IIPE CARARILE VIETII

Familia lui Goga e veche si straveche pe plaiurilerasinarene si trecerea ei prin lume a lasat urmeadinci in istoria locului si mai ales in constiintaoamenilor pe care i-a pastorit. Obirsiile ei indepar-tate se pierd pe undeva prin Macedonia, iar secolulal XVIII-lea ii gase~te stramosii asezati, ea oamenidestoinici cu carte si buni patrioti, in vatra Rasinari-lor. In ascendenta poetului, mai ales pe linie materna,se inscrie un lung sir de preoti ortodocsi, carturarivrednici, pasionati in a demonstra romanitatea limbiisi poporului nostru. Cercetatori harnici si devotatiau stabilit eu exactitate arborele genealogic al poe-tului. Mai intii, stim de protopopul Coman Birsan,hirotonit - dupa obiceiul vremii - in Tara Roma-neasca (1740), care a trait peste 0 suta de ani, dreptea brazii de pe Coasta Boacii, un deal cu proportii demunte, pe care-si va plimba mai tirziu copilaria siOctavian Goga. Fiul lui Coman Birsan va fi SavaBirsan Popovici (1768-1808), numit si "protopopuleel batrirr" si care a avut doi copii, ambii preoti : Sava"eel tinar" si Dan Popovici. Din Sava "eel tinar" senaste preotul Dan (1788-1876), apoi fiul acestuia,preot si carturar cu vaza, Sava Popovici Barcianu(1814-1879), autor didactic si scriitor. Din preotul

13

Dan Fopovici (al doilea baiat al batrimului Sava Bir-san Popovici) coboara doua fete - Opreana si Stanea(casatorita eu Dan Bratu). Din Dan Bratu s-a nascutIon Bratu (1819-1878, ian. 10) preot si el, bunieuldinspre mama al lui Goga, eel care 11adapostise ineasa lui din Rasinari pe pribeagul Emineseu "zdren-iuit de la mineci pinii la eoate si eu nisti simpli pan-taloni zdreniuiti in sus si zdreniuiii in jos" 1, ajutin-du-l sa treaca in '['ara Rornaneasca pe Iinga VamaCueului. Date referitoare la acesta ne da Goga insusicare scria intr-un ziar : "Bunieul meu dupd mama,protopopul Ion Bratu, preot la Riisinari, a fost $Z eiun carturar si om politic. Fugit de la Ungureni, dupdreooiuiia de la 1848 si dupd ciulerea orasuliii Sibiu,a trecut muniii cu Comitetul National de atunci $iimprietenit eu un boer, Glogoveanu, a stat pind la1852 ca protopop la R. Vileea, de uruie, inters acasii,Q devenit unul dintre colaboratorii eei mai asidui aimarelui mitropolit Saquna". 2 Ion Bratu are douafiice: Maria si Aurelia (Paraschiva) - nascuta la2 oct. 1856, invatatoare si scriitoare, care s-a casa-torit cu parintele Josif Goga la 27 ianuarie 1880. IosifGoga, fiul lui Natanail Goga din Craciunelul de Sus,fostul judet Tirnava Mica, unde bunicul poetuluidupa tata "a fost, in 1848, reooluiionar in tabiira luiAxente Sever" 3, s-a nascut la 28 martie 1851. Tatalpoetului a trecut prin scolile din Blaj si Sibiu, ajun-gind, in 1879, invatator, iar in 1881 preot, urmind,

1 Densusianu Aron, Scrisoare, Anuarul IH al Societatiiperrtru crearea unui fond de teatru roman pe anii 18D9-1900, Brasov, p. 14.

B Porunca vremii, 8 iunie 1936.8 Econ. D. Furtuna, UniversaL, 12 iunie 1938.

14

deci, cerintele sistemului sagunian de a face practicascolara inainte de a sluji in altar. Pasiunea scrisuluiI-a stapinit si pe el, caci 11intilnim semnind diversearticole in ziarul de la Sibiu Telegraful roman. A fostun om plin de spirit, "un sujlet ginga$ - cum si-laminteste Bogdan Duica - povestitor vioi cu cuvin-tul colorat ; bucuros de oaspeii uorbiireii ca si el;senin, privind ginditor uiaia ciireia insii nu-i cereadaruri pozitiue".

Mama poetului, suflet de artist, a publicat versuriin Familia si cunostea bine, pe Iinga limba romana,maghiara si germ ana. "In ce priueste parintii mei -ne martur iseste Octavian Goga - mama era, dupanasiere si de [elul. ei, de la munte; tata era de pecimpie. Yedeii deci 0 imbinare sufleteasci'i: munielerepreziniii prin psihologia lui mai mult contact curealitatea, mai muit teruiinia de a intra in afunzimi,mai mult actiunea, citii vreme cimpia reprezintii ori-zontullarg, tetuiinia de nostalgie, de povestire. Acestedouii elemenie s-au transmis in sufletul meu $i subpovara lor se meniine aceastii zbuciumare paralelii,care se traduce in cele douii indeletniciri ale uietiimele : literatura si poiitica" 1. Rasinarii, care esteastazi un mic orasel agricol, e asezat, de veacuri, lamiazazi si apus de Sibiu, dincolo de padurile Dum-bravii pina in preajma carora li se intind hotarele,i9i aduna casele inghesuindu-le strins legate unele dealtele cu 0 larga strada principala, din care se rami-fica ulite inguste. Descrierea satului este magistralschitata de G. Calinescu in Istoria literaiurii de laorigini pinii in prezent :

1 O. Gaga, Fragmente autobiografice, vol. Discursuri,00.. Cartea Romaneasca., Buc., 1942, p. 1L

15

.Daca din inima Sibiului 0 iei la vale pe lingii ve-chile eaziirmi austriaee, pe drumul numit aeum Octa-oian. Goga, dupii 0 bumii bueatii de ulitii larqti demahala ardeleneascii, eu dughene si easemate, aerulse intunecii de eopaci si se umple de un miros [une-bru de puirejaciie siluicii. Un eimitir i$i araiii pestinga zidurile sale mohorite si prin grilaje paji$teleeu iarbii de 0 grasii verzime.

Apoi drumul. intrii inir-o adeviiratii ptuiure de ste-jari inal~i, asezaii in riruiuri ca tiiste ciitane, printretrunehiurile eiirora se ziirese erestele muntilor. EsteDumbrava zisii Jungerwald, eodru ciudat, 'inalt ca 0catedralii fiirii eatapeteazmii, de 0 siilbiitieie suprave-ghiata de om, piirind citeodatii pareul unui orus, darfiind totusi 0 piidure adeviirata care prelumqiiuiu-seintr-oiteie se urcii pinii in Carptui, ciici de aci incolosintem la marginea aseziirilor omenesti si potecile sa-telor se pierd in pustietatea muruilor, Pe iniunecatasosec tree din cirui in cirui care eu trunchiuri mari deeopaci si pe lingii ele biirbati eu tiehie de pislii pecap asemiiruitoare eu piiliiria lui Hermes, eu iiari albia$a de strinsi pe pulpe incit toatii muschiulaiura eproetnineniii, Oamenii sint tiicuii, seriosi, eu liniile[eiei putin. cam obosite $i saluiii euviincios pe domni.Din ciiui. in ciiui tree muieri eu stroiie viirgate peusneri, in tipieul port faeut din iie albii eu minecilargi si din $urte negre. Ele sint mai iuii la mers decitbiirbaiii, eu umerii mai inciircaii si din pasul tanto$$i triisiiturile geometriee, biibesti, ale [eiei, qhlcestidirzenia lOT, umoarea lor mU$eiitoare. De la 0 vremepiidurea se irrupuiineazii si in fund se ziiresc erestelestrinse una intr-olta a unor munii nu prea inalti inpoalele ciirora albesc turlele ascuiite a doua biserici.Drurnui iese la loc desehis piizit de 0 gardii de eopaci

16

drepii $i inalti. Un riu repede se auderostogolindu-seprin apropiere. Pe stinga ualuri de dealuri desjiicutedin muntii din zare si acoperite pe culmi de piuiurisint briiztiate de ariiiuri. Colea trece pe un podet, seapropie de apa cere se vede rostoqoliruiu-se pe treptede piatrii fumurie ca ardesia, apoi liisind. ariituri $ijoagiire inapoi, incepe sa urce pe 0 ulita cu case al-bastre, acoperite cu olane. Uliia se large$te apoi,luirui-o de-a luriqul. apei care trece gilgiind prin mij-locui satului. Mai spre inima ei, se vad uliie indreapta $i oltele in stinga, toate mergind in sus, cacisatul e strins tot de-a lunqu! apei in punga muniilor.Cind vremea e pioioasii, apa alearga neburui pe fun-dul. de bolouani, abia oprita de un zaqaz, atingind cuspinarea podeiele. Altfel, pe vreme senina rtuele sedau peste cap in ea. Un miros piiiruiiziitor de tirla teizbeste si dacii e pe inserat te poii impiedica de in-qriuruidirea de oi ori de bioolite minate spre casede-a lungul parapetului riului. Pomi de$i, indeosebinuci, gra$i de umezeolii, se apleacii din oqriizi pemarginea toreniului. Satul e intins, dar simplu, ur-mind intocmai conjiquroiia locului. Uliia principaldurmare$te mai departe apa, mergind pe sub ripe pie-troase, siirace incit case le se Lipesc din ce in ce maimult de pereiii dealuus, riiminirui fara biitiltura. Dinmijiocui uliiei mari, spre stinga, 0 strtuui mai arii-toasii, pietruitii bine, 0 ia in sus spre un [el. de platou.unde 0 bisericii mare de zid domina 0 piata. Bisericaare pe pereiii exteriori zuqriiuiiuri, iar in tinda sintinfati$ate toate mumciie. icuiului pentm tot soiui depacato$i de la inseliitori pina la femeia preacuroa. Peaci prin apropiere, urule este si scoala, se tine tirg,uruie [emeile-s i vind brinza de oi. Satul aicise intinde p~; tr@aJ;.ele. ., ill e a lului, Un olt

"h.. err faga -';,':.IluLIOTECA CE"'T"" # •

~Q Ji nJ\,

~r.inv. ~~. ~!0 200~2 17

drum zis «sub costiiii» ocolest« acelasi deal incii dinccpiitul. satului. Dacii te urci pe aici, te qiisesti pe unplatou plin de ariituri, de unde prioelistea satului infundul uiiii este [eericii. Peste deal este 0 nouii valecu piriias, apoi un alt deal la capi'itul ciiruia 0 perdeade copaci te opreste. De acolo se ziireste departecimpia Sibiului $i se rostoqoleste in vale peste margi-nea altei ape, viile simetrice ale sasilor din Cistui-dioara. Mai departe, sciipeste Cisniulia. Dacii dimpo-trioii 0 iei pe uliiele din dreapta drumului satului, teridici pe pereiii ceilalti ai vaii. 0 ulitii urea la dealspre tintirim, linga 0 bisericii, uruie $aguna doarmeintr-un mic mausoleu strajuit de doi lei de piatrii. 0alta ulita zisii a popilor, [iituicii, precum se vede, lo-cuiau pe ea [eiele bisericesti, e pe dimburile din par-tea aceasta. 0 ripa enormii, musitoosii, sprijina aceastiiaripti. Pe ea oile si vitele se catara la piisume, avinddeparie in vale priuetistea Sibiului. Tiiirui satul inaceastti parte, descoperi in curirui 0 altii cale paroleliisi un oit riu gilgiitor. Este Steaja care se une$te curiul. cel mare la inirarea in sat. Deci tot satul std laimbuciitura celor douii vai, isgonit in munii pietrosi,la tnarqinea lumii, rupind citeva lanuri din dealuriledinspre Cisniulioara si din cele dinspre Poplaca.

Oamenii sint in genere siiraci, istouiii de miincii,satul fiind impins in truiniii pietrosi, faTa lOCUTideaTatuTa. Cei mai instiiriii au citeva buciui de semana-turi ori de fineata, risipite «la deal», uneori la depiir-tiiri mari. Cind prin August lumea merge la coasii,pe la colibi, satul rami ne pustiu in paza citorva ma-tusi $i a copiilor. Dar sini si oameni cu stare. Unii auturme duse la munte sau fac ciiriiusie cu bliini debrad. Satul e foarte vechi, pomenit in documente dinevul de mijloc eel mai neguros $i asta se vede pe fata

18

oamenilor $i uneon m degenerarea lor. Femeile nusint a$a frumoase ca prin partile Siilistei, ci osoase,cu iata anquloasii, predispuse la obesitate. Ele auvorba hartagoasa, repezitii, suit negustorese de brin-zeturi in burduf $i de carne de oaie si, cu 0 mina insoldut lat, arunca numaidecit inapoi pe terabti cu po-fida marfa care nu place tirqouetului. Citui imbiitri-nesc se dovedesc a fi foarte de treabii, numai uorbii-rete si pline de ambiiie familiala. Cum biirbatii sinitot plecaii dupa treburi cu simbrie, femeia facetoate. Ea nequstoreste, ea tocme$te argati la coasii, eadoooarti merele din pom $i le usuca pe cuptor, eaaduce dovleci de pe deal pentru porci, Liisiruiu-sedoboritii de greutatea lor. De obicei nu prea stii princasii $i nu cam tese, obsorbitii de muncile pe dinafara.Desi rtisiruireanca nu face haznii mare de casii pediruiururii, pliiciruiu-i insa din mindrie sa aiM acaretfrumos.

Din aceea dacii qospodiiriile pot piirea cam sarace,satul are infati$are miu eaiii. Un gospodar tine sa aiMintii de toate 0 poartii mare de zid stresiniui cuolane, cu doua mari canaturi de lemn, inchise pediniiurttru. printr-un drug. Ograda deci e 0 cetate in-tTe douii curii vecine. In fund este un gmjd pent1'Ucai, din birne incheiaie $i utiruiie, cu pod sus pentruotaoti si fin $i pilnii de lemn pina in iesle. 0 po art ase inchide hermetic peste livada din fund care ureade obicei pe deal pe unde femeile cobcarii mai bucu-ros spre casele lor.

Gospodarii dorm vaTa mai mult prin pod $i peafara si stau pe linga oatrii in ciisoaie. In casa dinfata privind in ulita, prin douii [erestruici ziibreiiielinga larqa poattii, intra rar. Ea e conipusii inde-ob$te dintr-un cerdac de lemn napadit de 0 vita

19

gTaSo', prea verde, cu un [el de lavito' deasupra bolteide la pivnito', pe care poti dormi. lruiuntru. sint VTeodouii-trei inciiperi. Gruizi afumate de stejar apasii deaproape asupra capului si pereii ondulaii tTo'deazo'birnele de dedesubi. Mobila e simplo', tipicii. Patul eun feZ de banco' inqustii, uneori cu sertar, putirulu-selo'rgi, peste care stau qriimadii pernele $i stroiiele.De-a lungul peretilor sint cuiere en ciini si bluiuri,din ce in ce mai puiin. tarane$ti" 1. N-am fi reprodusaeest lung paragraf, daca nu ni s-ar fi parut deneinlocuit prin precizia si pertinenta amanuntuluisernnifieativ si forta plastica a caracterizarii. Peaeea ulita laturalnica, Ulita popilor, ee urea pe unpiept de deal, se gaseste Casa preotului Iosif (eunumarul 778), in care s-a nascut, la 1 aprilie 1881,poetul eu verbul de foe, botezat la 4 aprilieeu numele de Octavian-Ion. Oamenii printre carea vazut lumina zilei erau romani liberi, eu drepturistravechi, caci doeumentele li pomenese eu multinainte de sosirea sasilor in Sibiu. De la 1204 dureazadoeumente care pomenese de existenta rasinarenilor,iar altele mai tirziu vorbese de faptul ea peste aeesteloeuri stapineau domnii munteni Radu Voda si Mir-eea eel Batrin. Despre istoria straveche a satului, des-pre inteligenta, harnicia si noble tea morals a oame-nil or vorbeste astazi un excelent muzeu etnografiepe care rasinarenii l-au organizat, in spirit stiintific,eu gust si eu prieepere. Sint asezate aeolo portul tra-ditional, uneltele de la strunga f,ii plugarit, roadelemestesugurilor rurale, obieetele easniee de 0 remar-cabila fantezie artistica, in stare sa ateste energia spi-

1 G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la originip'inii 'in prezent, Bue. 1941, pp. 535-537.

20

rituala si capacitatea creatoare a oamenilor din mijlo-cul carora a rasarit Octavian Gaga. Copilaria poetuluia fost frumoasa, leganata in basme si legende, in rit-mul doinelor si al baladelor. Era primul copil al das-calitei si al protopopului din Rasinari, oameni carenu tineau pe polite si pe masivele stelaje de stejaroale cu smintina si sticle cu vin, ci carti si gazete,adunate de-a lungul anilor de carturarii familiei siuneori scrise chiar de ei. Cu ajutorul mamei, Gogainvata primele slove inca inainte de a merge lascoala. Goga va cunoaste de timpuriu viata si muncaoamenilor, le va sti universul lor spiritual asa cumse afirrna el in folclor si in toiul sezatorilor, in cadrulcarora a trait aievea, did ecouri din duhul si atmo-sfera lor vor razbate puternic in poeziile sale, in carese incheaga toata lumea basmelor de la noi. In paceaserilor de toamna coboara Ileana Cosinzeana si zinebalaie, vin eroi cu coifuri argintate, suspina doinelesi ride hora (Plugarii) ; nevestele plingind sporesc, insezatori, fuiorul pe fus (Noi). Atmosfera aceasta fa1-clorica, in care s-a implinit copilaria poetului, e magis-tral evocata de Goga in prefata la volumul de Po-uesiiri al lui Ion Pop-Reteganul, aparut in 1938 : "Efarmec si lumina in povestirile acestea, care leaqiuuica intr-a Luritre fermecatii sufletuZ si dau avint in-chipuirii. Tiiranui nostrii e nedespiirtit de pouestilelui care sitit 0 griidina infloritii unde se furi$eaziisufletuZ omuZui triuiu. de amcriu. vietii, dornic de unadiipost. Astfel darui povestirii e 0 comoarii de marepret pentru. bieiii noscri iiirani.

Fiecare sat isi are pouestitorui lui. Toii CU1Wa$temdin copiliirie icoana seninii a acestui unchias cu ochii

21

vii si siriilucitori, eu zimbetul cicalitor. In sarile deto amnii, la sezatoare, cind fusul sfiriie intre degetelesprintene, el stii riizimat de uatrii, $i in pilpiirea focu-lui isi spune pouestile. Spune basme care striilucescde podoaba minunatii a unei inchipuiri farii seamiin.Impiirati $i [eti [rumosi se infiripii in haina ferme-caui a miiiestriei lui si inciitusat de vraja acestoricoane fusul se opreste si inchipuirea fetelor zboariideparte. Iscusitui tnester itueleqe taina sufletului $iintr-o clipii cu 0 glumii, cu 0 qicitoare isi zmulge citi-torii din lenea asta dulce a basmelor. Abia se poto-teste risul siiniitos si el potriuindu-si glasul spunemai departe 0 intimplare de la tirqu! de iarii, ori cu-tare 'amintire razleata din razboaiele cu Praisul..:

Si zi de zi se inmulieste si se primenesie aceastiicomoarii striilucitoare. Povestitorul satului e un izvorbogat care nu seacii, ciici pornesie din adincurile ne-piitrunse ale unui neam intreg. Prin rostu; lui cerecuoin: toatii [riimintarea uesnic neadormitii a acestuisuilet ctz toatii tuizuinia lui spre [rumos. Si de aceeaacest mester utichias: va spune pouesti cu Cosisizenesi biilauri, va cinta en glasul lui tiiriiganat doine sicintece de haiducie, va istorisi piitanii fiirii nurniir,snoave si ciciilituri, va coliiciiri pe la tumiile priete-nilor $i va fi pe deasupra un bun sfiituitor al oameni-lor ajun$i la niicaz care ii vor preiui intotdeauna cu-vintul" (pp. 3-5).

De la Rasinari poetul pleaca la liceul unguresc dela Sibiu. Momentul ruperii de sat si de familie cu-noaste $i el ecouri prelungi si amare in poezia luiGoga : Biiiritii, Reiniors, Casa noastrii, Zadarnic,

22

Prima lux, aceasta din urrna consemnindu-l ea 0 filade jurnal intim, cu accente de mare sinceritate :

.. .Lrar-o duminecii de toamnii ... Vezi ca prinvis mi-aduc aminte ...

M-a siirutat cu lacrimi mama cind mi-a-ncheiatLa gtt ciima$a,

Zimbind m-a mingtiat pe frunte §i nuci mi-a datdin sin niina$a,

$i tat a m-a biitut pe umiir $i m-a-ndemnat siifiu cuminte ...

$i parc-o viid cum sta bunica, plingind in coltu-ide niiframii,

Cind dasciilul din sat $i popa de-odatii ne-auvenit in casii,

$i cum rO§isem de rU$ine cind papa m-achemat la masii

$i-a vorbit de-nviitiiturii $i m-a cinstit c-unban de-aramii 1"

Obosit, copilul adoarrne-n bratele bunicii si are unvis ingrozitor. Orasul ii apare ea un imens balaur,cu solzi stralucitori de aur, cu 0 gura rosie cit aprin-sul soare si trupul ii tremura de groaza ea pieptulpasarei ranite, cind tat a Ii spune : "Ne ducem in oresla scooui".

Era prin 1890, la inceputul toamnei. Frunza rugi-nise, ploile marunte, "mocane:;;ti", desfundasera dru-murile de tara si din intunericul satelor oropsite par-neau agale carute cu cai care duceau la Sibiu cite-unvlastar de popa, de dascal ori de taran mai rasarit,sa invete carte inalta, sa se Iaca damn, adica papasau dascal.

A9a a pornit in anul acela, din curtea popii din Ra-sinari 0 caruta cu cai, care, dupa vreo 12 km dedrum, ajunse in inima orasului, la scoala ungureasca,"Aici misurui lume din toate piirtile. Au venit parintiieu eopiii. Cei mai multi sint tarani in straie de du-mini cii, seot bani din serpar $i se ferese din drumuldomnilor profesori eu palaria in mina, sint si preoiieu haina lor cam treeuta $i eopii de toaui marimea/"Parintii se intorc seara tirziu acasa dupa ce-i lasa peoopii in seama profesorilor, Incepe invatatura. Inva-tatura grea, poticnita, caci totul se preda in limbamaghiara, iar cei mai multi dintre ei nu stiau 0 iotade acasa. In class erau amestecati copiii de romanicu cei de unguri. Leaga prietenii, discuta si infiripavisuri si idealuri.

Peste sufletele lor tinere, neintinate de prejudecatide nici un fel, profesori retrograzi, sovini, slugi ere-dincioase ale statului asupritor urmaresc insa siste-matic atitarea urii intre copiii celor doua nationalitati,deznationalizarea cu orice pret a romanilor. Ii jignese!?ile Ialsifica istoria, seamana neincrederea reciproca9i intaresc clipa de clipa foeul dusmaniei. Iata ee spuneGoga in aceasta privinta, atunci cind e silit sa seapere in Iata curtii cu [urati din Cluj de invinuireaea a jignit scoala in articolul Generaiia nouii : .Eu.mi-am petrecut anii de studiu la liceul maghiar dinSibiu $i cunosc, domnilor jurati, felul de judecatanenorocitii care cauiuzeste pe unii dintre profesoriimei, sint in curent cu spiritul detestabil al acelui sis-tem de educaiie sub povara ciiruia m-am zbi'itut anide zile. Din cite am oiizu: aici, din cite am trait si

.•'

24

1 O. Goga, Generatia noua, in vol. Insemnarile unui rre-ciitor, Arad, 1911, p. 40.

m-au iulburat in cei opt ani, eu am dat numai crim-peie [uqose in riiuiurile mele de gazetii ... A$ put eaformula spiriiui acestui sistetti pedagogic in urmatoa-rele cuointe qlumeie ce mi-a adresat oilinioari: unbun si cinstit profesor: «0, e atit de grea meserianoastrii, a profesorilor la scoalele de stat..» Si zim-bea ctz ironie cuminte acest om lurniruit : «Vezi, noiavem indatoriri duble. Noi trebuie sii vii inviitiimcarte - si sa vii [acem. unquri : pe tine trebuie sa teinviit matematiciie si tot prin rostul meu sa te ma-ghiarizez. Eireste ea in [elul. acesta noi ajungem laun rezuitat ciudai : Nici din ttuitemaiici nu stii tiimic,nici unqur nu te faci ...» lata, domnilor jurati, nenoro-citul dualism firesc al acestei educatii.:

Ciici ce se intimplii, de exemplu, intr-un liceu, incare elevii sint 0 mare parte de ruuionalitate rom/inii ?Din cei mai multi profesori lipsesie cu desaoirsireacei luminos sentiment de umanitarism, acea bunii-vointa ptirinieascii fata cu eleoui lor, fiirii de careadeoiirata educaiie nu se poate incliipui:" 1

Cu asemenea profesori elevii 0 duceau intr-o conti-nua incordare. Daca sufletul le era neeontenit jignit,viata materiala le era de-o neintrerupta asprime. Sta-teau cite cinci la 0 gazda, mincau putin si muneeaucu 0 nespusa inversunare. "Acum douiizeci si cincide ani - i~i aminteste Goga - la liceul. unguresc dinSibiu, copiii de iiiroiii porniti la carte 0 tluceau. greude tot. Aciuiti prin manalale, siiraci lipiti piimintului,cu merindea lor de acasii, abia se strecurtui de pe 0 zipe alta. In clasa cincia, de pildii, colegii mei posteau

1 O. Gaga, Educatia in §colile ungure§ti, in vol. Insem-ntirile unui trecator, Arad, 1911, pp. 49--50.

25

foarte des si erau zile cind 0 jimbla, impartita fra-te$te in douii, tinea loc de mincare. In astfel de ca-zuri se [dcea haz si se spuneau glume de la tarii, aciiror veselie zqomotoasii era un fel de narcotic alfoamei. Ridea clasa inireaqii si chiotul pravalit asupranoastrii matura toate mizeriile"), Citeau, pe deasu-pra, cu infrigurare reviste si carti rornanesti de din-cola de munti. "Cu toatii scoala lor striiitui, ei ajungsa-si formeze un stil romanesc din cetanii si n-a$crede ca eleoii din liceele roiruinesti ar avea maimultii pietate pentru numele uriui Eminescu, Vla-buia, Cosbuc - ca acesii tineri chinuiii: 2. Setea luiGoga de cultura ea si a colegilor sai e imensa sinepotolita. Citeau autori latini, unguri, romani, pur-tau discutii, urmareau viata politics si se entuzias-mau de lupta patriotica a romanilor. Asa, de pilda,pe vremea Memorandumului, a acelei actiuni ener-gice a romanilor pentru cistigarea drepturilorIiresti, Goga avea 13 ani. Printre cei care auluat parte la manifestatia din gara Sibiu a fost siel. In urma acestei participari indraznete a fost ame-nintat cu eliminarea din scoala, dar pina la urma aluat numai nota rea la purtare. Cu demnitate, Gogaa marturisit sincer despre participarea sa la acea ac-tiune patriotica si intrebat de un profesor de undestie Desteaptii-te, rortuine, raspunde ferm ca de lamama sa. Atmosfera spirituala in care traiau romaniidin Transilvania era de redesteptare puternica a con-stiintei nationale, Elevii se integrau cu elanullor tine-resc intr-o asemenea tendinta generala. In clasa

25

1 O. Goga, Un nou tip pe orizont: $abiis-goimul, inPorunca vremii, an. VII, nr. 1078, 10 mai 1938.

2 O. Goga, Generatia nouii, idem, p. 42.

a VIII-a e silit sa paraseasca Sibiul in urma unui in-cident cu profesorul de istorie, Tompa Arpad, care ti-nea cu tot dinadinsul sa-i deznationalizeze pe eleviiromani, ceea ce producea protest are si indignare chiarsi in rindurile colegilor unguri. Sint semnificative cu-vintele unui asemenea coleg care tine un lung discursin gara, la plecarea lui Goga si a celorlalti, printrecare Ion Lupas : "Noi nu stim. ce va sa zicii politico:Noi stim. un singur lucru, $tim ca-ii sintem prieteni,sintem colegi si e piiciitos acel om care vrea sa striceprietenia noasirii cu treburi care pe noi nu ne privesc,pe care noi nu le pricepern ! !" Astfel Goga parasesteSibiul si se muta in clasa a VlII-a a liceului rorna-nesc de la Brasov. Era in 1899. Se ducea cu sufletulrascolit, dar si cu temeinice cunostinte, mai cu seamade literatura maghiara. .Poetul Petoji - zice BogdanDuica - [usese pentru el un apostat al lioertiiiii ;Mikszath, pictor mare al uieiii de tarii, ii zuqriiuise silui iiiranii, iar posomoritul Moddch ii dase prediiectiasa pentru tenebrele cietii:" In cetatea Brasovului incare ostenisera ochii lui Coressi, la liceul romanesc,intilneste profesori entuziasti, mari carturari ea Vir-gil Onitiu, Vasile Goldis, luptatori neinfricati pentrudrepturile romanilor. Goga, care Inca de la Sibiu in-cepuse sa publice "slabute versuri de dragoste" -cum aprecia el - e in centrul tuturor.

In cadrul Societatii de lectura se aud cu ecouri pre-lungi versurile sale indraznete in care patrunde spi-ritul protestatar al lui Gavril Munteanu, GheorgheBarit, Andrei Muresanu - figuri stralucite ce auilustrat de-a lungul vremii viata culturala a Braso-vului. In 1899 Goga infrunta energic in coloaneleziarului Tribuna pe calomniatorii marelui revolutio-

27

nar de la 1848, Avram Iancu, anticipind, astfel, scri-sul sau barbatesc cu note mesianice.

Dupa terminarea liceului se inscrie ea student laUniversitatea din Budapesta. Acum Goga intra deplinin vinturile aspre ale vietii, Incepe epoca Luceajiiru-lui, care aparuse la 1 iulie 1902 din initiativa luiA. P. Banutiu. Pe acesta l-a impresionat placut latinarul Goga, dupa cum marturiseste el, ,,0 in-teliqetuii ascuiiiii ce nu suferea contradiciia ; 0[razti tnunteneascii, limpede, plina de imagini ori-ginale, nemaiintilnitii de mine in vorba altuia.In omuleiui blond, ee-l credeam liric, se ascun-dea, dupa cum biiqam. de seamii, 0 ambitie nemiisu-ratii, definitiv riizuriititii impotriva celor prinsi in ru-gina inuechitelor pasioitiui. El cerea imediatii luptii $io nouii riruiuialii politicii, cerea inlesnirea accesuluitinerilor la cotuiucerea treburilor publice ... 1" LaBudapesta, Goga devine un om pe deplin format.Talentul sau se afirrna vertiginos, gloria lui creste inluptele dure cu viata si strirnbele rinduieli, Va pu-blica versuri si articole care-i vor aduce de doua oriinchisoarea.

In 1905 ii apare volumul Poezii, care-I impune eaun poet national. Urrneaza la rastimpuri volumele ce-lelalte: Ne cheamii pamintul, Din umbra zidurilor,Cintece farii tara si piesele Dotnnui Notar si Mesterut.Manole. Verbul sau inflacarat e prezent zilnic inpresa, se aude la intruniri publice. Concomitent Gogai~i continua studiile in Germania, Franta, Italia, An-glia. Vroia sa devina profesor, ceea ce a si fost pu-tina vreme dupa Unirea din 1918, la Universitatea

28

1 A. P. Banutiu, Cum l-am cunascut pe Octavian Gaga,in Pagini litera re, novo dec. 1938.

din Cluj. In timpul primului razboi mondial se luptaeroic pentru intrarea romanilor in batalia contra im-batrinitului imperiu habsburgic. Volumul Cintecejiirii tarii e rodul acestor zbateri dramatice. La ziarulEpoca tinea prin 1914 0 rubrica : "Ardealuluorbeste",

La declansarea razboiului se inroleaza impreuna cufratele sau, romancierul Eugen Goga, in regimentul 80infanterie. Din razboi fratele sau ramine fara minadreapta. In timpul retragerii din Moldova, Goga e inconducerea ziarului Romania, care se trimitea solda-tilor pe front. Dupa pacea de la Buftea pleaca la Pa-ris pentru a apara interesele romanilor. Drumul eplin de peripetii ; cu un pasaport fals, pe numeleGheorghe Oprescu, trece prin Rusia revolutionara,prin Finlanda, Norvegia, Scotia, Londra si soseste laParis. La Paris gaseste 0 atmosfera foarte nefavora-bila Romaniei, considerata inca aliata a nerntilor.Apoi Goga e chemat la Sibiu sa intre in Consiliul Di-rigent, pe linga eel din Bucuresti, Dupa Unirea Ar-dealului cu Romania, Goga se va avinta cu toataIiinta in politica. Va fi deputat, ministru al cultelor,ministru de interne si prim-ministru al unui guverncare l-a ruin at moral si fizic. A facut greseli, exage-rari grave, dar nu 9i-a tradat niciodata poporul. Dupao scurta guvernare de vreo trei luni se retrage dez-amagit din politic a si moare in urma unei congestiicerebrale in castelul sau de la Ciucea. Noptile pier-dute, munca intensa, agitatia continua, deceptia i-auaccentuat boala, grabindu-i sfirsitul, care a survenitin ziua de 7 mai 1938.

29