.. .

PATRIARHIA ROMANAEpiscopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande

Parohia Ortodoxa “Sfantul Ignatie Teoforul ”5 Alford Street Waterview Auckland New Zealand

LUCRAREASFANTULUI DUH

- Sf. Ioan de Kronstadt -

Duhule Sfi nte, Facatorule de viata, Unul fi ind din Sfanta Treime, Tu esti viata

si cuviinta, frumusetea tuturor fapturilor vii si neinsufl etite, Tu esti culoarea si mireasma plantelor, Tu esti res-piratia tuturor fi intelor organice si anorganice, fi indca Tu pricinuiesti rodirea, hranirea in

plante, in arbori si in arbusti. Tu uzi roadele si le aduci la parguire prin razele de soare,

Tu luminezi prin soare, luna si stele, Tu pricinuiesti vanturile in vazduh si valurile

in rauri, mari si lacuri, Tu le imblanzesti, Tu pricinuiesti tunetele si fulgerele in crugul

ceresc. Tu plasmuiesti si sadesti samanta

omeneasca, si o cresti, si o modelezi intr-un organism minunat, cum faci si cu toti

embrionii de animale. Tu ai dat albinelor

putinta sa faca faguri cu miere si paianjenu-lui sa isi teasa paien-

jenisul, iar viermilor de matase sa faca coconi.

Pana la nesfarsita felurime impodobesti

tipurile fetelor omenesti de parte barbateasca si femeiasca, potrivit felurimii popoarelor si natiilor (raselor) si a

climatelor pamantesti.Tu felurit inteleptesti...

SUMARPASTORALA

SFINTIEI SALEEPISCOPULUI

MIHAILAL AUSTRALIEI

SI NOII ZEELANDE

LUCRAREA SFANTULUI DUH

PRIMA EMISIUNE ORTODOXA DE

RADIO IN LIMBA ROMANA DIN

NOUA ZEELANDA

NOUTATIDIN PAROHIA

NOASTRA

INVIEREA:SERBARE, NU

COMEMORARE

DUMINICA SAMARINENCII

DUMINICAORBULUI

INALTAREADOMNULUI

SFINTII IMPARATICONSTANTIN

SI ELENA

CATEHISMORTODOX

PE INTELESULTUTUROR

CALENDARULLUNII MAI

PRIMA EMISIUNE ORTODOXA DE RADIO IN LIMBA ROMANA IN NOUA ZEELANDA Hristos a Inviat! Dorim sa va comunicam, pe aceasta cale, vestea de bucurie de care Bunul Dumnezeu ne-a imparta-sit si anume, vineri 9 aprilie 2010, a fost inaugurata prima emisiune ortodoxa romana de radio din Noua Zeelanda: Radio “Rostirea Ortodoxa”. Emisiunea poate fi receptionata, live, in fi ecare vineri seara incepand de la ora 21:30 (ora Noii Zeelande), pentru o jumatate de ora, pe Planet Audio FM 104,6. Timp de o saptamana, emisiunea poate fi as-cultata pe internet pe site-ul: www.planetaudio.org.nz/rostireaortodoxa. Emisiunea de radio “Rostirea Ortodoxa” este realizata si prezentata de catre PC Pr. protopop Mircea Mihai Corpodean. Caracterul emisiunii este de a promova credinta ortodoxa, spiritualitatea si cultura romana, cu implicare in viata sociala a comunitatii romanesti locale. Finantarea emisiunii se face din fondurile proprii ale Paro-hiei Ortodoxe Romane “Sfantul Ignatie Teoforul” Auckland, Noua Zeelanda. Va invitam cu bucurie sa ascultati emisi-unea noastra! Pr. Protopop Mircea Mihai Corpodean.

Buletin Parohial Mai 2010 Numarul 11

Parohia Sfantul Ignatie Teoforul Auckland Noua Zeelanda

PASTORALA 2010†M I H A I L

Prin Harul lui Dumnezeu,Episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane

a Australiei si Noii Zeelande

Preacucernicilor parinti si dreptcredinciosilor crestiniHar, Mila si Pace de la Hristos Domnul

Iar de la Noi arhieresti si parintesti binecuvantari.

“Iar ingerul, raspunzand a zis femeilor: Nu va temeti, ca stiu ca pe Iisus cel Rastignit Il cautati. Nu este aici,

caci S-a sculat precum a zis.” (Mt. 28,5-6).

Iubiti credinciosi si credincioase,Hristos a Inviat!Precum ne-am adunat astazi cu totii in Biserica Dumnezeului cel viu, ca sa ascultam glasul Evangheliei care ne incredinteaza ca

Iisus Hristos a Inviat, tot asa ascultau si femeile mironosite glasul ingerului care le spunea ca “Iisus cel Rastignit s-a sculat precum a zis” mai inainte. Vestea invierii Domnului Hristos este marturisita

asadar dintru inceput si are ca... P3

PATRIARHIA ROMANAEpiscopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande

Parohia Ortodoxa “Sfantul Ignatie Teoforul ”5 Alford Street Waterview Auckland New Zealand

LUCRAREASFANTULUI DUH

- Sf. Ioan de Kronstadt -

...lucrurile lor popoarele si insii in parte spre indestularea trebuin-

telor vietii de obste. Tu ai luminat si luminezi cu lumina intelegerii,

inteleptind pe proroci si pe apostoli, pe cuviosi si pe drepti, pe nebunii pentru Hristos si pe toti sfi ntii. Tu inteleptesti pe arhitecti, pe sculptori, pe pictori ca sa lucreze in lemn, metal, granit si marmura, ca si pe

mesterii care fac felurite lucruri din metal si din sticla: de la Tine este toata stiinta si toata arta. Tu Te pleci spre

mila fata de pacatosi si pentru numele lui Iisus Hristos, Mielul lui Dum-nezeu, Care a luat asu-pra Sa pacatele lumii, curatesti pacatele celor ce cred si se pocaiesc.Tu impaci si mangai

sufl etele, renasti pe om prin Botez, Tu impar-

tasesti sfi ntenie si intarire prin Mirungere,

Tu dezlegi de pacate prin Pocainta, dupa cre-dinta in Iisus Hristos, Tu prefaci painea si vinul in preacuratul

Trup si Sange al Domnului, Tu savar-sesti preotii, Tu bine-cuvantezi casatoria si

zamislirea sipricinuiesti nasterea, Tu dezlegi pacatele si

tamaduiesti trupulprin Maslu.

Nenumarate sunt, Duhule Sfi nte, lucrarile

Tale cele de viatafacatoare atat innatura cat si in

imparatia haricaa lui Hristos.

Slava Tie, dimpreuna cu Tatal si cu Fiul !!

EPISCOPIAORTODOXA ROMANA

DIN AUSTRALIASI NOUA ZEELANDA

Preasfi ntitul ParinteDr. Mihail Filimon

Episcopul Australieisi Noii Zeelande

Adresa Episcopiei61-63 Queensberry St,Carlton 3053 Victoria,

AU, PO Box 122;offi ce@roeanz.com.au

www.roeanz.com.au

ParinteleVicar Administrativ:

Dumitru ComanParinte Secretar: Petrisor Pohrib

Episcopia are in sche-ma de organizare, un

numar de 30 de parohii ortodoxe si o manasti-re, organizate in: Pro-

topopiatul Ortodox Roman al Australiei si

al cel Noii Zeelande.(www.roeanz.com.au)

PAROHIA ORTODOXASF. IGNATIE TEOFORUL

Adresa: 5 Alford Street, Waterview, Auckland

Preot paroh al bisericii “Sfantul Ignatie

Teoforul” este P.C. Pr. Mircea Corpodean.

Consiliul Parohial:Presedinte

Pr. Mircea Corpodean; Epitrop:

Daniel Sparchez;Consilier cultural

Teodor Micle;Consilier social:Dumitru Coman;Consilier tineret:Gabriel Nicolau; Administrativ:Emilian Niga;

Consilier misionar: Lucian Alexoiu

Consilier:Cristian Ailincai

La Biserica Sfantul Igna-tie Teoforul din Auckland a avut loc slujba de sfi n-tire a Chivotului pentru parohia noastra, donatie a unei familii de romani din Auckland care l-au comandat, platit si adus aici, in Noua Zeelanda. Slujba a fost tinuta de parintele Mircea Mihai Corpodean.

NOUTATI DIN PAROHIA“SFANTUL IGNATIE TEOFORUL” DIN AUCKLAND

Duminica 25 aprilie, parintele Mircea Mihai Corpodean a participat la Sfanta Liturghie la Parohia Ortodoxa Romana “Sfantul Gheorghe” din Hamilton, cu prilejul praznuirii hramului acesteia, alaturi de toti credinciosii din Hamilton si de credinciosi romani din Auckland. Ala-turi de parintele Corpodean au ofi ciat PC pr. Ovidiu Motofelea (preot paroh) si PC pr. Claudiu Coroaba (de la Parohia Ortodoxa Romana “Sfanta Maria” din Wellington, impreuna cu familia dansului). La incheierea Sfi ntei Liturghii s-a organizat o agapa frateasca, imbelsu-gata de bucatele pregatite si aduse de catre cei care au participat.

DUMINICA CINCIZECIMIIRusaliile

Duminica Cincizecimii sau a Rusaliilor (Duminica mare), este sarba-toarea anuala a pogorarii Sfantului Duh peste Sfi ntii Apostoli, eveni-ment pe care ni-l istorisesc si cu care se incheie descoperirea fata de lume si de creatie a lui Dumnezeu, Cel in treime. Ea cade totdeauna la 10 zile dupa Inaltare sau la 50 de zile dupa Pasti, cand a avut loc evenimentul sarbatorit si cand evreii isi serbau praznicul. E totodata sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine, caci in aceeasi zi, in urma cuvantarii insufl etite a Sf. Apostol Petru, s-au convertit la crest-inism circa 3.000 de sufl ete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim (Fapte II, 41). Nu incape indoiala ca Rusaliile sunt cea mai veche sarbatoare crestina impreuna cu cea a Pastilor, fi ind praznuita inca din vremea Sfi ntilor Apostoli, ca o increstinare a sarbatorii iudaice corespunzatoare. Despre ea amintesc si Sf. Apos-tol Pavel (1 Cor. XVI, 8) si Sf. Luca (Fapte XX, 16). E numarata si in Constitutiile Apostolice, printre sarbatorile in care sclavii se cuvine sa fi e eliberati de muncile obisnuite. De sarbatoarea Rusaliilor apar-tin datini si credinte legate de pomenirea generala a mortilor.

PATRIARHIA ROMANAEpiscopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande

Parohia Ortodoxa “Sfantul Ignatie Teoforul ”5 Alford Street Waterview Auckland New Zealand

DUMINICASAMARINENCIILa jumatatea drumului dintre Galileea si Iudeea in tinutul Samariei, se afl a oraselul Sihar si langa el era fantana lui Iacob. Fantana aceasta era de doua ori foarte in-semnata. Mai intai, pen-tru faptul ca, in acel tinut secetos o fantana era o adevarata binefacere. Locuitorii orasului Sihar duceau de la aceasta fantana apa trebuitoare pentru ei si vitele lor veneau sa se adape din apa ei. Fantana era foarte adanca ne spune Sfanta Evanghelie si apa se scotea cu o galeata cu lant precum se poate vedea pana-n zilele noastre. In al doilea rand fantana aceasta era insemnata pentru samarineni, fi indca ea le aducea aminte de stramosul lor Patriarhul Iacob, care a poposit aici impreuna cu turmele lui. Era o fantana istorica, deosebit de pretuita de samarineni. Intre iudei si samarineni era o veche disputa, fi ind acuzati ca s-au amestecat cu alte neamuri. Samarinenii socoteau fantana lui Iacob aproape ca pe un loc sfant. De ea erau leg-ate traditii si obarsia lor ca neam binecuvantat de Dumnezeu, prin stramo-sul lor Iacob. Aici ei afl au nu numai apa trebu-itoare pentru trup ci si o traditie foarte scumpa pentru viata lor.Voind sa treaca Iisus din Iudeea in Galileea nu a mai ocolit Samaria ci a poposit intr-o zi pe la amiaza langa fantana lui Iacob. Ajuns la fantana, se odihneste iar ucenicii se duc in oras pentru cele ale mancarii. In acest timp, din oras vine la fantana o femeie samarineanca sa ia apa. Cand il vede pe Iisus...

PASTORALA 2010†M I H A I L, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane a Australiei si Noii Zeelande

P1... temelie descoperirea dumnezeiasca in persoana Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel Intrupat. In aceasta perspec-tiva, Iisus Hristos pe de o parte ne-a desco-perit noua pe Tatal si ne-a aratat ca suntem fi i ai Tatalui ceresc. Aceasta se implineste atunci cand i se administreaza omului Taina Sfantului Botez, si astfel omul devine fi u al lui Dumnezeu dupa Har si intre Hristos si credincios se stabileste o relatie de comu-niune, care este o relatie vie, personala si actuala. Pe de alta parte, Hristos Domnul ne arata in timpul activitatii Sale pe pamant ca noi trebuie sa ne asemanam cu El inaintea Tatalui si pentru aceasta El insusi este Fiul cel Unul Nascut al Tatalui, care a venit sa ne mantuiasca si sa ne lumineze calea spre Imparatia lui Dumnezeu. Aceasta cale are un urcus continuu spre culmile inalte ale virtuti-lor crestine, pe care ni le descopera Domnul; El ne arata “ca iubirea de Dumnezeu este cea dintai si cea mai mare porunca” (Mt. 22, 35-29). Si “pentru ca am primit porunca sa iubim pe Dumnezeu, avem implantata si puterea iubirii, iar dovada acestui lucru nu exista in afara de om, ci fi ecare poate s-o invete de la sine insusi si in sine insusi. Caci noi din natura suntem doritori de ceea ce este bun si frumos, chiar daca de cele mai multe ori fi ecaruia ii pare bun si fru-mos altceva;... cu totul de neexprimat si de nedescris sunt luminile frumusetii dumne-zeiesti” zice Sfantul Vasile cel Mare(1). Cea de a doua porunca, “este iubire aproapelui”. Insusi Hristos Domnul ne invata cum sa iubim pe cei de langa noi. El din iubire fata de om a saturat pe cei fl amanzi si insetati, a adus bucurie celor intristati si mangaiere celor indurerati, a dat binecuvantarea si pa-cea Sa lumii intregi; “slabiciunile noastre le-a luat asupra Sa si bolile noastre le-a purtat si a fost ranit pentru noi, ca prin ranile Lui sa ne vindecam noi” (Isaia 53,15). El ne-a rascumparat din blestem, suferind judecata cea nedreapta, batjocura, chinurile si rastig-nirea pe Cruce - cea mai necinstita moarte, pentru a ne readuce pe noi oamenii la viata cea vesnica. Pentru aceasta cantam in slujba Sfi ntelor si mantuitoarelor Patimi: “ Intinsu-Ti-ai palmele si ai impreunat cele departate de demult; iar cu infasurarea giulgiului, Man-tuitorule si cu mormantul ai deslegat pe cei legati, care strigau: Nu este Sfant, fara nu-

mai Tu Doamne;” caci “ ziua de azi, mai inainte a inchipuit-o cu taina marele Moise zicand: si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea, ca aceasta este Sambata cea binecuvantata; aceasta este ziua odihnei, in care s-a odihnit de toate lucrarile Sale, Unul-Nascut, Fiul lui Dumnezeu, prin randuiala mortii, dupa trup odihnindu-Se. Si la ceea ce era iarasi intorcan-du-Se, prin Inviere, ne-a daruit viata vesnica, ca un bun si iubitor de oameni” (2). Cugetand si noi impreuna cu psalmistul David, ne intre-bam: cu ce vom rasplati Domnului pentru toate cate ne-a dat noua? (Ps. 115,3). Ca sa raspun-dem, vom asculta pe Marele Vasile Arhiepis-copul Cezareii Capadociei care zice:” El este insa atat de bun incat nu cere nici o rasplatire, ci se indestuleaza numai daca este iubit pentru cele ce a dat” (3), pentru aceasta iubiti frati, se cuvine sa incepem sa purtam grija de sufl etele noastre; sa ne intristam pentru desertaciu-nea vietii noastre de mai inainte; sa luptam pentru fapte bune in viitor si sa nu ramanem in lancezeala sau sa amanam pentru viitor inceperea faptelor bune. Fiindca astfel vom fi gasiti nepregatiti de Cel care cere sufl etele noastre.” Acum este timpul potrivit, acum este ziua mantuirii” zice si Sfantul Apostol Pavel in epistola sa (2 Cor. 6,2), caci acesta este veacul pocaintei iar acela al rasplatirii, acesta al rab-darii, acela al mangaierii. Acum ne bucuram de indelunga rabdare a Lui, atunci vom cunoaste judecata Lui cea dreapta, adica atunci cand vom invia, unii spre pedeapsa vesnica, iar altii spre viata vesnica”(4). Aceste adevaruri le marturiseste si Sfantul Apostol Pavel care zice: „daca credem ca Iisus a inviat, tot asa credem ca Dumnezeu pe cei adormiti intru Iisus ii va aduce impreuna cu El”( I Tes. 4, 13-14). Iubiti frati crestini, Aceasta este cred-inta noastra, ca Hristos a Inviat din morti ca sa nimiceasca pacatul si sa ne invieze si pe noi prin eliberarea de sub osanda mortii. Aceasta este si marturisirea noastra pe care o facem cu credinta si iubire fata de Hristos Domnul in toata viata noastra. Iar anul acesta, 2010, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane la propunerea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, a hotarat sa il inchinam in semn de omagiu pentru toti Sfi ntii marturisitori si martiri ai Bisericii care au murit prigoniti pentru Crezul ortodox ca - Anul comemorativ al Crezului Ortodox si al Autocefaliei romanesti. Acestia au urmat pilda vietii Invatatorului, marturisind...

PATRIARHIA ROMANAEpiscopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande

Parohia Ortodoxa “Sfantul Ignatie Teoforul ”5 Alford Street Waterview Auckland New Zealand

DUMINICASAMARINENCII...mira cum el, iudeu fi ind, a trecut prin Samaria si a poposit la aceasta fantana ?Intre Iisus si femeia samarineanca se naste un dialog de o mare fru-musete si de o adanca intelepciune care o ridica pe aceasta femeie pana la vrednicia de vestitoare a Dumnezeirii lui Iisus in mijlocul locuitorilor din orasul Sihar. Fericita a fost clipa in care femeia samarineanca s-a intal-nit cu Iisus la fantana lui Iacob. Aceasta intalnire avea sa schimbe intru totul cursul vietii ei.Pana aici cunostea numai apa de care are nevoie trupul. Orizon-tul vietii ei se intindea numai la lumea sim-turilor. Acum ea afl a despre apa cea vie de care are nevoie sufl -etul. Pana atunci ea nu stia despre Dumnezeu decat ca este o cearta foarte mare intre iudei si samarineni cu privire la locul unde trebuie sa se inchine. Acum afl a ca Dumnezeu este Duh, ca adevarata inchinare este inchinarea in duh si in adevar. Pana aici rostul ei era sa slujeasca trupului, sa fi e roaba a patimilor, de acum ea devine propovaduitoarea lui Hristos in cetatea Siharului. Traditia spune ca ea a devenit mama, a avut sapte copii si a murit moarte martirica pe vremea imparatului Nero. De unde aceasta transformare a vietii ei ? Evanghelia ne spune ca acest lucru nou a inceput de cand a zis catre Iisus: “Doamne da-mi aceasta apa vie ca sa nu mai in-setez, nici sa mai vin aici sa scot.Este momentul in care a cunoscut Harul lui Dumnezeu Cel ce ne ajuta sa ne...

... fara teama, cu bucurie si credinta ca El este” Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatal S-a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu ad-evarat, nascut, nu facut, Cel de o fi inta cu Tatal, prin care toate s-au facut. Care pentru noi oamenii, si pentru a noastra mantuire S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria, si S-a facut om. Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S-a ingropat. Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi. Si S-a inaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tata-lui, si iarasi va sa vina cu slava, sa judece vii si mortii, a carui imparatie nu va avea sfarsit...”. Cu smerenie, sfi ntii au cautat in viata lor sfi ntenia, bunatatea, blandetea si iubirea pe care le-a avut El, ascultand de cuvantul pe care il zice ucenicilor inainte de Patimile si Moartea Sa: “caci pilda v-am dat, ca precum v-am facut Eu, si voi sa faceti” (In. 13,15). Noi cei de astazi, sprijiniti pe credinta aceasta, marturisim ca Iisus Hristos nu a fost inghitit de moarte ci a inviat si intra in comuniune cu fi ecare dintre noi, pentru ca sfi ntenia lui Hristos nu este numai un model care ne sta inainte, ci se revarsa intru noi si ne sfi nteste, ne spala de pacate prin interme-diul Sfi ntelor Taine cu care ne impartasim in Biserica. Prin rugaciune si faptele cele bune fi ecare crestin intareste aceasta legatura cu Hristos cel Inviat din morti in cadrul comu-nitatii crestine si asa se inalta in sfi ntenie, primeste un chip nou, transfi gurat si in-duhovnicit. In Hristos si in Biserica noi am devenit poporul lui Dumnezeu; trebuie doar sa ne angajam cu credinta puternica in lupta contra pacatului, avand in ajutor harul dum-nezeiesc. Si fi indca purtam numele de cres-tini, Sfantul Atanasie cel Mare ne indeamna “sa invatam ca Hristos cel rastignit e Domnul Slavei( I Cor. 1,24), si puterea lui Dumnezeu si intelepciunea lui Dumnezeu (I Cor. 1,24), iar daca cineva se indoieste ca e si Dumne-zeu, sa se rusineze de Toma, care a pipait pe Cel rastignit si a spus ca El e Domnul si Dumnezeul lui (In. 20, 28). Si sa se teama de Domnul, Care dupa ce a spalat picioarele ucenicilor a zis: Voi Ma numiti pe Mine Dom-nul si Invatatorul si bine faceti, caci sunt” (In. 13,13). Caci in trupul in care afl andu-Se, a spalat picioarele, in acela ne-a ridicat

pacatele pe lemn (IPetru 2,24); in acelasi trup a fost marturisit ca stapan al creatiei de soarele care si-a retras razele si de pamantul care se cutremura si de pietrele care se despicau si de multimile care-L recunosteau pe Cel rastignit ca e cu adevarat Fiul lui Dumnezeu. El S-a rastignit pe Cruce si dupa Inviere, vedem slava Lui, slava ca a Unuia Nascut din Tatal, plin de Har si adevar (In1, 14)”.(5) Iubiti fi i duhovnicesti, Pastrati cu sfi n-tenie harul ce vi s-a dat si nu permiteti ca el sa devina ceva obisnuit in viata voastra. Acesta este tezaurul nostru cel de mare pret, este credinta ortodoxa in Invierea Domnului pe care o marturisim cu lumanarea aprinsa in mana; acest margaritar nepretuit nu trebuie sa il ma-surati cu masura omeneasca. Nu va asteptati ca el sa para logic sau pe intelesul celor care nu sunt capabili sa patrunda nimic din ceea ce depaseste omenescul sau celor ce cred ca il pot avea altfel decat il arata propovaduirea Sfi ntei Biserici Ortodoxe dintotdeauna. Sa nu uitam ca noi suntem “aluatul care dospeste toata framantatura” si sa ne mangaiem cu cuvintele Domnului Hristos care zice: “Nu te teme, turma mica, pentru ca Tatal vostru a bi-nevoit sa va dea voua Imparatia” ( Lc. 12,32). Pentru aceasta, in calitate de parinte duhov-nicesc, indreptam rugaciunile noastre pentru toti crestinii ortodocsi din Episcopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande, ca toti intariti in credinta si in lupta cu pacatul sa nu uitam niciodata ca Hristos ne indeamna mereu zicandu-ne: “Indrazniti! Eu am biruit lumea.” (In. 16,33). La acest praznic al Invie-rii Domnului va transmitem tuturor urari de pace si sanatate, ajutor in familia voastra si in toata lucrarea cea de folos impreuna cu salutul pascal: “Hristos a Inviat!”. Bucurati-va dar cu bucurie mare pentru ca Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le. Al vostru catre Domnul rugator, † M I H A I L, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane a Australiei si Noii Zeelande. 1) Sfantul Vasile cel Mare, PSB 18, Partea a doua, Regulile Mari, p. 221, tiparita cu binecuvantarea Preafericit-ului Parinte Teoctist, Editura Institutului Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1989; 2) Triodul, p.667, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2000; 3) Sfantul Vasile cel Mare, PSB 18, p. 224; 4) Idem, p.211-212; 5) Sfantul Ata-nasie cel Mare, PSB 16, Scrieri Partea II, p. 188, traducere, introducere si note Pr. Prof. Dumitru Staniloae, Editura Insti-tutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1988.

PASTORALA 2010†M I H A I L, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane a Australiei si Noii Zeelande

PATRIARHIA ROMANAEpiscopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande

Parohia Ortodoxa “Sfantul Ignatie Teoforul ”5 Alford Street Waterview Auckland New Zealand

In fi ecare an Biserica ne ofera ocazia sa praznuim Invierea Mantuitorului Hristos.Ea ne da ocazia sa praznuim si alte momente din viata Mantuitorului Hristos sau din viet-ile sfi ntilor, oameni ca si noi, care au trait dupa Indreptarul acesta, Hristos, si au mers pe Calea care este acelasi Hristos.Invierea, insa este o ocazie cu totul aparte de praznu-ire pentru ca pe ea se fundamenteaza cred-inta si nadejdea noastra,de fapt, calitatea noastra de crestini. Am spus “praznuire” si nu “comemorare”. In limba de origine, (din care vine si la noi cuvantul “praznic”) praznuirea inseamna ospat, serbare sau ospatul legat de ziua onomastica a cuiva.Prin urmare, cand mergi la praznicul cuiva (adica la sarbatoarea cuiva) esti prezent langa cel pe care il sarbatoresti sau iei parte la sarbatoarea pe care acea persoana si-a organizat-o, nu la serbarea unei persoane absente. La serbare toti participantii sunt prezenti, mai ales persoana pentru care s-a organizat sau care a organizat serbarea. Aceasta este vie, autentica si plina de viata, ceea ce nu se petrece la comemo-rare. In acest caz, tocmai persoana cea mai importanta lipseste, imposibil sa fi e “prezen-ta” altfel decat prin aducere aminte de ea. Nu este cazul Praznicului sau Serbarii In-vierii Mantuitorului Hristos, eveniment unic in istorie.Ea nu este simpla comemorare a cuiva care nu mai este, ci actualizare si in-tensifi care a bucuriei cu Iisus Hristos inviat “ieri si azi si in veci acelasi.” (Evrei,13,8) Este actualizare, nu in sensul ca ar fi adusa in prezent de undeva din istorie prin vreun anume ritual sau chiar prin lucrarea Duhului Sfant, ci in sensul ca Duhul Sfant ne face accesibila fi rea umana a Fiului lui Dumnezeu, Domnul Hristos, asumata din Sfanta Fecioara indumnezeita si proslavita.Participarea noastra la sarbatoarea Invierii Domnului consta in raportarea noastra la faptul Invierii lui Hristos, innoita in fi ecare an printr-un mod de viata adecvat Invierii, ajutandu-ne totodata de textele sacre (care infatiseaza confuzia, uimirea si bucuria uce-nicilor in fata Invierii Domnului) si de imnele serviciilor liturgice. Invierea Domnului nu a fost o reanimare cum fusesera “invierile” pe care El insusi le savarsise in timpul activi-tatii sale publice. Ea a constat in recreerea intru slava a materiei trupului Sau fara de

pacat, supus ascultarii totale fata de Dum-nezeu-Tatal pentru viata lumii. Hristos cel inviat a ramas timp de partuzeci de zile cu ucenicii sai, cu cei peste cinci sute de frati, dintre care prin anul 55 Sf. Pavel marturisea corintenilor ca unii dintre ei mai traiau inca.Dar Hristos cel inviat nu mai moare, moartea nu-l mai stapaneste. El este viu in veci, pen-tru noi si cu noi. In ceea ce ne priveste, im-portant este sa-l percepem ca atare.Praznicul Invierii este o stimulare a raportarii noastre innoite la Cel care, prin lucrarea Sfantului Duh, este vesnic prezent in istorie si dincolo de istorie. Pentru acest motiv noi nu comemo-ram Invierea Domnului,ci o praznuim, o ser-bam, participam la evenimentul extraordinar al Invierii lui Hristos actualizat in constiinta noastra de Biserica si de Duhul Sfant care insufl eteste Biserica. Hristos cel inviat este si ramane acelasi. In Biserica, cei inviati prin baia Botezului traiesc timpul marcat de Invierea lui Hristos. Noi nu mai iesim din timpul Invierii, ii apartinem. La anumite soroace, cum este Pastele, actualizam in mod festiv bucuria si constiinta timpului Invierii Mantuitorului Hristos. Ea ne da calitatea de crestini si garantia ca toate cele pe care ni le-a promis Hristos si constatate in El, sunt adevarate si posibile noua, tuturor, pentru ca altfel “daca Hristos nu a inviat, atunci este zadarnica propovaduirea noastra, zadar-nica si credinta voastra”(I Cor.15,14), spunea candva corintenilor Sfantul Pavel. Aceasta inseamna ca noi nu suntem “fanii” epigonici ai unui Iisus care a trait acum doua mii de ani, care a lasat o invatatura frumoasa, care a murit si a inviat atunci (pentru cei de atun-ci), ci suntem prietenii (Ioan,15,14-15) lui Ii-sus Care a inviat atunci pentru cei de atunci, pentru noi cei de azi si pentru cei de dupa noi, Care este viu in veci si mai ales prezent activ la sarbatorile sale. El ne-a invitat sa participam la Invierea lui, ne-a dat puterea sa facem aceasta (prin harul Sfantului Duh si prin hranirea cu Trupul si Sangele Sau), promitandu-ne ca acolo unde s-a inaltat, va pregati loc prietenilor sai: “Ma duc sa va pre-gatesc loc... incat sa fi ti si voi unde sunt Eu.” (Ioan,14,2-3). Invierea Mantuitorului Hristos este praznic si totodata ocazie de praznuire pentru noi,adica ocazie de a fi cu si langa Hristos cel viu. Este un eveniment in viata...

DUMINICASAMARINENCII... transformam viata si sa devenim oameni noi. Harul lui Dumnezeu este puterea cereasca revar-sata peste faptura noas-tra, in mintea, in vointa si sentimentele noastre, ajutandu-ne sa iesim bi-ruitori asupra pacatului, sa fi m buni si milostivi.Precum lumina soarelui incalzeste si lumineaza pamantul, tot astfel, harul lui Dumnezeu lumineaza si incalzeste neincetat viata noastra.

INVIEREA: SERBARE NU COMEMORAREPreot profesor doctor Vasile Raduca - partea 1 -

Precum lumina soarelui este izvor de sanatate si distruge microbii care o ataca, tot astfel harul lui Dumnezeu este izvor de sanatate morala si biru-inta asupra pacatului.Totul este sa ne impar-tasim din izvorul acestei ape vii. Avem fantana lui Iacob care este Sf. Biserica avem si pe Iisus Hristos care ne asteapta si mereu ne cheama sa venim la El, avem si pe Sf. Duh care ne impar-taseste din acest dar prin Sfantul Duh in veci de veci Amin.Pr. STEFAN SAVULESCU

PATRIARHIA ROMANAEpiscopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande

Parohia Ortodoxa “Sfantul Ignatie Teoforul ”5 Alford Street Waterview Auckland New Zealand

DUMINICA ORBULUISi trecand Iisus, a vazut un om orb din nastere. Si ucenicii Lui L-au in-trebat, zicand: Invata-torule, cine a pacatuit; acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb? Iisus a raspuns: Nici el n-a pacatuit, nici parintii lui, ci ca sa se arate in el lucrarile lui Dumnezeu. Trebuie sa fac, pana este ziua, lucrarile Celui ce M-a trimis pe Mine; ca vine noaptea, cand nimeni nu poate sa lucreze. Atat cat sunt in lume, Lumina a lumii sunt. Acestea zicand, a scuipat jos si a facut tina din scuipat, si a uns cu tina ochii orbului. Si i-a zis: Mergi de te spala in scaldatoarea Siloamu-lui (care se talcuieste: trimis). Deci s-a dus si s-a spalat si a venit vazand. Iar vecinii si cei ce-l vazusera mai inainte ca era orb ziceau: Nu este acesta cel ce sedea si cersea? Unii ziceau: El este. Altii ziceau: Nu este el, ci seamana cu el. Dar acela zicea: Eu sunt. Deci ii ziceau: Cum ti s-au deschis ochii? Acela a raspuns: Omul care se numeste Iisus a facut tina si a uns ochii mei; si mi-a zis: Mergi la scaldatoarea Siloamului si te spala. Deci, du-candu-ma si spalandu-ma, am vazut. Zis-au lui: Unde este Acela? Si el a zis: Nu stiu. L-au dus la farisei pe cel ce fusese oarecand orb. Si era sambata in ziua in care Iisus a facut tina si i-a deschis ochii. Deci iarasi il intrebau si fariseii cum a vazut. Iar el le-a zis: Tina a pus pe ochii mei, si m-am spalat si vad. Deci ziceau unii dintre farisei: Acest om nu este de la Dumnezeu, fi indca nu tine sambata. Iar altii ziceau: Cum poate un om pacatos sa faca aseme-nea minuni?

... Bisericii, dar si in viata fi ecarui crestin(prieten al lui Hristos). De Paste nu ne ap-ropiem de fapt comemorativ de Hristos, ci patrundem mai intens in timpul eshatologic al Invierii. Hristos nu a ramas undeva in memoria istoriei sau a noastra. Este in veci prezent si dupa Inviere neschimbat. Noi ne shimbam si este de dorit sa ne schimbam in sensul voit de El de fi ecare data cand ne raportam la Praznicul Invierii. Pentru acest eveniment Biserica a ran-duit o perioada de intampinare a Invierii, in care fi ecare se pregateste, fi e dupa randuiala ei, fi e in felul sau (cu randuiala sau fara), urmand sa primeasca din faptul Invierii pe masura pregatirii pentru Inviere. Altfel spus, urmand sa aiba acces la Cel Inviat, proportional cu adecvarea sa la starea si la dimensiunea Celui Inviat. Nu putem accede la Hristos cel viu oricum (morti prin pacat), ci avand o anumita tinuta potrivita prazniculuisi o intelegere vrednica de importanta si tinuta unui atare paraznic. Nu putini sunt crestinii moderni care se pregatesc pentru Inviere ca pen-tru un parastas vesel. Din punct de vedere liturgic, aceasta se vede din modul in care ei participa sau nu participa la privegherea din noaptea de Paste si la serviciile divine din cadrul sarbatorilor pascale (adica doar la prima jumatate de ora a acestei privegheri sau deloc). Din punct de vedere existential si social, pregatirea fara randuiala se vede si in alergarea la masa veseliei, sau la un fel de pomana de Paste, unde, in loc de “Dumnezeu

sa-l ierte”se va rosti “Hristos a inviat - Ad-evarat a inviat!” salut amestecat cu ospete pantagruelice asezonate cu medicamente pentru facilitarea digestiei, recomandate generos prin televiziune de fi rmele de medi-camente pentru sanatatea oricarui imbuibat. Altii serbeaza Pastele in excursiile organizate de fi rmele specialitate departe de casa, une-ori si de biserica, chiar si de spatiul crestin, pe undeva prin Orientul Apropiat sau Inde-partat. Au dreptul sa se bucure doar si ei de sarbatorile de Paste. Cu regret spun acestor crestini ca de bucuria pascala nu vor avea parte decat aceia care aud in adancul sufl etului lor sa-lutul lui Hristos “Bucurati-va!”, spus cu drag ucenicilor lui in ziua Invierii sale din morti. Oamenii se pot veseli oricum si oriunde cu veselia naturala la care au dreptul, reconfor-tanta pentru slujbasii cu mai multi sau mai putini bani,fara interes pentru Inviere, dar fara cinstea de a fi numiti “prieteni”de Fiul lui Dumnezeu. Timpul si conditiile pregatirii pentru Inviere, statornicite de Biserica se inscriu, de fapt, in logica pe care Hristos a avut-o: El i-a pregatit pe ucenici sa primeasca Invierea la vremea potrivita. A facut-o in mai multe randuri, legand insa Invierea de patima si de moartea Sa de bunavoie. Iar acestia si-au insusit pregatirea in diverse grade sau nu au inteles-o deloc. Atunci ucenicii si multimile presim-teau ca urma ceva extraordinar. Mintea lor era mai aproape insa de ceea ce in general poporul iudeu voia sa fi e Mesia, un viteaz care sa-l elibereze de romani si sa reinfi in-teze regatul lui David, unde fi ecare ucenic avea sa primeasca o anumita demnitate in functie de nivelul de apropiere de Iisus.Ba Iuda s-a gandit ca putea deja anticipa avantajele pecuniare din viitoarea demnitate la care se astepta, primind prin vanzarea lui Iisus, un avans tocmai de la unii dintre cei pe care Invatatorul lor urma sa-i inlature de la putere, urgentand in felul acesta acel ceva extraordinar pe care toti il asteptau. Asa se face ca la intrarea Mantuitorului in Ierusalim copiii iudeilor strigau: “Osana, Fiul lui Da-vid!”, adica “Mantuieste-ne (scapa-ne) odata, Fiul lui David!” Cu alte cuvinte “Nu ne mai tine in suspans, scapa-ne din dilema in care ne tii de trei ani incoace!” VA URMA

INVIEREA: SERBARE NU COMEMORAREPreot profesor doctor Vasile Raduca - partea 1 -

PATRIARHIA ROMANAEpiscopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande

Parohia Ortodoxa “Sfantul Ignatie Teoforul ”5 Alford Street Waterview Auckland New Zealand

DUMINICA ORBULUI...Dar tu ce zici despre El, ca ti-a deschis ochii? Iar el a zis ca prooroc este. Si i-au intrebat, zicand: Acesta este fi ul vostru, despre care ziceti ca s-a nascut orb? Deci cum vede el acum? Au raspuns deci parintii lui si au zis: Stim ca acesta este fi ul nostru si ca s-a nascut orb.

Dar cum vede el acum, noi nu stim; sau cine i-a deschis ochii lui, noi nu stim. Intrebati-l pe el; este in varsta; va vorbi singur despre sine. Acestea le-au spus parintii lui, pentru ca se temeau de iudei. Caci iudeii pusesera acum la cale ca, daca cineva va marturisi ca El este Hristos, sa fi e dat afara din sinagoga. De aceea au zis parintii lui: Este in varsta; intrebati-l pe el. Da slava lui Dumnezeu. Noi stim ca Omul Acesta e pacatos. A raspuns deci acela: Daca este pacatos, nu stiu. Un lucru stiu: ca fi ind orb, acum vad. Deci i-au zis: Ce ti-a facut? Cum ti-a deschis ochii? Le-a ras-puns: V-am spus acum si n-ati auzit? De ce voiti sa auziti iarasi? Si l-au ocarat si i-au zis: Tu esti ucenic al Aceluia, iar noi ai lui Moise. Noi stim ca Dumnezeu a vorbit lui Moise, iar pe Acesta nu-L stim de unde este. A raspuns omul si le-a zis: Tocmai in aceasta sta minunea: ca voi nu stiti de unde este si El mi-a deschis ochii.

INALTAREA DOMNULUI

Inaltarea Domnului este o mare sarbatoare crestina, care comemoreaza inaltarea la cer a lui Isus din Nazaret, la 40 de zile dupa Inviere. Potrivit Faptelor Apostolilor (1, 1-11), Iisus, dupa Inviere, s-a aratat apostolilor timp de 40 de zile, dupa care s-a inaltat la cer, in prezenta lor. Aemnifi catia Inaltarii nu este legata atat de fenomenul in sine, cat ca expresie a preamaririi ceresti a lui Christos care, ridicat prin Inviere la dreapta lui Dumnezeu, domneste ca Rege. Invingand moartea, Christos a inceput un nou mod de viata alaturi de Dumnezeu, pe care l-a pregatit si alesilor sai. La izbanda lui ia partea intreaga natura umana (cf. Ef 2, 4-6). Spiri-tualitatea Inaltarii se intemeiaza pe speranta. Crestinii privesc la casa cereasca ce-i asteapta, traind inca pe pamant in realitatea lumii noi in care domneste Hristos. Inaltarea lui Iisus este amintita in Simbolul Apostolilor si in Crezul niceeano-constantinopolitan. Incepand din sec-olul al IV-lea, sarbatoarea se celebreaza, atat in Rasarit, cat si in Apus, la 40 de zile dupa Pasti (intr-o zi de joi). Inainte de fi xarea acestei zile, evenimentul era comemorat la Rusalii. In unele tari din Europa occidentala, daca Inaltarea nu este sarbatoare legala, celebrarea liturgica se transfera in duminica imediat urmatoare.Luca 24, 36-53: Si pe cand vorbeau ei acestea, El a stat in mijlocul lor si le-a zis: Pace voua. Iar ei, inspaimantandu-se si infricosandu-se, credeau ca vad duh. Si Iisus le-a zis: De ce sunteti tulburati si pentru ce se ridica astfel de ganduri in inima voastra? Vedeti mainile Mele

si picioarele Mele, ca Eu Insumi sunt; pipaiti-Ma si vedeti, ca duhul nu are carne si oase, precum Ma vedeti pe Mine ca am. Si zicand acestea, le-a aratat mainile si picioarele Sale. Iar ei inca necrezand de bucurie si minunandu-se, El le-a zis: Aveti aici ceva de mancare? Iar ei i-au dat o bucata de peste fript si dintr-un fagure de miere. Si luand, a mancat inaintea lor. Si le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grait catre voi fi ind inca impreuna cu voi, ca trebuie sa se implineasca toate cele scrise despre Mine in Legea lui Moise, in prooroci si in psalmi. Atunci le-a deschis mintea ca sa price-apa Scripturile. Si le-a spus ca asa este scris si asa trebuie sa patimeasca Hristos si asa sa invieze din morti a treia zi. Si sa se propovadu-iasca in numele Sau pocainta spre iertarea pacatelor la toate neamurile, incepand de la Ierusalim. Voi sunteti martorii acestora. Si iata, Eu trimit peste voi fagaduinta Tatalui Meu; voi insa sedeti in cetate, pana ce va veti imbraca cu putere de sus. Si i-a dus afara pana spre Betania si, ridicandu-Si mainile, i-a binecu-vantat. Si pe cand ii binecuvanta, S-a despartit de ei si S-a inaltat la cer. Iar ei, inchinandu-se Lui, s-au intors in Ierusalim cu bucurie mare. Si erau in toata vremea in templu, laudand si binecuvantand pe Dumnezeu. Amin.

SFINTII IMPARATICONSTANTIN SI ELENA

In aceasta luna, in ziua a douazeci si una, pomenirea sfi ntilor, maritilor, de Dumnezeu incoronatilor si intocmai cu apostolii, marilor imparati Constantin si mama sa Elena. Acest mare intre impärati, fericitul si pururea po-menitul Constantin, a fost fi u al lui Constan-tiu, care se numea Clor, si al cinstitei Elena. Constantiu a fost nepot de fi ica lui Claudiu cel ce a imparatit in Roma mai inainte de impara-tia lui Diocletian si a lui Carin. Acest Constan-tiu, dupa ce a fost primit de Diocletian si de Maxentiu Erculiu ca sa fi e partas al imparatiei lor, cand Maximian Galeriu dimpreuna cu alti prigonitori, cu tarie ridicasera prigonire asupra tuturor crestinilor, el singur intrebuintand blandetea si mila, mai vartos pe cei ce se luptau pentru credinta lui Hristos ii intrebuinta sfet-nici si partasi ai slujbelor imparatesti. Invatand el buna cinstire pe Constantin fi ul sau cel iubit, care dupa acestea s-a numit intaiul imparat al crestinilor, l-a lasat mostenitor al imparatiei sale, in insulele Britaniei. Imparateasa Elena, dupa ce a ajuns la Constantinopol, si-a savar-sit viata. Si imparatul a imparatit in Roma cea Noua in anul de la zidirea lumii, cinci mii opt sute optsprezece; iar de la venirea cea in trup a Mantuitorului nostru Dumnezeu trei sute treizeci si sapte. Amin.

PATRIARHIA ROMANAEpiscopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande

Parohia Ortodoxa “Sfantul Ignatie Teoforul ”5 Alford Street Waterview Auckland New Zealand

PAROHIA ORTODOXA “SF. IGNATIE TEOFORUL“

AUCKLAND - MAI 2010

SAMBATA 1 MAI18:30 Vecernie, cor

DUMINICA 2 MAI9:00 Utrenie, Sf. LiturghieDuminica Samarinencii

VINERI 7 MAI18:30 Taina Sf. Maslu21:30 Radio 104.6 FM

SAMBATA 8 MAI18:30 Vecernie, cor

DUMINICA 9 MAI9:00 Utrenie, Sf. Liturghie

Duminica Orbului

JOI 13 MAI10:00 Sfanta LiturghieInaltarea Domnului

Ziua Eroilor

VINERI 14 MAI21:30 Radio 104.6 FM

SAMBATA 15 MAI18:30 Vecernie, cor

DUMINICA 16 MAI9:00 Utrenie, Sf. LiturghieDuminica Sfi ntilor Parinti

VINERI 21 MAI10:00 Sf. Constantin si Elena

21:30 Radio 104.6 FM

SAMBATA 22 MAI18:30 Vecernie, cor

DUMINICA 23 MAI9:00 Utrenie, Sf. LiturghiePogorarea Sfantului Duh

Rusaliile

LUNI 24 MAI10:00 Sfanta Liturghie

Sfanta TreimeLunea Duhului Sfant

VINERI 28 MAI21:30 Radio 104.6 FM

SAMBATA 29 MAI18:30 Vecernie, cor

DUMINICA 30 MAI9:00 Utrenie, Sf. LiturghieDuminica tuturor sfi ntilor

EDITARE, DESIGN & LAYOUT:

Cristi DumitrachePAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA

romanianpages@yahoo.co.nz

1. Care este cea dintai datorie si cea mai mare grija a credinciosului in viata? Cea dintai datorie si cea mai mare grija a credinciosului in viata este grija de mantuirea sufl etului sau. Nimic pe lume nu e mai de pret pentru el ca mantuirea sufl etu-lui, dupa cuvantul Mantuitorului, care zice: “Ce va folosi omului de ar dobandi lumea toata si-si va pierde sufl etul sau? Sau ce va da omul, in schimb, pentru sufl etul sau?” (Marcu 8, 36-37).

2. Ce este mantuirea? Mantuirea este eliberarea din robia pacatului si a mortii si dobandirea vietii de veci, in Hristos. Ea ne-a fost facuta cu putinta de intruparea, jertfa, invierea si inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos la cer, si ne-o insusim prin harul dumnezeiesc, cu care trebuie sa conlucram prin credinta si fapte bune. De mantuire se poate impar-tasi orice om, caci Dumnezeu – voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si sa vina la cunostinta adevarului dat de intelepciunea Sa (I Timotei 2, 4).

3. Unde se gaseste adevarul care duce la mantuire? Adevarul care duce la mantuire se gaseste in Sfanta Biserica Ortodoxa, “stalpul si temelia adevarului” (I Timotei 3, 15).

4. De la cine are Biserica Ortodoxa acest adevar? Biserica Ortodoxa are acest adevar de la Dumnezeu insusi, vestit mai dinainte prin patriarhii, dreptii si proorocii Vechiului Testament, care au avut o viata si cugetare sfanta, si apoi in mod desavarsit prin insusi Fiul Sau intrupat, Domnul nostru Iisus Hristos, Mantuitorul, cum spune Sfantul Apostol Pavel: “Dupa ce Dumnezeu odinio-ara, in multe randuri si in multe chipuri, a vorbit parintilor nostri prin prooroci, in zilele acestea mai de pe urma ne-a grait noua prin Fiul, pe Care L-a pus mostenitor a toate si prin Care a facut veacurile; Care fi ind stralu-cirea slavei si chipul fi intei Lui si Care tine toate cu cuvantul puterii Sale...” (Evrei. 1, 1-3),

5. Cum a dat Dumnezeu acest adevar? Acest adevar l-a dat Dumnezeu prin Descoperirea dumnezeiasca.

CATEHISM ORTODOX PE INTELESUL TUTUROR - 1

6. Ce este Descoperirea dumnezeiasca? Descoperirea sau Revelatia dumne-zeiasca este comoara de adevaruri pe care Dumnezeu a dat-o oamenilor, pentru ca aces-tia, cunoscandu-L pe El, voia Lui si lucrarea Lui, sa-L cinsteasca dupa vrednicie, sa-I implineasca voia si prin aceasta sa se man-tuiasca.

7. Ce dovedeste din partea lui Dumnezeu aceasta Descoperire? Descoperirea dumnezeiasca dove-deste marea iubire a lui Dumnezeu fata de oameni. “Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4, 8), iubire nesfarsita, un ocean de iubire, cum zic Sfi ntii Parinti. Prin ea Dumnezeu revarsa lumina si caldura Lui, cea mai presus de fi re, asupra intregii fapturi si o ajuta sa se impar-taseasca cat mai deplin de puterea cea de sus si de adevarul cel mantuitor. Descoperirea lui Dumnezeu e insasi aceasta lumina ce ni s-a dat din nesfarsita Lui iubire fata de noi.

8. Dumnezeu a dat Descoperirea Sa pentru toti oamenii? Descoperirea dumnezeiasca a fost data pentru toti oamenii, pentru ca toti au nevoie de mantuire, dar, intrucat nu toti erau vrednici de a primi Descoperirea direct de la Dumnezeu, ea a fost incredintata anumitor oameni alesi, care la randul lor s-o vesteasca celor ce doresc a o primi.

9. De ce nu toti oamenii pot primi Descoperirea direct de la Dumnezeu? Pentru nevrednicia pricinuita de necuratia sufl etului si a trupului lor, in urma caderii in pacat a protoparintilor nostri.

10. Care au fost vestitorii Descoperirii dumnezeiesti? Oamenii alesi de Dumnezeu in acest scop au fost patriarhii, Moise, dreptii si pro-orocii, care au primit si au vestit cuvantul lui Dumnezeu in sanul poporului evreu. Aceasta Descoperire a fost adusa oamenilor in chip deplin de insusi Fiul lui Dumnezeu intrupat, Domnul nostru Iisus Hristos, “Lumina cea adevarata, care lumineaza pe tot omul cevine in lume” (Ioan 1, 9). Mantuitorul a raspandit in lume Descoperirea dumneze-iasca prin Sfi ntii Sai Apostoli si Ucenici, in Biserica intemeiata de El si intrata in istorie la Cincizecime. VA URMA