Evolu]ii la burs@

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

“%n via]@ exist@ dou@ tragedii.Una e s@ nu ob]ii ceea cedore}ti. Cealalt@ e s@ ob]ii”.

G.B. Shaw

c my b

c my b

Decuplat de economie, înt@rit artificial, spe-culat, umflat, dopat. Odat@ cu cre}terea cursu-lui leului spre 3,1112 lei pentru euro, toatecalificativele de mai sus au fost lansate pen-tru a caracteriza situa]ia. Dar, nu numai. S-amai spus c@ leul este tare, e un curs firesc,reflect@ cre}terea productivita]ii }i a econo-miei. Sigur c@ toate aceste afirma]ii nu auavut nici m@car inten]ia de a mai estompauimirea, care a caracterizat aproape unanimpia]a, atunci c$nd evolu]ia cursului a ame-nin]at cursul de 3,10. Simplu spus, îns@, leuleste }i el o marf@. {i, în aceast@ perioad@, afost mai mult solicitat@ }i, atunci, ca oricemarf@, pre]ul ei a crescut. P$n@ aici totulpare a se înscrie în regulile unei evolu]ii depia]@. Întrebarea este ce face din leu o marf@at$t de pre]ioas@?Spre deosebire de alte m@rfuri, oric$t am ]inela aceasta compara]ie, banii sunt o marf@aparte. Nu sunt niciodat@ o destina]ie final@a unei investi]ii, a unei achizi]ii, a}a cum suntace}tia care schimba cursul. Leii sunt cum-p@ra]i acum, mai ales pentru a face plasa-mente în lei la dob$nzi interesante. Deocam-dat@, leul a intrat în cercul spectaculos alsuccesului, un cerc prin care dob$nzile inter-bancare mari fac ca leul s@ fie cerut pe pia]@pentru aceste dob$nzi, iar absorb]ia lui rapid@face ca b@ncile s@ fie mereu în foame de leipentru necesarul zilnic. O scurt@ istorie aapari]iei acestui cerc de succes sau vicios alleului nu explic@ îns@ aceast@ înt@rire. Maiînt$i a fost doar o chestiune de ciclicitate. Defiecare dat@ c$nd b@ncile trebuia s@ constitu-ie o rezerv@ minim@ obligatorie - o obliga]ieimpus@ de BNR pentru cre}terea pruden]ei -foamea de lei devenea acut@ }i dob$nzilecre}teau, pentru ca apoi s@ coboare sub 4-5&pentru depozitele intraday. Aceast@ ciclicitatenu e de ieri, de azi, are deja un anumit istoric,dar, în luna aprilie a acestui an, a ie}it de peorbita deja cunoscut@. Sf$r}itul lunii a f@cutca atractivitatea dob$nzii s@ atrag@ mai multevalute pe leu }i odat@ atins v$rful de dob$nzide 28& la depozite }i 54& la credite, aces-tea au cobor$t mult mai greu, pentru c@ auatras aten]ia speculatorilor.

continuare ^n pagina 7

Se schimb@ garda în UE

nr. 123 anul 3 vineri, 6 iulie 2007 0,50 RON

Vechiul ora} Zacatecas, Mexic

Dan SUCIUpag. 7

Emil DAVID

Programul Erasmus

Eveniment 2007

pag. 8Ileana Ilie

În data de 07.07.2007, se va desf@}ura cel mai mare con-cert de binefacere din toate timpurile. Obiectivul acesteimanifest@ri este de a sensibiliza opinia public@, de pe în-treg mapamondul, cu privire la schimb@rile climatice.Astfel, se încearc@ ini]ierea unei mi}c@ri globale de com-batere a fenomenului de înc@lzire a climei. Concertele sevor desf@}ura, timp de 24 de ore, în nou@ ora}e, de petoate continentele (New York, Sydney, Tokio, Shanghai,Johannesburg, Rio de Janeiro, Londra }i Hamburg), iaraudien]a a}teptat@ la peste 2,5 miliarde de persoane, pre-figureaz@ cel mai mare eveniment mediatic al anului.

continuare ^n pagina 6

Decebal N. Tod@ri]@

pag.2

Taxa verde

Media

pag. 3Iulia Nagy

pag. 3Emil David

Live EarthLive Earth

„Dou@ excese: a exclude ra]iunea, anu admite decât «ra]iunea»”

Pascal

„Capitalismul interna]ional este, to-tu}i, individualist… el nu este oreu}it@. Este dezgolit de inteligen]@,de frumuse]e, de virtute }i nu î}i ]inepromisiunile. Pe scurt, ne displace }iîncepem s@-l dispre]uim. Dar, cândne întreb@m prin ce s@-l înlocuim,suntem teribil de perplec}i. Cu ce?”Gilles Dostaller, un cunoscut eco-nomist }i politolog francez, îl citeaz@astfel pe marele John Maynard Keynes,în cartea sa „Keynes }i luptele sale”,Editura Albin Michel, Paris, 2005.Într-adev@r, foarte realist }i deloccomunist, maestrul de la Cambridge,cel care va fi înnobilat de Coroanabritanic@ }i va pune bazele sistemului

monetar de la Bretton-Woods, „av@zut” }i a examinat cele mai multedin „relele adev@rate ale capitalismului”– }omaj, infla]ie, mari discrepan]e întrevenituri, s@r@cie etc. – urm@rind, îns@,nu înl@turarea acestui sistem, ci amelio-rarea lui, în scopul de a-l putea men]ineeficient social, activ pe termen lung. Ase-menea afirma]ii }i muta]ii erau caracte-ristice mai ales deceniului 4 al seco-lului trecut }i s-au men]inut, într-ovie confruntare de idei, pân@ în zilelenoastre. Iar, dup@ toate indiciile, sevor men]ine }i pe mai departe…Avem, îns@, de-a-face acum, cu onou@ etap@ de schimb@ri, schimb@riînc@ de secole bune tulburând „adân-curile” }i declan}ate „la suprafa]@”,deschis, nemijlocit, prin anii ’80, totai secolului trecut. Este vorba demondializare, proces la care ne-amreferit adeseori.

continuare ^n pagina 4

Un mandat al compromisurilor majore – a}a va r@mâne în istorie pre-}edin]ia german@ a UE, care s-a încheiat pe 1 iulie.Evident, compromisurile în politic@, fie ea global@ sau regional@, echi-valeaz@ mai mult cu succesul, decât cu e}ecul. Ceea ce explic@ elogiilepe care Europa 27 le-a adus, la sfâr}it de mandat, pre}edin]iei germane.Cel mai important succes este legat de efortul diplomatic uria} pe careGermania, cancelarul acesteia, l-au desf@}urat pentru dep@}irea crizeiprovocate de respingerea proiectului Constitu]iei Europene, la referen-dumul din Fran]a }i cel din Olanda, precum }i pentru neutralizarea po-zi]iei refractare pe care s-au situat consecvent, în ultima vreme, Marea Bri-tanie }i Polonia. Arta compromisului }i a negocierilor dure a avut câ}tigde cauz@. Rezultatul? Concesii relativ minore (denumirea de Consti-tu]ie este înlocuit@ cu cea de Tratat European simplificat, punerea înumbr@ a simbolurilor europene – imnul }i steagul), în schimbul unordecizii majore care p@streaz@ inova]iile preconizate în optimizarea ca-drului institu]ional al UE, în delimitarea competen]elor na]ionale }ieuropene. Cu alte cuvinte, problema Tratatului European r@mâne pe agen-da de priorit@]i, cea mai important@ sarcin@ a noii pre}edin]ii portu-gheze fiind redactarea noului tratat, pentru ca acesta s@ poat@ fi adop-tat la summitul informal de la Lisabona, din 18-19 octombrie a.c.Prin negocieri }i consens, Germania a mai reu}it s@ marcheze unpunct important într-o problem@ controversat@: încheierea acorduluide combatere a înc@lzirii globale.

Semestrul german s-a încheiat;urmeaz@ semestrul portughez

Imaginea s@pt@m$nii

Ilie Banu

Publicitate

pag.5ConFORM

Demersuri pentru o nou@ paradigm@

Nu „antimondializare”, ci „altermondializare”?

continuare ^n pagina 2

Dan POPESCU

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

O manifestare deamploare pentru o

problem@ grav@

Autosus]inerea leului

U.E. COMPETI[IA TINERILOR VINERI 6 IULIE 20072

urmare din pagina 1E drept, propunerile germane au fost,ini]ial, mai radicale: se propunea limi-tarea cre}terii temperaturii medii anualeîn secolul acesta la numai dou@ gradeCelsius }i reducerea emisiilor de gazde ser@ cu 50 la sut@ sub nivelulcelor din 1990 pân@ în 2050. S-a ce-rut poate prea mult, pentru a seob]ine în cele din urm@ ceva, în con-textul opozi]iei f@]i}e a SUA, care re-fuzase s@ semneze }i protocolul Kyotoprivitor la protec]ia mediului, dar }i alrezisten]ei pe care ]@ri puternic indus-trializate, precum Rusia, China sauIndia, nu se sfiesc s@ o etaleze. În fi-nal, bilan]ul pre}edin]iei germane a cu-prins un acord interna]ional care regle-menteaz@ reducerea cu 20 la sut@ aemisiilor de gaze de ser@ }i m@rireacu 20 la sut@ a procentajului repre-zentat de energia ob]inut@ din sursealternative regenerabile. Este, orice s-arspune, o decizie cu impact imediat }idirect asupra vie]ii cet@]enilor europeni.

Pe alte planuri, au continuat pe par-cursul „semestrului german” efortu-rile în vederea coordon@rii sistemelorde asigur@ri sociale, pentru înt@rireacooper@rii dintre poli]iile na]ionale înlupta împotriva terorismului }i a cri-minalit@]ii organizate, pentru îmbun@-t@]irea siguran]ei frontierelor externeale Uniunii, promovarea procesului dereform@ }i de modernizare în ]@rilepartenere }i vecine ale UE, s-a adop-tat strategia pentru Asia Central@, cuaccent pe elaborarea unei politici ener-getice comune.{tafeta este acum preluat@ de Por-tugalia, al c@rei premier va exercitapre}edin]ia UE pân@ la sfâr}itul aces-tui an. Desigur, cel mai important de-ziderat este asigurarea continuit@]ii pro-cesului de reformare a Uniunii Euro-pene, de armonizare a intereselor par-tenerilor, de construire a sistemului derela]ii externe prin summiturile Afri-ca-UE sau Brazilia-UE proiectate încea de-a doua jum@tate a acestui an.Nevoia de continuitate este ilustrat@, de

altfel, }i de programul-cadru pe care celetrei ]@ri ce se vor succeda la pupitrul decomand@ al Uniunii (Germania, urmat@de Portugalia }i Slovenia) l-au conve-nit prin contacte diplomatice directe.Vor surveni, probabil, evenimente ne-prev@zute, se vor modifica liste de prio-rit@]i, dar obiectivele strategice vor r@-mâne neschimbate cel pu]in un an deaici înainte. De pild@, se întrev@d deja,înc@ din debutul pre}edin]iei portu-gheze, opinii divergente privind inte-grarea Turciei în uniune ca o priorita-te, în solu]ionarea problemei Kosovo,sau în abordarea agendei rela]iilor cuSUA }i Rusia.Orice ar fi îns@, dup@ succesul de ne-contestat al pre}edin]iei germane, se-mestrul portughez în care am intratde pu]ine zile nu poate decât s@-}ipropun@ a fi cel pu]in la în@l]imeaprecedentului. Ca peste tot, via]a înEuropa Unit@ merge înainte }i, dinfericire, România este parte din ea.S@ a}tept@m ca binefacerile acesteias@ se reverse }i asupra noastr@.

Semestrul german s-a încheiat; urmeaz@ semestrul portughez

Un mare avantaj al Belgiei, din punctulde vedere al unui student Erasmus,este }i pozi]ia ei central@, care ofer@posibilitatea de a c@l@tori foarte u}orîn înc@ patru, cinci ]@ri. Am profitatdin plin de vacan]a de Pasti }i descurtele vacan]e din timpul semes-

trului cu care belgienii se mândresc.A}adar, am fost, pe rând, câte 2-3 zile,în Paris, Amsterdam, Luxemburg (ca-pital@ cultural@ european@ în 2007,al@turi de Sibiu), Aachen }i Berlin }iprin majoritatea ora}elor importantedin Belgia. Din p@cate, nu am ajunsla Londra, unde se poate ajungedestul de u}or din Gent, ora}ul undeam locuit în Belgia.

Brussels.

Inima Bruxelles-ului }i locul de unde sepoate începe vizitarea Capitalei Eu-ropei este “Grote Markt” – Pia]a Mare.Aceast@ pia]@ istoric@ deosebit@, în carese afl@ Prim@ria ora}ului, realizat@ în-tr-un impresionant stil gotic, este con-siderat@ una dintre cele mai fru-moase pie]e din Europa. Am maivizitat Catedrala, Biserica Sf. Nicolae,Basilica, Palatul de Justi]ie, strada cuprincipalele institu]ii europene; Parcul

Royal, re}edin]a regal@. La Parlamen-tul European, am fost înso]i]i de pro-fesorul de „Drept European”, care ne-aexplicat anumite lucruri despre Parla-ment, dup@ care am asistat la o }edin]@.Cu metroul, se poate ajunge destulde repede }i la Atomium din 1958, sim-bolul Bruxelles-ului, care este aproape tottimpul plin de turi}ti. Foarte aproapede Atomium, se afl@ MiniEuropa, unparc în care se pot admira princi-palele monumente ale statelor mem-bre ale Uniunii Europene (Turnul Eiffel,Parlamentul European, Sacre Coeur etc.Rom$nia nefiind înc@ reprezentat@, laacel moment.)

Paris

Parisul, cu cei aproape 10 milioanede locuitori, este un ora} cu aceea}ipopula]ie cât toat@ Belgia. A}adar,pentru a putea visita cât mai multeatrac]ii este nevoie de metrou carecircul@ foarte des }i repede. Câtevaatrac]ii în Paris pe care le-am vizitat}i noi în cele doar 3 zile în care amputut s@ st@m: Museul Louvre, Museuld’Orsay, Catedrala Notre Dame, Arcde Triomphe, Sacre-Coeur, Gr@dinaLuxemburg, Centrul Pompidou (atrac-]ie pentru care parizienii au p@rerileîmp@r]ite – unii afirmând ca nu estenicidecum o pies@ arhitectural@ ino-vativ@; dar s@ nu uit@m c@ la fel afost considerat }i Turnul Eiffel).Exist@ o mul]ime de posibilit@]i }imoduri de a vizita Parisul, în func]ie}i de buget, bineîn]eles. Se pot alegeo mul]ime de pachete turistice, cumar fi: cina în Turnul Eiffel }i o croa-zier@ pe Sena de aproximativ 3 oresau croazera pe Sena }i cina peChamps-Elysees }i multe astfel decombina]ii. De asemenea, se poatevedea Parisul }i închiriind o biciclet@sau optând pentru o cal@torie de apro-ximativ 1,5 ore cu double-deckerul,care cost@ în jur de 25 euro.

Amsterdam

“Omul nu poate descoperi noioceane, cât@ vreme nu are curajulde a pierde din vedere ]@rmul.” -

Andre Gide

Un mod interesant de a vedeaAmsterdamul }i de a beneficia de in-forma]iile unui ghid este o croazier@.În aproximativ 2 ore, po]i vedea cen-trul }i câteva obiective turistice im-portante, pentru ca mai apoi s@ reviiîn locurile de care ai fost atras celmai mult. În Amsterdam, exist@ oalternativ@ la hoteluri }i anume b@r-cile. Exist@ câteva zeci de b@rci,iahturi are stau l$ng@ port, pentru acaza turi}tii. Pre]ul este asem@natorca al unui hotel de dou@ stele, iarcondi]iile mai bune, plus posibilitateade a sta p$n@ noaptea târziu pepunte, la pove}ti cu prietenii. Deasemenea, merit@ vizitat muzeul VanGogh, muzeul Madame Tussauds- cucelebrele statui din cear@ bine rea-lizate, iar restul obiectivelor se potvedea str@b@tând ora}ul pe jos. ÎnAmsterdam, de}i am stat doar 2 zilepot spune c@ am v@zut o mare partedin ora}. Cea mai bun@ perioad@ dea vizita Amsterdamul este dup@ 20martie }i p$n@ în iulie, când suntdeschise în plus }i faimoasele par-curi }i gr@dini cu lalele.

Luxemburg

Luxemburgul este “concurentul” Si-biului în anul 2007, fiind amândou@Capitale Culturale Europene. Acestlucru este foarte important pentruSibiu, c@ruia bineîn]eles i-a crescut }iîi cre}te în continuare vizibilitatea peplan european. {i, acum, vreau s@felicit Sibiul pentru modul în carereu}e}te s@ atrag@ spectacole diverse}i de cea mai bun@ calitate }i pentruschimb@rile care s-au realizat pentrua avea o Capital@ Cultural@ Europea-n@ }i putem spune, pe bun@ drep-tate, c@ avem o Capital@ Cultural@European@ . Luxemburgul este pentrua doua oar@ Capital@ Cultural@ Euro-pean@ }i poate, de aceea, nu maiexist@ atât de mult acel element denoutate pentru luxemburgezi. Tocmaide aceea, Sibiul are un avantaj, prinfaptul c@ aici Capitala Cultural@ estetr@it@ la maxim, iar fiecare evenimenteste savurat din plin }i acest lucrueste foarte important de }tiut }ipentru turi}ti.

Avantajele programului Erasmus

Pia]a Mare }i Prim@ria Bruxelles-uli

Amsterdam noaptea

Vedere din Lisabona

Emil DAVID

Se schimb@ garda în UESe schimb@ garda în UE

ILIE BANUstudent, Facultatea de {tiin]eEconomice, ULBS

VINERI 6 IULIE 2007 3INTEGRARE MEDIA

Mai nou, ori de câte ori analiz@m Ro-mânia în context european, evalu@rilenu pot face abstrac]ie, pe de o parte,de condi]iile integr@rii, iar pe de altade costurile acesteia.Primele înseamn@, dup@ cum am v@-zut în to]i anii din urm@, monitorizarestrict@, rapoarte periodice de ]ar@ peabsolut toate domeniile }i capitoleleacquis-ului comunitar. Înseamn@, încazul unor întârzieri nejustificate }i alie}irii din grafice prestabilite, inclusivriscul declan}@rii unor sanc]iuni sau aclauzelor de salvgardare }i, se poatespune c@, la cel mai recent examenal României în fa]a Comisiei Euro-pene, ne-a trecut, pur }i simplu,glon]ul pe la ureche.De partea cealalt@, costurile cumulateale integr@rii, vizând atingerea stan-dardelor comunitare în via]a cotidian@a românilor, sunt uria}e, dar, dup@ cumse }tie, efortul financiar propriu estecompletat cu resurse b@ne}ti consis-tente, ce sunt promise }i asiguratede UE. Evident, cu condi]ia ca ]aranoastr@ s@ asigure cadrul necesarpentru absorb]ia acestor bani.Ast@zi, ne propunem s@ abord@m unsingur capitol din costurile integr@rii,aparent marginal }i simplu, dar, dup@

cum vom vedea, extrem de problema-tic pentru România, întrucât el ]ine,în cele din urm@, de nivelul de civi-liza]ie material@ }i comportamental@c@tre care ]intim, iar recuperarea de-calajelor se dovede}te a fi, pe acestpalier, deosebit de anevoioas@.Vom trata, prin urmare, problema com-plex@ a aplic@rii directivei UE în ma-terie de colectare }i valorificare a de-}eurilor. Vom începe cu declara]ia re-cent@ a unei autorit@]i în materie, mi-nistrul Mediului, Attila Korodi: „Sec-torul privind gestionarea de}euriloreste deosebit de dificil }i costisitorpentru noi. România a solicitat }i aob]inut cinci perioade de tranzi]iepentru acest sector, cea mai lung@fiind acordat@ pân@ la 16 iulie 2016,pentru implementarea Directivei pri-vind depozitarea de}eurilor, iar aplica-rea tuturor reglement@rilor din acestdomeniu va presupune un efort fi-nanciar de circa 3,8 miliarde euro”.A}adar, 9 ani }i investi]ii de aproape4 miliarde euro pentru rezolvarea uneisingure probleme! Înseamn@ c@ sun-tem cu adev@rat departe de pre-ten]iile Uniunii Europene. Într-adev@r,sistemul de gestionare a de}eurilorurbane din România se bazeaz@, înprezent, aproape exclusiv, doar pecolectarea neselectiv@ }i eliminareaprin depozitare. În ]ara noastr@, exis-t@, de pild@, 238 de asemenea de-pozite neconforme cu standardeleeuropene. În principiu, ele ar trebuiînchise imediat, iar în locul lor, rea-lizate 65 de depozite regionale con-forme. Toate bazate pe sistemul decolectare selectiv@ a de}eurilor. U}or despus, greu de f@cut. Pentru aceasta,este nevoie de mul]i bani publici, în

paralel cu implicarea tot mai accen-tuat@ a sectorului privat. Pentruaceasta, ar trebui început cu modifi-carea }i ajustarea legisla]iei noastreîn domeniu, în consens cu regle-ment@rile europene, astfel încât auto-rit@]ile locale s@ fie obligate s@ ac]io-neze, sectorul privat s@ fie puternicmotivat, iar agen]ii economici s@ seresponsabilizeze.Pân@ una-alta, s-a început ceva, totsub presiunea Uniunii Europene: nis-a cerut imperativ ca, pân@ în 2008,s@ amenaj@m o re]ea na]ional@ decolectare selectiv@, transport, neutra-lizare, valorificare }i eliminare a de-}eurilor electrice }i electrocasnice.Sarcin@ obligatorie: la anul, s@ colec-t@m în România cel pu]in 4 kilo-

grame de de}euri de echipamenteelectrice pe cap de locuitor, produ-c@torii de asemenea aparate trebuinds@ înfiin]eze cel pu]in un punct decolectare în fiecare jude]. Neîndeplini-rea acestor obliga]ii se sanc]ioneaz@cu amenzi cuprinse între 3 mii }i 15mii de lei. E o glum@, desigur, pen-tru o prim@rie de mare municipiu.Dovad@ c@ nimeni nu a auzit de exis-ten]a unui asemenea centru de colec-tare în jude]ul Sibiu, sau dac@ o fi,formal desigur, nimeni nu s-a ostenits@ informeze }i s@ instruiasc@ popu-la]ia. Ai un televizor, un frigider, o ma-}in@ de sp@lat rufe, un calculator – toatedefecte. Ce faci cu ele, cui le predai,cine se ocup@ de colectare, depozi-tare }i valorificarea lor? T@cere…

În schimb, în inconfundabilul stil ro-mânesc, responsabilit@]ile autorit@]iloradministrative locale sau ale produ-c@torilor de aparatur@ electric@ }ielectrocasnic@ s-au transferat rapid…în buzunarul cump@r@torului, sub for-ma a}a-zisei taxe verzi. Aceasta nuare nici o leg@tur@ cu taxa de mediucare a fost, este }i va fi pl@tit@ încontinuare de agen]ii economici laAdministra]ia Fondului pentru Mediu.„Taxa verde” sau „timbrul verde”este, de fapt, o sum@ suplimentar@pe care produc@torul echipamentuluielectric o cere cump@r@torului, pentrua se achita de sarcina gestion@rii ra-blelor }i vechiturilor ce se adun@ princasa omului. A}a încât, cump@r@torulromân, indiferent c@ }tie sau nu }tie,c@ în]elege sau nu de ce se întâm-pl@ aceasta, pl@te}te deja, din lunamai, cu 7 RON mai mult pe fiecarecalculator sau echipament IT achi-zi]ionat }i va pl@ti, din iulie a.c., câte15 RON în plus pentru fiecare pro-dus electrocasnic mare, sau 8 RONpentru un cuptor cu microunde, sau6 RON pentru un aspirator etc. Dac@cineva ar veni acas@ s@-i ia gratuitvechiturile, românul ar pricepe ceînseamn@ o „tax@ verde”, dar atâtavreme cât acest lucru nu se întâm-pl@, el o va percepe ca pe o simpl@}mecherie comercial@, un alt mod,mai savant, de a scumpi în magazineelectronicele }i electrocasnicele.Este doar un exemplu concret almodului în care ne adapt@m la cerin-]ele europene. De ce s@ începem cuceea ce e greu }i complicat, cândputem debuta cu ce-i simplu }i veri-ficat: atentatul la buzunarul cump@-r@torului.

Unii teoreticieni sus]in c@ o criz@ nuexist@ în lumea real@, ci numai îndiscurs. Ea prinde via]@, exist@ numaidup@ ce a fost descris@ în cuvinte. Oanumit@ situa]ie devine o situa]ie decriz@, numai dup@ ce a fost etichetat@astfel, iar aceast@ etichetare este f@-cut@ de mass-media. Pornind de laaceast@ premis@, propunem o scurt@persoectic@ asupra riscurilor de dezin-formare prin media, în societatea con-temporan@, de la teorie, la practic@. Peter Bruck arat@ c@ }tirile "senza-]ionale" pe care le prezint@ tabloideleau ca efect "spectacularizarea" vie]iisociale }i minimalizarea puterii mem-brilor individuali ai societ@]ii, caretind mai mult s@ "consume" diferiteaspecte ale propriei lor realit@]i so-ciale, decât s@ ac]ioneze într-un felpentru a o schimba. "Spectaculari-zarea", spune autorul, este tehnicamedia de a se focaliza asupra unorcrize în a}a fel încât s@ creeze o dis-tan]@ discursiv@ între "spectatori" }i"observat". Spectacolul, în acest fel,apare ca fiind r@splata cititorului sautelespectatotului care "consum@". Cri-zele succesive ofer@ materialul pentru

a descrie lumea în termeni de con-fuzie }i incertitudine, termeni ideali}tirilor "tabloidiale".Sociologul George Gerbner, prinanaliza rezultatelor unui studiu asu-pra efectelor violen]ei }i terorii culti-vate prin mas-media, spune c@ "bom-bardarea telespectatorilor cu imaginiviolente ale unei lumi periculoasereprezint@, în ultim@ instan]@, un in-strument de intimidare }i teroare" .Acesta afirm@ c@ mediatizarea vio-len]ei, în diferitele ei forme, afecteaz@puterea social@, prin încurajarea sen-timentelor de insecuritate printre ceif@r@ putere }i prin legitimarea mobi-liz@rii ac]iunilor violente împotriva unorgrupuri marginale. Etichetarea unei si-tua]ii ca fiind una de criz@, în opiniasociologului, reprezint@ un mijloc decontrol social. În situa]iile de criz@ încare este implicat@ direct provocareaautorit@]ii politice a unui guvern, na-]ional de pild@, implicarea media ca-p@t@ o natur@ ambigu@, pentru c@, înasemenea situa]ii, media nu suntdoar observatori ai fenomenului, ci }iactori ai acestuia. În aceast@ viziune,orice criz@ social@ sau politic@ îm-pinge mass-media, aproape inevitabil,în mecanismul evenimentelor. Dac@,în timp de pace, media î}i pot des-f@}ura activitatea nestingheri]i, în tim-pul conflictelor, ace}tia sunt supu}iunor presiuni }i, ca urmare, devin eiîn}i}i actori ai jocului.Sabina Fati ar@ta în 2005, într-unarticol publicat în s@pt@mânalul Re-vista 22, c@ multe dintre trusturile depres@ autohtone s-au l@sat cump@-rate, iar jurnali}tii lor au acceptat s@treac@ cu vederea neregulile, gre}elile}i corup]ia. "Interesele economice con-

tinu@, adesea, s@ transforme agendazilnic@ a jurnalelor TV }i a cotidia-nelor, iar subiectele comandante depatronat sunt acceptate cu tot maimult@ u}urin]@ de tinerii ziari}ti, dor-nici s@ se remarce cu orice pret.Aceast@ politic@ patronal-editorial@tinde astfel s@ devin@ regul@, într-o]ar@ în care organiza]iile sindicale alejurnalistilor sunt slabe }i timorate. În2005, lucrurile nu s-au schimbatdecât la suprafa]@: cotidianele forma-toare de opinie, orientate doctrinarau disp@rut, l@sând locul ziarelor c@l-dicele, iar televiziunile private au însubsidiarul programelor informative in-terese politico-economice clare, sus]i-n$nd la comand@ pe unul sau pealtul dintre actorii politici ai momen-tului. Unele subiecte sunt f@cute înacelasi fel de mai multe ziare sau/siposturi de televiziune, care fie atac@ înmod concertat personaje incomode,precum Traian B@sescu sau MonicaMacovei, fie fac presiuni asupra unorchestiuni economice (petrol, energie),de care anumite patronate sunt directinteresate. Nu este înt$mpl@tor c@mari investitori în domeniul energetic}i petrolier de]in trusturi media:Petrom Service controleaz@ RealitateaTV, Ziua }i Gardianul, iar Dan Voicu-lescu, Antena 1, Antena 3, JurnalulNa]ional. Presa este astfel transfor-mat@ în instrument de presiune eco-nomic@ }i politic@, trecând agendapublic@ pe locul doi, cu acordul }isprijinul jurnali}tilor.Teoreticienii au distins dou@ tipurimajore de prezentare a evenimen-telor: modul "transmisiv" }i modul"ritualistic". În primul caz, comuni-carea poate fi comparat@ cu un cir-

cuit electric care poate face leg@turaîntre emi]@tor }i receptor. Acest tipde prezentare se reg@se}te în mate-rialele de pres@ ce relateaz@, pur }isimplu, detaliile unui eveniment. Pede alt@ parte, prezentarea "ritualistic@"poate fi comparat@ cu un procesintersubiectiv de împ@rt@}ire }i deschimb de experien]e. În cazul aces-ta, abordarea se caracterizeaz@ prinîncercarea de contextualizare a eveni-mentului }i analizarea repercusiuniloracestora asupra societ@]ii. În ambele abord@ri, media î}i în-depline}te rolul de mediator dintreo surs@ }i o audien]@. Abordareaacestui rol poate fi "neutr@" în sensulc@ presa este doar un canal de trans-mitere a mesajelor sau pro activ@. Înacest ultim caz, vorbim de rolul de"gatekeeper" (paznic al por]ii), presadevenind un filtru al informa]iilor, un"selector".Toate acestea creeaz@ un prim con-text al factorilor care pot influen]amanipularea media }i prin media.Problematica manipul@rii media }iprin mass-media este una sensibil@,mai ales în condi]iile în care implic@aspecte precum controlul informa]iei,utilizarea propagandei, dezinformarepl@nuit@. "În }tiin]ele comunic@rii, ma-nipularea este definit@ ca o form@ decomunicare alterat@, care folose}teîn doze variabile argumentarea ten-den]ioas@, minciuna, informa]iiletrunchiate <aranjate>, puse în scen@,zvonuri, diversiune etc. Manipularease afl@ în proximitatea sau chiar înslujba propagandei }i, de asemenea,în cea a persuasiunii. Ea poate s@îmbrace forma rela]iilor publice, princare se urm@re}te crearea la un indi-

vid sau la un, grup, clas@, a uneiopinii eronate, bazate pe informa]iiincorecte, a unor atitudini ac]iunicontrare intereselor lor. Prin urmare,manipularea este o form@ de în-}el@torie" .Exist@ dou@ tipuri de manipulare:manipulare media }i prin media. Pu-tem vorbi de manipularea media,atunci când obiectul manipul@rii îlreprezint@ chiar institu]iile media, elefiind "manipulate" de al]ii – institu]iipolitice, militare, financiare etc – }i,pe de alt@ parte, de manipularea prinmass-media, atunci când obiectul ma-nipul@rii îl reprezint@ publicul, audi-en]a. În acest caz, manipularea esterealizat@ de c@tre institu]iile media înscopul de a servi anumitor interese– fie interese proprii, fie interese alealtor institu]ii. Primul tip de manipu-lare presupune strategii complicate }isubtile }i se bazeaz@ pe premisa c@publicul este obi}nuit cu echidistan]ajurnalistului.Ca urmare, în aceste con-di]ii, mijloacele mass-media sunt eleînsele "]intele" manipul@rii. Media potfi "victimele" strategiilr sofisticate sau"]inte active", adic@ ace}tia con}tien-tizeaz@ manipularea }i o accept@ dininteres sau motive financiare.Manipularea informa]iei se refer@ laprezentarea propagandei drept infor-ma]ie }i a informa]iei drept obiectiv@.Obiectivul manipul@rii prin mass-media reprezint@ servirea propriilorinterese care de cele mai multe orisunt legate de aspecte financiare }ide putere. Ca urmare, în societateacontemporan@, mass-media sunt acre-ditate cu roluri multiple, de la "moni-tori" ai realit@]ii immediate, la creareaimaginilor }i percep]iilor colective.

Iulia NAGY

Emil DAVID

Taxa verde m@re}te factura integr@rii

Riscuri de dezinformare prin media - de la teorie, la practic@

Nu „antimondializare”, ci „altermondializare”?

urmare din pagina 1Este vorba, în sintez@, de amplificareanemaiîntâlnit@ a schimburilor externedintre ]@ri, de o circula]ie intens@ }ipeste tot a capitalurilor, în c@utarea celormai mari avantaje, o circula]ie care odep@}e}te consistent pe cea a produ-selor. Este vorba de o cre}tere spec-taculoas@ a multina]ionalelor }i a inter-rela]iilor dintre ele, de activit@]i desf@-}urate astfel aproape dup@ reguli spe-cifice, este vorba de o cre}tere masiv@, printoate acestea, a profiturilor, a unor dezi-rabile avantaje individuale sau de grup. „Descalific@rile” pe care Keynes le in-voca pentru capitalism în anii ’30, anumeun capitalism „individualist”, „injust”, care„nu-}i respect@ promisiunile”, au r@-mas, îns@, în bun@ parte – de}i, la oalt@ scar@, acum – destul de valabile }iast@zi. Or, asemenea elemente bineexploatate, bine „valorificate” au f@cut }ifac geneza unui curent potrivnic „mon-dializ@rii”, anume „antimondializarea”.În opinia noastr@, a fi „antimondialist”}i atât, f@r@ alte nuan]e }i preciz@rinecesare, f@r@ a avansa considera]ii cepot deschide un alt front de cercetare,înseamn@ opozi]ia în raport cu un fe-nomen care, prin universalitatea sa,prin substan]a sa, în sensul de mi}careal secolului XXI }i al secolelor urm@-toare, se v@de}te, totu}i, ineluctabil.Cine r@mâne, cine va r@mâne în afaraprocesului de mondializare ca atare, su-port@, va avea de suportat efecte ne-gative considerabile, uneori cu mult maimari decât cele provocate de o anumeintegrare mondialist@. Omenirea esteconfruntat@ cu grave probleme globale– mediul, clima, supraînc@lzirea, s@r@cia,violen]a, terorismul – la care trebuiereac]ii, r@spunsuri globale, cele na]ionale,comunitare, locale nefiind suficiente.Avem }i avem, desigur, mondializare. Dar,ce fel de „mondializare”, acea mondia-lizare care, uneori, a adâncit }i adân-ce}te decalajele în dezvoltare ale lumii,a consolidat }i consolideaz@, a cimentat}i cimenteaz@ „frontierele” între „boga]i”}i „s@raci”, a „]inut” }i „]ine” active fo-carele de conflict, de conflicte în lume,a afectat }i afecteaz@ mediul ambiant,pân@ la a pune în pericol supravie]uirea

umanit@]ii ca atare? Nu cred c@ estevorba de acest lucru. Nu pu]ini eco-nomi}ti, din foarte multe state europene}i din lume, opiniaz@ c@ avem nevoienu de „antimondializare”, ci de o „alter-mondializare”, de o „mondializare” de unfel mult mai profitabil individual, pentrufiecare, mult mai profitabil social. Darce motiva]ii se avanseaz@ astfel?Este limpede, sistemul economic actualal lumii se v@de}te, neîndoielnic, „inter-na]ional”. Am relevat }i noi, în acestsens, anume c@ înc@ din secolul al XV-lea }i chiar mai devreme, negustorii „decurs@ lung@” ac]ionau „s@rind frontie-rele” dintre state. Liga hanseatic@,comercian]ii }i bancherii vene]ieni }iflorentini, Függerii, Rotschild-zii maitârziu, ilustreaz@ foarte conving@tor.Pân@ s@ se ajung@ la multina]ionale, nuau trebuit – în fond }i nu în form@ –foarte mul]i pa}i, de}i ace}tia au duratsecole. {i, totu}i, cum scrie FernandBraudel, a fost }i este vorba de uncapitalism „interna]ional”, dar mai pu]inde un capitalism „mondial”. Deoarece,tot ilustrul cercet@tor o subliniaz@, nu-meroase persoane }i teritorii au tr@it }itr@iesc „în afara timpului lumii”. Deasemenea, cum arat@ Christian Chava-gneux, întrucât „nu a existat }i nuexist@ un capitalism cu un mare «C»,ci sisteme capitaliste pe care cele maimulte dintre na]iuni le-au inventat }ireinventat în func]ie de istoria lor }i decompromisurile politice }i sociale lo-cale… În dinamica }i extensiunea geo-grafic@ a capitalismului, «faptul na]io-nal» a fost }i este bine pronun]at”. Înacest sens, scrie }i politologul FrançoisBayart, „îns@}i interna]ionalizarea capi-talismului a creat }i a dezvoltat statelena]ionale: începând cu secolul XIX mon-dializarea a mers }i merge în paralel cuuniversalizarea statului ca mod de orga-nizare politic@ }i cu emergen]a unuisistem global de state ierarhizate”. Înfapt, mai arat@ Bayart, statele }i capita-lismul nu au „ascultat” nu „ascult@” delogici contradictorii, ci se supun unordinamici de „cuplu”. Semnificativ spus.Mai departe. Lumea noastr@, mondia-lizat@ în bun@ m@sur@, este, totu}i, o„lume individualist@”: „fiecare pentruel”, o deviz@ din trecut, din prezent }i,cu siguran]@, c@ }i din viitor. Un „fie-care pentru el”, care nu se exprim@

doar la nivelul indivizilor. Cuvintele res-pective lucesc }i chiar „str@lucesc” }i lanivelul statelor, institu]ii care nu o dat@au intrat }i intr@ în rela]ii confruntativeunele cu altele – deseori, de o întindereceva mai redus@, rezumat@ la negocierifurtunoase, este drept. Nu este înc@ oregul@ absolut@, dar începe s@ devin@un fenomen aproape caracteristic. Iaraceasta, în pofida elimin@rii sensibile aunor asperit@]i la nivelul uniunilor, co-munit@]ilor, grupurilor diferite de state.Alte asperit@]i se reg@sesc, îns@, }iapar, cel mai adesea mai violent, de}inu m@rturisit vindictive, chiar în rela]iiledintre forma]iunile amintite. Oricum, realit@]ile nu au întârziat }i nuîntârzie s@ eviden]ieze c@ acea „concu-ren]@ a tuturor împotriva tuturor” anutrit }i nutre}te injusti]iile capita-lismului ca atare. Practic, inegalit@]iledintre ]@rile cele mai dezvoltate }i celemai s@race nu înceteaz@ s@ progresezede peste 40 de ani. Iar inegalit@]ile,discordan]ele sociale din sânul statelorcele mai bogate, de asemenea. Cerelev@ statisticile? Iat@, Statele Unite,veritabil campion al capitalismului con-

temporan, al civiliza]iei actuale, cu unsistem democratic de invidiat, relev@ unnivel al inegalit@]ilor cel mai ridicatprintre statele bogate ale lumii. Numai1& din popula]ia cea mai bogat@ î}ivede ameliorat@ pozi]ia în fiecare an,„s@pându-se” astfel mai mult ecartulatât cu cei mai „dezmo}teni]i”, cât }icu clasele mijlocii, în vreme ce bugetulajutorului alimentar pentru copii s@racieste în sc@dere. În Fran]a, cu un sistemsocial în esen]@ asem@n@tor, dar îndetalii diferit de cel al Statelor Unite,s@r@cia persist@ }i este departe de a selimita la exclu}ii societ@]ii. „S@racii deast@zi lucreaz@, afirma un analist detalia lui Jacques Rigaudiat, amplificareas@r@ciei la salaria]i se v@de}te dreptfaptul nou al perioadei, exist@ o pro-fund@ degradare a candidaturii sala-riale”. „O constatare identic@, scrieChristian Chavagneux, }i pentru noileputeri capitaliste: inegalit@]ile între ve-nituri }i regiuni sunt puternice; elesporesc adesea”. Pe urm@, merge]i însudul Italiei, merge]i la Neapole }i ve]ivedea ce înseamn@ s@r@cia într-o ]ar@membru fondator al Uniunii Europene.Ce s@ mai spunem de Rusia, care }i seglobalizeaz@, dar }i „globalizeaz@”, cunumeroase elemente nocive…Sunt realit@]i, elemente, procese care„nu doar c@ nu plac”, dar pot genera,prin acumul@ri succesive în timp, ade-v@rate fracturi }i chiar seisme. S@ nemai gândim la ce se întâmpl@ concret,în detaliu, pentru ]@rile mai pu]in dez-voltate, state puternic decalate, f@r@}anse veritabile de a progresa, s@ nemai gândim la ce focare conflictualepot genera asemenea st@ri? Asemeneast@ri pe care mondializarea de tip actualnu le-a provocat in nuce, dar le-aamplificat, amplificând înse}i fracturilede cultur@ }i civiliza]ie dintre diferitesociet@]i cât }i din cadrul acestora. Darmodificarea climei pe Terra, supra-înc@lzirea acesteia, având drept cauze,printre altele, desp@duririle, exploatareaira]ional@ a resurselor, poluarea, no-xele? Procese generate, toate, de o„supragoan@” dup@ profit, cu orice pre],mult dincolo de o echivalare cores-punz@toare a rela]iei dintre om }imediu. Ne gândim, de asemenea, lasupracondi]ionarea civiliza]iei actualedoar de hidrocarburi, cu toate graveleconsecin]e pe care le-a provocat }i leprovoac@ acest fapt, presiuni de totfelul, printre care conflicte, r@zboaieetc. Avem în vedere }i interpretarea

condi]iei umane, a unei anume condi]iiumane, a celei aferente „elitelor ma-teriale”, doar dintr-o perspectiv@ stricteconomic@, a profitului individual, a lui„homo oeconomicus”, când trebuie s@se manifeste, deopotriv@ – deoarece,pân@ la urm@, altfel, nu putem exista –}i „homo socialis”, „homo culturalis”… S@ ne gândim la toate acestea, dar s@ne gândim }i la necesitatea unorschimb@ri, la schimb@rile în curs, lafaptul c@ tipul de capitalism anglo-saxon, dominat prea dur de finan]e, debani, de profitul punctual, de mai multeinegalit@]i, chiar dac@ este respectat,intens folosit, nu reprezint@ – se afirm@adeseori – orizontul exclusiv }i strictindispensabil pentru Vechiul Continent.În fapt, avem de-a-face nu cu unul, cicu 6 tipuri concrete de economie de pia]@:tipul anglo-saxon, tipul vest-european,tipul economiei sociale de pia]@, tipulnord-european, tipul paternalist, tipuleconomiei de pia]@ exclusiv orientat@spre – }i dependent@ strict }i integralde – exterior. Este vorba, în esen]@, deun gen proxim }i de diferen]e specifice.Este, va fi, cu siguran]@, o mi}care con-vergent@, spre o economie mondializat@(globalizat@), spre o „economie mondial@”ca atare. Dar, cum se realizeaz@ o astfelde mi}care, extrapolând doar un singurtip sau realizându-se deplas@ri centri-fuge prin armonizarea, contopirea }isublimarea tipurilor de economie depia]@ amintite?…A}a cum ar@ta tot Chavagneux,„Europa de Nord arat@ c@ se poateliberaliza în economie fiind inovativi,dar protejând salaria]ii” Cât de mult?Aceasta depinde }i de o anume „ci-viliza]ie a economiei” respective, de oanume „filozofie”, de o „cultur@” a sa.Totodat@, scrie tot cercet@torul citat maisus, „noile puteri capitaliste emergente,China }i India în frunte, arat@ c@cre}terea economic@ poate s@ se afle«durabil» la întâlnire cu speran]a,încadrând puternic mi}c@rile capitaluluiinterna]ional”. O concluzie în acest sensar putea fi aceea dup@ care „fiecaresocietate ar trebui s@-}i «organizeze»capitalismul s@u, integrându-se }i pro-movarea ac]iunilor coordonate la nivelregional }i mondial”. Pe de alt@ parte,adev@rul de substan]@, pe termen lung,este posibil s@ se afle pe „calea demijloc”. Iat@ dar câte ceva din nodul deinterese }i nucleul germinativ, aflate înactualitate, al unei „altermondialisation”,al unei „alte mondializ@ri” (va urma).

GLOBALIZARE VINERI 6 IULIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Demersuri pentru o nou@ paradigm@Demersuri pentru o nou@ paradigm@

Dan POPESCU

Universitatea din Cambridge

Vedere din Paris. Cheiul Senei

VINERI 6 IULIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

PUBLICITATE

DRAMA CLIMEI PE TERRA VINERI 6 IULIE 20076

urmare din pagina 1Piatra de temelie pentru organizareaacestui concert a fost lansarea, în ca-drul Festivalului de Film Sundance, afilmului regizat de Davis Guggenheim,care prezint@ o adev@rat@ „cruciad@” îndirec]ia stop@rii înc@lzirii globale aleclimei, ini]iat@ de Al Gore, intitulat „AnUnconvinient Truth”. Filmul are me-nirea de a dezv@lui miturile }i concep-]iile gre}ite cu privire la acest subiect,înainte de a fi prea târziu. Largul pu-blic poate afla, într-un mod accesibil}i u}or de în]eles, despre „urgen]a pla-netar@”, despre urm@rile catastrofice pecare înc@lzirea continu@ a globului p@-mântesc le poate produce. Mesajuleste clar: nu ne putem permite s@ abor-d@m înc@lzirea global@ ca pe o pro-blem@ politic@, ci ea trebuie perceput@,de c@tre întreaga civiliza]ie uman@, cao provocare moral@. Comisia Interguvernamental@ pentruSchimbarea Climei (IPCC) prevede ocre}tere a temperaturii medii anualecuprins@ între 1,4 - 5,8 °C, în func]iede cantitatea de dioxid de carbon pre-zent@ în atmosfer@, pân@ la sfâr}itulacestui secol. Concentra]ia atmosferic@a dioxidului de carbon a crescut de lanivelul preindustrial de 280 p@r]i permilion (ppm) la valoarea de 370 ppm,în anul 2000, an în care cantitatea deemisiilor de carbon se ridica la 6,5miliarde tone (de 4 ori mai mult decât

în urm@ cu 50 de ani). Trei sferturidin emisiile de carbon sunt circum-scrise arderii combustibililor fosili (c@r-bune, petrol, gaze naturale), în 4 sec-toare majore, astfel: generarea electrici-t@]ii determin@ 42& din totalul emisi-ilor de carbon, transporturile, 24&, pro-cesele industriale, 20& iar diferitele uti-liz@ri casnice }i comerciale sunt respon-sabile de 14& din totalul acestor emisii.Fondatorul „Live Earth”, Kevin Wall, AlGore }i pre}edinta organiza]iei Alian]apentru protec]ia climei, Cathy Zoi, auanun]at o serie de m@suri de combate-re a crizei, ce vor fi transmise oame-nilor de pe întreg mapamondul. Pelâng@ aceste 100 de m@suri simple, pecare oamenii le pot ini]ia în via]a lorde zi cu zi, }i care vor avea un impactputernic, dac@ sunt realizate la scar@mare, Live Earth le va solicita sprijinulîn vederea reducerii cu 90& a emisi-ilor de bioxid de carbon, pân@ în 2050,precum }i încheierea unui tratat inter-na]ional cu privire la modific@rile cli-matice, pân@ în 2009.Problemele mediului înconjur@tor nupot fi solu]ionate, efectiv, decât prin inter-ven]ii ale tuturor ]@rilor. Aceste pro-bleme interna]ionale cap@t@ o impor-tan]@ din ce în ce mai mare, ]inândcont de faptul c@ poluarea aerului saudistrugerea stratului de ozon nu ]incont de grani]ele na]ionale. Exempleleindicate arat@ clar c@ orice demersuriale unui singur stat, în acest sens, suntsortite e}ecului, dac@ celelalte state nusunt }i ele preg@tite s@ fac@ un efortîn acela}i domeniu. În acela}i timp, pro-cesul trebuie derulat }i la nivelul fie-c@rei comunit@]i locale din cadrul sta-telor respective. Semnarea unor în]e-legeri interna]ionale, la care s@ aderetoate statele lumii, reprezint@ un prim-pas în procesul de con}tientizare }i în]e-legere a problematicii, urmând ca pebaza acestora s@ se treac@ la ac]iuni

convergente, cu un impact cât mai mare.Angajamentul pe care organizatorii LiveEarth îl propun sus]in@torilor cuprinde7 puncte:l De a solicita ca ]ara proprie s@ sem-neze un tratat interna]ional, în urm@toriidoi ani, care s@ determine reducereemisiilor de gaze cu efect de ser@ cu90&, în statele industrializate }i cu peste50&, la nivel mondial, astfel înc@t ge-nera]ia urm@toare s@ poat@ mo}teni unp@mânt s@n@tos;l De a lua m@suri individuale pentru asolu]iona criza climatic@, prin reduce-rea polu@rii personale cu CO2;l De a lupta pentru ini]ierea unui mora-toriu privind construirea de noi faci-lit@]i de generare a energiei, prin arde-rea de c@rbune, care nu dispun dedot@ri cu dispozitive capabile s@ asigu-re captarea }i depozitarea bioxiduluide carbon;l De a ini]ia m@suri de cre}tere sub-stan]ial@ a eficien]ei energetice în lo-cuin]@, la locul de munc@, în }coal@,în locurile de cult }i a mijloacelor detransport;l De a lupta pentru elaborarea unor legi}i politici care sus]in utilizarea surselorde energie regenerabil@ }i determin@ re-ducerea dependen]ei de petrol }i c@rbune;l De a planta noi arbori }i de a m@al@tura altora în vederea prezerv@rii }iprotej@rii p@durilor;l De a cump@ra produse de la compa-niile }i de a sus]ine liderii care împ@r-t@}esc angajamentul meu de a solu-]iona criza climatic@ }i de a construio lume durabil@, just@ }i prosper@ pen-tru secolul 21.Numele celor care vor semna acestangajament, prin intermediul calcula-toarelor personale sau a telefoanelormobile vor fi afi}ate pe site-ul LifeEarth, pe ecranele de pe scene }i încadrul transmisiunilor tv globale. Prin acest eveniment artistic, care vaaduce nume mari pe scen@, cum ar fiThe Police, Genesis, Bon Jovi }iMadonna, dintre legendele muzicale,dar }i arti}ti tineri precum Kanye West,Kelly Clarkson, Black Eyed Peas }iJack Johnson, se pun bazele unui frontcomun, la scar@ planetar@, care s@conving@ guvernele }i corpora]iile s@

ini]ieze m@suri de stopare a înc@lziriiglobale. Dintre companiile care au în-]eles deja acest imperativ al regândiriidezvolt@rii, al dep@}irii fascina]iei pri-vind profitul pe termen scurt, amintimSmart, singurul produc@tor de autove-hicule, partener oficial, care ofer@ ve-hicule cu cel mai sc@zut nivel deemisii de CO2; Philips, prima com-panie care a introdus becuri cu con-sum redus de energie, înc@ din 1980,}i care }i-a concentrat activitatea îndirec]ia perfec]ion@rii altor produse

ecologice, prin intermediu programuluiEcoDesign, ini]iat în 1994, sau PepsiCo,un alt partener oficial al Live Earth,care s-a angajat s@ aduc@ o contri-bu]ie prin utilizarea de ambalaje eco-logice, conservarea apei }i energiei }ireducere de}eurilor. Este nevoie deac]iuni imediate, consecvente }i de du-rat@, care s@ garanteze dreptul gene-ra]iilor viitoare la o via]@ s@n@toas@ }iprosper@. S@ sper@m c@, „pe aripilemuzicii”, acest mesaj va putea ajungemai u}or la fiecare dintre noi.

O manifestare de amploare pentru o problem@ grav@Live Earth

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

BURS~ MONED~VINERI 6 IULIE 2007 7

Luna trecut@, rulajul realizat pe bursala termen s-a ridicat la 188.315 con-tracte futures }i 2123 op]iuni. Odat@cu finalul celei de-a doua scaden]edin an, bursa sibian@ a încheiat pri-mul semestru din 2007 cu un totalde aproape 2,4 milioane de contractemarcând o cre}tere de 50 & fa]@ deprimul semestru al anului trecut. Înopinia Mirabelei Coss, „scaden]a aadus cu ea volume foarte bune, in-teresul investitorilor r@mânând ridicatpân@ în ultima clip@, inclusiv pe ter-menul iunie, care s-a încheiat vineri29.06.”. În topul lunii iunie, s-au im-pus DESIF 2 cu 84.407 contracte,urmate la diferen]@ mic@ de DESIF 5cu 83.704 contracte, totaluri calculateinclusiv cu închiderile de la scaden]aiunie, ca de altfel }i în cazul ocupan-telor locului trei, anume derivateleDETLV cate au fost preferate pentrupeste 7600 contracte. Valoarea afe-rent@ rulajului din cea de a }asea lun@a anului s-a ridicat la 639,7 milioanede lei, cu 45,42 & în cre}tere fa]@ deiunie 2006. De la începutul anului, echi-valentul valoric al rulajului de pe pia]a

sibian@ este de 7,25 miliarde de lei.Valorile pe fiecare lun@, precum }i tota-lul cumulat pe }ase luni, comparativcu aceea}i perioad@ din 2006, pot fiobservate }i din tabelul 1.

SSIF Broker Cluj, în continuarecel mai activ intermediar

În iunie, SSIF Broker Cluj a continu-at s@ se men]in@ lider în topul inter-mediarilor din pia]a la termen, cu untotal de 65.899 contracte. În urmaliderului, s-a clasat SSIF Vanguard Bu-cure}ti, cu 49.643 contracte. Vanguardsi-a recuperat, astfel, dup@ dou@ lunide „exil”, locul de]inut în primele treiluni din 2007. Podiumul lunii trecutea fost închis tot de o societate deservicii de investi]ii din Bucure}ti,anume SSIF Eastern Securities, cu35.903 contracte. Pe locul patru auurcat BT Securities, cu un total de23.124 contracte }i cu un câ}tig dedou@ pozi]ii fa]@ de luna mai, iar pecinci s-au aflat Estinvest cu 21.298contracte, de asemenea în urcare cudou@ locuri. Un salt consistent a în-registrat SSIF IFB Invest Arad, care aurcat de pe locul 12, de]inut în mai,pe locul 6. Volumul rulat de socie-tatea respectiv@ s-a ridicat la 19.058contracte. S-au mai remarcat, cu volu-me care le-au asigurat un loc în top10 SSIF Intercapital cu 17.528 con-tracte, SSIF Carpatica Sibiu, cu 15.290contracte, SSIF Orizont Vest, cu 14.808contracte respectiv SSIF GM Invest,cu 14.559 contracte. În ceea ce prive}te topul pe primulsemestru, domina]ia SSIF Broker Clujdin fiecare lun@ i-a conferit statutul de

lider autoritar, cu 707.380 contracte.SSIF Vanguard a ob]inut locul se-cund cu 507.140 contracte, iar EasternSecurities pozi]ia a treia, cu 353.666contracte. Pe locul patru în ierarhia pe}ase luni se claseaz@ sibienii de la Car-patica Invest care au încheiat 313.187contracte iar pe cinci Estinvest, cu247.885 contracte.

Lichiditate bun@ la debut de lun@

La debutul lui iulie, bursa derivatelor aoferit un volum de tranzac]ionare denivel bun. În sesiunea de luni 02.07,au fost încheiate aproape 10.000 iarvaloarea rulajului s-a cifrat la 35,56milioane de lei. Totodat@, s-a con-semnat debutul scaden]ei iunie 2008.Printre elementele de men]ionat a fostcre}terea consistent@ a num@rului depozi]ii futures, mai ales pe scaden]aseptembrie.”A}a cum era }i firesc,dup@ finalul de scaden]@, participan]iiîn pia]a futures s-au reorientat c@treorizontul investi]ional apropiat, carea generat cea mai bun@ lichiditate,dar }i cele mai multe deschideri depozi]ii. Aceasta va fi coordonata prin-cipal@ de evolu]ie pentru urm@toareaperioad@”, consider@ un broker sibian.{edin]a a atras în mod special aten]iaprin intensitatea ridicat@ din pia]a de-rivatelor pe valute, unde raportul leu/euroa fost tranzac]ionat cu prec@dere pen-tru scaden]a septembrie. „Tranzac]io-narea raportului leu-euro la bursasibian@ este în contextul evolu]iei dinpia]a la disponibil, nu numai atractiv@,cât }i util@, mai ales pentru strategi-ile de hedging valutar”, a declarat, luni,un broker sibian Pia]a derivatelor peac]iuni a continuat s@ fie îns@ terito-riul favorit al investitorilor. DerivateleSIF 2 au devenit primul lider al luniicu 5044 contracte. Pe pozi]ia se-cund@ s-au clasat DESIF 5, cu peste4000 contracte. Pe locul trei în topulde lichiditate s-au plasat DEBRK, de-rivate care au reconfirmat evolu]ia bun@.A doua }edin]@ a lunii a confirmatfaptul c@ bursa derivatelor se afl@ peun traseu ascendant. Au fost înche-iate 14.253 contracte, iar valoarea ru-lajului s-a cifrat la 57,15 milioane de

lei. Participan]ii în pia]a la termen aufost genero}i în ceea ce prive}te acu-mularea de pozi]ii futures, îmbun@-t@]ind totalul anterior cu peste 4000deschideri. Pre]urile derivatelor tran-zac]ionate au avut o evolu]ie mixt@.În pia]a derivatelor pe ac]iuni, DESIF5 au fost de aceast@ dat@ cele mailichide produse cu un total de 6876contracte. Cu aproape 6500 contracteDESIF 2 s-au clasat pe doi în topullichidit@]ii. Miercuri, a ie}it în evi-den]@, pentru a treia zi consecutiv,cre}terea num@rului de pozi]ii futures.De aceast@ dat@ num@rul deschide-rilor a fost de 2670 iar totalul a ajunsla 44.734, cu 6,34 & în urcare fa]@de cel de mar]i. Totodat@, }edin]a dela mijlocul s@pt@mânii a men]inut ri-dicat interesul participan]ilor în pia]aderivatelor care au încheiat 11.056

contracte cu o valoarea de 43,7 mili-oane de lei. Pre]urile futures au evo-luat pe direc]ii mixte, cu un u}or avan-taj pentru deprecieri, raportat cu prec@-dere la ultimele dou@ scaden]e din2007. Segmentul derivatelor financia-re a dominat cu autoritate pia]a, celemai multe contracte fiind încheiate înaria SIF dar remarcându-se, ca de fie-care dat@ în acest debut de lun@, }iDEBRK dar }i derivatele bancare TLV.De remarcat a fost tranzac]ionarea înpremier@ a orizontului investi]ionaliunie 2008, scaden]@ pentru care aufost încheiate contracte pe activul su-port DESIF 5. Pentru primul loc întopul de lichiditate au concurat, con-form obiceiului, DESIF 2 }i DESIF 5.Câ}tig de cauz@ au avut DESIF 2 cu5232 contracte. DESIF 5 au atras5046 contracte.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

La bursa din Sibiu,

urmare din pagina 1Criza de cash s-a poten]at cu oatractivitate a dob$nzii fac$nd din leuo marf@ cerut@. Cerut@ într-at$t înc$tleul s-a înt@rit cu peste 8& de laînceputul anului. Marea problem@ a acestei situa]iieste c@ vorbim de un leu de con-junctur@ }i nu unul de suport. De unleu tare financiar }i nu tot at$t detare economic. O moned@ care cre}tecu opt procente, în }ase luni, trebuies@ fie expresia unei economii cu ade-v@rat explozive. {i oric$t de frumosar cre}te economia rom$neasc@, explo-ziv@ nu este. Este în cre}tere, evi-dent, dar nevoia unui reglaj leu-economie este necesar. Ce trebuie s@pun@ în balan]@? Reglajul fin, care trebuie scos laiveal@, este acela prin care se discer-ne între specula]ia pe termen scurt}i investi]ia de încredere. Cre}terea

monedei în valoare transmite faptulc@ investitorii în acea moned@ auîncredere în evolu]ia acelei economii}i b@nuiesc c@ dincolo de specula]ieeste substan]@. Mai multe produse }iservicii f@cute cu o productivitatemai mare, adic@ cu un consum deresurse mai mic }i care î}i g@sescu}or clien]ii. Se înt$mpl@ toate aces-te lucruri cu 8& mai mult? Evolu]iamonedei are inclus@ în ea mai de-grab@ evolu]ia viitoare, dec$t ceaprezent@, promisiunea, dec$t confir-marea. Partea bun@ a evolu]iei leuluieste tocmai aceast@ încredere cucare este validat@ economia ro-m$neasc@. Partea proast@ este c@aceast@ încredere este acordat@ petermen scurt. Nici nu avem instru-mente pentru a m@sura încrederea petermen lung, c$teva titluri de statcare, la r$ndul lor, au fost foartecerute, dar aceast@ încredere se con-centreaz@, evident pe termen scurt,dovad@ fiind presiunea nebun@ pe

dob$nzile la o zi }i la o s@pt@m$n@.Atunci c$nd acest decalaj apare,r@m$ne loc de specula]ie. {i specu-la]ie înseamn@ pomparea de preamul]i bani într-o marf@ - în leu dedata aceasta - cu riscul de a deter-mina o cre}tere nesustenabil@. Dinaceast@ cre}tere, unii c$}tig@ }i mul]ipierd. Mai mult, exist@ riscul caaceast@ înt@rire s@ fie urmat@ de oreglare de conturi cu aceea}i pant@abrupt@. C$t a crescut leul acum,poate fi oric$nd pierdut, dac@ supor-tul de cre}tere nu este unul real. {icum leul tocmai de acest suport eco-nomic real nu prea are parte, des-cre}terea este oric$nd posibil@. Ostrategie urgent@, de a pune suportreal pe o cre}tere oric$t ar fi ea, esteprima urgen]@ }i singura ie}ire dincercul de autosus]inere al leului. Deasemenea, e singura solu]ie de a nutransforma cercul acesta dob$nzi-curs-dob$nzi, descris mai sus, într-un cerc vicios al leului umflat.

Dan SUCIU

Autosus]inerea leului- cum poate moneda na]ional@

s@ evite s@ se învârt@ într-un cerc vicios -

2,4 milioane de contracte încheiate în semestrul I

Tabelul 1. Echivalentul valoric al rulajului de pe pia]a sibian@ de la începutul anului

Sediul BNR

EXPO VINERI 6 IULIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

T~RGURIT~RGURI/ALIMENTE/ALIMENTE

Expun, deci export

Templul soarelui din Mexic

"Num@rul de participan]i la un t$rgreflect@, de regul@, capacitatea de exportdin ramura respectiv@ a unei ]@ri", con-sider@ Roberta Moldoveanu, reprezen-tanta ̂n Rom$nia a Koelnmesse, a patrasocietate organizatoare de t$rguri dinlume. Cifrele statistice arat@ acela}i lucru:importurile de alimente au ajuns, ̂n 2006,la 2,4 miliarde de euro, ̂n timp ce expor-turile de produse agroalimentare au fostde trei ori mai mici (850 milioane deeuro). Numai schimburile comerciale din-tre Rom$nia }i Germania ^nclin@ clarbalan]a ^n favoarea nem]ilor, ce auexportat produse ^n valoare de 198,2milioane euro. %n sens invers, importurilenem]ilor de alimente rom$ne}ti au fostde peste patru ori mai mici (doar 60,7milioane euro). Valoarea total@ a expor-turilor de m@rfuri, dinspre Germania c@treRom$nia, a fost anul trecut de 7 mili-arde de euro, iar valoarea importurilor afost doar de 4 miliarde euro.La Anuga, cel mai mare t$rg alimentardin lume, care se desf@}oar@ din doi ̂ ndoi ani la Köln, ^n Germania, Rom$niaa avut, p$n@ acum, una din cele mai slabeprezen]e dintre toate ]@rile. La edi]ia dinacest an, ^ns@, ce se va desf@}ura ^noctombrie, organizatorii se a}teapt@ s@g@zduiasc@ 20 de standuri ale firmelorrom$ne}ti, de cinci ori mai multe dec$tla edi]ia precedent@. Num@rul este ^ns@mic, prin compara]ie cu num@rul deexpozan]i din ]@rile vecine: ̂ n 2005, dinUngaria au participat 82 de firme, iar^n 2007 Bulgaria va avea peste 80 destanduri, de dou@ ori mai mult dec$t ̂n2005 (43 de firme). "Sunt convins@ c@ nu numai la acestecifre se rezum@ capacitatea de export aindustriei alimentare rom$ne}ti, dar nupot s@ nu recunosc un interes sc@zutal firmelor autohtone", comenteaz@

Moldoveanu. De ce nu se ̂nghesuie firmele rom$ne}tis@ participe la t$rguri interna]ionale? "Nuau puterea financiar@ s@-}i sus]in@prezen]a acolo", declar@ Ioan Micula,pre}edintele grupului European Drinks,una din pu]inele companii locale nelip-site de la t$rgurile de specialitate. P$n@la edi]ia din acest an, companiilerom$ne}ti nu au avut nici sprijin dinpartea statului, spre deosebire de firmeleexpozante din alte ]@ri. Pentru primadat@, la Anuga va fi organizat un pavi-lion na]ional, sub umbrela c@ruia 12 pro-duc@tori rom$ni ̂}i vor expune porduse-le. F@r@ acest pavilion, prezen]a Rom$nieila Anuga s-ar rezuma doar la cele optstanduri individuale, dintre care patru aumai participat }i la edi]ii anterioare alet$rgului de la Koln.%ns@, ̂n afar@ de firmele ce nu au bugetepentru promovare, exist@ }i firme "carenu sunt certificate calitativ }i care evi-dent c@ nu au ce c@uta acolo", spuneMicula. Pentru companiile ce vor s@-}iv$nd@ produsele peste grani]e, t$rgurilesunt o solu]ie mai pu]in costisitoaredec$t o campanie de publicitatedesf@}urat@ peste hotare, spre exemplu."Dac@ vrei s@ fii competitiv pe pia]@ (laexport – n.red.), participarea la acestet$rguri este o cerin]@ obligatorie. Acolote po]i face cunoscut", adaug@ Micula,care explic@ faptul c@, ̂n urma prezen]eila aceste evenimente, exporturile Euro-pean Drinks (atât European Food cât }iEuropean Drinks) au ajuns s@ reprezinte10& din produc]ie, "iar cre}terile suntde 3-4& pe an". Afacerile grupului, carecuprinde companiile European Food,European Drinks, Scandic Distilleries }iTransilvania General Import-Export, audep@}it 400 de milioane de euro ^n2005, potrivit datelor raportate laMinisterul de Finan]e.Care sunt ^ns@ costurile unei firme cu

stand individual? "Chiria pentru un metrup@trat }i alte taxe se ridic@ la 174 deeuro, iar intrarea ̂n catalog (listarea pro-duselor ^n catalogul t$rgului) mai cost@^nc@ 184 euro", explic@ RobertaMoldoveanu. Pentru construc]ia standu-lui, o firm@ poate opta pentru o variant@din trei: un spa]iu propriu personalizatde organizatori, ^nchirierea acestuia lacheie (fiind construit de organizatori; cos-tuile se ridic@ la cca. 80-90 euro/mp)sau poate s@ lucreze cu o firm@ proprie.De regul@, completeaz@ Moldoveanu,costurile totale pentru un stand reprezint@aproximativ 30& din bugetul alocat uneiparticip@ri la t$rg. Alte cheltuieli includtransportul delega]ilor }i produselor,cazarea, investi]ia ^n publicitate. "%nfunc]ie de rezultate, investi]ia ar trebuis@ se amortizeze foarte repede, ̂n urmacontactelor ^ncheiate ulterior", adaug@reprezentanta Koelnmesse.Peter Grothues, directorul general aldiviziei alimentare din cadrul KoelnmesseGmbH, ̂}i exprim@ ̂ns@ optimismul legatde participarea firmelor rom$ne}ti laAnuga 2007, t$rg pe care ^l consider@"oglinda" bran}ei. "Participarea ̂ n cadrulunui pavilion na]ional este o ocazie bun@de prezentare a firmelor mici }i mijlocii}i a noilor veni]i", precizeaz@ Grothues.Astfel, motivul invocat de companiilerom$ne}ti - costurile prea mari de par-ticipare - nu mai are sus]inere, de vremece cheltuielile cu standurile sunt finan]ate^n propor]ie de 100& de la bugetul destat prin Departamentul de Promovarea Exportului, din cadrul Ministerului pen-tru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comer],Turism }i Profesii Liberale. Suplimentar,statul preia }i 50& din costurile cucazarea }i transportul ale unui delegatdin partea fiec@rei firme participante ^nstandul comun. Organizatorii Anuga din acest an anun]@organizarea, ^n premier@, a concursului

Taste 07, prin care firmele ̂}i pot anun]ainova]iile, cele mai bune produse fiindpublicate ^ntr-un ghid dedicat }i premi-ate. "Acest concurs este deschis p$n@ ̂naugust, deci }i expozan]ii rom$ni se maipot ̂nscrie", spune Roberta Moldoveanu. Dincolo de spectacolul de m$nc@ruri }ib@uturi, Anuga este o afacere nu numaipentru organizatori, ci }i pentruproduc@tori (expozan]i) }i comercian]i(care caut@ noi parteneri). "Este afacereaindustriei alimentare, de pe urma c@reiaau to]i de c$}tigat", confirm@ Mol-doveanu, argument$nd c@ din ce ^n cemai mul]i vizitatori ai t$rgului devin par-ticipan]i. "Este pentru prima dat@ c$ndfirmele rom$ne}ti }i-au manifestat intere-sul pentru o participare ca vizitator, ̂nc@din luna martie", declar@ reprezentantaKoelnmesse. %n opinia ei, acest lucrueste o dovad@ a maturiz@rii bran}ei }ipreg@tirea particip@rii lor cu cel pu]injum@tate de an ^nainte, a}a cum facmajoritatea firmelor str@ine. Avantajulcump@r@rii biletelor ̂n avans se simte lapre]: pentru o zi, pre]urile pornesc de la27 euro }i ajung la 63 de euro, pentrubiletul de patru zile. Cel valabil pe toat@

perioada t$rgului, dar cump@rat ̂n avans,ajunge la 66 de euro, fa]@ de 84 de euro,c$t cost@ ^n Köln. "Nu exist@ un num@rlimit@ de bilete puse ̂n v$nzare: la edi]iaanterioar@ au fost 160.000 de vizitatori",spune Moldoveanu.Care este, p$n@ la urm@, scopul uneidesf@}ur@ri de for]e precum Anuga, lacare particip@ aproximativ 6000 deexpozan]i, “^ntin}i” pe 298.000 de metrip@tra]i, ^n halele Koelnmesse? "Nic@ierinu po]i avea o privire de ansamblu aunei industrii, ̂n doar c$teva zile", spuneGrothues, care adaug@ c@ scopul par-ticip@rii la t$rguri este cre}terea v$nz@rilorde pe urma contractelor semnate. %nplus, ̂n genere, t$rgurile sunt instrumentede marketing }i promovarea exportului."Fiecare ^}i vinde imaginea dup@ re]etape care o consider@ mai bun@. F@r@ unmarketing eficient, }anse de export nuprea exist@. Iar participarea la t$rguri nue nimic altceva dec$t marketing",conchide Moldoveanu. O explica]ie }i maisimpl@ o d@ Ioan Micula: pentru a ficomandate, produsele trebuie cunoscutede eventualii parteneri. De aceea exist@,p$n@ la urm@, }i Anuga.

20 de companii prezint@, anul acesta, imaginea industriei alimentare rom$ne}ti la Anuga, cel maimare t$rg de profil din lume. Num@rul expozan]ilor rom$ni este de cinci ori mai mare dec$t laedi]ia anterioar@, dar fa]@ de alte ]@ri r@m$ne ^n continuare mic.

Cel mai mare t$rg alimentar se des-f@}oar@, din doi ^n doi ani, la Koln,edi]ia din 2007 fiind programat@ pen-tru 13-17 octombrie.6.000 de expozan]i din 100 de ]@ri;160.000 de vizitatori din peste 157 de ]@ri,10 t$rguri specializate sub acela}iacoperi}: M$nc@ruri fine, Produseproaspete, Carne, Mancare congelat@,Lactate, P$ine }i produse de pani-fica]ie, B@uturi, CateringTec, RetailTec,Produse organice. 95& din suprafa]@este ocupat@ ^nc@ din aprilie.8 firme rom$ne}ti s-au ̂nscris, p$n@

acum, cu stand individual: GrupulEuropean Drinks (European Food }iEuropean Drinks), Romaqua GroupCorporation, Prodal ’94, Crier MediaGroup, Vascar, Klevek FactoryCalara}i, Orlando Import Export,Marex Braila. %n cadrul pavilionuluina]ional, particip@: Scandia Sibiu, EisRubin King, Pan Group, Apis Prod,Florelia Prod. Comimpex, Vascar,European Drinks, Uni Com Pack,Kontek Urziceni, Kaola Timisoara,Vilma Romania Trading.

Sursa: Koelnmesse GmbH

Anuga 2007, ^n cifreIleana ILIE