, ; * t j L « X X X V Q - ie * n-l I M M A B O Î 2 l e i B ra şo v , Vineri 25 Ianuarie N ? 4

ngaaţcaaiaBwwMM—1 i ••MwrmraiS a cb e ^ a |1 A â m m s t n ÿ a

RATA UBERTAţEI BRAŞOV Telefon 226

Abcmament Minei 360 Iei lip iră &ein&tăte 800 Iei Aţuitforî, reclame, după («di

stătmamJ. AU 2 JAAA 1 £ $ _

A p a re d e t r e i o ri p e s ă p tă m â n ă

Fără o presi< naţionali cinstită şi demo­craţiei, un popor na va da niciodată măsura însuşirilor Ini culturalo şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului.

Pe drumul regimurilor ţariste»

— La redeschiderea sesiune! parlamentului liberal —

Sesiunea parlamentului liberal ca se va redesch de Marti, este ifccirceti de proiecte de fegt de mare importantă, nu pentru [ari ci pentrupartld. Ţara suferă — es te paşaiâcu t d ‘ui ion Brd - iienu, deci nu mal are nici o im* portantă că I se dă cutare san cotare lege. C ă va fi despoiată de bogăţiile ei — tei apa de puţin interesează acum tare. Nu poţi face alt raţionament când vezi eă ia adevăr tara este paşaiâcut familiei BrêÜoau. Ce va fi mâine, ne vi vedeaj

Deci. să discutăm chestiunea din punctat de vedere liberal. Laborioasa activitate a miniş­trilor, lăudată de «Vjitorul* în fie-enre zi, sc va marca prin a* ducerea la „diiscuţiunea parla­mentului* (vorbă să fie: discu­ţiei«) a următoarelor proiecte dte legi: legea minelor, legea chiriilor, legea apelor, legea co­mercializării instituţiilor econo­mice de stat, reforma administra- ăvăfi '"«forma învăţământului. P ini la Paşii, toate vor fi votate. Çempettota distinsă a parlamen­tarilor liberali,începând cu părin­tele éon ju cn delà vLepreşedinţle până la nşţtonailstul rom ân Mt- haiy Peter, nu are nevoie :de. a fi remarcată* Toţi sânt specialişti, sst-fei c i numai cetirea proiecte« iar,mai mult ascultarea raportori- lerior delà tribună, va fi de-ajuns.

Partidul liberal va ferici p a şa léca i cu legi de cointeresare viabilité, în cât revenirea la normai se va face cu paşi gi­gantei.

Se anun|ă luptă 2n parlament. Palidele din opoziţie se vor •pune tadrăsneţeior gheşeftar?. Total va fi în zadar: d-i Bră- tiaau dom neşte, nu guvernează şi ded lege va fi voinţa sa.

Ce va zice fată ? «Care ţară; tara suntem noi“ —* răspunde liberalul?

— Strelnătatea! «— .Pria noi înşine, pentru

noi înşine* — iată al doilea rţşfuif. „Cine indrăsneşte să sc amestece in politica noastră interni, va fi imediat rechemat*. Csaal ministrului Franţei, va ziee «Viitorul*, este învăţături de minte.

Aşa este, Ţ<̂ ra rabdă totul, «alint. Şi în Rusia tarilor, po­porul rabdă totul. Ţarul spunea, abia cinci săptămâni înaintea revoluţiei, că «poporal trebuie si-t merite încrederea, nu el s i aibl încrederea poporului*. Pe vremea aceea, d*l Brătianu că­lătoria la Retrograd şi făcea plaaorf matrimoniale pentru Prin­ţul noetrii moştenitor. Habar n'avaa ce clocoteşte în Rusia.

La noi, suntem departe de eriza de-atunci din Rusia. Dar, toi atât de departe de înţele­gerea adevăratei politici cu­minte şi patriotice din partea celer cari astăzi dom nesc nu guvernează. Se merge orbiş pe dramurile turiste şi se grămă­desc elementele cari, nu importă momentul, pot izbucni şi la noi In pragul uriaşului cuptor al ideilor noi,—România face experienţele gnvern&rei celei mai oligarhice

care n'are alt scop decât îmbo­găţire* unui partid.

Ţara, ce să zică, când ar­mata ei apără, din ordinul gu­vernului, legile scelerate? Nu e vinovat soldatul şi ofiţerul care ascultă ordinul ci acete ca* re-l dă« Aşa era şi în Ruşia fa* rilor. Şi iată unde au ajuns Protopopovii lor. «Viaţa Româ­nească** din laşi publică, poate încă la vreme, cauzele şi con- diţiunile revoluţiei ruse. Sânt a- colo elemente de mare îngri­jorare pentru noi. D l Brătianu a pierdut în d-i C. Stere pe un consilier de preţ, care p oate l'ar fi oprit de pe diurnul pri­mejdiei.

Deci, ce să zică tara de le­gile cari vor constitui piootaî d e aur al afacerilor liberale. Va tăcea, va răbda, pană când istoria se va repeta şi la noi — dacă, în cele d n urmă, toii cei cu durere de ţara noastră, nu se vor uni şi vor goni re­gimul provocator cu legile lui» din locul pe care îl primejdu- eşte, nu numai pentru el ci si pentru urmaşi.

Sem nele „revenireila norm al" t- S inu­ciderea unui şef de biurou principal, tată a 5 copii.

Iitformaţfani din sursă briile- nisfă anunţă că dl V. Brătianu, ministru de finanţe, crede se­rios că anul acesta intrăm in normal. Bazat pe această cre­dinţă, încearcă să nu mai dea sporul de scumpete funcţiona­rilor publici. E vorba chiar că în legea chiriilor să nu se pre­vadă sporuri pentru chiriaşii funcţionari, deoare-ce «sânt semne* câ intrăm In viaţa nor­mală.

De sigur, abstracţie făcând dela ori*ce judecată, am vrea să credem în optimismul minis­trului de finanţe. Cine nu do­reşte o revenire la normal ?

Semne nu sânt, însă, pentru justificarea optimismului brătie- nist. Mizeria este tot mal mare, traiul scumpinduse neîncetat. Şi a ce ia pe care dl Vintilă Bră tienu vrea să i în cerce până îşi dau duhul, funcţionarii publici abia mal pot suporta traiul. Unii se lipsesc de viaţa. «Experien-

BANCNOTELE NOASTRE - o raţiile şi o pagubă punira tară.

Avem azî, în circulaţie, banc­note, mal ales de 1 Leu, de 2 şl apoi de 20 Lei, cari numai cinste nu pot face unul stat, 2n numele căruia, Banca care le-a edat, face emisiunea. Tipărite pe o hârtie, care face concu­renţă celei de ziar, aceste banc­note trecute de ani de zile, din mână In mână şi din buzunar în buzunar, au azi aspectul u- nor petice murdare, unsuroase şi zdrenţuite, cari îţi provoacă direct o greaţă. Rupte, soioase, lipite şi răslipite cu gummi ara­bicum, cu faină, cu pap de cîs- mărie şl cu diferite alte mate­rii, — aceste bancnote ale Băncii Naţionale se prezintă ca nişte obiecte, demne de expus — ca curiozităţii — prin muzeele ţă­rilor culte, lnchipuiţivă pe stre­inul, fie ;din Cehoslovacia, El­veţia, Franţa, Anglia sau Arae- ricanul, care cu dolarul lui şi- ar plăti consumaţia într’un res­taurant al ţării noastre, şl şi-ar primi restul în bani româneşti, compuşi din câte patru sau cinci bucăţi din diferite bancnote de diferită valoare, lipite la olaltă, iar pe deasupra cu marginile ronţăite. Faptul ar fi deplină do­vadă a gospodăriei pe care o poartă guvernul nostru în mâi­nile şi pe capitalul căruia se razimă Banca de emisiune a a- cesîor bacnote. Orice contra propagandă a po iticei financia- re-economice a ţârii româneşti nu poate fi mai vorbitoare pen­tru streinătate decât această ru­şine.

Mai are însă acest lucru şl o altă lăture, mal condamnabilă.Deterioraţi şi rupţi, aceşti bani, din cari, de multe ori, numai

un sfert este per te de bancnotă, iar restul întregit cu hârtie de ziar sau de împachetat, nu poţi decât să-i arunci, de oare ni me nu ţi-i mai primeşte, f Atâta merită bancnotele Băncii Naţio nale zise româneşti ?!!!). Şi dacă ai urmări rezultatele acestei o* peraţiuni, mal ales la sate, ai constata perderi de milioane pe seama cetăţenilor, perderi cari pentru Banca de emisiune nu sunt decât câştig.

Pentru ce, deci, numele aces­tei Bănci se confundă cu numi­rea de Bancă Naţională ?!!

E adevărat că în uitimui timp un ordin ministerial impunea administraţiilor financiare sâ primească şi banii deterioraţi. Ordinai in parte se execată, îa parte însă na! Unde se execută însă e! * n’are nici an rezultat efectiv, căci banii ră, primiţi de aceste administraţii, sunt tot de către ele, din noa, paşi îa cir­culaţie, pentra ca distrugâadase ca totul să se prefacă în avere perdutft pentru particular!.

Ni s’a pus şi ni se pane în vedere că aceste bancnote vor fi scoase din circulaţie şl in io suite. N’avem iacă aici o do­vadă. Azi, ca şi până acum, se aruncă mal ales în Ardeal de către particulari, ca daiamal banc­note pe cari no iernai pot folosi.

Şi până când această situaţie mai dureizâ — cu toate dispo­ziţiile şi ord nele amintite nu vedem ia ea decât o operaţie asemuitoare anei exploatări a populaţiei de către Banca care se numeşte «Naţională*.

Iar strdnâutca va avea până atunci drept şl moiiy să ne arate ca degetai.

fele* , d ini Vintilă Brăffana îi trimit la gestul tragic al slnu ciderei.

Un nou caz dureros s’a pe­trecut la Câmpulung.

Şeful de birou principal I. Crist seu, dela prefectura jude­ţului, s’a spânzurat în dimineaţa zilei de 21 cor. Din ancheta în­treprinsă reese că nenorocita victimă şi-a pus cap St viefeidin cauza frizeriei. Cu 2000 le i cât primea pe lună, era imposibil să (ie o familie, cu 5 cop ii, toţi în şco li,—lipsit fiind în a c e la ş timp ş i d e ca să , Ei moare în vărsă de 50 ani, după un apos­tolat în viaţa mizeră a funcţio* narismulul de aproape 25 ani. Funcţionari! dela administraţia financiară, prefectură, primărie, poliţie, tribunal etc., au făcut o colecta pentru înmormântarea colegului lor. Moartea aceasta a produs o vie impresie în o* raş.

îngropat cu talerul, după o viaţă de mizerii ş! de muncă istovitoare — iată soarta pe ca­re o rezervă, concepţia balca­nică a „liberalismului* în ţara românească, funcţionarilor pu­blici cinstiţi. Aceşti funcţionari au fost sortiţi de guvernanţii României de eri şl azi la mize­rie iar ceilalţi, la bacşiş şî slugărnicie.

Concepţia civilizată, demo­cratică de-a da funcţionarului stabilitate, independenţă şi sa­lar să poată trăi — nu convine regimului autocrat de azi. Ne­voit, a dat statutul, dar şl aceia caduc.

Martirii, cari presară viaţa pu­blică a stalului român, vor ră­sări ca veşnice osânde guver­nanţilor răi, strâmpţi la cap şi lacomi de afaceri personale.

Tratativele cu RusiaOficiosul guvernului publică

un comunicat prin care arată că negocierile cu Rusia sovietică au trebuit să fie întrerupte din cauza cerinţei guvernului so­vietic de a subordona ori-ce schimb de mărfuri instituirei în România a unei misiuni comer­ciale beneficiând de Imunităţi diplomatice. Delegaţii români au considerat că această ches­tiune nu poşte fi rezolvată de­cât de conferinţa politică în a cărei atribuţiuae cade.

„Suntem informaţi — zice «Viitorul* — că guvernul a pro­pus ruşilor ca conferinţa proiec­tată să se întrunească la Varşo­via întrucât guvernul sovietic nu a primit propunerea întru­nire! la Salzburg şi propusese Odesa. Răspunsul dela Moscova la ultima propunere românească nu s’a primit până azi !a minis­terul afacerilor streine*.

Ce spectacol mai dezolant dar şî mal revoltător poate ft de cât sinuciderea nenorbclta- lui tata de familie, care hu pl poate ţine copii şi sop* — a* lături de arhimilionaru! libera^ de îmbogăţitul de războia, dte profitorul tantiemelor de mili­oane din societăţile liberalizate* nu naţionalizate cum i\c ei L .

Dl Vintilă Brătianu, cerberul finanţelor statului, nu cruţă ba­nul pentru tipărirea discursului său dar refuză pâine% la care; are drept, funcţionarului public)«,

tinde sânt semnele revenizel la normal?

Misiunea internă _______ a bisericii.

fia apel ai IHrogoUlaiat Dr. Iflcolae Bălai.

Cu ocaziunea «Sărbătorit Naş­terii Mântuitorului, I. P, 8. S i »rhieoiscopal şi mitropolitul dr. N ii o la e B ălan a lansat liste de subscripţie pentra înfiinţarea nai fond, care sA poarte nomele de «Fondai Regele Fefd’naod şl Regina Maria", ca deitioaţiunea de-a promova misiunea internă a bisericii. I. P. S. Sa a pas bază acestui fond contribdintf iama de 10t000 lei.

Intre problemele misiaoel in­terne ale bisericii ortodoxe I. P.S. Sa înşiră mai maite aşeză­minte sociale relgioaae ca: so­cietăţi pentra răspândirea evan­gheliei, a cărţilor şi a presei creştine, societăţi detemperanţă, pentru combaterea luxuiul, pen­tru ocrotirea cdor nevoiaşi, pen­tra salvarea celor alunecaţi, in­stitute de coreţtnne, etc. I. P ,S. Sa Mitropolitul adresează a» călduros apel preoţime! şi tata- rar fiilor bisericii ortodoxe, ca să contribuie cu obolul lor pen­tra acest fond.

O listă de subscripţie s’a tri­mis şi Redacţiei ziarnini oostrn» care va publica contriboirile ce ni se vor trimite.

Boul reflim i i chiriilor- — : c »privire 2a noulle dispoziţii rela­tive la închirieri, comisia nea pen­tru redactarea iegei chiriilor şi-a depus raportul, care va fi redac­tat definitiv zl‘ele aceste. Din expunerea de motive a proiec­tului rezultă că principiul condu­cător al nouei legiferări este ca ca toţi ch iriaşii sd râm ând ia c a s e le p e ca ri ie locueso, acea­sta pentra a se suprima eva­cuările ruşinoase şi pentru a Sse pune capăt nenumăratelor pro­cese Intre proprietari şt chiriaşi. In ce priveşte chiriile, justiţia va stabili pentru fiecare caz in parte o cotă specială In raport cu va­loarea Imobilului şt venitul chi­riaşului. Toate contractele vor i , prelungite cu cel puţin 2 ara. Proiectul mai prevede severe sancţiuni contra ori cărei tenta­tive de speculă sau de samo- volnîcie din partea proprietaru­lui şî dă o deosebită atenţiune ; construcţiei şi reconstrucţiei clă­dirilor.

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI ______ Nr « ~t92* T

Restabilirea unui adevăr isiorfcCUM SERVESC ŢARA BRATIENilDovezile din vremea Conferinţei de Pace:

S e căuta platformă „naţională” pentru partidul

liberai; tara putea să sufere ruşinea umtlirei.

In vremea guvernului Văito­ianu, preocuparea de căpetenie a partidu ul liberai era să gă sească o platformă pentru acest partid, ca să scuze eşecul diui2. Brătianu la Paris. Sforăriile politice se trăgeau în acest scop, pe când singurul delegat ta Conferinţa de Pace era lă- sat în comp ectă lipsă de infor­maţii din ţeră.

Dl Alex. Vaîda-Voevod, în de­claraţiile sale recente în Ca­meră, la discuţia protocolului delà Belgrad, reînvie acele mo­mente. Cităm din memoriul a- dresat diui I. Maniu :

„Trebue să intrăm în negoci­eri pentru modificarea condţii- lor din tratatul minorité (iior. Le vom duce cât se va putea; e- Ventual până la formarea gu­vernului const tuţionai. Dacă nu ne vor primi modificările nu vom iscăli. Poate insă că d-că nu începem negocieri să fim, £nfr‘un moment dat, siliţi să is­călim fără discuţie, pe lângă un protest platonic, tratatul, tale «ţiale. Dacă nu rezolvă cabine- tui Văitoianu chestia, situaţia se va agrava în noul parlament. Deoparte parlidul iui Bratianu, de alta Parlidul national arde­lean vor fl singurele grupări, destul de puternice, spr? a pu­tea forma, singiţre, ori elitndus?, «in guvern stabil. Lumea e do­ritoare de pace, şi în tară şi la noi. Constituanta va avea să rezolve o mulţime de chestii, extrem de urgente, interne. Bra- lianu va încerca să pună in câr­ca ardelenilor iscălirea tratatului, spre a putea tipa „trădare", pe­tecind astfel reput&ţia partidului liberal. Halul în care ne va a- junge politica externă va fi şi mai mare, chiar şi dacă din nou cm avea norocul să avem drep­tate că : bun e Dumnezeu şi proşti sunt ceilalţi.

Brătianu a opus rezistentă spre a obţine mai mult. A reu­şit? Şi el spunea încă prin Iu­nie că Maniu va trebui să pri­mească formarea guvernului, spre a iscăli ori, dacă Maniu nu va vedea că ace&st ; ii este da­toria patriotică, atunci un elf guvern, căci tratatul va trebui semnat, dar nu el, Brătianu, va li care îl va semna.

„D. Mişu înainte de plecare pleda şi susţinea punctul deve-

va pune piciorul în parlament— nu sunt aplicat la nici un caz.

„11 stimez pe Brătianu, îi sunt devotat şi recunoscător pentru tot ce-a făcut, pentru înfăptui­rea unriăţei naţionale; nu sunt însă nici prost, nici funcţionar. A stfel nu ooiu f a c e nimic c e nu corespunde conoingerilor m ele. Nevoind să fiu tratat ca până acuma, şi să mai suport romi de a fi un pichis traseu- lus, îmi ooiu f a c e o iz iteh d e adio , şi spunându-le tutuiora că Maniu m’a rechemat pentru con- J stituantă între 5 şi 15 Noembrie, |voiu pleca acasă.

*• •(Această expunere o făcea

ministrului tărei la Paris, dl An­tone seu N. R.)

D l Vai da închee memoriul cătr* d-1 I. Maniu:

„Antonescu in multe privinţe mi-a dat dreptate, dar a căutat să mă convertească. Am rămas şi voiu rămâne însă pe lângă hotărârea mea. Aprobarea ta o am d ja , prin telegrom i d e re- chem are. Şi î(i mulţumesc din toată inima !.,.*

Când om trimes acest raport eram înlr'o stare sufletească de m ire depresiune, fiindcă toată răspunderea pentru sltuafiunea deia conferinţa, zăcea pe u- merit mei. Instrucţiuni pentru a continua intransigenţa nu pri­m eam ; nici autorizarea ca să pot intra în negocieri nu mi s e dădeau. Acesta este, cu adevă­rat, tabloul situaţiunei în care mă gjseam, tablou redat în a* cest raport pe care Fam trimes iui Maniu la Sibiiu.

•• *Dar după aceasta, evenimen­

tele s'au prăbuşit vertiginos. Am venit acasă, s’a întrunit Ca­mera şi din voia unanimă a tu­turor reprezentanţilor acelui bloc, care se alcătuise ca o ma­jorii ale, am fost candidat de preşedinte al Camerei.

Rdefunile între partidul libe­ral şi Partidul naţional, pe a- tand, nu erau aşa de î.icordrie ca astăzi; ba pot să zic că er*u, relativ, prieteneşti şi etancî,— când în urma voinţei şi hotă­râre! majorităţei Camerei în­trunite în acest b lo ', *m fost înştiinţat ta l i ore înainte ds masă că la două se va face «-

că eusunt csndidfet, — ebki am avut ilmpul _ să* mi schiţez tm mic discurs de mulţumire, pentru că ­zu.: a voi fi ales p?e?-dinte.

Âm sos*t cu întârziere la Ca­meră, şi mi s’a prezentat o delegaţ e a partidului liberai, o d ‘egafiuae din primii fruntaşi ai Partidului

guvern, şi ar fi din partea mea o uşurinţă ca» de dragul de a fi ales preşedinte al Camerei în unanimitate, să creez o situa- ţiune eventual imposibilă viito­rului guvern, care poate ar voi să abandoneze tactica aceasta* (aplauze).

Domnii au votat in contra mea. Au urmat după cinci zile, designarea mea de prim minis­tru. Atunci, nu numai eu, ci, în înţelegere cu alţi prieteni, em trimis vorbă conducătorului par­tidului liberal, că Partidul na­ţional este aplecat vă dea în­tregul său sprijin oricărui gu­vern, şi cu atât mal curând d-lui Brătianu, dacă acel guvern, for­mat de partidul liberai ar fi hotărât să continue mai departe politica de rezistentă, luând toată răspunderea situaţiunei asupra sa. Am primit un răs­puns negativ, cu motivarea că nu e bine ca un partid ori un guvern să stea prea mult la putere, şi că situ&ţiunea este aşa încât, neavând majoritatea, partidul liberai nu este aplecat să alcătuiască un guvern de coaliţiune, pentru-că partidul li­beral e obişnuit să guverneze singur.

Atunci, domnilor, s*a impus pentru acele nenorocite de par­tide, tinere dacă voiţi", neex- periate dacă o susţineţi, care ne aflam atunci In Cameră, să găsim o soluţiune a situaţiunei infinit de grele, nu pentru noi ca partide, d&v pentru ţari. In faţa situaţiunei cu adevărat e- meninţătoare, mi s’a impus mie obligamentul să primesc să ai* cătuesc guvernui.

Locuinţe pentru funcţionari— íiiM r t r p ittfl m i f i «lite ra l 1er. —

Intre multele propuneri ce s’au făcut prin ziare, pentru a- jutorarea funcţionarilor publici, găsim una — de-un optimism sănătos — şi uşor realizabilă, a d lui Nifon G. Ioan din oraşul Botoşani.

Cum propunerea se potri­veşte şi altor oraşe, reproducem partea care interesează massa funcţionarilor publici :

S i ie clădească locuinţe.Se cere ca aceste locuinţe

să fie situate în centrul oraşu­lui şl în imediată apropriere a centrului, astfel ca şi funcţio­narul, în tara Iui, pe care o serveşte cu credinţă, o viată în­treagă, să profite de lumina electrică, de pavagiul, de apa de canalul, de starea de cură­ţenie a stradetor şi să fie la îndemâna cetăţenilor, ce afluea- ză spre centrul oraşului, din­spre periferii şi unde, de obi- ceiu, se găsesc şi instituţiunile publice în cari ei fac serviciul.

Terenurile.Terenurile rezervate locuinţe­

lor funcţionarilor să fie mari, e ş i că pe ele , să se poată construi blocuri de case, comu­ne, mai mu for familii şi cari vor prezenta avantagiu', ca vor putea fi construite mai ieftin, vor putea fi încălz ie prin insta- laţiuni centrale; vor putea avea bâ!, vor fi luminate prin insta- laţiuni ad hac;, vor fi asigurate şi vor întări ideea de românitate în centrele, ce astăzi, apar cos­mopolite, în multe oraşe din România.

Casele pentru funcţionari să aibă florării, în fată şi grădiniţe în dosul lor, aşa fel ca ele sa apară ca nişte buchete, ce dau parfum şi răspâadesc veselie în jurul lor.

Societăţi de constaacţie.îndată ce comuna va avea

locurile rezervate pentru func­ţionari, trebue să ia iniţiativa înfiinţării unei societăţi de con­strucţie de locuinţe. Această

societate sa procure cărămida, nisipul, piatra, prundişul şi lem­năria necesară eiădilului.

Alte societăţi de slfidiri de locuinţe, chiar străhte, să fie în­lesnite a şi plasa capitulările în locuinţele pentru funcţionari.

Institute de economie şi cre­dit, &ie diferitelor ministere, fiind subvenţionate de guvern, cu câteva sute de milioane Lei, ar veni în ajutorul acelor func­ţionari lipsifi cu totul de mij­loace, acordându le împrumuturi pe termene lungi, în eomptu! salariilor şi cari împrumuturi ar servi ia procurarea a o parte din materialul de clădit case.

Statal să dea materialii.Statul ar di, cu preturi ratei»

materialul lemnos, din pădurile sale, şi astfel prinfr’o colaborare de diverse insiituţiuni, s ’ar putea ajutora, cu cât de puţin, pe oamenii aceştia, cari, astă»' duc o viata de muceniei, neîntrebafi de nimeni, neeereetaţi de noi» cetăţenii, cari ie cerem numai servicii şt nu ie venim în ajutor.

Dar... pentru ca să se reali­zeze acest vis frumos, trebue ca guvernul să se decidă, se­rios, a rjuta pe funcţionari, iar autoritatea comunală sâ poarte mai murită grijă d i ne/ole pri­milor cetăţeni ai comunei*.

Populaţia Ardealului, Servi­ciul de statistică al României» publică datele oficiate privi­toare Ia populaţlunea Ardeaiu ni în 1920. După aceste dai«?, po- pulaţiunea Ardealului (tar* tăriile fostei Ungă ii), ia sfârşîful a- nului 1920 a fost de |5,114.124 locuitori pe o suprafaţă de 102 000 klm., pătraţi, in aceeaşi tentord in 1910 (d tele statis­tice ungar*) au locuit 5.248.522 locuitori

Popuiaţiunea din 1920 se îm­parte după naţionalităţi 2.920.120 români; 1.305 753 maghicri; 539.487 girmani; 131.340 evrei; 157.484 de alte naţionalităţi.

Sărbători tristeAmintiri din pribegia anilor 191617.

dere schiţat de mine nm sus,re ten tor la , he»tia mlnoiitâţilo*. j ! g r e a de preşedinte şi

Cât timp a fo&t Brădanu aici •m íttgh ţit to te, re cunoscând compeitnţa lui după c e o luat toată răspunderea asupra sa

Cine răspunde în^ă asi&zî, pentru politici noastră externă?

Brătianu s’a retras dinaintea răspundere!. Văitoianu se sus­trage, cu motivarea că ei nu re* zoivă nimic, ci face alegeri. în­dărătul lui Văitoianu e Brătianu.Mie însă nu mi se comunică, unde vrem să ajungem?

Până unde întindem coarda?Ori, o lăsăm eventual să se

rupă ?Eu nu voi face o politică fără

ţintă şi orbecând, fiindu-mi ochii legaţi. Nu vreau să fiu un pion Intr'o mână necunoscută. Al cui jo c îl jo c ? Vreau să ştiu. Sin­gur cu generatul C oandă nu rămân delegat,

O politica prin cere e*şi con­tribui de a periclita Interesele ţârei, d e dragul unei tactice de partid, ceeace a devenit rezis­tenţa noastră, nu sunt aplicat sâ o fac, de dragul nimănui. De a mă preta, ca un instrument orb, ssi ajut e preglfi Partidului na- ponei aroeie-u? sc c* cursa» in rare oricum s’e.r zta-rie va cădea Inevitabil, ta, momentul când îşi

Nici np ajunsesem bine la laş! şi taţi mă îatrebaa dacă ui raci scos paşaport pentru... Rnsîs? Ce Dumnezeu, nici aici na eram încă in siguranţă?

Invidiam acum pe Braşovenii cari plecaseră mai de nre»t spre acest colţ îndesat al íioidovri, căci r.uaa.iteu auîdo, prtausi ua ave.uiia iOCRtaiă. Până >̂ r ; sia^ă îiisâ am afUî o odă'-ţâ cjn tkcu . două pitari (eram 4 ia 47 ia m rvren neoăjri, fără piciotre, care ieşirea copia vecinilor.

D.-junui e cam a.c«ia*: slăni­nă şi un cari, ac*să. Prâozai şl

menerim şi „Lapu*, ia

„Doi cocoşi“, ia „fţlccvici*, „Froi- raovici* etc. Uneori ave.sm ioc,

la mine — dacă j a teori pâadeam când se ridica

dna ie luăm undeunde găism loc: tan

îmi aduc bine aminte erau d-1 Vmtilă Brătianu, d i Duca, d i Mârzescu şi alti domni — c ri mi-au făcut o ofertă priete­nească: anume că şi el vor vota pentru mine, eh gând j -mă astfel în unanimitaie Camera, de preşedinte, — întrucât m’aşi ob iga s â fa c , dela scaunul meu inaugural, declarafiunea c ă oom susţine cu intransigenţă polo- iica d e rezistentă p e care d-I Brătianu a susţinut-o la con fe- rii[ă.

Lc-ant ’ răspuns: „Domnilor, iată cum circumscriu eu aceasta chestiune". Le-am citit apoi din schiţa discursului mau ‘ p^sagiul respectiv care lăsa chestiunea deschisă şi am motivat din ce cauză am ţinut să dau declara­ţiei acea formă. Le-am spus anume: nu pot prevedea cine va alcătui guvernul, care va fi h ftasârea şi programúi viitorului

cineva deli mása, c i sâ*i luăm locul. De m&lteori ţ neam în o mână farfuria cu supă «i’n alta lingura... de lemn (celelalte dis­păruseră prin buzunarele refu­giaţilor, cari nu se îngrijiseră dt-icasâ.)

Iată şi un „menu* la „Lupu*: „tupă* de ca tofi, cam lungă %\ lî spede, p pară da >oaâ ouă, pâae %i V4 vin = 1.70 tei. (A*t nu plăteşti pâuea cu aiâtal). Al­tui, ia „Doi cocoşi*: Ciorbă de fasole, iahnie de fasoie (Moldo- vto i sunt meşteri la a găti fa­sole«; pe liste hguraa câte 10 teluri tot cu fások!) şi găiuşte de cartofi.

Dumineca şi în sărbători ne răzbunam însă, dacă^ aveam pa­rale, dar nici atunci nu ne In* tiudeam prea mult, a?a că un prâaz ne coitâ cei n5uU2*2.50 lei.

Vineri, 6 iauu&r i 917, Bobo­tează. mccpe sc nsiigă. Mergem

îa sfinţirea apei ia „Piaţa Uni- rei*. Seara ia „Madame Pincu*, crdşmăriţă, ctre se învoieşte st ne facă o mămăligu.ă, iar noi ne fa:cm, cu o brânză cam seacă al fftrâmlcloasâ, «n obalz* excelent Am mai fost de câte** cri pe aici, d«r ne*am înfiări:al- prima mămâifguţă ce costase — pe toţi iaoUitâ — 150 le», a Ii-a 2 50, a iii-a 4 Di. Ne sim-

zi, căci foe nu ni se făcea de­cât seara. De aceea coiadam pe străzi şi prin cafeuel?, cie căror u,i nu se puteau î»chl iedin raoza sloi-or de ghiaţă, unde luam câte un ceaîu itftn , în csre cc3 m beţigaf servit, ames­tecam bruma d« zahăr ce ni se eferi?:. €â id îatâ neam însă pe prietiiiUi V. B. era zi cu noroc, căci, ca dărnicia ce ha cir^cte- rizat-toideauas, ou aştepta sâ-1 rugăm, ci, «coţâod dia bazma­tul deia h*mă o st.c n;â, pe iar© cât era posioii, o ascaatt » ia psirn?, ne turna îa zănsâ-ca

ţis3 M me Pincu săblcmuea şi j jfoa-ă ca.e/a p-câîan de cjgaac ne exploita, la schimb avea vtn j b-m.

Două câteva zile mlorită'ta se gândi.ă st U noi n ne 6ă- darâ raÂsa gr4t.it i i cantiaa „Btrbor. la zia% î i : ciorbă de ruso e, o buc*tâ ds r-âne şi o ceaşcă cu apă. A d o u iz : za mă de cartofi, pâae, o ceaşcă ca aoă. A Iii a. zi; arpăctş scăzut (ua fd de colivă mai lungă, rter. nu din grâa, n ci ca zahăr etc. ci cu sare) şl celelalte obicinuite,

Credeam că menu-ul acest« prea slab şi puţin, se datora greutăţilor îacepuiu , dar ei în­cepe sâ se repete cu o regula­ritate demnă de ceva mai bun.

In ziua de Paşti tot ciorbă de fásaié aveam să mâacăm. No­roc ă amarul ne-a fost mrit «iinat prin prezenţa M«j. Sa'e Rígma, care oferi ffecă uia d n noi o bacăţtcă de cozonic, ua „Christos a înviat* şi an surâs regal.

Ş cu jtoate acestea suntem recanoisâtori nobilelor dame, cari in aceste vrem ri grele ne- za stat in «jator, as<gaiânda-ne prâazui, câ *d tr bu?a să faci „ .oa îâ* o zi întveagă ca sâ t! poţi cumpăra o pâo.soară.

Acasă na era de stat peste

Fre cvent «rea cafeneîalor îo.să ev-.î ş* n put a ma; rea: după câte/* zii-, ia :eptiră-n sâ na ..o^cârpioănî, şi ne-im scărpinat mut i bUK, câci d irn a n a-cîuîî 5 ia 7« în doiâ putori.*

S o r o c i , 1 iaauir 15lâ. — la comparaţie cu anal trecut, ia laş*, aici trâ ra spîendii.

ia o'ă flul bogat tu aiiMsnte, dar nu $\ îa beuturi, a;aiâi a oi 4 suntem refugiata Vâotai r«ea dela Nistru na-i simţim îa ca­mera caliă. Simovaral fierbe şi ceaiul e cu adevărat „răsese*. Fără rom sau tâmâ e, cee drept, dar aven ia îndemâjâ uat, me­ze ud. friptu â rece de porc s ta v^ei ii *<te buaănţ, pe c«ri îa Iaşi nici na le Visam.

La masă, la »Stolovaia* (casă particulară, code iau masa fu ac­ţionarii ncCisâ oriţ), şi căsătoriţi, d r cari nu g t-« : acasă, saa popotă a fjocţ onarilor sub «u- pr*veghcrea soliilor iar, cari fac . jc jur iă“)..« luâuâacă ca acasă. Zi de zi ne împrie iáim tot mai murit ca borjúi răsese, d a care ümpatica d-uă B. orjună a o oi „b£jsnţ!*‘'(rcfug aţii) aâ f in ser­viţi de dosâ ori, fi cu porţiile

P«ghM 3 G A Z E T A P T f A N S It V A V r e r N r . S - 1 9 2 4 *

Scrisoarea unui bănâfean

CiuntireaPrifesc, harta 1:200.000.— şl

au?mfi pot destul mira, că oameni cu creer şl Inimă ro­mânească au putut semna pro* tocolui nenorocitei frontiere, de dragai capriciului sârbilor, sau capului de pod din faţa Belgra dului.

Dacă ar fi fost această pre­tenţie sârbească numai un ca* pricîu ol d iui Pasici. de rândul acesta admiteam şi d-lut Bră- tienu 9& aibă şi d*sa un capri­ciu, iar dacă nu era un eapri. do sârbesc, ci un scop, sau un fel, atunci dnul Brăfianu, dacă este miop, vor fi alţii cari tre­buiau să vadă, că aciu ia fron­tieră nu este nici etnică după principiile wlisoniene, nidi eco­nomică industrială dar şi mai pufin strategică.

St scria şi se vorbea mult, că •u trebuiesc mai mult graniţe strategice, pentru că pacea lumii este asigurată, iar aceia, care vrea o aşa frontieră, este un neîacăpător periculos vecinilor.

Atunci de ce le trebuieşte •chiar sârbilor un cap de pod în fata Belgradului şi aşa de înainte împins. — O», Belgradul lor e pentru sârbi, aceea ce ne este nouă Anina, R eşiţtl Aicea e industria mare a întregei Ţâri şi cu aceasta o bună parte a apărării naţionale peri litata.

Unde este cepul de pod, sau frontiera strategică a acestora, cari ne sunt mai valoroase de cal Beigradu ? Frontiera, ad-ică ciontirea Bănatului, rsp. capri­ciul sârbesc, ni sunt stricăcioase şi in timp de pace prm curma­rea viefei eeonomice, chiar şi industriale, şi la fel stri ă i oase tu cez de războiu.

Primele proiectile a!e artile­riei sârbe «or fi aruncai© la Reşiţa şt Anina, rsp. Tim şjara. Sârbilor ie miroase â R -şiţi— Anina—Timişoara poate mai mult ca liberalilor noştri, la fel nesăţioşi.

I&câ, in toamna 1918 s’au în­cuibat sârbii bine în Reşiţa—

BanaluluiAnina—Timişoara, ba pină şi în Arad şi Lipova, BouţarCernal

Sigur, că d-1 Pasici le ştia însemnătatea înainte de a călca ac!, pe când d-1 Brătianu nici acum nu o cunoaşte, alt­cum, nu pot crede, că ar fi cedat actualelor pretenţii şl încă păţi nări ale d-lui Pasici, împreună cu 100.000 — de români.

Au înpn'hetat sârbii bagajele lor in 1919, dar greşala a fost şi atunci slăbiciunea Centrului şi nu a Consiliului Dirigent, pentru-ca acesta a făcut din şi cu nimic, mai mult decât ome­nesc; slăbiciunea era aurea.

Cu o divizie măturam sârbii, încuibaţi şi încurajaţi de unguri, In Banatul nostru, dar slăbi­ciunea dela centru nu ne-a lăsat.

Mai bice o făceam la timp, de cât mai târz<u, in caz că îacă- pătinarea sârb,lor mai dura.

Ce-or făcut fra ii — aliaţii sârbi !a toamdi 1918 şi primă vara 1919, ştie A nu poate uita m o an bâoăţean!

Sârbi Joşişi au fost aed», cari pactâu cu Ungurii şi ce lă­sau pe noi, ofiţeri bănăţeni, flră ni i o piedecă să ne îatosrcem la fostele noastre părţi seden­tare ungare, pe câod dacă au­zeau răspunsul, da sunt rom á t ş i că lă toresc spre Sibiu, ex 1** mau: »Aha Alba dulia, etc, dole din tren!“

Neuitate momente, câod pcit- tru.â vream să gravităm spre «rmata română, trebuia să fac&m plaoari strategica, ca să putem scăpa d u ghiara acestor faşti aliaţi.

B* ne gândiam s’o şterge a Í şi prin zăpada muncilor, tn h» ne ! ţărăneşti etc., sru ca răi M,câ­

tor! peste câmpori şi codrij, d : oarece liniile de comunic fie. Arad, Llpova, Bouţar şi Of#cva erau în gh ara lor.

Şi de ce făceau ei de acestei! Deoare-ce, ca şi mai dăunăzi ga ­zeta d-lai Pasici, ei visau şi i sează o graniţă a voevodiriui

lor ... şl fan sîaţlt slăbiciunea noastră.

Le miroasl, c i liberalilor, i /Anina) Reşiţa etc. La panslavis­mul lor se gludssc serios. Ce va fi mai târzia, ştia ei şi chiar şi propaganda duşmană?

Ş'atunei ce combi o aţi uni a aa avut d-nli Brătianu—Duca de au făcut aă ii se faci sârbilor pa plec?

Să ştir, iasă, şi Sârb'l, c i nu­mai pria existente României* Meri, se va putea meo inea şi Sârbie-Merş jugoslavă. Şi «sacă ei o ştiu, trebu a să o ştie şi d-nol Brătianu; na era nevoie să sn teamă de d 1 Pasici, care la rândul sin ştie şi ei de ce ar fi vorba, câod noi na cedam.

Biiaţuii.

BULETIN ECONOM CPreful cerealelor: grâu 45—50

mii vagonul, porumb 38 —41 m jj orz 37—40 mii, ovâs secuesc 36 —37 mii, ovă3 d<n vechiul re­gat 26—27 mir.

Preţul oiţelor s'a urcat îa ul- fimrle trei sâptămân cu 10—15 la s dă Vaci de rasă se vând astâz cu 6500—8500, vad de tăiat calitate sapenoará 18—20 iei pi r kgr„ călit dâ inf rioară 17— 18 le«. Boi până la 12 rmji g eutate 13—14 mîs lei pere­chea.

Exportul a luat în ultimele săptămâni o mare Intensificare în toate d recţiiie. Germania, care până acum nu angajase nM o cumpărătură pe piaţa noastră din Ciuza deprecieri valutei, a încep , t dn nou să cumpere vite din Ar leal, plătind preţurile cele mai bune.

Pretai lem nelor nu a suferit nici o sch mbare. Cherestea marfă U. F. calitate superioară pentru exoort se vinde cu 2900 —3200, clasa IV 130D—1600, tâmplârie î 400—2400 după dimensiuni. Pentru porturi se transportă sto­curi mici pentru complectarea par­tidelor în vederea exportului din prlmăvaiăi

Lem ne d e f o c : fag uscat 4700 —5000, ştejir 5000—5300, amestecate. 4000—4500.

Preîul d e piei atât brute cât şi lucr te eí te în plină scădere. Brute 30—35 Ies după greutate.

dc f iptarâ, enorme în raport ca cele pe cari na ie gusustm in Moldova. Abonamentul pşatra o luaâ: 87 50 rub e.

Vintri, 5 Uautr. Ajanul Bo- botezi, — G *zi* oe juste ne .cu Sarmaie A Gog;,;e c» cele de»aca*ă.

A doua z!, în ^•.-uisut tUjbef, 'BBfCitl puşcă ca I*Jrb .s>. ' <1 # aruncă caii in mu d n ... Au de ce să se veselea s;â, ca.;i de câteva ztie ei aant n>gadi r i o racului, Aa a** to t *i vând ieftin. Fura dc pna a«e n t ce găsesc şi-apc* vă, i ia p.-aiă; arme, bl z : ir : a % oa,bocanci, fa p-*, »zi. ( b t r ă , orolpige, ga- ş , ă<rii4( t tub ..

A doua zi d na B. î.?i face pomană: i ai -os e pa'iorul, care azi-mâae mă laşa. Nasturi şi alie măruni şuri n ib coasem aoj, seara. Sa vezi cusăluri, care mai de care! De p.e-ar ve­dea cineva, ne-ar râde. Dacă ue-ar nuzi însă cum of[ăm la fiecare împuneitură poate, ar £ice: »Fereşte-mă, Doamne,de soarta bejenjiior*.

După cină facem lectură: fran­ceza sau germană, căci ruseşte încă nu .ştim destui de bine, iar cârji româneşti arareori se găsesc, în câte o familie.

Cftnd lampa se stinge, e lu­mea noasteă! Semnul binefă­cător ne aduce uitarea, iar vi­

gurile ne duc cât ai batea palme acasă, îatre cei dregi şi scumpi!

De multe ori însă ne apucă dimineafa toi neadotmifi şi-a- lunci depanăm în minte toate prin câte am trecut şi grija şi dorul de ai noştri ne chinuesc amarnic.

Atunci ne-aducem aminte de nopft durmite în v goane mur­dare, îa paie, pe kzi de mu-

niţie, prin gări, pe o masă d̂> restaurant, pe podelele go le ale unei camere, de ne durenii oasele zile întregi, sau lângă un gard, cum a fost îa staţia Şestacovka, îa Ucraina!. . .

. . . Toate au însă un sfârşii şi urările prietinilor şi grăunţ le de grâu, cu cari ne întâmpina­seră copii in dimineaţa zilei de Anul nou, aveau să se împli­nească după alte 11 lunii de suferinţă, când anul se arăta în

.adevăr »fericit şl îmbelşugat!"

C. M.

Lucrata, croupon 210—220, talpă de picior 140—130, mă gini 70 —82, box 38—50.

Dr. Vasile D ogariu i fost me­dic preparator la clinica din Quj, siabdindu-ss în Braşov, Slr, Spitalului No. 63, dâ con* zukafiuai între orele 2-4-

5 -1 0

0 PIANINA doresc săcumpăr. Ofertanţii să se adreseze şefului gares Brasm s:.t§ irtStr. CiocracNe. 18.ö C ^ 1 O *

1—3

I # 1000 k g r . Sesiie űmU í L a i 554 3

§

Comenzi se primesc: f bri,* f- Sa“ s- J f 'f 98 *®7- ,r B roui F. Sî ps Trg. firâui^i 9 TddOâ 584.

2-3 Chilsiel H. Si?, iâitâifid 17.

3 C # • ̂ O Z * - 'O * '• >■ p c x D O O O O O O c x x x x x j i j e a o o c A X X p i

X REVISTA OCULTISTA „T AO “,Q ANALIZEAZĂ VIAŢA PSYCH1CĂO §1 SEXUALĂ DIN ROMÂNIA.p * D â sfaturi în chestiuni de viaţă familiară, oalcu- p. w leezâ naşterea bâeţilor sau fetelor, întreţine cel mai y A viu schimb de idei între abonaţi. £ }

^ CORESPONDENŢĂ IN TOATE LIMBILE. ^Toii ceice se interesee.zâ sunt rugaţi a şi trimite atât pentru persoana proprie, cat şi pentru membrii de W

ţar aproape ai famihei sau cunoscuţi, data naşterei (anul, w •Jt ziua, luna, stil nou) peniru a ne putea forma tabioui O

statistic despre caracterul persoanelor, domni şi doamne, fv X ce armonizează între sine, sau nu. XX TAXA DE MEMBRU ESTE DE 200 LEI ANUAL. K* Redacţia „T A 0 “ R cciia. (Banat), i) X m *~7 ' M

No* 13—1924. Not. public.

Publicaţiune de licitaţieLa cererea societ^tu fores­

tiere „Carpathia" Missits et- Schauer Braşov, reprezentată prin advocatul Dr. Constantin Moga din Braşov, se vor vinde prin licitaţie publică cu asis­tenţa noastră în detrimentul de bitorului întârziat, conform scri­sorii acestuia din 17 Iulie 1923, 100 (una sută) bucăţi acţiuni „Banca Poporală* cu seria 2735 -2 7 4 4 , 7814-7883 şi 7889 —7908, împreună cu cupoanele anexate No. 16—43 pentru anii 1923-1950.

Licitaţia se va esecuta în biroul nostru din Braşov, Str, Porţii No. 67, Etaj I. la 30 Ia­nuarie, 1924, ora 3 p. m.

Cumpărătorul adjudecat va plăti de îndată preţul de cum­părare.

Braşov, Ia 22 Ianuarie 1924.Dr D aoid Bleahu.

149 1—1 not*r publi-c.

No. 4 6 4 -1924cons. oraş.

Publicaţiune.In tariful des re taxele co­

munale, aprobate de d-1 mi­nistru de interne, sJau stab ilt următoarele taxe edile, în fa­voarea comunei oraşului Braşov.*

Pentru ori-ce clădire ce se face din nou pe teritorul co» munei, socotindu»se peniru fie­care etaj şi de fte-care m. p. suprafaţă a construcţiei — Lei 4.

Pentru reparatiuni radicale şi transformabuni:

Până la 5 încăperi întPun etaj Lei 200.

Delà 5 până Ia 10 încăperi înlr’un etaj Lei 400.

Delà lO până la 20 încăperi într’un etaj Lei 800.

Delà 20 pana i < 40 încăperi întPun etaj Lei 1600

Delà 40 până la 100 încăperi într’un etaj Lei 4000.

De peste 100 încăperi într’un etaj Lei 5000

Pentru reparaţii simple pentru întreţinere până la 5 încăperi întPun etaj Lei 25.

Delà 5 până la 10 încăperi într’un etaj Lei 50.

Delà t0 până la 20 încăperi într'un etaj Lei 10v).

Delà 20 până la 40 încăperi într’un etaj Lei 150.

D la 40 până f a 100 încăperi într‘un etaj Lei 200.

De peste 100 încăperi într’un etej Lei 400.

asupra materialelor de con­strucţie întrebuinţate pentru clâ* dulie din nou socotite după etaje şi de m- p. suprafaţă a construcţiei ■— Lei 2,

Asupra materialelor de con* siructie întrebuinţate la împrej* muia socotite după m. lungime — Lei 5.

Se consideră de încăperi, odăi, bucătării, cămare, ateliere,birouri etc.

! -dm cat atari încăperi se aî'iă în pivn-.ţi, ele se s eohsc de asemenea.

Aceste tr,xa se vor fixa, cu ocazia ina:aiarii cec-m de con ­struire, de cătrâ - ser V; ciul ingi­neresc orăş. deod iíá cu taxa comisiei ediie, şi se vor plăti imediat la casa oraşului.

Braşov, la 11 Ianuarie 1924* 151 1—I Consiliul orăşenesc.

In urma marei lipse de apă, ger mare şl reparaţiune» generato­ri o , suntem siliţi a î mhde curentul e ec- tr e pe câteva zile, cu începere de astăzi 24 ianuarie, zi ale ia ora 10 seara.

Fabrica de Cim rit Portland Hnfilfefi* St S o | iia

154 1—1

Bibliograf ieDin biblioteca Scoalei secun­

dare a apărut Nrul 2, V* Ale­xandri: .Trei convorbiri cu Na­poleon 111, publicaţiune întoc­mită de D. Muntean-Râmnie* profesor şi apărută în Tipogra­fia Românească S. A . Ploea& Str. Tărgşor.

* ,Primim la redacţie Almana-

chul Şcolarilor o lucrare pedet- gogico-literâră oe cel mai mare interes pentru c opiii de toate vârstele. „Almanachul şcola­rilor“, care are în fruntea pa­ginilor sale un portret recent af Domniţei Ileana, cu o cugetare deviză anume scrisă pentru ar cest Almanach, cuprinde o bo­gată contribuţie didactică din partea D*!o ̂ Dr. C* Angelesctfe ministrul instructiunei, A. Lupu- Anionescul, inspector generai al şcoalelor, Barbu Georgescu, I. Ghiafâ, Florian Christescu Şl I. Bratu, inspectori şi revizor» şcolari, precum şi un interesant material literaro-peţfagoiMc torit eminentului scriitor pentrur copii, d profesor Teodor Cas* trişanu. Fabule, glume, sfaturi, cugetări, ghicitori: toate minunai adaptate s fietului copiilor, pre» cum şi admirabile ilustraţiuni datorite doamnei Byck-Wepper- Benedeck, Teodosiu ş. a., dau „Almanachului şcolarilor* un farmec deosebit şi fac din el o lucrare de cel mai mare folos pentru educaţia şi desvoltarea intelectuală a copiilor noş ri„ Un volum de 96 pagini, tipării pe hârtie de lux, cu o minu­nată copertă ilustrată în 3 co­lori. Preţul unui exemplar Lei 30. Se vmde la chioşcurile de ziare şi la principalele librăriL

No* Con. orăş. 4930/923.

Publicaţiune de licitaţiaPentru asigurarea lucră­

rilor de legător de cărţi, ce vor fi necesare tuturor oficii­lor şi oraşului Braşov pe timp d la 15 Februarie pâuS la 31 D eemvne 1924 se f xează o licitaţie de oferte în scris, pe ziua de 4 Mar­tie a. c. ora 10 a. m. care ie va ţinea în secţia econo­mică a oraşului strada Ar­gintarilor No. 6, etaj II uşa 3 .

Interesaţ i sunt învit*tL să-şi înainteze ofertele lor în scris, semnate cu mâna proprie, îo h se şî timbrate legal prevăzute în tarifoţ respectiv de preţuri dim­preună ca vădiţii de 10®/ft la şeful secţiei economice sau ia substitutul său ia înce­putul licitaţiei.

Conciiţmnile mai detailate se pot af a în oficiul sus­menţionat în orele de ser­viciu dala 8 12.

Se observă ca oferte ne- reglementare sau m ârzate sau oferte suplimentara nu se vor lua î i consid^raţian% ş! numai *st-lel de ofertanţi, cari po*edcvalificaţa cerută de hga pentru atari lucrări.

Or»şul î>i reservâ drep­tul a respinge toate ofertele şi a publica o nouă lici­taţie.

Braşov, în 6 De<\ 1923. 146 2 -2 Consilia! orăşenesc.

Abonamente ia zia­rul nostru se pot faee zilnic la administraţia ziarului, P aţ i libertă­ţii, între orele 9 - 1 2 a. m. şi 3 - 5 p. tn. A- bonamentui e de 360 Iei anual. Se pot face şi abonamente semes- trale sau lunare.

Nr. t* î§?4 51ÆWTA vran suvih h» pogUu 4

Noul guvern englez.Şeful laburiştilor * constituit noul {treia. Se pregăteşte un vot de neîncredere noului guvern.

I i ultimele 4 8 de ore evenimentele politica din J&iiglift s’a« precipitat. După votul de neîncredere dat tn şedinţa de Luni noaptea de către Camera comunelor guvaroulm Baldwin (8 2 8 contra 2S 6), aoeeta s’a pre- a n ta t Marţi dimineaţa Regelui, care a primit dimisia, îar în aceiaşi zi la a mi azi Ragele a însărcinat cu for­marea Boului guvern pe Ramsay Macdonald. După a- miazi la ora § noul premier a prezentat Regelui liota, oare a fost aprobată.

Iată lista noului guvern:R saiuy Macdooald ministru prcşepinte ?î ministru do ex*

terne; Lord Clyaes păstrător ai sgilelor; Lord Parmoor lord pre» şedinţe al Contiiiuia’; Lord Hddane !ord*cancear; Sncwden cance* Ural ţestornlol; Hendcrsoa m o atro de interne; Thomat m a strai coloniilor; Walsh tn nistrul de războ o; Silncy Oiivcr roiaistrul Ia» dillor; generai Tompson aviafe; SHmaford, pnrnol lord al adtni* ral tătî; Sydney Wood, comerţ; Wjthhy, salubritatea pcb’ică; Box* ion Noel, agricultură; Adanuoo, ministrul Scoţiei; Tewellyao, căite; Toma Law. comunicaţii şi Werner Hartehorn. poşte.

Deabea constituit noul guvern, opoziţia pregăteşte răsturnarea guvernului Macdonald. Deputatul conservator Sir Krnglty Good pregăteşte un vot de neîncredere gu­vernului, pe motiv că parlamentul englez nu poate a«* vea încredere într’un guvern, care nu numără între a- derenţii săi nici măcar a treia parte dintre alegătorii Angliei şi aceasta cu atât mai puţin cu cât actualul gu­vern este aderentul socialismului, fiind astfel incapabil (!!) să guverneze ţara după dorinţa majorităţii cetăţenilor.

E vorba, ca această moţiune de neîncredere să fie prezentată în a doua şedinţă, după întrunirea din nou a parlamentului.

‘Dlsalvârea parlamentului, italian* Roma, 2 4 Ian. — Ziarul „Popollo D’Italia* în­

registrează ştirea, că Mussolini va disolva Iacă in cursul acestei săptămâni parlamentul italian.

Sfafele-Unife contra rebelilor m exicani.Washington, 2 8 Ian. — Crucişătorul american

„Virginia“ a început bombardarea poziţiunilor rebelilor mexicani, cari au capturat două vase cu muniţii sosite din Statele-Unite. Guvernul mexican pregăteşte mutarea sediului guvernului la St. Louis.

Pia presa minoritară

4 «Sii! lilrt Je clocit:-il Doi aedid primari şi

directori In acela? spital.

Ziarele locale «Kr. Zeitung” şl .Brassó! Lapok“ înregistrează ştirea câ zilele trecute a fost nu» anft medic primar şi director al spitalului civil din loc fostul pre­fect de judeţ d l Dr. A lexe S a• ticâ, deşi ca director fi medic primar al acestui spital funcţio­nează încă din Februarie anul trecut — numit fiind prin decret regal — d»l Dr. A lfréd fekelius, unul dintre cei mai vechi şi re» pulaţi medici ai spitalului civilbraşovean.

Cu prilejul prezentării noului director şl medic primar, d»l Dr. Alfred Jekelius s‘a referit la de* creţul regal, prin care a fost de­finitivat In postul său şi a pro­testat în contra faptului ca cineva s ţ preia conducerea spitalului, cftt timp d»sa nu a fost amovat din postul pe care îl deţine în mod legal. Cu tot proteste) său, d-l Dr. A. JL'kelîus — spun zia­rele amintite — a fost silit, la ordinul medicului primar jude­ţean, să introducă pe d*l Dr. Alexe Sulică, li postul de medic primar şi director al spitalului civil. Atacer a aceasta va a» vea însă un eoilog: deputaţii saşi v>r iHterwni la îocul rom*

petent pentru sanarea acestei si­tuaţii ilega'e.

«Nu ne prea încredem în ob* ţ nerea unui rezultat — închee «Brassói L-“ riportag'ul siu — fiindcă acolo unde maşina libe­rală de clocit a dat naştere Ia doi şefi de gară, ia doi prefecţi de poliţe, la doi administratori de plasă eic., întotdeauna a ră­mas stăpân pe situaţie protejata! al doilea".

No. 700—-924" cons. orăş.

Publicaţiune.Se aduce la cunoştinţa auto­

rităţilor d e toate categoriile, că afară de funcţionarii C. F» R. şi P. T. T. în conformitate cu ordinul No. 28 ai M* St. M. şi cu ordinul 156 al corpului 5 al armatei, s*a prelungit numai viza certificatelor M odel D- /. până la data de î Februarie 1924-

Această viză se va executa până la dala de mai sus ia cercul de recrutare Braşov, pre- zentându-se fiecare grad infe­rior de elementele armatei per­sonal cu certificatul modei D.1. în dublu şi cu livretul militar Ia cercul de recrutare menţionat care ca funcţionar public în caz de mobilizare este indispenzabi! pentru oficiul la care face ser­viciu .

Braşov, în 21 îanuar le 1924.Consiliul O'-r- s>nc-Sc

Alianfele. — întreaga p resă m enclia/f se ocupă de alianţele Cehoslova< iei şt Iugoslaviei A- ceste alianţe, prima cu Erynţa, a doua cu Italia sânt prezen­tate ca fo p te d e m re impor­tanţă inter raţională pentru asi­gurarea echilibrului continental.

D e România nici o vorbă d eş i e s te ş i t e tn M ică An­tantă. Guvernul rom ân nu poate duce nici tratativele cu sov ie­tele la hun sfârşit Ţara noastră es te astăzi izolată şi conside­ra tă c a un f ficior secundar tn politica europeană.

9

îiiin tttf , conducerea biserîcei bncovinene a Ifoat încredinţată episcopalei Rădăuţilor, Ipoiit Vorobckicvicf. *

Cancelarul Austriei la Bucu­reşti. «Nene Frfek. Presse" afli că canceiarnl Seipei Însoţit de m niatral de externe Grcenber» ger vor sosi la Bucureşti pentru donă zile la începntal lai Pe- bratrie.

V zitt dela Bacnreşti va fi prima oin sera de vizite pe csre cancelaral Aastriei o în­treprinde îa capitalele statelor vecine.

Şcolile minoritare» In urma discuţiilor cari au avut loc la Bucureşti între reprezentantă şcol lor minoritare romano-ca* tolice, ministrul Anghelescu şi membrii comisiuni» însărcinate cu alcătuirea reformei învăţă* mântului, s’a ho’ăr t ca repre­zentanţii minoritari să întoc­mească până ia începutul săp- tămânei viitoare un memoriu în care să precizeze punctul lor de vedere în ce priveşte or­ganizarea şcolilor minoritare în cadrul organizaţiunei de Stat Biserica catolică ardeleană a fost reprezentată la aceste în­trevederi prin episcopii Majlath, Bieiîk şi canonicii Pacha şi Balázs.

*O m are nenorocire de ca le

fera tă evitată la Timiş. — Eri la 12 juni. maşina acceleratului 21, care venea din Bucureşti, în gara Predeal a pierdut aerul comprimat pentru frână,din cauza defectuozităţei unor conducte. Pornind la vale spre Timiş, trenul n’a putut fi frânat şi a lu i o viteză nebună. Cu aju­torul frânelor de mâna s’a pu­tut opri trenul abia în g*ra Ti­mişul de sus.

Panica călătorilor a fo3t mare.

„Liberalii din B raşov9 adunaţi în comitet executiv au făcui o mică revoluţie împotriva minis­trului Anghelescu, care nu vine la şedinţele enunţate, deşi este prezidentul acestui comitet. Cât pe aci. să-l detroneze.

In schimb, prin încetarea in­ti uinţei d-lui Algiu (care pără­seşte Braşovul) au ales pe dr -ui Suiică, fostul prefect caterisit tot de ei, ca prezident al comi­tetului executiv.

S ’a făcut şi o votare (intere­santă» fiînd-că arată numărul li­beralilor din judeţul Braşov). Pentru postul de prefect s'a fă­cut plebiscit; 26 pentru căpita­nul din jandarmerie Marinescu şi 5 pentru avocatul Ciurea.

Şi liberalii sânt la guvern!.. •C oroana ungară scăzând brusc

s’au produs numeroase falimente la Budapesta* Directorul dela Role bank a fugit lăsând în bancă diferenţe de câteva miliarde co* roane. O altă bancă, anume Magyar Általános a încetat plă­ţile. Hitelbenk a făcut plângere poliţiei că d n cauza specula­ţiunii or făcute de doi funcţio­nari, o> rămas cu o prgubă de 150 milioane. Balcanbank a ră­mas iarăşi cu o descoperire de mei multe miliarde prin dispa­riţia directorului ei. O altă ban­că a fost închisa de poliţie pentru că s ’a dovedit că juca la bursă pentru scăderea co­roanei. Mulţi bancheri sunt a- restaf!.

Ia Ungaria este mare panică din cauza scăderei coroanei.

B oala Mitopolitului Repta. ? D i Cert-mţi se anunţă: Mitro- ! pol tu Ri ta contineâsd a fi

ii îî cauza vârssH sale

Firele telefon ice eu Bucureşti, Clujul, Aradul, Tg-Mur&ş şi Oradea-Mare sunt deranjate din cauza viscolului, care a bân­tuit eri şi azi noapte în Ardeal şi Vechiul reg0 .

•Ini e Anglia ş i Grecia e vor­

ba să se inchee o alianţă. Dl Venizelos nu pierde timpul. P â­nă şi Grecia îşi aranjează situa­ţia internaţională. La noi, mi­nistrul de externe se ocupă depolitica de partid •

M oartea Iul Lenin. — Tele­grame din Londra, Paris şi Ro­ma anunţă moartea părintelui regimului sovietic în Rusie. Le­nin moare tn vârsta de 53 ani, în urma unei paralizii a centru­lui respirator, —- în urma sur menajului unei munci grele şi istovitoare.

Activitatea acestui bărbat po­litic trece acum în judecata is­torică obiectivă.

•A apărut No. 12 pe Decem­

vrie 1923 din »F/o/o R om â­nească*. in acest număr d-l C. Stere continuă interesanta şi documentata expunere asupra «Cauzelor şl perspectivele re­voluţiei ruse" (Istoria unei săp­tămâni.)

Un exemplar 50 Ie!. Abona­mentul anual 500 lei. Pentru autorităţi, instituţii, societăţi şi întreprinderi comerciale etc. 400 lei anual.

Statisticile Biroului internaţional al Muncii

asupra şomajuluiIn namfirul din Decemvrie

1923 al publicaţiunli lunare a Biroului internaţional al Muncii „Rivue internaţionale dn Tra- vail" se găsesc date statistice in­teresante asupra şomajului.

Din aceste date reese câ nici o schimbare importantă nu s’a prodns în situaţia generală, din acest pnnet de vedere, î i cursul lunilor Septemvrie şi OctomVrie, în afară de Germania, unde lipsa de lucru a atins proporţii necunoscate până atunci. Cifrele indică în această ţară, că aproape 10*/« din mincitorii de care se ocupă statistica sunt lipsiţi de lucru şi că aproape 4Q£ sunt reduâl la un şomaj parţial.

Contrar ca cele petrecute în Germania, o scădere a şomaju­lui a fost constatată în Ceho­slovacia, tn Austria şl In Polo­nia. In ceeace priveşte această din urmă ţară, se semnalează o ameliorare în metalurgie, în industria hârtiei, în industria clă' dlrilor, In constructiunea meca­nică, In legăîorie şl în industria chim că. In Austria, o scădere a nuuărnla! celor lipsiţi de lucru a fost constatată în industria clădirilor, a îmbrăcămintei şi a metalurgiei.

IlTi{ia M u r i . kleniri studniili? n i i i ,

I n GâffiKiiiMt al legaţiei Ragfe- Biai difl BiFsa.

Legaţivnea lUmâaui ăia S « r u cea*aici «na&teureie:

In urma intervenţiei binevoi­toare a domnului Ed. Cnapui- sat» directorul bine cunoscutului ziar «Journal de Geneve“ şi un bun prieten el României, Se­natul Universităţii din Geneva a hotărît ca studenţii rom&m cari urmează sau vor urma în viitor, — cu învoirea guvernului român şi fiind consideraţi ca buisieri ai statului român. —- cursurile acelei universităţi, plătească toate tpxele şi drep­turile de şcolaritate în Lei» leu! fiind considerat la paritaiçfô francului elveţian*

Aceşti studenţi vor putea de asemenea fi primiţi la »Vatra studenţilor* („Le foyer des étu­diants“) unde pentru 80 franci elveţieni primesc o excelentă pensiune (cele două mese zil­nice, fără cameră)*

Un comitet de patronagiu» ce funcţionează pe lângă Univer­sitate! taciiitează studenţilor lu­crările lor, intrarea la biblioteci» cercetarea colecţiumlor publice şi private, etc. Informaţiunile se dau de secretariatul facultăţii din** Geneva care îndeplineşte şi funcţiunea de secretariat al co­mitetului de patronagiu.

Local*M embrii P N. R. sunt rugaţi

a lua parte în număr cât mai mare la întrunirea obicinuită săp» tâmânală de Vineri, fiind ta or­dinea zibi mai multe chestiuni importante.

D etaşare. D-l inspector gen#* ral financiar I. Mă. â lă a fost detaşat în ministerul de finanţe, ca expert pe lângă oficiul de chtdâre al averilor inamice, men* ţionându-l-se reşedinţa la Braşov

•Numire. D-nul ministru de fi­

nanţe a numit prin decis m<niâ* teriai, pe d-l Aurel F lorea , ve­chia! şf meri aosul funcţionar fi* nanciar superior, subdirector de* legat, Ia Administraţia financiară din Braşov, cu începere deia 1 Ianuarie a. c. Felicitări.

*Un copil părăsit de mamâ*sa,

în vărstă de 2 săptămâni a fost găsit în gara Braşov. Băiatul se află actualmente în Spitalul ci* vil din Braşov, de unde poate fi luat în primire de oameni de inimă cari doresc să*l crească.

•^ Ş tir i dtn judeţ. In apropierea minelor de că buni de lângă Cristian s’a ivit o cea tă ’d e lupt cari au pătruns în câteva graj­duri fără a cauza însă pagube, negăsind vite în grajduri.

— In noaptea de 18 spre 1̂ Ianuarie s'a declarat un incendiu în Râşnov care a prefăcut în cenu«e opt şuri, proprietate ro­mânească. Pompierii din Râşnov şi Cristian au localizai incendia!* Pagubele sunt mari.

*

Bal. Clubul sportiv al trupelor de munte şi al Braşovlei aran­jează Sâmbătă în Ziua de 26 Ia­nuarie în toate sălile Redutei sub înaltul patronaj al A. S. R. Prin­cipelui Moştenitor Carol şi sub presidenţia d-lui general Oiteanu, comandantul corpulal 5 armată, un bal de elită. începutul balului la ora 9 seara.

*Căsâtorifi. Georgette şt Bela

Herz, călătoriţi. Aceasta în loc de o:i:e alt anunţ.

_______________* ____

TIPOGRAFIA A- MUREŞ! AN U, BRANI3CE & COMP. BRAŞOV. Redactor responzabil : iOAN BROTEA