!«i*cţiafi Idalniitwţi*PIAŢA UBHRTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 lei pentru streinătate 800 lei Anunţuri, reclame, după tarii

Fondata ia 1838 de George BariţiuApare în fie-eare zi de lueru

Fără o presă naţională cinstită şi demo­cratică, un popor nn va da niciodată- măsura însuşirilor Ini culturale şi politice. |E ca şi cnm ar grăi prin gura streinnlni.

Surprins şi adânc mâhnit d e felul rum dl prefect al Braşo- ▼ului caută să desvinovăţiască procedura prin cere un local de prăvălie al Prefecturii a a- juns — frecând peste Români— în mâinile pereche! Leopold Stern cu soţia Bet y Goldstein — rn-em grăbit, ca — dacă-mi permiteţi — să dau şi din par­te-mi curs părerii oricărui bun Român, în această chestie.

Răspunsul cel mai potrivit al dlui prefect — deşi dsa nu era de loc vizat în articolul Gazetei care era glasul opiniei româ­neşti, ar fi fost să intervină cât mai grabnic şî energic să se facă licitaţia localului din chestie. Aceasta era cu aîât mai mult o datorie a dânsului, cu cât chiar dsa recunoaşte că ac­tualul chiriaş al prăvăliei a ră­mas acoio stăpân fără licitaţie, adecă in cor tra voinţei prefec- tuiui care cerea licitaţia localu­lui.

Scuza, pe care dsa o aduce cu contractul de închiriere din anul 1911 este umilitoare şl de- fositoare nu numai pentru dân cu! ca prefect cf pentru întrea­gă administraţia Ţârii româneşti.

Ori statui român în . stăpâni­rea propriei! ţi lor lui trebue să se împiedice de un contract fă­cut cu atâţia ani înainte de răz­boi, de către un fişpan ung t ? 1 Nici azi, în Ardealul Ţării ro mâneşti nu au Românii drept s& fie altcum trataţi decum e- rau sub administraţia din 1911 ?!

Rău Judecă dl prefect, dacă în faţa acelui contract, a cărui valabilihte s-a terminat deoda­tă cu războiul, se pleacă atât de modest. Căci să nu se uita: nu e vorba de o proprietate particulară c i d e una a statului român care stăpân este o este c e e al său şi nu mai poa te tolera ca d e bunurile sate s ă nu s e poată fo losi nici azi Ro­

mânii, car i sub stăpânirea un« gu reascâ erou înlăturaţi de ia toate a cestea .

După concepţia dlui prefect, cum ar fi trebuit procedat cu toate celelalte foste proprietăţi ale statului ungar trecute azi în posesia statului român? Căci toate acestea erau legate— mai mult decât prin contract — de fostul lor proprietar 1

Ba,, mai mult. Dreptul de pro­prietate al statului ungar asu­pra Ardealului întrecea puterea contractului unui fişpan. Cum se poate deci că azi acest Ar­deal a irecut in proprietatea sta­tului român ? 1

Se pare poate cam curioasă întrebarea, dar în faţa scuzei dlui prefsct cu contractul din 1911 — ea se impune deia sine.

S au călcat şi se calcă atâ­tea contracte şi atâtea legi ro­mâneşti şi atâtea din ele au fost modificate ori nuliflcate — voia fostului fişpan dela Bra­şov rămâne însă intangibilă, sa- cro-senctă.

Pentru ce ?Pentru ca Românii — sub gu­

vernul „naţionalizării întreprin­derilor* să rămână în Ardeal tot ceea-ce au fost sub opreso­rii lor de odinioară ?

Nu uita die prefect că astfel de scuze şi motive ne fac să credem — în cel mai bun caz, pentru ca să nu presupunem altceva — că dta ai trecut cu vederea un lucru :

Din anul 1918 Ardealul s e află în Ja ra rom ânească, între­g ită prin multă vărsare de sân­g e rom ânesc, sân ge a cărui tă rie e cu mult mai puternică şi m ai sfân tă d ecâ t iscăliturile de p e contractul din sertarele Pre- f e e tur e i , în fa[a căruia prea do­vedeşti mult respect.

Un vilegiaturist.

Mult stimată .Doamnă,Târziu de tot mi-a ajuns la

cunoştinţă, că D voastră la adu­narea generală a societăţei „Pro­filaxia Tuberculozei* a-ţi luat cuvântul şi m’aţi combătut pen­tru cele câteva cuvinte spuse de mine în plină adunare.

Im l pare rău, că D-voastră a-ţi luat cuvântul, pentru a mă combate pe mine şi a apăra pe alţ>i după plecarea mea. Astfel nu v-am putut răspunde. V-aş fi răspuns foarte bucuros Imediat în adunare, deoarece problema tuberculozei este atât de impor­tantă, încât nu este ieitat să trăiască nime din amăgiri de sine, şi mai cu seamă nu ofi­cialităţi şi persoane suprapuse in societate, cari pot face atât de mult pentru combaterea tu­berculozei.

Fiindcă cu v-am putut răs­punde în adunare, rog să nu vă supăraţi, dacă vă răspund pe calea aceasta. Aleg aceasta cale, fiindcă nu am nimfe de ascuns.

„Ceeace am spus in adunare, pot spune înaintea ori şi cui, fără nici o teamă că voiu putea fi combătut în mod serios. Şi apoi. mai cred că nu e rău, dacă astfel de discuţii, vor fi auzite nu numai de cei câţiva participanţi la adunare, ci de cercuri cât mai largi ele so­c ietă ţi.

In rezumat e\i am spus în a- dunăre următoarele: Pentru com­baterea tuberculozei vom avea de dat în viitor luptă grea. In­diferenţa şi nepăsarea este mare de sus în jos. Politicienii şj conducătorii statelor încă tot nu voiesc să înţeleagă, că bogăţia cea mai mare a statelor este materia vie a lor: omul, şi că toate celelalte bogaţii vin nu­mai dela această putere vie a statelor. Ceeace se face pentru combaterea tuberculozei este

continua şi săptămâna ur­mătoare.

întrucât priveşte chestiunea evacuării militare delegaţii en­glezi nu iau parte acum la nici o discuţie in această privinţă. Iar despre planul aliaţilor pen­tru evacuarea economică se crede că germanii doresc ca timpul propus pentru această operaţie să fie redus.

P aris , 8 — Discutarea obser- vaţiunilor germane a făcut pro­grese serioase astăzi, în cursul deliberărilor lungi şi repetate ale plenipotenţiarilor aliaţi şi germani. Experţii vor ajunge la un acord asupra modalităţilor evacuării economice a Ruhr- rului.

Raportul aliat propunea ca legile necesare funcţionării pla nului Dawas să fie promulgate de Germania cel mal târziu la 15 August, urmând ca executa­rea celorlalte patru condiţiuni fixate de comisia reparaţiilor să fie terminată la 1 Octombrie.

nemăsurat de puţin pe lângă ceeace ar trebui să se facă.

D-voastră, dupăcum mi-se re­latează, a-ţl arătat, că se face destul sau chiar mult, pentru combaterea tuberculozei.

Re mor annal 50—60 mii oameni.Ca răspuns, la ceeace a-ţi

spus D-voastră, eu las să vor­bească cifrele, cari documen­tează mai bine, ca ori şi ce cuvinte a le noastre, fie ele cât de elogioase:

Re mor annal 50 .000- 60.000 de oameni din canza tuberculozei, şi avem In total ca 500.000— 600 000 oameni bolnavi de ta berculoză.

Ce punem noi în feţa acestui duşman fntern atât de puternic, care face ravagii mai mari, ca cel mai crâncen războiu?

Aproape nu avem spitale d e izolare pentru cei 50.000—60.000 de muribunzi, cari ar trebui scoşi dintre cei sănătoşi, ca să moară in linişte şi să nu mai pericliteze şi pe alţii. Pentru cei 500.000—600.000 bolnavi de tu­berculoză avem sanatorii cu ca 600—700 paturi. A şa dar un bolnav d e tuberculoză poate f i inte nat în sanator, ca s ă ş i re­capete sănătatea, Iar 999 d0bolnavi, tn lipsa de paturi In sanatorii, pot pleca ca 0 zen pe dramul câtrâ lumea cealaltă.

Am înaintea rnea un raport despre suma, care să cheltuia pentru combaterea tuberculozei în anul 1921. Suma totală de cheitueli se ridica la 1.657.881 Lei. Socotind numai 500.000 de tuberculoş;, ar cădea pentru fie­care bolnav de tuberculoză cam 3 Lei pe an.

Atâta e, ceeace spunem noi duşmanului formidabil: spitale pentru muribunzi, foarte pericu­loşi pentru cei sănătoşi, aproape nu avem, din 1000 de bolnavi unui singur găseşte un pat în

Termenul proeciat la începui pentru ca Germania să prepare intrarea în vigoare a planului DbW^s, iar aliaţii să termine si­multan evacuarea economică a Rah-rului va fi redus cu 10 zile. In consecinţă aplicarea oficială a programului experţilor va în­cepe la 5 Octombrie în loc de 15 Octombrie.Germanii fac la Londra dificultăţi.

Londra 9 August. — Delegaţii germani au ridicat eri o dificul­tate importantă, care rămâne de rezolvit. Aliaţii căzură de acord, ca imediat după promulgarea legilor germane şi îualnte de a- plicarea planului 'Dawos, Ger­mania să fie invitată a elibera delegaţiuni pe baza anuităţilor prevăzute pe anul 1924/25.

D elegaţia germ ană a refuzat a c e a s ta .

| sanator, 3 Lei cheltuim anual pentru un bolnav. (In prezenfr cred, că se cheltuesc 20 LeiA Cine se mulţumeşte şi se poate, mulţumi şi numai cu atâta, este om fericit, dar cred, că nime nu-mi poate face reproşuri sau chiar acuzări, dacă eu nu mă pot îndestuli numai cu atâta.

Ce fac alte ţâri ?Ce fac alte ţări ? Nici ele nu,

fac atâta, cât ar trebui să facă,, dor totuşi ceva mei mult, decât noi. D anem arca are la fiecare mie de locuitori un pai de tu- berculoşi) deasemenea Elveţia, şi mica Finlandă; ia noi un pat au nu 1000 locuitori, ci 1000 de bolnavi. A m erica are 50.000 paturi, Italia 17 000,; Germania, Pranfa cam 20.000 paturi, noi avem 600 -7 0 0 paturi pentru tu- berculoşi.

Dar mi-se va spune, după Cum să spune totdeauna: să ne îndestulim şi cu atâta, se face destui, nu se poate face mai mult, nu sunt bani.

Pe mine nu m-a putut mul­ţumi nici odată un astfel de răspuns, pe care nu l-am putut înţelege nici când.

S ’a făcut războiul cel marefşi ca din pământ au răsărit mijloa­cele materiale trebuincioase pen­tru purtarea lui. Mijloace mate« riale corespunzătoare piliere! duşmanului. S ’au ca să vorbesc despre un duşman modern. S ’a ivit într'o bună zi banditul Te- rente. Se spune, că s’au chel­tuit în lupta contra lui 2.000.000 Lei. Vorbeşte toată lumea des­pre el. Se spune, cS acest om a stins numai 7 vieţi de om. Lumea insă se agită, caută şi află cu cea mai mare uşurinţă mijloacele materiale necesare pentru lupta contra lui.

0 mentalitate care trebae să dispară.

Tuberculoza ne stânge în lié- care an atâtea vieţi de om, ca 10000 Terenţi. Lumea Insă ră­mâne rece, nu se agită de loc şi pentru yupta contra tubercu­lozei nu sunt bani.

Curioasă, foarte curioasă, şi neînţeleasă mentalitate. Şi tot această mentalitate domină şi faţă de celelalte b oa le so c ia le . Ne mor anual 150.000 copil su­gaci, şi sifilisul şt alcoolismul duc zi cu zt la degenerarea po­porului. Şi pentru combaterea tuturor acestoru se spune tot­deauna, că nu sunt bani.

Nu sunt bani, unde nu este înţelegere. Pentru cauzele, unde este înţelegere, se află totdea­una şi mijloacele materiale ne­cesare. Ignoranţa, neînţelegerea, în această direcţie, de sus până jos, este izvorul acelei mentali* taţi ciudate, care nu găseşte mijloacele materiale necesare contra celor mai aprigi duşmani ai poporului.

Omul este considerat ca un instrument, bun de a fi pus în serviciul câştigărei de bunuri lumeşti, în loc ca toate bogă­ţiile lumeşti să fie puse în ser­viciul omului, pentru ridicarea puterei trupeşti şi sufleteşti a lui.

Până când omul va fi consi­derat numai ca instrument pen­tru alte scopuri şi nu ca ulti­mul scop, până atunci nu vor

C jntm .are pa pagina 2.

Lucrările conlerinţei dela LondraPăreri optimiste. — Termenul de evacuare redus cu 10 zi e.Leafieid . 8 . — Delegaţiile con-1

ferinţei au atacat problemele su­puse cu mare energie, lucrările continuă aproape neîntrerupt începând dis de dimineaţă pâ­nă noaptea tftrzio.

Două dintre comitetele întoc­mite înainte de sosirea delega- ţfunet germane şi care şi*eu fă­cut rapoartele, tratând evacua rea economică şi chestia trans­ferărilor şi a indemnizărilor în natură, au ţinut mai multe şe* dinţe în timpul zilei, participând acum la lucrări şi delegaţii ger* mani.

Totuşi interesul principal s’a concentrat asupra activităţilor consiliului celor 14, care In cur­sul deliberărilor de dimineaţă şi seara se spunea că ar fi făcut un progres foarte promiţător.

■ Nu se poate şti încă nici un amănunt oficial asupra lucrări­lor, dar s’a declarat că şi-au complectat In mod virtual exa­minarea raportului făcut de prl mul comitet aliat asupra ches­tiune! neindeplinirii obligaţiuni lor fără a întâmpina nici un ob­stacol.

Lucrările conferinţei par a se desfăşura repede şi totodată eu uşurinţă. Ou toate că optimiştii snsţin că lucrările pot fi terminate la sfârşitul săptâmânei, cei mai mulţi dintre delegaţi sunt de opinie că conferinţa va

Pagi«« 2 OAZBTA TRANSILVANIEI Ni. 91—ÍM 4 ’

Mania TerentismuittiDe când ca ivirea faimosului

Terente şi reclama ce se face în jurul Iu! de anele ziare mari bucareştene, anii oameni au în* ceput să »şi bată joc de marele public atât de credul.

Ziarele germane din Sibiiu ne aduc ştirea că Terente ar fi vi» f zitat fi renumitul nostru lo: di- j materie din apropierea Sibiiului * „Păltinişul". Zilele trecute trei ci-ni din vechiul regat ar fi vi­zitat „Păltinişul*. Unttl din ei, an ban desenator, a desemnat în cartea pentru oaspeţi silue­tele celorlalţi doi soţi ai săi, apoi au pleest. A doua zi dimineaţa, când un alt caspe nou sosit a cerat cartea pentru a »şi intro­duce numele, a constatat cu sur­prindere că sub una din siluete era scris ca litere mari numele »Terente*. Faptul acesta tuzin* dii-se de numeroşi vjlegiatorişti a produs la început o oarecare panică. In cele din urmă lumea s’a mal liniştit dându-şj seamă câ la mijloc nu poate fi vorba decât de gluma unuia din cei trei vizitatori spirituali,

Alta!In ilarul „Satu Mare* cetim

următoarele:0 simpatică persoană din Satu

Mare, care ocupă un oficiu im­portant, a primit zilele aceste o scrisoare, prin care i-se cerea să depună 20.000 lei într-un loc anumit spre a nu fi sacrificat sau sechestrat de R egele băl­ţilor.

Desigur este exclus ca acel ce semnează scrisoarea să fie veri» fabiiul Terente, deoarece acesta nu ştie atâta geografie, pentru a cunoaşte câ în România este şl un Satu Mare, tocmai ia graniţă. Nu şte aceasta nici chiar po|ta noastră, căci ades scrisorile şi

t&ăgrâmele rătăcbsc prin alte judeţe până aic», dar Regele băl- ţiîor ?

Probabil la fhijioc este o glu­mă de prost gust care nu şi-a ajuns scopul, căci nu a înfricat p* cel vizat!? Totuşi în epoca aceasta glumele se cam prind şi să nu vă pomeniţi într*o bună zf câ unul dintre numeroşii tâl hari şi ucigaşi ce locues: codrii ţinutului nostru, fascinaţi de g’o* ria.Iui Terente, să asasineze şi jefuiască în numele Iul Terente al Il~a.După trei anide prohibiţie

Se ştie, că în America se por- nls • o aprigă luptă în contra al* cooluluj, tn urma căreia mai muhe state au şl votat legea prohibiţiei, adecă oprirea vânză­rii şi consumaţiei beuturifor spir- tu oase. in anul 1921 a votat a* ceastă lege şi provincia Saskat- chewan din Canada. De atunci şi până acum, adecă trei ani de zile populaţia, natural a trebuit să se supună legii. Să şi la adecă pofta dela păhărel, ori, d?că nu, să-şi ude pe furiş gâtul cu câte un păhărel de udâturâ akoolcă procurat pe ascuns prin contra­bandă şi pe preţ piperat,

Şe pare însă că âceastâ expe­rienţă a celor trei ani de prohî- biţle i-a f&cut pe cei din Laskît- chevan să-şl regrete votul din 1921.

La alegerile diu anul acesta, când au avut dm nou prilej să se pronunţe asupra ctushel alcoo­lului, o majoritate covârşitoare s’a pronunţat pentru beuturiie spirtoase...

Pe semne şf-or fi zis oamenii: e rău alcoolul — dar... mai rău firâ rău!

Continuare din pagina 1 a articolului i„Ravagiile tuberculozei la noi“ 1

fi Sifd ediită mijloace materiale necesare pentru sănătatea iui şi pentru ridicarea puterei tru­peşti şt sufleteşti a lui.

Dar pentru schimbarea men­talităţi dominante, care jertfeşte mai mult pentru prinderea unui bandit, decât peniru 500.000 tuberculoşi, trebue să lucrăm noi, ceri înţelegem lucrurile. Nu apărând un rău ne vom putea scăpa de el, ci combătându-1.

Eu în adunare nu em avut înaintea ochilor mei ofidaldaţi apropiate sau îndepărtate, ci le-am atacat pe toate, întreaga societatea noastră, care se îm­piedecă mai curând de un ban dit, decât de duşmanul, care ne omoară 50.000 oameni îu fiecare an.

Cred, că şi D-voastră înţele­geţi şi sunteţi pe deplin con­vinsă despre cele de mai sus, şi astfel şi despre adevărul spus de mine în adunare. Dacă ma ţi combătut pe mine şi &-ţi apărat, ţ ceeace nu se poate apăra sub nici o împrejurare, cred că a*ţi făcut-o mai mult ştiind, că în societatea noastră chiar şi jert­fe le cele mai mici, ău neapărată nevoie de fumul de tămâie.

Vă .rog să primiţi, tnuit stimată doamnă, asigurarea deosebitei mele stime.

Dr. Căllnan.

De vânzare 50 pogoa­ne pământ

arabil prima calitate preţul 40.000 Lei pogonul, aproape de Bucureşti. Plata şi în bonuri de tezaur.

Deasemenea la Predeal 2500 mp. teren ieftin pentru construcţii'

Aresaţi la Dr. Gh. Micu B ra­şov, Pajişte. 746 4—5

Expoziţie de lucruri manualeVineri, în 15 August la ora

10 e. m. se deschide în şcoala de arte şi meserii din str. Gării Braşov expoziţia de lucruri ma­nuale esecutate de cei 150 în ­văţători din toată ţara, cari eu cercetat cursul de lucru manual, de educaţie fizică şi cântări în­cepând dele 7 Iulie a. c., sub conducerea d-lui inspector şco­lar N icolae Scxu .

Se învită toţi dorit :rli de îna­intare să viziteze aceasta expo­ziţie interesantă, care va sta deschisă numai 3 zile.Biroul mobilizărei

Regimentul 89 Infanterie Bra­şov pune în vederea ofiţerilor de rezervă mai jo i notaţi a>şi comunica de urgenţă adresele a- vând a Je trimite diferite ordine:

Tablou nominalC ăpitanii: Andrea Enea, Fio-

rea Aurei, Haadrea liaria, Pop Virgj, Tulbure loan, Sâmpetru Vornea.

Locotenenţii: Mateico loan, So- caciu Alexandru, Săbădeanu Ro mulus, Dateş Gheorghe, Boeriu Andrei, Oprean Gheorghe, Matei Nicolae, Covacs Árpád, Bala bun Emil, Catarg! Nicolae, Cucu An­drei.

Sublocotenenţii: Bu nbescu Victor, Zorostk Wiihelm, Farkaş Géza, Florea Dumitru, Oszter zeţar Alfréd, Kerekes Alexandru, Láng Wiihelm, Gödri Zoltán, Szász Coioman, Munteanu M. loan, Gămulca Flórian, Boş loan, Demian Toma, Sibian Eugen, Colceriu O-tavian, Furnică C. Dumitru, Neamţu Gheorgh?, Popa Emitjan, Tărlungeanu Gheorghe, Oancea Constantin, Iile N. Teo­dor (sdmin straţiej, Sehrotea Cor nelm (administraţie).

Comandantul reg. 89 inj. im î—2 Colonea! Qeartm.

Consiliul comunal sistaazlcirculaţia "birjelor cu un cal

Ô hotărâre potrivită şi umanitară.cunosc îri deâjtirtâ frra'tele

mizerii prtetniite din éauza bir­jelor trase de un cal, cari nu mai puteau satisface cerin­ţelor btfblieöíü?. Bráfövul fînd un oraş de mante, prin urmare cu urcuşuri, birjele cu un cai a- deseori nu erau în stare s i te ducă până la locul destinat dacă acesta era întâmplător situat la un Ioc mai înalt. Birjarul cu un cal te lăsa adeseori în drum cerându ţi în schimb aproape aceeaşi tax* ca şi pentru o tră­sură cu 2 ca?. Mai era apoi as­pectul respingător şi dureros, când vedeai chinurile nenoroci­tului animal, care, făcând câteva curse pe zi până !a gară, de» ebîa se mai putea ţinea pe pi­cioare.

In urma acestor inconveniente supărătoare şi din punct de ve­dere umanitar de-a nu exaune calul, acest nobil animal, la o muncă istovitoare, a fost con­vocată luna trecută o adunare generală extraordinară a Smdi- catuiul birjarilor „Fulgerul* pen­tru a discuta şi soluţiona aceste inconveniente,

Hotărtrlle Sindicatului birjarilor.In această adunare s’a luat

hoîăiîrea ca să se ceară Consi­liului comunal să s isteze circu­laţia trăsurilor cu un ca l ob li* gându se c e i d e fa ţă prin iscă­litura b r proprie s ă circule p e piaja Braşovului esclasiv cu doi cai. D nfre 100 proprietaride birje 95 an semnat aceastădeclaraţie, care a to-.t apoi îna» innită Consiliului comuna!,

I itâ numele proprietarilor de birje cari eu semnat cererea prezentată Consiifalut comunal: Kocsis Istváá birja Nr. 1. Neculae Constantin birja nr. 2. Todor Ztrnovean birja nr. 3. Petru Fibrich birja nr. 4. loan Deju birjele nr. 5 şi nr,102 loan Pureărea b rja nr. 6. loan Bidu birja nr. 7.Veres Sándor birja nr. 8.Tokos István birja nr. 9.K’ss Iános birja nr. 10.Szabó Sámuel birja nr. Î l . Ghso'ghe Moaşa birja nr, 12. Irk Jín ő birja nr, 13,Crîstea Biebea birja nr. 14, Nicolae IPurcărea birja nr. 15. Nicolae Fibrich jur», birja nr. 16 Nreulíse Gal birja nr. 19.Orbán Iosif birja nr. 20.Dávid András or. 21.Tzoi Peter nr, 22.Dumitru Jugănar nr. 23.Vasi!: Tiu nr. 24-,Szîgh; ti József n\ 25.Tóth Iănos nr 26.Szabó Balint nr. 27.Gaudi Marton nr, 28.Kovács Iá nos nr. 20.Andrei D j j nr. 31 Puskás Jozssf nr. 32.Dumitru Pulu nr: 33.Cranga George nr. 34.Ambrus Lajos nr. 35.Nicolae Fibrich nr. 36,Ştefan Jakab nr. 37.Gaudi István nr 38 Rab Samu nr. 39 Dumitru Zamfir nr. 40 Pál Alajos nr. 42 Gheorghe Morar nr. 43 Dumitru Bucşa nr. 44 Szolga Fercncz nr. 45 Gjro István nr. 46 lom Avram nr. 47 Zamfir Cfripol nr. 48 M kîos Mózes nr. 49 Partin Mihat nr. 50 Vasîle Mazăre nr. 51 Jó Gyö gymé nr. 52 Cserei Károly-né nr. 53 Blaga Istváa nr. 54 Cserei Károly nr. 55 Hegyi Imre nr. 55 Vasiie Buştea nr. 57 Ghiţoc Gheorghe nr. 58 * Neculae Furnică nr. 59 Mathé Sándor nr. 60 Pap Már o.i nr, 61 Tais lânos nr.' 62

I Duka M hâ'y nr, 63

Vasilé Peffescu nr. 64 Constantini Rusu nr. 65 Petro Muntean nr. 66 Kosta Rab litván nr. 67 Tóth Pál Mihály nr. 69 loan Spătar nr. 70 Brus Iohann nr. 71 Neculae Voica nr. 72 Kiss Dénes-re nr. 73 Elena I. Spuderca nr. 74 Kares Dániel nr. 75 Gheorghe Rucărean m. 76 Gheorghe Meşotă nr. 77 Ioan (Vhzgárean nr 78 Simon Mihály m. 79 Vaslle Vlâdărean nr. 80 Iános Sáriiu n-. 81 Néculae Râşnovean nr. 82 Praiö Edu&rd nr. 83 Má ̂ Gábo- nr. 84 Constanta Dorina or. 85 Ştefan Popovlci nr. 86.Trebics Samu nr. 87 Angheliţă Rusa rir. 88 Molnár Iános nr. 89 Moşola Gheorghe nr. 90 Neculae Daţi nr. 92 Elen. ̂ Văcar n -. 93 Necuiae Ogea jun nr. 94 Neculae Bucşa nr. 95 Maria Morar nr. 9 P Andrei Tâmpe nr. 97 Gyerko István nr..9$Kövér Z-jfgmond nr. 99 Bren'JÖrfer iohann nr, 100 Dumitru Sârba nr 103 Kábái Iános n-. 107 loan Dârstar n<*. 112.

Decisei Ccnsillulni comunalIată hotărârea Consiliulai comunal

care a fost Înmânată In oopie preşe­dintelui Sindic tului birjarilor „Fol- garul*4 d-lni Nicolae Constautin:Nr, 15344/1924 cons. Oi ă*.

Consiliul orâş. ca repre­zentanţă orăş. a hotărât în urata apelului Sindicatului Birjarilor din Braşov * Ful­gerul“ în contra hotărârii Consiliului orăş. ca repre­zentanţă orăş. No 11941« 9 2 4 referitor la circularea birjelor cu un cal, să anu­leze hotărârea menţionată şi să sisteze circulaţia bir­jelor cu [un cal pe piaţa

I Braşovului,H otire:

Având în vedere, că birjele cu un cai sunt apt? numai strict în inter oru! p eţei Braşov şi nu şt în al e depărtări fiind oraşul Braşov cu teren muotos, prin ce are să îngreuneze situaţia bir- je'or cu doi cai, cari vor fi ne-

j voite să urce drumurile cc1 e iTl 3 I grele, bsrjsrii cu an cal refuzând

aceasta, astfel că bi iari cu doi | cai sunt păgubiţi şi în câştigul

ior, — aceaitâ stare avâud ca urmare şt multe plângeri şi re- clan.aţiuni la Poliţia diri loiali*

I tatr, cererea a trebuit să fie a»

I probată «1 aceasta atât mai vâr­tos, cu <.ât s-a avat în vedere

şi orotejarea animalelor.Îhî contra acestei hotărî? i se

poate apela în termen de 15 zile ffl scris sau.verbal ia primar,

D n şedinţa Conslliu’ul orăs. ca reprezentanţă orăş. ţinută în ziua de 30 Iaije 1924.

Braşov, îa 30 Iulie 1924.Consiliul orăşenesc.

Dr. Sdmel! m. Ş., primar.Heitel m p., primnotar.

Fixarea nowllor taxe.In acelaşi şedinţă Consiliul co­

munal a adus următoarea ho­tărâre:Nr. 15222/1924, cons. otâş.

Cossil ul cris. a hotărât îa arma apelului Sindicatului bir- jt r lor rfîn Braşov ^Falgaral* în contra hotărârii Consiliulai orăş. nr. 8467—1924 referitor U rîll- cftre* tarifalui b rj.rilor să anu­leze hotărârea meaţloostă ş f l fixeze numai un singur tarif pentru vechi cule cu 2 ca i în modal următor:1. Pentru o oră L?î 802. Pentru o o in ă ia sau

de U gară Lei 303. Pentru o cursă în oraş Lei 20

L« Honterus, Noua, Dârate,Timişul de joa şi sus, Predeat şi Stopini cursele se vor f xa dună învoială.

Orfce «batere dela prezenta tarifă se va arăta in acri« şi sub propria semnătarâ istorităţlor competente.

Tirifui acesta se va prinde în mod vizibil îu interiorul fiecărei trăsuri.

In contra aer stei hotărâri se poate epela în lermen de 10 zile îa scris iau veroai 1»primar.

Braşov, la 30 laiie 1924Consiliul orăşen esc.

Dr. Sdmell, primar.HerteL primnotar.

De relevat este, că deşi într*o hotărâre »nieriosrâ a Cocs iiulal comunal, câod încă nu se anu­laseră birjele cu un cal, Consi­liul comunal a fixat peotru bir­jele cu 2 ca» tsxa cursei ta gară eu 40 lei, proprietari! de birje cu 2 cai au declarat, că, d a că s e va sista circulaţia birjelor cu un catf cs st malţumes:. cu text de 30 lei pentru cursa la gară. Ua gest, care face ciasie proprietarilor de birje, fiindcă cursele ia girâ su‘jt ede mai numeroase.

0 mnlţomitâ.DeirgaţH Bindic&tuici „Fal*

gersi*. d «ii N. Constantin şi loan Dejo, cari s’au prez'dfat In Ioc?ial reaacţ ei noastre co- racnicândn'Re hotă ârîie Consi* i alai comunal, ne roâga să ex* primăm in numele Sindicatului mdiumite Oaor. Consll u comu­nal pentru că a ţinut cont de dorinţele Smdicsfaiui, şi cele sie pubilcu ai şl că îu ra: eia t mp& .«aţ F??îb protecţia sa snimxlnl nobil, calul, care pr ii menea sa istovitoare, merită tot cont ursul emeti rcl.

Noi din pirte*ne ce bucurăm de soluţia găsită sperăm, că hotărârea Consiliului comunal, ch'ar dacă va f! apelată, — ce ­ea ce nu credem — va rămâae nesch mbată, d . oarece ca co­respunde d;a toate punctele de vedere realtăjiior.

99

a

IN T R A R E A Z A L 0 M 1 T No. 8LANGA GRADINA GISMIGIU.

S‘A REDESCHISsubt o nouă administraţie cu oBUCATARE ALEASA Şl PREŢURI = = = = = MODERATE, ....-

758 X—8

f 1924 GAZETA TRANSILVANTET Pagina 3

• A

Indicafiuni necesare pentru informarea

exactă a vizitatorilor noştri

Rubrica accista este perma­nentă, ca iă fie în ori ce zi la «Htpoziţii cetitorilor noştri. Cre­dem câ na este nevoie să ară­tăm utilitatea d, ori cine putând găui a c i datele necesare pen­tru prima orientare în oraşa! no­stru şi împreisrimi.

Tramvaiul Honterus- Noua-Dârste-SăceieD e (a Prom enadă, plecarea :

ora 6 dim. până la Dârste, 7.09, 6.23, 9.52, 12.08 (oânâ li Dârste),12.19, 1->,B7, 14,39, 15,57, 17,05,18.20, 19.28 (până la Dârste), •19.46 — Sstalucg.

Uitmnl tramvai dela Dârste la Braşov ora 20.

L a B orfo lom eu : deia Prome­nadă picacă 7.25, 12.08, 16.58,

■ 18 şi 20.38.D ela Bartolom eu la Prome­

n a d ă : 5.51, 7.00, 7.46, 13.21, 1740.

La gara B raşoa, dela Pro­menadă : 8.03,8.41, 10.55, 13.40, 14.30, 16.30.

D ela gară la P rom en ad ă : 8.26, 912. 11.24. 1409, 15.05, 16,46 (până la Bartolomeu)

Direct Bartolomeu-Prom enada D ârste-Satulung ; pleearei din ’Bartolomeu: 5.51, 13.21.

D ela Dârste direct Bartolo­meu : 6.50 şi deia Satntuog.Bar­tolomeu 11.14, la Promenadă 12,08.Avocaţii românidin Braşov

Dr. Boita Spiridon, Şirul Inu­lui Nr. 30

Ciurea Ion, Târgul Cailor Nr. 4.Dr. Crişan loan, Str. Porţii

Nr. 15.Dr. Garoiu loan, Sir. Princi­

pele Carol 21.Garoiu Nicoiae, Str- Principele

Carol 21.Dr. Gâvruş Radu, Str. Porţii

^ Nr. 69.* Di. Glajariu Vasilie, Sir. Podii

Nr. 15.Dr. Hozan loan, Str. Princi­

pele Carol Nr. 13.Dr. Handra Achille, Târgul

Cailor Nr. 12.Huber Otto, Str. Porţii.Dr. Jenei Ilariu, Şirul Cetă-

|uei Nr. 8.Dr. ioaneş Nicoiae, Str. Mihail

W eiss Nr. 2.Dr. Laticu loan, Str. Princi*

pele Carol Nr. 23.Manolescu Victor, Str. Porţii.Dr. Metianu Eugeniu, Bulev.

Regele Ferdinand Nr. 5.Dr. Moga Constantin* Piaţa

Libertăţii Nr. 22.Moroianu Alexandru, Târgul

Florilor 12.Dr. Nitescu Voicu Târgul Cai-

Jor Nr. 12.Dr, Olteanu Aurel, Str. Prin­

cipele Carol Nr. 5.Popovici A. Nicoiae, Str, Eca-

terinei.Stratin Gr. Râul, Strada Porţii

-Nr. 68.Dr. Străvoiu Alexandru, Str.

Principele Carol Nr. 4.Dr, Suciu Aron, Şirul Inului

Nr. 31.Dr. Turtea Simion, Str. Hir-

scher Nr. 2.a Vlad 5Constantin, Str. Argin­

tarilor Nr. 6.

De ?anzaredină cu pom i roditori, împreună cu casă de locuit cumpusi din 2 odăi şi dependinţe, aproape de Piaţa Prundului, poziţie foarte frumoasă. A se adresa la d-l Joan Popescu, Valea Morilor a) No. 14.

Localităţi de vîzttat în jurul Braşovului

Dell Braşov la Codit* 15 kim.» „ Râşnov 15 klm.* . Z’zfn (băi) 18 klm.» » Pred;*I 25 k5m.v » Vâlcele (băj) 27 km» n Bran 28 klm.» „ Sinaia 48 klm.» » Taşnad (băi> 72 kl.Deia Braşov la Bran face carse

o camionetă caie pleacă din Piaţa sfatului (eeatral oraşului) în fiecare zi.

Dumineca şi în serbători, din pia{a Liberîăţei ('deia Sfat), câte un camion pentru persoane la ora 5, 6 şi 7 di®. până la mar­ginea Scheiulu1, în vederea es* cnrsiilor în Poiana.Farmacii

George Tulla »Sfânta Marla* Str. Principele Carol No. 9

I. Popişterlu »Sfântul George* Piaţa Prundului No. 6

Victor Klein „La Coroana de Aur* Strada E&teriael No. 7

Carol Schmiedt .L i Uursu* Strada Orfanilor No. 1

Iolios H irnung »La Arap“ Şiroi Florilor N. 15

Eugen Neustăiter »Îngerul pă- z’tor* Târgul Grâului No. 7

Franciac Kelemen »Biserica Albă* Str. Principele Carol No. 36

Fridirich Steaner »La Leul de Aur* Strada Porţi No. 21

Ferdinand Jekelius »La Spe­ranţă* Strada PorţU No. 33

Frltz Lukas »Crucea de Aur* Strsda Gârd No. 14

E. Eicbborn »Turnul Nigru* Str. Fântânii No. 43

Eduard Kigler »Hygeia* Strada Lungă N?. 81

Gh. Cuteacu Str Lungă, lân­gă lestsurantul »Gambrmus*

1. Borgovan str. Cisteiumi în fa fa Hotelului Continental.DrogheriiN. Caragea, str, H racher. Tele­fon No. 515Krafft & Herber, Sg. Grâului, luitus Teutich, Sir. Principele Carol 5.Restaurante

»Transilvania*, Principele Ca- rol 3 l (pe Promenadă). »Maio­rul Mura*, Principele Carol No. 9. Otel »Coroana*, str. Porţel. »Rotenbäsher*, str. Lungă 34. „Gewfrbeverein*. Balevardai Re* gele Ferdinand. »Rcdoutt", str. H racher. »Gsur« dolce*, atr. Mă* celarilor, »GabeP, Tg. Boilor. »Gambrinus*, sir. Lunge 12. »La* Cei ba", str. Lungă 1 3. »Preae* leanu*, str. Mih.- Wejss No. 10 in Noua: restaurant grădină La Polona Verde (Tanntnau)Oteluri

»Coroana* Strada Por|li 70,100 camere.

Continental Str. Caateluiui 48 27 camere.

Vila Kcrtsch Bal. Ferdinand 4, 20 camere.

Metropoi str. Neagră 2 ,15 ca­mere.

Coroana Veche Str. Roşelor 3 10 camere.

Cârciuma Roşie Prister Str. Neagră 18, 5 camere.

Mielul Alb Str. Lungă 2, 13 ca­mere.

Römer Str. Fântânei 28 ,10 ca* mere.

Kristea Str. Fântânei 42,6 ca­mere,

Pesta Str. Gării 28, 4 camere.Calul Aib Gara Braşov 20 ca­

mere.Predeal Gara Braşov 43, 5 ca­

mere.In Nona »Otelul Schneider* cn

24 odăi.

Operaţiuni bancare-Banca Cetatea Str. Castelului

48 (Hotel Continental). Cores­pondenţi în toate părţile şi ora- şele tării. Remiteri, scont, de puneri în conditiunile cele mai favorabile. Sucursale: Bucureşti, Rupea, Odorhei, Topliia-Româ' nă (Borsec), Gherla, Cluj. Le­gătură cu America.

Garaje de automobile.Leonîda & Co., garaj, Strada

Gării 2. Magazinul, depozit, Bu­levardul Ferdinand.

Fraţii Schiell, garaj, Strada Castelului 138- Magazinul, de­pozit, Strada Porţii.

Ziegler A., Strada Lungă 14.Babinsky, Strada Lunga 105Hansmann & Martin, [Strada

Lungă 39-Gusbeth & Turnus, Strada

Lungă 168.

B ă l .Baia de aburi, băi de cadă

(vană) şi hydroterapie, a Efo­riei şcoaielor române, slr. Prun­dului No. 4. Tel* 161. şi Baia de cadă (vană) din Tg. Boilor.Spitaiuri publiceSpitalul Oraşului, Şirul Spitalului 13, Tel. 75.Spitalul de ochi, slr. Catarinei 4, Teief. 327.Spltalui Militar »Regina Marla*, Teief. 99.SpitiSni de boale contagioase, Pii|a Ţntaşior, Tel. 455- St»ţ*a de deparazitare, Caz. Re* gele Ferdinand, Te!v 733. Ambulatorul Policlinic* str. Nea­gră 44Laboratorlu S?ri7. Igienic si ora* şuloi, str. Castelului.

Cafenele.Transilvania, Principele Carol

No- 31.Coroana, Strada Porţii No. 70.Elite, Şirul Inului No. 34.Doctori în medicină

Român’ In ordine alfabetică:Dr. Benţea Sever, str, Carteln*

lui 78. Boli interre şi de fcrnel.Dr. Câllmtn Ncc. insp. sani­

tari str. Castelului 52. Medic de copli-bacterioiog.

Dr. Ciofu Ştefan, str. Lungi. Med. Unlv.

Dr. Dobrescu Alecsandru, nie« dic Şrf Pol.clinică, Tg. in&Iai 30 McdiC dentist.

Dr. Donat August, medic cir* ccrriscripţ. uibinâ, Str. Prusda* Iul 27.

Dr. Gsncevki I. medic şef oraş str. Por;ii 64

Dr. M hilovlci H. str. E.aterl- nel 10 Boii de femei.

Dr. Negrilâ Vaierie, medic spi­tal, str. Principele Carol. Chi­rurg.

Dr. Oancea Constantin, Pe To­cile 36 Med. Uoiv.

Dr. Ovreica Dam. medic şef al Spitalul Militar.

Dr. Pnşcu Tarqîniur, str. Nea« gră 44 Boli de piele şi veue rice.

Dr. Salică Aîex. atr. Fântânei medis primar spital.

Dr. Suciu Sibianu M. «tr. Eca. terinei 4, medic de spital. Boli de och1, nas, gât/ urechi.

Dr. Sbarcea Teodor, str. E ;a» terinei 8. Medic şef de judeţ.

Dr. Vasiîe Dogart Str. Spita­lului 63. Medic căpitan.

Societatea »Junilor Roşiori* aduce la cunoştinţa Onor- Public că obicinuita serbare câmpe­nească o va aranja Duminecă tn 10 August la Petriş“

Zece focuri vor sta la dispo­ziţia publicului în mod gratuit. Plecarea va fi la ora 8 dimi­neaţa d n localul Soc. „Lumina* Piaţa Prundului, în frunte cu muzica mii tară Bat- 2 Vână­torii de munte.

Membrii Societăţii sunt rugaţi a lua parte cu toţii la plecare în corpore.

In caz de timp nefavorabil, serbarea se amână pe proxima Duminecă. Comitetul,

Traduceri din fran­ţuzeşte, nem ţeşte şi ungureşte în lim ba rom ână se execotă prom pt şi ieftin. Á se adresa ia admi­n istraţia ziaruiui.

de coloarp g a 1b e n%

proprietate românească, face zil­nic curse la gară şi înapoi ca şi în afară de oraş. Pentru es- cursiuni mai mari a se adresa Sir. Căpitanului No. 22. Pentru cur^e mai mici amănunte la Hotel Coroană. 741 3 —3

LANA CU LUSTRU în toate colorile ffVnxiK G H osSţ Str# Porţii No. 7.

Un autobus

= A V IZ=Predau lecţinni elevilor pregătiţi în particular, precum şi celor ce vor sâ dea examene de admitere la diferite şcoli. — Până la clasa Y-a liceală inclusiv toate materiife.

Dela elasa VI—YI1I numai: Limbile: Română, Franceză şi Latina, Istorie, Fizico-Chi­mice, Drept. Economie poli- î-t tică şi muzică.

Succesul garantatConst. A l . BleescuLicenţiat în drept, fost profesor secundar in Reni Doritorii snnt rugaşi a se adresa d-lui C. Rădolescn, şeful Depozitu­lui Regiei Braşov, Palatul Âdm. Financiare, unde se predau şi orele. 717 8 - 0

In fiecare Sâmbătă, între orele 6 - 7 , va ar­area loc în Biserica nea­gră câte un

CONCERT DE SEARABilete ă 20 Lei se ca­

pătă în bironl pentruconcerte Kllngsor.

655 10—0De închiriat S21 (Schei). Casă, grădină, două pogoane. Adresaţi Ion Boboc* Bucureşti, Francmazonă 22.733 3—3

0 0 € K » 0 * € K H H K M H

0î

0

$

P R I M U L S A L O N D E C O A F U R A P E N T R U D A M E

LUDOV1CA SO O SS ir. Hirschcr colţ S lr. Orfanilor.

Spălatul pftrulai «u u scător s*i eleotric wton*. 1-1

Coloritul părului cu Original „Hernii.HHanioQr. — Tot felul da a-a lucrări de păr. î s

Se primesc fete ucenice.

900w

00

Be vaizare. o casă cu >9 grădină şi

locuinţă liberă, inform&tiimi ie Eremias Nepoţii, Braşov. m 21—0

L !oyd No. 2480 • 748 2—0

L A T Â R G U L D E M O S T R E C L U J(31 AUGUST — 14 SEPTEM VRIE 1924)

® T o ii vis.talorii se v o r convinge căAdr. Telegr. „ECHO

Es te m arca celor m ai bune

G H E T EFraţii Renner & Co. Fabrica de Pielărie 8. A

41 „ DERM AT A*C L U J .

1. P9SCULESCII-BIIFTE9Viţe altoite. — Pomi roditori.

— Struguri. — Fructe.Ift curând fruote şi struguri, prima calitate, la Braşov.

753 1 - 021—0

P»tn’n« 4. OAZETA'TRANSILVANIEI Nt. 91—1924.

O ra 3 d. a.

Ultimele ştiri telefonice— dela corespondenţii noştri speciali —

Situaţie alarmantă internăPopulaţia ameninţată să rămână fără pâine.Bucureşti. 9 August. — Situaţia internă a tării devine pe

zi ce merge tot mai critică* Modul cum guvernul a soluţionat problem a grâului şi a fâinei a produs o mare nemulţumire a- tât Intre producători ca şi între consumatori.

Prefecturile de judeţ au intervenit pe lângă ministerul de interne, ca guvernul să m ărească taxele de expo.t, căci altfel va fi exportat tot grâul iar populaţia va fi lipsită în curând de pane« Din Basarabia ne sosesc ştiri similare« Grâ­ul fiind ascuns de producători pentru a-1 vinde pe preturi ur­cate, se resimte lipsa pânei

In urma acestei situaţii ameninţătoare va avea loc Mer- curea viitoare un nou consiliu de miniştri, care se va ocupa cu chestia exportului.

Frământări bisericeşti în sânnl Românilor dinAmerica.

Ziarele din America, cari ne sosesc, aduc ştiri des­pre convocarea unui apropiat congres al parohienilar or­todocşi stabiliţi în America, care va avea să hotărască asupra viitoarei situaţii a bisericei ortodoxe româneşti din America.

Este vorba despre u n ificarea bisericei ortodoxe având ca bază un singur statut de organizare. Un ast­fel de statut a fost elaborat de cătră Mitropolia orto­doxă din Stbiu, care formează acum obiectul discuţiilor în sânul singuraticelor parohii române din America. E ste vorba ca acest statut să f ie in unele puncte m od ifi­cat, cu deosebire in ce p riv eşte num irea , m utarea ş i revocarea p reoţilor, p e care parohten ii ortodocşi am e­rican i cer să răm ân ă in com petenţa sin oadelor p a ­roh ia le ş i nu a M itropolitului d ela Sibiu .

M işcarea revoluţionară în Bulgaria seestinde.

SOFIA 9 August. — Oficiosul partidului socialist afirmă că acum trei zile a avut loc la Estinograd, re­şedinţa de vară a regelui Boris, un consiliu de coroană, la care au participat miniştrii, preşedintele Sobraniei şi alţi demnitari ai ţării. Consiliul s’a ocupat cu măsurile de luat pentru împedecarea mişcării revoluţionare.

In ultimele zile această mişcare a luat proporţii mari. Prefecţii de judeţe au fost convocaţi la Sofia pentru a fi puşi în curent cu măsurile hotărâte de consiliul de coroană.

SOFIA 9 August. — După o statistică oficială, dela 1 Iulie până la 2 August au fugit din Tracia greacă 8 8 0 0 locuitori buigari. In contra acestora guvernul a luat măsuri de teroare.

Pm esul bandeiFlorea SuciuCluj. — In ţaţa înaltei curţi

militare de justiţie s‘a început eri procesul bandei de tâlhari de sub conducerea Iul Florea Suciu, care a comis 7 spargeri şi a u* cis pe ţăranul Vasile Bucur şi soţ>a sa Bandiţii fuseseră ares­taţi !a Oradia-mare.

Consiliul a amânat desbaterea pen(ru complectarea materialului de proces.

*Un funcţionar care sustrage banilaşi, 9 Aug. — Aici a fost

surprins funcţionarul poştal Apoi- îon Andrief pe când viola scri­sorile sosite din streinâtate din care sustrâgea bani şl cecuri. La interogator a declarat că s-a o- cupat de mult timp cu această meserie rentabilă.

INFORMATIUfilM. Sa Regina la Sovata. Din

Sovata băi n< se scrie cu data de 5 Aug. 1924:

Azi la ora 1 6 .8 0 a so­sit în staţiunea noastră M. S. Regina însoţită de A. S. R. Principesa Ileana, A. S. Imp. Principesa Maria ne­poata Reginei (fata sorei Reginei Marea Ducesă K i- ril de Rusia). Iu suită se găseau: col. adjutant N* Rădescu, doamnă de onoare Lahovari. înalţii oaspeţi ră­mân aici până la finea lu­nci curente.

Terente împreună cu tovarăşii sât —• după uitimeie ştiri ori Ja le — s‘ar fi refugiat în bălele Si- iistrf i.

*Legaţlunea română din Wasblng

ton a adus la cur ostinţa Ki mâ*mior stabiliţi în Arneiica, că Ministerul de războiu « încu viinţat să se rezerve ia lic ul miiilar „Mănăstirea Dealului“ pentru anul şcolar 1924— 1925 cinci locuri de solvenţi pentru fii cetăten^or români locuind în Statele-Unite* *

L a Danzig 30000 lucrători au declarat greva, Oeosreec patronii le-au reiQs ieîari e.

Locale• peştert de heti a fost des

coperitâ eri de către politia din Braşov sub Tâmpa în apropie rea ruinelor »Casei de tir“. In peşteră, în care erau fel de fel de obiecte, probabil furate, a fost arestat un individ a cărui nume se retace deocamdată în interesul cercetărilor cari con­tinuă- *

Condamnare. — Cetitorii noştri îşi aduc încă desigur aminte de cazul rotarului braşovean ungur Vizi György, care în Martie anul trecut şi-a ucis nevasta în urma unei certe, dând apoi foc odăii în care zăcea victima. Ucigaşul dispăruse atunci fără urmă, iar după un an şi jumătate s’a pre­zentat singur autorităţilor, nemai* putând suporta remuşcările ,de conştiinţă în urma faptei sale fioroase* In faţa judecătorului a făcut mărturisiri complecte arătând că soţia sa i a fost ne­credincioasă, din care cauză au avut loc neîntrerupte scene de gelozie, cari s’au sfârşit cu fapta sa criminală. Tribunalul, luând în considerare diferite circum stanţe atenuante l’a condamnat pe Vizi György la un an puş­cărie. In contra sentinţei nu s’a făcut apel.

„Asociaţlunca maeştrilor de; lucru şl ang pţilor industriali din România-Mare secţia Bra­şov*, ţine adunarea sa lunară în ziua de SâmbMft 9 August la ora 8 seara tn Strada Lungă No. 4 (Tontsch). Preşedinte.

760 1—1 Saxoni» Nr. 3010-CROITORIAA. R A D U .

STB. HIH1IL WEISS I» 6.Caută o croitoreasă bună ma* sinistă pentrujeeaprazărie Braşov 749 3 - 4

De vânzare0 grădină de cca

11B2D st. în Vaiea Pu­tredă, cu o mare parte de pădure.

Informaţiuni Paras- ehiva Gârneţ, Podu Creţului No. 8. j_ 3

Cetiţi şi răspândiţi:.G a z e t a T r a n s ilv a n ie i*

cel m&i vechi Mar românesc

Bursa: 9 August 1924.Z Ü R I C H B U C U R E Ş T I

DESCHIDERE:Berlin 125 Amsterdam 205 N w-York 5 273A Londra 23 84'/» Paris 29 177*M lano 23 727 , Praga 15.55 Budapesta 69 Agram 6.60 Bucureşti 2.427, Varşovia 103 Vie na 747»Cor. austr. stamp.

D E V I Z E : T A l ü T E.Parts 12.35 Berlin — Londra 998 New* York 220 italia 990 Elveţia 427* Viena 317 2 Praga 660 Budapesta —

A g e n ţ i aB i D O R

Braşov.

Napoleon 820 R.mărci 52 Leva 150 Lire otomane 114 Lire steri n 3 990 Franci francezi 12.30 Franci elveţieni 41 Lire italiene 9.80 Drahme 3 90 Dinari 2.55 Dolari 2 20 Marca polon. 42 Cor, austriacă 32 Cor. ungară 28 Cor. cehcslov. 658

TE CHNIC A — COMERŢi

S T R A D A S F . I0 A N No. 30.TELEFON 472. TELEFON 472.

Atelier mechanic Universal eulo-mo- toare maşini, lucrări de construcţiuni

din fier sudure autogena.

Mechanică specială pentrurepararea maşinilor de scris, cusut, biciclete etc. 752 1 - 3

In teresează! to a ta lu n e a !!! F a r a o b liga ţie de c u m p ă r a r e ! ! !

DESFACERE TOTALA APROIATA »1 AUTORITATIAducem la cunoştinţă onoratului public cumpărător, că suntem siliţi de-a-ne mula în curând din localul magazinului nostru situat în Str.Principele Carol 24 (vis-â'vis de biserica rom.*cath.). din care cauze ne disolvăm magazinul şi vindem previziunea noast/ă mai fă*"* p e p r e ţu r i fo a r te s c ă z u te cu În ce p e re de a s tă z i p e b a z a ««probării a u to r i tă ţ i lo r co m p e te n te .

Fiecare este invitat în interesul său propriu de-a se folosi de ocaziunea favorabilă spre a*şi pro ura cele necesare, cu atât mai mult, cu cât punem provi-la vânzare, cu toată sporirea preturilor conlinuative a altora.

in te r e s e a z ă to a tă lu m e a !!!

ziunea întreagă a depozitului nostru de un asortiment bogat cu preturi eftine de surprins

Se v o r v in d e a r t ic o le de Im bi ă c ă m in te b ă r b ă te ş t i şi de d am e. j- î D e s fa c e re a to ta lă d u r e a z ă n u m a i c â te v a zile»

Fără o b ligaţie de c u m p ă r a r e !! I

Saxonia Nc. 2985 725 2—6

;lsE | | | | § IÎB E _____________________wuRAFIA A . MÜRËSIÂW BSANISCE & COMP. BKASOV. Redactor responsabili; iOmN BROTEA