea de a prelucra date in MATLAB. B. SUBIECTELE CURSULUI Functii complexe: Functii olomorfe; Integrala curbilinie in planul complex. Dezvoltari in serie. Reziduuri. Aplicatii ale teoremei reziduurilor. Calcul operational: Transformata Fourier. Transformata Laplace. Transformata Z. Distributii: Notiunea de distributie. Exemple remarcabile. Operatii cu distributii. Distributii temperate. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar) La seminar se fac aplicatii conform temelor de la curs. Laborator: Probabilitati si procese aleatoare in MATLAB: Scheme clasice; Statistic a descriptiva; Simulari de variabile aleatoare; Lanturi Markov; Procese Poisson; Serii cronologice – zgomote albe si colorate; Procese de difuzie. D. BIBLIOGRAFIE : 1. P.Gavruta, O.Lipovan, N.Neamtu, P.Naslau, I.Sturz, Matematici speciale ; Lito U.P.T.,1991; 2. V.Rudner, C.Nicolescu, Probleme de Matematici speciale , Ed. Didactic a si Pedagogica, Bucuresti, 1982; 3. P.Naslau, R.Negrea, L.Cadariu, s.a., Matematici asistate de calculator; Editura Politehnica, Timisoara, 2005.

7

FIZICA A. OBIECTIVE: Principalul obiectiv este de a contribui atat la formarea unui sistem logic de gandire si abordare a fenomenelor fundamentale care implica domeniul de activitate al inginerului electronist si de telecomunic atii, cat si la dobandirea unor deprinderi utile pentru rezolvarea problemelor tehnice noi. B. SUBIECTELE CURSULUI Mecanica clasic a: Principii fundamentale; Teoreme generale de varia tie; Legi de conservare; Oscila tii si unde elastice: Oscila tii armonice libere, amortizate, fortate; Compunerea oscila tiilor; Analogii electromecanice; Unde elastice; Elemente de acustica; Termodinamic a si fizica statistic a: Principiile termodinamicii; Procese ireversibile; Fizic a statistica; Fenomene de transport; Electromagnetism si unde electromagnetice: Campul electric; Campul magnetic; Producerea si propagarea undelor electromagnetice, proprietati; Fizica cuantica: Bazele experimentale; Formalismul matematic al mecanicii cuantice; Rela tiile de nedeterminare; Ecuatia lui Schrödinder si aplicatiile acesteia; Spinul particulelor cuantice; Statistici cuantice; Fizica starii solide: Proprietatile corpurilor solide; Teoria cuantic a a electronilor liberi si cvasiliberi; Formarea benzilor de energie; Semiconductori. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Laborator: Statistica unui ansamblu de rezistori; Studiul spectrului vizibil al atomului de hidrogen; Absorbtia luminii si determinarea coeficentului de absorbtie; Polarizarea rotatorie; Studiul proprietatilor magnetice ale corpului feromagnetic; Studiul diodei electroluminiscente; Difuzia purtatorilor de sarcina in semiconductori; Efectul fotovoltaic. Seminar: Studiul miscarii particulelor in campuri electrice si magnetice; Propagarea undelor electromagnetice; Aplicatii ale ecuatiei lui Schrödinder. D. BIBLIOGRAFIE 1. D. Popov, I. Damian, Elemente de fizica generala ; Ed. Politehnica, Timisoara, 2001. 2. I. Damian, D. Popov, Fizica, teme experimentale ; Ed. Politehnica, Timisoara, 2003. 3. D. Popov, I, Damian, Fizica, curs pentru invatamant la distanta; Universitatea „Politehnica”, din Timisoara, Timisoara, 2000.

DISPOZITIVE ELECTRONICE SI OPTOELECTRONICE A. OBIECTIVE: Cursul asigura cunostinte fundamentale si experienta inginereasca necesara in domeniul dispozitivelor electronice si optic e, precum si aplicatii realizate prin simulare si experimente, folosind unelte si tehnici raspindite in practica inginereasca. B. SUBIECTELE CURSULUI Jonctiunea p-n: comportarea in regim static si variabil, modele de semnal mare si semnal mic. Diode: parametri, diode redresoare, de inalta frecventa, capacitive, Zener. Tranzistoare bipolare: caracteristici de c.c., modele de semnal mare, de semnal mic si regim variabil, comportarea cu frecventa . Tranzistoare cu efect de cimp: tranzistoare TEC-J si TEC-MOS. Dispozitive electronice de putere: tiristorul, triacul, tranzistoare de putere, tranzistorul IGBT. Dispozitive optoelectronice: fotodiode si fototranzistoare, celule solare, diode LED, laser, etc. Laseri, amplificatoare laser, laseri acordabili. Fibre optice : propagare, atenuare si dispersie, transmitatoare si receptoare optice, fibre optice neliniare. C. SUBIECTELE APLICATIILOR

8

Laboratoare: Diode - caracteristici si aplicatii, Tranzistorul bipolar - parametri de regim static si regim variabil (de semnal mic), Tranzistoare TEC-J si TEC MOS-FET - parametri de regim static si regim variabil (semnal mic), Dispozitive electronice de putere -caracteristici si aplicatii, Experimente cu laseri, Holografie laser. D. BIBLIOGRAFIE 1. P. Gray, R. Meyer, Circuite integrate analogice; Editura Tehnica; Bucuresti, 1999. 2. V. Tiponut, Dispozitive si circuite electronice - note de curs ; format electronic ; Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2003. 3. J. Piprek, Semiconductor Optoelectronics Devices: Introduction to Physics and Simulation; Elsevier Science; USA, 2003.

PROGRAMAREA CALCULATOARELOR A. OBIECTIVE: Se urmareste invatarea unui limbaj de programare (C), formarea unui stil de programare, insusirea unor tehnici de programare, precum si modul de rezolvare algoritmica a unor probleme tipice. B. SUBIECTELE CURSULUI Solutionarea problemelor prin algoritmi. Scheme logice. Calcule matematice. Functii. Tipuri, operatori, expresii. Recursivitate. Structuri de control. Functii de intrare-iesire. Pointeri. Tipuri structurate. Programare modulara. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Laboratoare: Calcule numerice. Notiunea de precizie. Prelucrari de tablouri. Operatori pe biti. Prelucrari de siruri de caractere. Lucruri cu fisiere text si binare. Argumentele liniei de comanda. Alocarea dinamica a memoriei. Programe realizate din mai multe module. D. BIBLIOGRAFIE B. Kernighan, D. Ritchie. Limbajul de programare C, Editura Teora, 2002.

MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE A. OBIECTIVE: Introducere in tehnica masurarilor si metrologie, prezentarea principalelor metode si principii de masurare in domeniul electric, a blocurilor specifice instrumentatiei electronice, masurarea electrica a marimilor electrice. B. SUBIECTELE CURSULUI Unitati de masura. Erori si incertitudini de masurare. Erori aleatoare, sistematice. Metoda si mijloace de masurare. Semnale si perturbatii. Caracteristici metrologice. Elemente componente ale aparatelor electrice si electronice de masurat. Dispozitive electromecanice, sunturi, divizoare de tensiune, transformatoare de masurare, amplificatoare de masurare. Convertoare analog-numerice si numeric-analogice. Osciloscopul catodic. Masurarea curentului si a tensiunii electrice. Voltmetre electronice cu diode in clasa B si C. Masurarea parametrilor de circuit R, L, C. Punti, Q-metre, impedantmetre. Masurarea puterii in c.c., c.a. de 50 Hz, in audio si radiofrecventa. Masurarea frecventei si a perioadei. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Laborator: Verificarea metrologica a aparatelor electrice de masurat.Verificarea osciloscopului catodic. Masurarea rezistentelor prin diferite metode. Masurarea inductantelor si a capacitatilor cu punti de c.a.. Masurarea parame trilor de circuit cu ajutorul Q-metrului. Amplificatorul instrumental. Masurarea puterii.

9

Seminar: aplicatii practice pe marginea cursului. D. BIBLIOGRAFIE 1. Ignea, A., Stoiciu, D., Masurari electronice, senzori si traductoare, Ed. Politehnica, Timisoara, 2006 2. Chivu, M., Masurari electrice si electronice, Litografia UTT, Timisoara, 1996 3. Ignea, A., Chivu. M., Borza, I., Masurari electrice si electronice, Culegere de probleme, Ed. Orizonturi universitare, 2002

CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE A. OBIECTIVE: Circuite integrate digitale este o disciplina fundamentala in pregatirea viitorului inginer electronist. Acesta va deprinde principiile de analiza si sinteza a sistemelor numerice si principalele blocuri functionale dintr-un astfel de sistem. B. SUBIECTELE CURSULUI Reprezentari numerice; Reprezentarea numerelor binare. Sisteme de numeratie si coduri: Conversia Binar – Zecimal, Zecimal - Binar; Sistemul de numeratie Hexazecimal; Codul BCD. Porti logice: Inversoare; Poarta SI, SAU, SI-NU, SAU-NU, SAU-EXCLUSIV; Algebra booleana, Teoremele lui DeMorgan; Diagrama Karnaugh; Circuite combinationale: Decodificatoare, codificatoare, demultiplexoare, multiplexoare, comparatoare, sumatoare, detectoare/generotoare de paritate. Caracteristici functionale, parametri: Circuite bipolare si MOS. Bistabile: Latch-uri; Bistabile cu comutare pe front; Bistabile Master-Slave; Caracteristicile bistabilelor; Monostabile; Astabile; Oscilatoare. Numaratoare: Numaratoare asincrone, sincrone, reversibile. Registre: SIPO; SISO; PIPO; PISO; registre bidirectionale, universale; numaratoare cu registre; Aplicatii. Memorii: RAM, ROM, PROM, EPROM,, Flash, EEPROM, memorii speciale, extinderea capacitatii de memorare. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Circuit Maker – CAD pentru simulare; Masurarea principalilor parametri ai circuitelor digitale; Implementarea functiilor combinationale; Aplicatii cu circuite combinationale; Decodificatorul si codificatorul. Multiplexorul si demultiplexorul. Interfatarea portului paralel. Bistabile si monostabile; Astabile si oscilatoare; Numaratoare si aplicatii; Registre si aplicatii; Automate secventiale sincrone. Analiza si sinteza; Memorii RAM, EPROM. Citire, scriere, programare. Memorii seriale. Programare pe portul paralel. D. BIBLIOGRAFIE 1. Floyd T., Digital Fundamentals, Seventh Edition, Prentice Hall International, 2000. 2. Tocci R., Widmer N., Digital Systems, Principles and Applications, Eighth Edition, Prentice Hall International, 2001.

ARHITECTURA RETELELOR DE CALCULATOARE A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor legate de nivelul legatura de date si retea al RM-OSI-ISO. Prezentarea subnivelului MAC pentru LAN-uri. B. SUBIECTELE CURSULUI Arhitectura retelelor: modele de referinta, RM-OSI-ISO, ARPA-DOD(TCP/IP). Nivelul legatura de date: protocoalele HDLC, SLIP, PPP, ARQ. Eficienta protocoalelor. Retele cu difuzare. Subnivelul MAC, de control al accesului la mediu. Retele locale (LAN): Ethernet (CSMA-CD), Token-ring (TR), Token-bus (TB).

10

Eficienta protocoalelor. Retele pe fibra optica, DQDB/ATM, FDDI. Retele pe canal radio. Retele prin satelit. Nivelul retea: dirijarea, X.25, IP. TCP, UDP. Retele numerice cu integrarea serviciilor ISDN. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Servicii Internet. E-mail, FTP, Telnet, HTTP. Gestionarea conexiunilor Internet (TCP /IP). Adresare de nivel MAC si IP. Dispozitive de interconectare pentru LAN -uri. Administrarea retelei ETHERNET. Realizarea unei pagini web in limbaj HTML. D. BIBLIOGRAFIE 1. A. S. Tanenbaum, „Retele de calculatoare”, editia a treia, Ed. Agora, Tg. Mures, 1997. 2. M. Nafornita, C. Munteanu, „Comunicatii de date”, Ed. Gh. Asachi, Iasi, 1996. 3. W. Stallings, „Data and computer communications”, Prentice-Hall, 1997.

CAMPURI SI UNDE ELECTROMAGNETICE A. OBIECTIVE: Se introduc marimile fizice de baza ale electromagnetismului, se formuleaza si se fundamenteaza legile acestui domeniu. Se prezinta si unele metode de calcul a campului electromagnetic si a marimilor rela tionate de acesta. B. SUBIECTELE CURSULUI Stari si marimi electrice. Legea polarizatiei electrice temporare, Legea fluxului electric, Legea conservarii sarcinii electrice. Stari si marimi magnetice. Legea fluxului magnetic, Legea magnetiza tiei temporare. Legi de interdependenta: Legea inductiei electromagnetice, Legea circuitului magnetic. Campul electrostatic , Forte si energie in campului electric. Campul electrocinetic stationar: Legea conductiei electrice, Legea transformarii energiei in conductoare. Campul magnetic stationar, Relatia lui Biot-Savart-Laplace si calculul campului magnetic produs de curenti, Circuite magnetice, Energie si forte in camp magnetic. Campul electromagnetic: Ecuatiile lui Maxwell, Vectorul Poynting si teorema puterii electromagnetice transmise, Unde electromagnetice plane, Radia tia dipolului electric elementar. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Teme de seminar: Elemente de algebra si analiza vectoriala. Teorema lui Gauss si aplicatii. Teorema lui Ampere si aplicatii. Legea inductiei electromagnetice si aplicatii. Campurile electrice statice si stationare. Campuri magnetice stationare si cvasistationare. Unde electromagnetice plane Lucrari de laborator: Modelarea numerica a campurilor electrice statice (Qfield) I, (Qfield) II. Modelarea numerica a campurilor magnetice stationare (Qfield) I, (Qfield) II. Studiul experimental al legii inductiei electromagnetice. Circuite magnetice. Linii de transmisie . D. BIBLIOGRAFIE 1. C.Sora, Bazele Electrotehnicii, Ed. Didactic a si Pedagogic a, Bucuresti, 1980 2. St. Haragus, Electrotehnica, Lit. UPT, 1996 sau Electrotehnica 1, Ed. Eurobit, 1999 3. St. Haragus, Circuite electrice, format electronic (CD-ROM si fisiere descarcabile de pe site-ul Facultatii de Electrotehnica si Electroenergetica)

SEMNALE SI SISTEME A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu notiunile de semnal si de sistem, care stau la baza tuturor disciplinelor pe care acesta le va parcurge in continuare.

11

B. SUBIECTELE CURSULUI Definitii si clasificari. Determinarea raspunsului unui sistem liniar si invariant in timp la un semnal specificat. Convolutia semnalelo r in timp discret, Convolutia semnalelor in timp continuu, Metoda armonica. Analiza de fecventa, seria Fourier si transformata Fourier. Analiza de regim tranzitoriu a sistemelor liniare si invariante in timp, Utilizarea transformarii Laplace la analiza sis temelor in timp continuu, Utilizarea transformarii z la analiza sistemelor in timp discret. Sinteza sistemelor liniare, Forme canonice de implementare a sistemelor liniare si invariante in timp. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Seminar: Convolu tia semnalelor in timp continuu si in timp discret; Serii Fourier. Analiza spectrala a semnalelor periodice in timp continuu si discret; Transformarea Fourier a semnalelor definite in timp continuu si discret. Laborator: Studiul semnalelor periodice; Sisteme de ordinul I si II; Esantionarea si memorarea semnalelor analogice; Studiul transformarii Fourier discrete D. BIBLIOGRAFIE Nafornita Ioan, Gordan Cornelia, Isar Alexandru, “Semnale si Sisteme”, http://hermes.etc.utt.ro/cercetare/carti.html

CULTURA SI CIVILIZATIE A. OBIECTIVE: Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana face necesara cunoasterea aspectelor legate de cultura si civilizatia europeana contemporana. B. SUBIECTELE CURSULUI Elemente introductive de cultura si civilizatie. Etapele constructiei europene. Structura institutionala a Uniunii Europene. State europene vs. Europa: elemente comune si elemente specifice. Valori si simboluri europene. Viitorul Uniunii Europene. Romania si Uniunea Europeana. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Elemente definitorii ale culturii si civilizatiei. Factori de influenta. Prevederi ale Tratatelor Europene. Constitutia Europeana. Institutii europene,procesul decizional. Diferente culturale intre statele europene. Elemente de cultura europeana. Valori si simboluri europene – reflectarea lor pe insemnele monetare. Extinderea Uniunii Europene – integrarea culturii tarilor central si est-europene in cultura europeana. Cultura romaneasca vs. cultura europeana. Integrarea culturii romanesti in cultura europeana. D. BIBLIOGRAFIE: Rodica Baconsky si François Benoit (coordonatori) – „Ce este Uniunea Europeana – un ghid pentru tinerii romani”, Centrul de Inf. al CE in Romania, 2002 *** - „Uniunea Europeana: Istoric, Institutii, procese Decizionale”, Institutul European din Romania, 2003.

CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE A. OBIECTIVE: Cursul asigura cunostinte teoretice si practice in domeniul circuitelor electronice fundamentale. Continutul vizeaza cu precadere studiul amplificatoarelor si oscilatoarelor, dar si unele procese conexe acestora: reactia negativa, stabilitatea, compensarea, etc.

12

B. SUBIECTELE CURSULUI Regimul de c.c. al etajului de amplificare. Studiul la frecvente medii a etajului de amplificare. Comportarea cu frecventa a etajului de amplificare. Amplificatoare cu reactie negativa. Stabilitatea si corectia amplificatoarelor cu reactie. Amplificatoare cu mai multe etaje. Oscilatoare. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Laborator Studiul regimului de c.c. al etajului de amplificare, Compor tarea cu frecventa a unui etaj de amplificare, Studiul efectelor RN, Corectia unui amplificator cu reactie, Etaj de iesire in contratimp clasa B, Oscilator Wien, Oscilatoare LC. D. BIBLIOGRAFIE 1 P. Gray, R. Meyer, Circuite integrate analogice; Editura Tehnica; Bucuresti, 1999. 2 V. Tiponut, Dispozitive si circuite electronice - note de curs ; format electronic; Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2003. 3 C. Caleanu, Dispozitive si circuite electronice – Experimente si simulare; Editura Politehnica; 2003.

PROGRAMAREA ASISTATA DE CALCULATOR A. OBIECTIVE: Se urmareste familiarizarea studentilor cu principiile de simulare si proiectare a circuitelor electronice la nivel de schema virtuala ce poate fi realizata practic. B. SUBIECTELE CURSULUI PSPICE 9.1. Simularea electrica a circuitelor. Analize de c.c. si de c.a. Analiza in domeniul timp si domeniul frecvente. Analiza de performante. Optimizarea parametrilor elementelor de circuit si a circuitelor in SPICE Mediul PROTEL 99 SE. Documente de tip .SCH. Documente de tip .PCB. Sincronizarea documentelor de tip SCHEMATIC cu cele de tip PCB. Simulari. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Descrierea schemelor de circuit folosind programul PSpice 9.1. Studierea circuitelor analogice fundamentale. Folosirea analizei de cur ent alternativ la studierea amplificatoarelor operationale. Studierea comportamentului in regim tranzitoriu al circuitelor analogice. Folosirea varia tiei parametrilor si a valorilor componenetelor pentru determinarea familiilor de caracteristici. Analiza parametric a. Analiza de temperatura; Crearea unui document schematic folosind PROTEL 99 SE; Configurarea unui document schematic pentru simulare. Crearea unui document pcb folosind PROTEL 99 SE. Crearea unui document biblioteca de componente; Crearea unui document biblioteca de amprente; Folosirea documentelor de tip biblioteca de componente si biblioteca de amprente pentru crearea unui proiect; D. BIBLIOGRAFIE 1. *** „Protel 99 SE Handbook”, Altium Ltd, 1999 2. *** „Design Explorer Documentation”, Altium Ltd, 2002 3. H. Carstea, A. Avram, M. Rangu, Tehnologie electronica. Proiectare si aplicatii, Editura Augusta, Timisoara, 2003.

MICROECONOMIE A. OBIECTIVE: Insusirea cunostintelor economice de baza ale teoriei microeconomice din economia de pia ta contemporana. Disciplina urmareste

13

insusirea cunostintelor economice fundamentale si intelegerea functionarii mecanismului de pia ta functionala. B. SUBIECTELE CURSULUI Sistemul activitatilor economico – sociale: Nevoile si resursele economice. Sistemul economic si structura sa. Economia de pia ta contemporana. Agentii economici. Societati pe actiuni. Factorii de productie. Costul de productie. Productivitatea factorilor de productie. Utilitatea si valoarea lor. Preturile si mecanismul pie tei. Piata, concurenta, cererea si oferta. Moneda si circula tia monetara. Salariul, forma principala de venit. Profitul – forma specifica de venit. Dobanda. Renta. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Curente si scoli de gandire economic a. Teoria factorilor de productie. Capitalul tehnic . Costul productiei si functia cost. Productivitatea factorilor si productivitatea muncii. Piata si concurenta. Tipuri de societati comerciale si societati pe actiuni. Teoria obiectiva a valorii si teoria subiectiva a utilitatii marginale. Banii si circula tia baneasca. Pretul in economia de pia ta. Conceptul de salar, calculul salariului brut si net. Probleme de calcul al ratei profitului si pragul de rentabilitate. Calculul dobanzii simple si comupuse, venit si profit bancar, a rentei pe pia ta pamantului si a productiei agricole. D. BIBLIOGRAFIE 1. S. Pop, Elemente fundamentale de microeconomie , Ed. Eurostampa, Timisoara, 2003 2. Septimiu Pop, Economie-teorie si aplicatii, Editura Eurostampa, Timisoara, 2002 3. Septimiu Pop si autorii UPT, Microeconomie, Editura “Politehnica”, Timisoara, 1998

PRELUCRAREA SEMNALELOR A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu tehnicile de analiza si proiectare a circuitelor care intervin in cele mai importante aplicatii ale prelucrarii semnalelor: filtrarea, esantionarea si modula tia. B. SUBIECTELE CURSULUI Esantionarea semnalelor, Modele de esantionare: ideala, cu urmarire si cu memorare. Teorema esantionarii. Echivalarea sistemelor analogice cu sisteme numerice: pe baza invariantei raspunsului la impuls, pe baza aproximarii unei ecuatii diferentiale cu o ecuatie cu diferente finite, pe baza transformarii biliniare. Modula tia de amplitudine, unghiulara. Semnale aleatoare. Semnale aleatoare ergodice si stationare. Trecerea semnalelor aleatoare prin sisteme liniare si invariante in timp. Stabilitatea sistemelor cu reactie negativa. Criterii algebrice de stabilitate. Criteriul lui Nyquist. Filtre active. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Caracterizarea statistic a a semnalelor aleatoare ergodice si stationare.Analiza spectrala a semnalelor aleatoare. Filtre numerice transversale . Studiul stabilitatii sistemelor cu reactie. D. BIBLIOGRAFIE Nafornita Ioan, Gordan Cornelia, Isar Alexandru, “Semnale si Sisteme”, http://hermes.etc.utt.ro/cercetare/carti.html Adelaida Mateescu, Neculai Dumitriu, Lucian Stanciu, “Semnale si sisteme”, Teora, 2001.

14

TEHNICA FRECVENTELOR INALTE A. OBIECTIVE: Se urmareste familiarizarea studentului cu elementele necesare pentru intelegerea fenomenelor si circuitelor ce functioneaza in domeniul microundelor. B. SUBIECTELE CURSULUI Linii de transmisie. Adaptarea. Diagrama Smith. Unda plana. Ghiduri de unda. Cavitati rezonante. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Detectorul cu dioda semiconductoare. Masurarea frecventei in domeniul microundelor. Determinarea lungimii de unda in ghidul de unda dreptunghiular. Utilizarea diagramei Smith. Adaptarea cu un tronson de linie. Adaptarea cu doua tronsoane de linie. Cuplajul capacitiv si cuplajul inductiv. Cuplorul directional. D. BIBLIOGRAFIE 1. Ioan Nafornita, Tehnica microundelor (vol 1 si 2), Litografia UPT, 1982. 2. Programul „MAXWELL” elaborat de corporatia Ansoft si distribuit gratuit pentru activitatile cu studentii.

SISTEME DE PRELUCRARE NUMERICA CU PROCESOARE A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv insusirea cunostintelor de baza privind structura, functionarea si programarea sistemelor de prelucrare numeric a cu procesoare (microprocesoare, microcontrolere si procesoare numerice de semnal). B. SUBIECTELE CURSULUI Principii generale privind structura si functionarea sistemelor de prelucrare numerica: Structura generala si functionarea de principiu a unui SPN; Func tionarea unui SPN pentru executia instructiunilor de transfer al controlului; Tehnici de adresare a operanzilor pentru executia instructiunilor; Functionarea unui SPN cu intreruperi; Memoria unui SPN. Microcontrolerul 8051. Microcontrolerul 80C552. Microprocesorul 8086. Procesorul numeric de semnal TMS320VC5402. Sistemul de dezvoltar e a aplicatiilor TMS320C5402 DSK; Mediul de dezvoltare a aplicatiilor CCS. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Programarea microcontrolerului 8051. Porturile paralele. Accesul la memoriile externe (8051). Circuitele de numarare/temporizare. Functionarea cu intreruperi (8051). Sistemul TMS320C5402 DSK si mediul CCS de dezvoltare a aplicatiilor. Utilizarea sistemului TMS320C5402 DSK pentru achizitie si distributie de date. Implementarea filtrelor numerice. D. BIBLIOGRAFIE 1. Toma, L., Sisteme de prelucrare numerica cu microcontrolere, microprocesoare si procesoare numerice de semnal, Editura de Vest Timisoara, 2002. 2. * * * Code Composer Studio for the C5000 DSP Platform, CD ROM, Texas Instruments, 1999. 3. Thomas W. Schultz, Hardware, Modular Programming, and Multitasking, Prentice Hall PTR, 1998.

15

CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE A. OBIECTIVE: Cunoasterea structurii circuitelor integrate analogice (CIA) si in mod special cunoasterea principiilor moderne care stau la baza proiectarii de AO performante, a claselor de aplicatii cu CIA pentru conceperea si/sau dimensionarea de scheme electronice bazate pe CIA. B. SUBIECTELE CURSULUI Etaje tipice ale CIA: surse de curent si de tensiune, etaje diferentiale cu sarcina activa, etaje de ie sire, circuite de protectie termica. Structura AO, parametrii AO, metode de imbunatatire a performantelor AO, analiza erorilor AO, metode de corectie a caracteristicii de freventa a AO. Aplicatii cu AO: circuite elementare cu AO, surse de curent constant comandate in tensiune, amplificatoare de instrumentatie, redresoare de precizie, detectoare de amplitudine si de varf, circuite de esantionare/memorare, circuite de integrare si diferentiere, oscilatoare sinusoidale, amplificatoare logaritmice si exponentiale, filtre active, surse de tensiune de referinta, comparatoare de tensiuni. Regulatoare de tensiune. Multiplicatoare analogice. AO cu transconductanta. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Experimente: Aplicatii liniare cu AO. Sursa de curent constant c-data in tensiune. Convertor de domeniu de tensiune. Aplicatii neliniare cu AO. Transformatoare functionale. Analiza comportarii dinamice a AO. Utilizarea comparatorului integrat LM339. Stabilizator de tensiune cu CI 723 Simulari: Simularea unor redresoare de precizie (mono si bialternanta) cu AO de uz general si cu AO rapide. Simularea unor filtre active cu AO. Oscilator sinusoidal cu inductanta si capacitate simulate cu AO D. BIBLIOGRAFIE 1. L. Jurca, M. Ciugudean, Circuite Integrate Analogice; Editura “Politehnica”, Timisoara, 2004 2 . P.R. Gray, R.G. Meyer, Analysis and Design of Analog Integrated Circuits, John Wiley & Sons, 1993 3. A.M. Manolescu, Analog Integrated Circuits, Ed. Foton International, Bucuresti, 1999

PROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECTE A. OBIECTIVE: Familiarizarea studentilor cu principiile limbajelor orientate pe obiecte care sa le permita executia proiectelor la alte disciplinele si perfectionarea pe baza studiului individual. Familiarizarea cu principiile programarii in Java. B. SUBIECTELE CURSULUI Programarea calculatoarelor, Algoritmi. Tehnici de programare, Tipuri de limbaje de programare. Conceptele fundamentale ale programarii orientate pe obiecte: Incapsularea informatiei, Tipuri de date abstracte. Clase, obiecte, atribute si metode, Relatii intre clase: utilizare, mostenire, Polimorfism. Proiectarea unei aplicatii orientate pe obiecte: Tehnici de proiectare,Validarea unui proiect, Unelte de proiectare. Limbajul UML . Prezentarea limbajului JAVA: Tipuri de date , Instructiuni, Expresii si operatori. Conceptele orientarii pe obiecte in JAVA: Tipuri de clase JAVA, Tipuri de relatii intre clase JAVA, Pachete JAVA. Proiectarea bazata pe pachete, Instantierea obiectelor. Clase si Interfete JAVA:

16

Utilizarea Claselor, Utilizarea Interfetelor, Bibliotecile standard de clase JAVA. Dezvoltarea de aplicatii grafice in JAVA: Pachetele AWT si Swing, Crearea unei interfete cu utilizatorul. Elemente de grafica si prelucrare a imaginilor. Aplicatii Internet in JAVA. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Tehnici de programare. Proiectarea aplicatiilor. Limbajul Java. Mediul de dezvoltare JCreator. Aplicatii JAVA de tip consola. Tipuri de date, expresii si operatii. Utilizarea sirurilor si tablourilor. Clase si obiecte. Mostenire. Polimorfism. Crearea unei intefete cu utilizatorul folosind AWT si Swing. Crearea unei aplicatii de prelucrari de imagini. D. BIBLIOGRAFIE 1. Pescaru D., Baze de date rela tionale si orientate pe obiecte, Ed. Politehnica, 2001 2. Pescaru D., Mocofan M., Aplicatii interactive multimedia, Ed. Politehnica, 2001 3. D. Vaduva, Programarea in Java, Ed. Agora Press, 1998

PROIECT DE CIRCUITE ELECTRONICE

A. CERINTELE ACTIVITATII DE PROIECT Se va realiza un proiect practic complet func tional de fiecare student in parte. Pentru studiu se va utiliza un caiet scolar de 48 de foi, in care se vor conspecta cerintele proiectului, temele periodice primite de la coordonatorul de proiect, date de catalog, calcule de consum si pret etc. La fiecare sedinta studentul va aduce acest caiet, iar la sustinere il va preda. Proiectul se va preda, in forma electronica (pe discheta sau CD) si in forma listata, intr-un dosar de plastic care va contine, in maximum 7 pagini de text scris: cerintele proiectului; caracteristicile electrice ale echipamentului; schema bloc; detalii de proiectare; schema electric a si descrierea functionarii sale (listata color); simularile blocurilor componente (listate color); managementul proiectului (extensii, calculul puterii disipate si al pretului componentelor); studiu estimativ al costului produsului finit; tabelul de componente, desenele cablajului (amplasare componente, fata 1, fata 2, ambele fete + componente, vedere 3D, toate color); rezultate experimentale (masurari, performante, grafice); concluzii; bibliografie. In timpul sedintei, cadrul didactic va oferi sprijin studentilor, referitor la cautarea pe Internet, utilizarea programelor CAD, interpretarea rezultatelor, etc. In cadrul proiectului, fundamentale sunt insa studiul, creatia si munca individuala. Soft-ul, impreuna cu baze de date si foi de catalog sunt disponibile pe CD-urile din laborator (care pot fi imprumutate pe baza unui anumit algoritm). TEME DE PROIECT Temele de proiect au fost distribuite in 5 categorii, cu o paleta de teme concrete. • Automate secventiale sincrone : manipulatorul, semaforizarea unei intersectii, contor luminos de obiecte, numeric in durata; • Aplicatii cu registre si numaratoare : ceas cu alarma, frecventmetru numeric , PLL numeric, mixer digital, sistem de transmisie seriala a datelor , generator de secvente aleatoare, emulator EPROM; • Aplicatii industriale: programator EEPROM, testor de memorii, generator de functii, comanda unui MPP, sursa de tensiune programabila; • Scheme combinate : amplificator cu castig controlat digital, capacimetru, termometru, umidometru, filtru numeric , turometru auto, masurarea factorului de umplere al unui semnal, telecomanda.

17

PLAN DE ÎNVATAMÂNT

Domeniul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii - Specializarea: Electronica aplicata Nr. crt.

Disciplina C S L P Cr./Ex

Anul III Sem. 5 1 Management si Marketing 2 2 0 0 4/D 2 Aparate electronice de masurat 2 0 2 0 4/E 3 Radiocomunicatii 2 0 2 0 4/D 4 Electronica de putere 2 0 2 0 4/E 5 Teoria informatiei si a codarii 2 1 1 0 4/E 6 Sisteme de achizitii de date 2 0 2 0 4/E 7 Bazele sistemelor flexibile inteligente 2 0 2 0 4/D 8 Practica 2 Total 14 3 11 0 30

Anul III Sem. 6 1 Se alege o disciplina de la alta specializare 2 0 2 0 4/E 2 Sisteme cu logica programabila 2 0 1 1 6/D 3 Compatibilitate electromagnetica 2 0 2 0 4/E 4 Constructia si tehnologia echipamentelor electronice 2 0 2 0 4/E 5 Electronica de putere în comutatie 2 0 2 0 4/E 6 Instrumentatie virtuala 2 0 1 1 6/D 7 Practica 2 Total 12 0 10 0 30

Anul IV Sem. 7 1 Testarea echipamentelor electronice si de tc 2 0 2 0 4/E 2 Software pentru electronica si tc. 2 0 1 1 5/D 3 Modelare si simulare 2 0 1 1 5/E 4 Sisteme electronice de actionare Bazele microelectronicii 2 0 2 0 4/D 5 Echip. electronice de interfatare VHDL 2 0 2 0 4/E 6 Disciplina de la alta ruta curriculara 2 0 2 0 4/E 7 Proiect cu procesoare 0 0 0 2 4/D Total 12 0 10 4 30

Anul IV Sem. 8 (10 saptamâni) 1 Curs extern 3 1,5 1,5 0 3/E 2 Disciplina de la alta ruta curriculara 3 0 3 0 3/E 3 Automatizari Tehnici de pr. VLSI 3 0 3 0 3/E

4 Electronica medicala Microsisteme electronice si mecanice 3 0 3 0 3/E

5 Proiect de software 0 0 0 2 3/D 6 DIPLOMA 15 Total 12 1,5 10,5 2 30

18

PLAN DE ÎNVATAMÂNT

Domeniul: Inginerie Electronica si Tc. - Specializarea: Tehnologii si sisteme de telecomunicatii Nr. crt.

Disciplina C S L P Cr./Ex

Anul III Sem. 5 1 Management si Marketing 2 2 0 0 4/D 2 Aparate electronice de masurat 2 0 2 0 4/E 3 Radiocomunicatii 2 0 2 0 4/E 4 Electronica de putere 2 0 2 0 4/E 5 Teoria informatiei si a codarii 2 1 1 0 4/E 6 Comunicatii de date 2 0 2 0 4/D 7 Circuite de telecomunicatii 2 0 2 0 4/D 8 Practica 2 Total 14 4 10 0 30

Anul III Sem. 6 1 Se alege o disciplina de la alta specializare 2 0 2 0 4/E 2 Decizie si estimare în teoria informatiei 2 0 1 1 6/D 3 Sisteme de televiziune 2 0 2 0 4/E 4 Transmisii telefonice 2 0 2 0 4/E 5 Sisteme de comutatie digitala 2 0 2 0 4/E 6 Baze de date 2 0 1 1 6/D 7 Practica 2 Total 12 0 10 2 30

Anul IV Sem. 7 1 Testarea echipamentelor electronice si de tc. 2 0 2 0 4/E 2 Software pentru electronica si tc. 2 0 1 1 5/D 3 Modelare si simulare 2 0 1 1 5/E

4 Radiocomunicatii 2 Protocoale de comunicatii

Tehnologii multimedia 2 0 2 0 4/D

5 Retele numerice integrate Grafica computerizata 2 0 2 0 4/E 6 Disciplina de la alta ruta curriculara 2 0 2 0 4/E 7 Proiect de dezvoltare 0 0 0 2 4/D Total 12 0 10 4 30

Anul IV Sem. 8 (10 saptamâni) 1 Curs extern 3 1,5 1,5 0 3/E 2 Disciplina de la alta ruta curriculara 3 0 3 0 3/E

3 Comunicatii optice Securitatea retelelor

Productie audio-video

3 0 3 0 3/E

4 Comunicatii mobile Optimizarea retelelor

Compresie audio-video

3 0 3 0 3/E

5 Proiect de software 0 0 0 2 3/D 6 DIPLOMA 15 Total 12 1,5 8 10,5 30

19

MANAGEMENT SI MARKETING (EA, TST) A. OBIECTIVE: Însusirea de catre studenti a notiunilor, principiilor, tehnicilor si modelelor specifice managementului si marketingului, atât la nivel de concepte cât si la nivel de aplicare în cadrul firmelor în conditiile reale de piata. B. SUBIECTELE CURSULUI: Partea 1 – Management: Conceptul de management; Functia de decizie; Planificarea strategica, tactica si operationala; Organizarea. Structura organizatorica; Coordonare si motivare; Controlul ca functie manageriala; Cultura organizationala. Partea a 2-a – Marketing: Conceptul de marketing; Mediul înconjurator al marketingului; Sistemul inf ormatic de marketing, Piata. Studiul pietei; Mixul de marketing: produsul; pretul; distributia; promovarea; Obiectivele. Planificarea în marketingul strategic; Marketing-management. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Partea 1 – Management: Decizii în conditii de certitudine; Decizii în conditii de risc; Decizii în conditii de incertitudine; Planificarea. Planul de afaceri; Metode de planificare si programare în retea; Organizarea. Structura organizatorica Partea a 2-a – Marketing: Conceptul de marketing vs. Conceptul de schimb. Studiu de caz; Metode specifice de analiza a mediului de marketing; Cercetarea pietei.Metode si instrumente specifice; Segmenterea de piata. Definitii, necesitate, procedura si criterii; Analiza de portofoliu, pozitionarea produselor unei firmeÎntocmirea planului de marketing. D. BIBLIOGRAFIE 1. Ph. Koller, R.E. Turner - Marketing Management - ¬Preentice Hall, Canada, Ontario, 1993 2. A.Taroata – Marketing. Conceptie, planificare, implementare – Ed.Eurobit, Timisoara, 2003. 3. A. Badescu, I. Taucean – Bazele managementului si marketingului, Editura Eurobit, Timisoara, 2001

APARATE ELECTRONICE DE MASURAT (EA, TST) A. OBIECTIVE: Cunoasterea la nivel de schema bloc si circuite specifice, precum si câstigarea de deprinderi de masurare cu prin cipalele aparate electronice întâlnite în practica inginerului electronist. B. SUBIECTELE CURSULUI: Osciloscopul analogic de uz general (schema bloc, afisoare, atenuatoare, amplificatorul de deflexie verticala si orizontala, baza de timp, circuitul de sincronizare, baza de timp dubla, osciloscopul cu mai multe canale). Osciloscopul analogic cu esantionare (esantionarea secventiala, schema bloc si circuite specifice). Osciloscoape numerice (tehnici de esantionare, circuite specifice, reconstruirea semnale lor din esantioane, analizor de spectru cu FFT). Generatoare de semnal (de joasa frecventa, de ultrajoasa frecventa, de radiofrecventa, generatoare de functii, generatoare de zgomot, generatoare de impulsuri). Voltmetre electronice (schema bloc, etajul de intrare, CAN cu dubla integrare, multimetre, convertoare c.a. - c.c.,

20

convertoare rezistenta-tensiune, perturbatii serie si de mod comun). Numaratorul universal. Distorsiometrul, Analizoare de spectru C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: 1. Multimetrul numeric, 2. Osciloscopul analogic, 3. Numaratorul universal, 4. Generatorul de functii, 5. Generatorul de impulsuri, 6. Osciloscopul numeric, 7. Instrumentatie virtuala, 8. Test practic D. BIBLIOGRAFIE 1. Traian Jurca, Dan Stoiciu Aparate electronice de masurat – curs, UTT 1993, 2. Traian Jurca, Dan Stoiciu Instrumentatie de masurare – structuri si circuite, Editura de Vest 1996. 3. T. Jurca, D. Stoiciu, S. Mischie Aparate electronice de masurat –Ed. Orizonturi Univ. 2001

RADIOCOMUNICATII (EA) A. OBIECTIVE: Introducere în semnale în banda de baza si parametrii discretizarii acestora. Prezentarea principalelor tehnici de achizitie, prelucrare, compresie, transmisie si stocare a acestora. B. SUBIECTELE CURSULUI Semnalele text, vocal, audio, grafica, imagine, video, date. Captarea, discretizarea, prelucrarea si compresia semnalelor vocal si audio. Captarea, discretizarea, prelucrarea si compresia semnalelor imagine si video. Transmisia în radiofrecventa. Înregistrarea magnetica si optica a semnalelor audio si video. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Introducere în Dreamweaver si dezvoltarea unei aplicatii Dreamweaver. Echipamente utilizate în prelucrarea sunetului. Prelucrarea semnalului vocal si audio. Camera web, semnalul video complex color, sistemul PAL. Prelucrarea imaginilor cu filtre convolutionale. D. BIBLIOGRAFIE 1. M. Otesteanu, Sisteme de transmisie si comutatie, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001 2. M. Otesteanu, Televiziune, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001 3. M. Otesteanu, F. Alexa, C. Ianasi, Sisteme de înregistrare audio&video, Editura de Vest, Timisoara, 1998

ELECTRONICA DE PUTERE (EA) A. OBIECTIVE: Prezentarea notiunilor legate de conversia energiei electrice dintr-o forma în alta, instalatiile si sisteme le care fac aceasta conversie, precum si domeniile de aplicatie. B. SUBIECTELE CURSULUI Dispozitive electronice utilizate în electronica de putere. Redresoare monofazate necomandate.. Redresoare monofazate comandate. Redresoare de putere comandate si necomandate. Filtre, dimensionarea acestora. Influenta dispersiei transformatoarelor asupra comutatie la redresoarele de putere. Stabilizatoare de tensiune liniare. C. SUBIECTELE APLICATIILOR

21

Dispozitive electronice de putere: Tiristor, triac, IGBT, Tranzistor MOSFET – caracteristici , parametri. Redresoare monofazate si trifazate. Stabilizatore de tensiune liniare. D. BIBLIOGRAFIE 1. V. POPESCU,Electronica de putere, Ed. de vest, Timisoara, 2005. 2. V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOITESCU, Convertoare de putere în comutatie, Ed. De Vest, Timisoara, 1999. 5 . R.W.ERICKSON, Fundamentals of power electronics, Kluver Academic Press, Mass. 2001.

TEORIA INFORMATIEI SI A CODARII (EA) A. OBIECTIVE: Introducere în teoria transmisiunii informatiei cu accent pe teoria informatiei si a codarii, prezentarea principiilor de baza a teoriei informatiei si a transmiterii sale prin canale discrete fara zgomot si cu zgomot, prezentarea principalelor metode de codare a informatiei binare, introducere în teoria deciziilor statistice cu aplicatii în analiza sistemelor numerice de transmisie. B. SUBIECTELE CURSULUI Teoria informatiei . Surse discrete de in informatie. Canale discrete. Codarea informatiei discrete. Coduri optimale. Codarea informatiei si spatiul semnalelor.Teorema lui Shannon. Teoria codarii. Notini de algebra liniara ,corpul Galois. Coduri bloc. Codul Hamming. Coduri ciclice (BCH, Reed Salomon). Coduri convolutionale. Codarea, matrici generatoare. Decodarea secventiala, algoritmi Viterbi. Turbo coduri. Teoria deciziilor statistice. Aplicatii în analiza sistemelor numerice de transmisie. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: Introducere în MathLab. Surse Markov. Canale discrete.Coduri optimale(Huffman, Shannon-Fano). Coduri bloc (Hamming, BCH,Reed Salomon). Coduri convolutionale. Decodare Viterbi. La seminar se fac aplicatii de la ultimele cursuri predate D. BIBLIOGRAFIE 1. Vasile Stoica, ADRIAN MIHAESCU, Teoria transmisiunii informatiei, Editura IPT, Timisoara, 1985. 2. ADRIAN MIHAESCU, Teoria statistica a transmisiunii informatiei , Editura UPT, Timisoara, 1995 3 YVON MORI,Théorie de l’information et du codage, Ed. Lavoisier, Paris, 2006

SISTEME DE ACHIZITIE DE DATE (EA) A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv însusirea cunostintelor de baza privind componente le, structura, functionarea, tehnicile de interfatare si programare ale sistemelor de achizitie de date. B. SUBIECTELE CURSULUI Introducere. Structura unui sistem de achizitie si prelucrare numerica a semnalelor. Circuite de conditionare a semnalelor: Amplificatoare cu modulare-demodulare; Amplificatoare de izolare; Convertoare tensiune -frecventa. Convertoare numeric analogice: Codificari binare ale numerelor; Caracteristici ale CNA; Principii de constructie a CNA. Convertoare analog numerice: Caracteristic i ale CAN; Principii

22

de constructie a CAN; CAN delta-sigma. Circuite de esantionare si memorare: Caracteristici ale CEM; Ansamblul CEM-CAN; Principii de constructie a CEM. Sisteme de achizitie si distributie de date. Structuri si functionare. Interfatarea si programarea sistemelor de achizitie de date. Reducerea influentei perturbatiilor asupra proceselor de achizitie de date. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Convertoare numeric analogice. Masurarea caracteristicilor. Sinteza semnalelor periodice. Convertoare analog numerice. Masurarea caracteristicilor. Analiza structurii si functionarii. Sisteme de achizitie de date. Analiza structurii, functionarii si a tehnicilor de interfatare. Achizitia de date cu cu procesoare dotate cu canale de intrare si iesire analogice. Programarea sistemelor de achizitie de date. D. BIBLIOGRAFIE 1. Toma, L., Sisteme de achizitie si prelucrare numerica a semnalelor. Editura de Vest Timisoara, 1997. 2. * * * Data Acquisition and Control Handbook, Keithley, 2001.

BAZELE SISTEMELOR FLEXIBILE INTELIGENTE (EA) A. OBIECTIVE: Cursul ofera studentilor o practica din lumea reala cu teoria adecvata. Cu o parte introductiva din ingineria mecanica traditionala, urmata de teoria conducerii robotilor, senzori/ actuatori electronici si stiinta computerelor, cursul acopera transformarile matematice de baza în robotica, metodologia liniara/ neliniara si comanda de forta, hardware-ul electronic specific si programarea robotilor. B. SUBIECTELE CURSULUI Reprezentarea matematica în robotica: transformari si reprezentari omogene, modelul geometric, modelul diferential. Cinematica robotilor. Dinamica robotilor. Modelarea: modelul matematic al proceselor, simularea software, interactiunea senzorilor. Teoria de conducere a robotilor: traiectorii, corelarea spatiu-timp, legile de miscare, legile de conducere, metodele de conducere a robotilor. Conducerea robotilor: planificarea traiectoriei specificatiile miscarilor, conducerea miscarilor, echipamente specifice electrice/electronice, actuatori. Programarea robotilor: structuri de baza ale software de functionare a procesului. Aplicatiile robotului: roboti industriali (celule de fabricatie flexibile, linii de fabricatie flexibile), roboti neindustriali (roboti de serviciu, roboti de transport), roboti mici (mini, micro, nanoroboti). C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: Partile mecanice ale robotilor. Instruirea prin învatare. Programarea robotilor. Senzori si traductoare, actuatoare. Fabricatia flexibila si celule de asamblare D. BIBLIOGRAFIE 1. R.P. Paul, The theory and practice of robot manipulator – Programming and control, Mac Graw Hill, 2001 2. M. Vukobratovic, Scientific Fundamentales of Robotics, Springer- Verlag, Heidelberg, New Yorc, 1987 3. John J. Craig, Introduction to Robotics: Mechanics and Control (3rd Edition) , Hardcover, USA, 2003

23

SISTEME CU LOGICA PROGRAMABILA (EA)

A. OBIECTIVE: Introducere în structurile logice programabile, prezentarea principalelor structuri logice programabile actuale: CPLD si FPGA, prezentare principalelor tipuri de elemente programabile. B. SUBIECTELE CURSULUI Istoria structurilor logice programabile (de la tranzistor la milioane de porti integrate). Circuite PAL, PLA, CPLD, FPGA, ASIC. Tehnologii de programare: antifuzibil, EEPROM, FLASH, RAM. Structura circuitelor programabile: CLB, LUT, DCM.. Metode de proiectare cu circuite programabile: schematic, VHDL, automate cu stari finite. Software de proiectare. Proiectarea pentru testabilitate. Sisteme pe un cip (Systems on Chip). Microcontrolere si FPGA. Reducerea costurilor de productie utilizând SLP. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari laborator: Familia FPGA Xilinx - Spartan 3; sistem de dezvoltare bazat pe Spartan 3. Implementarea unor porti logice în FPGA utilizând captura schematica. Testarea functionarii. Implementarea unor porti logice în FPGA utilizând lim bajul VHDL. Testarea functionarii. Aplicatii cu afisaje cu 7 segmente, patru digiti. Afisare simultana, afisare multiplexata în timp. Ceas digital cu FPGA. Automat cu stari finite implementat în FPGA. Aplicatie – Semafor programabil. Divizor de frecventa programabil în FPGA. Generarea unei mire color pe monitor, cu ajutorul sistemului de dezvoltare cu Spartan 3. Teme proiect: Frecventmetru în FPGA, cu afisarea rezultatelor pe 4 digiti. Implementare procesor 8 biti tip PicoBlaze in Spartan 3. Sistem de acces pe baza de cod alfa numeric, implementat în Spartan 3 – folosind o tastatura. Joc video implementat in Spartan 3. Sintetizor digital de frecventa cu FPGA. Controler de ascensor folosind un FPGA. Procesor logaritmic rapid cu FPGA. D. BIBLIOGRAFIE 1. Gontean A., Babaita M., Structuri Logice Programabile. Aplicatii, Editura de Vest, Timisoara, 1997, 2. Tocci R., Widmer N., Digital Systems, Principles and Applications, Eighth Edition, Prentice Hall, 2001. 3. Wakerly John F., Circuite digitale. Principiile si practicile folosite în proiectare, Editura Teora, 2002, 928 pg., ISBN 973-20-0659-5.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA (EA) A. OBIECTIVE: Cursul familiarizeaza studentii cu problemele specifice CEM, standardele de masurare si testare pentru asigurarea compliantei si, pe baza acestora, principiile constructive de care trebuie sa se tina seama în proiectarea si realizarea echipamentelor electronice. B. SUBIECTELE CURSULUI Introducere; Definirea CEM, notiuni de baza, unitati de masura specifice. Cuplaje electomagnetice; Tipuri de cuplaje electromagnetice; clasificarea perturbatiilor electromagnetice. Protectia în conductie: Filtre RC si LC, filtre de retea, circuite de limitare, realizarea circuitelor de protectie. Ecranarea; Teoria ecranarii, ecranarea

24

câmpului magnetic, efectul aperturilor, frecvente de rezonanta pentru cutiile ecranate. Masurari si teste în CEM; Masurarea perturbatiilor transmise prin conductie si radiate; Teste de imunitate C. SUBIECTELE APLICATIILOR Diafonia inductiva si capacitiva. Masurarea parametrilor filtrelor de retea. Descarcari electrostatice. Masurarea perturbatiilor conduse. Eficienta ecranarii si efectul aperturilor. Studiul perturbatiilor sub forma de impuls. Determeninarea perturbatiilor din mediul ambiental. D. BIBLIOGRAFIE 1. A. Ignea, Introducere în compatibilitatea electromagnetica, Ed. De Vest, Timisoara, 1998 2. T. Williams, EMC for Product Designers, Newnes, Oxford,1996

CONSTRUCTIA SI TEHNOLOGIA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE (EA)

A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor specifice de constructie si tehnologie a echipamentelor electronice moderne, miniatura, de mare flexibilitate si fiabilitate si a solutiilor tehnologice de compatibilizare electromagnetica care se impun. B. SUBIECTELE CURSULUI Conceptii actuale în constructia si tehnologia echipamentelor electronice. Tehnologia subansamblelor functionale. Mase si împamântari antiperturbative. Realizarea compatibilitatii electromagnetice în proiectarea sistemelor analogice. Realizarea compatibilitatii electromagnetice în proiectarea sistemelor logice. Sisteme si configuratii logice pentru transmiterea si receptia datelor numerice cu imunitate ridicata la perturbatii. Zgomotul în echipamentele electronice C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: Fabricarea cablajelor imprimate în tehnologie substractiva. Lipirea componentelor electronice în tehnologie Reflow. Influenta traseului de masa asupra surselor stabilizate de tensiune. Studiul reflexiilor în liniile de transmisiune. Analiza diafoniei pe placile de circuit imprimat. Zgomotul rezistoarelor. Studiul ecranelor electromagnetice. D. BIBLIOGRAFIE 1. H. Cârstea: Constructia si tehnologia echipamentelor electronice, Ed. Politehnica, Timisoara, 2000 2. H. Cârstea, A. Avram, M. Rangu: Tehnologie electronica. Proiectare si aplicatii, Ed. Augusta, Timisoara, 2003 3. C. Harper: Electronic Packaging and Interconnection Handbook, McGraw Hill, 2000

ELECTRONICA DE PUTERE ÎN COMUTATIE (EA) A. OBIECTIVE: Prezentarea notiunilor legate de convertoarele c.c.-c.c. cu izolare si fara izolare. Convertoare de putere mare utilizate în tractiunea electrica. Concertoare c.c.-c.a. de mica si mare putere. Convertoare c.a.-c.a. pentru actionarea motoarelor de c.a. B. SUBIECTELE CURSULUI

25

Convertoare c.c.-c.c de tip buck, boost, buck-boost, CUK, în punte. Convertoare c.c.-c.c. cu izolare: forward, fly-back, in punte. Transformatorul în comutatie la înalta frecventa. Redresoare de cu factor de putere ridicat. Convertoare c.c.-c.a. Modulatia PWM. Convertoare c.c.-c.c. de putere pentru tractiunea electrica. Convertoare c.a.-c.a. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: Convertoare c.c.-c.c. fara izolare. Convertoare c.c.-c.c. cu izolare. Convertoare c.c.-c.c. pentru tractiunea electrica. D. BIBLIOGRAFIE 1. V. POPESCU,Electronica de putere, Ed. de vest, Tim isoara, 2005. 2. V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOITESCU, Convertoare de putere în comutatie, Ed. De Vest, Timisoara, 1999. 3 . R.W.ERICKSON, Fundamentals of power electronics, Kluver Academic Press, Mass. 2001.

INSTRUMENTATIE VIRTUALA (EA) A. OBIECTIVE: Instrumentatia virtuala se bazeaza pe un mediu de programare grafic conceput cu scopul de a realiza achizitii de date, controlul instrumentelor, analiza masurarilor si prezentarea datelor. B. SUBIECTELE CURSULUI Introducere în LabVIEW:conceptul de instrument virtual; crearea diagramei bloc; depanarea si executarea instrumentelor virtuale; crearea instrumentelor si subinstrumentelor virtuale; instructiuni pentru controlul executiei programelor; programarea si gestionarea evenimentelor; gruparea datelor folos ind siruri, matrici si structuri; variabile locale si globale; grafice si diagrame unda; elemente de biblioteca pentru grafica si sunet;gestionarea fisierelor; formule si ecuatii; functii polimorfice; personalizarea instrumentelor virtuale; controlul interactiv al executiei instrumentelor virtuale; utilizarea elementelor de retea; Interactiuni cu componente Windows: aplicatii ActiveX Server, Client; Distributia aplicatiilor LabVIEW: executabile, instrumente virtuale, DLL-biblioteci cu legare dinamica; Apela rea codului scris în limbaje de programare clasice: C, C++, MatLAB; Achizitii de date cu o placa multifunctionala NI; instrumente virtuale specifice achizitiilor de date Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare, utilizarea driverelor instrumentale. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Realizarea unui generator de functii virtual, a unui osciloscop virtual, a unui analizor de spectru virtual, a unui sistem multipunct de monitorizare, control si analiza a temperaturii. Utilizarea placii de achizitie 6023E NI. Utilizarea modulelor ADAM 4000 Advantech. Sistem de masurare cu instrumentatie virtuala a caracteristicilor de polarizare a fibrelor optice. Simularea unui proces industrial. D. BIBLIOGRAFIE 1. Cottet, F., Ciobanu, O., Bazele programarii în LabVIEW, Ed. Ma trix Rom, Bucuresti 1998. 2. G Programming Reference Manual. National Instruments, January 1998. 3. LabVIEW Function and VI Reference Manual. National Instruments, Jan. 1998.

26

RADIOCOMUNICATII I (TST) A. OBIECTIVE: Introducere în radiocomunicatii, prezentarea mecanismelor propagarii undelor radio in mediul real, intelegerea principiilor functionarii antenelor, parametrii antenelor, arhitecturi de radioreceptoare analogice si numerice, parametrii receptoarelor. B. SUBIECTELE CURSULUI Principiile radiocomunicatiilor: Definirea sistemelor de radiocomunicatii, Clasificarea sistemelor. Propagarea Undelor Radio: Obtinerea radiatiei de câmp electromagnetic, dipolul ca element radiant, Proprietati ale câmpului electromagnetic, Propagarea undelor radio în mediul real si efectul suprafetei terestre, Structura atmosferei si propagarea in atmosfera. Antene: Definirea antenelor, antena izotropa, Parametrii antenelor, Antene filare, Dipolul elementar. Sisteme Radiante: Sisteme radiante formate din doi dipoli în antifaza, în faza si în cuadratura, Sistemul format din doua antene izotrope, Sistemul format din doi dipoli coliniari simfazici, Sistemul format din doi dipoli paraleli simfazici. Radioreceptoare: Receptoare analogice: principiu, arhitecturi, acord, Arhitecturi de receptoare digitale, Parametrii receptoarelor: zgomotul si sensibilitatea. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: Generatoare de RF, Radioreceptoare de masura, Masurarea antenelor, Simularea directivitatii antenelor, Sisteme radiante, Simularea directivita tii sistemelor radiante D. BIBLIOGRAFIE 1. A. Ignea, E. Marza, A. De Sabata, Antene si propagare; Editura de Vest; Timisoara 2002, 2. S.J.Orfanidis, Electromagnetic Waves and Antennas, Rutgers University 2002

TEORIA INFORMATIEI SI A CODARII (TST) A. OBIECTIVE: Se familiarizeaza studentul cu structura unui sistem de transmitere a informatiei si se prezinta notiunile despre codarea sursei, adica, problemele legate de compresii, cu si fara pierderi, respectiv codarea canalului, adica problemele legate de codurile detectoare si/sau corectoare de erori. Se prezinta cateva principii legate de secretizarea transmiterii informatiei. B. SUBIECTELE CURSULUI: Sisteme de tarnsmitere a informatiei (STI). Modelarea statistica si informationala a unui STI. Surse discrete de informatie fara memorie (SDFM). Masura cantitativa a informatiei numerice. Entropia informationala, redundanta si eficienta unei SDFM. Canale de transmisiune discrete Debit de informatie. Surse cu memorie (Markov). Canale cu memorie. Codarea sursei. Teorema I-a a lui Shannon (codarea canalelor fara perturbatii). Algoritmi de codare pentru compresie :tehnici de dictionar tehnici de dictionar adaptive (LZ , LZW ). Codare pentru secretizare. Codarea canalului : teorema a II-a a lui Shannon. Coduri pentru protectia la erori: coduri bloc liniare, ciclice, convolutionale.Întreteserea si concatenarea codurilor. Turbocoduri. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator + seminar): Sursa de informatie. Codarea sursei. Algoritmul Huffman static. Algoritmi de compresie: algoritmul Huffman dinamic, algoritmul Lempel-Ziv. Sisteme de

27

criptare. Codul Hamming. Codul Reed-Muller. Codul ciclic. Codul BCH. Codul Reed-Solomon. Codul convolutional. D. BIBLIOGRAFIE 1. A. T. Murgan,Principiile teoriei informatiei în ingineria informatiei si a comunicatiilor, Ed. Academiei Române, Bucuresti, 1998. 2. M. E. Borda,Teoria transmiterii informatiei. Teoria informatiei si codarii. Fundamente si aplicatii, Ed. Dacia,1999. 3. Graham Wade,Coding techniques. An introduction to compressio n and error control, Palgrave Publishers Ltd, 2000.

COMUNICATII DE DATE (TST) A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor legate de nivelul fizic al RM-OSI-ISO si anume, canale, distorsiuni, erori de transmisiune, interfete modem-terminal, tehnici de modulatie si structuri de modemuri utilizate in retelele terestre. B. SUBIECTELE CURSULUI: Canale,distorsiuni,zgomote,diafonii.Reprezentarea electrica a datelor: coduri RZ, NRZ, unipolare, bipolare, Manchester, AMI, HDB3, B8ZS. Transmisiuni de date în banda de baza. Transmisiuni fara ISI, cu ISI controlata.Egalizare.Calitatea transmisiunii (BER). Modem in banda de baza. Transmisiuni de date în sistemul cu modulatie liniara. Modemuri cu modulatie de amplitudine. Transmisiuni de date în sisteme cu modulatie de frecventa. Modemuri cu modulatie de frecventa Transmisiuni de date în sisteme cu modulatie de faza. Modemuri cu modulatie de faza. Sincronizarea de bit. Interfata modem-terminal: V24/RS 232C, RS 422, RS 423, RS 449, X 21, V25, RS366. Multiplexarea:cu divizarea timpului TDM, cu divizarea frecventei FDM. Multiplexarea statistica. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Prezentarea mediului MATLAB. Transmisiuni in banda de baza(BB).Trecerea secventei de date printr-un filtru global de tiptrece-jos. Transmisii de date înBB, fara interferenta intersimbol, canal fara zgomot. Transmisii de date înBB, fara interferenta intersimbol, canal cu zgomot. Transmisii de date înBB, cu interferenta controlata intersimbol, canal fara zgomot Transmisii de date în BB, cu interferenta controlata intersimbol, canal cu zgomot. Transmisii de date cu modulatie de faza. D. BIBLIOGRAFIE 1. W. Stalings,Data and Computer CommunicationsEdit.Prentice –Hall,1997 2. I.Nafornita,M.Nafornita,Telegrafie si transmisiuni de datre,IPTVT,1984 3. M.Nafornita,C.Munteanu,Comunicatii de date,Edit.Gh.Asachi,Iasi,

CIRCUITE DE TELECOMUNICATII (TST) A. OBIECTIVE: Cursul prezinta metodele de aproximare afiltrelor Buterworth, Cebîsev sau Bessel pornind de la specificatii, proiectarea de filtre analogice sau digitale pe baza unor caracteristici de frecventa impuse, modulatoarele/demodulatoarele MA, MP si MF, principiile si specificatiile unui circuit de interfata. B. SUBIECTELE CURSULUI Analiza si proiectarea filtrelor analogice si digitale. Teoria filtrelor si metode de aproximare a filtrelor trece-jos analogice. Transformari de frecventa si normare.

28

Proiectarea filtrelor active analogice cu amplificatoare operationale, amplificatoare OTA si circuite cu capacitati comutate. Proiectarea filtrelor digitale IIR prin metode de transformare uzuale. Proiectarea si realizarea filtrelor digitale IIR. Circuite de modulare/demodulare. Modulatoare si demodulatoare MA analogice. Demodulatoare analogice MP si MF. Modulatoare si demodulatoare digitale. Circuite de interfata. Interfete A/D. Interfete D/A. Circuite de decizie. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Analiza si proiectarea filtreloranalogice pe baza gabaritului de frecventa impus. Proiectarea filtrelor digitale IIR si FIR. Proiectarea si simularea umui modulator/demodulator digitalQAM. Analiza si simularea unor circuitelor de interfata A/D. D. BIBLIOGRAFIE 1. Adelaida Mateescu et. all., Prelucrarea numerica a semnalelor. Ed.Tehnica, Bucuresti, 1998. 2. L-P. Huelsman, Introduction to Active and Passive Filter Design, McGraw-Hill Book Co., New York, 1993. 3. R.E.Ziemer, W.H.Tranter, Principles of Communication, Wiley New York, 2001

DECIZIE SI ESTIMARE IN TEORIA INFORMATIEI (TST) A. OBIECTIVE: Introducerea estimatorilor nedeplasati, de dispersie minima. Aprecierea calitatii. Metode de determinare a estimatorilor. Detectia semnalelor conform criterilor Neyman-Pearson si Bayes. Aplicatii in telecomunicatii. B. SUBIECTELE CURSULUI Estimarea.Estimatori fara deplasare. Limita inferioara Cramer-Roo si estimarea cu dispersie minima. Estimatori liniari. Estimatori suboptimali. Estimare cu verosimilitate maxima. Metoda momentelor. Abordarea Bayesiana. Ipoteze statistice si detectia semnalelor din zgomot. Detectia semnalelor deterministe. Detectia semnalelor aleatoare. Aplicatii in telecomunicatii. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Estimarea mediei si dispersiei. Estimarea tendintelor. Estimarea directiei din care vine semnalul. Estimarea distantei la o tinta. Detectia semnalelor in sistemele de comunicatii cu modulatie de amplitudine si faza. La seminar se fac aplicatii si probleme din ultimele cursuri predate. Exista o culegere de probleme, in manuscris. D. BIBLIOGRAFIE 1. Note de curs, existente pe internet la adresa www.hermes.utt.ro/teaching 2. Steven M. Kay Fundamentals of Statistical Signal Processing I Estimation Theory, Prentice Hall 1993 3 . Steven M. Kay Fundamentals of Statistical Signal Processing II Detection Theory Prentice Hall 1998

SISTEME DE TELEVIZIUNE (TST) A. OBIECTIVE: Studentii se vor familiariza cu tehnicile de formare a semnalului de televiziune si de reconstituire a imaginilor. Disciplina da o viziune de ansamblu si de perspectiva a problematicii televiziunii. B. SUBIECTELE CURSULUI

29

Principiul transmisiei informatiei de imagine. Explorarea liniara întretesuta. Semnalul video complex. Spectrul de frecvente al semnalului video. Transmisia informatiei de culoare în televiziune. Sistemele TV color PAL, SECAM. Transmisia semnalului video în televiziunea digitala. Standardu l digital de studio pentru transmiterea semnalului de imagine color. Sistemele de televiziune MAC si HDTV. Sisteme de difuziune video numerica. DVB (Digital Video Broadcasting), I-TV (televiziune interactiva), Web Cast, VoD (Video-on-Demand). Convergenta mediilor de comunicare. Internet TV, Web TV. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Principiul transmisiei informatiei de imagine si de culoare în televiziune. Transmisia semnalului video în televiziunea digitala. Aplicatii ale televiziunii digitale. D. BIBLIOGRAFIE 1. Corneliu I. Toma, Florin Alexa, Radu A. Vasiu , Principiile televiziunii analogice si digitale; Editura Politehnica; Timisoara, 2006 (volumul I), 2007(volumul II). 2. Winstom W. Hodge, Interactive Television. A Comprehensive Guide for Multimedia Technologies, McGraw Hill, New York, 1995.

TRANSMISII TELEFONICE (TST) A. OBIECTIVE: Introducere în semnalul vocal si parametrii discretizarii acestuia. Se analizeaza tehnici analogice si numerice de compresie si multiplexare a semnalului telefonic. Se studia za tehnici si echipamente terminale si de linie, în ansamblul unei retele telefonice. B. SUBIECTELE CURSULUI Transmisia semnalului vocal: parametri, transmisia pe 4 fire, 2 fire, echipamentul de linie. Multiplexarea în frecventa: tehnici, standarde, ierarhia transmisiilor analogice. Discretizarea semnalului vocal: esantionarea, cuantizarea neuniforma, legi de compresie. Multiplexarea în timp discret: codec-ul PCM, cadrul PCM, multicadrul de semnalizari. Interfata de linie: coduri de linie, AMI, HDB-3, 8BZS, 2B1Q, regeneratoare de semnal. C. SUBIECTELE APLICATIILOR În cadrul activitatii de laborator se ilustreaza practic, prin montaje experimentale, cunostintele teoretice dobândite în cadrul cursului, urmarindu-se în special: Transmisii analogice: tehnici de multiplexare, circuite si sisteme specifice transmisiilor analogice. Transmisii numerice: multiplexarea si demultiplexarea, coder PCM, decoder PCM, codec de linie. D. BIBLIOGRAFIE 1. J. Bellamy, Digital Telephony, Third Edition, John Wiley & Sons, 2000 2. M. Otesteanu, Sisteme de transmisie si comutatie, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001 3. M. Otesteanu s.a, Sisteme de transmisiuni telefonice – îndrumator de laborator; Centrul de multiplicarePolitehnica, Timisoara, 1996

SISTEME DE COMUTATIE DIGITALA (TST) A. OBIECTIVE: Prezentarea locului si rolului centrului de comutatie în reteaua telefonica, studiul principalelor metode de comutatie digitala, incluzând comutatia de pachete ATM si Voice over IP, prezentarea sistemelor de semnalizare folosite în

30

reteaua telefonica si prezentaterea unor aspecte specifice centralelor digitale:reteaua de comutatie, interfete de abonat, unitatea de comanda, alaturi de structuri tipice de CTAD: Alcatel 1000E10B, Siemens EWSD, Ericson Axe 10, utilizate în reteaua telefonica nationala. B. SUBIECTELE CURSULUI Reteaua telefonica si rolul CTA în reteaua telefonica. Structura si functiile CTA. Comutatia digitala. Comutatoarele digitale temporal, spatial si temporal extins. Retele digitale de conexiune cu 2, 3 si mai multe etaje. Retele cu comutatie de pachete. Comutatia ATM. Notiuni de trafic. Calculul probabilitatii de blocare în retelele de conexiune. Semnalizarea în reteaua telefonica. Sistemele de semnalizare R2 si ITU-T nr. 7. Intefete de abonat. Interfete analogice si digitale. CTA digitale. Structura generala a CTAD. Unitatea de comanda a CTAD. Tipuri reprezentative de CTA digitale: Alcatel 1000E10B – structura hardware si structura logica. Statii multiprocesor. Reteaua de comutatie din CTAD Alcatel – comutatorul OCB283, comutatorul HC. CTAD Siemens EWSD. CTAD Ericson AXE10. Telefonia prin internet (VoIP). Perspective de dezvoltare – reteaua inteligenta IN, servicii multimedia, NGN. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Terminalul telefonic si semnalizarea pe lina de abonat. Studiul comutatiei digitale temporale si spatiale . CTAD Alcatel 1000E10B. Structura generala. Schema bloc. Structura statiilor multiprocesor. Statiile multiprocesor de comanda, de auxilare si de mentenanta. CTAD Alcatel 1000E10B. Statia multiprocesor de conexiune. Testarea liniilor de abonat în CTAD Alcatel 1000E10B. Planurile de numerotare, rutare si taxare. Studiul facilitatilor oferite abonatilor analogici în CTAD Alcatel 1000E10B. Analiza desfasurarii unui apel în CTAD Alcatel 1000E10B. Studiul unei retele de tip VoIP. D. BIBLIOGRAFIE 1. G. Niculescu, L. Ioan, Tehnici si sisteme de comutatie, editura MatrixRom, Bucuresti, 2000 2. T. Radulescu Retele de telecomunicatii, editura Thalia, Bucuresti, 2003 3. M. Otesteanu, F. Alexa, C. Balint, Telefonie numerica. Alcatel 1000E10, Editura de Vest, Timisoara, 2004.

BAZE DE DATE (TST) A. OBIECTIVE: Dezvoltarea aplicatiilor baze de date relationale, prezentarea limbajului SQL, MS Access si utilizarea Visual Basic pentru accesul la baze de date. B. SUBIECTELE CURSULUI Crearea unei baze de date. Tabele. Relatii. Integritate referentiala. Extragerea datelor. Formulare. Subformulare. Importarea si exportarea datelor. Interogari. Limbajul SQL. Tipuri de interogari. Interogari actiune. Modelul orientat pe evenimente , pe obiecte. Programarea VBA. Tratarea erorilor. Tehnologia client-server. Securitatea datelor. Finalizarea si distribuirea unei aplicatii. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari laborator: Realizarea unei baze de date MS Access. Tabele. Interogari si formulare. Rapoarte. Module. Inserarea de cod în formulare si rapoarte. Automatizare. Interogari programabile. Controale grafice. Evenimente. Metode.

31

Tratarea erorilor. Tehnici VBA avansate. Visual Basic si VBA. Realizarea unui executabil pentru accesul la baza de date. Teme proiect: Biblioteca multimedia. Baza de date nutritie. Amortizarea mijloacelor fixe. Orar facultate. Gestiunea materialelor si de produse finite. Magazin on-line. D. BIBLIOGRAFIE 1. Dobson, Rick, Programming Microsoft Access, Version 2002, Core Reference, Microsoft Press, 2001. 2. Bockmann, Cristopher si Klander, Lars si Tang, Lingzan, Visual Basic. Biblioteca Programatorului, Ed. Teora, 2002. 3. Eric Winemiller Jason, T. Roff Bill Heyman Ryan Groom, Visual Basic 6. Baze de date, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.

TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE (EA) A. OBIECTIVE: Testarea echipamentelor electronice este o disciplina fundamentala în pregatirea inginerilor electronisti, unde se va familiariza cu problemele specifice de testare, cu metodele analitice de solutionare a acestora si cu principalele echipamente utilizate în domeniu. B. SUBIECTELE CURSULUI Problematica generala a testarii echipamentelor electronice în mediul industrial. Testarea compatibilitatii electromagnetice a echipamentelor electronice complexe. Metode de generare a secventelor de test pentru diagnosticarea defectiunilor. Instrumente de testare. Testarea prin controlul vizual automat. Sisteme electronice autotestabile C. SUBIECTELE APLICATIILOR Modarea defectiunilor. Generarea secventelor de test prin metode deterministe. Generarea secventelor de test prin metode statistice. Generarea secventelor de test utilizând metoda algoritmului. Testarea echipamentelor electronice complexe utilizând analizoare logice. Testarea prin analiza semnaturilor. Testarea prin inspectie optica automata D. BIBLIOGRAFIE 1. Cârstea, H.: Testarea echipamentelor electronice, Editura Politehnica, 1997. 2. Abramovici, M., Breuer, M. Friedman, A.: Digital Systems Testing and Testable Desing IEEE Press, New York, 1996

TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE SI DE TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVE: Studentii vor obtine informatii despre cele mai importante tehnici de testare utilizate în industria electronica si de telecomunicatii. B. SUBIECTELE CURSULUI Rolul si obiectivele testarii. Testarea la nivel de componente electronice, testarea parametrica: parametrii statici si dinamici, testarea functionala: microprocesoare si microcontrolere, memorii semiconductoare, convertoare A-N si N-A, circuite de interfata, Testarea la nivel de placheta echipata, Metode de test de tip “built -in-self-test”, Testarea la nivel de echipament, testarea elementelor digitale dintr -un sistem multimedia, Aparatura pentru testarea automata, analizoare logice, analizoare de semnatura, Proiectarea pentru testabilitate, Elemente de realizare a sistemelor

32

tolerante la defectare, Determinarea si masurarea erorilor de neliniaritate si de diafonie, Localizarea defectelor în cablurile de telecomunicatii C. SUBIECTELE APLICATIILOR Testarea receptoarelor radio, Testarea receptoarelor TV, Testarea unui lant video, Testarea video player Testarea CD si DVD player, Testarea calitatii transmisiei într -o retea numericaa de comunicatie D. BIBLIOGRAFIE 1.Vasiu Radu: “Testarea echipamentelor electronice”, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001 2. Pitica Dan, Radu Mihaela: “Elemente de testare pentru sisteme electronice”, Ed. Albastra, Cluj-Napoca, 2001

SOFTWARE PENTRU ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII(EA)

A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv însusirea de cunostinte privind programarea sistemelor dedicate de prelucrare numerica. B. SUBIECTELE CURSULUI Introducere. Sisteme dedicate de prelucrare numerica. Sisteme de operare. Sisteme de operare multisarcina. Sisteme de operare multisarcina bazat pe prioritati si pe transferul executiei sarcinii prioritare. Sisteme de operare în timp real. Software pentru sisteme dedicate de prelucrare (procesul de compilare, biblioteci, încarcarea programelor aplicatie, facilitati ale limbajului C pentru programarea sistemelor dedicate). Tehnici de depanare si emulare. Structura si programarea sistemelor cu procesoare numerice de semnal. Tehnici de adresare, functionare pipeline, executie prin repetare a unei instructiuni si a unui grup de instructiuni. Interfete analogice. Mediul de dezvoltare a aplicatiilor. Analiza în timp real. Structura si programarea retelelor CAN cu microcontrolere. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Sistemul TMS320C5402 DSK si mediul de dezvoltare a aplicatiilor CCS. Dezvoltarea unui program aplicatie: crearea unui proiect; generarea codului; executia programului aplicatie; puncte de întrerupere; puncte de informare statistica. Utilizarea sistemului de operare DSP/BIOS pentru elaborarea unui program aplicatie, generarea codului si depanare. Generare de semnale, implementarea filtrelor numerice FIR si IIR. Structura si programarea modulului pentru retele CAN al unui microcontroler din familia S12x. D. BIBLIOGRAFIE 1. Liviu Toma, Gabriel Vasiu, Robert Pazsitka, Sisteme de prelucrare numerica cu procesoare, Editura de Vest Timisoara, 2005. 2. Steve Heath, Embedded Systems Design, Newnes Elsevier Science, 2003.

MODELARE SI SIMULARE (EA) A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv însusirea cunostintelor teoretice si practice de baza privind modelarea si simu larea sistemelor fizice precum si a algoritmilor de control pentru aceste sisteme. B. SUBIECTELE CURSULUI

33

Etapele implementarii unui sistem electronic de comanda (Electronic Control Unit, ECU). Ciclul V: crearea modelului matematic, simularea off-line, testarea prototipului si a controllerului, validarea modelului. Sisteme în timp continuu si discret. Sisteme comandate prin evenimente. Masina cu stari finite. Instrumente software: MATLAB, Simulink, Stateflow. Instrumente hardware: dSPACE. Sisteme de control adaptive. Aplicatii: eliminarea zgomotului aditiv suprapus peste un semnal, echilibrarea unei punti de curent alte rnativ cu brate virtuale. Aplicatii ale modelarii si simularii în industria automobilelor: controlul închiderii geamului, actionarea oglinzii si blocarea usilor; controlul automat al transmisiei; controllerul adaptiv de croaziera. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Laborator:Elemente de baza în MATLAB: vectori si matrici, instructinuni de control, instructini de intrare-iesire, functii, grafice. Aplicatii în MATLAB: analiza spectrala, filtre numerice. Elemente de baza în Simulink: sisteme în timp continuu si în timp discret. Stateflow: diagrame, stari, tranzitii, evenimente. Filtre adaptive si aplicatii ale acestora implementate în MATLAB si Simulink. Proiect: Algoritmi cu rulare în timp real, folosind sistemul dSPACE 1102. Analizor de spectru folosind un osciloscop numeric pentru achizitia semnalului. Sisteme de control folosind Stateflow: automat pentru închiderea geamului usii unui automobil, automat de tip cheie electronica pentru deschiderea unei usi. D. BIBLIOGRAFIE 1. *** MATLAB. Simulink. Stateflow. Mode ling, Simulation, Implementation, The Mathworks Inc., 2005. 2.D.Harel,M.Politi:Modeling Reactive Systems with Statecharts,McGraw-Hill, 1998 3. Frank L. Severance: System Modeling and Simulation - an Introduction, John Wiley, 2001

SISTEME ELECTRONICE DE ACTIONARE (EA) A. OBIECTIVE: Disciplina îsi propune sa familiarizeze studentul cu dispozitivele electronice de putere si cu cele mai utilizate circuite integrate dedicate comenzii motoarelor electrice. Se abordeaza tehnici si metode de comanda a motoarelor de curent continuu, a motoarelor asincrone si a motoarelor pas cu pas. B. SUBIECTELE CURSULUI Sistemul de actionare. Sursa de alimentare. Motoare electrice. Blocul de comanda. Caracteristicile dispozitivelor electronice de putere. Diode redresoare, Schottky , FRED. Tranzistoare de putere BJT, DMOS, IGBT. Module inteligente de putere. Tiristoare GTO, MCT. Circuite de comanda a tranzistoarelor de putere cu grila izolata. Circuite de comanda: cu componente discrete, cu circuite integrate monolitice (IR 2110, IR 2125, etc.). Echipamente electronice destinate actionarii motoarelor de c.c. Analiza functionarii puntii H. Generarea impulsurilor de comanda pentru tranzistoarelor si circuite integrate pentru comanda puntilor H (IR 8200). Comanda cu microprocesoare/microcontrollere dedicate (PIC, DSP). Echipamente de actionare pentru motoare asincrone. Modulatia impulsurilor în durata. Circuite integrate pentru comanda tranzistoarelor unei punti trifazate (IR 2130). Echipamente de actionare pentru motoare pas cu pas. Metode de comanda. Generarea secventelor de impulsurilor destinate comenzii tranzistoarelor de comutare a fazelor.

34

Echipamente de actionare cu motoare de curent continuu fara perii. Comanda cu circuite integrate si microcontrollere. Sisteme de actionare pentru o axa mecanica realizata cu motor MCC, MCA si MPP. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari de laborator: Circuite de comanda pentru tranzistoare de putere MOS si IGBT în regim de comutatie. Circuite de comanda cu izolare galvanica cu optocuplor utilizate în sisteme de actionare. Circuite de comanda pentru tranzistoare de putere DMOS si IGBT cu izolare galvanica cu transformator de impulsuri. Circuite de comanda integrat individual pentru tranzistoare DMOS sau IGBT. Circuite de comanda integrat pentru o punte H cu tranzistoare DMOS sau IGBT. Circuite de comanda integrat pentru o punte trifazata cu tranzistoare DMOS sau IGBT. Circuite de protectie a tranzistoarelor de putere în comutatie. Masurarea numerica a turatiei utilizând traductoare incrementale de deplasare. Regulator de curent si tensiune cu chopper pentru motor de curent continuu; Modulator PWM pentru comanda unui motor de curent continu; Circuit de comanda a motorului asincron. Circuit de comanda a motorului pas cu pas. D. BIBLIOGRAFIE 1. Babaita M., Dispozitive si circuite de comanda a actionarilor electrice, Editura de Vest, Timisoara, 2005, ISBN 973-36-0411-9, 286pg. 2. Bogdanov I., Conducerea cu calculatorul a actionarilor electrice, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004 , ISBN 973-638-112-9. 3. Popescu V., Bogdanov I., Popovici A., Babaita M., Procesorul de semnal în conducerea sistemelor de actionare electrica, Editura Politehnica, Timisoara, 2001, ISBN 973-8247-28-42.

ECHIPAMENTE ELECTRONICE DE INTERFATARE (EA) A. OBIECTIVE: Disciplina îsi propune sa familiarizeze studentul cu principiile de baza ale interfatarii sistemelor de calcul cu procesele industriale. Se studiaza principii si metode de interfatare între un calculator si un proces industrial pentru achizitie si distributie de date, analogice si numerice. Se prezinta posibilitatile existente pentru comunicatii industriale prin intermediul interfetelor seriale si paralele, standardizate. B. SUBIECTELE CURSULUI Principii de structurare pe niveluri a interfetelor. Transferul de inf ormatie la nivelul 1 de interfatare. Transferul de informatie la nivelul 2 de interfatare (subsisteme de achizitie de date analogice, subsisteme de achizitie de date numerice, subsisteme de distributie de date analogice, subsisteme de distributie de date numerice. Interfete stadard pentru calculatoare utilizate în conducerea proceselor industriale (Interfata seriala RS-232 si derivatele ei, RS-485, interfata paralela IEEE 488). Interfete standardizate pentru comenzi si prelucrarea datelor (interfata seriala I2C, SPI, interfata seriala CAN pentru conducerea proceselor industriale). Retele de calculatoare utilizate în conducerea proceselor. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: Decodificarea adreselor si selectia perifericelor. Programarea unui circuit programabil simpu: 8255. Sistem de achizitii de date compatibil IBM-PC realizat cu ADC-80. Portul serial al calculatorului compatibil IBM-PC. Programare. Portul

35

paralel al calculatorului compatibil IBM-PC. Programare. Convertor RS-232 la I2C. Placa de achizitie ADA 3100. Instalare, programarea blocurilor functionale. Aplicatii ale placii de achizitie ADA 3100. Masurarea unor parametri pentru un proces industrial cu ajutorul unui calculator personal. Protocol de comunicatie I2C realizat cu microcontroler 8051. Interfata IEEE-488. Instalare si configurare. Sistem de comanda la distanta conectat la interfata paralela IEEE-488. D. BIBLIOGRAFIE 1. ISAR DORINA, Echipamente de conducere a proceselor industriale, Litografia UPT, Timisoara, 1999. 2. ISAR DORINA, Interfete seriale pentru comunicatii industriale, Ed. Politehnica, Timisoara, 2002. 3. T. IONESCU, Sisteme si echipamente pentru conducerea proceselor.

BAZELE MICROELECTRONICII (EA) A. OBIECTIVE: Pregatirea studentilor în domeniul proiectarii circuitelor integrate analogice, digitale si mixte (cu accent pe tendinta actuala de integrare în tehnologie CMOS), în scopul de a se forma pentru una dintre cele mai bine platite meserii din domeniul ingineriei electronice. B. SUBIECTELE CURSULUI Elemente de tehnologie CMOS, SOI-CMOS si BiCMOS. Efecte de substrat, de canal mic, de modulatie a canalului; conductia sub prag a tranzistorului MOS; zgomotul la tr. MOS. Comutatia tranzistorului MOS. Efecte parazite. Modele de tranzistoare MOS pentru circuite digitale. Amplificatoare operationale cu CMOS. Etaje tipice. Reactia negativa pentru semnal comun. Stabilitate. Tehnici de autozero. Referinte de tensiune cu corectii de ordinul I si II. Circuite de start-up. Circuite integrate neliniare. Comparatoare, comparatoare sincronizate pe tact, multiplicatoare analogice, circuite de polarizare adaptiva. Circuite integrate mixte. Circuite integrate analogice programabile. Estimarea performantelor; a erorilor datorate neîmperecherii componentelor integrate; gliciuri, efectul de patrundere a clock-ului si al injectiei de sarcina. Proiectarea circuitelor integrate cu tensiuni mici de alimentare. Fiabilitatea circuitelor si integritatea semnalelor în microelectronica. Tehnici de lay-out analogic si digital. Circuite de distributie a clock-ului. Testare, diagnoza, depanare si încapsulare. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (5 sedinte de proiect-laborator a câte 6 ore) Aplicatia: proiectarea la nivel de tranzistor si implementarea în lay-out a unui CAN cu aproximatii succesive pe 10 biti cu sursa de te nsiune de referinta încorporata, cu alimentare la 1,5V. Proiectarea si simularea unui AO cu castig de 1000 în tehnologie CMOS. Lay-out. Proiectarea si simularea unei referinte de tip sub-bandgap cu corectie de ordinul II si realizarea lay-out-ului. Proiectarea unui CNA cu control în curent pe 10 biti cu referinta de tensiune încorporata, inclusiv lay-out. Proiectarea si simularea unui registru de aproximatii succesive. Lay-out. Simularea în bucla a CAN. Lay-out final. Simulare dupa extractie din lay-out. D. BIBLIOGRAFIE Lucian Jurca, Mircea Ciugudean, Circuite integrate analogice, Editura Politehnica, editie revizuita, 2006.

36

Harry Veendrick, Deep Submicron CMOS Ics, second edition, Ten Hagen and Stam, Olanda, 2000. Russel Jacob Baker, CMOS Circuit Design, Layout and Simulation, Wiley Interscience, 2005.

VHDL (EA) A. OBIECTIVE: Cursul se adreseaza tuturor studentilor Facultatilor Electrice IPT care doresc sa abordeze studierea practica la nivel de implementare industrial/comecial a sistemelor digitale ut ilizand tehnicile de proiectare cu unelte EDA actuale. Cursul are ca obiectv major completarea cunostintelor de modelareVHDLa sisteme digitale si practica in proiectarea circuitelor VLSI. B. SUBIECTELE CURSULUI Limbaje de descriere hardware -particularitati. Introducere in modelarea HDL a circuitelor digital. Definitii de tip in VHDL. Constructe de descriere paralela(concurent). Reprezentari secventiale – process. Simulatorul VHDL. Descrieri VHDL sintetizabile. Comparatie VHDL – Verilog. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: Constructe comune in VHDL – ALDEC – Evita. Simularea descrierilor VHDl – ActiveVHDL. Mediul integrat de proiectare ISE Xilinx. Descriere completa si implementare CoolRunner. Traducere Diagrame de stari – VHDL. Migrare descrierilor VHDL – Verilor. D. BIBLIOGRAFIE 1. Peter Ashenden , A VHDL Cook Book, Univ. Adelaide, Australia 1993 2. Toacse , Nicula Electronica Digitala, Teora 1999 3. I Jivet Proiectarea Asistata de Calculator, UPT 1993

PROIECT CU PROCESOARE (EA, TST) A. OBIECTIVELE PROIECTULUI: Proiectul are ca obiectiv însusirea de cunostinte privind utilizarea si programarea unui sistem cu procesor pentru implementarea aplicatiilor de prelucrare numerica a semnalelor. B. SUBIECTELE CURSULUI C. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect) Dezvoltarea unor aplicatii de prelucrare numerica implementate cu sisteme cu procesoare prin programare în limbaj de asamblare si/sau C. Aplicatiile se refera la: achizitie si distributie de date; generare de semnale; afisarea informatiei alfanumerice; filtrare numerica; transformare Fourier rapida; generatoare si detectoare de ton DTMF; codarea semnalului vocal si reducerea zgomotelor. D. BIBLIOGRAFIE 1. Toma, L., Sisteme de prelucrare numerica cu microcontrolere, microprocesoare si procesoare numerice de semnal, Editura de Vest Timisoara, 2002. 2. * * * Code Composer Studio for the C5000 DSP Platform, CD ROM, Texas Instruments, 1999. 3. Thomas W. Schultz, Hardware, Modular Programming, and Multitasking, Prentice Hall PTR, 1998.

37

AUTOMATIZARI (EA) A. OBIECTIVE: Disciplina îsi propune sa familiarizeze studentul cu abordarea sistemica ca mod de analiza a comportarii sistemelor in general si sistemelor electronice de reglare automata in special, introduce instrumentele de lucru specifice caracterizarilor in domeniul timp si respectiv frecventa. B. SUBIECTELE CURSULUI Notiuni si principii fundamentale. Structura sistemelor de reglare automata. Exemple. Modelarea analitica a proceselor si sistemelor. Exemple. Analiza sistemelor electronice de reglare automata. Caracterizarea sistemelor in domeniul frecventa. Sisteme tipizate. Exemple. Regulatoare tipizate, solutii de implementare. Stabilitatea sistemelor. Indicatori de calitate ai SRA. Discretizarea sistemelor. Metode de analiza. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Introducere in mediul Matlab. Generarea soft a unor semnale de intrare frecvent utilizate pentru analiza functionarii proceselor tehnice. Modelarea sistemelor liniare invariante. Simularea functionarii sistemelor liniare continue si discrete. Simularea functionarii sistemelor cu interconexiuni. Indicatori de calitate ai SRA, definiti pe baza raspunsului indicial. Raspunsul sistemelor liniare in domeniul frecventa. D. BIBLIOGRAFIE 1. F. Stratulat, Teoria sistemelor – Analiza asistata de calculator a sistemelor linia re, Ed. MatrixRom – Bucuresti, 2000 2. N. Tudoroiu, O. Prostean, D. Curiac, Automatizari complexe, Ed. Mirton Timisoara, 1993 3. C. Vasar, I. Szeidert, Automatizari, Modelare si simulare, curs, Timisoara, 2001

ELECTRONICA MEDICALA (EA) A. OBIECTIVE: Introducere in domeniul electronicii biomedicale: detectia, masurarea si monitorizarea semnalelor fiziologice, modelarea sistemelor fiziologice interpretarea diagnosticului prin intermediul tehnicilor de prelucrare a semnalelor din bazele de date bioelectrice, analiza computerizata a datelor B. SUBIECTELE CURSULUI Sisteme fiziologice: sistemul cardiovascular, endocrin, nervos , vizual, auditiv, gastrointestinal, respirator; Fenomene bioelectrice: bazele electrofiziologiei; teoria de volum a conductoarelor; propr ietatile electrice ale tesuturilor; modele ale membranei; metode numerice pentru câmpul bioelectric; principiile electrocardiografiei, electromiografiei, encefalografiei; biomagnetism; stimularea electrica a tesuturilor; Senzori biomedicali: electrozi biop otentiali; senzori electrochimici, optici, bioanalitici; Analiza semnalelor biomedicale. Instrumente si dispozitive medicale: amplificatoare biopotentiale; aprecierea neinvaziva a presiunii si mecanicii arteriale; masurarea iesirii cardiace; masurari ale impedantelor bioelectrice; stimulatoare cardiace implantabile , implantabile pentru controlul neuromuscular; defibrilatoare; dispozitive pentru electrochirurgie; ventilatia mecanica; laseri biomedicali, monitorizarea optica neinvaziva. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Laborator: BioBench baza I. BioBench baza II. Algoritm de estimare a parametrilor Levenberg-Marquardt. Analiza caracteristicilor curgerii sângelui si a tensiunii

38

arteriale bazata pe un ciclu mediat al inimii. Model interactiv al sistemului cardiopulmonar. Model cardiovascular hemodinamic pe bucla închisa. Model dinamic al sistemului pulmonar. D. BIBLIOGRAFIE 1. Tarâta, Mihai, Electronica medicala, Editura Sitech, Craiova, 1999. 2. Rangayyan, Rangaraj, Biomedical Signal Analysis,Wiley, New York, 2002. 3. Aldroubi, Akram and Unser, Michael, Wavelets in Medicine and Biology, CRC Press, 1996.

PROIECT DE SOFTWARE A. OBIECTIVE: Proiectul de software încheie evolutia viitorului inginer electronist, începuta la proiectul de circuite electronice si continuata la procesul de microcontrolere. Aria de cuprindere a proiectului de software este variata, acoperind toate specializarile facultatii. Comune sunt însa cerintele proiectului, adica dezvoltarea unei aplicatii complete, pornind de la specificatii, etapizare, testare, pregatirea pentru distribuire si întocmirea documentatiei. Sunt urmarite si lucrul în echipa, încadrarea în termene, comunicarea, etc. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect) Realizarea unei baze de date; Software de aplicatii pentru microcontroler; Software de aplicatii pentru telecomunicatii; Software de aplicatii pentru multimedia; D. BIBLIOGRAFIE 1. Schildt H., DC manual complet, Ed. Teora, Bucuresti, 2002. 2. Eric Winemiller Jason, T. Roff Bill Heyman Ryan Groom, Visual Basic 6. Baze de date, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.

TEHNICI DE PROIECTARE VLSI (EA) A. OBIECTIVE: Cursul se adreseaza tuturor studentilor de la Faculatile Electrice UPT care doresc sa studieze practica la nivl de implementare industrial/comercial a sistemelor digitale utilizind tehnici de proiectare cu unelte EDA actuale. Cursul are ca obiectiv major completarea cunostintelor de arhitecturi de sistem digitale si practica in proiectarea circuitelor VLSI. B. SUBIECTELE CURSULUI Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate. Descrierea circuitelor integrate pentru sinteza VHDL. Arhitectura generala a microprocesoarelor CISC/VLIW. Metode de organizare a memoriei la miroprocesoarele Intel. Introducere in arhitectura circuitelor semiprocesate. Retede de microntrolere, arhitecturi CAN. Autotest BIST incorporat in circuite integrate. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate. Studiu si experinta in modelarea VHDL sintetizabila. Analiza arhitecturilor microprocesoarelor CISC. Practica in mediul de proiectare CPLDXilinx. Verilog pentru de proiectare asistata. Studiul standardului CAN si TAG. D. BIBLIOGRAFIE 1. Henessy , Paterson, Principles of VLSI design, McGraw Hill 1993 2. Toacse , Necula Electronica Digitala, Teora 1999 3. I Smith Application Specific Integrate Circuits, Addison Wiley 1997

39

MICROSISTEME ELECTRONICE SI MECANICE (EA)

A. OBIECTIVE: Familiarizarea cu tehnologia si arhitectura microsistemelor electronice si mecanice (MEMS). Explicarea functionarii principalelor micro-structuri si proiectarea acestora. Prezentarea arhitecturii si principiilor celor mai importante aplicatii ce utilizeaza microsisteme. B. SUBIECTELE CURSULUI Microsisteme integrate - notiuni generale. Integrarea microsistemelor în contextul evolutiei tehnologice. Tehnologiile de realizare a MEMS: procesul aditiv de suprafata (2-D), procesul substractiv (3-D), procesul LIGA. Implementarea si proiectarea structurilor uzuale ale microsistemelor: micro-contacte, micromotoare electrostatice si cu combustie, capacitati integrate ajustabile, micro-angrenaje si pârghii, microvalve, micromecanisme de stocare a energiei, microoglinzi, celule de memorie. Fiabilitatea si performantele microsistemelor. Criterii de proiectare. Domenii ale aplicatiilor cu microsistemelor inteligente: procesarea digitala a luminii, comunicatii de date, telefonie wirelles, automotive, medicina si biochimie. Principii si mod de implementare. Explicarea conceptuluilab on chip. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (LABORATOR) Tematica lucrari de laborator: Familiarizarea cu mediul MemCAD de proiectare si simulare a microsistemelor. Aplicatii de proiectare si simulare: micromotorul electrostatic, micro-capacitatea ajustabila. Microsenzori si microactuatori. Microsenzor de presiune pentru automotive. Microsisteme opto-electromecanice (MOEMS): Procesarea digitala a luminii. D. BIBLIOGRAFIE 1. Stephen D. Senturia, Microsystem Design, Kluwer Academic Press, 2001 2. Sergey Edward Lyshevski, Nano- and Microelectromechanical Systems, CRC Press 2000 3. V. Tiponut, V. Maranescu, Senzori Inteligenti – note de curs (format electronic), Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2005, 2006 TEE Tc SOFTWARE PENTRU ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII

(TST) A. OBIECTIVE: Scopul cursului este familiarizarea studentilor cu conceptul de programare concurenta, realizarea acesteia in cadrul sistemului de operare UNIX si utilizarea ei in cadrul protocoalelor de comunicatii de tip TCP/IP. B. SUBIECTELE CURSULUI Multiprogramare, multitasking, programare in timp real, calcul paralel, sisteme distribuite; Sisteme de operare multitasking. Concepte abstracte utilizate in descrierea concurentei; Situatii de exceptie generate de concurenta; Mecanisme de control al concurentei, comunicare si sincronizare; Implementari ale mecanismului de excludere reciproca; Sincronizare explicita; Mecanisme de control asincron sau partial sincron. Procese UNIX. Sincronizarea in SO UNIX: Controlul prceselor sub SO Unix; Comunicarea intre procese folosind pipeuri; Redirectarea descriptorilor de fisier; Fisiere de tip FIFO; Comunicare interproces prin transfer de mesage; Modalitati IPC folosindsemafoare; Comunicare interproces prin memorie partajata.

40

Programarea aplicatiilor de comunicare în retelele - TCP/IP si Unix-TCP/IP: Internetul; Comunicatii orientate pe conexiune prin socket stream; Comunicatii neorientate pe conexiune prin socket datagrama; Particularitati de implementare prin programare a modelului client-server; Programare socket avansata. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Laborator: Controlul proceselor sub Unix. Sincronizarea proceselor: primitivele wait() si waitpid(). Sincronizarea proceselor - semnale. Canale pipe fara nume (anonime). Canale pipe cu nume (fisiere FIFO). Modalitati IPC (comunicare inter -proces) în UNIX - Introducere. Modalitati IPC - Semafoare si comunicare prin transfer de mesaje. Modalitati IPC – Memorie partajata. Programarea aplicatiilor de comunicare în retelele UNIX - TCP/IP. Proiect: Simulare scenariu producator -consumator si cititori-scriitori; Problema intersectiei semaforizate; Sortarea lexicografica a unui fisier în mod concurent; Cautare concurenta pe o structura arborescenta; Suma primilor n factoriali la patrat; Produsul matrice vector pe o structura tip inel; Multitalking sau chat, aplicatie tip client-server; Rutarea pachetelor într-o retea; Problema statica si dinamica a cunoasterii vecinilor; Problema vecinilor -comunicatia si deconectarea; Implementarea unui client POP3; Baza de date cu numere de telefoane; Verificarea referintelor unui siteweb; Transmiterea la mai multi clie nti a unor date receptionate; Lant de conexiuni folosind pipe-uri; Program pentru anumite evenimente externe; Sincronizarea parinte-fiu prin semnale; Aplicatie client-serverecho. D. BIBLIOGRAFIE 1. Tanenbaum A.S., Modern Operating Systems, Prentice Hall, SUA, 1992. 2. Stallings W., Operating Systems: Internals and Design Principles, Prentice Hall, SUA, 1997. 3. Stewens W. R., Unix Network Programming, Prentice Hall, SUA, 1990.

MODELARE SI SIMULARE (TST) A. OBIECTIVE: Analiza si modelarea sistemelor elementare ce compun reteaua de telecomunicatii si a unor subretele de dimensiuni mai reduse, cu accent pe analiza. Modelarea traficului de telecomunicatii utilizând o varietate de modele. Analiza sistemelor elementare cu siruri de asteptare, a structurilor ce pot fi formate prin compunere si evaluarea performantelor în prelucrarea traficului oferit. B. SUBIECTELE CURSULUI Traficul telefonic si de date; Procese stochastice în modelarea traficului; Procese de nastere si moarte: Ecuatia viitorului si a echilibrului global; Probabilitatea absoluta de stare în procese de nastere si moarte; Procese de sosire: Sosiri de tip Poisson, Bernoulli, Erlang; Durate de serviciu; Servirea exponentiala a cererilor; Definirea matematica a traficului: Unitati de masura; Modalitati de prelucrare a traficului; Siruri de asteptare. Marimi asociate. Clasificare Kendall; Relatia lui Little; Sisteme de prelucrare a traficului: Sisteme cu pierderi; Formula Erlang-A si B; Trafic de tip ENGSET; Sisteme cu asteptare; Marimi asociate; Sisteme cu asteptare si pierderi; Sisteme cu control de flux; Comportamente în sirurile de asteptare: Nerabdarea sursei si a sistemului de prelucrare; Prelucrare cu durata constanta; Retele cu siruri de asteptare: Teorema lui Burbe; Criterii de independenta în regimul M/M/1; Lant de servere exponentiale si de sisteme G/D/1; Retele deschise; Retele Jackson;

41

Taficul în retele de radio telefonie celulara si evaluarea traficului: Sisteme celulare de radiotelefonie fara sir de asteptare si cu sir de asteptare; Timpul de ocupare a canalului de comunicatie: Conditile de transfer a legaturii între doua statii de baza si a deplasarii statiilor . C. SUBIECTELE APLICATIILOR Laborator: Modelarea sosirii clientilor într-un sistem. Studiul si evaluarea performantelor în cadrul modelelor de trafic Erlang. Pachet de programe pentru studiul traficului în centralele telefonice de tip EWSD ( Siemens). Prelucrarea traficului în centralele telefonice de tip EWSD cu ajutorul pachetului de programe Trafic. Prezentarea mediului de modelare si simulare TAYLOR II, destinat sistemelor din lumea reala în care apar fenomene de concurenta la obtinerea unor resurse. Simularea si evaluarea parametrilor unui sistem M/M/1/N. Modelarea proceselor continue. Sincronizarea trecerii prin sistem a clientilor. Evaluarea indicilor de performanta ai unui sistem. D. BIBLIOGRAFIE 1 G. Niculescu, Analiza si modelarea sistemelor de comunicatii; Editura Matrix Rom; Bucuresti 1997. 2 H. Akimaru, K. Kawashima, Teletrafic. Theory and Applications; Springer -Verlag; Berlin Heidelberg, New York, 1993. 3 G. Fiche, G. Hebuterne, Trafic et performances des reseaux de telecoms; GET et Lavoisier, Paris, 2003.

RADIOCOMUNICATII II (TST) A. OBIECTIVE: Introducere în sistemele de radiodifuziune, prezentarea principalelor solutii pentru transmisia radio, cunoasterea constructiei emitatoarelor de mare putere, a arhitecturii si parametrilor acestora, intelegerea principiilor sistemelor de radiodifuziune numerica, prezentarea ultimelor generatii de sisteme de radiodifuziune. B. SUBIECTELE CURSULUI Sisteme de radiodifuziune: Definirea sistemelor de radiodifuziune, Constructia emitatoarelor de putere, Sumatoare, distribuitoare, cuplaje RF, rezervare, Sinteza frecventelor radio. Radiodifuziunea analogica: Emitatoare MA, Emitatoare MF, stereofonie, Sistemul RDS, Emitatoare TV. Radiodifuziunea numerica: Sisteme de radiodifuziune prin satelit, Sisteme terestre de radiodifuziune numerica, Sistemul DAB, Codorul MUSICAM, Transmisia COFDM, Sistemul DVB. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: (in laboratorul ALCATEL), Circuite PLL, Codorul Stereo, Decodorul Stereo, Sinteza de frecventa, Codarea MUSICAM pentru DAB, Studiul unui emitator de radiodifuziune MF. Studiul unui receptor de radiodifuziune MF. D. BIBLIOGRAFIE 1. Eugen MARZA, Radiodifuziune, Orizonturi Universitare, Timisoara 2001 2. P. Dambacher, Digital Broadcasting, IEE UK 1996 3. W.Hoeg, T.Lauterbach, Digital Audio Broadcasting - Principles & Applications of Digital Radio, John Wiley US 2003

42

RETELE NUMERICE INTEGRATE (TST) A. OBIECTIVE: Obiectivul principal este introducerea în sistemele de comunicatii în timp real, bazate pe multiplexarea si comutatia de circuite. Alte obiective sunt definirea standardelor, metodelor si circuitelor utilizate în retelele actuale. Scopul final este întelegerea integrarii acestor retele (voce, video), cu multiplexarea si comutatia de pachete. B. SUBIECTELE CURSULUI Transmisia numerica: tehnici de dopare, Ierarhia Digitala Plesiocrona (PDH). Comutatia numerica: temporala, spatiala, tehnici si sisteme de comutatie numerica. Retele numerice integrate: transmisie cu comutatie, semnale de voce si date . Linia numerica de abonat (DSL): compresia semnalelor audio, imagine si video. Retele numerice cu integrarea serviciilor: arhitectura, semnalizari, servicii. Interfata utilizator-retea: configuratii, standarde, coduri de linie, interfetele S, T, U. ISDN de banda larga: Modul de Transfer Asincron, ATM), Ierarhia Digitala Sincrona, SDH. Retele integrate de voce si date: Voice over IP, Next Generation Network. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) Activitatea practica se bazeaza pe studiul centralei digitale Alcatel 1000E10, urmarindu-se: Structura: arhitectura functionala, arhitectura fizica. Utilizarea consolei: instructiuni, interogarea echipamentelor. Statii multiprocesor: mentenanta, conexiune, terminale. Abonati analogici: gestiunea liniilor de abonat, servicii, testare. Abonati ISDN: interfata la retea, terminale. D. BIBLIOGRAFIE 1. J. Bellamy, Digital Telephony, Third Edition, John Wiley & Sons, 2000 2. W. Stallings, ISDN and Broadband ISDN with Frame Relay and ATM, Fourth Edition, Prentice Hall, 1999 3. M. Otesteanu, F. Alexa, C. Balint, Telefonia numerica, Editura de Vest, Timisoara, 2004

PROTOCOALE DE COMUNICATII (TST) A. OBIECTIVE: Familiarizarea studentului cu modul de functionare al retelei INTERNET, cerinta necesara pentru formarea oricarui administrator de retea. Disciplina ofera cunostiintele necesare pentru mai multe discipline ulterioare cum ar fi disciplina de optimizarea retelelor, disciplina de controlul traficului sau disciplina de securitate a transmisinilor pe INTERNET. B. SUBIECTELE CURSULUI Retele de calculatoare, Elemente componente ale unei retele, Arhitectura retelelor, Standardizarea protocoalelor de comunicatii, Modelul TCP -IP, Exemple de alte stive de protocoale si retele, Elemente hard componente ale unei retele: hub, switch, repeater, server, gate-way. Protocolul IP, Unitatea de date a protocolului IP, Adrese IP, Dirijarea IP. Protocoalele de transport din INTERNET TCP si UDP, Func tiile si servicile nivelului transport. Protocolul TCP, Protocolul de transport neorientat pe conexiune UDP. Protocoale de nivel aplicatie: RLOGIN, TELNET, HTTP, FTP, SMTP, URL. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Laborator: Introducere în LINUX/UNIX, Sistemul de fisiere UNIX. Protectia fisierelor, Interpretoare de comenzi (shell-ul Bourne).Utilitare Unix, Controlul

43

proceselor, Modelul de referinta RM-OSI. Nivelul fizic. Adresare de nivel MAC si IP, Nivelele LD, Retea, Exercitii de adresare (leg. date + retea), Protocoale de nivel retea; Exercitii de subnetting; NAT, Protocoale de nivel retea. ARP, RARP, RIP, IGRP, OSPF + filtrare. D. BIBLIOGRAFIE ftp://193.226.10.77/anIV/pc/

TEHNOLOGII MULTIMEDIA (TST) A. OBIECTIVE: Cursul prezinta evolutia tehnologiilor multimedia care stau la baza dezvoltarii aplicatiilor complexe, inluzand elementele care stau la baza alegerii solutiei adecvate din punct de vedere al utilitatii, uzabilitatii, esteticii, mediului de comunicare utilizat, etc. B. SUBIECTELE CURSULUI Istoricul mult imedia, definitii multimedia. Istoric Internet si comunicatii media. Alegerea si implicatiile mediilor audio-vizuale. Bazele teoretice ale ICT, contopirea lor în aplicatii MM. Tehnologii si software pt. aplicatiile MM. HTML, programe Web (Dreamweaver, Flash). Authoring software (Director, Asymetrix Toolbook). Design-ul informational. Stiluri Multimedia si Usability. Tehnologii multimedia mobile. Tehnologii multimedia de infrastructura. Formarea echipei si a bugetului pentru dezvoltarea unei aplicatii. Utilizarea multimedia. Ingineria aplicatiilor MM. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: Software multimedia – studii de caz. Limbajul HTML. Programare Web in Dreamweaver. Programare Web in Flash. Programare Web in Director. Programare Web in Asymetrix Toolbook. Proiectarea designului informational. Convergenta mediilor de comunicare : WebCast, VoIP, WebTV, etc D. BIBLIOGRAFIE 1. R. S. Tannenbaum – Theoretical Foundations of Multimedia, Comp. Science Press, 1998 2. N. Chapman, J. Chapman – Digital Multimedia, Wiley, 2001 3. J. Watkinson – Convergence in Broadcast and Communications Media, Focal Press, 2001

GRAFICA COMPUTERIZATA (TST) A. OBIECTIVE: Cursul urmareste introducerea principiilor si a tehnicilor de baza în grafica computerizata. Studentii vor dobândi abilitatea de a întelege fundamentele teoretice ale graficii de calculator si de a implementa metodele de prelucrare grafica înt-un mediu de dezvoltare de aplicatii adecvat. B. SUBIECTELE CURSULUI Perceptia vizuala , a intensitatii si a culorilor , Acuitatea vizuala. Reprezentarea informatiilor grafice. Reprezentare matriciala, Reprezentare vectoriala . Primitive grafice 2D. Drepte, poligoane, cercuri, elipse: tehnici de trasare, Tehnici antialias. Tehnici de decupare. Decuparea liniilor, Decuparea poligoa nelor, Tehnici de umplere. Transformari, Trasformari geometrice 3D, Proiectii. Curbe si suprafete, Tehnici de interpolare polinomiale Bezier. Tehnici de interpolare polinomiale Spline. Elemete de grafica 3D, Tehnici de umbrire, Operatii cu volume C. SUBIECTELE APLICATIILOR

44

Compozitie în Corel Draw, Photoshop. Subiecte individuale, miniproiecte D. BIBLIOGRAFIE 1. V. Gui, D. Lacrama, D. Pescaru, Prelucrarea imaginilor Editura Politehnica Timisoara, 1999. 2. Foley, J., A. van Dam, S. Feiner, J. Hughes, Computer Graphics: Principles and Practice (2nd ed.), Addison-Wesley Publishing Co., Reading Mass., 1990.

COMUNICATII OPTICE (TST) A. OBIECTIVE: Introducere în comunicatiile optice cu accent pe nivelul fizic si tehnologic al acestora, analiza principiilor de baza a transmiterii semnalelor prin canale optice, caracterizarea componentelor de baza ale sistemelor optice de transmisie, prezentarea functiilor optice specifice sistemelor de comunicatii optice, analiza retelelor moderne de comunicatie pe fibre optice, aplicatii de proiectare a liniilor de transmisie punct cu fibre optice. B. SUBIECTELE CURSULUI Bazele transmisiei optice a semnalelor. Natura luminii. Proprietatile undei plane monocromatice.Semnalul optic si grupul de unde plane monocromatice. Reflexia totala interna. Polarizarea luminii. Ghiduri de unda optice. Ghiduri optice plane. Fibre optice. Componentele sistemelor optice. Surse optice. Proprietatile laserilor. Diode laser. Diode electroluminiscente. Fotodetectia. Diode p.i.n. Diode în avalans a. Amplificatoare optice. Semnale si sisteme de transmisie pe fibre optice.Tehnici de modulatie. Sisteme WDM. Tehnici de detectie.Receptoare optimale. Retele de comunicatie pe fibre optice. Elemente de proiectare ale unei linii de transmisie punct cu punct pe fibre optice. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: Proprietatile fibrelor optice:injectie, atenuare , dispersie, neliniaritate. Studiul dispozitive active de comunicatie optica: diode laser, fotodetectoare, amplificatoare optice. Studiul dispozitive pasive de comunicatie optica: conectori, splittere, multiplexoare, filtre. Studiul unui sistem de comunicatie optica de 155 Mbps punct cu punct pe fibra optica si a unui sistem gigabit Ethernet pe fibra optica. D. BIBLIOGRAFIE 1. ADRIAN MIHAESCU, Comunicatii optice, Editura de Vest, Timisoara, 2005. 2. ADRIAN MIHAESCU, Optoelectronica si comunicatii optice , Editura Orizonturi universitare, Timisoara, 2001 3 Irène si Michel JOINDOT, Les télécommunications par fibres optiques, Ed. Dunod, Paris, 1996

COMUNICATII MOBILE (TST) A. OBIECTIVE: Introducere în sistemele de comunicatii mobile, prezentarea principalelor tipuri de interfete radio, cunoasterea arhitecturilor de retea, a procedurilor si protocoalelor utilizate, precum si a principalelor tendinte de evo lutie pentru ultimele generatii de sisteme. B. SUBIECTELE CURSULUI Sisteme de comunicatii mobile: Definirea sistemelor de comunicatii mobile, Clasificarea sistemelor de comunicatii mobile, Tehnici si protocoale de acces

45

multiplu. Sisteme celulare: Mod de operare, Administrarea frecventelor. Sistemul gsm: Arhitectura de retea, Modul de functionare, evolutia spre 3G. Principiile sistemelor CDMA: Secvente de cod PN, proprietati, Receptoare CDMA. Sistemul UMTS: Arhitectura de retea, modul de functionare, Interfata radio, evolutii posibile. Sisteme Wireles: WiFI, WiMAX. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Lucrari: (in laboratorul ALCATEL): Intro GSM, Statia radio de baza BTS (Base Transceiver Station), Controlerul statiei de baza BSC (Base Station Controller), Transcodorul de voce TC (Transcoder), Subsistemul de transmisiuni TSC (Transcoder Submultiplexer Controller), Centrul de operare si întretinere OMC-R (Operations and Maintenance Center), Emulatorul de MSC D. BIBLIOGRAFIE 1. E. MARZA, C. Simu, Comunicatii mobile, Editura de Vest, Timisoara 2003 2. T.Halonen, J.Romero, GSM, GPRS and EDGE Performance,John Wiley, 2003 3. H. Holma, A. Toskala, WCDMA for UMTS, John Wiley, US 2004

SECURITATEA RETELELOR SI A APLICATIILOR (TST) A. OBIECTIVE: Pregatirea practica a adminis tratorilor de retele si manageri IT, în vederea asigurarii securitatii informatiilor. Studentii vor învata cum sa evalueze securitatea unei organizatii, cum sa gaseasca punctele slabe si cum sa minimizeze riscurile acestora. Se prezinta tehnici de implementare a servicilor de securitate în diferite tipuri de retele de comunicatii precum si pe diferite niveluri ale acestora. B. SUBIECTELE CURSULUI Protectia calculatoarelor neconectate în retea, Autentificarea utilizatorului, Sisteme cu parole, Protectia pr in cifrare, Virusii calculatoarelor. Protectia retelelor, Categorii de atacuri asupra retelelor, Securitatea LAN-urilor. Criptografia si securitatea retelelor, Bazele matematice ale criptarii, Algoritmi criptografici cu cheie secreta, cu cheie publica, de semnatura digitala, Standardul de semnatura digitala DSS. Utilizarea criptografiei în retelele de calculatoare, Criptarea legaturii, între capete, datelor memorate, la nivelul dispozitivelor, Compresie, codare si criptare, Sisteme cu chei în custodie, Standardul de criptare cu chei în custodie, Algoritmul SKIPJACK. Securitatea servicilor INTERNET, Protocoale TCP/IP, Securitatea la nivel IP, a servicilor TCP/IP, Servicii standard sub UNIX, Server-e de autentificare Kerberos, Securitatea postei electronice. Sisteme de tip firewall. Securitatea retelelor radio, Autentificarea statiei mobile, Criptarea mesajului de semnalizare, Confidentialitatea semnalului de vorbire, Criptarea mesajului propriuzis. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Laborator: O utilizare posibila a parolelor, protectia unui document,Metoda de criptare RSA,Metoda de criptare DES,Metoda de criptare AES,Criptarea rapida a directoarelor si fisierelor pentru transmiterea lor prin posta electronica , folosind metoda de criptare IDEA,Tehnici de balizare folosind transformarea wavelet. D. BIBLIOGRAFIE 1. Titu I. Bajanescu, Monica E. Borda, SECURITATEA ÎN INFORMATICA SI TELECOMUNICATII, Ed Dacia, Cluj-Napoca, 2001. 2. Daniel Curiac, ALGORITMI DE CRIPTARE PENTRU SECURIZAREA DATELOR, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001.

46

3. Man Young Rhee, CDMA Cellular Mobile Communications. Network Security, Prentice Hall, 1998.

OPTIMIZAREA RETELELOR (TST) A. OBIECTIVE: Conturarea problemelor care pot apare în comunicatii si a directiilor de optimizare a traficului. Expunerea unor aplicatii de optimizare a traficului utilizând retele neuronale. Prezentarea unor arhitecturi de retele neuronale si a algoritmilor uzuali de antrenament. Crearea de cunostinte teoretice si practice pentru dezvoltarea unei aplicatii concrete de optimizare a traficului de comunicatii. B. SUBIECTELE CURSULUI Caracteristicile traficului în retelele moderne de telecomunicatii. Modalitati " inteligente" de optimizare a traficului. Problema clasificarii de semnale. Retele neuronale cu un singur strat si cu mai multe straturi de tip spre înainte. Limitele procesarii si algoritmi de antrenare. Modalitati de îmbunatatire a performantelor. Egalizarea adaptiva a canalelor de te telecomunicatii. Egalizarea adaptiva a canalelor de telecomunicatii cu retele neuronale multistrat de tip spre înainte, pe baza de functii radiale, cu retele neuronale recurente. Controlul apelului si admisiei conexiunii pe baza caracterizarii si predictiei parametrilor traficului de comunicatii, pe baza latimii de banda efectiv necesare pentru un serviciu, pe baza evaluarii calitatii serviciului. Comutarea de pachete de date. Comutarea de pachete cu retele cu reactie si cu retele neuronale autoorganizatoare. Compresia de date. Reteaua autoorganizatoare Kohonen. Cuantizarea vectoriala. Retele extractoare de componente principale. C. SUBIECTELE APLICATIILOR Problema clasificarii cu retele neuronale cu un strat, respectiv mai multe straturi. Egalizarea de canal cu retele neuronale multistrat de tip spre înainte, antrenate cu algoritmul retropropagarii erorii. Egalizarea de canal cu retele neuronale pe baza de functii radiale. Filtrarea semnalelor cu retele neuronale cu învatare competitiva . Comutarea de pachete cu retele neuronale autoorganizatoare. Aplicatii ale retelelor neuronale multistrat în problemele de optimizare a traficului. Compresia de date prin cuantizare vectoriala D. BIBLIOGRAFIE 1 W.Pedrycz, A.Vasilakos, Computational Intelligence in Telecommunications Networks,CRC Press, 2000 2. Yu Hen Hu, Jenq-Neng Hwang,. Handbook of Neural Networks Signal Processing, New York,CRC Press, 2002 3 S.Haykin, Neural Networks, Mcmillan Publishing Co.,Englewood Cliffs,1994

PRODUCTIE AUDIO-VIDEO (TST) A. OBIECTIVE: Studentii obtin informatii despre modul de realizare a productiilor audio si video si integrarea lor în emisiuni radio/tv sau produse multimedia. B. SUBIECTELE CURSULUI Elemente de teoria imaginii. Psihologia perceptiei vizuale. Compozitia în imagine. Tehnici artistice si estetice folosite la filmare. Editarea din punct de vedere artistic. Echipamente folosite în studiourile de productie audio video. Camera video. Mixerere, Microfoane, amplificatoare si incinte acustice, Sincronizarea

47

echipamentelor într-un studio de productie audio-video, Sisteme de editare liniara, Sisteme de editare neliniara, Iluminarea, Productia materialelor audio video, Tipuri de materiale audio video, Organizarea productiei, Procesari audio -video si multimedia, Procesarea sunetului, Post procesarea materialelor audio video pentru difuzare radio/tv sau integrarea lor în productii multimedia. C. SUBIECTELE APLICATIILOR DE LABORATOR Organizarea unei activitati de productie audio video. Utilizarea echipamentelor de productie audio/video. Compozitia imaginii în plan. Compozitia spatiala a imaginii. Atribuirea valorii artistice unei imagini. Modul de filmarea a unor situatii reale. Realizarea unei productii folosind mai multe camere video. Reguli de editare. Functiile creatoare ale montajului. Editarea liniara. Editarea neliniara. Filmarea si analiza materialului filmat pentru proiectul propus. Editarea materialui filmat pentru proiectul propus. Integrarea materialului într-un produs multimedia. D. BIBLIOGRAFIE 1. Mocofan Muguras: “Productie Audio Video” – Curs, Timisoara, 2003 2. Millerson, G: “Effective TV Production”, Focal Press 1995 3. Millerson, G.: “The technique of Lighting for Television and Film”, Focal Press 1997

COMPRESIE AUDIO-VIDEO (TST) A. OBIECTIVE: Prezentarea principalelor tehnici de compresie a semnalelor video si audio, cu aplicatii în tehnicile multimedia. B. SUBIECTELE CURSULUI Necesitatea compresiei, Tehnici de codare reversibila: codul Shannon-Fano, codul Huffman, coduri cu virgula, coduri Bn, coduri Sn, codarea aritmetica, codarea Lempel-Yiv, codarea Lempel-Yiv-Welsh, codarea ariilor constante, codarea planelor de biti, coarea run-length, Tehnici de codare nereversibila: codarea cu predictie, codarea cu modulatie delta, codarea cu modulatia diferentiala a impulsurilor în cod, coodarea MDIC a semnalelor de televiziune color, codarea cu transformare, codarea hibrida, codarea bloc adaptiva, Codarea imaginilor orientata pe contur si forma: coduri lant, descrierea formei pe baza conturului, Utilizarea morfologiei matematice în tehnicile de compresie, Standarde de compresie audio -video: JPEG, MPEG-1, MPEG-2, MPEG-4, MPEG-7, compresia audio NICAM, sistemul Dolby AC-3, Principiile televiziunii numerice, Ameliorari aduse sistemelor actuale de televiziune prin tehnici numerice: redarea cu frecventa de 100 Hz, îmbunatatirea tranzitiei culorilor, redareea PIP, sistemul PAL extins, Sisteme de televiziune MAC, Televiziunea de înalta definitie HDTV,Sisteme de difuziune video numerica DVB C. SUBIECTELE APLICATIILOR Compresia JPEG a imaginilor, Compresia prin cuantizare vectoriala si BTC, Compresia MPEG a imaginilor, Compensarea miscarii in standardul MPEG, Formate de imagine standardizate pentru aplicatii multimedia. D. BIBLIOGRAFIE 1.Vasiu Radu, Compresie audio-video, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002 2. Bojkovic Zoran, Gui Vasile, Toma Corneliu, Vasiu Radu: “Advanced Topics in Digital Image Compression”, Ed. Politehnica, Timisoara, 1997

48

CURS EXTERN A. OBIECTIVE: Prezentarea principalelor probleme actuale de natura tehnica, economica etc. sustinute de specialisti din industrie si unita ti de cercetare. B. SUBIECTELE CURSULUI Subiectele cursului se stabilesc în fiecare an pe baza ofertei primite din partea firmelor partenere din domeniul electronicii si telecomunicatiilor, acceptate de Board-ul specializarilor si aprobate de Consiliul Facultatii.

Date post:	07-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	hoangnguyet
View:	250 times
Download:	0 times

Pentru domeniul: INGINERIE ELECTRONICA SI · PDF fileExercitii si probleme conform teoriei de...

Documents