1
PARTEA I-A
METODOLOGIE DE CULEGERE ȘI PRELUCRARE A INFORMAȚIILOR
STATISTICE ȘI DE CONSTRUIREA BAZELOR DE DATE PENTRU ANALIZA
SITUAȚIEI CURENTE ȘI PROGNOZA LA ORIZONTUL ANULUI 2020
PRIVIND CEREREA ȘI OFERTA DE FORȚĂ DE MUNCĂ
2
Cuprins
1. Schema generala 3
2. Sistemul de indicatori 4
A. Indicatori ai cererii de forță de muncă 4
B. Indicatori ai ofertei de forță de muncă 8
3. Metodologie de culegere informații primare 9
3.1 Descrierea metodologiilor și organizarea culegerii surselor de date
primare 9
a. Metodologia şi organizarea anchetei costului forţei de muncă 9
b. Metodologia şi organizarea anchetei structurii câştigurilor salariale 17
c. Metodologia și organizarea anchetei asupra forței de muncă 26
3.2 Metode de conversie a noilor clasificări a activităților eocnomice și a
ocupațiilor
34
a. Metoda de estimare in profil teritorial a costului mediu lunar al forţei
de munca pe activitati ale economiei nationale la nivel de diviziune
CAEN Rev2 si regiuni de dezvoltare
34
b. Metoda de conversie a noilor clasificari a activitatilor economice si a
ocupatiilor in ancheta structurii castigurilor salariale 38
c. Metoda de conversie a noilor clasificari a activităţilor economice şi a
ocupaţiilor în ancheta forţei de muncă în gospodării 39
3.3 Metode de inputare 41
3.4. Descrierea bazelor de date primare 45
4. Metodologie de prelucrare a informațiilor primare 53
3
1. SCHEMA GENERALA
Metodologia de prelucrare a informațiilor statistice se structurează pe 3 paliere,
corelate între ele, funcție de obiectivele proiectului – acela de a analiza situația
curentă privind corelarea cererii cu oferta de forță de muncă pentru absolvenții de
învățământ superior, de a realiza o prognoză a cererii de forță de muncă pentru
absolvenții cu studii superioare la orizontul anului 2020 și de a crea un mecanism de
corelare a cererii cu oferta -
1. Astfel, palierul 1 cuprinde un sistem de indicatori, o metodologie de colectare a
informațiilor prin anchete statistice reprezentative național și procedee de evaluare
corelativă a cererii cu oferta de muncă pentru absolvenții de învățământ superior
pentru trecut și prezent
2. Palierul 2 cuprinde o structură a bazelor de date care să se poată utiliza în proiecția
cererii de forță de muncă și a ofertei
3. Palierul 3 cuprinde informații care să fundamenteze mecanismul de analiză corelativă
a cererii cu oferta
Schematic cele 3 paliere se pot prezenta astfel:
Sistem
indicatori
Metodolo
gie
colectare
informații
Prelucrare a
datelor
primare
Analiza stării
actuale a cererii
și ofertei
Prognoze ale
cererii de forta de
munca
Mecanism
institutional
de anticipare
a cererii de
forță de
muncă cu
studii
superioare
Culegerea
datelor
primare
4
2. SISTEMUL DE INDICATORI
În vederea aplicării modelelor de proiecție, informațiile primare trebuie prelucrate
(agregate) și structurate funcție de modulele de prognoză unde vor fi utilizate. Astfel,
distingem două categorii majore de indicatori cărora le asociem informații primare: in
indicatori necesari pentru proiecția cererii potențiale de muncă și indicatori necesari
pentru proiecția ofertei de forță de muncă.
A. Indicatorii cererii de forță de muncă
Proiecţia cererii potențiale de muncă pentru studii universitare va fi realizată printr-
o combinație de metode și tehnici de estimare și proiecție. Punctul de plecare va fi un model
econometric macroeconomic la nivel naţional ce va avea la bază abordarea lui Lee, Pesaran şi
Pierse (1990) conform căreia ecuaţia cererii de forţă de muncă este construită la nivel de
activitate economică în funcţie de outputul activităţii (ex. valoarea adăugată brută), nivelul
salariilor sau costul salarial şi o măsură a progresului tehnologic.
Aceeaşi abordare se regăseşte şi în cazul modelului econometric ce stă la baza
proiecţiilor privind cererea de forţă de muncă realizate de CEDEFOP şi care sunt construite
plecând de la modulul de ocupare al modelului econometric E3ME al Cambridge Institute.
Proiecţia cererii potențiale de forţă de muncă va fi apoi dezagregată pe nivele educaţionale,
domenii de specializare şi ocupaţii.
Proiecția cererii potențiale de muncă pentru studii universitare va fi realizată în mai
multe etape, respectiv module, fiecare modul având ca elemente componente baze de date,
modele și rezultate.
Datele necesare pentru realizarea modelării și proiecției cererii potențiale de muncă la
nivel național sunt serii de timp ce se vor obține de la Institutul Naţional de Statistică din
bazele de date ale anchetelor Cercetarea statistică asupra forței de muncă în gospodării
(AMIGO), Ancheta structurii câştigurilor salariale, Cercetarea statistică privind costul forţei
de muncă în unităţile economico-sociale, precum și a datelor din conturile naţionale.
Indicatorii necesari sunt:
1) Populația ocupată cuprinde, conform metodologiei “Cercetării statistice asupra
forței de muncă în gospodării“, toate persoanele de 15 ani și peste, care au desfășurat
o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră în
perioada de referință (o săptămână), în scopul obținerii unor venituri sub formă de
salarii, plată în natură sau alte beneficii. Sursa datelor pentru populația ocupată o
reprezintă Cercetarea statistică asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO).
2) Valoarea adăugatã brută reprezintă valoarea nou creată în procesul de producție,
fiind soldul contului de producție, unul dintre cele mai importante conturi ce se
elaborează în cadrul contabilității naționale. Conturile naționale au fost elaborate pe
baza principiilor metodologice ale Sistemului European de Conturi 1995(SEC 1995),
iar contabilitatea națională reprezintă un ansamblu coherent și detaliat de conturi și
tabele ce oferă o imagine comparabilă și completă a activității economice a unei țãri.
Aceasta clasifică marea varietate de fluxuri economice într-un număr restrâns de
categorii fundamentale și le înscrie într-un cadru de ansamblu ce permite obținerea
5
unei reprezentări a circuitului economic adaptată nevoilor de analiză, previziune și
politică economică.
3) Investițiile reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcții, de instalații
și de montaj, pentru achiziționarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli
destinate creării de noi mijloace fixe, pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucția
celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al
mijloacelor fixe existente și al terenurilor (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de
transport, de încărcare-descărcare, etc.).
4) Investițiile cuprind urmatoarele elemente de structură:
- construcții - reprezintă ansamblul lucrărilor prin care se realizează construcții noi,
reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea clădirilor cu destinație industrială, agricolă
etc. De asemenea, se cuprind și lucrările de montaj ale utilajelor tehnologice și
funcționale cu întregul complex de operații prin care se realizează asamblarea pe
șantier a componentelor lor, precum și fixarea pe fundații a acestora (inclusiv valoarea
probelor și rodajelor mecanice la utilaje și linii tehnologice);
- utilaje (cu și fără montaj) - reprezintă mașinile, echipamentele, liniile, și instalațiile
tehnologice care pot funcționa numai după asigurarea lucrărilor de montaj, precum și
a celor care pot funcționa independent. De asemenea, se cuprind și mijloacele de
transport.
- lucrări geologice și de foraj - ansamblul lucrărilor pentru: identificarea de noi rezerve
de substanțe minerale utile, în stare fluidă sau solidă, în cadrul perimetrelor aflate în
expoatare, în structuri noi și în curs de cercetare; promovarea rezervelor de substanțe
minerale utile în categorii superioare; precizarea unor caracteristici ale rezervelor de
substanțe minerale utile în vederea încadrării lor în grupa rezervelor de bilanț;
obținerea datelor de proiectare a construcțiilor energetice, hidrotehnice, industriale
etc., pentru determinarea structurii și compoziției solului, a regimului apelor freatice,
pentru terenurile pe care urmează să fie amplasate obiectivele de investiții; lucrările
executate în scopul extragerii substanțelor minerale utile în stare fluidă (foraj de
exploatare) precum și lucrările executate în scopul creșterii factorului de recuperare și
a ritmului de exploatare a țițeiului, prin injectarea de fluide în zăcământ;
- alte investiții - reprezintă cheltuielile efectuate pentru cumpărarea animalelor de
muncă, de producție și de reproducție, plantații de vii, de pomi, împăduriri,
achiziționarea obiectelor de inventar gospodăresc de natura mijloacelor fixe, plata
studiilor de cercetare și proiectare pentru obiective de investiții, comisionul băncilor
pentru operațiuni efectuate în legatură cu investițiile.
- Investițiile populatiei se referă la investiții pentru locuințe, construcții gospodărești,
plantații de vii și pomi, animale trecute la turma de bază, achiziții de utilaje și mașini
agricole preluate cu plata de la alte unități.
Sursa datelor pentru investiții o reprezintă Cercetarea statistică structurală în
întreprinderi.
Ne propunem să testăm modelul și înlocuind variabila Investiții cu o măsură a
Progresului tehnologic, tehnit, ce va fi calculată după Lee ș.a. (1990) luând în
considerare atât efectul investițiilor, cât și pe cel al cheltuielilor de cercetare
dezvoltare (cdit) asupra cererii potențiale de muncă.
5) Costul mediu lunar al forței de muncă reprezintă totalitatea cheltuielilor suportate
de unitate pentru forța de muncă, și anume:
- sumele brute plătite direct salariaților (cheltuieli directe) din: fondul de salarii
(inclusiv premiile și drepturile în natură) respectiv, sumele acordate în mod direct
pentru munca efectiv depusă (salariul de bază, sporuri și indemnizații acordate sub
6
formă de procent sau în suma fixă, adaosuri la salariile de bază); profitul net și alte
fonduri (inclusiv drepturile în natură) - premii și stimulente din fondul de participare
la profitul net, drepturi în natură și ajutoare bănești, stimulente, cheltuieli
reprezentând tichetele de masă acordate salariaților; fondul de asigurări sociale -
indemnizații pentru concediile medicale, incapacitate temporară de muncă, ingrijirea
copilului bolnav până la împlinirea vârstei de 3 ani, alte ajutoare prevăzute prin
contractele de muncă.
- alte cheltuieli ale unității cu forța de muncă (cheltuieli indirecte): contribuția
angajatorului pentru protecția socială a șomerilor, pentru asigurările sociale de
sănătate, pentru fondul de risc și accident, pentru asigurările sociale rămase după plata
unor drepturi acordate salariaților; cheltuieli cu formarea profesională a salariaților;
cheltuieli pentru creșe și grădinițe, servicii culturale, educative și recreative; cheltuieli
cu alimentele de întărire a organismului; cheltuieli pentru reducerea costului biletelor
de odihnă și tratament; cheltuieli pentru echipamentul de protecție; cheltuieli cu
transportul personalului de la și la locul de muncă; cheltuieli cu recrutarea de
personal; alte cheltuieli cu forța de muncă.
6) Câștigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani și în
natură cuvenite salariaților pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul
lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile și indemnizațiile
acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii,
sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizațiile pentru concediile de odihna și
studii, zile de sărbătoare și alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru
concediile medicale), premiile, primele de vacanță și alte sume plătite din fondul de
salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele platite
din profitul net și alte fonduri (inclusiv contravaloarea tichetelor de masă). Câștigul
salarial mediu lunar brut reprezintă raportul dintre sumele brute plătite salariaților de
către agenții economici în perioada de referință, indiferent pentru ce perioadă se
cuvin, și numărul mediu de salariați. Numărul mediu al salariaților reprezintă o medie
aritmetică simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaților din perioada de
referință respectivă. Salariații care nu sunt angajați cu normă întreagă se includ în
numărul mediu proporțional cu timpul de lucru prevazut în contractul de muncă. În
efectivul de salariați luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite
pentru perioada de referință respectivă. Nu se iau în considerare: salariații aflati în
concediu fără plată, în grevă, detașati la lucru în strainatate și cei al căror contract de
muncă/raport de serviciu a fost suspendat.
Sursa pentru aceste date este Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în
unităţile economico-sociale.
Pentru estimarea și proiecția evoluției cererii potențiale de muncă în structură de
ocupații (PCMOC), bazele de date pe care vom construi operațiile incluse în acest modul au
ca sursă Cercetarea statistică asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO). Pe baza datelor
referitoare la populaţia ocupată pe activități economice (clasificarea CAEN, 2 digiti) și
ocupații (clasificarea COR, 3 digiti)
Indicatori:
7) Populația ocupată în structură ocupațională cuprinde, conform metodologiei
“Cercetării statistice asupra forței de muncă în gospodării“, toate persoanele de 15
ani și peste, care au desfășurat o activitate economică producătoare de bunuri sau
servicii de cel puțin o oră în perioada de referință (o săptămână), în scopul obținerii
unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii, pe grupe de
7
ocupații la 3 digiți. Sursa datelor pentru populația ocupată o reprezintă Cercetarea
statistică asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO
Pentru estimarea și proiecția evoluției cererii potențiale de muncă în structura dată
de ocupații și activități economice, pe nivele de educație (PCMNE), datele care stau la
baza acestui modul provin din Cercetarea statistică asupra forței de muncă în gospodării
(AMIGO). Pe baza datelor referitoare la populaţia ocupată pe activități economice
(clasificarea CAEN, 2 digiti), ocupații (clasificarea COR, 3 digiti) și nivele de educație
(ISCED)
Indicatori
8) Populația ocupată în structură de activități economice cuprinde, conform
metodologiei “Cercetării statistice asupra forței de muncă în gospodării“, toate
persoanele de 15 ani și peste, care au desfășurat o activitate economică producătoare
de bunuri sau servicii de cel puțin o oră în perioada de referință (o săptămână), în
scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii, pe
activități economice la 2 digiți. Sursa datelor pentru populația ocupată o reprezintă
Cercetarea statistică asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO)
9) Populația ocupată pe nivele de educație cuprinde, conform metodologiei
“Cercetării statistice asupra forței de muncă în gospodării“, toate persoanele de 15
ani și peste, care au desfășurat o activitate economică producătoare de bunuri sau
servicii de cel puțin o oră în perioada de referință (o săptămână), în scopul obținerii
unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii, pe niveluri de
educație. Sursa datelor pentru populația ocupată o reprezintă Cercetarea statistică
asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO)
Pentru estimarea și proiecția evoluției cererii potențiale în structura dată de
domeniile de specializare inițială (formală) (PCMDO) bazele de date pe care vom construi
operațiile incluse în acest modul fac parte din Cercetarea statistică asupra forței de muncă în
gospodării (AMIGO). Pe baza datelor referitoare la populația ocupată pe activități
economice, ocupații și domenii de specializare vom construi, similar Modulelor 2 și 3,
modele econometrice de estimare a tendinței de evoluție a structurii cererii potențiale de
muncă pe domenii de specializare, ocupații și activități economice. Practic, prin aceasta,
rafinăm rezultatele obținute în cadrul Modulului 3 și vom selecta doar cererea potențială
pentru persoane cu nivel de pregătire universitară.
Indicatori :
10) Populația ocupată în structură de domenii de formare cuprinde, conform
metodologiei “Cercetării statistice asupra forței de muncă în gospodării“, toate
persoanele de 15 ani și peste, care au desfășurat o activitate economică producătoare
de bunuri sau servicii de cel puțin o oră în perioada de referință (o săptămână), în
scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii, pe
activități economice la 2 digiți. Sursa datelor pentru populația ocupată o reprezintă
Cercetarea statistică asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO)
8
B. Indicatorii ofertei de muncă cu studii universitare
Proiecţia ofertei de forţă de muncă are la bază datele legate de participarea populaţiei la
activitatea economică şi proiecţii ale populaţiei totale, abordare ce este comună unui număr
important de studii legate de oferta de forţă de muncă, cum ar fi cele ale CEDEFOP şi BIBB-
IAB (Germania).
Pentru estimarea și proiecția ofertei de forță de muncă în funcție de vârstă și sexe
(POMVS). Estimarea ofertei de forţă de muncă pleacă de la ipoteze legate de faptul că
participarea la forţa de muncă depinde atât de vârstă, sex şi nivel de educaţie şi domeniu de
calificare (specializare) (Helmrich, Zika, 2010), dar, pentru cazul României, este specifică şi
cohortei din care individul face parte. Bazele de date pe care ne vom construi estimările și
proiecțiile sunt, pe de o parte, date demografice și proiecțiile populației totale pe vârste și
sexe, precum și ratele de activitate a populației în funcție de vârstă, cohortă și sexe (sursa
datelor: Cercetarea statistică asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO)).
Indicatori:
1) Variabila centrală pe baza căreia se vor realiza proiecțiile ofertei de forță de muncă este
populația activă, respectiv rata de activitate a populației. Populația activă din punct de
vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forța de muncă disponibilă
pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referință, incluzând populația
ocupată și șomerii BIM. Rata de activitate reprezintă ponderea populației active în
populatia totală.
2) Populația acitvă pe vârste și sexe.
Pentru estimarea după nivele de educaţie şi domenii de specializare, modulul 2:
POMNEDO. Ne vom baza estimările pe rezultatele modulului anterior și pe structura
populației active pe nivele de educație și domenii de specializare, obținută din Cercetarea
statistică asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO).
Indicatori :
3) Populația activă pe nivele de educație și domenii de specializare
Pentru construcția unei matrici de tranziție de la domeniu de specializare la ocupație.
Utilitatea acestui modul derivă din necesitatea descrierii ofertei de forță de muncă în structură
ocupațională. Astfel, este necesară estimarea modului în care are loc tranziția de la domeniul
de specializare inițial (obținut prin școală) la ocupația practicată. Cum datele din AMIGO
referitoare la populația activă, nu includ, în mod firesc, informații legate de ocupație, vom
construi această matrice cu probabilități de tranziție pe baza Anchetei structurii câştigurilor
salariale (baza de date a anchetei a fost supusă unor proceduri de matching statistic cu datele
din AMIGO pentru a obține datele în structura necesară).
Obiectivul științific de evaluare corelativă a cererii cu oferta de forță de muncă pentru
absolvenții de învățământ superior presupune o investigare a dinamicii ocupării (expresie a
întâlnirii cererii cu oferta ) pentru populația cu studii superioare, în structură ocupațională și
de activitate economică, dar și a șomajului în rândul populației cu studii superioare.
9
3.METODOLOGIE DE CULEGERE A INFORMAȚIILOR PRIMARE
3.1 Descrierea metodologiilor și organizarea culegerii surselor de date primare
A. Metodologia şi organizarea anchetei costului forţei de muncă
Începând din anul 1994, cercetarea statistică privind Costul forţei de muncă se realizează cu
periodicitate anuală, având ca obiectiv principal obţinerea informaţiilor necesare determinării numărului mediu al
salariaţilor, a câştigurilor salariale medii realizate, precum şi a nivelului, structurii şi evoluţiei costului forţei de
muncă.
Această anchetă complexă furnizează elementele necesare efectuării unor analize privind evoluţia diferitelor
componente ale costului forţei de muncă şi corelaţiile dintre ele, oferind totodată, elementele necesare calculului
mărimii brute şi nete, lunare şi orare, a câştigului salarial structurat pe activităţi ale economiei naţionale, forme de
proprietate şi clase de mărime ale întreprinderilor, forme juridice, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi
judeţe.
Proiectarea instrumentarului anchetei s-a realizat în conformitate cu recomandările şi standardele Uniunii
Europene prevăzute în Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 530/1999 privind statisticile
structurale asupra câştigurilor şi costului forţei de muncă, Regulamentul Comisiei Europene nr. 1726/1999 de
implementare a Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr.530/1999, referitor la definiţia şi
transmiterea informaţiilor privind costul forţei de muncă şi Regulamentul Comisiei Europene nr. 1737/2005 de
amendare a Regulamentului Comisiei Europene nr.1726/1999 referitor la definiţia şi transmiterea informaţiilor
privind costul forţei de muncă.
Sfera de cuprindere
S-au inclus în cercetare unităţile cu personalitate juridică, indiferent de forma juridică şi forma de
proprietate, care desfăşoară ca activitate principală oricare din activităţile economiei naţionale1,
corespunzătoare diviziunilor 01–99 pentru anii de referinţă 1999–20072, respectiv pentru anii de
referinţă 2008–20103.
Ancheta s-a adresat unităţilor, indiferent de clasa de mărime definită după numărul de salariaţi.
Unităţile economice cu 50 salariaţi şi peste au fost cuprinse exhaustiv în cercetare. Unităţile din
„sectorul bugetar” au fost cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei
publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale s-au cules pe bază de eşantion
reprezentativ la nivel de judeţ (cca.770 de unităţi).
Datele pe judeţe dezagregate la nivel de diviziune prezintă un grad de fiabilitate redus.
În proiectarea eşantionului s-a ţinut cont de necesitatea asigurării reprezentativităţii datelor pe
următoarele trei clase de mărime ale întreprinderilor:
- sub 10 salariaţi;
- 10 – 49 salariaţi;
- 50 salariaţi şi peste.
1 conform CAEN Rev.1 pentru anii de referinţă 1999–2007; CAEN Rev.2 pentru anii de referinţă 2008–2010 2 exclusiv cele corespunzătoare secţiunii P (Activităţi ale personalului angajat în gospodării particulare) 3 exclusiv secţiunii T (Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu)
10
Informaţiile referitoare la „sectorul bugetar” trebuie utilizate cu atenţie, ca o aproximare, datele
referindu-se la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) de
administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru
învăţământ - cca. 5%4, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 8%4), exclusiv forţele armate şi
personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.). Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare,
scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2. Informaţiile
corespunzătoare formei de finanţare sunt gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu
prevederile OUG nr. 48/2005, cu completările şi modificările ulterioare.
Obiectul anchetei l-au constituit unităţile economice şi sociale cu personalitate juridică, indiferent de
numărul lor de salariaţi, selectate din întreaga ţară, din toate judeţele, atât din mediul urban cât şi din
cel rural. Centralizarea datelor s-a realizat după activitatea omogenă5, iar gradul de reprezentativitate al
rezultatelor anchetei s-a asigurat la nivel naţional, regiune de dezvoltare şi judeţ (nivel 0, 2 respectiv 3
conform NUTS6).
Informaţiile colectate prin anchetă se referă la categoria salariaţilor. Se consideră salariaţi, persoanele
angajate în baza unui contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată.
Elementele necesare determinării câştigurilor salariale medii lunare brute şi nete s-au colectat pe total
salariaţi şi pe sexe7.
Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., etc).
Ancheta colectează informaţii şi asupra ucenicilor7. Se consideră ucenici, persoanele tinere fără
calificare profesională angajate în baza unui contract de ucenicie conform prevederilor Legii nr.53/2003
– Codul muncii republicată, Art.208 din Capitolul III – «Contractul de ucenicie la locul de muncă».
Unitatea de selecţie şi observare a constituit-o întreprinderea cu personalitate juridică definită ca o
unitate organizaţională de producere de bunuri sau servicii şi care are putere de decizie asupra
resurselor.
Ţinând seama de sediul unităţilor potrivit situaţiilor în care se încadrează acestea pot fi:
- unităţi care îşi desfăşoară activitatea într-un singur judeţ;
- unităţi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe judeţe,
ultima categorie de unităţi completând şi un chestionar anexă pentru fiecare judeţ în care are
activitate.
Cercetarea statistică “Costul forţei de muncă” se realizează cu periodicitate anuală, iar perioada de
referinţă este anul calendaristic.
Perioada de referinţă a fost aleasă pentru a reflecta în totalitate cheltuielile suportate de întreprindere cu
forţa de muncă.
La înregistrarea informaţiilor în chestionarul anchetei s-a utilizat metoda autoînregistrării. Metoda
presupune completarea informaţiilor în chestionarul anchetei de către întreprindere, pe baza
4 date calculate la ultimele rezultate disponibile (pentru anul de referinţă 2010) 5 cu excepţia datelor privind cheltuielile indirecte cu forţa de muncă şi a indicatorilor medii de cost, respectiv structura costului, care s-au agregat după activitatea principală. 6 Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS). 7 începând cu anul de referinţă 2003
11
informaţiilor din evidenţele primare. Perioada de înregistrare a datelor în chestionarele anchetei a fost
luna ianuarie a anului următor celui de referinţă.
Institutul Naţional de Statistică a pus în funcţiune Portalul web de prelucrare online a datelor statistice
eSOP (e-Survey Online Portal), sistem ce a permis colectarea şi validarea online a acestora începând
cu anul de referinţă 2010.
Planul de sondaj aplicat a fost cel al sondajului stratificat, iar metoda de selecţie utilizată a fost selecţia
simplă aleatoare fără revenire. Straturile au fost definite prin încrucişarea a 42 judeţe cu 20 secţiuni conform
CAEN Rev.28 şi cu 3 clase de mărime a întreprinderilor.
Baza de sondaj (REGIS) conţine lista întreprinderilor din populaţia statistică de referinţă, precum şi
informaţii cât mai actuale la momentul extragerii eşantionului pentru fiecare unitate în parte, respectiv:
date de identificare a întreprinderii (CUI, adresă etc.);
cod de activitate economică la nivel de clase (4 cifre)1;
număr mediu de salariaţi, care a permis încadrarea întreprinderii într-o anumită clasă de
mărime.
Populaţia statistică de referinţă a cuprins totalitatea întreprinderilor, fără restricţii de formă de
proprietate, active într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale1.
Conţinutul bazei de sondaj a corespuns cerinţelor anchetei, neexistând situaţii de sub sau supra acoperire
a anumitor activităţi.
Unitatea de selecţie a fost întreprinderea.
Pentru selecţie au fost utilizate trei variabile de stratificare:
judeţul;
activitatea principală a întreprinderii la nivel de secţiune1;
clasa de mărime a întreprinderii după numărul mediu de salariaţi:
- sub 10 salariaţi;
- 10 – 49 salariaţi;
- 50 salariaţi şi peste.
Straturile eşantionului8 au rezultat prin gruparea întreprinderilor pe 20 de activităţi CAEN Rev.2
codificate la nivel de secţiune (o literă), 3 clase de mărime a întreprinderii şi 42 judeţe.
Eşantionul extras a asigurat reprezentativitatea datelor8 atât la nivelul economiei naţionale cât şi la
nivelul fiecărui judeţ şi celor 20 de grupe de activităţi CAEN Rev.2, codificate la nivel de secţiune (o literă).
Pentru asigurarea reprezentativităţii pe activitate CAEN Rev.2 la nivel de diviziune (2 cifre) s-a analizat
eşantionul şi s-a întregit mulţimea întreprinderilor raportoare astfel încât să se îndeplinească această condiţie.
Volumul eşantionului pentru anul de referinţă 2010 a cuprins circa 26200 agenţi economici şi instituţii publice, iar
rata de non-răspuns a fost de 6,2%9. Rata de refuz a fost de 2,52%.
În vederea asigurării reprezentativităţii eşantionului atât la nivelul economiei naţionale cât şi la nivelul
fiecărui judeţ şi celor 20 de grupe de activităţi CAEN Rev.28, procedura de extragere a eşantionului a parcurs
următoarele trepte:
1. Unităţile din baza de sondaj au fost grupate pe judeţe, activităţi şi clase de mărime rezultând o structură
matriceală de 42x20x3.
8 Începând cu anul de referinţă 2008 9 Cauzele de non-răspuns care intră în calcul: refuz de răspuns, unităţi necontactate, unităţi neidentificate, unităţi care nu prezintă interes pentru lucrare şi unităţi definitiv fără activitate.
12
2. S-a calculat volumul optim al eşantionului corespunzător unui prag de semnificaţie de 0,03 şi a unei rate
de răspuns totale de 90%.
3. Volumul optim rezultat a fost alocat pe celulele componente corespunzătoare matricii 42x20x3 conform
metodei Neyman. A fost aplicată metoda de alocarea Neyman deoarece în acest fel s-a asigurat o
repartizare a eşantionului proporţională cu mărimea populaţiei fiecărei celule şi a gradului de dispersare a
acestora. Pentru asigurarea obţinerii unui număr suficient de mare de răspunsuri din partea unităţilor
raportoare, a fost impus un prag minim de 7 unităţi selectate (acolo unde a fost posibil).
4. Întreprinderile cu 50 salariaţi şi peste au fost incluse exhaustiv în cercetare.
Calculul coeficienţilor de extindere a rezultatelor a fost realizat parcurgând următoarele etape de lucru:
1. Ataşarea fiecărei unităţi selectate a ponderii de selecţie (ih). Ponderea de selecţie este o pondere Hortvitz-
Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie astfel:
h
h
h
hih
ihn
N
N
np
11
unde:
pih = probabilitatea de selecţie a unităţii i din celula de selecţie h
Nh = numărul de unităţi din celula de selecţie h
nh = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h
2. Calculul coeficienţilor de redresare (ch). Coeficienţii de redresare s-au calculat la nivelul fiecărei celule de
selecţie în parte ca inversul probabilităţii de răspuns. Coeficientul de redresare are rolul de compensare a
unităţilor non-respondente în ipoteza în care aceste unităţi se manifestă similar cu unităţile respondente
aferente stratului din care fac parte.
h
h
h
hrh
hm
n
n
mpc
11
unde:
prh = probabilitatea de răspuns din celula de selecţie h
nh = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h
mh = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h care au răspuns la anchetă
3. Calculul coeficientului de extindere (ext
ihCOEF ) rezultă din înmulţirea ponderii de selecţie cu coeficientul de
redresare:
hih
ext
ih cCOEF
Definirea indicatorilor are la bază, atât legislaţia naţională în vigoare, cât şi recomandările de specialitate ale
Oficiului de Statistică al Uniunii Europene - EUROSTAT.
Indicatorii primari colectaţi prin chestionare au fost:
Efectivul salariaţilor la 31.XII reprezintă numărul de salariaţi angajaţi cu contract individual de muncă pe
durată determinată sau nedeterminată (inclusiv cei cu contract de muncă/raport de serviciu suspendat). Nu
sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de
bază la unitatea raportoare.
13
Numărul mediu al salariaţilor ( N ) reprezintă o medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor
zilnice de salariaţi (exclusiv cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat) din întregul an,
inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare împărţită la numărul total al
zilelor calendaristice (365 zile), precum şi salariaţii care au beneficiat de indemnizaţia de minimum 75% din
salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat conform O.U.G. nr.28/2009 privind reglementarea
unor măsuri de protecţie socială. În efectivul zilnic al salariaţilor luat în calculul numărului mediu, nu se
cuprind: salariaţii aflaţi în concedii fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate. În zilele de repaus
săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare se ia în calcul ca efectiv zilnic numărul salariaţilor din
ziua precedentă, mai puţin cei al căror contract/raport a încetat în această zi. Salariaţii care nu sunt angajaţi
cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de
muncă. În efectivul de salariaţi luat în calculul numărului mediu se includ numai persoanele care au fost
plătite.
Numărul mediu al ucenicilor reprezintă numărul de persoane încadrate în unitate pe baza unui contract de
ucenicie, conform Codului Muncii şi se calculează conform precizărilor de la numărul mediu al salariaţilor.
Timpul efectiv lucrat (ore–om) cuprinde timpul lucrat în cadrul programului normal de lucru stabilit prin
contractul colectiv de muncă şi timpul suplimentar, în zilele lucrătoare peste programul normal de lucru, şi în
zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare.
Timpul plătit nelucrat (ore–om) reprezintă zilele lucrătoare aferente concediilor de odihnă, concediilor
medicale în cazuri de boală, accidente de muncă şi boli profesionale, concediilor de maternitate, precum şi alt
timp plătit nelucrat inclusiv zilele în care salariaţii au fost trimişi in şomaj tehnic.
Timpul plătit (Th ) (ore–om) cuprinde timpul efectiv lucrat şi timpul plătit nelucrat.
Cheltuieli directe (directe
Chelt ):
Sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul lucrat (inclusiv premii) cuprind:
- salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi suplimentar
(inclusiv indexări şi indemnizaţiile de conducere, salariile de merit şi alte drepturi care potrivit actelor
normative fac parte din salariul de bază);
- sporurile şi indemnizaţiile acordate sub formă de procent din salariul de bază brut sau în sume
fixe;
- alte adaosuri la salarii potrivit legii sau stabilite prin contracte colective de muncă;
- primele din cursul anului şi anuale sub diferite forme din fondul de salarii (inclusiv al 13-lea salariu);
- drepturile băneşti acordate suplimentar cu ocazia plecării în concediu de odihnă (prime de
vacanţă);
- alte sume plătite din fondul de salarii;
- plata managerului sau după caz, indemnizaţia brută a administratorului sau premiile de performanţă
acordate acestora, potrivit contractelor de management, de administrare sau a contractelor de
performanţă încheiate potrivit legii.
Începând cu luna iulie 2010 s-au aplicat prevederile legale în vigoare referitoare la reducerea cu 25%
a drepturilor salariale10 cuvenite personalului din sectorul bugetar.
Sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat cuprind:
- sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, de studii, pentru zilele de sărbători,
evenimente familiale deosebite, deces etc. prevăzute în contractele colective de muncă, inclusiv
indemnizaţia de minimum 75% din salariul de bază de care au beneficiat salariaţii conform O.U.G.
10 Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului financiar
14
nr.28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială), din care pentru incapacitate
temporară de muncă;
- indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de
accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă plătite din fondul de salarii
(exclusiv sumele plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănatate), potrivit
legislaţiei naţionale în vigoare.
În sumele brute plătite din fondul de salarii sunt incluse: toate sumele de plată, inclusiv reţinerile
pentru plata ratelor, popririle, contribuţia salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru
asigurările sociale de sănătate, contribuţia individuală de asigurări sociale de stat datorată de
asiguraţi, precum şi restituirile din diminuări pentru nerealizarea producţiei.
Sumele brute plătite din fondul de salarii sub forma drepturilor în natură ca retribuire a muncii (potrivit
prevederilor din contractele colective de muncă).
Sumele brute plătite salariaţilor (ca stimulente) din profitul net (.profit
S ) realizat cuprind sumele brute
acordate salariaţilor ca stimulente din profitul net al unităţii.
Sumele brute plătite din alte fonduri (inclusiv drepturi în natură) (.altefd
S ) cuprind sumele brute plătite
conform legislaţiei în vigoare, din alte fonduri decât fondul de salarii, inclusiv sumele încasate ca penalităţi,
amenzi, despăgubiri, contribuţii, taxe şi cheltuieli de judecată şi necuvenite bugetului de stat, local sau
fondurilor speciale; sumele plătite din fondul constituit ca urmare a confiscării şi valorificării de bunuri;
sumele plătite direct din costuri pentru drepturile în natură sub formă de produse, chirie, combustibil, energie
care se acordă în baza unor acte normative, valoarea nominală a tichetelor de masă acordate conform Legii
nr.142/1998, exclusiv valoarea nominală totală a stocului de tichete de masă existent la angajator la sfârşitul
lunii decembrie (nedistribuite de angajator salariaţilor, returnate angajatorului de salariaţi, potrivit legii ca
neutilizate, returnate de angajatori unităţilor emitente autorizate). Începând cu luna iulie 2010 s-au aplicat
prevederile legale în vigoare referitoare la impozitarea tichetelor de masă11.
Sumele brute plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cuprind
sumele brute plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sub formă de
indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara
muncii, boli profesionale şi accidente de muncă, indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea
capacităţii de muncă, indemnizaţii pentru maternitate, ajutorul de deces şi alte ajutoare acordate potrivit legii.
Contribuţiile salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj (şomaj) reprezintă sumele aferente
contribuţiilor salariaţilor pentru protecţia socială a şomerilor conform legislaţiei naţionale privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
Contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat (CAS) reprezintă sumele aferente contribuţiei
individuale a salariatului la asigurările sociale, datorate potrivit legislaţiei naţionale în vigoare.
Contribuţiile salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (CASS) reprezintă sumele aferente
contribuţiei salariatului la asigurările sociale de sănătate, care se reţin conform legislaţiei naţionale în
vigoare.
Impozitul aferent sumelor brute plătite (impozit) cuprinde suma corespunzătoare impozitului ce se reţine
salariatului în conformitate cu cotele de impozitare în vigoare, aferent totalului sumelor brute plătite.
Cheltuieli indirecte (indirecte
Chelt ):
11 Ordonanţa de Urgenţă nr. 58 din 26 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.57/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar- fiscale
15
Contribuţia angajatorului la bugetul asigurărilor pentru şomaj reprezintă contribuţiile plătite de
angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate reprezintă contribuţiile plătite de
angajator la bugetul asigurărilor de sănătate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Contribuţia angajatorului pentru asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă
contribuţiile plătite de angajator în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de stat reprezintă contribuţiile plătite de angajator la
bugetul asigurărilor de stat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Contribuţia angajatorului la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate rămasă
după plata unor drepturi acordate salariaţilor reprezintă contribuţiile plătite de angajator la bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Cheltuieli cu recrutarea de personal - se înscriu sumele plătite agenţiilor de recrutare a personalului,
cheltuielile de publicitate a posturilor scoase la concurs, cheltuielile de transport pentru candidaţii înscrişi la
interviu, cheltuielile de instalare la post a noilor angajaţi etc.
Sumele plătite salariaţilor care părăsesc întreprinderea reprezintă sumele plătite salariaţilor pentru
ieşirea la pensie, transfer, detaşări; sumele compensatorii plătite din fondul de salarii sau prin Ordonanţă în
cazul desfacerii contractului de muncă ca urmare a restructurării întreprinderii.
Sumele plătite pentru întreruperi ale lucrului reprezintă sumele plătite salariaţilor pentru întreruperi ale
lucrului neimputabile lor.
Alte cheltuieli cu forţa de muncă:
- cu creşe şi grădiniţe, instalaţii şi servicii culturale, educative şi recreative;
- cheltuieli cu alimentele de întărire a organismului (inclusiv masa caldă şi alimentaţia antidot)
prevăzută în acte normative;
- cheltuieli pentru reducerea costului biletelor de ohihnă şi tratament;
- cheltuieli cu transportul personalului de la şi la locul de muncă.
Subvenţii acordate întreprinderii reprezintă sumele acordate angajatorilor pentru: încadrarea în muncă pe
durată nedeteminată a absolvenţilor unor instituţii de învăţământ superior, completarea veniturilor salariale
ale şomerilor care se încadrează în muncă înainte de expirarea perioadei în care beneficiau de indemnizaţia
de şomaj, încadrarea în muncă pe perioadă nedeterminată a absolvenţilor din rândul persoanelor cu
handicap. Aceste transferuri de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă
nu intră în calculul costului mediu lunar şi orar al forţei de muncă deoarece nu reprezintă o cheltuială a
angajatorului cu forţa de muncă.
Indicatori derivaţi
Câştigul salarial mediu brut lunar s-a determinat prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii
(inclusiv premiile ocazionale şi anuale), la care s-au adăugat sumele plătite din profitul net şi alte fonduri la
numărul mediu al salariaţilor şi la numărul de luni ale anului.
12*
...
N
SSSCS
altefdprofitsalfd
brut
Câştigul salarial mediu net lunar a rezultat prin scăderea din sumele brute plătite aferente câştigului
salarial mediu brut lunar a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj, a contribuţiei
individuale de asigurări sociale de stat, a contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate şi a
impozitului corespunzător, rezultatul fiind împărţit la numărul mediu al salariaţilor şi la numărul de luni ale
anului.
16
12*
)()( ...
N
impozitCASSCASsomajSSSCS
altefdprofitsalfd
net
Costul mediu lunar pe un salariat s-a obţinut prin raportarea cheltuielilor unităţii pentru forţa de muncă
salariată la numărul mediu al salariaţilor şi numărul de luni ale anului.
12*N
CheltCheltC indirectedirecte
brut
Câştigul salarial mediu brut orar s-a determinat prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii
la care s-au adăugat sumele brute din profitul net şi alte fonduri la numărul de ore–om plătite pe întregul an.
Th
SSSCSO
altefdprofitsalfd
brut
...
Câştigul salarial mediu net orar a rezultat prin scăderea din sumele brute plătite aferente câştigului
salarial mediu brut a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj, a contribuţiei individuale de
asigurări sociale de stat, a contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate şi a impozitului
corespunzător, rezultatul fiind împărţit la numărul de ore–om plătite pe întregul an.
Th
impozitCASSCASsomajSSSCSO
altefdprofitsalfd
net
)()( ...
Costul mediu orar s-a calculat prin raportarea cheltuielilor unităţii cu forţa de muncă la numărul de ore – om
plătite pe întregul an.
Th
CheltCheltCO indirectedirecte
brut
Clasificări utilizate la anchetă
Activitatea: definită şi codificată conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.1),
armonizată cu clasificarea europeană a activităţilor economice NACE Rev.1.1, pentru anii de referinţă 2002
şi 2006, respectiv Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.2), armonizată cu clasificarea
europeană a activităţilor economice NACE Rev.2 pentru anul de referinţă 2010.
Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS)
Componenţa pe judeţe a regiunilor de dezvoltare este următoarea:
Regiunea 1 Nord-Est
Bacău
Botoşani
Regiunea 3 Sud - Muntenia
Argeş
Călăraşi
Regiunea 6 Nord-Vest
Bihor
Bistriţa-Năsăud
17
Iaşi
Neamţ
Suceava
Vaslui
Regiunea 2 Sud-Est
Brăila
Buzău
Constanţa
Galaţi
Tulcea
Vrancea
Dâmboviţa
Giurgiu
Ialomiţa
Prahova
Teleorman
Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia
Dolj
Gorj
Mehedinţi
Olt
Vâlcea
Regiunea 5 Vest
Arad
Caraş-Severin
Hunedoara
Timiş
Cluj
Maramureş
Satu Mare
Sălaj
Regiunea 7 Centru
Alba
Braşov
Covasna
Harghita
Mureş
Sibiu
Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Ilfov
Municipiul Bucureşti
B. Metodologia şi organizarea anchetei structurii câştigurilor salariale
Obiectivele anchetei
Obiectivul principal al anchetei l-a constituit asigurarea de informaţii cu privire la numărul mediu de salariaţi,
câştigurile salariale medii orare, lunare şi anuale, timpul de lucru. Indicatorii obţinuţi din anchetă sunt disponibili
în diferite forme de agregare, după caracteristici demo-economice: sexe, grupe de vârstă, activităţi economice,
clase de mărime ale întreprinderilor, forme de proprietate, forme juridice, grupe de ocupaţii, niveluri de educaţie,
vechime în întreprindere, durată şi tipuri ale programului de lucru.
Proiectarea instrumentarului anchetei s-a realizat în conformitate cu recomandările şi standardele Uniunii
Europene prevăzute în Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr.530/1999 privind statisticile
structurii câştigului şi costului forţei de muncă şi Regulamentul Comisiei Europene nr.1738/2005 de amendare a
Regulamentului Comisiei Europene nr.1916/2000 cu privire la definiţiile şi formatul de transmitere a datelor
referitoare la structura câştigurilor salariale.
18
Ancheta pune la dispoziţia utilizatorilor, într-o manieră coerentă, date esenţiale asupra câştigurilor salariale
orare, lunare şi anuale, cu numeroase posibilităţi de corelare şi structurare după caracteristici demo-socio-
economice diverse, în condiţii de comparabilitate internaţională.
Organizarea şi derularea anchetei se realizează la fiecare patru ani, cu scopul de a dezvolta şi completa
sistemul naţional statistic cu informaţii necesare pentru elaborarea de strategii şi politici în domeniul salarizării,
precum şi pentru a asigura comparabilitatea cu indicatorii statistici furnizaţi de toate statele Uniunii Europene.
Anii de referinţă pentru care s-a realizat ancheta structurii câştigurilor salariale au fost 2002 şi 2006. Pentru anul
2010 ancheta este în curs de derulare.
Sfera de cuprindere
Activităţi economice
S-au inclus în cercetare unităţile cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate şi forma juridică,
care activează într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale12,
corespunzătoare diviziunilor 01-93 pentru anii de referinţă 2002 şi 2006, respectiv 01 – 96 pentru anul de
referinţă 2010.
Mărimea întreprinderii
Ancheta s-a adresat unităţilor cu 10 sau mai mulţi salariaţi. În proiectarea eşantionului s-a ţinut cont de
necesitatea asigurării reprezentativităţii datelor pe cinci clase de mărime ale întreprinderilor în funcţie de
numărul de angajaţi:
- 10 – 49 salariaţi - 50 – 249 salariaţi - 250 – 499 salariaţi - 500 – 999 salariaţi - 1000 salariaţi şi peste.
Profil teritorial
Obiectul anchetei l-au constituit unităţile economice cu personalitate juridică, cu 10 salariaţi şi peste,
selectate din întreaga ţară, din toate judeţele, atât din mediul urban cât şi din cel rural. Centralizarea datelor s-a
realizat după activitatea principală a unităţii, iar gradul de reprezentativitate al rezultatelor anchetei este
asigurat la nivel de total economie naţională.
Categorii de angajaţi
Informaţiile colectate prin anchetă se referă la categoria salariaţilor. Se consideră salariaţi, persoanele
angajate în baza unui contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată.
Unitatea de observare şi de selecţie a constituit-o întreprinderea cu personalitate juridică, definită
conform regulilor comunitare pentru statistica întreprinderilor ca fiind „cea mai mică combinaţie de unităţi legale,
care constituie o unitate organizaţională de producere de bunuri sau de prestări servicii şi care are puterea de
decizie asupra modului de procurare a resurselor şi de utilizare a acestora".
12
conform CAEN Rev.1 pentru anii de referinţă 2002 şi 2006; CAEN Rev.2 pentru anul de referinţă 2010
19
Pentru a se asigura colectarea de informaţii fiabile şi în măsură să realizeze o caracterizare cât mai
completă a structurii câştigurilor salariale, dar şi pentru a se furniza date statistice comparabile din punct de
vedere metodologic la nivel european, s-au ales două perioade de referinţă: luna octombrie şi anul
calendaristic.
Având în vedere faptul că fenomenele surprinse de anchetă (structura câştigurilor) nu suferă modificări de
esenţă în timp şi ţinând seama şi de recomandările Eurostat, ancheta se desfăşoară cu o periodicitate de 4 ani.
Datele s-au colectat de la unităţile incluse în eşantion în perioada ianuarie – martie anul următor celui
de referinţă.
La înregistrarea informaţiilor în chestionarul anchetei, s-a utilizat metoda autoînregistrării. Metoda
presupune completarea informaţiilor în chestionarul anchetei de către întreprindere, pe baza informaţiilor din
evidenţele primare. De asemenea, respondenţii au avut la dispoziţie pentru introducerea datelor un chestionar în
format electronic (Excel) ce a cuprins un minimum de corelaţii între indicatori, precum şi detalierea clasificărilor
utilizate (CAEN, COR).
Chestionarul anchetei este structurat în două părţi:
Partea A care conţine informaţii referitoare la întreprindere;
Partea B care conţine informaţii referitoare la nivel de salariat, grupate în 3 capitole:
- BI - informaţii asupra caracteristicilor demo-socio-economice ale salariaţilor din eşantion;
- BII - informaţii despre timpul de lucru şi sumele brute aferente lunii Octombrie;
- BIII - informaţii despre timpul de lucru şi sumele brute aferente întregului an.
Planul de sondaj al anchetei s-a realizat în două trepte:
(i) În prima treaptă s-au selectat întreprinderile (Unităţi Primare de Selecţie), prin aplicarea sondajului stratificat simplu aleator, schema de prelevare utilizată fiind schema fără revenire. Straturile s-au definit prin încrucişarea activităţii principale a întreprinderii, codificată la nivel de diviziune cu 3 clase de mărime în funcţie de numărul de salariaţi:
- 10 - 49 salariaţi - 50 - 249 salariaţi - 250 salariaţi şi peste.
(ii) În cea de a doua treaptă s-au extras salariaţii (Unităţile Secundare de Selecţie). Pentru selectarea salariaţilor s-a aplicat sondajul stratificat simplu aleator, variabilele de stratificare fiind:
sexul:
- masculin - feminin
ocupaţia13 - nivel grupă majoră:
- legislatori, înalţi funcţionari şi conducători
- specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice
- tehnicieni, maiştri si asimilaţi
- funcţionari administrativi
13
conform COR armonizată cu clasificarea internaţională ISCO-88 pentru anii de referinţă 2002 şi 2006; conform COR 2008 armonizată cu clasificarea internaţională ISCO-08 pentru anul de referinţă 2010
20
- lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi
- agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, sivicultură şi pescuit
- meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor
- operatori la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse
- muncitori necalificaţi.
La alocarea eşantionului de salariaţi pe întreprindere s-a folosit alocarea proporţională.
Selectarea salariaţilor la nivelul întreprinderii s-a realizat de fiecare unitate după un algoritm specificat în ”Notele metodologice” ce au însoţit chestionarul anchetei.
La nivelul fiecărei unităţi, eşantionul de salariaţi s-a selectat astfel încât să fie reprezentativ pentru întreprindere,
respectându-se şi criteriile proporţionalităţii după programul de lucru (complet şi parţial) şi după gradul de
dispersie geografică (salariaţi din toate unităţile locale).
Recomandările (vezi tabelul următor) au fost de natură orientativă în vederea selectării unui eşantion minim de
salariaţi şi nu s-a impus nici o restricţie în cazul în care unitatea a optat să nu facă o selecţie, ci să furnizeze
informaţii detaliate pentru toţi salariaţii.
Numărul total de salariaţi
din întreprindere Mărimea minimă a eşantionului
Sub 20 100%
20 – 49 50%
50 – 99 25%
100 – 249 15%
250 – 499 10%
500 – 999 5%
1000 – 1999 4%
2000 – 3999 3%
4000 – 7499 2%
7500 – 9999 160 salariaţi
10000 şi peste 200 salariaţi
Baza de sondaj conţine lista întreprinderilor din populaţia statistică de referinţă, precum şi informaţii cât mai
actuale la momentul extragerii eşantionului pentru fiecare unitate în parte, respectiv:
- date de identificare a întreprinderii (cod SIRUES, CUI, adresă etc.);
- cod de activitate economică la nivel de clase (4 cifre)1;
- număr mediu de salariaţi, care a permis încadrarea întreprinderii într-o anumită clasă de mărime.
21
Populaţia statistică de referinţă a cuprins totalitatea întreprinderilor cu 10 salariaţi şi peste, fără restricţii de formă de
proprietate, active într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale1.
Categoria unităţilor administraţiei publice a fost cuprinsă exhaustiv în cercetare, pentru restul unităţilor extrăgându-
se un eşantion reprezentativ. Conţinutul bazei de sondaj a corespuns cerinţelor anchetei, neexistând situaţii de
sub/supra acoperire a anumitor activităţi.
Unitatea de selecţie primară a fost întreprinderea, iar unitatea de selecţie secundară a fost salariatul
întreprinderii.
Pentru prima treaptă de selecţie au fost utilizate două variabile de stratificare:
- activitatea economică principală a întreprinderii la nivel de diviziune (2 cifre)1;
- clasa de mărime a întreprinderii după numărul mediu de salariaţi:
10-49 salariaţi;
50-249 salariaţi;
250 salariaţi şi peste.
Straturile eşantionului au rezultat prin gruparea întreprinderilor pe activităţi economice codificate la nivel de
diviziune (2 cifre)1 şi 3 clase de mărime a întreprinderii în funcţie de numărul de salariaţi.
Pentru a doua treaptă de selecţie au fost utilizate două variabile de stratificare:
ocupaţia, la nivel de grupă majoră (1 cifră) 2;
sexul.
Eşantionul extras a asigurat reprezentativitatea datelor atât la nivelul economiei naţionale cât şi la nivelul fiecărei
activităţi codificate la nivel de diviziune (2 cifre)1. Mărimea eşantionului selectat conform metodei prezentate a
fost de 12520 întreprinderi. Rata de răspuns a fost de circa 85%, iar rata de refuz de circa 5%.
În vederea asigurării reprezentativităţii eşantionului atât la nivelul economiei naţionale cât şi la nivelul grupelor de
activităţi economice1, procedura de extragere a eşantionului a parcurs următoarele trepte:
Unităţile primare de selecţie din baza de sondaj au fost grupate pe activităţi şi clase de mărime
rezultând o structură matriceală de nr.grupe activităţi economice x 3 clase de mărime.
S-a calculat volumul optim al eşantionului corespunzător unui prag de semnificaţie de 0,01 şi a unei rate
de răspuns totale de 90%.
Volumul optim rezultat a fost alocat pe celulele componente corespunzătoare matricii nr.grupe activităţi
economice x 3 clase de mărime, conform metodei Neyman. A fost aplicată metoda de alocare Neyman
deoarece în acest fel s-a asigurat o repartizare a eşantionului proporţională cu mărimea populaţiei
fiecărei celule şi a gradului de dispersare a acestora. Pentru asigurarea obţinerii unui număr suficient de
mare de răspunsuri din partea unităţilor raportoare, a fost impus un prag minim de 20 unităţi selectate
(acolo unde a fost posibil).
Întreprinderile cu 250 salariaţi şi peste au fost incluse exhaustiv în cercetare .
Selectarea unităţilor secundare la nivelul unităţilor primare s-a realizat de către fiecare unitate în parte
după un algoritm specificat în “Notele metodologice” ce au însoţit chestionarul anchetei.
Extinderea rezultatelor
Extinderea rezultatelor a fost realizată parcurgându-se următoarele etape de lucru:
22
1. Ataşarea fiecărei unităţi primare selectate (întreprindere) a ponderii de selecţie (ih). Ponderea de selecţie
este o pondere Hortvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie astfel:
h
h
h
hihih
n
N
N
np
11
unde:
pih = probabilitatea de selecţie a unităţii primare i din celula de selecţie h
Nh = numărul de unităţi primare din celula de selecţie h
nh = numărul de unităţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h
2. Calculul coeficienţilor de redresare (ch). Coeficienţii de redresare s-au calculat la nivelul fiecărei celule de
selecţie a unităţilor primare ca inversul probabilităţii de răspuns. Coeficientul de redresare are rolul de
compensare a unităţilor non-respondente în ipoteza în care aceste unităţi se manifestă similar cu unităţile
respondente aferente stratului din care fac parte.
h
h
h
hrh
hm
n
n
mpc
11
unde:
prh = probabilitatea de răspuns din celula de selecţie h
nh = numărul de unităţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h
mh = numărul de unităţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h care au răspuns la
anchetă.
3. Calculul coeficientului de extindere a unităţilor primare (ext
ihCOEF ):
hih
ext
ih cCOEF
4. Ataşarea fiecărei unităţi secundare selectate (salariatul) a ponderii de selecţie ( ji ). Ponderea de selecţie
este o pondere Hortvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie astfel:
1 1 ih
ijhihijh ih
ih
N
np n
N
unde:
pijh = probabilitatea de selecţie a unităţii secundare j din unitatea primarã de selecţie i din
stratul h
Nih = numărul de unităţi secundare din unitatea primară de selectie i din stratul h
nih = numărul de unităţi secundare selectate în eşantion din unitatea primară de selecţie i din
stratul h
5. 5. Calculul coeficienţilor finali de extindere (ext
jihCOEF ):
ext
ijhCOEF = ijh ext
ihCOEF
23
Indicatori primari, colectaţi
Efectivul salariaţilor a cuprins numărul salariaţilor cu contract de muncă la sfârşitul lunii octombrie, indiferent de tipul muncii executate, numărul orelor lucrate (program complet/parţial) sau durata contractului de muncă (determinată/nedeterminată).
Durata normală a lunii de lucru: s-a considerat numărul de ore ce trebuie lucrate lunar de salariat, în conformitate cu termenii contractului individual de muncă/raportului de serviciu. S-a exclus timpul aferent pauzelor de masă, timpul lucrat suplimentar, peste durata normală stipulată în contractul de muncă şi timpul lucrat acasă.
Numărul total de ore remunerate: s-a considerat numărul total de ore plătite, corespunzătoare perioadei
pentru care s-a făcut plata, inclusiv orele lucrate suplimentar (în zilele lucrătoare peste programul normal de
lucru şi în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare), orele nelucrate dar plătite
(zilele de concediu de odihnă, concediu de boală plătit exclusiv de angajator, evenimente familiale
deosebite ş.a.). S-au exclus orele nelucrate plătite exclusiv din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Numărul de ore suplimentare plătite: a inclus orele lucrate peste programul normal de lucru într-o
săptămână/lună (în zilele lucrătoare peste programul normal de lucru şi în zilele de repaus săptămânal,
sărbători legale şi alte zile nelucrătoare) şi plătite (cel puţin) la valoarea lor reală. Dacă orele lucrate
suplimentar s-au plătit la tarif dublu/triplu, s-au inclus doar orele suplimentare plătite, efectiv lucrate (ex. 1
oră suplimentară plătită dublu s-a înscris ca 1 oră). S-a exclus timpul corespunzător deplasărilor, orele
suplimentare lucrate, dar neplătite, compensate prin timp liber.
Tipul contractului de muncă
- durată nedeterminată: contract de muncă/raport de serviciu încheiat între salariat şi angajator,
pentru o durată efectivă ce nu a fost stabilită în prealabil;
- durată determinată: contract de muncă/raport de serviciu încheiat temporar sau pentru o perioadă
fixă de timp dacă intenţia angajatorului sau a angajatului este ca pe durata de desfăşurare a
contractului să fie îndeplinite anumite sarcini sau dacă se înlocuieşte munca unui alt angajat care
lipseşte;
- de ucenicie: contract de ucenicie la locul de muncă încheiat între angajator şi ucenic pe o perioadă
fixă de timp, conform Legii nr.53/2003 – Codul muncii, cu completările şi modificările ulterioare.
Felul contractului de muncă
- timp complet: sunt consideraţi salariaţi cu program în timp complet de lucru, cei care, conform
contractului individual de muncă/raportului de serviciu lucrează cu normă întreagă;
- timp parţial: salariaţii angajaţi, conform contractului individual de muncă/raportului de serviciu, cu
mai puţin de o normă întreagă, sunt cei care lucrează în program parţial de lucru.
Funcţia de conducere sau supraveghere: indică faptul că salariatul a avut sau nu responsabilităţi pentru
conducerea sau supravegherea unui grup de salariaţi. Funcţia de conducere (director, şef serviciu, şef birou,
şef atelier, şef magazin, şef fermă etc.) presupune formularea, definirea, implementarea şi direcţionarea
activităţilor din cadrul unei întreprinderi/unităţi. Funcţia de supraveghere presupune coordonarea activităţii
desfăşurate de un grup de salariaţi (alţii decât ucenicii). Persoana care are responsabilităţi de supraveghere
(maistru, şef compartiment, şef echipă etc.) prestează acelaşi tip de muncă şi răspunde de tot ceea ce
înseamnă muncă depusă de un grup de salariaţi. Funcţii de supraveghere au şi salariaţii neîncadraţi în
funcţii de conducere (şi neremuneraţi ca atare), dar care, datorită calificării şi experienţei dobândite,
coordonează şi supravegheză activitatea a cel puţin unei persoane din compartimentului în care lucrează.
Nu s-au considerat activităţi de supraveghere: controlul de calitate, consultările colegiale asupra modului în
care trebuie realizată o anumită lucrare.
Salariul de bază (de încadrare) brut: reprezintă salariul stabilit prin contractul individual de muncă/raport
de serviciu, corespunzător răspunderii şi complexităţii sarcinilor şi nivelului de pregătire necesar ocupaţiei,
24
inclusiv indemnizaţiile de conducere, salariile de merit, indexările, compensaţiile (numai cele incluse în
salariul de bază). Nu s-au inclus sporurile şi premiile.
Sumele brute plătite din fondul de salariu (inclusiv premiile şi drepturile în natură), aferente perioadei de plată (luna Octombrie) cuprind:
- salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi suplimentar (inclusiv indexări, compensaţii şi indemnizaţii de conducere, salariile de merit şi alte drepturi acordate, potrivit actelor normative în vigoare);
- sporurile (de vechime, nocivitate, lucrul în schimburi/noaptea etc.) şi indemnizaţiile acordate sub formă de procent din salariul de bază brut sau în sumă fixă;
- alte sume din fondul de salarii plătite potrivit legii sau stabilite prin contractele colective de muncă; - sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, de studii, pentru zilele de sărbători,
evenimente familiale deosebite, pentru întreruperi ale lucrului neimputabile salariaţilor, pentru ieşirea la pensie, desfacerea contractului de muncă, transfer, detaşare, deces etc.);
- indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă plătite din fondul de salarii (exclusiv sumele plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat), potrivit Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu completările şi modificările ulterioare;
- premiile acordate în cursul perioadei de plată, sub diferite forme, din fondul de salarii; - drepturile băneşti acordate suplimentar cu ocazia plecării în concediu de odihnă (premii de vacanţă); - drepturile în natură şi ajutoare băneşti acordate salariaţilor ca retribuire a muncii (potrivit prevederilor
din contractele colective de muncă); - alte sume plătite din fondul de salarii. - plata managerului sau după caz, indemnizaţia brută a administratorului sau premiile de performanţă
acordate acestora, potrivit contractelor de management, de administrare sau a contractelor de performanţă încheiate potrivit legii.
În sumele brute plătite din fondul de salarii sunt incluse: toate sumele de plată, inclusiv reţinerile pentru plata ratelor, popririle, contribuţia salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţia individuală de asigurări de stat datorată de asiguraţi, precum şi restituirile din diminuări pentru nerealizarea producţiei.
Sume brute plătite pentru orele suplimentare: cuprind sumele brute aferente orelor suplimentare efectiv lucrate în cursul perioadei pentru care se face plata. În cazul în care orele suplimentare s-au plătit dublu/triplu, s-a considerat întreaga valoare (suma brută aferentă unei ore normale de lucru + sporul pentru oră suplimentară lucrată) şi nu doar sumele reprezentând sporul.
Sporuri plătite pentru lucrul în schimburi, noaptea sau în zilele libere: cuprind sumele brute plătite drept sporuri, pentru persoanele care în cursul perioadei de plată au lucrat în schimburi, noaptea sau în zilele libere (nefiind considerate ore suplimentare), în condiţii de muncă grele, periculoase, nocive, în subteran şi pe platforme marine de foraj şi extracţie.
Premii ocazionale: cuprind sumele din fondul de salarii plătite drept premii la alte perioade de timp decât cele la care s-a făcut în mod obişnuit plata salariatului (ex. premii trimestriale, semestriale pentru performanţe deosebite, individuale sau colective, primele de vacanţă, al 13-lea salariu).
Drepturile în natură şi ajutoarele băneşti: cuprind sumele din fondul de salarii plătite conform contractelor colective de muncă/raporturilor de serviciu, corespunzătoare drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, altele decât cele acordate în baza unor acte normative.
Sumele brute plătite din profitul net, aferente perioadei de plată: cuprind sumele brute acordate salariaţilor ca stimulente din profitul net al unităţii.
Sumele brute plătite din alte fonduri (inclusiv drepturi în natură) , aferente perioadei de plată cuprind sumele brute plătite conform legislaţiei în vigoare, precum şi sumele încasate ca penalităţi, amenzi, despăgubiri, contribuţii, taxe şi cheltuieli de judecată şi necuvenite bugetului de stat, local sau fondurilor speciale conform Legii nr.21/1993, plătite direct din costuri pentru drepturile în natură sub formă de produse, chirie, combustibil, energie – care se acordă în baza unor acte normative; plătite din fondul constituit ca urmare a confiscării şi valorificării de bunuri conform Legii nr.40/1991 republicată în 1993; valoarea nominală a tichetelor de masă acordate conform Legii nr. 142/1998, exclusiv valoarea nominală totală a stocului de tichete de masă existent la angajator la sfârşitul perioadei de referinţă (nedistribuite de angajator salariaţilor,
25
returnate angajatorului de salariaţi, potrivit legii ca neutilizate, returnate de angajatori unităţilor emitente autorizate).
Contribuţia salariatului la bugetul asigurărilor pentru şomaj: reprezintă sumele aferente contribuţiilor salariaţilor pentru protecţia socială a şomerilor conform Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu completările şi modificările ulterioare
Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat: reprezintă sumele aferente contribuţiei individuale a salariatului la asigurările sociale, datorate potrivit Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu completările şi modificările ulterioare.
Contribuţia salariatului pentru asigurările sociale de sănătate: reprezintă sumele aferente contribuţiei salariatului la asigurările sociale de sănătate, care se reţin conform Legii nr.150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu completările şi modificările ulterioare.
Impozitul aferent sumelor brute plătite: cuprinde suma corespunzătoare impozitului ce se reţine salariatului în conformitate cu cota unică de impozitare în vigoare, aferent totalului sumelor brute plătite.
Numărul de săptămâni pentru care s-au plătit sumele brute anuale: se referă la timpul lucrat, efectiv plătit al salariatului, în cursul anului de referinţă şi corespunde sumelor brute plătite anual.
Numărul anual de zile de concediu de odihnă plătite: se referã la numărul de zile de concediu de odihnă pentru care salariatul a primit o sumă de bani, în concordanţă cu vechimea în muncă şi condiţiile de muncă.
Numărul anual de zile de concediu de boală: cuprinde numărul de zile, din cursul anului, în care salariatul a fost în concediu de boală, plătite total sau parţial de angajator şi zilele neplătite de angajator.
Numărul anual de zile libere plătite pentru evenimente deosebite (inclusiv sărbători legale): se referă la zilele libere, dar plătite, acordate salariatului pentru evenimente familiale deosebite (ex. căsătorie, naştere, deces etc.), respectiv pentru zilele de sărbători legale (ex. ziua naţională, zilele libere de Paşte, Crăciun etc.)
Numărul anual de zile (sau “echivalent zile”) de pregătire profesională: se referă la numărul de zile, din cursul anului, pe care salariatul le-a petrecut pregătindu-se sau perfecţionându-se din punct de vedere profesional, în cadrul întreprinderii sau în altă parte, trimis de întreprindere în acest scop. “Echivalent zile” se obţine prin recalcularea duratei sesiunilor de curs în zile (de ex. două zile a 4 ore de curs reprezintă o zi completă de lucru).
Indicatori derivaţi
Numărul mediu al salariaţilor reprezintă numărul total al salariaţilor în program complet sau parţial, care în
cursul lunii octombrie au lucrat şi au fost plătiţi.
Câştigul salarial mediu brut orar s-a calculat prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii
(inclusiv premiile şi drepturile în natură) la care s-au adăugat sumele brute plătite din profitul net şi din alte
fonduri aferente lunii octombrie, la numărul total de ore remunerate în luna octombrie.
Câştigul salarial mediu net orar în luna octombrie s-a calculat prin scăderea din sumele brute aferente
câştigului salarial brut a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj, a contribuţiei individuale
de asigurări sociale de stat, a contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate precum şi a
impozitului aferent, rezultatul fiind împărţit la numărul total de ore plătite în luna octombrie.
Câştigul salarial mediu brut lunar s-a calculat prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii
(inclusiv premiile şi drepturile în natură) la care s-au adăugat sumele brute plătite din profitul net şi din alte
fonduri aferente lunii octombrie, la numărul mediu al salariaţilor din luna octombrie.
Câştigul salarial mediu net lunar s-a calculat prin scăderea din sumele brute aferente câştigului salarial
brut a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj, a contribuţiei individuale de asigurări
sociale de stat, a contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate precum şi a impozitului
aferent, rezultatul fiind împărţit la numărul mediu al salariaţilor din luna octombrie.
26
Câştigul salarial mediu brut anual s-a calculat prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii
(inclusiv premiile şi drepturile în natură) la care s-au adăugat sumele brute plătite din profitul net şi din alte
fonduri aferente întregului an, la numărul mediu al salariaţilor.
Pe baza variabilelor de câştiguri salariale, s-au determinat intervalele de câştig salarial care împart seria
salariaţilor, ordonată crescător, în 10 grupe (decile sau grupe decilice). Pentru fiecare decilă, au fost
calculate media (valoarea medie aritmetică simplă) şi, mediana, respectiv valoarea care marchează
împărţirea seriei în două părţi egale. Seriile au fost ordonate crescător după următoarele trei variabile: câştig
salarial brut şi net realizat în luna octombrie, câştig salarial brut corespunzător întregului an (câştig salarial
anual).
Ocupaţia: definită şi codificată conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), armonizată cu
clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor pentru Comunitatea Europeană ISCO-COM (88) pentru anii
de referinţă 2002 şi 2006, respectiv Clasificării Ocupaţiilor din România (COR 2008), armonizată cu
clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor pentru Comunitatea Europeană ISCO-08 pentru anul de
referinţă 2010.
Activitatea: definită şi codificată conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.1),
armonizată cu clasificarea europeană a activităţilor economice NACE Rev.1.1, pentru anii de referinţă 2002
şi 2006, respectiv Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.2), armonizată cu clasificarea
europeană a activităţilor economice NACE Rev.2 pentru anul de referinţă 2010;
Nivelul de educaţie: descris şi codificat pentru nivelul şcolii de cel mai înalt grad absolvite, conform
clasificării naţionale armonizată cu clasificarea internaţională a educaţiei ISCED 97.
C. Metodologia şi organizarea anchetei forţei de muncă în gospodării
Obiectivul principal al Anchetei forţei de muncă în gospodării (AMIGO) îl constituie asigurarea informaţiilor
necesare pentru evaluarea situaţiei existente pe piaţa forţei de muncă din România, măsurarea dimensiunilor şi
evoluţiei fenomenelor de ocupare, şomaj şi inactivitate.
Concepută ca sursă importantă de informaţii intercenzitare asupra forţei de muncă, ancheta furnizează, într-o
manieră coerentă, date esenţiale asupra tuturor segmentelor de populaţie, cu numeroase posibilităţi de corelare
şi structurare după caracteristici demo-socio-economice diverse, în condiţii de comparabilitate internaţională.
Începând cu anul 1996, ancheta forţei de muncă în gospodării se realizează trimestrial, ca o cercetare continuă,
permiţând astfel obţinerea de date conjuncturale asupra mărimii şi structurii ofertei de forţă de muncă şi
evidenţierea fenomenelor cu caracter sezonier care se manifestă pe piaţa forţei de muncă.
Metodologia anchetei este armonizată cu standardele Uniunii Europene, iar rezultatele sunt comparabile cu cele din statele membre. Ancheta se desfăşoară pe întreg cuprinsul ţării.
Fac obiectul anchetei persoanele rezidente - temporar sau permanent - în România, membre ale gospodăriilor
private. Se consideră membri ai gospodăriei şi persoanele plecate din localitate pentru o perioadă îndelungată
(de peste 6 luni), dacă acestea păstrează legături familiale cu gospodăria din care fac parte, precum:
- elevii şi studenţii plecaţi la studii;
27
- persoanele plecate la lucru; - deţinuţii şi arestaţii; - persoanele spitalizate sau aflate temporar în sanatorii pentru tratament sau recuperare, pentru care
datele se colectează prin intervievarea rudelor sau a celorlalţi membri ai gospodăriilor din care fac parte.
Persoanele care locuiesc permanent în gospoării instituţionale (cămine de bătrâni, de handicapaţi, cămine muncitoreşti, sanatorii etc.) nu sunt cuprinse în anchetă.
Unitatea observare o constituie persoana. Unitatea de selectie este locuinţa.
Ancheta se realizează cu periodicitate trimestrială, iar rezultatele se prezintă trimestrial şi anual conform
regulamentelor europene.
Perioada de referinţă (pentru marea majoritate a întrebărilor) este o săptămâna prestabilită, de luni
până duminică inclusiv; „săptămâna de referinţă” este de regulă cea precedentă înregistrării.
Interviurile sunt repartizate uniform de-a lungul trimestrului, ancheta realizându-se ca o cercetare
continuă.
Pentru anumite întrebări există şi alte perioade de referinţă: ultimile patru săptămâni, ultimul an,
următoarele două săptămâni, perioada corespunzătoare din anul precedent.
Datele sunt colectate prin metoda interviului faţă-în-faţă. Înregistrarea informaţiilor în chestionarele anchetei se realizeză prin intervievarea persoanelor de 15 ani şi peste, la domiciliul gospodăriilor din locuinţele cercetate.
În lipsa unor registre adecvate (registru de locuinţe, registru al populaţiei etc), Ancheta forţei de muncă în gospodării
se bazează pe utilizarea unui eşantion master, ceea ce impune aplicarea unor planuri de sondaj multistadiale.
Eşantionului Multifuncţional de Zone Teritoriale (eşantionul “master” EMZOT 2002) este constituit din 780 centre de
cercetare (unităţi primare de eşantionare), repartizate în toate judeţele şi sectoarele Municipiului Bucureşti.
EMZOT2002 a fost realizat pe baza datelor de la Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din martie 2002 şi se
actualizează periodic.
Cele 780 centre de cercetare incluse în EMZOT (asimilate unităţilor primare) sunt repartizate, în toate judeţele ţării şi
sectoarele Municipiului Bucureşti, după cum urmează:
- 427 UP în mediul urban; - 353 UP în mediul rural.
EMZOT este un eşantion stratificat. Criteriile de stratificare au fost judeţul şi mediul de rezidenţă, obţinându-se 88 de
straturi. Pentru extragerea unităţilor perimare, în interiorul fiecărui strat s-a utilizat metoda de extragere echilibrată,
folosind macro SAS Cube.
O unitate primară de eşantionare conţine aproximativ 2000 de locuinţe.
Planul de sondaj folosit pentru ancheta AMIGO este un plan de sondaj în două trepte:
- construirea, în prima treaptă, a Eşantionului Multifuncţional de Zone Teritoriale (eşantionul “master” EMZOT’ 2002)
- în a doua treaptă, au fost selectate sistematic, din EMZOT, 9360 ‘clusters’ (grup de trei locuinţe), eşantionul final aferent unui trimestru constând în 28080 locuinţe. Toate gospodăriile dintr-o locuinţă sunt incluse.
Eşantionul este reprezentativ la nivelul ţării şi pe regiuni. Reprezentativitatea se referă atât la structura
gospodăriilor, cât şi la distribuţia populaţiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă. Diferenţele de structură, care apar
datorită situaţiei din teren la momentul realizării anchetei, sunt anulate prin aplicarea unor procedee de ajustare
28
în funcţie de rata de non-răspuns pe medii de rezidenţă şi în funcţie de distribuţia populaţiei pe medii, sexe şi
grupe de vârstă, distribuţii obţinute din surse exhaustive de cercetare demografică.
Eşantionul este construit pe baza unui procedeu de înnoire parţială a eşantionului trimestrial (“schema
rotaţională 2-2-2”), care are ca principiu de bază următoarea tehnică: o locuinţă este cercetată două trimestre
consecutive, este scoasă temporar din cercetare următoarele două trimestre, este reintrodusă în cercetare
următoarele două trimestre, apoi este scoasă definitiv din cercetare. Aşadar, o locuinţă este gestionată 6
trimestre, fiind intervievată de 4 ori. Conform schemei aplicate, în fiecare trimestru se păstrează în eşantion 50%
din locuinţele trimestrului anterior, 25% din locuinţele cercetate cu două trimestre în urmă, iar restul de 25% sunt
locuinţe absolut noi. Astfel se păstrează şi o acoperire de 50% a eşantioanelor de la un trimestru al unui an la
acelaşi trimestru al anului precedent.
Volumul eşantionului este de 28080 locuinţe/trimestru (112320 locuinţe pe an).
Conform metodologiei adoptate pentru anchetele în gospodării realizate de către INS-România, o locuinţă poate
conţine una sau mai multe (cazuri rare, totuşi) gospodării. Toate gospodăriile aparţinând locuinţelor selectate,
precum şi toate persoanele de 15 ani şi peste, aparţinând gospodăriilor din locuinţele selectate, sunt anchetate.
În aceste condiţii, volumul eşantionului de gospodării, ca şi volumul eşantionului de persoane, sunt variabile
aleatoare, depinzând de eşantionul de locuinţe selectat în treapta a doua.
Unitatea primară de eşantionare, corespunzătoare primei trepte de eşantionare (selecţia eşantionului master), a
fost un grup de secţii de recensământ.
Unitatea secundară de eşantionare, corespunzătoare celei de a doua trepte de eşantionare (selecţia eşantionului
anchetei), a fost locuinţa.
Fracţia de sondaj globală, calculată ca procent al locuinţelor incluse în eşantionul anchetei în total locuinţe, este
de aproximativ 1,55%.
Extinderea rezultatelor obţinute din anchetǎ, la nivelul întregii ţǎri, se realizează pe baza ponderilor atribuite persoanelor din gospodǎriile care fac parte din eşantion şi au rǎspuns la interviu.
Pentru determinarea acestor coeficienţi se parcurg următoarele etape:
calculul ponderilor de bază: - ponderea de bază atribuită unei locuinţe reprezintă inversul probabilităţii generale de includere a
locuinţei în eşantionul anchetei; - toate gospodăriile dintr-o locuinţă “împrumută” ponderea de bază a locuinţei respective;
tratarea non-răspunsurilor totale: - se realizează cu ajutorul metodei grupelor de răspuns omogen, utilizând ca variabile explicative
judeţul şi mediul de rezidenţă; - în această etapă, ponderile de bază ale gospodăriilor repondente sunt ajustate cu inversul ratei de
răspuns; redresarea eşantionului şi calculul ponderilor finale:
- redresarea este realizată în scopul de a îmbunătăţi calitatea estimaţiilor printr-o ajustare finală a ponderilor în etapa precedentă:
- metoda de redresare folosită este cunoscută sub numele de calibrare. Calibrarea se realizează la nivel de regiune de dezvoltare utilizând ca variabile populaţia pe sexe şi grupe de vârstă, mediul de rezidenţă şi numărul total de gospodării. Utilizarea acestei metode conduce la creşterea gradului de precizie al estimaţiilor.
29
Populaţia în vârstă de muncă, în sensul acestei anchete, include toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-
64 ani. Pentru asigurarea comparabilităţii, la definirea acestei categorii de populaţie s-au folosit limitele de vârstă
utilizate pe plan internaţional.
Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă
disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi
şomerii.
Încadrarea populaţiei pe categorii, după participarea la activitatea economică, se face conform principiului
priorităţii ocupării faţă de şomaj şi a şomajului faţă de inactivitate.
Rata de activitate reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi
grupă de vârstă x.
Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate economică
producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră14) în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul
obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. Începând din anul 2011, lucrătorii pe
cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi care lucrează în agricultură sunt consideraţi "persoane ocupate"
doar dacă sunt proprietarii producţiei agricole (nu neapărat şi ai pământului) obţinute şi îndeplinesc una dintre
următoarele condiţii:
a) producţia agricolă este destinată, fie şi măcar în parte, vânzării sau schimbului în natură (troc);
b) producţia agricolă este destinată exclusiv consumului propriu dacă aceasta reprezintă o parte substanţială15) a consumului total al gospodăriei.
Sunt excluse din populaţia ocupată persoanele care:
- desfăşoară activităţi agricole minore 16 ), în scop de recreere, hobby sau pentru a obţine, suplimentar, produse alimentare fără ca acestea să constituie o parte importantă a consumului total al gospodăriei;
- desfăşoară activităţi agricole (cu o durată de peste 10 ore/săpămână), producţia agricolă fiind destinată exclusiv consumului propriu dar aceasta nereprezentând o parte substanţială a consumului total al gospodăriei.
În afara persoanelor care au un loc de muncă şi au lucrat în cursul săptămânii de referinţă, indiferent de statutul
profesional, se consideră persoane ocupate şi cele care fac parte din următoarele categorii:
- persoanele care în cursul săptămânii de referinţă au desfăşurat o muncă oarecare, plătită sau aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire şcolară obligatorie, erau la pensie sau beneficiau de pensie, erau înscrise la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), primind sau nu indemnizaţie de şomaj;
- ucenicii şi stagiarii remuneraţi, care lucrează cu program de lucru complet sau parţial; - membrii forţelor armate.
Din anul 2002, conform standardelor şi recomandărilor europene, în populaţia ocupată sunt incluse şi:
- persoanele cu statut profesional de patron, lucrător pe cont propriu, ajutor familial nere-munerat sau de membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative, temporar absente de la lucru în cursul săptămânii de referinţă, care au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel mult trei luni, motivele de absenţă putând fi: concediu de odihnă, medical, de maternitate sau de paternitate (în limita unei perioade prevăzute prin lege), concediu parental, fără plată, de studii, conflict de muncă
1)
Cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură - anterior anului 2011 15)
Cel puţin 50% din consumul total al gospodăriei 16) A căror durată în săptămâna de referinţă nu depăşeşte 10 ore
30
sau grevă, boală, incapacitate temporară de muncă, cursuri de perfecţionare sau profesionale, suspendarea temporară a lucrului datorită condiţiilor meteorologice, conjuncturii economice nefavorabile, penuriei de materii prime sau energie, incidentelor tehnice;
- salariaţii temporar absenţi de la lucru care continuă să primească cel puţin 50% din salariu de la angajator sau care au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel mult trei luni.
Rata de ocupare reprezintă ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi
grupă de vârstă x.
Programul obişnuit de lucru al persoanelor ocupate se defineşte ca fiind complet sau parţial, conform
declaraţiei acestora. În general, pentru salariaţi se consideră "complet" programul aferent unei norme întregi, aşa
cum este prevăzută prin contractul colectiv de muncă (durata normală) şi "parţial" programul a cărui durată
prevăzută prin contractul individual de muncă este semnificativ mai mică decât durata normală.
Durata obişnuită a săptămânii de lucru se consideră durata săptămânii tipice de lucru, nu cea prevăzută în
contractul colectiv de muncă sau alte tipuri de acord de muncă. În această durată sunt cuprinse şi orele
suplimentare, dacă acestea sunt efectuate sistematic.
Şomerii în sens BIM17) sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc
simultan următoarele condiţii:
- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; - sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni (inclusiv săptămâna de referinţă)
diferite metode active pentru a-l găsi: contactarea agenţiei (naţionale sau judeţene) pentru ocuparea forţei de muncă sau a unei agenţii particulare de plasare în vederea găsirii unui loc de muncă, contactarea directă a patronilor sau a factorilor responsabili cu angajarea, susţinerea unor teste, interviuri, examinări, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, studierea anunţurilor din mica publicitate, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate, altă metodă în afara celor menţionate;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni (inclusiv săptămâna în care s-a desfăşurat interviul), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
De asemenea, în rândul şomerilor BIM, sunt incluse şi:
- persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari), dar care au declarat că au căutat un loc de muncă prin metode active şi sunt disponibile să înceapă lucrul.
Începând din anul 2002, în categoria şomerilor BIM se încadrează şi:
- persoanele cu statut profesional de patron, lucrător pe cont propriu, ajutor familial neremunerat sau de membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative, temporar absente de la lucru în cursul săptămânii de referinţă, care nu au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel mult trei luni, disponibile să înceapă lucrul şi care au căutat în mod activ un loc de muncă;
- salariaţii absenţi de la locul de muncă, care nu primesc cel puţin 50% din salariu de la angajator şi nu au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel mult trei luni, disponibili să înceapă lucrul şi care au căutat în mod activ un loc de muncă;
- persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care nu au căutat un loc de muncă în ultimele 4 săptămâni (inclusiv săptămâna de referinţă) pentru că l-au găsit deja (şi urmează să înceapă lucrul în mai puţin de trei luni) sau au întreprins anterior demersuri pentru o activitate pe cont propriu
Rata şomajului în sens BIM reprezintă ponderea şomerilor BIM în populaţia activă.
Populaţia ocupată este grupată după activitatea economică a locului de muncă, statutul profesional şi
ocupaţie18) .
17)
Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii
31
La stabilirea activităţii locului de muncă se au în vedere:
- activitatea unităţii economico-sociale (regie autonomă, societate comercială, instituţie, organizaţie, asociaţie etc.), în situaţia în care unitatea nu are subunităţi;
- activitatea subunităţii (de tip uzină, fabrică, secţie, oficiu de calcul, bază de transport, schelă, cantină, magazin de întreprindere etc.), în cazul declarării unui asemenea loc de muncă de către persoanele intervievate;
- activitatea principală a unităţii economico - sociale pentru persoanele cu funcţii de conducere sau care desfăşoară activităţi auxiliare (administrative, de marketing, consultanţă, aprovizionare - desfacere, contabilitate etc.);
- activitatea determinată pe baza ocupaţiei, pentru persoanele care lucrează pe cont propriu; - activitatea locului de muncă al persoanei ajutate, pentru lucrătorii familiali neremuneraţi .
Statutul profesional reprezintă situaţia deţinută de o persoană în funcţie de modul de obţinere a veniturilor prin
activitatea exercitată şi anume:
- Salariat19) - este considerată persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu, în bani sau în natură, sub formă de comision etc. Prin “contract de muncă” se înţelege şi orice alt tip de acord de muncă (încheiat în formă scrisă sau verbală), altul decât contractul de muncă / raportul de serviciu. Salariaţii sunt grupaţi după regimul de lucru, considerându-se angajat permanent salariatul cu
contract de muncă pe o perioadă nedeterminată de timp şi angajat temporar cel cu contract de muncă
pe perioadă determinată (limitată).
- Patron - este persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate (întreprindere, agenţie, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate are angajaţi unul sau mai mulţi salariaţi. În această categorie sunt incluşi şi patronii care sunt, în acelaşi timp, salariaţi în întreprinderea proprie, ca şi titularii de contracte de locaţie de gestiune sau de concesiune care folosesc salariaţi.
- Lucrător pe cont propriu - este persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau nu de membrii familiei neremuneraţi. Sunt încadraţi la acest statut întreprinzătorii independenţi (vânzătorii ambulanţi, meditatorii, femeile care îngrijesc copii, cărăuşii, taximetriştii particulari etc.), liber profesioniştii (muzicanţii ambulanţi, artiştii plastici, avocaţii), titularii de contracte de gestiune sau de concesiune care nu folosesc salariaţi, agricultorii individuali sau care lucrează în asociaţii agricole.
- Lucrător familial neremunerat - este persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură. Gospodăria ţărănească (agricolă) este considerată o astfel de unitate. Dacă mai multe persoane dintr-o gospodărie lucrează în gospodăria agricolă proprie, una dintre acestea - în general capul gospodăriei - este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalţi, lucrători familiali neremuneraţi.
- Membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole - este considerată persoana care lucrează fie ca proprietar de teren agricol într-o societate agricolă constituită conform Legii 36/1991, fie ca membru al unei cooperative meşteşugăreşti, de consum sau de credit.
Gruparea populaţiei după ocupaţie are în vedere funcţia sau meseria persoanelor active efectiv exercitată, prin
ocupaţie înţelegându-se activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau în natură) pe care o desfăşoară o
persoană, în general într-o unitate economico-socială.
18)
A se consulta si capitolul 2.3 "Clasificări şi nomenclatoare utilizate" 19)
Inclusiv militarii în termen până în anul 2007
32
Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde, în accepţiunea anchetei, toate persoanele care n-au
lucrat nici cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri în perioada de referinţă, aflându-se în una din următoarele
situaţii:
- elevi sau studenţi; - pensionari (de toate categoriile); - casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie); - persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi,
rente etc.); Sunt incluse, de asemenea, în categoria inctivilor şi persoanele absente de la domiciliu pentru un an şi peste,
plecate în străinătate din diferite motive (la lucru, studii, interes de afaceri, spitalizare etc.).
Din anul 2002 sunt considerate persoane inactive şi:
- persoanele care au declarat că în săptămâna de referinţă aveau un loc de muncă de la care au absentat, care nu au certitudinea că vor reveni la locul de muncă într-o perioadă de cel mult trei luni şi care nu primesc cel puţin 50% din salariu de la angajator, nu sunt disponibile să înceapă lucrul şi care nu au căutat în mod activ un loc de muncă.
Clasificări şi nomenclatoare utilizate
Ocupaţia: se defineşte şi codifică conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR 2008) armonizată cu
Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor ISCO-0820).
Activitatea: se defineşte şi codifică conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională21) (CAEN Rev.2)
armonizată cu clasificarea europeană a activităţilor economice NACE Rev.2.
Profil teritorial: se codifică conform criteriilor Regulamentului 1059/2003, privind stabilirea unei clasificări
comune a unităţilor teritoriale statistice şi a reglementărilor europene emise de EUROSTAT, corespunzătoare
Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale pentru Statistică (NUTS).
Statutul profesional: se defineşte şi codifică în conformitate cu clasificarea internatională ICSE-93.
Nivelul de instruire: categoriile utilizate pentru colectarea datelor referitoare la nivelul şcolii de cel mai înalt
grad absolvite şi nivelul de instruire urmat în sistemul national de educatie s-au stabilit având în vedere
tipul instituţiei de învăţământ şi al programului de studii absolvit / urmat şi anume:
- învăţământ primar - cl.1÷4 - învăţământ gimnazial - cl.5÷7/8 - învăţământ profesional, complementar sau de ucenici (de 2÷5 ani) - treapta I de liceu/ învăţământ liceal - cl. 9÷10 - învăţământ liceal - cl. 9÷12/13 - învăţământ postliceal sau tehnic de maiştri (de 1÷3 ani) - învăţământ universitar de scurtă durată (colegii) (2÷4 ani) - învăţământ universitar de lungă durată (de 4÷6 ani)
20) Anterior anului 2011 s-a utilizat clasificarea COR armonizată cu clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor ISCO-COM
(88).
21) Anterior anului 2011, datele au fost colectate si diseminate astfel: anterior anului 2003 - conform CAEN armonizat cu NACE
Rev.1, 2003-2007 conform CAEN Rev.1 - armonizat cu NACE Rev.1.1; în anul 2008 datele au fost colectate si diseminate în dublă clasificare CAEN Rev.1 şi CAEN Rev 2
33
- licenţă tip Bologna (de 3÷5 ani) - masterat tip Bologna (1÷2 ani) - învăţământ postuniversitar - masterat, studii aprofundate, alte studii postuniversitare de specializare (de
la 6 luni la 2 ani) - doctorat (3÷5 ani) - postdoctorat (1÷2 ani)
34
33..22.. MMeettooddee ddee ccoonnvveerrssiiee aa nnooiilloorr ccllaassiiffiiccăărrii aa aaccttiivviittăățțiilloorr eeccoonnoommiiccee șșii aa ooccuuppaațțiiiilloorr
a. Metoda de estimare in profil teritorial a costului mediu lunar al forţei de munca pe
activitati ale economiei nationale la nivel de diviziune CAEN Rev2 si regiuni de
dezvoltare
Pentru perioada 2008 – 2010
Pentru estimarea în profil teritorial a costului forţei de muncă în perioada 2008-2010 au fost parcurse
următoarele etape:
1. Agregarea datelor din ancheta anuală a costului forţei de muncă şi obţinerea numărului mediu al salariaţilor şi
a cheltuielilor directe ale unităţii cu forţa de muncă după activitatea principală a unităţii la nivel de diviziune
CAEN Rev.2 şi pe regiuni de dezvoltare.
2. Pentru fiecare activitate economică la nivel de diviziune CAEN Rev.2, determinarea ponderii cheltuielilor
directe aferente fiecărei regiuni de dezvoltare în total activitate economică:
k
kjk
jChdir
ChdirP
unde:
kChdir = Cheltuielile directe cu forţa de muncă aferente activităţii economice k (agregate după
activitatea principală a unităţii)
kjChdir = Cheltuielile directe cu forţa de muncă aferente regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii
economice k (agregate după activitatea principală a unităţii)
kjP = Ponderea cheltuielilor directe cu forţa de muncă ale regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii
economice k în totalul cheltuielilor directe ale activităţii economice k
k = Activitatea economică la nivel de diviziune CAEN Rev.2
j = regiunea de dezvoltare (j=1..8)
3. Estimarea repartizării cheltuielilor totale ale unităţii cu forţa de muncă pe regiuni de dezvoltare, în cadrul
fiecărei activităţi economice, pe baza ponderii calculate la pasul anterior (pornind de la faptul că există o legătură
directă între nivelul cheltuielilor directe şi al celor indirecte) :
kkj
kj Chtot*PChtot
unde:
35
kChtot = Cheltuielile totale cu forţa de muncă aferente activităţii economice k (agregate după
activitatea principală a unităţii)
kjChtot = Cheltuielile totale cu forţa de muncă aferente regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii
economice k (agregate după activitatea principală a unităţii)
kjP = Ponderea cheltuielilor directe cu forţa de muncă ale regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii
economice k în totalul cheltuielilor directe ale activităţii economice k
k = Activitatea economică la nivel de diviziune CAEN Rev.2
j = regiunea de dezvoltare (j=1..8)
4. Estimarea în profil teritorial a costului mediu lunar al forţei de muncă pe salariat:
12*Nr
ChtotCost
kj
kjk
j
unde:
kjCost = Costul mediu lunar pe salariat aferent regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii economice k
(agregate după activitatea principală a unităţii)
kjChtot = Cheltuielile totale cu forţa de muncă aferente regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii
economice k (agregate după activitatea principală a unităţii)
kjNr = Numărul mediu al salariaţilor regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii economice k (agregat
după activitatea principală a unităţii) – obţinut la prima etapă
k = Activitatea economică la nivel de diviziune CAEN Rev.2
j = regiunea de dezvoltare (j=1..8)
Pentru perioada 1999 – 2007
Pentru estimarea în profil teritorial a costului forţei de muncă în perioada 1999-2007 au fost parcurse
următoarele etape:
1. Agregarea datelor din ancheta anuală a costului forţei de muncă şi obţinerea numărului mediu al salariaţilor şi
a cheltuielilor directe ale unităţii cu forţa de muncă după activitatea principală a unităţii la nivel de diviziune
CAEN Rev.1 şi pe regiuni de dezvoltare.
2. Pentru fiecare activitate economică la nivel de diviziune CAEN Rev.1, determinarea ponderii cheltuielilor
directe aferente fiecărei regiuni de dezvoltare în total activitate economică:
36
k
kjk
jChdir
ChdirP
unde:
kChdir = Cheltuielile directe cu forţa de muncă aferente activităţii economice k (agregate după
activitatea principală a unităţii)
kjChdir = Cheltuielile directe cu forţa de muncă aferente regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii
economice k (agregate după activitatea principală a unităţii)
kjP = Ponderea cheltuielilor directe cu forţa de muncă ale regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii
economice k în totalul cheltuielilor directe ale activităţii economice k
k = Activitatea economică la nivel de diviziune CAEN Rev.2
j = regiunea de dezvoltare (j=1..8)
3. Estimarea repartizării cheltuielilor totale ale unităţii cu forţa de muncă pe regiuni de dezvoltare, în cadrul
fiecărei activităţi economice, pe baza ponderii calculate la pasul anterior (pornind de la faptul că există o legătură
directă între nivelul cheltuielilor directe şi al celor indirecte) :
kkj
kj Chtot*PChtot
unde:
kChtot = Cheltuielile totale cu forţa de muncă aferente activităţii economice k (agregate după
activitatea principală a unităţii)
kjChtot = Cheltuielile totale cu forţa de muncă aferente regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii
economice k (agregate după activitatea principală a unităţii)
kjP = Ponderea cheltuielilor directe cu forţa de muncă ale regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii
economice k în totalul cheltuielilor directe ale activităţii economice k
k = Activitatea economică la nivel de diviziune CAEN Rev.2
j = regiunea de dezvoltare (j=1..8)
4. Aplicarea matricilor de conversie a activităţilor economice definite conform CAEN Rev.1, în activităţile
economice definite conform CAEN Rev.2 în scopul estimării numărului mediu al salariaţilor şi a cheltuielilor totale
cu forţa de muncă (obţinute în cadrul primei, respectiv celei de a a treia etape) aferente anilor 1999-2007 pentru
CAEN Rev.2, armonizată cu clasificarea europeană în domeniu (NACE Rev.2).
La baza construirii matricilor de conversie au stat datele colectate conform ambelor versiuni de CAEN, prin
cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă în 2007, respectiv 2008.
37
5. Estimarea costului mediu lunar al forţei de muncă pe un salariat pe activităţi ale economiei naţionale la nivel
de diviziune CAEN Rev.2 şi pe regiuni de dezvoltare:
12*2rev_Nr
2rev_ChtotCost
k
kk ;
12*2rev_Nr
2rev_ChtotCost
kj
kjk
j
unde:
kCost = Costul mediu lunar pe salariat la nivelul activităţii economice k conform CAEN Rev.2
k2rev_Chtot = Cheltuielile totale cu forţa de muncă aferente activităţii economice k conform CAEN
Rev.2
k2rev_Nr = Numărul mediu al salariaţilor (agregat după activitatea principală a unităţii) din cadrul
activităţii economice k conform CAEN Rev.2
kjCost = Costul mediu lunar pe salariat aferent regiunii de dezvoltare j din cadrul activităţii economice k
conform CAEN Rev.2
kj2rev_Chtot = Cheltuielile totale cu forţa de muncă aferente regiunii de dezvoltare j din cadrul
activităţii economice k conform CAEN Rev.2
kj2rev_Nr = Numărul mediu al salariaţilor (agregat după activitatea principală a unităţii) regiunii de
dezvoltare j din cadrul activităţii economice k conform CAEN Rev.2
k = Activitatea economică la nivel de diviziune CAEN Rev.2
j = regiunea de dezvoltare (j=1..8)
b. Metoda de conversie a noilor clasificari a activitatilor economice si a ocupatiilor in
ancheta structurii castigurilor salariale
CONVERSIA ACTIVITĂŢILOR DIN CAEN REV.1 ÎN CAEN REV.2
Pentru actualizarea activităţilor economice în conformitate cu noua clasificare în vigoare, precum şi pentru
asigurarea comparabilităţii în timp a seriilor de date statistice utilizate în cadrul proiectului s-a realizat
conversia din vechea clasificare (CAEN Rev.1) în noua clasificare (CAEN Rev.2).
Etapele parcurse în realizarea conversiei:
o Transformarea, pentru fiecare întreprindere cuprinsă în eşantionul anchetei structurii câştigurilor
salariale, a activităţii economice principale, codificată conform CAEN Rev.1 - nivel clasă (4 cifre) în
CAEN Rev.1 - nivel diviziune (2 cifre);
38
o Transformarea, pentru fiecare unitate locală asociată întreprinderilor din eşantionul anchetei
structurii câştigurilor salariale, a activităţii economice principale, codificată conform CAEN Rev.1 -
nivel clasă (4 cifre) în CAEN Rev.1 - nivel diviziune (2 cifre);
o Asocierea, la nivel de salariat (nivel înregistrare), a activităţii economice principale conform CAEN
Rev.1 nivel diviziune (2 cifre) corespunzătoare locului de muncă în care fiecare salariat din
eşantionul anchetei structurii câştigurilor salariale îşi desfăşoară activitatea;
o Conversia, la nivel de diviziune (2 cifre) CAEN Rev.1 în CAEN Rev.2, a activităţii economice
asociate fiecărui salariat, conform matricei de conversie dezvoltate pentru activitatea principală,
nivel diviziune. La baza construirii acestei matrici de conversie au stat datele colectate conform
ambelor versiuni de CAEN, prin cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă (S3)
din anul 2007.
o La conversia activităţilor economice, în corelaţie cu ponderile obţinute din matricea de conversie s-
a ţinut cont şi de activitatea economică principală desfăşurată de întreprinderile comune în
eşantioanele anchetei structurii câştigurilor salariale din anii supuşi conversiei 2002, 2006. Pentru
celelalte întreprinderi s-au corelat informaţiile din matricea de conversie cu cele legate de
activitatea economică principală raportată în alte surse de date (alte cercetări statistice în
întreprinderi, cercetarea statistică asupra structurii câştigurilor salariale pentru anul 2010 aflată în
derulare, web-site-uri), precum şi în funcţie de denumirea întreprinderii (dacă această informaţie s-
a considerat relevantă pentru procesul de conversie a activităţii economice).
CONVERSIA OCUPAŢIILOR DIN COR ÎN COR 2008
Pentru actualizarea grupelor de ocupaţii în confomitate cu noua clasificare în vigoare, precum şi pentru
asigurarea comparabilităţii în timp a seriilor de date statistice utilizate în cadrul proiectului s-a realizat
conversia din vechea clasificare (COR) în noua clasificare (COR 2008).
Etapele parcurse în realizarea conversiei:
o Inventarierea ocupaţiilor conform vechii clasificări (COR) nivel 4 cifre care au corespondenţă unică
„1:1” în noua clasificare (COR 2008) nivel 4 cifre, respectiv nivel 3 cifre;
o Transformarea automată la nivel de salariat a ocupaţiilor din vechea clasificare (COR) nivel 4 cifre
în noua clasificare (COR 2008) nivel 3 cifre, pentru grupele anterior inventariate şi care au
corespondenţă unică „1:1”;
o Inventarierea ocupaţiilor conform vechii clasificări (COR) nivel 4 cifre care au corespondenţă
multiplă „1:n” sau „m:n” în noua clasificare (COR 2008);
o Conversia, de la nivel de 4 cifre a COR în nivel 3 cifre COR 2008, a ocupaţiilor asociate fiecărui
salariat, conform matricei de conversie dezvoltate pentru grupele de bază ale ocupaţiilor (nivel 4
cifre). La baza construirii acestei matrici de conversie au stat datele colectate conform ambelor
versiuni de COR, prin cercetarea statistică trimestrială asupra forţei de muncă în gospodării
(AMIGO) pentru primele două trimestre ale anului 2011.
o La conversia ocupaţiilor, în corelaţie cu ponderile obţinute din matricea de conversie s-a ţinut cont
şi de ocupaţiile existente, pentru întreprinderile comune în eşantioanele anchetei structurii
câştigurilor salariale din anii supuşi conversiei 2002, 2006. Pentru celelalte întreprinderi s-au
corelat informaţiile din matricea de conversie cu cele legate de grupele de ocupaţii raportate în alte
surse de date (alte cercetări statistice în întreprinderi, cercetarea statistică asupra structurii
câştigurilor salariale pentru anul 2010 aflată în derulare), precum şi de activitatea economică
39
principală şi denumirea întreprinderii (dacă s-a considerat relevantă pentru procesul de conversie a
ocupaţiilor).
c. Metoda de conversie a noilor clasificari a activităţilor economice şi a
ocupaţiilor în ancheta forţei de muncă în gospodării
CONVERSIA ACTIVITĂŢILOR DIN CAEN REV.1 ÎN CAEN REV.2 (ANII 2000 SI 2005)
Pentru actualizarea activităţilor economice în conformitate cu noua clasificare în vigoare, precum şi pentru
asigurarea comparabilităţii în timp a seriilor de date statistice utilizate în cadrul proiectului s-a realizat
conversia din vechea clasificare (CAEN Rev.1) în noua clasificare (CAEN Rev.2).
Etapele parcurse pentru realizarea conversiei:
o Din datele colectate pentru anul 2008, codificate în dublă clasificare (CAEN Rev.1 şi Rev,2), s-a
construit matricea de conversie - la nivel micro, aceasta constituind populaţia posibililor donatori.
Matricea de conversie a fost construită la nivel de clasă (4 cifre). În cazul unei corespondente de la
m÷n intre cele două clasificări, matricea de conversie indică probabilitatea ca unui cod din vechea
clasificare (CAEN Rev.1) să îi corespundă un anumit cod din nouă clasificare (CAEN Rev.2). În
cazul unei corespondeţe de tip 1÷1 această probabilitate este întotdeauna 100%.
o Divizarea în straturi omogene atât a populaţiei donatorilor cât şi a receptorilor (datele anilor pentru
care codificarea activităţii economice s-a făcut exclusiv conform CAEN Rev.1). Stratificarea s-a
realizat av\nd în vedere o combinaţie de variabile corelate cu cea de interes (activitatea economică
a locului de muncă cf. CAEN Rev.2) şi anume:
activitatea economică a locului de muncă cf. CAEN Rev.1 (ACT)
ocupaţia (OCUP)
statutul profesional (STAP)
o Pentru fiecare element din populaţia receptorilor s-a căutat în lista donatorilor un element identic
din punctul de vedere al variabilelor de stratificare. În situaţia în care su fost identificati mai mulţi
donatori posibili a fost selectat, aleator, unul dintre aceştia. În situatia în care nu s-au găsit donatori,
straturile constituite în etapa anterioară au fost colapsate, prin reducerea treptată a nivelului de
detaliere a variabilelor de stratificare. Astfel, straturile utilizate au fost:
o Stratul 1 → ACT(cf. rev1)4d + OCUP4d
o Stratul 2 → ACT(cf. rev1)4d + OCUP3d
o Stratul 3 → ACT(cf. rev1)3d + OCUP4d
o Stratul 4 → ACT(cf. rev1)3d + OCUP3d
o Stratul 5 → ACT(cf. rev1)2d + OCUP4d
o Stratul 6 → ACT(cf. rev1)2d + OCUP3d
o Stratul 7 → ACT(cf. rev1)4d + STAP
o Stratul 8 → ACT(cf. rev1)3d + STAP
40
o Stratul 9 → ACT(cf. rev1)2d + STAP
o În cazul anilor 2005 şi 2000, ani în care datele referitoare la activitatea economică a locului de
muncă au fost disponibile la un grad mai redus de detaleiere (grupă - 3 cifre - în anul 2005 şi
diviziune - 2 cifre - în anul 2000) s-au utilizat doar crietriile adecvate.
CONVERSIA OCUPAŢIILOR DIN COR ÎN CAEN COR 2008 (ANII 2000 ÷ 2010)
Pentru actualizarea grupelor de ocupaţii în confomitate cu noua clasificare în vigoare, precum şi pentru
asigurarea comparabilităţii în timp a seriilor de date statistice utilizate în cadrul proiectului s-a realizat
conversia din vechea clasificare (COR) în noua clasificare (COR 2008).
Etapele parcurse pentru realizarea conversiei:
o Din datele colectate pentru anul 2011 - primele două trimestre, codificate în dublă clasificare (COR
şi COR 08), s-a construit matricea de conversie - la nivel micro, aceasta constituind populaţia
posibililor donatori. Matricea de conversie a fost construită la nivel de clasă (4 cifre). În cazul unei
corespondente de la m÷n intre cele două clasificări, matricea de conversie indică probabilitatea ca
unui cod din vechea clasificare (COR) să îi corespundă un anumit cod din nouă clasificare (COR
08). În cazul unei corespondeţe de tip 1÷1 această probabilitate este întotdeauna 100%.
o Divizarea în straturi omogene atât a populaţiei donatorilor cât şi a receptorilor (datele anilor pentru
care codificarea ocupaţiei s-a făcut exclusiv conform COR). Stratificarea s-a realizat av\nd în
vedere o combinaţie de variabile corelate cu cea de interes (ocupaţia cf. COR 08) şi anume:
ocupaţia cf. COR (OCUP)
activitatea economică a locului de muncă (ACT)
stautul profesional (STAP)
o Pentru fiecare element din populaţia receptorilor s-a căutat în lista donatorilor un element identic
din punctul de vedere al variabilelor de stratificare. În situaţia în care su fost identificati mai mulţi
donatori posibili a fost selectat, aleator, unul dintre aceştia. În situatia în care nu s-au găsit donatori,
straturile constituite în etapa anterioară au fost colapsate, prin reducerea treptată a nivelului de
detaliere a variabilelor de stratificare. Astfel, straturile rezultate au fost:
o Stratul 1 → ACT4d + OCUP4d(cf. COR)
o Stratul 2 → ACT)4d + OCUP3d(cf. COR)
o Stratul 3 → ACT3d + OCUP4d(cf. COR)
o Stratul 4 → ACT3d + OCUP3d(cf. COR)
o Stratul 5 → ACT2d + OCUP4d(cf. COR)
o Stratul 6 → ACT2d + OCUP3d(cf. COR)
o Stratul 7 →OCUP4d + STAP(cf. COR)
o Stratul 8 → OCUP3d + STAP(cf. COR)
41
33..33 MMEETTOODDEE DDEE IIMMPPUUTTAARREE
Metoda de imputare a domeniului de pregătire în ancheta structurii câştigurilor salariale
Prin ancheta structurii câştigurilor salariale nu se colectează informaţii asupra domeniului de pregătire al
salariatului. Pentru scopurile de cercetare ale proiectului acesta (domeniul de pregătire) a fost imputat
din ancheta trimestrială asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO), pe baza variabilelor comune.
Pentru imputarea domeniului s-au definit criterii în funcţie de celelalte variabile demografice, sociale şi
economice, comune celor două anchete. Pentru fiecare salariat din ancheta câştigurilor salariale s-a
căutat un salariat „geamăn” (donor) din ancheta forţei de muncă în gospodării pentru care s-a preluat
domeniul de pregătire. Criteriile de imputare definesc, cumulativ, caracteristicile acestui „geamăn”.
Criteriile sunt ierarhizate de la cel mai strict (criteriul 1) la cel mai puţin strict (criteriul 14), astfel:
CRITERIUL 1:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 4 cifre)
SEX
ANUL NAŞTERII
ACTIVITATE (nivel 3 cifre)
JUDEŢ
CRITERIUL 2:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 4 cifre)
SEX
ANUL NAŞTERII
ACTIVITATE (nivel 3 cifre)
REGIUNE DE DEZVOLTARE
CRITERIUL 3:
Variabila
42
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 4 cifre)
SEX
ANUL NAŞTERII
ACTIVITATE (nivel 3 cifre)
CRITERIUL 4:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 4 cifre)
SEX
GRUPA DE VÂRSTA (15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 50-
54 ani, 55-59 ani, 60-64 ani, 65 ani si peste)
ACTIVITATE (nivel 3 cifre)
CRITERIUL 5:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 4 cifre)
SEX
GRUPA DE VÂRSTA (15-24 ani, 25-34 ani, 35-44 ani, 45-54 ani, 55-64 ani, 65 ani si peste)
ACTIVITATE (nivel 3 cifre)
CRITERIUL 6:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 4 cifre)
SEX
ANUL NAŞTERII
43
ACTIVITATE (nivel 2 cifre)
CRITERIUL 7:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 4 cifre)
SEX
ANUL NAŞTERII
CRITERIUL 8:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 4 cifre)
SEX
GRUPA DE VÂRSTA (15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 50-
54 ani, 55-59 ani, 60-64 ani, 65 ani si peste)
CRITERIUL 9:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 4 cifre)
SEX
GRUPA DE VÂRSTA (15-24 ani, 25-34 ani, 35-44 ani, 45-54 ani, 55-64 ani, 65 ani si peste)
CRITERIUL 10:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 4 cifre)
SEX
CRITERIUL 11:
Variabila
44
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 3 cifre)
SEX
JUDEŢ
CRITERIUL 12:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 3 cifre)
SEX
REGIUNE
CRITERIUL 13:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 3 cifre)
SEX
CRITERIUL 14:
Variabila
NIVEL DE EDUCAŢIE
OCUPAŢIE (nivel 3 cifre)
ACTIVITATE (nivel 2 cifre)
Metode de imputare a domeniului de pregatire, în ancheta forţei de muncă în
gospodării
Informaţiile privind domeniului de pregătire al nivelului de instruire absolvit sunt disponibile începând cu anul
2004. In consecinţă, pentru anul 2000, acesta a fost imputat utilizând drept referinţă datele înregistrate în anul
2004.
Etapele parcurse pentru realizarea imputării:
45
o Divizarea în straturi omogene atât a populaţiei donatorilor (datele colectate pentru anul 2004) cât şi
a receptorilor (datele aferente anului 2000). Stratificarea s-a realizat av\nd în vedere o combinaţie
de variabile corelate cu cea de interes (domeniul de pregătire) şi anume:
nivelul de instruire (NIVS)
anul absolvirii (ANA)
judeţul (JUD) / regiune (REG)
sex (SEX)
ocupaţia (OCUP)
activitatea economică a locului de muncă (ACT)
o Pentru fiecare element din populaţia receptorilor s-a căutat în lista donatorilor un element identic
din punctul de vedere al variabilelor de stratificare. În situaţia în care su fost identificati mai mulţi
donatori posibili a fost selectat, aleator, unul dintre aceştia. În situatia în care nu s-au găsit donatori,
straturile constituite în etapa anterioară au fost colapsate, prin reducerea treptată a nivelului de
detaliere a variabilelor de stratificare. Astfel, straturile utilizate au fost:
o Stratul → NIVS + SEX + ANA (ani) + JUD + OCUP3d + ACT2d
o Stratul → NIVS + SEX + ANA(ani) + REG + OCUP3d + ACT2d
o Stratul → NIVS + SEX + ANA (ani)+ OCUP3d + ACT2d
o Stratul → NIVS + SEX + ANA(intervale) + OCUP3d + ACT2d
o Stratul → NIVS + SEX + ANA(intervale) + OCUP3d + ACT1d
o Stratul → NIVS + SEX + ANA(intervale) + OCUP3d
o Stratul → NIVS + SEX + OCUP3d
o Stratul → NIVS + SEX + OCUP2d
o Stratul → NIVS + SEX + OCUP1d
o Stratul → NIVS + SEX
o Stratul → NIVS
3.4 DESCRIEREA BAZELOR DE DATE PRIMARE
Structura bazelor de date
În urma prelucrării datelor şi a aplicării metodelor de conversie şi de imputare, au rezultat următoarele
baze de date:
numărul de salariaţi conform CAEN Rev2 (2 digiti) şi COR 2008 (3 digiti), pe varste, sexe, nivel de educaţie, domenii de specializare şi regiuni de dezvoltare pentru anii 2002 si 2006
costul mediu lunar pe salariat după CAEN Rev2 (2 digiti), pe regiuni de dezvoltare, pentru anii 1999 – 2010
46
câştigul salarial mediu brut lunar, conform CAEN Rev2 si COR 2008, pe varste, sexe, nivel de educatie, domeniu de specializare, regiuni de dezvoltare, pentru anii 2002 – 2006
numărul de salariaţi conform anchetei forţei de muncă în gospodării, conform CAEN Rev2 şi COR 2008, pe varste, nivel de instruire, domenii de pregatire, ani de absolvire, pentru anii 2000, 2005, 2008, 2009, 2010
numărul de non-salariati conform anchetei forţei de munca în gospodării, conform CAEN Rev2 şi COR 2008, pe varste, nivel de instruire, domenii de pregatire, ani de absolvire, pentru anii 2000, 2005, 2008, 2009, 2010
populaţia ocupată conform anchetei forţei de munca în gospodării, conform CAEN Rev2 si COR 2008, pe varste, nivel de instruire, domenii de pregatire, ani de absolvire, pentru anii 2000, 2005, 2008, 2009, 2010
numărul şomerilor BIM pe varste, sexe, nivel de educatie, domeniu de pregatire, experienţa în muncă, regiuni de dezvoltare.
Lista variabilelor utilizate
Lista variabilelor colectate din ancheta costului forţei de muncă
1. Informaţii referitoare la întreprinderea raportoare
1.1 Denumirea unităţii
1.2 Codul Unic de Identificare
1.3 Codul SIRUTA al localităţii în care îşi desfăşoară activitatea
1.4 Forma de proprietate
1.5 Forma juridică
1.6 Cod activitate principală nivel clasă (4 cifre)
1.7 Numărul de judeţe în care unitatea îşi desfăşoară activitatea
2. Informaţii referitoare la numărul salariaţilor
2.1 Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului, total din care: femei
2.2 Numărul mediu al salariaţilor, total din care: femei
2.3 Numărul mediu al salariaţilor care lucrează în timp complet, total din care: femei
2.4 Numărul mediu al salariaţilor care lucrează în timp parţial, total din care: femei
2.5 Numărul mediu al salariaţilor în echivalent timp complet, total din care: femei
3. Informaţii referitoare la timpul de lucru
3.1 Timpul efectiv lucrat aferent salariaţilor în timp complet, total din care: femei
3.2 Timpul efectiv lucrat aferent salariaţilor în timp parţial, total din care: femei
3.3 Timpul plătit nelucrat aferent salariaţilor în timp complet, total din care: femei
47
3.4 Timpul plătit nelucrat aferent salariaţilor în timp parţial, total din care: femei
4. Informaţii referitoare la sumele brute plătite salariaţilor în anul de referinţă
4.1 Sumele brute plătite din fondul de salarii (inclusiv premii şi drepturi în natură) , total din care: femei
4.2 Sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul lucrat, total din care: femei
4.3 Sumele brute plătite din fondul de salarii aferente premiilor, total din care: femei
4.4 Sumele brute plătite din fondul de salarii aferente premiilor ocazionale, total din care: femei
4.5 Sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat, total din care: femei
4.6 Sumele brute plătite din fondul de salarii pentru incapacitate temporară de muncă, total din care: femei
4.7 Sumele brute plătite din fondul de salarii aferente drepturilor în natură, total din care: femei
4.8 Sumele brute plătite din fondul de salarii pentru perioade anterioare, total din care: femei
4.9 Sumele brute plătite din profitul net, total din care: femei
4.10 Sumele brute plătite din alte fonduri, total din care: femei
4.11 Sumele brute plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, total din care:
femei
4.12 Contribuţia individuală a salariaţilor pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj, total din care: femei
4.13 Contribuţia individuală a salariaţilor pentru asigurările sociale de stat, total din care: femei
4.14 Contribuţia individuală a salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, total din care: femei
4.15 Sumele reprezentând impozitul aferent sumelor brute plătite, total din care: femei
5. Informaţii referitoare la ucenici
5.1 Numărul mediu, total din care: femei
5.2 Timpul efectiv lucrat, total din care: femei
5.3 Timpul plătit nelucrat , total din care: femei
5.4 Sumele brute plătite, total din care: femei
5.5 Contribuţia individuală pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj
5.6 Contribuţia individuală pentru asigurările sociale de stat
5.7 Contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate
5.8 Impozitul aferent sumelor brute plătite
6. Informaţii referitoare la salariaţii care lucrează în străinătate
48
6.1 Numărul mediu, total din care: femei
6.2 Timpul efectiv lucrat, total din care: femei
6.3 Timpul plătit nelucrat , total din care: femei
6.4 Sumele brute plătite, total din care: femei
6.5 Contribuţia individuală pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj
6.6 Contribuţia individuală pentru asigurările sociale de stat
6.7 Contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate
6.8 Impozitul aferent sumelor brute plătite
7. Informaţii referitoare la alte categorii
7.1 Sume brute plătite membrilor consiliilor de administraţie, membrilor consililor judeţene şi locale
8. Alte cheltuieli cu forţa de muncă efectuate de întreprindere, în anul de referinţă
8.1 Contribuţia angajatorului la bugetul asigurărilor pentru şomaj, total din care pentru ucenici
8.2 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate, total din care pentru ucenici
8.3 Contribuţia angajatorului pentru asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale, total din care
pentru ucenici
8.4 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de stat, total din care pentru ucenici
8.5 Contribuţia angajatorului la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate rămasă după
plata unor drepturi acordate salariaţilor, total din care pentru ucenici
8.6 Cheltuieli pentru formarea profesională a salariaţilor, total din care pentru ucenici
8.7 Cheltuieli pentru creşe şi grădiniţe, instalaţii şi servicii culturale, educative şi recreative, total din care
pentru ucenici
8.8 Cheltuieli cu alimentele de întărire a organismului (inclusiv masa caldă şi alimentaţia antidot) prevăzută
în acte normative, total din care pentru ucenici
8.9 Cheltuieli pentru reducerea costului biletelor de odihnă şi tratament, total din care pentru ucenici
8.10 Cheltuieli pentru echipamentul de protecţie, total din care pentru ucenici
8.11 Cheltuieli cu transportul personalului de la şi la locul de muncă, total din care pentru ucenici
8.12 Cheltuieli cu recrutarea de personal, total din care pentru ucenici
8.13 Sume plătite salariaţilor care părăsesc întreprinderea, total din care pentru ucenici
8.14 Sume plătite pentru întreruperi ale lucrului, total din care pentru ucenici
49
8.15 Transferuri de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă, total din
care pentru ucenici
8.16 Alte cheltuieli cu forţa de muncă, total din care pentru ucenici
Lista variabilelor colectate din ancheta structurii câştigurilor salariale
1. Informaţii referitoare la întreprinderea raportoare
1.1 Denumirea unităţii
1.2 Codul Unic de Identificare
1.3 Codul SIRUTA al localităţii în care îşi desfăşoară activitatea
1.4 Forma de proprietate
1.5 Forma juridică
1.6 Cod activitate principală nivel clasă (4 cifre)
1.7 Efectivul salariaţilor la 31 octombrie – total, din care femei şi pe grupe majore de ocupaţii
1.8 Efectivul salariaţilor la 31 octombrie în timp complet, total şi pe grupe majore de ocupaţii
1.9 Efectivul salariaţilor la 31 octombrie în timp parţial, total şi pe grupe majore de ocupaţii
1.10 Existenţa unităţilor locale
1.11 Tipul contractului colectiv de muncă/raportui de serviciu pe baza căruia lucrează salariaţii din
întreprindere
2. Informaţii referitoare la unitatea locală
2.1 Denumirea unităţii locale
2.2 Judeţul în care unitatea locală îşi desfăşoară activitatea
2.3 Cod de activitate principală nivel clasă (4 cifre) al unităţii locale
2.4 Efectivul salariaţilor la 31 octombrie – total, din care femei
2.5 Efectivul salariaţilor la 31 octombrie în timp complet
2.6 Efectivul salariaţilor la 31 octombrie în timp parţial
50
3. Informaţii socio-demografice referitoare la salariat
3.1 Sex
3.2 Anul naşterii
3.3 Locul de muncă (unitatea locală)
3.4 Cetăţenia sau rezidenţa
3.5 Data începerii activităţii în întreprindere/unitate
3.6 Luna încetării activităţii în întreprindere/unitate din anul de referinţă (dacă este cazul);
3.7 Perioada de întrerupere a activităţii în întreprindere/unitate (număr de luni)
3.8 Tipul contractului de muncă/raportului de serviciu
3.9 Felul contractului de muncă/raportului de serviciu
3.10 Ocupaţia
3.11 Funcţia de conducere sau supraveghere
3.12 Nivelul de educaţie
4. Timpul de lucru şi sumele brute aferente lunii octombrie a anului de referinţă pentru fiecare
salariat
4.1 Durata normală de lucru a lunii
4.2 Perioada pentru care s-a făcut plata
4.3 Numărul total de ore plătite
4.4 Numărul de ore suplimentare plătite
4.5 Salariul de bază brut
4.6 Sumele brute plătite din fondul de salarii (inclusiv premii şi drepturi in natură)
4.7 Sume brute plătite pentru orele suplimentare
4.8 Sporuri plătite pentru lucrul în schimburi, noaptea sau în zilele libere
4.9 Premii ocazionale
4.10 Drepturi în natură şi ajutoare băneşti
4.11 Sume brute plătite din profitul net
4.12 Sume brute plătite din alte fonduri (inclusiv drepturi în natură)
4.13 Sume brute plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
51
4.14 Contribuţia salariatului la bugetul asigurărilor pentru şomaj
4.15 Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat
4.16 Contribuţia salariatului pentru asigurările sociale de sănătate
4.17 Impozitul aferent sumelor brute plătite
5. Timpul de lucru şi sumele brute aferente anului de referinţă pentru fiecare salariat
5.1 Sume brute din fondul de salarii (inclusiv premii şi drepturi în natură)
5.2 Premii ocazionale plătite din fondul de salarii
5.3 Drepturi în natură şi ajutoare băneşti
5.4 Sume brute plătite anual din profitul net
5.5 Sume brute plătite anual din alte fonduri (inclusiv drepturi în natură)
5.6 Sume brute plătite anual din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
5.7 Numărul de săptămâni pentru care s-au plătit sumele brute anuale
5.8 Numărul anual de zile de concediu de odihnă plătite
5.9 Numărul anual de zile de concediu de boală plătite
5.10 Numărul anual de zile de concediu de boală plătite de angajator
5.11 Numărul anual de zile libere plătite pentru evenimente deosebite (inclusiv sărbători legale)
5.12 Numărul anual de zile (sau „echivalent zile”) de pregătire profesională
.Lista variabilelor utilizate din ancheta forţei de muncă în gospodării
Informatii individuale
1 ziua nasterii
2 luna nasterii
3 anul nasterii
4 sex
4.1 masculin
4.2 feminin
7 numarul saptamanii de referinta
8 nivelul scolii de cel mai inalt grad absolvite
52
8.1 fara scoala absolvita
8.2 primar (cl.1-4)
8.3 gimnazial
8.4 treapta I liceala
8.5 profesional,complementar sau de ucenici
8.6 liceal
8.7 postliceal de specialitate sau tehnic de maistri
8.8 universitar de scurta durata (colegii)
8.9 universitar de lunga durata (inclusiv masterat)
8.10 doctorat
9 domeniul scolii de cel mai inalt grad absolvite
9.1 programe generale care asigura pregatirea de baza a individului
9.2 pedagogie, programe de pregatire a cadrelor didactice si a instructorilor
9.3 stiinte umaniste si arte
9.4 limbi straine
9.5 stiinte sociale, economice, financiare si juridice
9.6 stiintele vietii (biologie si biochimie, stiinta mediului inconjurator)
9.7 stiintele fizice (fizica, chimie, geografie, geologie, meteorologie, oceanografie, seismologie)
9.8 matematica si statistica
9.9 informatica (limbaje/programare, proiectare si analiza de sistem, administrare retele)
9.10
utilizarea calculatorului (operare, tehnoredactare, utilizare internet, insusire aplicatii pentru
calcule, elaborare publicatii, prelucrare date etc.)
9.11
domenii specifice activitatilor industriale (extractiva, prelucratoare, energie electrica, termica,
gaze si apa), constructii si arhitectura
9.12 agricultura si medicina veterinara
9.13 sanatate si asistenta sociala
9.14
servicii personale, de transport, posta si telecomunicatii, de protectie a mediului inconjurator,
de paza si protectie
9.15 nu poate fi precizat
10 anul absolvirii
53
11 statutul profesional pentru persoana care a lucrat in activitatea principala
11.1 salariat
11.2 patron (avea salariati)
11.3 lucrator pe cont propriu
11.4 ajutor familial neremunerat
11.5 membru al unei societati agricole
11.6 membru al unei cooperative neagricole
12 activitatea principala a unitatii/subunitatii in care a lucrat (nomenclatorul CAEN)
13 Ocupatia principala a unitatii/subunitatii in care a lucrat (nomenclatorul COR)
14 daca a lucrat vreodata pentru salariu sau alte venituri
14.1 da
14.2 nu
4. Metodologia de prelucrare a informațiilor primare
Pentru a identifica aspecte specifice importante în evaluarea corelativă a cererii cu oferta de
forță de muncă se va face prelucrarea atât pentru salariații, cât și pentru auto-ocupații cu
studii universitare, evidențiindu-se distribuția acestora grupați pe domenii de formare în
structură de ocupații, sectoare economice și vârste.
Gruparea informațiilor s-a facut în concordanță cu principalele tipuri de analiză avute în
vedere:
a) dinamica numărului de salariați și de auto-ocupați, pe domenii de pregătire
profesională atât pe total populație, cât și pentru populația cu pregătire universitară
(pe total și pe cele două categorii: scurtă și lungă durată), pentru a putea distinge
patternuri specifice acesteia. Un studiu de caz va fi dedicat populației tinere, cu vârste
de 22-30 ani pentru a se identifica caracteristici și particularități ale acestei categorii
de populație
b) Evoluția structurii ocupaționale a salariaților și auto-ocupaților grupați pe domeniile
de pregătire atât pentru total populație, cât și pentru cea cu studii superioare
c) Matricea de alocare ocupațională a salariaților și auto-ocupațiilor distribuiți pe
domenii de formare pe total și pentru populația cu studii universitare (total și clee
două categorii: scurtă și lungă durată). O analiza aparte se are în vedere pentru tinerii
22-30 ani
Fisierele excell cu informațiile primare furnizate de INS cu privire la salariați și auto-ocupați
au fost prelucrate astfel:
54
A. Pentru SALARIAȚI
1. selectarea din bazele de date pe anii 2000, 2005 și 2010 a salariaților utilizând filtrul
nivel de educație a următoarelor date:
a. salariați după grupa ocupațională (3 digiți), cu toate nivelurile de educație pe
domenii de pregătire pentru anii 2000, 2005 și 2010
b. salariați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație universitară
de scurtă durată, pe domenii de pregătire pentru anii 2000, 2005 și 2010
c. salariați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație universitară
de lungă durată, pe domenii de pregătire pentru anii 2000, 2005 și 2010
d. calculul salariaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară prin însumarea c+d
2. selectarea din bazele de date pe anii 2000, 2005 și 2010 a salariaților utilizând filtrul
vârstă i. salariați după grupa ocupațională (3 digiți), cu toate nivelurile de educație,
cu vârstele de 22 ani, 23 ani, 24 ani, 25 ani, 26 ani, 27 ani, 28 ani, 29 ani, 30
ani pe domenii de pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010
ii. salariați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație universitară
de scurtă durată, cu vârsta de 22 ani, 23 ani, 24 ani, 25 ani, 26 ani, 27 ani,
28 ani, 29 ani, 30 ani pe domenii de pregătire, pentru anii 2000, 2005 și
2010
iii. salariați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație universitară
de lungă durată, cu vârsta de 22 ani, 23 ani, 24 ani, 25 ani, 26 ani, 27 ani, 28
ani, 29 ani, 30 ani pe domenii de pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010
iv. calculul salariaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară, cu vârsta de 22 ani, 23 ani, 24 ani, 25 ani, 26 ani, 27 ani, 28 ani,
29 ani, 30 ani pe domenii de pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010 prin
însumarea datelor pentru indicatorii anteriori privind nivelul de educație de
scurtă durată și nivelul de educație de lungă durată
v. calculul salariaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu toate nivelurile de
educație, din grupa de vârsta 22-30 ani pe domenii de pregătire, pentru anii
2000, 2005 și 2010 prin însumarea datelor pentru indicatorii pe vârstele de
22 ani, 23 ani....30 ani
vi. calculul salariaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară de scurtă durată, din grupa de vârsta 22-30 ani pe domenii de
pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010 prin însumarea datelor pentru
indicatorii pe vârstele de 22 ani, 23 ani....30 ani
i. calculul salariaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară de lungă durată, din grupa de vârsta 22-30 ani pe domenii de
pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010 prin însumarea datelor pentru
indicatorii pe vârstele de 22 ani, 23 ani....30 ani
vii. calculul salariaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară, din grupa de vârsta 22-30 ani pe domenii de pregătire, pentru
anii 2000, 2005 și 2010 prin însumarea datelor pentru indicatorii salariați cu
nivel de instruire universitar de scurtă durată cu cei pentru salariați cu nivel
de instruire universitar de lungă durată
3. Selectarea din bazele de date pe anii 2000, 2005 și 2010 a salariaților utilizând filtrul
activitate economică
55
i. salariați după grupa ocupațională (3 digiți), cu toate nivelurile de
educație, din activitățile CAEN pe domenii de pregătire, pentru anii
2000, 2005 și 2010
ii. salariați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară de scurtă durată, din activitățile CAEN pe domenii de
pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010
i. salariați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară de lungă durată, din activitățile CAEN pe domenii de
pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010
Utilizând informațiile selectate s-au construit indicatorii pentrut analiza dinamicii numărului
de salariați și a structurii acestora pe domenii de formare și nivel de educație. Pentru aceasta
s-a calculat și analizat:
1) dinamica numărului de salariați în perioada 2000-2010, cu analiza pe subperioada
2000-2005 și 2005-2010 pe domenii de pregătire și identificarea a două grupe
majore, funcție de sensul de evoluție
2) dinamica numărului de salariați cu nivel de educație universitară de scurtă durată
în perioada 2000-2010, cu analiza pe subperioada 2000-2005 și 2005-2010 pe
domenii de pregătire și identificarea a două grupe majore, funcție de sensul de
evoluție
3) dinamica numărului de salariați cu nivel de educație universitară de lungă durată
în perioada 2000-2010, cu analiza pe subperioada 2000-2005 și 2005-2010 pe
domenii de pregătire și identificarea a două grupe majore, funcție de sensul de
evoluție
4) dinamica numărului de salariați cu nivel de educație universitară (lungă și scurtă
durată) în perioada 2000-2010, cu analiza pe subperioada 2000-2005 și 2005-2010
pe domenii de pregătire și identificarea a două grupe majore, funcție de sensul de
evoluție
5) dinamica structurii numărului de salariați salariați în perioada 2000-2010, cu
analiza pe subperioada 2000-2005 și 2005-2010 pe domenii de pregătire și
identificarea a două grupe majore, funcție de sensul de evoluție
6) dinamica structurii numărului de salariați cu nivel de educație universitară în
perioada 2000-2010, cu analiza pe subperioada 2000-2005 și 2005-2010 pe
domenii de pregătire și identificarea a două grupe majore, funcție de sensul de
evoluție
Pentru definirea matricei de alocare în structură ocupațională a salariaților după domeniul
de formare pe total și pe nivel de pregătire universitar pentru anii 2000, 2005 și 2010, s-a
procedat la calcularea structurii ocupaționale și ierarhizarea crescătoare după numărul de
salariați a informațiilor de la pct. 1 și de la pct. 2. S-a identificat un pattern de distribuție și
dinamica acestuia, prin analiza ponderii salariaților în primele 10 ocupații. S-a repetat
procedura și pentru nivelul de pregătire universitar total (de lungă și scurtă durată) și pe cele
două componente – nivel de pregătire universitar de scurtă durată și nivel de pregătire
universitar de lungă durată.
B. Pentru AUTO-OCUPAȚI
4. selectarea din bazele de date pe anii 2000, 2005 și 2010 a auto-ocupaților utilizând
filtrul nivel de educație a următoarelor date:
56
a. auto-ocupați după grupa ocupațională (3 digiți), cu toate nivelurile de educație
pe domenii de pregătire pentru anii 2000, 2005 și 2010
b. auto-ocupați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară de scurtă durată, pe domenii de pregătire pentru anii 2000, 2005 și
2010
c. auto-ocupați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară de lungă durată, pe domenii de pregătire pentru anii 2000, 2005 și
2010
d. calculul sauto-ocupaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de
educație universitară prin însumarea c+d
5. selectarea din bazele de date pe anii 2000, 2005 și 2010 a auto-ocupaților utilizând
filtrul vârstă i. auto-ocupați după grupa ocupațională (3 digiți), cu toate nivelurile de
educație, cu vârstele de 22 ani, 23 ani, 24 ani, 25 ani, 26 ani, 27 ani, 28 ani,
29 ani, 30 ani pe domenii de pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010
ii. auto-ocupați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară de scurtă durată, cu vârsta de 22 ani, 23 ani, 24 ani, 25 ani, 26
ani, 27 ani, 28 ani, 29 ani, 30 ani pe domenii de pregătire, pentru anii 2000,
2005 și 2010
iii. auto-ocupați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară de lungă durată, cu vârsta de 22 ani, 23 ani, 24 ani, 25 ani, 26
ani, 27 ani, 28 ani, 29 ani, 30 ani pe domenii de pregătire, pentru anii 2000,
2005 și 2010
iv. calculul auto-ocupaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de
educație universitară, cu vârsta de 22 ani, 23 ani, 24 ani, 25 ani, 26 ani, 27
ani, 28 ani, 29 ani, 30 ani pe domenii de pregătire, pentru anii 2000, 2005 și
2010 prin însumarea datelor pentru indicatorii anteriori privind nivelul de
educație de scurtă durată și nivelul de educație de lungă durată
v. calculul auto-ocupaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu toate
nivelurile de educație, din grupa de vârsta 22-30 ani pe domenii de pregătire,
pentru anii 2000, 2005 și 2010 prin însumarea datelor pentru indicatorii pe
vârstele de 22 ani, 23 ani....30 ani
vi. calculul auto-ocupaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de
educație universitară de scurtă durată, din grupa de vârsta 22-30 ani pe
domenii de pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010 prin însumarea datelor
pentru indicatorii pe vârstele de 22 ani, 23 ani....30 ani
ii. calculul auto-ocupaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de
educație universitară de lungă durată, din grupa de vârsta 22-30 ani pe
domenii de pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010 prin însumarea datelor
pentru indicatorii pe vârstele de 22 ani, 23 ani....30 ani
vii. calculul auto-ocupaților după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de
educație universitară, din grupa de vârsta 22-30 ani pe domenii de pregătire,
pentru anii 2000, 2005 și 2010 prin însumarea datelor pentru indicatorii
auto-ocupați cu nivel de instruire universitar de scurtă durată cu cei pentru
auto-ocupați cu nivel de instruire universitar de lungă durată
6. Selectarea din bazele de date pe anii 2000, 2005 și 2010 a auto-ocupaților utilizând
filtrul activitate economică i. auto-ocupați după grupa ocupațională (3 digiți), cu toate nivelurile de
educație, din activitățile CAEN pe domenii de pregătire, pentru anii
2000, 2005 și 2010
57
ii. auto-ocupați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară de scurtă durată, din activitățile CAEN pe domenii de
pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010
ii. auto-ocupați după grupa ocupațională (3 digiți), cu nivel de educație
universitară de lungă durată, din activitățile CAEN pe domenii de
pregătire, pentru anii 2000, 2005 și 2010
Utilizând informațiile selectate s-au construit indicatorii pentrut analiza dinamicii
numărului de auto-ocupați și a structurii acestora pe domenii de formare și nivel de
educație. Pentru aceasta s-a calculat și analizat:
1. dinamica numărului de auto-ocupați în perioada 2000-2010, cu analiza pe
subperioada 2000-2005 și 2005-2010 pe domenii de pregătire și identificarea a
două grupe majore, funcție de sensul de evoluție
2. dinamica numărului de auto-ocupați cu nivel de educație universitară de scurtă
durată în perioada 2000-2010, cu analiza pe subperioada 2000-2005 și 2005-2010
pe domenii de pregătire și identificarea a două grupe majore, funcție de sensul de
evoluție
3. dinamica numărului de auto-ocupați cu nivel de educație universitară de lungă
durată în perioada 2000-2010, cu analiza pe subperioada 2000-2005 și 2005-2010
pe domenii de pregătire și identificarea a două grupe majore, funcție de sensul de
evoluție
4. dinamica numărului de auto-ocupați cu nivel de educație universitară (lungă și
scurtă durată) în perioada 2000-2010, cu analiza pe subperioada 2000-2005 și
2005-2010 pe domenii de pregătire și identificarea a două grupe majore, funcție
de sensul de evoluție
5. dinamica structurii numărului de auto-ocupați în perioada 2000-2010, cu analiza
pe subperioada 2000-2005 și 2005-2010 pe domenii de pregătire și identificarea a
două grupe majore, funcție de sensul de evoluție
6. dinamica structurii numărului de auto-ocupați cu nivel de educație universitară în
perioada 2000-2010, cu analiza pe subperioada 2000-2005 și 2005-2010 pe
domenii de pregătire și identificarea a două grupe majore, funcție de sensul de
evoluție
Pentru definirea matricei de alocare în structură ocupațională a auto-ocupaților după
domeniul de formare pe total și pe nivel de pregătire universitar pentru anii 2000, 2005 și
2010, s-a procedat la calcularea structurii ocupaționale și ierarhizarea crescătoare după
numărul de auto-ocupați a informațiilor de la pct. 1 și de la pct. 2. S-a identificat un pattern
de distribuție și dinamica acestuia, prin analiza ponderii auto-ocupaților în primele 10
ocupații. S-a repetat procedura și pentru nivelul de pregătire universitar total (de lungă și
scurtă durată) și pe cele două componente – nivel de pregătire universitar de scurtă durată și
nivel de pregătire universitar de lungă durată.
