PARLAMENTUL EUROPEAN 2017 - 2018 - cdep.roPARL_EM)_RO.pdf · PARLAMENTUL EUROPEAN 2017 - 2018...

PARLAMENTUL EUROPEAN 2017 - 2018

EXTRAS

DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”

DIN PERIOADA DE SESIUNE

29 - 30 noiembrie 2017

RO Unită în diversitate RO

3

CUPRINS

P8_TA-PROV(2017)0460 ........................................................................................................ 5 MODIFICĂRILE RESURSELOR PENTRU COEZIUNEA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ ȘI A

RESURSELOR PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTIȚII PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI OCUPAREA

FORȚEI DE MUNCĂ ȘI PENTRU OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ ***I

P8_TA-PROV(2017)0468 ...................................................................................................... 21 ARANJAMENTELE TRANZITORII PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI INTRODUCERII IFRS 9 ***I

P8_TA-PROV(2017)0469 ...................................................................................................... 45 INSTRUMENTUL CARE CONTRIBUIE LA STABILITATE ȘI PACE ***I

P8_TA-PROV(2017)0470 ...................................................................................................... 57 RANGUL INSTRUMENTELOR DE DATORIE NEGARANTATE ÎN IERARHIA CREANȚELOR ÎN CAZ DE

INSOLVENȚĂ ***I

P8_TA-PROV(2017)0471 ...................................................................................................... 79 ANUMITE OBLIGAȚII PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ PENTRU PRESTĂRILE DE SERVICII

ȘI VÂNZĂRILE DE BUNURI LA DISTANȚĂ *

P8_TA-PROV(2017)0472 ...................................................................................................... 89 COOPERAREA ADMINISTRATIVĂ ȘI COMBATEREA FRAUDEI ÎN DOMENIUL TAXEI PE VALOAREA

ADĂUGATĂ *

P8_TA-PROV(2017)0453 ...................................................................................................... 95 PROIECT DE BUGET RECTIFICATIV NR. 6/2017 - REDUCEREA CREDITELOR DE PLATĂ ȘI DE

ANGAJAMENT ÎN CONFORMITATE CU PREVIZIUNILE ACTUALIZATE DE CHELTUIELI ȘI CU

ACTUALIZAREA VENITURILOR (RESURSE PROPRII ȘI AMENZI)

P8_TA-PROV(2017)0458 ...................................................................................................... 99 PROCEDURA BUGETARĂ 2018

P8_TA-PROV(2017)0461 .................................................................................................... 121 ACORDUL DE COOPERARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI TEHNOLOGICĂ UE-EGIPT: PARTICIPAREA EGIPTULUI

LA PARTENERIATUL ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII ÎN ZONA MEDITERANEEANĂ

(PRIMA) ***

P8_TA-PROV(2017)0462 .................................................................................................... 123 ACORDUL DE COOPERARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI TEHNOLOGICĂ UE-ALGERIA: PARTICIPAREA ALGERIEI

LA PARTENERIATUL ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII ÎN ZONA MEDITERANEEANĂ

(PRIMA) ***

P8_TA-PROV(2017)0463 .................................................................................................... 125 ACORDUL DE COOPERARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI TEHNOLOGICĂ UE-IORDANIA: PARTICIPAREA

IORDANIEI LA PARTENERIATUL ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII ÎN ZONA

MEDITERANEEANĂ (PRIMA) ***

P8_TA-PROV(2017)0464 .................................................................................................... 127 ADERAREA REPUBLICII CHILE, A REPUBLICII ISLANDA ȘI A REPUBLICII BAHAMAS LA

4

CONVENȚIA DE LA HAGA DIN 1980 ASUPRA ASPECTELOR CIVILE ALE RĂPIRII INTERNAȚIONALE

DE COPII *

P8_TA-PROV(2017)0465 .................................................................................................... 129 ADERAREA REPUBLICII PANAMA, A REPUBLICII URUGUAY, A REPUBLICII COLUMBIA ȘI A

REPUBLICII EL SALVADOR LA CONVENȚIA DE LA HAGA DIN 1980 ASUPRA ASPECTELOR CIVILE

ALE RĂPIRII INTERNAȚIONALE DE COPII *

P8_TA-PROV(2017)0466 .................................................................................................... 131 ADERAREA REPUBLICII SAN MARINO LA CONVENȚIA DE LA HAGA DIN 1980 ASUPRA

ASPECTELOR CIVILE ALE RĂPIRII INTERNAȚIONALE DE COPII *

P8_TA-PROV(2017)0467 .................................................................................................... 133 ADERAREA GEORGIEI ȘI A AFRICII DE SUD LA CONVENȚIA DE LA HAGA DIN 1980 ASUPRA

ASPECTELOR CIVILE ALE RĂPIRII INTERNAȚIONALE DE COPII *

P8_TA-PROV(2017)0473 .................................................................................................... 135 SITUAȚIA DIN YEMEN

5

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2017)0460

Modificările resurselor pentru coeziunea economică, socială și teritorială și

a resurselor pentru obiectivul de investiții pentru creștere economică și

ocuparea forței de muncă și pentru obiectivul de cooperare teritorială

europeană ***I

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la

propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește modificările resurselor pentru

coeziunea economică, socială și teritorială și a resurselor pentru obiectivul de investiții

pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și pentru obiectivul de cooperare

teritorială europeană (COM(2017)0565 – C8-0342/2017 – 2017/0247(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului

(COM(2017)0565),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 177 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către

Comisie (C8-0342/2017),

– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene,

– după consultarea Comitetului Economic și Social European,

– după consultarea Comitetului Regiunilor,

– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru bugete,

– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0358/2017),

A. întrucât, din motive de urgență, se justifică supunerea la vot înainte de expirarea

termenului de opt săptămâni prevăzut la articolul 6 din Protocolul nr. 2 privind

6

aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității;

1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în

mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și

parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

7

P8_TC1-COD(2017)0247

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 30 noiembrie 2017 în vederea

adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește modificările resurselor pentru coeziunea

economică, socială și teritorială și a resurselor pentru obiectivul de investiții pentru creștere

economică și ocuparea forței de muncă și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 177,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

după consultarea Comitetului Economic și Social European,

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară1,

1 Poziția Parlamentului European din 30 noiembrie 2017.

8

întrucât:

(1) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului2 stabilește

normele comune și generale aplicabile fondurilor structurale și de investiții europene.

(2) În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013

al Consiliului3 și cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia a

revizuit, în 2016, alocările totale ale tuturor statelor membre pentru obiectivul de investiții

pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă al politicii de coeziune pentru

perioada 2017-2020.

2 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17

decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de

dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol

pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și

de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională,

Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri

maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347,

20.12.2013, p. 320).

3 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire

a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).

9

(3) În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 și

cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia a prezentat

rezultatele respectivei revizuiri într-o comunicare către Consiliu și Parlamentul European

din 30 iunie 2016 referitoare la ajustarea tehnică a cadrului financiar pentru 2017 în funcție

de evoluția VNB și ajustarea pachetelor privind politica de coeziune. Comisia a menționat în

respectiva comunicare că, pe baza celor mai recente statistici, există o divergență cumulată

de peste ± 5 % între alocările totale și cele revizuite în Belgia, Republica Cehă, Danemarca,

Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Țările de Jos, Slovenia, Slovacia,

Finlanda, Suedia și Regatul Unit. În plus, Comisia a menționat că, având în vedere cifrele

venitului național brut (VNB) pe cap de locuitor pentru perioada 2012-2014, Cipru ar

deveni pe deplin eligibil pentru sprijin din partea Fondului de coeziune începând cu 1

ianuarie 2017.

10

(4) Astfel cum se prevede la articolul 7 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (UE, Euratom)

nr. 1311/2013 și la articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, alocările

pentru statele membre respective urmează să fie ajustate în mod corespunzător, cu

condiția ca totalul net al respectivelor ajustări să nu depășească 4 miliarde EUR.

(5) În măsura în care revizuirea a avut un impact asupra repartizării anuale a resurselor globale

alocate pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului de investiții pentru creștere

economică și ocuparea forței de muncă și al obiectivului de cooperare teritorială

europeană, precum și asupra inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

(„YEI”), revizuirea a fost pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1941

a Comisiei4.

4 Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1941 a Comisiei din 3 noiembrie 2016 de

modificare a Deciziei de punere în aplicare 2014/190/UE de stabilire a repartizării anuale a

resurselor globale pentru fiecare stat membru din Fondul european de dezvoltare

regională, Fondul social european și Fondul de coeziune în cadrul obiectivului privind

investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și al obiectivului de

cooperare teritorială europeană, a repartizării anuale a resurselor pentru fiecare stat

membru din alocările specifice pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul

tinerilor, împreună cu lista regiunilor eligibile, precum și a sumelor care urmează să fie

transferate din alocările fiecărui stat membru din Fondul de coeziune și din fondurile

structurale către Mecanismul pentru Interconectarea Europei și către ajutorul pentru cele

mai defavorizate persoane pentru perioada 2014-2020 (JO L 299, 5.11.2016, p. 61).

11

(6) Efectul net total al ajustărilor respective constă în majorarea resurselor pentru coeziunea

economică, socială și teritorială cu 4 miliarde EUR. Această majorare ar trebui să se reflecte

la articolul 91 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care ar trebui, așadar,

ajustat în consecință.

(7) Resursele pentru obiectivul de investiții pentru creștere economică și ocuparea forței de

muncă și repartizarea acestora între regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de

tranziție,regiunile mai dezvoltate, statele membre care beneficiază de contribuții din

Fondul de coeziune și regiunile ultraperiferice, astfel cum se prevede la articolul 92

alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ar trebui să fie adaptate în consecință.

12

(8) În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013,

marjele rămase disponibile sub plafoanele pentru creditele de angajament din cadrul

financiar multianual ( „CFM”) vor constitui o marjă CFM globală pentru angajamente, care

se disponibilizează peste plafoanele instituite în CFM pentru anii 2016-2020 pentru

obiective de politică legate de creșterea economică și ocuparea forței de muncă, în special

în rândul tinerilor. Limitarea marjelor rămase disponibile sub plafoanele CFM pentru

credite de angajament pe perioada 2014-2017 a fost eliminată prin Regulamentul (UE,

Euratom) 2017/1123 al Consiliului5, permițând astfel ca YEI să poată fi prelungită până în

2020 și ca alocarea specifică pentru YEI să poată fi majorată cu un cuantum de 1,2 miliarde

EUR în prețuri curente pentru perioada 2017-2020. Alocarea specifică pentru YEI, astfel

cum se prevede la articolul 91 alineatul (1) și la articolul 92 alineatul (5) din Regulamentul

(UE) nr. 1303/2013, ar trebui să fie adaptată în consecință.

5 Regulamentul (UE, Euratom) 2017/1123 al Consiliului din 20 iunie 2017 de modificare a

Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual

pentru perioada 2014-2020 (JO L 163, 24.6.2017, p. 1).

13

(9) În conformitate cu articolul 94 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia a

acceptat o propunere prezentată de Danemarca de a transfera o parte dintre creditele sale

destinate obiectivului de cooperare teritorială europeană către obiectivul privind

investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Transferul respectiv ar

trebui să se reflecte într-o ajustare a resurselor globale disponibile pentru obiectivul de

cooperare teritorială europeană prevăzute la articolul 92 alineatul (9) din regulamentul

respectiv.

(10) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE,

Euratom) nr. 1311/2013, prin Regulamentul (UE, Euratom) 2015/623 al Consiliului6 s-a

transferat în anii următori un cuantum de 11 216 187 326 EUR în prețuri curente din

alocarea prevăzută pentru fondurile structurale și pentru Fondul de coeziune. Transferul

respectiv ar trebui să se reflecte în anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care

stabilește repartizarea anuală globală a creditelor de angajament pentru

perioada 2014-2020. În plus, s-a transferat în anii următori un cuantum de 9 446 050 652

EUR în prețuri curente din alocarea prevăzută aferentă Fondului european agricol pentru

dezvoltare rurală și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime care nu a putut fi

angajat în 2014 și nici reportat în 2015.

6 Regulamentul (UE, Euratom) 2015/623 al Consiliului din 21 aprilie 2015 de modificare a

Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual

pentru perioada 2014-2020 (JO L 103, 22.4.2015, p. 1).

14

(11) Având în vedere necesitatea de a asigura că alocările suplimentare care au fost puse la

dispoziție pentru exercițiul bugetar 2017 sunt angajate din punct de vedere financiar,

inclusiv prin modificări ale programelor afectate, s-a considerat că este potrivit să se

dispună o excepție de la perioada de opt săptămâni menționată la articolul 4 din Protocolul

nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind

Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de

instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

(12) Având în vedere caracterul urgent al prelungirii programelor de susținere a YEI, prezentul

regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene,

(13) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 ar trebui modificat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

15

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se modifică după cum urmează:

1. La articolul 91, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Resursele pentru coeziunea economică, socială și teritorială disponibile pentru

angajamentul bugetar corespunzător perioadei 2014-2020 sunt

de 329 978 401 458 EUR la prețurile din 2011, în conformitate cu repartizarea anuală

stabilită în anexa VI, din care 325 938 694 233 EUR reprezintă resursele globale

alocate pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune și 4 039 707 225 EUR reprezintă o

alocare specifică pentru YEI. În scopul programării și includerii ulterioare în bugetul

Uniunii, cuantumul resurselor pentru coeziunea economică, socială și teritorială se

indexează cu 2 % pe an.”

16

2. Articolul 92 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Resursele pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și

ocuparea forței de muncă se ridică la 96,09 % din resursele globale (și anume,

un total de 317 103 114 309 EUR) și se alocă după cum urmează:

(a) 48,64 % (și anume, un total de 160 498 028 177 EUR) pentru regiunile

mai puțin dezvoltate;

(b) 10,19 % (și anume, un total de 33 621 675 154 EUR) pentru regiunile de

tranziție;

(c) 15,43 % (și anume, un total de 50 914 723 304 EUR) pentru regiunile

mai dezvoltate;

(d) 20,01 % (și anume, un total de 66 029 882 135 EUR) pentru statele

membre care beneficiază de contribuții din Fondul de coeziune;

17

(e) 0,42 % (și anume, un total de 1 378 882 914 EUR) ca finanțare

suplimentară pentru regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349

din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile

stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.”;

(b) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Resursele pentru YEI se ridică la 4 039 707 225 EUR din alocarea specifică

pentru YEI și cel puțin 4 039 707 225 EUR din investițiile orientate ale FSE.”;

(c) alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:

„(9) Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană

reprezintă 2,69 % din resursele globale disponibile pentru angajamentul

bugetar din fonduri pentru perioada 2014–2020 (și anume, un total

de 8 865 148 841 EUR).”

3. Anexa VI se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa la prezentul regulament.

18

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate

statele membre.

Adoptat la ... ,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

19

ANEXĂ

„ANEXA VI

REPARTIZAREA ANUALĂ A CREDITELOR DE ANGAJAMENT PENTRU PERIOADA 2014-2020

Profil anual ajustat (inclusiv suplimentare pentru YEI)

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total

EUR,

prețuri

din 2011

34 108 069 924 55 725 174 682 46 044 910 736 48 027 317 164 48 240 419 297 48 712 359 314 49 120 150 341 329 978 401 458

21



P8_TA-PROV(2017)0468

Aranjamentele tranzitorii pentru diminuarea impactului introducerii IFRS

9 ***I



Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier,

indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele

eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărțile

centrale, expunerile față de organismele de plasament colectiv, expunerile mari,

cerințele de raportare și publicare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

(COM(2016)0850 – C8-0158/2017 – 2016/0360B(COD))




(COM(2016)0850),



Comisie (C8-0158/2017),


Europene,

– având în vedere avizul motivat prezentat de către Parlamentul Suediei în cadrul

Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în

care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

– având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 20171,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 30 martie 20172,

– având în vedere decizia luată de Conferința președinților la 18 mai 2017 de a autoriza

Comisia pentru afaceri economice și monetare să împartă propunerea Comisiei

susmenționată și să elaboreze două rapoarte legislative în temeiul acesteia,

– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului

1 Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. 2 JO C 209, 30.6.2017, p. 36.

22

69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului

Consiliului, exprimat în scrisoarea din 15 noiembrie 2017, de a aproba poziția

Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene,


– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-

0255/2017),


2. invită Comisia să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod

substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;



23

P8_TC1-COD(2016)0360B

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 30 noiembrie 2017 în

vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește măsurile tranzitorii

pentru diminuarea impactului asupra fondurilor proprii al introducerii IFRS 9 și pentru

tratamentul expunerilor mari al anumitor expuneri din sectorul public denominate în alte

monede decât monedele naționale ale statelor membre

(Text cu relevanță pentru SEE)





având în vedere avizul Băncii Centrale Europene1,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European2,


1 Avizul din 8 noiembrie 2017 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). 2 JO C 209, 30.6.2017, p. 36. 3 Poziția Parlamentului European din 30 noiembrie 2017.

24

întrucât:

▌

(1) La 24 iulie 2014, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate a publicat

standardul internațional de raportare financiară (IFRS) 9 Instrumente financiare (IFRS 9).

IFRS 9 are scopul de a îmbunătăți raportarea financiară cu privire la instrumentele

financiare prin abordarea preocupărilor apărute în domeniul respectiv în timpul crizei

financiare. În special, IFRS 9 răspunde solicitării formulate în cadrul G20 de a trece la un

model cu un caracter prospectiv mai pronunțat pentru recunoașterea pierderilor de credit

așteptate aferente activelor financiare. În ceea ce privește recunoașterea acestor pierderi

de credit așteptate aferente activelor financiare, IFRS 9 înlocuiește standardul

internațional de contabilitate (IAS) 39.

(2) Comisia a adoptat IFRS 9 prin Regulamentul (UE) 2016/2067 al Comisiei1. În conformitate

cu acest regulament, instituțiilor de credit și firmelor de investiții (denumite în continuare

„instituțiile”) care utilizează IFRS pentru a-și pregăti situațiile financiare le revine

obligația de a aplica IFRS 9 de la data primului exercițiu financiar care începe la 1 ianuarie

2018 sau ulterior acestei date.

1 Regulamentul (UE) 2016/2067 al Comisiei din 22 noiembrie 2016 de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de

contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului

European și al Consiliului în ceea ce privește Standardul Internațional de Raportare

Financiară 9 (JO L 323, 29.11.2016, p. 1).

25

(3) Aplicarea IFRS 9 ar putea duce la o creștere bruscă semnificativă a ajustărilor pentru

pierderile de credit așteptate și, în consecință, la o scădere bruscă a fondurilor proprii de

nivel 1 de bază ale instituțiilor. În timp ce Comitetul de la Basel pentru supraveghere

bancară analizează în prezent cadrul de reglementare pe termen mai lung a ajustărilor

pentru pierderile de credit așteptate, ar trebui să se introducă în Regulamentul (UE) nr.

575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1 măsuri tranzitorii pentru

diminuarea impactului negativ posibil semnificativ asupra fondurilor proprii de nivel 1 de

bază care poate decurge din contabilizarea pierderilor de credit așteptate .

(4) În rezoluția sa din 6 octombrie 2016 privind standardele internaționale de raportare

financiară: IFRS 92, Parlamentul European a solicitat un regim de tranziție progresivă,

care ar atenua impactul noului model de depreciere prevăzut de IFRS 9.

(5) În cazul în care bilanțul de deschidere al unei instituții în ziua în care se aplică pentru

prima dată IFRS 9 reflectă o scădere a fondurilor proprii de nivel 1 de bază ca urmare a

ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate majorate, inclusiv ajustările pentru

pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor financiare care sunt

depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la IFRS 9 prevăzut în anexa la

Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 al Comisiei3 („Anexa referitoare la IFRS 9”), în

comparație cu bilanțul de închidere din ziua precedentă, instituției ar trebui să i se

permită să includă în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază o parte a ajustărilor pentru

pierderile de credit așteptate majorate, pe parcursul unei perioade de tranziție.

Respectiva perioadă de tranziție ar trebui să aibă o durată maximă de cinci ani și ar trebui

să înceapă în anul 2018. Partea din ajustările pentru pierderile de credit așteptate care

poate fi inclusă în fondurile proprii de nivel 1 de bază ar trebui să scadă cu timpul până la

zero pentru a se asigura punerea deplină în aplicare a IFRS 9 în ziua imediat următoare

încheierii perioadei de tranziție.

Impactul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate asupra fondurilor proprii de

nivel 1 de bază nu ar trebui să fie complet neutralizat în cursul perioadei de tranziție.

1 Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie

2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de

modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1). 2 Nepublicată încă în Jurnalul Oficial. 3 Regulamentul (CE) nr . 1126/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de adoptare a anumitor

standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.

1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 320, 29.11.2008, p. 1).

26

(6) Instituțiile ar trebui să decidă dacă să aplice respectivele măsuri tranzitorii și să informeze

autoritatea competentă în consecință. Pe parcursul perioadei de tranziție, orice instituție

ar trebui să aibă posibilitatea de a reveni, o singură dată, asupra deciziei inițiale, sub

rezerva aprobării prealabile a autorității competente, care ar trebui să se asigure că

această decizie nu este motivată de considerente de arbitraj de reglementare.

(7) Deoarece ajustările pentru pierderile de credit așteptate înregistrate după data de la

care o instituție aplică pentru prima dată IFRS 9 ar putea crește în mod neașteptat ca

urmare a unei degradări a perspectivelor macroeconomice, instituțiilor ar trebui să li se

acorde asistență suplimentară în astfel de cazuri.

27

(8) Instituțiile care decid să aplice măsuri tranzitorii ar trebui să aibă obligația de a ajusta

calculul elementelor normative care sunt direct afectate de ajustările pentru pierderile de

credit așteptate, pentru a se asigura că acestea nu primesc asistență inadecvată în

materie de capital. De exemplu, ajustările specifice pentru riscul de credit prin care

valoarea expunerii este redusă în conformitate cu abordarea standard pentru riscul de

credit ar trebui reduse prin aplicarea unui factor care are efectul de a majora valoarea

expunerii. Aceasta ar garanta că o instituție nu ar beneficia atât de creșterea fondurilor

sale proprii de nivel 1 de bază ca urmare a măsurilor tranzitorii, cât și de reducerea valorii

expunerii.

(9) Instituțiile care decid să aplice măsurile tranzitorii privind IFRS 9 precizate în prezentul

regulament ar trebui să își facă publice fondurile proprii, ratele de capital și rata efectului

de levier, indiferent dacă măsurile tranzitorii se aplică sau nu, pentru a permite publicului

să stabilească impactul măsurilor respective.

28

(10) De asemenea, este oportun să se prevadă măsuri tranzitorii pentru derogarea de la limita

aplicabilă expunerilor mari, disponibilă pentru expunerile la anumite datorii ale sectorului

public din statele membre, denominate în alte monede decât monedele naționale ale

statelor membre. Perioada de tranziție ar trebui să aibă o durată de trei ani, începând de

la 1 ianuarie 2018, pentru expunerile de acest tip înregistrate la sau după … [data

semnării prezentului regulament de modificare], în timp ce expunerile de acest tip

înregistrate până la această dată ar trebui să își păstreze drepturile obținute și să

beneficieze în continuare de derogarea aplicabilă expunerilor mari.

(11) Pentru a permite aplicarea de la 1 ianuarie 2018 a măsurilor tranzitorii prevăzute de

prezentul regulament, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua

următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(12) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui modificat în consecință,


29

Articolul 1


1. Se introduce următorul articol:

„Articolul 473a

Introducerea IFRS 9

(1) Prin derogare de la articolul 50, și până la finalul perioadei de tranziție stabilite la

alineatul (6) din prezentul articol, următoarele instituții pot include în fondurile lor

proprii de nivel 1 de bază cuantumul calculat în conformitate cu prezentul alineat:

(a) instituțiile care își întocmesc situațiile financiare conform standardelor internaționale

de contabilitate adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6

alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002,

(b) instituțiile care, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din prezentul

regulament, realizează evaluarea activelor și a elementelor extrabilanțiere și

determinarea fondurilor proprii conform standardelor internaționale de

contabilitate adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6

alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 și

(c) instituțiile care realizează evaluarea activelor și a elementelor extrabilanțiere în

conformitate cu standarde de contabilitate în temeiul Directivei 86/635/CEE și care

utilizează un model pentru pierderile de credite așteptate identic cu cel utilizat în

standardele internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu procedura

prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002.

Cuantumul menționat în primul paragraf se calculează ca sumă a următoarelor

elemente:

(a) pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu

partea a treia titlul II capitolul 2, cuantumul (ABSA) calculat conform

următoarei formule:

ABSA = (A2,SA + A4,SA-t) 𝑓

30

unde:

A2,SA = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (2);

A4,SA = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (4), pe baza

cuantumurilor calculate în conformitate cu alineatul (3);

f = factorul aplicabil prevăzut la alineatul (6);

t = creșterea fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată deductibilității

fiscale a cuantumurilor A2,SA și A4,SA;

(b) pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu

partea a treia titlul II capitolul 3, cuantumul (ABIRB) calculat conform

următoarei formule:

ABIRB = (A2,IRB + A4,IRB-t)∙ 𝑓

31

unde:

A2, IRB = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (2), ajustat în

conformitate cu alineatul (5) litera (a);

A4,IRB = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (4), pe baza

cuantumurilor calculate în conformitate cu alineatul (3), ajustate în

conformitate cu alineatul (5) literele (b) și (c);

f = factorul aplicabil prevăzut la alineatul (6);

t = creșterea fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată deductibilității

fiscale a cuantumurilor A2,IRB și A4,IRB.

▌

(2) Instituțiile calculează cuantumurile A2,SA și A2,IRB menționate la alineatul (1) al doilea

paragraf literele (a) și respectiv (b), drept cea mai mare dintre valorile menționate

la prezentul alineat literele (a) și (b), separat pentru expunerile lor care sunt supuse

ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 și pentru

expunerile lor care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia

titlul II capitolul 3:

(a) zero;

32

(b) cuantumul calculat în conformitate cu punctul (i), din care se scade

cuantumul calculat în conformitate cu punctul (ii):

(i) suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în

conformitate cu punctul 5.5.5 din IFRS 9 astfel cum se prevede în anexa

la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 («Anexa referitoare la IFRS 9») și

cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata

de viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa

referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării inițiale a

IFRS 9;

(ii) cuantumul total al pierderilor din depreciere la activele financiare

clasificate drept împrumuturi și creanțe, al investițiilor păstrate până la

scadență și al activelor financiare disponibile pentru vânzare, astfel

cum sunt definite la punctul 9 din IAS 39, altele decât instrumentele de

capital și unitățile sau acțiunile în organisme de plasament colectiv,

determinate în conformitate cu punctele 63, 64, 65, 67, 68 și 70 din

IAS 39 astfel cum se prevede în anexa la Regulamentul (CE) nr.

1126/2008, la 31 decembrie 2017 sau cu o zi înaintea datei aplicării

inițiale a IFRS 9.

33

(3) Instituțiile calculează cuantumul cu care valoarea menționată la litera (a)

depășește valoarea menționată la litera (b), separat pentru expunerile lor care sunt

supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 și

pentru expunerile lor care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a

treia titlul II capitolul 3:

(a) suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în conformitate

cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9 și cuantumul ajustărilor

pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață, determinate în

conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările

pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor

financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la

Anexa referitoare la IFRS 9, la data raportării;

(b) suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în conformitate

cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, și cuantumul ajustărilor

pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață, determinate în

conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările

pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor

financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la

Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării inițiale a

IFRS 9.

34

(4) Pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a

treia titlul II capitolul 2, în cazul în care cuantumul specificat în conformitate cu

alineatul (3) litera (a) depășește cuantumul precizat la alineatul (3) litera (b),

instituțiile stabilesc că A4,SA este egal cu diferența dintre respectivele valori, iar în

caz contrar stabilesc că A4,SA este egal cu zero.

Pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a

treia titlul II capitolul 3, în cazul în care cuantumul specificat în conformitate cu

alineatul (3) litera (a), după aplicarea alineatului (5) litera (b), depășește cuantumul

pentru aceste expuneri astfel cum este specificat la alineatul (3) litera (b), după

aplicarea alineatului (5) litera (c), instituțiile stabilesc că A4,IRB este egal cu diferența

dintre respectivele valori, iar în caz contrar stabilesc că A4,IRB este egal cu zero.

35

(5) Pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a

treia titlul II capitolul 3, instituțiile aplică alineatele (2)-(4) după cum urmează:

(a) pentru calculul A2,IRB , instituțiile reduc fiecare dintre cuantumurile calculate

în conformitate cu alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din prezentul

articol cu suma cuantumurilor pierderilor așteptate calculată în conformitate

cu articolul 158 alineatele (5), (6) și (10) la 31 decembrie 2017 sau cu o zi

înainte de data aplicării inițiale a IFRS 9. Atunci când pentru cuantumul

menționat la alineatul (2) litera (b) punctul (i) din prezentul articol rezultă din

calcul un număr negativ, instituția stabilește valoarea cuantumului respectiv

ca fiind egală cu zero. Atunci când pentru cuantumul menționat la alineatul

(2) litera (b) punctul (ii) din prezentul articol rezultă din calcul un număr

negativ, instituția stabilește valoarea cuantumului respectiv ca fiind egală cu

zero;

36

(b) instituțiile înlocuiesc cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (3) litera

(a) din prezentul articol cu suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni,

determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9,

și cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata de

viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la

IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață

în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în

apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, din care se deduce suma

cuantumurilor pierderilor așteptate aferente pentru aceleași expuneri,

calculată în conformitate cu articolul 158 alineatele (5), (6) și (10) la data

raportării. În cazul în care din calcul rezultă un număr negativ, instituția

stabilește valoarea cuantumului menționat la alineatul (3) litera (a) din

prezentul articol ca fiind egală cu zero;

37

(c) instituțiile înlocuiesc cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (3) litera

(b) din prezentul articol cu suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni,

determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9,

și cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata de

viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la

IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață

în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în

apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data

aplicării inițiale a IFRS 9, din care se deduce suma cuantumurilor pierderilor

așteptate aferente pentru aceleași expuneri, calculate în conformitate cu

articolul 158 alineatele (5), (6) și (10). În cazul în care din calcul rezultă un

număr negativ, instituția stabilește valoarea cuantumului menționat la

alineatul (3) litera (b) din prezentul articol ca fiind egală cu zero.

(6) Instituțiile aplică următorii factori pentru a calcula cuantumurile ABSA și ABIRB

menționate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) și (b):

(a) 0,95 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2018;

38

(b) 0,85 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019;

(c) 0,7 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2020;

(d) 0,5 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2021;

(e) 0,25 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2022.

Instituțiile al căror exercițiu financiar începe după 1 ianuarie 2018, dar înainte de 1

ianuarie 2019, ajustează datele de la primul paragraf literele (a)-(e), pentru a

corespunde exercițiului lor financiar, raportează datele ajustate autorității lor

competente și le fac publice.

Instituțiile care încep să aplice standarde de contabilitate, astfel cum se

menționează la alineatul (1), la sau după 1 ianuarie 2019, aplică factorii relevanți în

conformitate cu primul paragraf literele (b)-(e), începând cu factorul care

corespunde anului primei aplicări a standardelor de contabilitate respective.

39

(7) În cazul în care o instituție include în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază un

cuantum în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, instituția respectivă

recalculează toate cerințele prevăzute în prezentul regulament și în Directiva

2013/36/UE, care utilizează oricare dintre următoarele elemente, fără a lua în

considerare efectele pe care ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe care

le-a inclus în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază le au asupra acestor elemente:

(a) cuantumul creanțelor privind impozitul amânat care este dedus din fondurile

proprii de nivel 1 de bază în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (c)

sau este ponderat la risc în conformitate cu articolul 48 alineatul (4);

(b) valoarea expunerii, astfel cum se determină în conformitate cu articolul 111

alineatul (1), pentru care ajustările specifice pentru riscul de credit prin care

valoarea expunerii este redusă se multiplică cu următorul coeficient (sf):

sf = 1 – (ABSA / RASA)

unde:

ABSA = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf

litera (a);

RASA= cuantumul total al ajustărilor specifice pentru riscul de credit;

40

(c) valoarea elementelor de fonduri proprii de nivel 2 calculată în conformitate

cu articolul 62 litera (d).

(8) Pe parcursul perioadei prevăzute la alineatul (6) din prezentul articol, în plus față

de publicarea informațiilor solicitate în partea a opta, instituțiile care au decis să

aplice măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol publică cuantumurile

fondurilor proprii, fondurilor proprii de nivel 1 de bază și fondurilor proprii de nivel

1, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază, rata fondurilor proprii de nivel 1, rata

fondurilor proprii totale și indicatorul efectului de levier pe care le-ar avea dacă nu

ar aplica prezentul articol.

(9) O instituție decide dacă să aplice măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol

pe parcursul perioadei de tranziție și informează autoritatea competentă cu privire

la decizia sa până la 1 februarie 2018. În cazul în care a primit aprobarea prealabilă

din partea autorității competente, instituția poate să revină, pe parcursul perioadei

de tranziție, o singură dată, asupra deciziei sale. Instituțiile fac publică orice decizie

adoptată în conformitate cu prezentul paragraf.

41

O instituție care a decis să aplice măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol,

poate decide să nu aplice alineatul (4), caz în care informează autoritatea

competentă cu privire la decizia sa până la 1 februarie 2018. În acest caz, instituția

stabilește că valoarea A4 de la alineatul (1) este egală cu zero. În cazul în care a

primit aprobarea prealabilă din partea autorității competente, instituția poate să

revină, pe parcursul perioadei de tranziție, o singură dată, asupra deciziei sale.

Instituțiile fac publică orice decizie adoptată în conformitate cu prezentul paragraf.

10. În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, ABE emite,

până la 30 iunie 2018, orientări referitoare la cerințele de publicare stabilite în

prezentul articol.”.

▌

2. La articolul 493, se adaugă următoarele alineate:

„(4) Prin derogare de la articolul 395 alineatul (1), autoritățile competente pot permite

instituțiilor să înregistreze oricare dintre expunerile prevăzute la alineatul (5) din

prezentul articol care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (6) din prezentul

articol, până la următoarele limite:

(a) 100 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituției până la 31 decembrie 2018;

(b) 75 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituției până la 31 decembrie 2019;

(c) 50 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituției până la 31 decembrie 2020.

Limitele menționate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) se aplică valorilor

expunerilor după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit în

conformitate cu articolele 399-403.

▌

42

(5) Măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) se aplică următoarelor expuneri:

(a) elementelor de activ care constituie creanțe asupra administrațiilor centrale,

băncilor centrale sau entităților din sectorul public din statele membre;

(b) elementelor de activ care constituie creanțe garantate în mod expres de

administrații centrale, de bănci centrale sau de entități din sectorul public din

statele membre;

(c) altor expuneri față de sau garantate de administrații centrale, de bănci

centrale sau de entități din sectorul public din statele membre;

(d) elementelor de activ care constituie creanțe asupra administrațiilor regionale

sau autorităților locale din statele membre, care sunt tratate ca expuneri față

de administrația centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2);

(e) altor expuneri față de sau garantate de administrațiile regionale sau

autoritățile locale din statele membre, care sunt tratate ca expuneri față de

administrația centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2).

43

În sensul literelor (a), (b) și (c) de la primul paragraf, măsurile tranzitorii prevăzute

la alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai elementelor de activ și altor

expuneri față de sau garantate de entități din sectorul public care sunt tratate ca

expuneri față de o administrație centrală, o administrație regională sau o

autoritate locală în conformitate cu articolul 116 alineatul (4). În cazul în care

elementele de activ și alte expuneri față de sau garantate de entități din sectorul

public sunt tratate ca expuneri față de o administrație regională sau o autoritate

locală în conformitate cu articolul 116 alineatul (4), măsurile tranzitorii prevăzute la

alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai în cazul în care expunerile față de

respectiva administrație regională sau autoritate locală sunt tratate ca expuneri

față de administrația centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2).

(6) Măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai

în cazul în care o expunere menționată la alineatul (5) din prezentul articol

îndeplinește toate condițiile următoare:

(a) expunerii i s-ar atribui o pondere de risc de 0 % în conformitate cu versiunea

articolului 495 alineatul (2) în vigoare la 31 decembrie 2017;

(b) expunerea a fost înregistrată la data de … [data semnării prezentului

regulament de modificare] sau ulterior acestei date.

44

(7) O expunere, astfel cum este menționată la alineatul (5) din prezentul articol,

înregistrată anterior datei de ... [data semnării prezentului regulament de

modificare] și căreia, la 31 decembrie 2017, i s-a atribuit o pondere de risc de 0 % în

conformitate cu articolul 495 alineatul (2), este exceptată de la aplicarea articolului

395 alineatul (1).”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ▌ ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2018.

▌

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele

membre.

Adoptat la …,



45



P8_TA-PROV(2017)0469

Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace ***I

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la


Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11

martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace

(COM(2016)0447 – C8-0264/2016 – 2016/0207(COD))




(COM(2016)0447),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 209 alineatul (1) și articolul 212

alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora

propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0264/2016),

– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,


Europene,



Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 octombrie 2017, de a aproba poziția



– având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru

dezvoltare (A8-0261/2017),

1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2. aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la

prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii

46

Europene împreună cu actul legislativ final;





47

P8_TC1-COD(2016)0207

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 30 noiembrie 2017 în vederea

adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 230/2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și

pace


având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 209 alineatul (1) și

articolul 212 alineatul (2),


după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,


1 Poziția Parlamentului European din 30 noiembrie 2017.

48

întrucât:

(1) În Declarația comună privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene intitulată

„Consensul european”1 și în Declarația comună privind „Noul consens european privind

dezvoltarea”2, Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în cadrul

Consiliului, Parlamentul European și Comisia au recunoscut legătura dintre securitate și

dezvoltare.

(2) În Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată printr-o rezoluție a Adunării Generale

a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015, se subliniază importanța promovării

unor societăți pacifiste și favorabile incluziunii atât ca obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD)

16, cât și în vederea atingerii altor rezultate în domeniul politicii de dezvoltare. ODD 16

solicită în mod explicit „Consolidarea instituțiilor naționale relevante, inclusiv prin

intermediul cooperării internaționale, pentru consolidarea capacităților la toate nivelurile,

în special în țările în curs de dezvoltare, în scopul prevenirii violenței și combaterii

terorismului și a criminalității”.

(3) Obiectivul principal al politicii de dezvoltare a Uniunii este reducerea și, pe termen lung,

eradicarea sărăciei.

(4) În comunicatul privind reuniunea la nivel înalt din 19 februarie 2016, Comitetul de

asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a

actualizat directivele de raportare privind asistența oficială pentru dezvoltare în domeniul

păcii și securității ▌. Finanțarea acțiunilor întreprinse în conformitate cu prezentul

regulament constituie asistență oficială pentru dezvoltare atunci când îndeplinește

criteriile stabilite în respectivele directive de raportare sau în orice directivă de raportare

ulterioară asupra căreia Comitetul de asistență pentru dezvoltare poate să convină.

1 JO C 46, 24.2.2006, p. 1. 2 JO C 210, 30.6.2017, p. 1.

49

(5) Sprijinirea actorilor din sectorul de securitate din țările terțe, inclusiv, în circumstanțe

excepționale, a forțelor armate în contextul prevenirii conflictelor, al gestionării sau

stabilizării situațiilor de criză, este esențială pentru a asigura condiții adecvate pentru

eradicarea sărăciei și dezvoltare. ▌O bună guvernanță, un control democratic eficace și o

supraveghere civilă eficace ale sistemului de securitate, inclusiv ale forțelor armate, precum

și respectarea drepturilor omului și a statului de drept sunt principii esențiale ale unui stat

funcțional în orice context și ar trebui să fie promovate printr-o sprijinire mai amplă a

reformei sectorului de securitate din țările terțe.

(6) În Concluziile sale din 19-20 decembrie 2013 privind politica de securitate și apărare

comună (PSAC), Consiliul European a subliniat importanța sprijinirii țărilor partenere și a

organizațiilor regionale, prin furnizarea de formare, de consiliere, de echipament și de

resurse, după caz, astfel încât acestea să își sporească propria capacitate de a preîntâmpina

sau de a gestiona crizele.

(7) În Comunicarea comună din 28 aprilie 2015 intitulată „Consolidarea capacităților ca sprijin

pentru securitate și dezvoltare – Înzestrarea partenerilor pentru prevenirea și gestionarea

crizelor”, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de

securitate au reafirmat necesitatea de a construi societăți stabile și sigure pentru

îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare.

50

(8) În conformitate cu abordarea cuprinzătoare a UE și în vederea maximizării impactului,

eficienței și coerenței sprijinului UE, Consiliul, în Concluziile sale din 18 mai 2015 ▌privind

PSAC, a invitat Comisia și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de

securitate să elaboreze, în consultare cu statele membre, un cadru strategic la nivelul

Uniunii pentru sprijinirea reformei sectorului de securitate. Respectivul concept de politică

reunește PSAC și toate celelalte instrumente relevante ale politicii externe și de securitate

comune (PESC), precum și instrumentele de cooperare pentru dezvoltare, cu respectarea

temeiurilor juridice, a obiectivelor principale și a procedurilor decizionale ale fiecăruia.

(9) Consolidarea capacităților actorilor militari din țările terțe ar trebui realizată ca parte a

politicii de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii atunci când urmărește în principal

obiective din domeniul dezvoltării și ca parte a PESC a Uniunii atunci când urmărește în

principal obiective din domeniul păcii și securității, în conformitate cu articolul 40 din

Tratatul privind Uniunea Europeană . Prezentul regulament respectă aplicarea

procedurilor și sfera de aplicare a competențelor instituțiilor în cadrul politicii de

cooperare pentru dezvoltare și al PESC ale Uniunii.

(10) Asistența acordată de Uniune în temeiul prezentului regulament ar putea acoperi

furnizarea de programe de consolidare a capacităților în sprijinul dezvoltării și al

securității pentru dezvoltare, inclusiv ▌de formare, de mentorat și de consiliere privind, de

exemplu, drepturile omului, guvernanța și statul de drept, protecția femeilor și a copiilor,

răspunsul civil la crize, gestionarea resurselor umane și cooperarea tehnică.

51

(11) Comisia urmează să monitorizeze îndeaproape măsurile în temeiul prezentului

regulament. Comisia urmează să informeze Parlamentul European în mod corespunzător

și în timp util cu privire la punerea în aplicare a asistenței Uniunii în conformitate cu

prezentul regulament. Până cel târziu la 30 iunie 2020, Comisia urmează să evalueze

impactul, eficacitatea și coerența cu ODD 16 ale măsurilor adoptate în temeiul prezentului

regulament. În acest scop, Comisia urmează să asocieze toate părțile interesate

relevante, inclusiv organizațiile societății civile și autoritățile locale, în faza de evaluare,

asigurându-se că ele joacă un rol semnificativ în acest proces. Comisia urmează să

realizeze, acolo unde este cazul, evaluări comune împreună cu statele membre.

Rezultatele urmează să fie folosite pentru elaborarea programelor și alocarea resurselor

și să consolideze în continuare coerența și complementaritatea acțiunii externe a Uniunii.

(12) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului1ar

trebui modificat în consecință,


1 Regulamentul (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11

martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace (JO L 77, 15.3.2014, p. 1).

52

Articolul 1


1. La articolul 1 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„Atunci când Uniunea acordă asistență actorilor din sectorul de securitate, aceasta poate

include, în situații excepționale, și asistența acordată actorilor militari, astfel cum se prevede la

articolul 3a,▌ în contextul unui proces mai larg de reformă a sectorului de securitate ▌sau al

consolidării capacităților ca sprijin pentru dezvoltare și securitate pentru dezvoltare în țări

terțe, în conformitate cu obiectivul general de realizare a dezvoltării durabile.”

2. Se introduce următorul articol:

„Articolul 3a

Consolidarea capacităților actorilor militari în sprijinul dezvoltării și al securității pentru

dezvoltare

(1) Pentru a contribui la dezvoltarea durabilă, ▌care necesită crearea unor societăți

stabile, pașnice și favorabile incluziunii, asistența acordată de Uniune în temeiul

prezentului regulament poate fi utilizată pentru a dezvolta capacitatea actorilor

militari din țările partenere, în circumstanțe excepționale, astfel cum se prevede la

alineatul (3), pentru a se realiza activități de dezvoltare și activități de securitate

pentru dezvoltare.

(2) ▌Asistența în temeiul prezentului articol poate include în special furnizarea de programe

▌de consolidare a capacităților în sprijinul dezvoltării și al securității pentru dezvoltare,

inclusiv formare, mentorat și consiliere, precum și furnizarea de echipamente▌,

îmbunătățirea infrastructurii ▌și furnizarea unor servicii direct legate de asistența

respectivă.

53

(3) Asistența în temeiul prezentului articol se acordă numai în următoarele situații:

(a) în cazul în care cerințele nu pot fi satisfăcute prin recurgerea la actori

nemilitari pentru a îndeplini în mod adecvat obiectivele Uniunii în temeiul

prezentului regulament și ▌în care există o amenințare la adresa existenței

unor instituții de stat care funcționează ▌sau la adresa protecției drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, iar instituțiile de stat ▌nu pot face față

▌amenințării respective▌; și

(b) în cazul în care există un consens între țara parteneră în cauză și ▌Uniune

▌asupra faptului că actorii militari sunt esențiali pentru ▌menținerea,

instituirea sau reinstituirea condițiilor esențiale pentru dezvoltarea ▌durabilă,

▌inclusiv în situații de criză și în contexte și situații de fragilitate sau

destabilizare.

(4) Asistența acordată de Uniune în temeiul prezentului articol nu se utilizează pentru a

finanța consolidarea capacităților actorilor militari în alte scopuri decât furnizarea

activităților de dezvoltare ▌și a activităților de securitate pentru dezvoltare. În

special, aceasta nu se utilizează pentru a finanța:

(a) cheltuielile militare recurente;

(b) achiziționarea de arme și muniție sau a oricărui alt echipament conceput

pentru a aplica o forță letală;

(c) formarea care este ▌destinată să contribuie în mod specific la capacitatea de

luptă a forțelor armate.

54

(5) La conceperea și punerea în aplicare a măsurilor în conformitate cu prezentul articol,

Comisia promovează responsabilizarea țării partenere. Comisia elaborează, de

asemenea, elementele și bunele practici necesare pentru a asigura sustenabilitatea

pe termen mediu și lung și promovează statul de drept și principiile dreptului

internațional.

(6) Comisia instituie procedurile adecvate de evaluare a riscurilor, de monitorizare și de

evaluare pentru măsurile adoptate în temeiul prezentului articol.”


„(1) Asistența Uniunii prevăzută la articolul 3 și, după caz, la articolul 3a, se acordă prin

intermediul unor măsuri excepționale de asistență și al unor programe de răspuns

interimare.”


„(1) Documentele de strategie tematice constituie cadrul general al punerii în aplicare a

asistenței prevăzute la articolele 4 și 5, precum și la articolul 3a, după caz.

Documentele de strategie tematice oferă un cadru de cooperare între Uniune și țările

sau regiunile partenere în cauză.”


„(1) Comisia se asigură că măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament și care

privesc combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și măsurile

reglementate în temeiul articolului 3a, se pun în aplicare în conformitate cu dreptul

internațional, inclusiv cu dreptul internațional al drepturilor omului și cu dreptul

internațional umanitar.”

6. La articolul 13, se adaugă următorul alineat:

„(4) O sumă suplimentară de 100 000 000 EUR se adaugă la pachetul financiar

menționat la alineatul (1) și se alocă măsurilor care intră sub incidența

articolului 3a.”

▌

55

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele

membre.

Adoptat la…,



56

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarație privind sursele de finanțare a măsurilor de asistență care intră sub incidența articolului

3a din Regulamentul (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie

2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace

Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord că finanțarea consolidării capacităților

pentru sprijinirea dezvoltării și a securității pentru dezvoltare ar trebui să se facă în cadrul rubricii IV

din cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în primul rând prin realocări, menținând

totodată, în cea mai mare măsură posibilă, echilibrul financiar între toate instrumentele. În plus, fără

a aduce atingere prerogativelor autorității bugetare în cadrul procedurii bugetare anuale, aceste

realocări nu ar trebui să includă utilizarea creditelor alocate pentru măsuri prevăzute de

Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de

instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020.

57



P8_TA-PROV(2017)0470

Rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz

de insolvență ***I

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la

propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a

Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește

rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz de insolvență

(COM(2016)0853 – C8-0479/2016 – 2016/0363(COD))




(COM(2016)0853),



Comisie (C8-0479/2016),


Europene,

– având în vedere avizul Băncii Centrale Europene1,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European2,



Consiliului, exprimat în scrisoarea din 15 noiembrie 2017, de a aproba poziția





0302/2017),


1 JO C 132, 26.4.2017, p.1. 2 JO C 173, 31.5.2017, p.41.

58





59

P8_TC1-COD(2016)0363

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 30 noiembrie 2017 în

vederea adoptării Directivei (UE) 2017/... a Parlamentului European și a Consiliului de

modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește rangul instrumentelor de datorie

negarantate în ierarhia creanțelor în caz de insolvență

▌





având în vedere avizul Băncii Centrale Europene1,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European2,


1 JO C 132, 26.4.2017, p. 1. 2 JO C 173, 31.5.2017, p. 41. 3 Poziția Parlamentului European din 30 noiembrie 2017.

60

întrucât:

(1) La 9 noiembrie 2015, Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF) a publicat Lista termenilor și

condițiilor privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (TLAC) („standardul TLAC”), care

a fost aprobată de G20 în noiembrie 2015. Obiectivul standardului TLAC este de a asigura că

băncile de importanță sistemică globală (G-SIB), denumite în cadrul Uniunii instituții de

importanță sistemică globală (G-SII), dispun de capacitatea necesară de absorbție a pierderilor

și de recapitalizare, pentru a contribui la garantarea faptului că, în cazul unei rezoluții și în

perioada imediat următoare, funcțiile esențiale pot fi îndeplinite în continuare fără ca

fondurile contribuabililor (fondurile publice) sau stabilitatea financiară să fie puse în pericol. În

comunicarea sa din 24 noiembrie 2015 intitulată „Către finalizarea Uniunii bancare”, Comisia

s-a angajat ca, până la sfârșitul anului 2016, să înainteze o propunere legislativă care să permită

punerea în aplicare în dreptul Uniunii a standardului TLAC în termenul convenit la nivel

internațional, și anume până în 2019.

61

(2) Punerea în aplicare a standardului TLAC în dreptul Uniunii trebuie să țină seama ▌de cerința

minimă existentă specifică instituției privind fondurile proprii și pasivele eligibile (MREL),

aplicabilă tuturor instituțiilor ▌din Uniune▌, astfel cum este prevăzută în Directiva

2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului1. Având în vedere că TLAC și MREL

urmăresc același obiectiv, și anume garantarea faptului că instituțiile ▌din Uniune ▌au o

capacitate suficientă de absorbție a pierderilor și de recapitalizare, cele două cerințe ar

trebui să fie elemente complementare ale unui cadru comun. În mod concret, Comisia a

propus ca nivelul minim armonizat al standardului TLAC pentru G-SII („cerința minimă

TLAC”), precum și criteriile de eligibilitate pentru pasivele folosite în vederea respectării

acestui standard, să fie introduse în dreptul Uniunii prin intermediul unor modificări aduse

Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului2, în timp ce

majorarea specifică instituțiilor care intră în categoria G-SII-urilor și cerința specifică

instituțiilor care nu intră în categoria G-SII-urilor, precum și criteriile de eligibilitate

relevante, ar trebui introduse prin modificări specifice aduse Directivei 2014/59/UE și

Regulamentului (UE) nr. 806/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului3. Prezenta

directivă, referitoare la rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor

în caz de insolvență, este complementară actelor legislative menționate anterior, în forma

propusă spre modificare, și Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a

Consiliului4.

1 Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de

instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).

2 Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

3 Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).

4 Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

62

(3) Având în vedere aceste propuneri și pentru a asigura securitatea juridică pentru piețe și

pentru entitățile care intră sub incidența MREL și TLAC, este important să se asigure

claritatea, în timp util, cu privire la criteriile de eligibilitate pentru pasivele folosite în

vederea respectării MREL și a dreptului Uniunii prin care TLAC este pus în aplicare, precum

și să se introducă dispoziții corespunzătoare de păstrare a drepturilor obținute în ceea ce

privește eligibilitatea pasivelor emise înainte de intrarea în vigoare a criteriilor de

eligibilitate revizuite.

(4) Statele membre ar trebui să se asigure că ▌instituțiile ▌dispun de o capacitate suficientă de

absorbție a pierderilor și de recapitalizare pentru a asigura absorbția pierderilor și

recapitalizarea ▌în mod rapid și fără impedimente, cu un impact minim asupra stabilității

financiare, urmărindu-se evitarea unui impact asupra contribuabililor. Acest obiectiv ar

trebui realizat prin respectarea permanentă de către ▌instituții ▌atât a cerinței minime

TLAC care urmează să fie transpusă în dreptul Uniunii printr-o modificare a

Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cât și a cerinței privind fondurile proprii și pasivele

eligibile prevăzută în Directiva 2014/59/UE.

63

(5) Conform standardului TLAC, G-SII trebuie să îndeplinească cerința minimă TLAC, cu anumite

excepții, utilizând pasive subordonate ▌al căror rang în caz de insolvență este inferior

▌pasivelor excluse din TLAC („cerința de subordonare”). În conformitate cu standardul

TLAC, subordonarea urmează să fie realizată prin intermediul efectelor juridice ale unui

contract (cunoscută sub numele de „subordonare contractuală”), al legislației dintr-o

anumită jurisdicție (cunoscută sub numele de „subordonare legală”) sau al unei anumite

structuri corporative (cunoscută sub numele de „subordonare structurală”). În cazurile

prevăzute în Directiva 2014/59/UE, instituțiile care intră în domeniul de aplicare al acestei

directive ar trebui să îndeplinească cerința specifică fiecăreia dintre ele prin pasive

subordonate, astfel încât să se reducă la minimum riscul introducerii de acțiuni în instanță

de către creditorii care consideră că, în caz de rezoluție, pierderile creditorilor sunt mai

mari decât cele pe care le-ar fi suportat în cadrul unor proceduri obișnuite de insolvență

(principiul potrivit căruia niciun creditor nu trebuie să fie dezavantajat).

(6) O serie de state membre au modificat deja sau sunt în curs de a modifica normele privind

rangul pe care datoriile cu rang prioritar negarantate îl dețin în temeiul legislației lor

naționale în materie de insolvență, pentru a permite ▌instituțiilor ▌din statele respective să

respecte în mod mai eficace cerința de subordonare, facilitând astfel procesul de rezoluție.

64

(7) Există divergențe semnificative între reglementările adoptate până în prezent la nivel

național. Lipsa unor norme armonizate la nivelul Uniunii creează insecuritate atât în rândul

▌instituțiilor ▌emitente, cât și al investitorilor și este probabil să facă mai dificilă aplicarea

instrumentului de recapitalizare internă pentru instituțiile transfrontaliere. Lipsa unor

norme armonizate la nivelul Uniunii este probabil să conducă, de asemenea, la

denaturarea concurenței pe piața internă, întrucât costurile pe care le suportă ▌instituțiile

▌pentru a respecta cerința de subordonare ▌și costurile pe care le suportă investitorii

atunci când cumpără instrumente de datorie emise de ▌instituții ▌ar putea înregistra

variații considerabile de la un stat membru la altul.

(8) În rezoluția sa din 10 martie 2016 privind uniunea bancară1, Parlamentul European a invitat

Comisia să prezinte propuneri pentru a reduce și mai mult riscurile juridice de plângeri

formulate în temeiul principiului potrivit căruia niciun creditor nu trebuie să fie

dezavantajat și, în concluziile sale din 17 iunie 2016, Consiliul a invitat Comisia să prezinte o

propunere privind o abordare comună a ierarhiei creditorilor băncilor, în vederea

consolidării securității juridice în caz de rezoluție.

(9) Prin urmare, este necesar să se elimine obstacolele semnificative din calea funcționării

pieței interne și să se evite denaturarea concurenței care rezultă din lipsa unor norme

armonizate la nivelul Uniunii privind ierarhia creditorilor băncilor și să se ia măsuri pentru a

se preîntâmpina apariția unor astfel de obstacole și denaturări în viitor. În consecință,

temeiul juridic adecvat pentru prezenta directivă este articolul 114 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene.

1 Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.

65

(10) Pentru a reduce la minimum atât costurile aferente respectării cerinței de subordonare, cât

și eventualul impact negativ asupra ▌costurilor de finanțare, prezenta directivă ar trebui să

le permită statelor membre să păstreze, dacă este cazul, actuala categorie de datorii cu

rang prioritar negarantate obișnuite, a căror ▌emisiune este mai puțin costisitoare pentru

▌instituții ▌decât emisiunea oricăror alte pasive subordonate. Pentru a consolida

posibilitățile de soluționare a instituțiilor, prezenta directivă ar trebui totuși să impună

statelor membre să creeze o nouă ▌categorie de datorii cu rang prioritar „neprivilegiate”

care, în caz de insolvență, ar trebui să aibă un rang superior instrumentelor de fonduri

proprii și pasivelor subordonate care nu se califică drept instrumente de fonduri proprii,

dar inferior altor pasive cu rang prioritar. Instituțiile ar trebui să fie în continuare libere să

emită instrumente de datorie atât din categoria datoriilor cu rang prioritar, cât și din

categoria datoriilor cu rang prioritar „neprivilegiate”. Dintre aceste două categorii, fără a

aduce atingere altor opțiuni și derogări prevăzute în standardul TLAC în vederea

respectării cerinței de subordonare, doar categoria datoriilor cu rang prioritar

„neprivilegiate” ar trebui să fie eligibilă pentru respectarea cerinței de subordonare ▌. Prin

aceasta se urmărește să se permită ▌instituțiilor ▌utilizarea instrumentelor de datorie cu

rang prioritar obișnuite mai puțin costisitoare pentru finanțarea proprie sau din orice alt

motiv operațional și să emită instrumente de datorie din noua categorie de datorii cu rang

prioritar „neprivilegiate” pentru a obține finanțare, respectând totodată cerința de

subordonare. Statelor membre ar trebui să li se permită să creeze mai multe categorii

pentru alte pasive negarantate obișnuite, cu condiția să se asigure, fără a aduce atingere

altor opțiuni și derogări prevăzute în standardul TLAC, că numai categoria instrumentelor

de datorie cu rang prioritar „neprivilegiate” este eligibilă pentru îndeplinirea cerinței de

subordonare.

66

(11) Pentru a se asigura că noua categorie de instrumente de datorie cu rang prioritar

„neprivilegiate” îndeplinește criteriile de eligibilitate, astfel cum sunt descrise în standardul

TLAC și astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2014/59/UE, și pentru a spori astfel

securitatea juridică, statele membre ar trebui să se asigure că aceste instrumente de

datorie au o scadență contractuală inițială ▌de cel puțin un an, nu conțin instrumente

financiare derivate încorporate și nici nu sunt instrumente financiare derivate și că

documentele contractuale relevante referitoare la emisiunea acestora și, acolo unde este

cazul, prospectul precizează în mod explicit rangul inferior pe care îl ocupă în cadrul

procedurilor obișnuite de insolvență. Instrumentele de datorie cu dobândă variabilă

derivată dintr-o rată de referință utilizată la scară largă, precum Euribor sau Libor, și

instrumentele de datorie care nu sunt denominate în moneda națională a emitentului, cu

condiția ca principalul, rambursarea și dobânzile să fie denominate în aceeași monedă, nu

ar trebui considerate, doar pe baza acestor caracteristici, instrumente de datorie care

conțin instrumente derivate încorporate. Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere

niciunei cerințe din dreptul intern de a înscrie instrumentele de datorie în registrul social

de pasive al emitentului, astfel încât să se îndeplinească condițiile pentru categoria de

instrumente de datorie cu rang prioritar „neprivilegiate” prevăzută în prezenta directivă.

67

(12) Pentru a consolida securitatea juridică pentru investitori, statele membre ar trebui să se

asigure că, în legislația lor națională în materie de insolvență, instrumentele de datorie

negarantate obișnuite și alte pasive negarantate obișnuite care nu sunt instrumente de

datorie au un rang de prioritate superior noii categorii de instrumente de datorie cu rang

prioritar „neprivilegiate” ▌. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că noua

categorie de instrumente de datorie cu rang prioritar „neprivilegiate” are un rang de

prioritate superior rangului de prioritate al instrumentelor de fonduri proprii și rangului de

prioritate al oricăror ▌pasive subordonate care nu se califică drept fonduri proprii.

(13) Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume stabilirea unor norme armonizate privind

rangul acordat în caz de insolvență instrumentelor de datorie negarantate, în scopul

aplicării cadrului de redresare și de rezoluție al Uniunii și, în special, în scopul îmbunătățirii

eficacității regimului de recapitalizare internă, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de

către statele membre, dar, având în vedere amploarea acțiunii, pot fi realizate mai bine la

nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității,

astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În

conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv,

prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective. În

special, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere altor opțiuni și derogări

prevăzute în standardul TLAC pentru respectarea cerinței de subordonare.

68

(14) Este oportun ca modificările aduse Directivei 2014/59/UE prevăzute în prezenta directivă să

se aplice creanțelor negarantate care rezultă din instrumente de datorie emise începând

cu data de la care se aplică prezenta directivă ▌. Cu toate acestea, din motive de securitate

juridică și pentru a diminua cât mai mult costurile aferente tranziției, este necesar să se

introducă garanții adecvate în ceea ce privește rangul în caz de insolvență al creanțelor

care decurg din instrumente de datorie emise înainte de această dată. Prin urmare,

statele membre ar trebui să se asigure că, în caz de insolvență, rangul tuturor creanțelor

negarantate restante care rezultă din instrumente de datorie pe care instituțiile ▌le-au

emis înainte de această dată este reglementat de legislația statelor membre, astfel cum era

adoptată la 31 decembrie 2016. În măsura în care anumite legislații naționale, astfel cum

erau adoptate la 31 decembrie 2016, au abordat deja obiectivul de a permite instituțiilor

să emită pasive subordonate, o parte sau toate creanțele negarantate restante care

rezultă din instrumente de datorie emise înainte de data aplicării prezentei directive ar

trebui să poată avea, în caz de insolvență, același rang ca instrumentele de datorie cu

rang prioritar „neprivilegiate” emise în conformitate cu condițiile prevăzute în prezenta

directivă. În plus, după data de 31 decembrie 2016 și înainte de data intrării în vigoare a

prezentei directive, statele membre ar trebui să își poată adapta legislațiile lor naționale

care reglementează, în cadrul procedurilor obișnuite de insolvență, rangul creanțelor

negarantate rezultate din instrumente de datorie emise după data aplicării legislațiilor

respective, în scopul respectării condițiilor prevăzute în prezenta directivă. În acest caz,

numai creanțele negarantate rezultate din instrumentele de datorie emise înainte de

aplicarea respectivei legislații naționale noi ar trebui să fie reglementate în continuare de

legislația statelor membre, astfel cum era adoptată la 31 decembrie 2016.

69

(15) Prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă că prezenta

directivă ar trebui să se aplice în continuare în cazul în care entitățile emitente nu mai

intră sub incidența cadrului de redresare și de rezoluție al Uniunii, în special ca urmare a

cesionării activităților lor de creditare sau de investiții unei părți terțe.

(16) Prezenta directivă armonizează rangul acordat creanțelor negarantate rezultate din

instrumente de datorie în cadrul procedurilor obișnuite de insolvență și nu se referă la

rangul acordat depozitelor în caz de insolvență într-o măsură mai mare decât dispozițiile

existente aplicabile din Directiva 2014/59/UE. Prin urmare, prezenta directivă nu aduce

atingere niciunei legislații naționale existente sau viitoare a statelor membre care

reglementează procedurile obișnuite de insolvență și care se referă la rangul acordat

depozitelor în caz de insolvență, în măsura în care acest rang nu este armonizat prin

Directiva 2014/59/UE, indiferent de data la care au fost constituite depozitele. Până la …

[3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], Comisia ar trebui

să revizuiască aplicarea Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește rangul acordat

depozitelor în caz de insolvență și să evalueze în special necesitatea unor modificări

ulterioare ale acesteia.

(17) Pentru a asigura securitatea juridică pentru piețe și instituțiile individuale și pentru a

facilita aplicarea eficace a instrumentului de recapitalizare internă, prezenta directivă ar

trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

70

Articolul 1

Modificări aduse Directivei 2014/59/UE

▌

Directiva 2014/59/UE se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), punctul 48 se înlocuiește cu următorul text:

„48. «instrumente de datorie»:

(i) în sensul articolului 63 alineatul (1) literele (g) și (j), înseamnă obligațiuni și

alte forme de datorii transferabile, instrumente care creează sau recunosc o

datorie și instrumente care dau dreptul de a achiziționa instrumente de

datorie, şi

(ii) în sensul articolului 108, înseamnă obligațiuni și alte forme de datorii

transferabile și instrumente care creează sau recunosc o datorie;”;

2. Articolul 108 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 108

Rangul acordat în ierarhia în materie de insolvență

(1) Statele membre se asigură că în legislația lor națională care reglementează

procedurile obișnuite de insolvență:

71

(a) următoarele depozite au același rang de prioritate care este superior

rangului acordat creanțelor deținute de creditorii obișnuiți negarantați:

(i) acea parte din depozitele eligibile ale persoanelor fizice, ale

microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii care

depășește nivelul de acoperire prevăzut la articolul 6 din

Directiva 2014/49/UE;

(ii) depozitele persoanelor fizice și ale microîntreprinderilor și ale

întreprinderilor mici și mijlocii, care ar fi depozite eligibile dacă nu ar fi

fost făcute prin intermediul sucursalelor situate în afara Uniunii ale

unor instituții stabilite în Uniune.

(b) următoarele depozite au același rang de prioritate care este superior

rangului acordat în temeiul literei (a):

(i) depozitele acoperite;

(ii) schemele de garantare a depozitelor subrogate în drepturile și

obligațiile deponenților care beneficiază de acoperire în caz de

insolvență.

72

▌(2) Statele membre se asigură că, în cazul entităților menționate la articolul 1

alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d), creanțele negarantate obișnuite au, în

legislația lor națională care reglementează procedurile obișnuite de insolvență, un

rang de prioritate superior creanțelor negarantate care rezultă din instrumentele de

datorie care îndeplinesc următoarele condiții:

(a) scadența contractuală inițială a instrumentelor de datorie este de cel puțin un

an;

(b) instrumentele de datorie nu conțin instrumente financiare derivate

încorporate și nici nu sunt instrumente financiare derivate;

(c) documentele contractuale relevante și, după caz, prospectul care se referă la

emisiunea acestor instrumente de datorie precizează în mod explicit rangul

inferior acordat în temeiul prezentului alineat.

(3) Statele membre se asigură că ▌ creanțele negarantate rezultate din instrumentele de

datorie care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b) și (c) au,

în legislația lor națională care reglementează procedurile obișnuite de insolvență, un

rang de prioritate superior rangului de prioritate al creanțelor rezultate din

instrumentele menționate la articolul 48 alineatul (1) literele (a)-(d).

73

(4) Fără a aduce atingere alineatelor (5) și (7), statele membre se asigură că legislația

lor națională care reglementează procedurile obișnuite de insolvență, astfel cum era

adoptată la ▌ 31 decembrie 2016, se aplică rangului acordat în procedurile obișnuite

de insolvență creanțelor negarantate care rezultă din instrumente de datorie emise

de entitățile menționate la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d)

înainte de data intrării în vigoare a măsurilor de transpunere în dreptul intern a

Directivei (UE) …/… a Parlamentului European și a Consiliului*+.

(5) În cazul în care, după data de 31 decembrie 2016 și înainte de … [data intrării în

vigoare a prezentei directive de modificare], un stat membru a adoptat o legislație

națională care reglementează rangul acordat în procedurile obișnuite de insolvență

creanțelor negarantate rezultate din instrumente de datorie emise după data

aplicării unei astfel de legislații, alineatul (4) al prezentului articol nu se aplică

creanțelor rezultate din instrumente de datorie emise după data aplicării

respectivei legislații naționale, cu condiția respectării tuturor condițiilor de mai jos:

(a) legislația națională respectivă prevede că, în cazul entităților menționate la

articolul 1 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d), creanțele negarantate

obișnuite au, în cadrul procedurilor obișnuite de insolvență, un rang de

prioritate superior rangului creanțelor negarantate care rezultă din

instrumentele de datorie care îndeplinesc următoarele condiții:

(i) scadența contractuală inițială a instrumentelor de datorie este de cel

puțin un an;

+ JO: a se introduce numărul de ordine al prezentei directive de modificare.

74

(ii) instrumentele de datorie nu conțin instrumente financiare derivate

încorporate și nici nu sunt instrumente financiare derivate; şi

(iii) documentele contractuale relevante și, după caz, prospectul care se

referă la emisiunea acestor instrumente de datorie precizează în mod

explicit rangul inferior acordat în temeiul dreptului intern;

(b) în temeiul legislației naționale respective, creanțele negarantate rezultate

din instrumente de datorie care îndeplinesc condițiile prevăzute la litera (a)

de la prezentul paragraf au, în cadrul procedurilor obișnuite de insolvență, un

rang de prioritate superior rangului de prioritate al creanțelor rezultate din

instrumentele menționate la articolul 48 alineatul (1) literele (a)-(d).

La data intrării în vigoare a măsurilor de transpunere în dreptul intern a

Directivei (UE) …/…++, creanțele negarantate rezultate din instrumente de datorie,

menționate la litera (b) de la primul paragraf, au același rang de prioritate ca cel

menționat la alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și la alineatul (3) din prezentul

articol.

++ JO: a se introduce numărul de ordine al prezentei directive de modificare.

75

(6) În sensul alineatului (2) litera (b) și al alineatului (5) primul paragraf litera (a)

punctul (ii), instrumentele de datorie cu dobândă variabilă derivată dintr-o rată de

referință utilizată la scară largă și instrumentele de datorie care nu sunt

denominate în moneda națională a emitentului, cu condiția ca principalul,

rambursarea și dobânzile să fie denominate în aceeași monedă, nu sunt

considerate, doar pe baza acestor caracteristici, instrumente de datorie care conțin

instrumente derivate încorporate.

(7) Statele membre care au adoptat, înainte de 31 decembrie 2016, o legislație

națională care reglementează procedurile obișnuite de insolvență, în temeiul căreia

creanțele negarantate obișnuite rezultate din instrumente de datorie emise de

entitățile menționate la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d) sunt

împărțite în două sau mai multe ranguri de prioritate diferite sau în temeiul căreia

rangul de prioritate al creanțelor negarantate obișnuite rezultate din astfel de

instrumente de datorie se modifică în raport cu toate celelalte creanțe negarantate

obișnuite de același rang, pot prevedea ca instrumentele de datorie cu cel mai

scăzut rang de prioritate dintre respectivele creanțe negarantate obișnuite să aibă

același rang ca cel al creanțelor care îndeplinesc condițiile de la alineatul (2)

literele (a), (b) și (c) și de la alineatul (3) din prezentul articol.

________________

* Directiva (UE) …/… a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a

Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește

rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz de

insolvență (JO L …).”

76

Articolul 2

Transpunere

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor

administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la ... [12 luni de la

data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare sau 1 ianuarie 2019, oricare

dintre ele survine mai devreme]. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire

la aceasta.

Statele membre aplică respectivele acte de la data intrării lor în vigoare în dreptul intern.

(2) Atunci când statele membre adoptă actele menționate la alineatul (1), acestea conţin o

trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării

lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(3) Alineatul (2) nu se aplică în cazul în care actele naționale ale statelor membre, aflate în

vigoare înainte de data intrării în vigoare a prezentei directive, sunt conforme cu prezenta

directivă. În aceste cazuri, statele membre informează Comisia în consecință.

77

(4) Statele membre comunică Comisiei și Autorității Bancare Europene textele principalelor

dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă

▌.

Articolul 3

Revizuirea

Până la ... [trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], Comisia revizuiește

aplicarea articolului 108 alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE. Comisia evaluează în special

necesitatea unor modificări ulterioare în ceea ce privește rangul acordat depozitelor în caz de

insolvență. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în această privință.

78

Articolul 4

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ▌ ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene.

Articolul 5

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ...,



79



P8_TA-PROV(2017)0471

Anumite obligații privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de

servicii și vânzările de bunuri la distanță *


propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE și a

Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind taxa pe valoarea

adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță

(COM(2016)0757 – C8-0004/2017 – 2016/0370(CNS))

(Procedura legislativă specială – consultare)


– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2016)0757),

– având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în

temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0004/2017),

– având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,


0307/2017),

1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293

alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se

îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în

mod substanțial propunerea Comisiei;



Amendamentul 1

Propunere de directivă

Considerentul -1 (nou)

80

Textul propus de Comisie Amendamentul

(-1) Deficitul dintre veniturile

preconizate din TVA și încasările efective

(deficitul în materie de TVA) în Uniune se

cifra la aproximativ 152 de miliarde EUR

în 2015 și frauda transfrontalieră

corespundea unei pierderi de venituri din

TVA de aproximativ 50 de miliarde EUR

pe an în Uniune, ceea ce face ca problema

TVA să fie una importantă ce trebuie

abordată la nivelul Uniunii și face ca

adoptarea unui regim definitiv în materie

de TVA bazat pe principiul impozitării la

destinație să devină și mai urgentă.

Amendamentul 2


Considerentul 3


(3) Evaluarea acestor regimuri speciale

introduse la 1 ianuarie 2015 a identificat o

serie de domenii în care sunt necesare

îmbunătățiri. În primul rând, ar trebui

redusă sarcina suportată de

microîntreprinderile stabilite într-un stat

membru care prestează ocazional astfel de

servicii către alte state membre pentru a

respecta obligațiile în materie de TVA în

alte state membre decât statul lor membru

de stabilire. Prin urmare, ar trebui introdus

un prag, la nivel comunitar, până la care

aceste prestări de servicii să rămână supuse

la plata TVA în statul membru de stabilire.

În al doilea rând, obligația de a respecta

cerințele de facturare și de ținere a

registrelor ale tuturor statelor membre în

care sunt prestate serviciile este foarte

împovărătoare. Prin urmare, pentru a

reduce la minimum sarcina pentru

întreprinderi, normele referitoare la

facturare și la ținerea registrelor ar trebui

să fie cele aplicabile în statul membru de

identificare al furnizorului care utilizează

regimurile speciale. În al treilea rând,

persoanele impozabile care nu sunt stabilite

(3) Evaluarea acestor regimuri speciale

introduse la 1 ianuarie 2015 a identificat o

serie de domenii în care sunt necesare

îmbunătățiri. În primul rând, ar trebui

redusă sarcina suportată de

microîntreprinderile stabilite într-un stat

membru care prestează ocazional astfel de

servicii către alte state membre pentru a

respecta obligațiile în materie de TVA în

alte state membre decât statul lor membru

de stabilire. Prin urmare, ar trebui introdus

un prag, la nivel comunitar, până la care

aceste prestări de servicii să rămână supuse

la plata TVA în statul membru de stabilire.

În al doilea rând, obligația de a respecta

cerințele de facturare ale tuturor statelor

membre în care sunt prestate serviciile este

foarte împovărătoare. Prin urmare, pentru a

reduce la minimum sarcina pentru

întreprinderi, normele referitoare la

facturare ar trebui să fie cele aplicabile în

statul membru de identificare al

furnizorului care utilizează regimurile

speciale. În al treilea rând, persoanele

impozabile care nu sunt stabilite în

Comunitate, dar sunt înregistrate în scopuri

81

în Comunitate, dar sunt înregistrate în

scopuri de TVA într-un stat membru (de

exemplu, deoarece desfășoară operațiuni

ocazionale supuse TVA în statul membru

respectiv) nu pot utiliza nici regimul

special pentru persoanele impozabile care

nu sunt stabilite în Comunitate, nici

regimul special pentru persoanele

impozabile stabilite în Comunitate. În

consecință, se propune ca acestor persoane

impozabile să li se permită să utilizeze

regimul special pentru persoanele

impozabile care nu sunt stabilite pe

teritoriul Comunității.

de TVA într-un stat membru (de exemplu,

deoarece desfășoară operațiuni ocazionale

supuse TVA în statul membru respectiv)

nu pot utiliza nici regimul special pentru


în Comunitate, nici regimul special pentru

persoanele impozabile stabilite în

Comunitate. În consecință, se propune ca

acestor persoane impozabile să li se

permită să utilizeze regimul special pentru


pe teritoriul Comunității.

Amendamentul 3


Considerentul 3 a (nou)


(3a) Deși evaluarea privind

funcționarea mini-ghișeului unic este în

mare măsură pozitivă, 99 % din veniturile

din TVA prelucrate prin intermediul mini-

ghișeului unic sunt declarate de numai

13 % din întreprinderile înregistrate, ceea

ce demonstrează că este necesar ca statele

membre să promoveze mini-ghișeul unic

pentru o gamă mai largă de întreprinderi

mici și mijlocii, pentru a depăși barierele

din calea comerțului electronic

transfrontalier.

Amendamentul 4




(9a) Prezenta directivă de modificare ar

putea duce la o creștere a costurilor

administrative pentru transporturile mici,

dat fiind că pachetele din această

categorie necesită o etichetă distinctivă

82

care să indice faptul că s-a recurs la

sistemul de TVA la import, iar sectorul

serviciilor poștale trebuie să sorteze

pachetele pentru care a fost utilizat

sistemul de TVA la import. Statele

membre și Comisia ar trebui să acorde o

atenție deosebită impactului asupra

sectorului serviciilor poștale.

Amendamentul 5


Considerentul 14


(14) Data aplicării dispozițiilor prezentei

directive ține cont, acolo unde este cazul,

de timpul necesar în vederea instituirii

măsurilor care se impun pentru aplicarea

prezentei directive și pentru ca statele

membre să își adapteze sistemul informatic

pentru înregistrare și pentru declararea și

plata TVA.

(14) Data aplicării dispozițiilor prezentei

directive ar trebui să țină cont, acolo unde

este cazul, de timpul necesar în vederea

instituirii măsurilor care se impun pentru

aplicarea prezentei directive și pentru ca

statele membre și întreprinderile să își

adapteze sistemul informatic pentru

înregistrare și pentru declararea și plata

TVA.

Amendamentul 6




(17a) Propunerea Comisiei este doar

unul din elementele necesare pentru

eliminarea deficitului de încasări de TVA;

sunt necesare măsuri suplimentare pentru

a combate în mod eficient frauda în

domeniul TVA în Uniune;

83

Amendamentul 7


Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou) Directiva 2006/112/CE

Articolul 14 – alineatul 3 a (nou)


(-1) La articolul 14 se adaugă

următorul alineat:

„3a. Atunci când o persoană

impozabilă care acționează în nume

propriu, dar în contul unei alte persoane,

ia parte la vânzarea la distanță de bunuri

importate din țări terțe sau teritorii terțe

în transporturi cu o valoare intrinsecă

mai mică de 150 EUR sau suma

echivalentă în moneda națională și are o

cifră de faceri anuală ce depășește

1 000 000 EUR sau suma echivalentă în

moneda națională în anul calendaristic în

curs, inclusiv în cazurile în care în scopul

vânzării la distanță se utilizează o rețea de

telecomunicații, o interfață sau un portal,

se consideră că persoana impozabilă în

cauză a primit și a furnizat ea însăși

bunurile respective.”

Amendamentul 8


Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 Directiva 2006/112/CE

Articolul 58 – alineatul 2 – litera b


(b) serviciile sunt prestate unor clienți

situați în orice stat membru, altul decât

statul membru menționat la litera (a);

(b) serviciile sunt prestate unor clienți

situați în orice stat membru, altul decât

statul membru menționat la litera (a);

precum și

Amendamentul 9

84



Articolul 58 – alineatul 2 – litera c


(c) valoarea totală, fără TVA, a

prestărilor respective nu depășește, în anul

calendaristic curent, 10 000 EUR sau

echivalentul acestei sume în moneda

națională, și nu a depășit această sumă în

cursul anului calendaristic precedent.


prestărilor respective nu depășește, în anul

calendaristic curent, 35 000 EUR sau

echivalentul acestei sume în moneda

națională, și nu a depășit această sumă în

cursul anului calendaristic precedent.

Amendamentul 10



Articolul 369 – alineatul 2 – paragraful 2


„Statul membru de identificare stabilește

perioada în cursul căreia persoanele

impozabile nestabilite în Comunitate

păstrează aceste registre.”

„Respectivele registre se păstrează timp de

cinci ani de la sfârșitul anului

calendaristic în cursul căruia s-a efectuat

operațiunea.”

Amendamentul 11


Articolul 2 – titlu


Modificări ale Directivei 2006/112/CE cu

efect de la 1 ianuarie 2021

Modificări ale Directivei 2006/112/CE cu

efect de la 1 aprilie 2021

85

Amendamentul 12


Articolul 2 – paragraful 1


Cu efect de la 1 ianuarie 2021, Directiva

2006/112/CE se modifică după cum

urmează:

Cu efect de la 1 aprilie 2021, Directiva

2006/112/CE se modifică după cum

urmează:

Amendamentul 13



Titlul V – capitolul 3a – articolul 59c – alineatul 1 – litera c



livrărilor reglementate de prezentele

dispoziții nu depășește, în anul

calendaristic curent, suma de 10 000 EUR

sau echivalentul acesteia în monedă

națională și nu a depășit suma menționată

nici în cursul anului calendaristic anterior.


livrărilor reglementate de prezentele

dispoziții nu depășește, în anul

calendaristic curent, suma de 35 000 EUR

sau echivalentul acesteia în monedă

națională și nu a depășit suma menționată

nici în cursul anului calendaristic anterior.

Amendamentul 14



Articolul 143 – alineatul 1 – litera ca


„(ca) importul de bunuri, atunci când

TVA este declarată în cadrul regimului

special din titlul XII capitolul 6 secțiunea 4

și atunci când, cel târziu în momentul

prezentării declarației de import, codul de

înregistrare în scopuri de TVA al

furnizorului sau al intermediarului care

„(ca) importul de bunuri, atunci când

TVA este declarată în cadrul regimului

special din titlul XII capitolul 6 secțiunea 4

și atunci când, cel târziu în momentul

prezentării declarației de import, codul de

înregistrare în scopuri de TVA al

furnizorului sau al intermediarului care

86

acționează în contul său, alocat în temeiul

articolului 369q, a fost furnizat biroului

vamal competent din statul membru de

import;”

acționează în contul său, alocat în temeiul

articolului 369q, a fost furnizat biroului

vamal competent din statul membru de

import, iar Comisia precizează într-un act

natura exactă a declarației de import;”

Amendamentul 15



Articolul 369b – paragraful 1


Statele membre permit oricărei persoane

impozabile care efectuează vânzări

intracomunitare de bunuri la distanță și

oricărei persoane impozabile nestabilite în

statul membru de consum, care prestează

servicii unei persoane neimpozabile care

este stabilită sau își are domiciliul stabil

sau reședința obișnuită în respectivul stat

membru, să utilizeze prezentul regim

special. Prezentul regim special se aplică

tuturor acelor bunuri livrate sau servicii

prestate în Comunitate.

Statele membre permit oricărei persoane

impozabile care efectuează vânzări

intracomunitare de bunuri la distanță și

oricărei persoane impozabile nestabilite în

statul membru de consum, care prestează

orice servicii unei persoane neimpozabile

pentru a recurge la acest sistem special

prevăzut la prezentul capitol, indiferent

unde aceasta este stabilită sau își are

domiciliul stabil sau reședința obișnuită.

Prezentul regim special se aplică tuturor

acelor bunuri livrate sau servicii prestate în

Comunitate.

Amendamentul 16



Articolul 369l – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)


(5a) Valoarea mărfurilor, care nu

poate depăși 150 EUR, în conformitate cu

prezentul alineat, se stabilește în funcție

de cursul de schimb al monedei, în

conformitate cu articolul 53 din Codul

vamal al UE, în măsura în care aceste

87

mărfuri sunt tranzacționate în monedă

străină.

Amendamentul 17



Articolul 369y – paragraful 1


Atunci când persoana destinatară a

bunurilor din transporturi cu o valoare

intrinsecă ce nu depășește 150 EUR nu

optează pentru aplicarea mecanismelor

standard de import al bunurilor, inclusiv

pentru aplicarea unei cote reduse de TVA

în conformitate cu articolul 94 alineatul

(2), statul membru de import permite

persoanei care prezintă bunurile în vamă pe

teritoriul Comunității să utilizeze

mecanismele speciale pentru declararea și

plata TVA la import, în cazul acelor bunuri

pentru care expedierea sau transportul se

încheie în statul membru respectiv.

Atunci când nu se utilizează regimul

special prevăzut la capitolul 6 secțiunea 4 pentru importul bunurilor din transporturi

cu o valoare intrinsecă de maximum 150

EUR, statul membru de import permite

persoanei care prezintă bunurile în vamă în

contul persoanei căreia îi sunt destinate

acestea pe teritoriul Comunității să

utilizeze mecanismele speciale pentru

declararea și plata TVA la import, în cazul

acelor bunuri pentru care expedierea sau

transportul se încheie în statul membru

respectiv.

Amendamentul 18



Articolul 369z – alineatul 1 – litera b


(b) persoana care prezintă bunurile în

vamă pe teritoriul Comunității este

responsabilă cu colectarea TVA de la

persoana destinatară a bunurilor.

(b) persoana care declară bunurile în

vamă pe teritoriul Comunității este

responsabilă cu colectarea TVA de la

persoana destinatară a bunurilor.

Amendamentul 19

88



Articolul 369z – alineatul 2


Statele membre emit dispoziții potrivit

cărora persoana care prezintă bunurile în

vamă pe teritoriul Comunității trebuie să ia

măsurile corespunzătoare pentru a se

asigura că persoana destinatară a bunurilor

plătește taxa corectă.

Statele membre emit dispoziții potrivit

cărora persoana care declară bunurile în

vamă pe teritoriul Comunității trebuie să ia

măsurile corespunzătoare pentru a se

asigura că persoana destinatară a bunurilor

plătește taxa corectă.

Amendamentul 20


Articolul 3 – paragraful 1


Cu efect de la 1 ianuarie 2021, titlul IV

din Directiva 2009/132/CE se elimină.

Cu efect de la 1 aprilie 2021, titlul IV din

Directiva 2009/132/CE se elimină.

Amendamentul 21


Articolul 4 – alineatul 1 – paragraful 4


Statele membre aplică dispozițiile necesare

pentru a se conforma articolelor 2 și 3 din

prezenta directivă de la 1 ianuarie 2021.

Statele membre aplică dispozițiile necesare

pentru a se conforma articolelor 2 și 3 din

prezenta directivă de la 1 aprilie 2021.

89



P8_TA-PROV(2017)0472

Cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe

valoarea adăugată *


propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr.

904/2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe

valoarea adăugată (COM(2016)0755 – C8-0003/2017 – 2016/0371(CNS))

(Procedura legislativă specială – consultare)


– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2016)0755),

– având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în

temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0003/2017),

– având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,


0306/2017),

1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293

alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se

îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în

mod substanțial propunerea Comisiei;



Amendamentul 1

Propunere de regulament


90


(1a) Gaura veniturilor din TVA

neîncasate era estimată la 12,8% sau 152

miliarde EUR pe an, inclusiv 50 miliarde

EUR reprezentând fraudele

transfrontaliere în materie de TVA, ceea

ce face ca TVA să fie o chestiune

importantă de tratat la nivelul Uniunii.

Amendamentul 2


Considerentul 5


(5) Deoarece în cadrul regimurilor

speciale un stat membru de identificare

colectează și controlează TVA-ul în contul

statelor membre de consum, este oportun

să se prevadă un mecanism prin care statul

membru de identificare să beneficieze de

un tarif din partea statelor membre de

consum în cauză, pentru a compensa

costurile de colectare și control. Cu toate

acestea, deoarece sistemul actual, în cadrul

căruia se reține un tarif din sumele de TVA

care urmează să fie transferate de către

statul membru de identificare statelor

membre de consum, a creat complicații

pentru administrațiile fiscale, în special în

ceea ce privește returnările, un astfel de

tarif ar trebui să fie calculat și plătit anual,

în afara regimurilor speciale.

(5) Deoarece în cadrul regimurilor

speciale un stat membru de identificare

colectează și controlează TVA-ul în contul

statelor membre de consum, este oportun

să se prevadă un mecanism prin care statul

membru de identificare să beneficieze de

un tarif din partea statelor membre de

consum în cauză, pentru a compensa

costurile de colectare și control. Cu toate

acestea, deoarece sistemul actual, în cadrul

căruia se reține un tarif din sumele de TVA

care urmează să fie transferate de către

statul membru de identificare statelor

membre de consum, a creat complicații

pentru administrațiile fiscale, în special în

ceea ce privește returnările, un astfel de

tarif ar trebui să fie calculat și plătit anual,

în afara regimurilor speciale și, în cazul în

care se fac rambursări între valute

naționale diferite, ar trebui aplicată rata

de schimb valutar în vigoare publicată de

Banca Centrală Europeană.

Amendamentul 3


Considerentul 6


91

(6) Pentru a simplifica colectarea

datelor statistice referitoare la aplicarea

regimurilor speciale, Comisia ar trebui

autorizată să acceseze automat informațiile

generale referitoare la regimurile speciale,

stocate în sistemele electronice ale statelor

membre, cu excepția datelor referitoare la

persoane impozabile individuale.

(6) Pentru a simplifica colectarea

datelor statistice referitoare la aplicarea

regimurilor speciale, Comisia ar trebui

autorizată să acceseze automat informațiile

generale referitoare la regimurile speciale,

stocate în sistemele electronice ale statelor

membre, cu excepția datelor referitoare la

persoane impozabile individuale. Statele

membre ar trebui încurajate să ia toate

măsurile necesare pentru a pune aceste

informații generale la dispoziția altor

autorități naționale relevante, dacă nu au

făcut-o deja, cu scopul de a combate

frauda în materie de TVA și spălarea de

bani.

Amendamentul 4




(7a) Comunicarea între Comisie și

statele membre ar trebui să fie adecvată și

eficace, pentru a îndeplini cu

promptitudine obiectivele prezentului

regulament.

Amendamentul 5




(9a) Folosirea sistemelor IT pentru

combaterea fraudelor le-ar putea permite

autorităților competente să identifice mai

rapid rețelele implicate în fraude și să-și

lărgească raza de acțiune. O abordare „la

țintă”, echilibrată, în utilizarea noilor

tehnologii ar putea reduce necesitatea

unor măsuri generale de combatere a

fraudelor din partea statelor membre,

mărind, totodată, eficiența politicii de

92

combatere a fraudelor.

Amendamentul 6


Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b Regulamentul (UE) nr. 904/2010

Secțiunea 3 – subsecțiunea 1 – articolul 47a - paragraful 1


Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică de

la 1 ianuarie 2021.

Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică de

la 1 ianuarie 2021. Statele membre își

comunică între ele fără întârziere toate

informațiile menționate la subsecțiunea 2,

cu excepția cazului în care se specifică în

mod explicit altceva.

Amendamentul 7



Secțiunea 3 – subsecțiunea 3 – articolul 47j - aliniatul 4


4. Fiecare stat membru comunică

celorlalte state membre și Comisiei

detaliile referitoare la persoana competentă

responsabilă pentru coordonarea anchetelor

administrative din statul membru respectiv.

4. Fiecare stat membru comunică

celorlalte state membre și Comisiei

detaliile referitoare la persoana competentă

responsabilă pentru coordonarea anchetelor

administrative din statul membru respectiv.

Aceste informații se publică pe site-ul

internet al Comisiei.

Amendamentul 8



Secțiunea 3 – subsecțiunea 4 – articolul 47l - paragraful 3 a (nou)

93


În termen de doi ani de la data aplicării

prezentului regulament, Comisia face o

reexaminare pentru a verifica viabilitatea

și rentabilitatea tarifului și, eventual, face

rectificările care se impun.

Amendamentul 9



Secțiunea 3 – subsecțiunea 5 – articolul 47m - paragraful 1


Statele membre acordă Comisiei acces la

informațiile statistice stocate în sistemele

lor electronice în conformitate cu articolul

17 alineatul (1) litera (d). Aceste informații

nu cuprind date cu caracter personal.

Statele membre acordă Comisiei acces la

informațiile statistice stocate în sistemele

lor electronice în conformitate cu articolul

17 alineatul (1) litera (d). Aceste informații

nu cuprind deloc date cu caracter personal

și se limitează la informațiile necesare în

scopurile statistice relevante.

Amendamentul 10



Secțiunea 3 – subsecțiunea 6 – articolul 47n - paragraful 1– litera f


(f) informațiile la care trebuie să aibă

acces Comisia, astfel cum se prevede la

articolul 47m, precum și mijloacele tehnice

pentru extragerea acestor informații.

(f) informațiile la care trebuie să aibă

acces Comisia, astfel cum se prevede la

articolul 47m, precum și mijloacele tehnice

pentru extragerea acestor informații.

Comisia are grijă ca extragerea datelor să

nu le impună statelor membre o sarcină

administrativă inutilă.

95



P8_TA-PROV(2017)0453

Proiect de buget rectificativ nr. 6/2017 - Reducerea creditelor de plată și de

angajament în conformitate cu previziunile actualizate de cheltuieli și cu

actualizarea veniturilor (resurse proprii și amenzi)

Rezoluţia Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la poziția

Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 al Uniunii Europene pentru

exercițiul financiar 2017: Reducerea creditelor de plată și de angajament în funcție de

previziunile actualizate privind cheltuielile și de actualizarea veniturilor (resurse proprii

și amenzi) (14275/2017 – C8-0417/2017 – 2017/2217(BUD))


– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a

Energiei Atomice,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European

și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului

general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al

Consiliului1, în special articolul 41,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017,

adoptat definitiv la 1 decembrie 20162,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2

decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-20203,

– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul

European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni

bugetare și buna gestiune financiară4,

– având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 adoptat de Comisie la 9

octombrie 2017 (COM(2017)0597),

– având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 adoptată de

Consiliu la 27 noiembrie 2017 și transmisă Parlamentului European în aceeași zi

1 JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 2 JO L 51, 28.2.2017. 3 JO L 347, 20.12.2013, p. 884. 4 JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

96

(14275/2017 – C8-0417/2017),


– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0379/2017),

A. întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 urmărește să aducă la zi atât

componenta de cheltuieli, cât și componenta de venituri a bugetului, pentru a se ține

seama de cele mai recente evoluții;

B. întrucât, în ceea ce privește cheltuielile, proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017

diminuează nivelul creditelor de plată cu 7 719,7 milioane EUR, fiind afectate în special

liniile bugetare de la rubrica 1b (Coeziune economică, socială și teritorială) și, într-o

mai mică măsură, liniile bugetare de la rubrica 2 (Creștere durabilă – resurse naturale),

rubrica 3 (Securitate și cetățenie) și rubrica 4 (Europa globală), precum și Fondul de

solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) și, prin urmare, reduce contribuțiile naționale

în consecință;

C. întrucât prin proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 se reduce nivelul creditelor de

angajament disponibile în cadrul rubricii 2 cu 15,33 milioane EUR și se dezangajează

credite de angajament alocate FSUE în valoare de 46 de milioane EUR;

D. întrucât, în ceea ce privește veniturile, proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017

cuprinde, de asemenea, anumite ajustări legate de revizuirea previziunilor privind

resursele proprii tradiționale (și anume taxe vamale și cotizații pentru sectorul

zahărului), de bazele de calcul ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) și ale venitului

național brut (VNB), precum și de includerea în buget a corecțiilor aplicabile în

favoarea Regatului Unit aferente exercițiilor 2013 și 2016 și de finanțarea acestora;

E. întrucât prin intermediul proiectului de buget rectificativ nr. 6/2017 se ține seama de

cuantumul amenzilor care au devenit definitive și care depășesc nivelul prevăzut inițial

pentru bugetul pe 2017, ridicându-se la 3 209,7 milioane EUR, și se înscrie în buget

diferența dintre valoarea estimată și cea reală (respectiv suma de 2 209,7 milioane

EUR), reducând în consecință contribuțiile datorate de statele membre la bugetul

Uniunii cu titlu de resurse proprii;

F. întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 are drept consecință restituirea către

bugetele naționale a unei sume de 9 829,6 milioane EUR, care se adaugă la suma de

6 405 milioane EUR, al cărei transfer către bugetele naționale a fost deja confirmat de

bugetul rectificativ nr. 2/2017,

1. își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la existența unui excedent de plată de

7 719,7 milioane EUR; ia act cu deosebită surprindere de situația fondurilor structurale

și de investiții europene (fondurile ESI) de la subrubrica 1b, în cazul cărora statele

membre, în previziunile pe care le-au publicat în luna iulie, au revizuit în sens

descendent valoarea estimată a cererilor de plată, care au fost reduse cu 5,9 miliarde

EUR ca urmare a întârzierilor sistematice în punerea în aplicare a programelor, privând

astfel un număr mare de potențiali beneficiari și potențiale proiecte de sprijinul acordat

de Uniune; regretă, de asemenea, faptul că statele membre nu au reușit să respecte

calendarul preconizat în ceea ce privește lansarea programelor lor naționale aferente

Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondului pentru securitate internă

(FSI) și să pună în aplicare în mod adecvat mecanismele de transfer al refugiaților, ceea

ce a dus la anularea creditelor corespunzătoare în valoare de 287,6 milioane EUR de la

rubrica 3;

2. ia act de analiza efectuată de Comisie privind cauzele subutilizării creditelor de la

97

subrubrica 1b, cum ar fi accentul pus pe absorbția pachetelor aferente perioadei de

programare 2007-2013, adoptarea cu întârziere a temeiurilor juridice, prelungirea

perioadei de timp necesare pentru desemnarea autorităților naționale, schimbările

intervenite odată cu adoptarea noului cadru juridic, precum și reducerea stimulentelor ca

urmare a revizuirii normei N + 3 referitoare la dezangajare; este îngrijorat de faptul că,

potrivit ultimelor previziuni ale serviciilor Comisiei privind plățile, tendința de

subutilizare a creditelor se va menține și în anii următori și va cauza reportarea către

următorul cadru financiar multianual (CFM) a unor credite de plată suplimentare în

valoare de 31 de miliarde EUR; ia act de faptul că nu toate statele membre se confruntă

cu aceleași dificultăți în ceea ce privește execuția creditelor; îndeamnă, în special,

statele membre în cazul cărora s-a constatat un nivel foarte ridicat de subutilizare a

creditelor să adopte măsurile necesare pentru a pune în aplicare în mod corespunzător

programele Uniunii convenite de comun acord, cu asistență din partea Comisiei;

3. regretă întârzierile înregistrate în plata fondurilor alocate de Uniune țărilor aflate în curs

de preaderare și țărilor vecine, care au determinat o reducere semnificativă a plăților (-

702,2 milioane EUR) într-un moment în care aceste fonduri sunt mai necesare ca

oricând; recunoaște faptul că Uniunea este uneori nevoită să intervină într-un mediu

imprevizibil; invită Comisia să adopte măsurile necesare, inclusiv prin intensificarea

dialogului politic și consolidarea asistenței tehnice, pentru a preveni astfel de întârzieri;

4. constată cu satisfacție, în schimb, că programele Uniunii de la subrubrica 1a

(Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă) sunt, în

general, puse în aplicare în mod corespunzător, fapt ilustrat de prezentul proiect de

buget rectificativ și de aprobarea recentă a transferului global, prin intermediul căruia

subrubrica 1a absoarbe o parte semnificativă din fondurile puse la dispoziție ca urmare a

subutilizării plăților de la alte rubrici; subliniază că, pe baza acestor observații, se poate

demonstra că abordarea Consiliului este greșită, deoarece promovează în mod constant

reducerea creditelor alocate subrubricii 1a din motive legate de o presupusă lipsă a

capacității de absorbție;

5. își exprimă încă o dată regretul cu privire la faptul că sumele eliberate ca urmare a

subutilizării creditelor alocate programelor Uniunii și a aplicării amenzilor prevăzute de

politica de concurență a Uniunii sunt folosite pentru a reduce contribuțiile bazate pe

VNB ale statelor membre, în loc să fie utilizate pentru finanțarea priorităților Uniunii;

subliniază că, în urma actualizărilor cuprinse în proiectul de buget rectificativ

nr. 6/2017, se restituie la bugetele statelor membre o contribuție bazată pe VNB în

valoare de 9 829,6 milioane EUR, care se adaugă la suma de 6 405 milioane EUR, al

cărei transfer către bugetele naționale a fost deja aprobat prin bugetul rectificativ

nr. 2/2017; atrage atenția că dezacordul dintre cele două componente ale autorității

bugetare în ceea ce privește cheltuielile efectuate în cadrul bugetului pe 2018 al Uniunii,

survenit după finalizarea lecturii Parlamentului European și la începutul perioadei de

conciliere, vizează o sumă de numai 3 619,8 milioane EUR în credite de angajament și

2 182,4 milioane EUR în credite de plată;

6. aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017;

7. încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului

rectificativ nr. 6/2017 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene;

8. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,

Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale.

98

99



P8_TA-PROV(2017)0458

Procedura bugetară 2018


proiectul comun de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018

aprobat de comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare (14587/2017 – C8-

0416/2017 – 2017/2044(BUD))


– având în vedere proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere și declarațiile

Parlamentului European, Consiliului și Comisiei referitoare la acesta (14587/2017 – C8-

0416/2017),

– având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul

financiar 2018, adoptat de Comisie la 29 iunie 2017 (COM(2017)0400),

– având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru

exercițiul financiar 2018 adoptată de Consiliu la 4 septembrie 2017 și transmisă

Parlamentului European la 13 septembrie 2017 (11815/2017 – C8-0313/2017),

– având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2018 la proiectul de buget general al

Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018, prezentată de Comisie la 16

octombrie 2017,

– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la poziția Consiliului

privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 20181

și amendamentele bugetare pe care le conține,

– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a

Energiei Atomice,

– având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind

sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene2,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European

și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului

1 Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0408.

2 JO L 168, 7.6.2014, p. 105.

100

general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al

Consiliului1,

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2

decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-20202,

– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul

European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni

bugetare și buna gestiune financiară3,


– având în vedere raportul delegației sale la comitetul de conciliere (A8-0359/2017),

1. aprobă textul comun convenit în cadrul Comitetului de conciliere, care constă din

ansamblul următoarelor documente:

- lista liniilor bugetare care nu sunt modificate în raport cu proiectul de buget sau cu

poziția Consiliului;

- sumele totale aferente rubricilor cadrului financiar;

- sumele linie cu linie pentru toate posturile bugetare;

- un document consolidat cuprinzând sumele și textul final pentru toate liniile

bugetare care au fost modificate în cadrul procedurii de conciliere;

2. confirmă declarațiile comune ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei

anexate la prezenta rezoluție;

3. ia act de declarațiile unilaterale ale Comisiei și ale Consiliului anexate la prezenta

rezoluție;

4. încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului general

pentru exercițiul financiar 2018 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene;

5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție legislativă

Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organelor interesate, precum și

parlamentelor naționale.

1 JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

2 JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

3 JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

101

ANEXĂ

18.11.2017

FINAL

Buget 2018 – Elemente aferente concluziilor comune

Prezentele concluzii comune cuprind următoarele secțiuni:

1. Bugetul pe 2018

2. Bugetul pe 2017 – Bugetul rectificativ nr. 6/2017

3. Declarații

Prezentare generală

A. Bugetul pe 2018

Potrivit elementelor aferente concluziilor comune:

- cuantumul total al creditelor de angajament în bugetul pe 2018 se stabilește la 160 113,5

milioane EUR; per total, aceasta lasă o marjă, sub plafoanele CFM pentru 2018, de 1 600,3

milioane EUR în credite de angajament;

- Cuantumul total al creditelor de plată din bugetul pe 2018 se stabilește la

144 681,0 milioane EUR.

- Instrumentul de flexibilitate pentru 2018 este mobilizat cu credite de angajament în cuantum

de 837,2 milioane EUR pentru rubrica 3 Securitate și cetățenie.

- Marja globală pentru angajamente este utilizată la un nivel de 1 113,7 milioane EUR pentru

rubrica 1a „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” și rubrica 1b „Coeziune

economică, socială și teritorială”.

- Decizia (UE) 2017/344 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016

privind mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în 20171 va fi modificată pentru a

ajusta profilul de compensare astfel încât să scadă suma compensată de la rubrica 5,

„Administrație”, în 2018 de la 570 milioane EUR la 318 milioane EUR și, în consecință, să

introducă compensarea sumei de 252 de milioane EUR pentru aceeași rubrică în 2020.

- creditele de plată din 2018 aferente mobilizării instrumentului de flexibilitate în 2014, 2016,

2017 și 2018 sunt estimate de Comisie la 678,3 milioane EUR.

B. Bugetul pe 2017

Potrivit elementelor care stau la baza concluziilor comune, proiectul de buget rectificativ nr.

6/2017 este acceptat conform propunerii Comisiei.

1 JO L 50, 28.2.2017, p. 57.

102

1. Bugetul pe 2018

1.1. Linii „închise”

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentele concluzii, sunt confirmate toate liniile

bugetare nemodificate nici de Consiliu, nici de Parlament și liniile bugetare la care Parlamentul a

acceptat amendamentele Consiliului în lectura lor respectivă.

Pentru celelalte linii bugetare, Comitetul de conciliere a convenit asupra concluziilor incluse în

secțiunile 1.2-1.7 de mai jos.

1.2. Chestiuni orizontale

Agenții descentralizate

Contribuția UE (în credite de angajament și credite de plată) și numărul de posturi pentru toate

agențiile descentralizate sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a

fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, cu următoarele excepții:

La rubrica 3:

o Oficiul European de Poliție (EUROPOL, articolul bugetar 18 02 04), pentru care s-

au alocat 10 noi posturi iar creditele de angajament și creditele de plată s-au

majorat cu 3 690 000 EUR.

o Biroul European pentru Azil (EASO, articolul bugetar 18 03 02), pentru care

creditele de angajament și creditele de plată sunt majorate cu 5 000 000 EUR.

o Agenția Europeană pentru Îmbunătățirea Cooperării Judiciare (EUROJUST,

articolul bugetar 33 03 04), pentru care s-au alocat 5 noi posturi iar creditele de

angajament și creditele de plată s-au majorat cu 1 845 000 EUR.

La rubrica 1a:

o Agenția GNSS European (GSA, articolul bugetar 02 05 11), pentru care s-au

alocat 5 noi posturi iar creditele de angajament și creditele de plată s-au majorat cu

345 690 EUR.

o Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (ESMA, articolul bugetar

12 02 06) pentru care nivelul creditelor de angajament și de plată și numărul de

posturi au fost reduse până la nivelul din proiectul de buget.

Agenții executive

Contribuția din partea UE (în credite de angajament și de plată și numărul de posturi) pentru

agențiile executive sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost

modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018.

Proiecte pilot/acțiuni pregătitoare

Este convenit un pachet cuprinzător de 87 de proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare (PP/AP), în valoare

totală de 100,0 milioane EUR în credite de angajament, astfel cum s-a propus de către Parlament, pe

lângă acțiunea pregătitoare propusă de Comisie în proiectul de buget pe 2018.

Când un proiect-pilot sau o acțiune pregătitoare pare să fie acoperită de un temei juridic existent,

Comisia poate propune transferul creditelor în contul temeiului juridic corespunzător pentru a facilita

realizarea acțiunii.

Acest pachet respectă întru totul plafoanele pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare stabilite

în regulamentul financiar.

103

1.3. Rubricile de cheltuieli din cadrul financiar – credite de angajament

După ce a luat în considerare concluziile de mai sus privind liniile bugetare „închise”, agențiile,

proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, comitetul de conciliere a convenit următoarele:

Rubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a

fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, însă cu ajustările convenite de Comitetul de

conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:

În EUR

Linia

bugetară/Programul: Denumire

PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

1.1.11 Sisteme europene de radionavigație prin

satelit (EGNOS și Galileo) -4 090 000

02 05 01

Dezvoltarea și furnizarea de infrastructuri

și servicii globale de radionavigație prin

satelit (Galileo) până în 2020

623 949 000 621 709 000 -2 240 000

02 05 02

Furnizarea de servicii prin satelit care

îmbunătățesc performanțele GPS pentru

a acoperi treptat întreaga regiune a

Conferinței Europene a Aviației Civile

(CEAC) până în 2020 (EGNOS)

185 000 000 183 150 000 -1 850 000

1.1.13 Programul european de observare a

Pământului (Copernicus) -10 370 000

02 06 01

Furnizarea de servicii operaționale care

se bazează pe observații spațiale și date

in situ (Copernicus)

130 664 000 129 364 000 -1 300 000

02 06 02

Dezvoltarea unei capacități autonome a

Uniunii de observare a Pământului

(Copernicus)

507 297 000 498 227 000 -9 070 000

1.1.14 Corpul european de solidaritate (CES)

-30 000 000

15 05 01 Corpul european de solidaritate 68 235 652 38 235 652 -30 000 000

1.1.31 Orizont 2020

110 000 000

02 04 02 01 Poziție fruntașă în sectorul spațial 173 389 945 184 528 490 11 138 545

02 04 02 03 Creșterea nivelului de inovare în

întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) 36 937 021 43 178 448 6 241 427

06 03 03 01

Realizarea unui sistem european de

transport eficient din punctul de vedere

al utilizării resurselor, ecologic, sigur și

fără sincope

53 986 199 56 835 072 2 848 873

08 02 01 01 Consolidarea cercetării de frontieră în

Consiliul European pentru Cercetare 1 827 122 604 1 842 122 604 15 000 000

104

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

08 02 02 01

Poziție fruntașă în nanotehnologii,

materiale avansate, tehnologia laser,

biotehnologie și producție și procesare

avansate

518 395 125 524 204 453 5 809 328

08 02 03 03 Tranziția spre un sistem energetic fiabil,

durabil și competitiv 330 244 971 336 486 398 6 241 427

08 02 03 04

Realizarea unui sistem european de

transport eficient din punct de vedere al

resurselor, ecologic, sigur și fără sincope

230 777 055 239 323 675 8 546 620

08 02 03 05

Realizarea unei economii care utilizează

resursele în mod eficient și este

rezistentă la schimbările climatice,

precum și aprovizionarea sustenabilă cu

materii prime

297 738 618 303 307 891 5 569 273

08 02 08 Instrumentul pentru IMM-uri 471 209 870 481 209 870 10 000 000

09 04 02 01 Poziție fruntașă în materie de tehnologii

ale informației și comunicațiilor 722 055 754 725 189 515 3 133 761

15 03 01 01

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie —

crearea, dezvoltarea și transferarea de

noi competențe, cunoștințe și inovații

870 013 019 885 710 765 15 697 746

32 04 03 01 Tranziția spre un sistem energetic fiabil,

durabil și competitiv 300 984 111 320 757 111 19 773 000

1.1.4 Competitivitatea întreprinderilor și

întreprinderile mici și mijlocii (COSME) 15 000 000

02 02 02

Îmbunătățirea accesului la finanțare al

întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri)

sub formă de participare la capital și

datorii

199 554 000 214 554 000 15 000 000

1.1.5 Educație, formare și sport („Erasmus+”)

54 000 000

15 02 01 01

Promovarea excelenței și cooperării în

domeniul educației și formării în Europa,

precum și a relevanței acestora pentru

piața forței de muncă

1 955 123 300 1 979 123 300 24 000 000

15 02 01 02


domeniul tineretului în Europa, precum și

a participării tinerilor la viața democratică

europeană

182 672 916 212 672 916 30 000 000

1.1.7 Vamă, Fiscalis și combaterea fraudei

-1 365 232

105

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

14 02 01 Sprijin pentru funcționarea și

modernizarea uniunii vamale 80 071 000 78 860 555 -1 210 445

14 03 01 Îmbunătățirea funcționării sistemelor de

impozitare 32 043 000 31 888 213 -154 787

1.1.81 Mecanismul pentru interconectarea

Europei (MIE) - Energie -19 773 000

32 02 01 04

Contribuția Uniunii la instrumentele

financiare pentru crearea unui mediu mai

propice investițiilor private în proiecte din

domeniul energiei

19 773 000 0 -19 773 000

1.1.DAG Agenții descentralizate

-3 965 555

02 05 11 Agenția GNSS European 30 993 525 31 338 525 345 000

12 02 06 Autoritatea Europeană pentru Valori

Mobiliare și Piețe (ESMA) 15 947 170 11 636 615 -4 310 555

1.1.OTH Alte acțiuni și programe

-2 346 000

02 03 02 01 Sprijin pentru activitățile de standardizare

efectuate de CEN, CENELEC și ETSI 18 908 000 18 562 000 -346 000

26 02 01

Proceduri de atribuire și publicitate

pentru contractele de achiziții publice de

bunuri, lucrări și servicii

8 500 000 7 500 000 -1 000 000

29 02 01

Furnizarea de informații statistice de

calitate, introducerea de noi metode de

producție a statisticilor europene și

întărirea parteneriatului cu Sistemul

Statistic European

59 475 000 58 475 000 -1 000 000

1.1.PPPA Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare

51 650 000

1.1.SPEC

Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor

Comisiei și al competențelor specifice

conferite Comisiei -2 900 000

01 02 01

Coordonarea și supravegherea uniunii

economice și monetare, inclusiv a

monedei euro, și comunicarea aferentă

12 000 000 11 500 000 -500 000

04 03 01 08 Relații industriale și dialog social 16 438 000 15 038 000 -1 400 000

06 02 05

Activități de sprijin pentru politica

europeană în domeniul transporturilor și

drepturile pasagerilor, inclusiv activități

de comunicare

11 821 000 10 821 000 -1 000 000

106

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

Total

155 840 213

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 22 001,5 milioane EUR,

ceea ce nu lasă nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de 21 239 milioane EUR de la rubrica 1a, și se

poate recurge la o sumă de 762,5 milioane EUR din marja globală pentru angajamente.

Rubrica 1b — Coeziune economică, socială și teritorială


fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, însă cu ajustarea convenită de Comitetul de


În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

1.2.5

Inițiativa privind ocuparea forței de

muncă în rândul tinerilor (alocare

complementară specifică) 116 666 667

04 02 64 Inițiativa privind ocuparea forței de

muncă în rândul tinerilor 233 333 333 350 000 000 116 666 667


7 700 000

Total

124 366 667

În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 55 532,2 milioane EUR,

ceea ce nu lasă nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de 55 181 milioane EUR de la rubrica 1b, și se

poate recurge la o sumă de 351,2 milioane EUR din marja globală pentru angajamente.

Rubrica 2 — Creștere durabilă: Resurse naturale




În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

2.0.10

Fondul european de garantare agricolă

(FEGA) – Cheltuieli de piață și plăți

directe -229 900 000

05 03 01 10 Schemă de plată de bază (BPS) 16 556 000 000 16 326 100 000 -229 900 000


15 600 000

Total

-214 300 000

107

Scăderea creditelor de angajament este pusă integral pe seama creșterii veniturilor disponibile

alocate FEGA provenite din excedentul din 31 octombrie 2017 care va acoperi în întregime nevoile

sectorului, astfel cum au fost actualizate în scrisoarea rectificativă nr. 1/2018. Printre aceste nevoi

actualizate, scrisoarea rectificativă nr. 1/2018 majorează plățile pentru:

Tinerii fermieri cu 34 milioane EUR (postul bugetar 05 03 01 13),

Practicile agricole benefice pentru climă și mediu cu 95 milioane EUR (postul bugetar

05 03 01 11),

Alte măsuri pentru carne de porc, carne de pasăre, ouă, apicultură și alte produse de

origine animală cu 60 milioane EUR (postul bugetar 05 02 15 99),

Programele naționale de sprijinire a sectorului vinicol cu 7 milioane EUR (postul bugetar

05 02 09 08) și

Măsurile de depozitare a laptelui praf degresat cu 2 milioane EUR (postul bugetar

05 02 12 02).

Ca urmare, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 59 285,3 milioane EUR, lăsând

o marjă de 981,7 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 2.

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie




În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

3.0.11 Europa creativă

3 500 000

15 04 01

Întărirea capacității financiare a IMM-

urilor și a organizațiilor mici și foarte mici

din sectoarele culturale și creative

europene și stimularea dezvoltării

politicilor și a unor noi modele de afaceri

34 528 000 35 528 000 1 000 000

15 04 02

Subprogramul „Cultura” — Sprijinirea

acțiunilor transfrontaliere și promovarea

circulației și mobilității transnaționale

68 606 000 71 106 000 2 500 000

3.0.8 Produse alimentare și hrană pentru

animale -6 500 000

17 04 01

Ameliorarea sănătății animalelor și

asigurarea unui nivel înalt de protecție a

animalelor în Uniune

161 500 000 160 000 000 -1 500 000

17 04 02

Detectarea la timp a organismelor

dăunătoare pentru plante și eradicarea

lor

25 000 000 22 000 000 -3 000 000

17 04 03 Asigurarea de controale eficace, eficiente

și fiabile 57 483 000 55 483 000 -2 000 000


10 535 000

108

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

18 02 04

Agenția Uniunii Europene pentru

cooperare în materie de aplicare a legii

(Europol)

116 687 271 120 377 271 3 690 000

18 03 02 Biroul European de Sprijin pentru Azil

(BESA) 85 837 067 90 837 067 5 000 000

33 03 04 Unitatea de cooperare judiciară a Uniunii

Europene (Eurojust) 36 506 468 38 351 468 1 845 000


12 650 000

Total

20 185 000

Ca urmare, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 3 493,2 milioane EUR, ceea ce

nu lasă nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de 3 181 milioane EUR de la rubrica 1b, și se poate

recurge la o sumă de 837,2 milioane EUR din marja globală pentru angajamente.

Rubrica 4 – Europa globală




În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

4.0.1 Instrumentul de asistență pentru

preaderare (IPA II) -95 000 000

05 05 04 02

Sprijin pentru Turcia — dezvoltarea

economică, socială și teritorială și

alinierea progresivă aferentă la acquis-ul

Uniunii

148 000 000 131 000 000 -17 000 000

22 02 01 01

Sprijin pentru Albania, Bosnia și

Herțegovina, Kosovo1, Muntenegru,

Serbia și fosta Republică Iugoslavă a

Macedoniei — Reforme politice și


Uniunii

189 267 000 199 267 000 10 000 000

22 02 03 01 Sprijin pentru Turcia — Reforme politice și

alinierea progresivă aferentă la acquis-ul 217 400 000 167 400 000 -50 000 000

1 Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul Kosovo și este conformă cu

Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, precum și cu

Avizul Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Kosovo.

109

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

Uniunii

22 02 03 02

Sprijin pentru Turcia - dezvoltarea



Uniunii

274 384 000 236 384 000 -38 000 000

4.0.2 Instrumentul european de vecinătate

(IEV) 50 000 000

22 04 01 03

Țările mediteraneene — Consolidarea

încrederii, securitate, precum și

prevenirea și soluționarea conflictelor

262 072 675 296 072 675 34 000 000

22 04 01 04

Sprijin pentru procesul de pace și

asistență financiară pentru Palestina și

Agenția Organizației Națiunilor Unite de

Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații

Palestinieni din Orientul Apropiat

(UNRWA)

293 379 163 299 379 163 6 000 000

22 04 02 02 Parteneriatul estic — Reducerea sărăciei

și dezvoltarea durabilă 351 556 726 361 556 726 10 000 000

4.0.3 Instrumentul de cooperare pentru

dezvoltare (ICD) 20 000 000

21 02 07 03 Dezvoltare umană 193 374 058 205 874 058 12 500 000

21 02 20

Erasmus+ — Contribuție din partea

instrumentului de cooperare pentru

dezvoltare (ICD)

94 928 673 102 428 673 7 500 000

4.0.4 Instrumentul de parteneriat pentru

cooperarea cu țările terțe (IP) -3 000 000

19 05 01

Cooperarea cu țările terțe pentru succesul

și promovarea intereselor Uniunii și a

intereselor reciproce

126 263 000 123 263 000 -3 000 000


-1 083 000

13 07 01

Sprijin financiar pentru a încuraja

dezvoltarea economică a comunității

turco-cipriote

32 473 000 34 473 000 2 000 000

21 02 40 Acorduri privind produsele de bază 5 583 000 2 500 000 -3 083 000


8 900 000

110

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

4.0.SPEC



conferite Comisiei 1 000 000

19 06 01 Activități de informare cu privire la

relațiile externe ale Uniunii 12 000 000 15 000 000 3 000 000

21 08 01

Evaluarea rezultatelor ajutoarelor

acordate de Uniune și acțiuni pe baza

acestora și misiuni de audit

30 676 000 29 176 000 -1 500 000

21 08 02 Coordonare și sensibilizare în materie de

dezvoltare 13 036 000 12 536 000 -500 000

Total

-19 183 000

Ca urmare, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 9 568,8 milioane EUR, lăsând o

marjă de 256,2 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 4.

Rubrica 5 – Administrație

Numărul de posturi din organigramele instituțiilor și creditele propuse de Comisie în proiectul de

buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, sunt convenite de

Comitetul de conciliere, cu următoarele excepții:

Secțiunea Parlamentului a cărui lectură este aprobată;

Secțiunea Consiliului a cărui lectură este aprobată;

Serviciul European de Acțiune Externă pentru care sunt alocați 800 000 EUR pentru

crearea unui nou post bugetar 2 2 1 4 Capacitatea de comunicare strategică. Acest

lucru are ca scop dotarea corespunzătoare a Serviciului European de Acțiune Externă

pentru a acoperi instrumentele de comunicare strategică, contractarea de experți în

comunicare strategică, sprijinirea pluralismului lingvistic al produselor de comunicare

strategică și angajarea și menținerea unei rețele de specialiști în contra-dezinformare

în statele membre și în țările învecinate. Postul bugetar 3 0 0 4 Alte cheltuieli

administrative este redus cu 800 000 EUR pentru a asigura neutralitatea bugetară.

În plus, impactul asupra bugetului pe 2018 al actualizării salariale automate aplicabile începând cu

data de 1 iulie 2017 este integrat în toate secțiunile instituțiilor după cum urmează:

în EUR

Parlamentul -2 796 000

Consiliu -948 000

Comisie (inclusiv pensii) -13 179 600

Curtea de Justiție -868 800

Curtea de Conturi -357 000

111

Comitetul Economic și Social European -193 000

Comitetul Regiunilor -146 000

Ombudsmanul -24 600

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor -13 459

Serviciul European de Acțiune Externă -878 400

Total -19 404 859

În cele din urmă, au fost identificate reduceri suplimentare de 5 de milioane EUR la toate instituțiile

pentru cheltuieli aferente clădirilor, după cum urmează:

în EUR

Consiliu -378 623

Comisie (inclusiv pensii) -3 637 499

Curtea de Justiție -270 611

Curtea de Conturi -96 409

Comitetul Economic și Social European -89 461

Comitetul Regiunilor -63 393

Ombudsmanul -7 016

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor -9 526

Serviciul European de Acțiune Externă -447 462

Total -5 000 000

În consecință, și după luarea în calcul a proiectelor pilot și a acțiunilor pregătitoare (3,5 milioane EUR)

propuse în cadrul secțiunii 1.2 de mai sus, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la

9 665,5 milioane EUR, lăsând o marjă de 362,5 milioane EUR sub plafonul de cheltuieli de la rubrica 5,

după utilizarea sumei de 318,0 milioane EUR din marjă pentru a compensa mobilizarea marjei pentru

situații neprevăzute în 2017.

112

Instrumente speciale FEG, RAU și FSUE

Creditele de angajament pentru Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) și Rezerva pentru

ajutoare de urgență (RAU) sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum

a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018. Rezerva pentru Fondul de solidaritate al

Uniunii Europene (FSUE, articolul bugetar 40 02 44) este suprimată.

1.4. Credite de plată

Nivelul global al creditelor de plată în bugetul pe 2018 este stabilit la nivelul din proiectul de buget,

astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, cu următoarele ajustări convenite

de Consiliul de conciliere:

1. În primul rând, se ține seama de nivelul convenit al creditelor de angajament pentru

cheltuielile nediferențiate, pentru care nivelul creditelor de plată este egal cu nivelul

creditelor de angajament. Aici intră și reducerea suplimentară a cheltuielilor agricole cu -

229,9 milioane EUR. Efectul combinat este o scădere cu 255,3 milioane EUR.

2. Creditele de plată pentru toate proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare noi propuse de

Parlament sunt stabilite la 50% din creditele de angajament corespunzătoare sau la nivelul

propus de Parlament, în cazul în care acesta este mai mic. În cazul prelungirii proiectelor-

pilot și a acțiunilor pregătitoare existente, nivelul creditelor de plată este cel definit în

proiectul de buget plus 50% din creditele de angajament corespunzătoare noi sau la nivelul

propus de Parlament, în cazul în care acesta este mai mic. Efectul combinat este o majorare

cu 50,0 milioane EUR.

3. Ajustările la următoarele linii bugetare sunt convenite ca urmare a evoluției creditelor de

angajament pentru cheltuielile diferențiate:

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

1.1.14 Corpul european de solidaritate (CES)

-22 501 000

15 05 01 Corpul european de solidaritate 51 177 000 28 676 000 -22 501 000

1.1.5 Educație, formare și sport („Erasmus+”)

12 000 000

15 02 01 01


domeniul educației și formării în Europa,

precum și a relevanței acestora pentru

piața forței de muncă

1 845 127 000 1 857 127 000 12 000 000


-3 965 555

02 05 11 Agenția GNSS European 30 993 525 31 338 525 345 000

12 02 06 Autoritatea Europeană pentru Valori

Mobiliare și Piețe (ESMA) 15 947 170 11 636 615 -4 310 555


-900 000

26 02 01

Proceduri de atribuire și publicitate

pentru contractele de achiziții publice de

bunuri, lucrări și servicii

8 200 000 7 300 000 -900 000

113

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență


10 535 000

18 02 04

Agenția Uniunii Europene pentru

cooperare în materie de aplicare a legii

(Europol)

116 687 271 120 377 271 3 690 000

18 03 02 Biroul European de Sprijin pentru Azil

(BESA) 85 837 067 90 837 067 5 000 000

33 03 04 Unitatea de cooperare judiciară a Uniunii

Europene (Eurojust) 36 506 468 38 351 468 1 845 000

4.0.1 Instrumentul de asistență pentru

preaderare (IPA II) -76 300 000

05 05 04 02

Sprijin pentru Turcia — dezvoltarea



Uniunii

120 000 000 107 200 000 -12 800 000

22 02 01 01

Sprijin pentru Albania, Bosnia și

Herțegovina, Kosovo1, Muntenegru,

Serbia și fosta Republică Iugoslavă a

Macedoniei — Reforme politice și


Uniunii

219 000 000 221 500 000 2 500 000

22 02 03 01

Sprijin pentru Turcia — Reforme politice

și alinierea progresivă aferentă la acquis-

ul Uniunii

86 000 000 48 500 000 -37 500 000

22 02 03 02

Sprijin pentru Turcia - dezvoltarea



Uniunii

291 000 000 262 500 000 -28 500 000

4.0.2 Instrumentul european de vecinătate

(IEV) 12 500 000

22 04 01 03

Țările mediteraneene — Consolidarea

încrederii, securitate, precum și

prevenirea și soluționarea conflictelor

125 000 000 133 500 000 8 500 000

22 04 01 04

Sprijin pentru procesul de pace și

asistență financiară pentru Palestina și

Agenția Organizației Națiunilor Unite de

Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații

260 000 000 261 500 000 1 500 000

1 Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul Kosovo și este conformă cu

Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, precum și cu

Avizul Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Kosovo.

114

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

Palestinieni din Orientul Apropiat

(UNRWA)

22 04 02 02 Parteneriatul estic — Reducerea sărăciei

și dezvoltarea durabilă 320 000 000 322 500 000 2 500 000

4.0.3 Instrumentul de cooperare pentru

dezvoltare (ICD) 16 900 000

21 02 07 03 Dezvoltare umană 170 000 000 179 400 000 9 400 000

21 02 20

Erasmus+ — Contribuție din partea

instrumentului de cooperare pentru

dezvoltare (ICD)

95 995 100 103 495 100 7 500 000


1 000 000

13 07 01

Sprijin financiar pentru a încuraja

dezvoltarea economică a comunității

turco-cipriote

25 000 000 26 000 000 1 000 000

4.0.SPEC



conferite Comisiei 1 500 000

19 06 01 Activități de informare cu privire la

relațiile externe ale Uniunii 13 700 000 15 200 000 1 500 000

Total

-49 231 555

4. Se fac reduceri suplimentare ale creditelor de plată sunt făcute la următoarele linii bugetare:

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

1.2.12 Regiuni în tranziție

-55 000 000

04 02 61

Fondul social european — Regiuni în

tranziție — Obiectivul „Investiții pentru

creștere și ocuparea forței de muncă”

1 345 000 000 1 305 000 000 -40 000 000

13 03 61

Fondul european de dezvoltare regională

(FEDR) — Regiuni în tranziție — Investiții

pentru creștere economică și ocuparea

forței de muncă

2 750 463 362 2 735 463 362 -15 000 000

1.2.13 Competitivitate (regiuni mai dezvoltate)

-90 000 000

04 02 62 Fondul social european — Regiunile mai

dezvoltate — Obiectivul „Investiții pentru

creștere economică și ocuparea forței de

2 882 000 000 2 847 000 000 -35 000 000

115

În EUR

Linia


PB 2018 (incl.

SR 1)

Bugetul pe

2018 Diferență

muncă”

13 03 62


(FEDR) — Regiuni mai dezvoltate —

Investiții pentru creștere economică și

ocuparea forței de muncă

3 497 060 077 3 442 060 077 -55 000 000

1.2.2 Cooperarea teritorială europeană

-90 500 000

13 03 64 01


(FEDR) — Cooperare teritorială

europeană

1 004 701 248 914 201 248 -90 500 000

1.2.31 Asistență tehnică

-4 500 000

13 03 65 01 Fondul european de dezvoltare regională

(FEDR) — Asistență tehnică operațională 72 000 000 69 000 000 -3 000 000

13 03 66


(FEDR) — Acțiuni inovatoare în domeniul

dezvoltării urbane durabile

43 321 859 41 821 859 -1 500 000

Total

-240 000 000

1. Rezerva pentru Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (articolul bugetar 40 02 44) este

suprimată (-88,0 milioane EUR).

Aceste acțiuni vor asigura un nivel al creditelor de plată în valoare de 144 681,0 milioane EUR, o

reducere de 582,5 milioane EUR față de proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin

scrisoarea rectificativă nr. 1/2018.

1.5. Rezerve

Nu există alte rezerve în afara celor din proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea

rectificativă nr. 1/2018, cu excepția postului bugetar 22 02 03 01 Sprijin pentru Turcia — Reforme

politice și alinierea progresivă aferentă la acquis-ul Uniunii, pentru care suma de 70 000 000 EUR în

credite de angajament și 35 000 000 EUR în credite de plată este înscrisă în rezervă până la

îndeplinirea următoarelor condiții:

„Fondurile vor fi eliberate atunci când, potrivit raportului anual al Comisiei, Turcia realizează

îmbunătățiri măsurabile suficiente în domeniile statului de drept, democrației, drepturilor omului și

libertății presei.”

Comentariul bugetar de la postul bugetar 22 02 03 01 se modifică în consecință.

1.6. Comentarii la buget

Cu excepția cazului în care sunt tratate în mod special în punctele precedente, s-a ajuns la un acord

privind amendamentele introduse de Parlamentul European sau de Consiliu cu privire la textul

comentariilor la buget, cu excepția celor privind liniile bugetare enumerate în următoarele două

tabele:

116

Liniile bugetare pentru care amendamentele introduse de Parlamentul European, sunt

aprobate odată cu modificarea propusă de către Comisie în scrisoarea sa privind

caracterul executabil.

Linia bugetară Denumire

06 02 01 01 Eliminarea blocajelor, sporirea gradului de interoperabilitate feroviară, stabilirea conexiunilor

lipsă și îmbunătățirea tronsoanelor transfrontaliere

09 05 01 Subprogramul „MEDIA” — Acțiuni la nivel transnațional și internațional și promovarea circulației

și mobilității transnaționale

18 04 01 01 Europa pentru cetățeni — Consolidarea memoriei istorice și întărirea capacității de participare

civică la nivelul Uniunii

21 02 07 03 Dezvoltare umană

22 02 03 02 Sprijin pentru dezvoltarea economică, socială și teritorială și alinierea progresivă aferentă la

acquis-ul Uniunii

Linii bugetare pentru care respectivul comentariu bugetar, astfel cum a fost propus în

proiectul de buget și modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018 și prin

actualizarea FEGA, este aprobat.


02 02 01 Promovarea spiritului antreprenorial și îmbunătățirea competitivității și a accesului pe piețe al

întreprinderilor din Uniune

02 03 04 Instrumente pentru guvernanța pieței interne

05 02 08 03 Fonduri operaționale pentru organizațiile de producători

05 03 01 01 Schema de plată unică (SPU)

05 03 01 10 Schemă de plată de bază (BPS)

05 04 60 01 Promovarea dezvoltării rurale durabile și a unui sector agricol al Uniunii mai echilibrat din punct de

vedere teritorial și al mediului, mai ecologic și mai inovator

08 02 02 02 Facilitarea accesului la finanțarea de risc pentru investițiile în cercetare și inovare

09 05 05 Acțiuni multimedia

13 03 61 Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) — Regiuni în tranziție — Investiții pentru creștere

economică și ocuparea forței de muncă

13 03 62 Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) — Regiuni mai dezvoltate — Investiții pentru

creștere economică și ocuparea forței de muncă

13 06 01 Acordarea de asistență statelor membre în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni

grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei

18 02 01 02 Prevenirea și combaterea criminalității organizate transfrontaliere și îmbunătățirea gestionării

riscurilor și a crizelor de securitate

18 03 01 01 Consolidarea și dezvoltarea sistemului european comun de azil și aprofundarea solidarității și a

partajării responsabilității între statele membre

117


21 04 01 Consolidarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale și susținerea reformelor

democratice

23 02 01 Furnizarea de ajutor umanitar și de asistență alimentară cu rapiditate, eficacitate și în funcție de

nevoi

33 02 07 Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE)

Se înțelege că amendamentele introduse de Parlamentul European sau de Consiliu nu pot modifica

sau extinde domeniul de aplicare al unui temei juridic existent și nu pot impieta asupra autonomiei

administrative a instituțiilor, și că acțiunea poate fi dusă la bun sfârșit cu resursele disponibile.

1.7. Linii bugetare noi

Nomenclatura bugetară propusă de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin

scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, a fost convenită cu includerea:

proiectelor pilot și a acțiunilor pregătitoare noi propuse în cadrul secțiunii 1.2 de mai

sus; și

a noului post bugetar 2 2 1 4 în cadrul secțiunii „Serviciul European de Acțiune

Externă”, propus la punctul 1.3 de mai sus.

2. Bugetul pe 2017

Proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 6/2017 este aprobat conform propunerii Comisiei.

118

3. Declarații

3.1. Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind

creditele de plată

„Parlamentul European și Consiliul reamintesc nevoia de a asigura, în contextul execuției, o evoluție

ordonată a plăților în legătură cu creditele pentru angajamente, în vederea evitării unui eventual

nivel anormal de facturi restante la sfârșit de an.

Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să continue monitorizarea îndeaproape și activă a

punerii în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020. În acest scop, ele invită Comisia să

prezinte în timp util cifre actualizate privind situația punerii în aplicare, precum și estimări referitoare

la cerințele în materie de credite de plată în 2018.

Consiliul și Parlamentul European vor lua orice decizie necesară în timp util, pentru nevoi justificate

în mod corespunzător, pentru a preveni acumularea unui volum excesiv de facturi neplătite și pentru

a asigura că cererile de plată sunt rambursate corespunzător.”

3.2. Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei

referitoare la Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

„Parlamentul, Consiliul și Comisia reamintesc că reducerea șomajului și, în special, a șomajului în

rândul tinerilor rămâne o prioritate politică comună înaltă și, în acest sens, își reafirmă voința de a

rezolva această problemă utilizând în modul cel mai bun posibil resursele bugetare disponibile, în

special prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

Prin urmare, Parlamentul, Consiliul și Comisia salută creșterea cuantumului alocat acestei inițiative în

2018. Cu toate acestea, este esențială nu doar asigurarea unei finanțări adecvate în bugetul UE, ci și

instituirea totodată a procedurilor corespunzătoare pentru punerea în aplicare efectivă a acesteia.

În acest sens, este necesară o cooperare eficace între Parlament, Consiliu și Comisie pentru a se

asigura cel mai mare impact posibil al măsurilor adoptate.

Prin urmare, Consiliul și Parlamentul European se angajează să țină seama cu prioritate de

necesitatea modificării Regulamentului privind dispozițiile comune ca urmare a adoptării bugetului

pentru exercițiul financiar 2018.

Comisia va facilita aprobarea rapidă a modificărilor aduse programelor pentru punerea în aplicare a

Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.”

3.3. Declarație unilaterală a Comisiei referitoare la Inițiativa privind ocuparea forței

de muncă în rândul tinerilor

„Reducerea șomajului în rândul tinerilor rămâne o prioritate politică majoră. Comisia se angajează să

monitorizeze îndeaproape evoluția punerii în aplicare a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în

rândul tinerilor. În cazul în care această inițiativă cunoaște o evoluție accelerată și capacitatea de

absorbție permite o creștere, Comisia va propune creșterea finanțării inițiativei prin intermediul unui

buget rectificativ care urmează a fi finanțat din marja globală pentru angajamente în conformitate cu

articolul 14 din Regulamentul privind CFM.

În acest caz, Comisia invită Consiliul și Parlamentul European să ajungă rapid la o decizie cu privire la

orice astfel de proiect de buget rectificativ.”

3.4. Declarație unilaterală a Consiliului privind reducerea cu 5 % a personalului

„Consiliul reamintește că ultimul an prevăzut pentru punerea deplină în aplicare a reducerii cu 5 % a

personalului a fost 2017. Cu toate acestea, dat fiind că nu toate instituțiile, organele și agențiile au

119

îndeplinit obiectivul de reducere, Consiliul îndeamnă la continuarea în 2018 a eforturilor de punere în

aplicare a acordului.

Este esențial ca obiectivul de reducere cu 5 % a personalului să fie realizat de toate instituțiile,

organele și agențiile și să fie monitorizat până când este atins pe deplin. Având în vedere acest lucru,

Consiliul invită Comisia să continue evaluarea rezultatului acestui exercițiu, în scopul de a desprinde

învățăminte pentru viitor.”

121



P8_TA-PROV(2017)0461

Acordul de cooperare științifică și tehnologică UE-Egipt: participarea

Egiptului la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona

mediteraneeană (PRIMA) ***


propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de cooperare științifică

și tehnologică dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt de stabilire a

clauzelor și condițiilor privind participarea Republicii Arabe Egipt la Parteneriatul în

domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) (11965/2017 – C8-

0345/2017 – 2017/0196(NLE))

(Procedura de aprobare)


– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11965/2017),

– având în vedere proiectul de acord de cooperare științifică și tehnologică între Uniunea

Europeană și Republica Arabă Egipt de stabilire a clauzelor și condițiilor privind

participarea Republicii Arabe Egipt la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în

zona mediteraneeană (PRIMA) (11926/2017),

– având în vedere Decizia (UE) 2017/1324 a Parlamentului European și a Consiliului din

4 iulie 2017 privind participarea Uniunii la Parteneriatul în domeniul cercetării și

inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) derulat în comun de mai multe state

membre1,

– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu

articolul 186 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a)(v) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0345/2017),

– având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din

Regulamentul său de procedură,

– având în vedere recomandarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-

0353/2017),

1. aprobă încheierea acordului;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și

1 JO L 185, 18.7.2017, p. 1.

122

Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii

Arabe Egipt.

123



P8_TA-PROV(2017)0462

Acordul de cooperare științifică și tehnologică UE-Algeria: participarea

Algeriei la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona



proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de cooperare științifică și

tehnologică dintre Uniunea Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară

de stabilire a clauzelor și condițiilor privind participarea Republicii Algeriene

Democratice și Populare la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona

mediteraneeană (PRIMA) (11964/2017 – C8-0346/2017 – 2017/0197(NLE))




– având în vedere proiectul de acord de cooperare științifică și tehnologică dintre Uniunea

Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară de stabilire a clauzelor și

condițiilor privind participarea Republicii Algeriene Democratice și Populare la

Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA)

(11924/2017),




membre1,


articolul 186 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a)(v) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0346/2017),




0354/2017),


1 JO L 185, 18.7.2017, p. 1.

124


Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii

Algeriene Democratice și Populare.

125



P8_TA-PROV(2017)0463

Acordul de cooperare științifică și tehnologică UE-Iordania: participarea

Iordaniei la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona



proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de cooperare științifică și

tehnologică dintre Uniunea Europeană și Regatul Hașemit al Iordaniei de stabilire a

clauzelor și condițiilor privind participarea Regatului Hașemit al Iordaniei la

Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA)

(11966/2017 – C8-0343/2017 – 2017/0200(NLE))




– având în vedere proiectul de acord de cooperare științifică și tehnologică dintre Uniunea

Europeană și Regatul Hașemit al Iordaniei de stabilire a clauzelor și condițiilor privind

participarea Regatului Hașemit al Iordaniei la Parteneriatul în domeniul cercetării și

inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) (11927/2017),




membre1,


articolul 186 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0343/2017),




0355/2017),



1 JO L 185, 18.7.2017, p. 1.

126

Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului

Hașemit al Iordaniei.

127



P8_TA-PROV(2017)0464

Aderarea Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas la

Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii

internaționale de copii *


propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a României să accepte, în interesul

Uniunii Europene, aderarea Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii

Bahamas la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii

internaționale de copii (COM(2017)0360 – C8-0234/2017 – 2017/0150(NLE))

(Procedura de consultare)


– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2017)0360),

– având în vedere articolul 38 al patrulea paragraf din Convenția de la Haga din 1980

asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

– având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf

litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost

consultat de către Consiliu (C8-0234/2017),

– având în vedere avizul Curții de Justiție1 privind competența externă exclusivă a

Uniunii Europene pentru o declarație de acceptare a aderării la Convenția de la Haga din

1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

– având în vedere articolul 78c și articolul 108 alineatul (8) din Regulamentul său de

procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0364/2017),

1. aprobă autorizarea României să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea

Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas la Convenția de la Haga

din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului,

Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Biroului permanent

al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat.

1 Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.

128

129



P8_TA-PROV(2017)0465

Aderarea Republicii Panama, a Republicii Uruguay, a Republicii Columbia

și a Republicii El Salvador la Convenția de la Haga din 1980 asupra

aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii *


propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Austriei și a României să accepte, în

interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii Panama, a Republicii Uruguay, a

Republicii Columbia și a Republicii El Salvador la Convenția de la Haga din 1980

asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2017)0369 – C8-

0231/2017 – 2017/0153(NLE))













procedură,


1. aprobă autorizarea Austriei și a României să accepte, în interesul Uniunii Europene,

aderarea Republicii Panama, a Republicii Uruguay, a Republicii Columbia și a

Republicii El Salvador la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale

răpirii internaționale de copii;




130


131



P8_TA-PROV(2017)0466

Aderarea Republicii San Marino la Convenția de la Haga din 1980 asupra

aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii *


propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Croației, Portugaliei, României și

Țărilor de Jos să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii San

Marino la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii

internaționale de copii (COM(2017)0359 – C8-0232/2017 – 2017/0149(NLE))




– având în vedere articolul 38 paragraful al patrulea din Convenția de la Haga din 1980









procedură,


1. aprobă autorizarea Croației, Portugaliei, României și Țărilor de Jos să accepte, în

interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii San Marino la Convenția de la Haga

din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;





132

133



P8_TA-PROV(2017)0467

Aderarea Georgiei și a Africii de Sud la Convenția de la Haga din 1980

asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii *


propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Luxemburgului și a României să

accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Georgiei și a Africii de Sud la

Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii

(COM(2017)0357 – C8-0233/2017 – 2017/0148(NLE))













procedură,


1. aprobă autorizarea Luxemburgului și a României să accepte, în interesul Uniunii

Europene, aderarea Georgiei și a Africii de Sud la Convenția de la Haga din 1980

asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;




134


135



P8_TA-PROV(2017)0473

Situația din Yemen

Rezoluţia Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la situația din

Yemen (2017/2849(RSP))


– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Yemen, îndeosebi

cele din 15 iunie 20171 și din 25 februarie 20162 referitoare la situația umanitară din

Yemen și Rezoluția din 9 iulie 2015 referitoare la situația din Yemen3,

– având în vedere declarația Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii

pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) din 8 octombrie 2016 privind

atacul din Yemen, declarația din 19 octombrie 2016 privind acordul de încetare a

focului din Yemen și declarația din 21 noiembrie 2017 privind situația din Yemen,

– având în vedere declarația din 11 noiembrie 2017 a Comisarului UE pentru ajutor

umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides, referitoare la situația

umanitară din Yemen,

– având în vedere concluziile Consiliului din 3 aprilie 2017 referitoare la situația din

Yemen,

– având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la atacurile asupra spitalelor

și școlilor, încălcări ale dreptului internațional umanitar4 și Rezoluția sa din 27 februarie

2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate5,

– având în vedere Orientările UE privind promovarea respectării dreptului internațional

umanitar,

– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) referitoare la

Yemen, în special rezoluțiile nr. 2342 (2017), nr. 2266 (2016), nr. 2216 (2015), nr. 2201

(2015) și 2140 (2014),

– având în vedere declarațiile trimisului special al ONU pentru Yemen, Ismail Ould

Cheikh Ahmed, din 30 ianuarie, 12 iulie, 19 august și 26 octombrie 2017 referitoare la

1 Texte adoptate, P8_TA(2017)0273. 2 Texte adoptate, P8_TA(2016)0066. 3 JO C 265, 11.8.2017, p. 93. 4 Texte adoptate, P8_TA(2016)0201. 5 JO C 285, 29.8.2017, p. 110.

136

situația din Yemen,

– având în vedere declarația prezentată în fața CSONU la 12 iulie 2017 de Subsecretarul

General al Organizației Națiunilor Unite pentru afaceri umanitare de la acea dată,

Stephen O’Brien,

– având în vedere declarația comună a Programului Alimentar Mondial (PAM), Fondului

Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)

din 16 noiembrie 2017, prin care se solicită ridicarea imediată a blocadei umanitare din

Yemen,

– având în vedere evenimentul la nivel înalt al donatorilor organizat la 25 aprilie 2017 sub

egida ONU în legătură cu criza umanitară din Yemen, în cursul căruia a fost oferită

suma de 1,1 miliarde USD pentru a acoperi un deficit de finanțare de 2,1 miliarde USD

aferent anului 2017,

– având în vedere decizia Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din septembrie 2017

de a ancheta toate presupusele încălcări ale drepturilor omului din Yemen din timpul

conflictului,

– având în vedere declarațiile prezidențiale ale Consiliului de Securitate al ONU din 15

iunie 2017, în care părțile din Yemen sunt invitate să se implice în mod constructiv și cu

bună credință într-un efort de soluționare a conflictului, și din 9 august 2017, privind

amenințarea foametei în Yemen,

– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât diversele runde de negocieri sub egida ONU nu au dus la progrese

semnificative către o soluție politică în Yemen; întrucât părțile beligerante și susținătorii

lor regionali și internaționali, inclusiv Arabia Saudită și Iranul, nu au reușit să ajungă la

un acord de încetare a focului sau la orice fel de soluție, iar luptele și bombardamentele

la întâmplare continuă în același ritm; întrucât niciuna dintre părți nu a obținut o victorie

militară și este puțin probabil să reușească acest lucru în viitor; întrucât găsirea unei

soluții politice la acest conflict, sub auspiciile inițiativei de pace a ONU în Yemen, ar

trebui să fie o prioritate pentru UE și pentru întreaga comunitate internațională;

B. întrucât situația umanitară din Yemen este în continuare catastrofală; întrucât

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a declarat că

situația din Yemen este „cea mai gravă situație de urgență din lume în privința

securității alimentare”; întrucât, potrivit Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor

umanitare (OCHA), 20,7 milioane de persoane din Yemen au nevoie de ajutor, în

special de asistență alimentară, iar 7 milioane dintre ei se confruntă cu o „situație de

urgență în privința securității alimentare”; întrucât 2,2 milioane de copii suferă de

malnutriție severă acută și la fiecare 10 minute un copil moare din cauze care pot fi

prevenite; întrucât 2,9 milioane de persoane sunt strămutate intern și un milion de

persoane au fost returnate;

C. întrucât, potrivit ONU, în atacurile aeriene și luptele de la sol și-au pierdut viața peste

8 000 de persoane, dintre care 60 % civili, și au fost rănite peste 50 000 de persoane,

inclusiv un mare număr de copii, de când coaliția condusă de Arabia Saudită a intervenit

în războiul civil din Yemen în martie 2015; întrucât luptele, atât la sol, cât și în aer, au

făcut imposibil accesul în zonă al observatorilor pe teren din cadrul Oficiului ONU

pentru Drepturile Omului, pentru a verifica numărul de victime în rândul civililor;

întrucât aceste cifre reflectă, prin urmare, numai numărul morților și răniților pe care

OHCHR a reușit să-l coroboreze și să-l confirme;

137

D. întrucât grupurile vulnerabile, femeile și copiii sunt în mod special afectați de ostilitățile

în curs și de criza umanitară; întrucât numărul victimelor civile continuă să crească;

E. întrucât, potrivit organizației „Salvați copiii”, în Yemen mor zilnic 130 de copii;

întrucât cel puțin 1,8 milioane de copii au fost nevoiți să renunțe la școală, pe lângă cei

1,6 milioane care nu erau școlarizați înainte de izbucnirea conflictului;

F. întrucât Organizația Mondială a Sănătății raportează că „peste jumătate din unitățile

medicale au fost închise ca urmare a deteriorării, distrugerii sau lipsei de fonduri” și se

înregistrează o penurie gravă de materiale medicale; întrucât 30 000 de lucrători din

domeniul sănătății a căror activitate este fundamentală nu au fost plătiți de peste un an;

G. întrucât distrugerea infrastructurii și colapsul serviciilor publice au contribuit la

declanșarea epidemiei de holeră; întrucât, la 2 noiembrie 2017, OCHA a anunțat că

aproape 895 000 de cazuri suspectate de holeră, soldate cu circa 2 200 de decese, au fost

raportate începând cu data de 27 aprilie 2017; întrucât mai mult de jumătate din cazuri

implică copii; întrucât este dificil să se stabilească cu certitudine numărul real al

cazurilor de holeră, deoarece accesul către mai multe regiuni este limitat și mulți

pacienți suspectați sunt tratați înainte de a se stabili un diagnostic exact;

H. întrucât aproape 90 % din produsele alimentare de bază din țară sunt importate; întrucât

raportorul special al ONU privind impactul negativ al măsurilor coercitive unilaterale a

subliniat deja mai demult că blocada aeriană și navală aplicată Yemenului de către

forțele de coaliție constituie una dintre cauzele principale ale actualei catastrofe

umanitare; întrucât această blocadă a limitat și a perturbat importurile și exporturile de

produse alimentare, combustibil și medicamente, precum și ajutoarele umanitare;

întrucât întârzierile nejustificate și/sau refuzul intrării navelor în porturile din Yemen

reprezintă o măsură coercitivă unilaterală (MCU) ilegală în temeiul dreptului

internațional;

I. întrucât situația umanitară din Yemen s-a agravat după ce, la 6 noiembrie 2017, coaliția

condusă de Arabia Saudită a blocat frontierele terestre, maritime și aeriene ale țării;

întrucât portul maritim Aden și postul de frontieră al-Wadea dintre Arabia Saudită și

Yemen a fost redeschis; întrucât, cu toate acestea, sunt încă blocate porturile Hodeida și

Saleef, precum și aeroportul din Sanaa, preluate de rebelii Houthi în martie 2015, prin

care intră în Yemen aproximativ 80 % din importuri, inclusiv bunuri comerciale și

umanitare; întrucât agențiile umanitare au avertizat că, dacă nu este ridicată blocada,

Yemenul se va confrunta cu cea mai mare foamete întâlnită în lume de decenii, cu

milioane de victime;

J. întrucât Rezoluția 2216 a CSONU prevede în mod explicit că Comitetul pentru

sancțiuni poate declara persoanele implicate ca fiind vinovate de „împiedicarea

furnizării de asistență umanitară în Yemen”;

K. întrucât atacurile aeriene conduse de coaliție în interiorul și în jurul zonei Sanaa s-au

intensificat în ultimele săptămâni, provocând victime în rândul civililor și distrugerea

infrastructurilor; întrucât coaliția condusă de Arabia Saudită este acuzată că ar fi lansat

zeci de raiduri aeriene la întâmplare care au ucis și rănit mii de civili, încălcând legile

războiului, inclusiv prin utilizarea munițiilor cu dispersie, interzise la nivel

internațional; întrucât, la 4 noiembrie 2017, rebelii Houthi au lansat rachete balistice

asupra principalului aeroport internațional civil din Riad; întrucât alte zeci de rachete au

fost lansate înspre teritoriul Arabiei Saudite în acest an; întrucât dreptul războiului

interzice atacurile deliberate și generalizate asupra civililor; întrucât astfel de atacuri

sunt considerate crime de război, iar persoanele care le comit pot fi urmărite penal

138

pentru crimă;

L. întrucât situația din Yemen prezintă riscuri grave pentru stabilitatea regiunii, în special

în Cornul Africii, în zona Mării Roșii și în Orientul Mijlociu în general; întrucât

gruparea Al-Qaida din Peninsula Arabică (AQAP) a profitat de deteriorarea situației

politice și de securitate din Yemen, extinzându-și prezența și crescând numărul și

amploarea atacurilor sale teroriste; întrucât AQAP și așa-numitul Stat islamic

(ISIS/Daesh) s-au implantat în Yemen și au comis atacuri teroriste, care s-au soldat cu

moartea a sute de persoane;

M. întrucât forțele Houthi/Saleh, sprijinite de Iran, fac obiectul unui embargo internațional

asupra armelor; întrucât, potrivit celui de al 18-lea Raport anual al UE cu privire la

exporturile de arme, statele membre ale UE au continuat să autorizeze transferurile de

arme către Arabia Saudită de la escaladarea conflictului, ceea ce reprezintă o încălcare a

Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind controlul

exporturilor de arme; întrucât, în Rezoluția Parlamentului European din 25 februarie

2016 referitoare la situația umanitară din Yemen, VP/ÎR a fost invitată să lanseze o

inițiativă care să vizeze aplicarea de către UE a unui embargo asupra armelor împotriva

Arabiei Saudite, în conformitate cu Poziția comună 2008/944/PESC;

N. întrucât, potrivit UNICEF, educația a 2 milioane de copii a fost întreruptă; întrucât

„peste 1 700 de școli nu pot fi folosite în prezent, ca urmare a daunelor cauzate de

conflict, a faptului că găzduiesc persoane strămutate în interiorul țării (PSI) sau a

ocupării de către grupuri armate”, conform OCHA; întrucât există dovezi privind cazuri

de recrutare și utilizare a copiilor pentru a lupta sau a executa sarcini militare; întrucât

mii de cadre didactice, după ce nu au fost plătite timp de peste un an, au fost obligate să

renunțe la locurile lor de muncă pentru a găsi venituri alternative; întrucât, din cauza

distrugerii infrastructurii esențiale, puținele școli care încă funcționează sunt greu

accesibile;

O. întrucât jurnaliștii sunt împiedicați sistematic să intre în Yemen de către coaliția

condusă de Arabia Saudită, interzicându-li-se inclusiv să participe la zborurile pentru

acordarea de ajutor ale ONU către capitala controlată de rebelii Houthi, Sanaa;

P. întrucât deciziile de a adăuga anumite persoane pe listele cu țintele operațiunilor cu

drone sunt deseori luate în absența unor mandate sau ordine judecătorești; întrucât

vizarea și uciderea ulterioară a anumitor persoane se desfășoară fără respectarea

garanțiilor procedurale;

Q. întrucât, de la începutul conflictului, Uniunea Europeană a alocat ajutor umanitar în

valoare de 171,7 milioane EUR; întrucât ajutorul umanitar acordat de UE vizează cu

prioritate sănătatea, alimentația, securitatea alimentară, asigurarea de protecție, adăpost,

apă și accesul la instalații sanitare;

R. întrucât, în pofida evenimentului la nivel înalt de strângere de fonduri pentru criza

umanitară din Yemen, organizat la Geneva în aprilie 2017 și în cursul căruia diverse țări

și organizații și-au asumat angajamentul de a face donații în valoare de

1,1 miliarde USD, fondurile puse la dispoziție de donatori la 21 noiembrie 2017

reprezentau numai 56,9 % din suma de 2,3 miliarde USD solicitată de ONU pentru

operațiuni umanitare în Yemen în 2017;

1. condamnă în termenii cei mai fermi violențele care au loc în Yemen și toate atacurile

împotriva civililor și infrastructurilor civile, care reprezintă crime de război; își exprimă

profunda preocupare cu privire la deteriorarea alarmantă a situației umanitare din

Yemen; regretă profund pierderile de vieți omenești cauzate de conflict și suferința

139

extremă a persoanelor private de ajutor umanitar și de bunuri de primă necesitate, prinse

în acest conflict, strămutate sau care și-au pierdut mijloacele de subzistență și transmite

condoleanțe familiilor victimelor; își reafirmă angajamentul de a continua să sprijine

Yemenul și poporul yemenit;

2. își reafirmă sprijinul total pentru eforturile Secretarului General al ONU și ale trimisului

special al Secretarului General al ONU pentru Yemen de a obține reluarea negocierilor;

subliniază că numai o soluție politică, incluzivă și bazată pe negocieri pentru acest

conflict poate reinstaura pacea și poate menține unitatea, suveranitatea, independența și

integritatea teritorială a Yemenului; solicită tuturor actorilor internaționali și regionali

să dialogheze constructiv cu părțile din Yemen pentru a permite o dezamorsare a

conflictului și negocierea unui acord; îndeamnă Arabia Saudită și Iranul să depună

eforturi pentru a pune capăt luptelor din Yemen și a îmbunătăți relațiile bilaterale; invită

Iranul să înceteze imediat furnizarea de sprijin pentru forțele Houthi din Yemen, fie

direct, fie prin intermediari;

3. invită toate părțile implicate în conflict să ajungă urgent la un acord privind o încetare a

ostilităților, sub monitorizarea ONU, ca un prim pas în direcția reluării negocierilor de

pace sub egida ONU; solicită tuturor părților să se angajeze, cu bună credință și fără

condiții prealabile, într-o nouă rundă de negocieri de pace sub egida ONU, cât mai

curând posibil; regretă decizia luptătorilor Houthi și a aliaților acestora de a-l respinge

pe Ismail Ould Cheikh Ahmed ca negociator de pace;

4. invită VP/ÎR să propună urgent o strategie integrată a UE pentru Yemen și să asigure un

nou impuls pentru o inițiativă de pace în Yemen sub auspiciile ONU; își reiterează

sprijinul față de eforturile depuse de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)

pentru a media reluarea negocierilor și îndeamnă toate părțile implicate în conflict să

răspundă acestor eforturi în mod constructiv, fără a impune precondiții; subliniază că

întreprinderea unor acțiuni pentru creșterea încrederii, cum ar fi eliberarea prizonierilor

politici, măsuri imediate pentru o încetare de durată a focului, un mecanism de retragere

a forțelor monitorizată de ONU, facilitarea accesului umanitar și comercial, inițiative

Track II, care să implice actori politici, de securitate și ai societății civile, este esențială

pentru a favoriza o revenire la calea politică;

5. regretă închiderea porturilor maritime, a aeroporturilor și a frontierelor terestre yemenite

de către Arabia Saudită și partenerii săi de coaliție, ceea ce a dus la o deteriorare și mai

accentuată a situației din țară; consideră că măsurile luate de coaliție pentru a-și relua

operațiunile în portul Aden și a deschide punctul de trecere a frontierei al-Wadea sunt

un pas în direcția bună; îndeamnă coaliția să asigure reluarea imediată a activităților în

porturile Hodeida și Saleef și deschiderea frontierelor terestre pentru ajutorul umanitar

și furnizarea de produse comerciale de bază;

6. subliniază faptul că Consiliul de Securitate al ONU, în vederea atât a abordării

urgențelor umanitare, cât și a reinstaurării încrederii între părți într-un mod propice

negocierilor politice, încurajează un acord rapid cu privire la trimiterea de noi

observatori în cadrul Mecanismului de verificare și inspecție al ONU, îmbunătățirea

capacității tuturor porturilor yemenite și accesul crescut la aeroportul Sanaa;

7. invită toate părțile implicate să permită accesul total și imediat al convoaielor umanitare

în zonele afectate de conflict, pentru a putea oferi ajutor celor care au nevoie și solicită

să se asigure securitatea lucrătorilor umanitari; invită Consiliul și CSONU ca, la

implementarea Rezoluției 2216 a CSONU, să identifice persoanele care împiedică

furnizarea asistenței umanitare în Yemen și să le impună acestora sancțiuni specifice;

140

8. condamnă atacurile aeriene nediferențiate conduse de coaliție, care au provocat victime

în rândul civililor, inclusiv copii, și distrugerea infrastructurilor civile și medicale;

condamnă atacurile nediferențiate similare ale forțelor Houthi și aliate și care s-au

soldat cu uciderea civililor și utilizarea spitalelor și școlilor de către aceste grupuri ca

baze de pregătire a atacurilor;

9. condamnă atacurile nediferențiate cu rachete asupra orașelor din Arabia Saudită, în

special asupra principalului aeroport internațional civil din Riad, aeroportul

internațional King Khaled, din 4 noiembrie 2017, de către forțele Houthi/Saleh;

10. îndeamnă toate părțile să permită accesul jurnaliștilor în țară, inclusiv în toate teritoriile

și dincolo de liniile frontului din țară; constată că blocarea de către Yemen a accesului

jurnaliștilor în țară este cauza lipsei de acoperire a crizei, fapt care îngreunează

eforturile lucrătorilor umanitari de a atrage atenția comunității internaționale și a

donatorilor asupra situației devastatoare; salută recenta eliberare a jurnaliștilor Yahya

Abdulraqeeb al-Jubeihi, Abed al-Mahziri și Kamel al-Khozani și solicită eliberarea

imediată și necondiționată a tuturor jurnaliștilor aflați încă în închisoare;

11. invită toate părțile să respecte dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al

drepturilor omului, să asigure protecția civililor și să se abțină de la a viza în mod direct

infrastructurile civile, în special infrastructurile medicale și sistemele de aprovizionare

cu apă;

12. reamintește că atacurile deliberate împotriva populației civile și a infrastructurii civile,

inclusiv a spitalelor și a personalului medical, reprezintă o gravă încălcare a dreptului

internațional umanitar; îndeamnă comunitatea internațională să dispună urmărirea

penală internațională a celor răspunzători de încălcările dreptului internațional săvârșite

în Yemen; sprijină întru totul, în această privință, decizia Consiliului ONU pentru

Drepturile Omului de a efectua o anchetă cuprinzătoare cu privire la crimele comise în

conflictul din Yemen;

13. sprijină pe deplin eforturile depuse de statele membre ale UE și de țările terțe de a

institui mecanisme internaționale pentru a colecta probe și a-i trage la răspundere pe cei

vinovați de încălcări grave ale drepturilor omului și încălcări ale dreptului internațional

umanitar; subliniază că asigurarea tragerii la răspundere a celor vinovați de încălcări

este esențială pentru soluționarea pe termen lung a conflictului; salută, în acest sens,

înființarea unui grup al ONU de experți internaționali și regionali eminenți cu mandatul

de a monitoriza situația drepturilor omului în Yemen și de a prezenta rapoarte în acest

sens, precum și de a realiza o examinare cuprinzătoare a tuturor presupuselor încălcări și

abuzuri la adresa drepturilor internaționale ale omului și a altor domenii relevante și

aplicabile ale dreptului internațional, comise de toate părțile implicate în conflict

începând cu martie 2015; regretă că eforturile de lansare a unei anchete independente au

fost blocate;

14. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că instabilitatea din Yemen a fost

exploatată de organizațiile teroriste și extremiste, cum ar fi ISIS/Daesh și AQAP;

îndeamnă guvernul Yemenului să își asume responsabilitățile în combaterea ISIS/Daesh

și AQAP; subliniază că este nevoie ca toate părțile implicate în conflict să ia măsuri

ferme împotriva acestor grupări, ale căror activități reprezintă o amenințare serioasă

pentru negocierea unui acord și pentru securitatea din regiune și din afara acesteia;

afirmă angajamentul UE de a se opune grupărilor extremiste și ideologiilor lor și

subliniază necesitatea ca părțile din regiune să facă același lucru;

15. invită Consiliul să promoveze în mod real respectarea dreptului internațional umanitar,

141

conform orientărilor UE aplicabile; subliniază mai ales că se impune stricta aplicare de

către toate statele membre ale UE a normelor prevăzute în Poziția comună

2008/944/PESC; reamintește, în această privință, rezoluția sa referitoare la situația

umanitară din Yemen, în care VP/ÎR este invitat să lanseze o inițiativă care să vizeze

impunerea de către UE a unui embargo asupra armelor împotriva Arabiei Saudite, având

în vedere acuzațiile grave de încălcare de către Arabia Saudită a dreptului internațional

umanitar în Yemen și faptul că autorizarea în continuare a vânzărilor de arme către

Arabia Saudită ar încălca, prin urmare, Poziția comună 2008/944/PESC;

16. susține apelul UE prin care aceasta solicită tuturor părților implicate în conflict să ia

toate măsurile necesare pentru a preveni toate formele de violență și a răspunde

acestora, inclusiv violența sexuală și bazată pe gen în situațiile de conflict armat;

condamnă în mod ferm încălcările drepturilor copilului și își exprimă preocuparea cu

privire la accesul limitat al copiilor la îngrijirile medicale de bază și la educație;

condamnă recrutarea și folosirea copiilor-soldați în cadrul ostilităților, de către forțele

guvernamentale sau de către grupuri armate ale opoziției;

17. salută angajamentele asumate în cadrul evenimentului la nivel înalt al donatorilor pentru

criza umanitară din Yemen și subliniază necesitatea unor acțiuni umanitare coordonate

sub egida ONU, pentru a ușura suferința populației yemenite; solicită mobilizarea

imediată a fondurilor angajate pentru Yemen și finanțarea integrală a Planului ONU de

răspuns umanitar pentru Yemen pe 2017;

18. salută faptul că UE și statele sale membre sunt pregătite să își intensifice asistența

umanitară pentru populația din întreaga țară, pentru a răspunde nevoilor în creștere și

pentru a-și mobiliza asistența pentru dezvoltare în vederea finanțării unor proiecte în

sectoarele esențiale;

19. sprijină ferm activitatea secretarului general adjunct pentru probleme umanitare și

coordonator al ajutorului de urgență al ONU, Mark Lowcock, și a predecesorului său,

Stephen O’Brien, în scopul ușurării suferinței populației yemenite;

20. solicită UE și statelor sale membre ca, pe lângă eforturile umanitare și politice pe care le

depun, să sprijine acțiunile de consolidare a păcii și de reziliență, inclusiv prin

sprijinirea actorilor societății civile și a structurilor economice și de guvernanță de la

nivel local, pentru a asigura restabilirea rapidă a serviciilor de bază și a infrastructurii, a

stimula economia locală și a promova pacea și coeziunea socială;

21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,

Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri

externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre,

Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului General al

Consiliului de Cooperare al Golfului, Secretarului General al Ligii Statelor Arabe și

guvernului Republicii Yemen.

Date post:	06-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

PARLAMENTUL EUROPEAN 2017 - 2018 - cdep.roPARL_EM)_RO.pdf · PARLAMENTUL EUROPEAN 2017 - 2018...

Documents