Parlamentele naționale, garanți ai drepturilor€¦ · consolidat al APCE constituie cele mai...

Consiliul Europei este principala organizație pentru apărarea drepturilor omului de pe continent Aceasta cuprinde 47 de state membre inclusiv toți membrii Uniunii Europene Adunarea Parlamentară care constă icircn reprezentanți din 47 de parlamente naționale oferă un forum pentru dezbateri și propuneri privind problemele sociale și politice ale Europei Numeroase convenții ale Consiliului Europei sunt inițiate de Adunare inclusiv Convenția europeană a drepturilor omului

Timp de aproape 70 de ani Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a inspirat parlamentarii să icircși folo-sească mandatele democratice pentru a icircncuraja o cul-tură generalizată a respectului față de drepturile omu-lui icircn cadrul unei democrații bazate pe statul de drept

Icircn calitate de legiuitori și de reprezentanți ai cetățeni-lor Uniunii parlamentarii au răspunderea icircmpărtășită de puterile executive și judiciare din statele lor de a denunța abuzurile icircmpotriva drepturilor omului Pot face acest lucru asiguracircndu-se că normele internați-onale privind drepturile omului sunt puse icircn aplicare icircn mod eficient norme la care țările lor au aderat icircn mod voluntar icircn special cele consacrate icircn Convenția europeană a drepturilor omului

Scopul acestui manual este de a pregăti parlamentarii din toată Europa să icircși icircndeplinească responsabilitățile și să profite de oportunitățile de a proteja și pune icircn aplicare drepturile omului Icircn acest scop manualul analizează structurile funcțiile și metodele de lucru care le permit parlamentarilor să verifice icircn cel mai efi-cient mod compatibilitatea legislației inclusiv a pro-iectelor de lege și a practicilor administrative din țările lor cu standardele europene privind drepturile omu-lui Acestea provin din Convenție dar și din jurispru-dența Curții de la Strasbourg și din activitatea altor organisme ale Consiliului Europei Manualul include exemple de bune practici din mai multe parlamente europene care pot servi drept sursă de inspirație

RON

PREM

S 03

2120

Parlamentele naționale garanți ai drepturilor om

ului icircn Europa

Parlamentele naționale garanți ai

drepturilor omului icircn Europa

Manual pentru membrii parlamentului

wwwassemblycoeint

wwwcoeint

Consiliul Europei

Manual pentru membrii parlamentuluiDocument elaborat de dr Alice Donald

și de dna Anne-Katrin Speck Universitatea Middlesex Londra

(Marea Britanie) icircn colaborare cu secretariatul Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile

omului al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Parlamentele naționale garanți

ai drepturilor omului icircn Europa

Ediția icircn limba francezăLes parlements nationaux garants des droits de lrsquohomme en Europe ndash

Manuel agrave lrsquousage des parlementaires

Opiniile exprimate icircn această lucrare sunt responsabilitatea autorilor

și nu reflectă neapărat politica oficială a Consiliului Europei

Toate solicitările referitoare la reproducerea sau la traducerea

integrală sau parțială a prezentului document vor fi

adresate Direcției Comunicare (F-67075 Strasbourg Cedex sau publishingcoeint) Orice altă

corespondență referitoare la acest document va fi adresată

Secretariatului Adunării Parlamentare

Copertă și aranjare icircn pagină Departamentul de producție a

documentelor și publicațiilor (SPDP) Consiliul Europei

Ilustrații copy Consiliul Europei

copy Consiliul Europei traducere ianuarie 2020

Tipărit la Consiliul Europei

Pagina 3

CuprinsCUVAcircNT INTRODUCTIV 7ABREVIERI 9GLOSAR DE TERMENI-CHEIE 10CONSILIUL EUROPEI PE SCURT 13

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei 14Comitetul Miniștrilor 15Convenția europeană a drepturilor omului 15Curtea Europeană a Drepturilor Omului 16

CAPITOLUL 1 - CARE ESTE OBIECTIVUL ACESTUI GHID 17CAPITOLUL 2 - CE OBLIGAȚII IcircN MATERIA DREPTURILOR OMULUI AU PARLAMENTARII 21

21 Recunoașterea sporită a rolului parlamentarilor icircn calitate de garanți ai drepturilor omului 21

22 Obligațiile parlamentarilor de a icircntreprinde acțiuni pozitive 25

CAPITOLUL 3 - CE TREBUIE SĂ FACĂ PARLAMENTARII PENTRU A-ȘI IcircNDEPLINI OBLIGAȚIILE IcircN MATERIA DREPTURILOR OMULUI 27

31 Funcțiile icircndeplinite de parlamentari icircn materia drepturilor omului 2832 Cum trebuie executivul să le ofere parlamentarilor posibilitatea de a-și

icircndeplini funcțiile icircn domeniul drepturilor omului 3833 Concretizarea responsabilității comune icircn ceea ce privește drepturile

omului 45

CAPITOLUL 4 - CUM TREBUIE SĂ SE ORGANIZEZE PARLAMENTARII PENTRU A-ȘI IcircNDEPLINI OBLIGAȚIILE IcircN MATERIA DREPTURILOR OMULUI 49

41 Diferite moduri de organizare a activității parlamentare icircn domeniul drepturilor omului 51

42 Sprijinul acordat tuturor parlamentarilor pentru a deveni garanți ai drepturilor omului 57

CAPITOLUL 5 - CUM POT ASIGURA PARLAMENTARII FUNCȚIONAREA EFICACE A STRUCTURILOR IcircN DOMENIUL DREPTURILOR 62

51 Statutul și mandatul 6352 Membrii 6453 Competențele 6554 Metode de lucru 66

Pagina 4 Parlamentele naționale garanți ai drepturilor omului icircn Europa

55 Dezvoltarea unor relații externe 6756 Formare și asistență tehnică 7057 Evaluarea eficacității unei comisii pentru drepturile omului 71

CAPITOLUL 6 - CUM POT PARLAMENTARII SĂ COLABOREZE MAI IcircNDEAPROAPE CU CONSILIUL EUROPEI 75

61 Rolul și responsabilitățile speciale ale membrilor Adunării Parlamentare 76

62 Modul icircn care parlamentarii pot dezvolta o relație mai apropiată cu Consiliul Europei 79

63 Cacircștigarea considerației Curții Europene a Drepturilor Omului cum respectă Curtea bunele practici parlamentare 88

CONCLUZIE 93ANEXA 1 - LISTA DE VERIFICARE PENTRU PARLAMENTARI 95ANEXA 2 ndash REZOLUȚIA APCE 1823 (2011) 99ANEXA 3 - LECTURI ȘI RESURSE SUPLIMENTARE 102

Pagina 5

S istemul instituit icircn temeiul Convenției europene a drepturilor omului face icircn prezent obiectul mai multor atacuri suveraniste unele dintre acestea fiind exprimate de membrii fondatori ai Organizației noastre

Icircnsă oricare ar fi provocările - indiferent că este vorba de simpla neicircncredere de icircncercările de a limita sfera de aplicare a Convenției sau chiar de a suspenda aplicarea acesteia - trebuie să oferim un răspuns ferm dar și constructiv pentru a identifica soluții icircmpreună

Atacul icircmpotriva Consiliului Europei și icircmpotriva instrumentelor sale funda-mentale - Convenția și Curtea - reprezintă un atac icircmpotriva cetățenilor Europei slăbind astfel drepturile și protecția acestora icircn relația pe care o au cu statul

Adunarea Parlamentară și fiecare dintre membrii acesteia au datoria de a apăra sistemul Convenției drepturilor omului și de a afirma icircn mod clar autoritatea acesteia icircn interesul celor 830 de milioane de cetățeni ai Europeirdquo

Liliane Maury PasquierPreședintele Adunării Parlamentare

a Consiliului EuropeiIunie 2018

Pagina 7

Cuvacircnt introductiv

P arlamentul se află icircn centrul democrației reprezentative indiferent de particularitățile diferitelor sisteme de guvernanță parlamentare prezidențiale sau semiprezidențiale toate acestea putacircnd fi găsite icircn

racircndul statelor membre ale Consiliului Europei Acesta este motivul pentru care Adunarea Parlamentară (APCE) se află icircn centrul cadrului instituțional al Consiliului Europei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) și rolul consolidat al APCE constituie cele mai interesante particularități ale Consiliului Europei comparativ cu alte organizații regionale și icirci conferă valoare adăugată

Cu toate acestea parlamentele naționale trebuie să coopereze icircn mod activ pentru ca APCE să icircși icircndeplinească icircn mod eficient rolul icircn ceea ce privește cei trei piloni pe care se bazează Consiliul Europei democrația drepturile omului și statul de drept Icircn plus simpla existență și funcționare a parlamen-tului nu fac ca un sistem de guvernanță să fie democratic dacă nu se asigură protecția deplină a drepturilor omului și respectarea statului de drept astfel cum acestea sunt codificate icircntr-un mod clar și practic de către Comisia euro-peană pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția) icircn recenta Listă a criteriilor statului de drept

Icircn domeniul sensibil al drepturilor omului fiecare parlament național funcțio-nează icircn primul racircnd ca organ legislativ Prin urmare există icircntotdeauna riscul ca un parlament național să icircncalce un drept sau să furnizeze prin dreptul național protecție inadecvată icircn ceea ce privește standardele internaționale icircn special cele care decurg din Convenția europeană a drepturilor omului (Convenția) și din jurisprudența Curții Astfel principala sarcină a fiecărui parlament național constă icircn alinierea legislației naționale cu Convenția și cu jurisprudența Curții Desigur parlamentele naționale au obligația esențială de a contribui icircn mod activ la respectarea de către statul lor a deciziilor Curții care le vizează și icircn sens mai larg a autorității de lucru judecat aferentă deciziilor Curții

Icircn plus parlamentele naționale trebuie să acționeze nu doar ca auditori care supraveghează măsura icircn care autoritatea executivă respectă drepturile omu-lui ci trebuie să exercite și un control parlamentar constant icircn acest domeniu evidențiind eventualele probleme aplicacircnd presiune instituțională pentru ca acestea să fie abordate și asumacircndu-și inițiativele legislative necesare Dacă parlamentul național participă la procesul de selectare a membrilor curților supreme și constituționale protecția drepturilor omului este icircn mod evident un criteriu fundamental de recrutare și trebuie să se asigure respectarea abso-lută a principiului separării puterilor

Funcțiile legislative și de control ale parlamentelor naționale le conferă aces-tora rolul de garanți ai drepturilor omului care icircși desfășoară activitatea icircn cadrul structurilor organizatorice (comisii responsabilități etc) prevăzute icircn constituțiile naționale și icircn regulamentele (fără aplicabile) parlamentului Este extrem de important ca parlamentele naționale și toți membrii acestora să rămacircnă vigilenți și implicați icircn mod activ

APCE s-a concentrat asupra acestei chestiuni prin adoptarea unor rezoluții relevante care se referă fie la obiectivele generale ale Consiliului Europei fie la punerea icircn aplicare a deciziilor Curții

Prezentul Manual pentru uzul parlamentarilor elaborat de Dr Alice Donald și de dna Anne-Katrin Speck de la Universitatea Middlesex din Londra icircn cola-borare cu Secretariatul Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului din cadrul APCE oferă o prezentare excelentă a cadrului instituțional - atacirct la nivelul Consiliului Europei cacirct și la nivel național - icircn care icircși desfășoară activitatea parlamentele naționale icircn ceea ce privește protecția drepturilor omului și icircn special aplicarea standardelor Convenției și punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții și asigurarea respectării principiilor de interpretare a juris-dicției acestora Rezoluțiile relevante ale APCE reflectă practici parlamentare interesante din statele membre care pot constitui o sursă de inspirație și pentru alte parlamente naționale Acest manual util este destinat nu doar membrilor APCE ci și tuturor membrilor parlamentelor naționale din statele membre ale Consiliului Europei

Icircn fond cea mai mare vigilență posibilă icircn ceea ce privește drepturile omului trebuie să preceadă aspectele legate de competențe și proceduri vigilență din partea cetățenilor a organizațiilor neguvernamentale și desigur a parla-mentarilor care icircși reprezintă concetățenii

Evangelos VenizelosRaportor APCE privind punerea icircn aplicare a

hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului

Pagina 9

Abrevieri

CM Comitetul Miniștrilor

ONG Organizație neguvernamentală

INDO Instituție națională pentru drepturile omului

APCE Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

DAPP Divizia de Asistență pentru Proiecte Parlamentare (din cadrul Secretariatului Adunării Parlamentare)

ONU Organizația Națiunilor Unite

Pagina 10

Glosar de termeni-cheie

Planul de acțiune și bilanțul de acțiune

Un plan de acțiune stabilește etapele pe care un stat intenționează să le parcurgă pentru a pune icircn aplicare o hotăracircre a Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea) Un bilanț de acțiune descrie măsurile care au fost luate de către stat pentru a pune icircn aplicare o hotăracircre șisau explică de ce statul con-sideră că nu este necesară nicio măsură sau de ce nu sunt necesare măsuri suplimentare Planurile de acțiune și bilanțurile acțiunilor se depun la Comitetul Miniștrilor (CM)

Executare

Termenul atribuit punerii icircn aplicare a unei hotăracircri respectiv o hotăracircre este bdquoexecutatărdquo dacă statul pacircracirct a luat toate măsurile necesare pentru a respecta hotăracircrea respectivă Procesul de executare este supervizat de către CM

Agentul guvernamental

Titulatura atribuită icircn general funcției din cadrul guvernului care reprezintă statul icircnaintea Curții Europene a Drepturilor Omului și care deseori coordo-nează și executarea hotăracircrilor pe plan intern

Măsuri individuale și generale

Icircn urma unei hotăracircri nefavorabile a Curții poate să fie necesară luarea unor măsuri individuale pentru a asigura icircncetarea icircncălcării precum și că partea vătămată este readusă icircn măsura icircn care acest lucru este posibil icircn situația icircn care aceasta se afla icircnainte de icircncălcarea Convenției Europene privind Drepturile Omului (Convenția) De asemenea poate să fie necesară adoptarea unor măsuri generale pentru a preveni noi icircncălcări sau pentru a pune capăt

Glosar de termeni-cheie Pagina 11

icircncălcărilor persistente icircn special (deși nu icircn mod exclusiv) icircn cazul icircn care icircncălcarea este generată de o problemă structurală sau sistemică de natură legislativă sau de politici publice

Uniunea Interparlamentară (UIP)

Organizația internațională a parlamentelor icircnființată icircn 1889 cu scopul de a icircncuraja coordonarea interparlamentară și schimbul de cunoștințe și de expe-riență icircn racircndul parlamentarilor din toate țările Printre principalele scopuri ale UIP se găsesc promovarea și protecția drepturilor omului

Autoritate de lucru interpretat (sau res interpretata)

Deși hotăracircrile Curții au forță juridică obligatorie doar icircn ceea ce privește statul pacircracirct articolele 1 19 și 32 din Convenția europeană a drepturilor omului au fost interpretate ca impunacircndu-le statelor să țină cont de jurisprudența Curții icircn ansamblu inclusiv de principiile dezvoltate icircn cadrul hotăracircrilor și deciziilor icircmpotriva altor state

Marja de apreciere

Nivelul de apreciere pe care Curtea icircl acordă evaluării autorităților naționale icircn ceea ce privește obligațiile lor icircn materia drepturilor omului icircn temeiul Convenției atunci cacircnd examinează o cauză care i-a fost icircnaintată Statele se bucură de asemenea de o marjă de apreciere icircn identificarea măsurilor care trebuie să fie luate pentru a remedia o icircncălcare constatată de Curte sub supravegherea Comitetului Miniștrilor

Obligații negative și pozitive

O obligație negativă impune statelor să nu intervină icircn mod nejustificat icircn ceea ce privește drepturile persoanelor respectiv statul are obligația de a nu face O obligație pozitivă impune statelor să ia măsuri specifice de prevenție sau de protecție pentru a asigura drepturile prevăzute icircn Convenție chiar dacă există o amenințare privind icircncălcarea drepturilor iar acestea au fost icircncălcate de o persoană fizică sau de o entitate nu de un agent al statului

Statul de drept

Comisia Europeană pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția) a identificat următoarele elemente fundamentale ale statului de drept (i) legalitatea care implică un proces de adoptare a legislației transparent des-fășurat icircn condiții de responsabilizare și democratic (ii) securitatea juridică (iii) interzicerea exercitării arbitrare a puterii executive (iv) accesul la justiție icircn fața unor instanțe independente și imparțiale inclusiv un control judiciar al actelor administrative (v) respectarea drepturilor omului și (vi) nediscri-minarea și egalitatea icircn fața legii

State părți

Statele care au ratificat un tratat internațional de exemplu Convenția euro-peană a drepturilor omului

Subsidiaritate

Icircn contextul Convenției principiul conform căruia autoritățile naționale (guver-nele parlamentele și instanțele judecătorești) au responsabilitatea principală de a asigura pentru toți cei aflați sub jurisdicția lor drepturile și libertățile din cadrul Convenției și de a oferi o cale de atac eficientă cacircnd drepturile respec-tive sunt icircncălcate

Supravegherea executării hotăracircrilor

Icircn urma unei hotăracircri a Curții care constată una sau mai multe icircncălcări ale Convenției Comitetul Miniștrilor supervizează măsurile luate de statul pacircracirct pentru executarea hotăracircrii

Pagina 13

Consiliul Europei pe scurt

C onsiliul Europei are 47 de state membre care acoperă practic icircntre-gul continent european Constituit după Al Doilea Război Mondial cu scopul de a crea bdquoo mai mare unitate icircntre toate țările din Europa care

icircmpărtășesc aceeași viziunerdquo pentru salvgardarea și realizarea bdquoidealurilor și principiilor care sunt moștenirea lor comună și pentru facilitarea progresului lor economic și socialrdquo1 acesta urmărește să susțină și să dezvolte principii democratice și juridice comune bazate pe Convenția europeană a drepturi-lor omului (Convenția) și pe numeroase alte tratate negociate și adoptate icircn limitele cadrului instituțional al Organizației

1 Statutul Consiliului Europei 5 mai 1949 Seria de tratate ale Consiliului Europei Nr 1

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Creată icircn 1949 - ca forum inovator icircntr-o vreme icircn care sistemele supranaționale erau icircncă icircn fază incipientă - Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE Adunarea) este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei acționacircnd ca organism de deliberare al acestuia Adunarea este alcătuită din 648 de membri (324 de reprezentanți și un număr egal de supleanți) din parlamentele a 47 de state membre ale Consiliului Europei Activitatea Adunării se desfășoară icircn nouă comisii permanente iar marea majoritate a membrilor aparțin unuia dintre cele șase grupuri politice Membrii Adunării se icircntrunesc de patru ori pe an icircn cadrul sesiunilor plenare la Strasbourg pentru a discuta pe teme de actualitate și pentru a le solicita guvernelor europene să adopte inițiative și să transmită rapoarte Acești parlamentari vorbesc icircn numele a 800 de milioane de europeni care i-au ales

Avacircnd ca principal obiectiv bdquopromovarea dezbaterilor pe probleme europene viitoare și de actualitate identificarea tendințelor și a bunelor practici și sta-bilirea unor indicatori și a unor standarderdquo2 Adunarea Parlamentară a fost un important bdquogardian al drepturilor omuluirdquo promovacircnd statul de drept și apăracircnd drepturile omului icircn toată Europa Modelul său unic de dialog a contribuit la realizarea unui consens la dezamorsarea conflictelor politice și la protejarea și promovarea valorilor europene pe are le avem icircn comun Icircn plus Adunarea alege inter alia judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea) și Comisarul pentru Drepturile Omului precum și Secretarul general și Secretarul general adjunct al Consiliului Europei

Cacircteva realizări ale Adunării ParlamentareIcircn cei aproape 70 de ani de existență Adunarea a contribuit considerabil la transformarea Europei icircntr-o bdquozonă liberă de pedeapsa cu moarteardquo impunacircnd abolirea pedepsei capitale ca o condiție pentru aderare Adunarea a sprijinit țările ex-comuniste icircn tranziția către democrație și a depus eforturi neicircncetate pentru a descoperi situațiile de icircncălcare a drepturilor omului din Europa oriunde apar acestea Influența sa decisivă asupra peisajului drepturilor omului icircși are originea icircncă din 1949 cacircnd APCE (denumită atunci bdquoAdunarea Consultativă a Consiliului Europeirdquo) a adoptat un proiect de Convenție pentru garantarea colectivă

2 Consiliul Europei bdquoManualul membrilor Adunarea Parlamentară a Consiliului Europeirdquo ianuarie 2015 pagina 8

Consiliul Europei pe scurt Pagina 15

a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale aceasta fiind o precursoare a Convenției

Mai recent un raport APCE privind traficul ilegal de organe umane a culminat cu adoptarea Convenției Consiliului Europei icircmpotriva traficului de organe umane (Seria de tratate ale Consiliului Europei nr 216) care după ce intră icircn vigoare va deveni primul instrument internațional cu forță juridică obligatorie icircn acest domeniu Icircn plus investigațiile Adunării conduse de senatorul Dick Marty din Elveția au expus o bdquorețea cu ramificații globalerdquo a unor situații de lipsire ilegală de libertate și a unor transferuri secrete ilegale icircntre state ale persoanelor lipsite de libertate icircn Europa de către Agenția Centrală de Informații din Statele Unite (CIA) făcacircnd astfel lumină icircn acest icircntunecat capitol al istoriei europene astfel icircncacirct guvernele europene să nu mai fie niciodată complice la tortură

Comitetul Miniștrilor

Comitetul Miniștrilor (CM) este organul statutar decizional al Consiliului Europei Acesta este alcătuit din miniștrii afacerilor externe ai statelor membre Comitetul se icircntrunește o dată pe an la nivel ministerial și săptămacircnal la nivelul delegaților miniștrilor (reprezentanți permanenți pe lacircngă Consiliul Europei) Conform Convenției CM este organul care are ca principală responsabilitate supravegherea executării hotăracircrilor Icircn acest scop delegații miniștrilor organizează așa-numitele reuniuni privind Drepturile Omului (DH) de patru ori pe an

Convenția europeană a drepturilor omului

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau Convenția europeană a drepturilor omului (Convenția) este un tratat internațional icircn cadrul căruia statele contractante se angajează să asigure drepturile civile și politice fundamentale pentru toți cei aflați sub jurisdicția lor Convenția care a fost semnată la 4 noiembrie 1950 la Roma a intrat icircn vigoare icircn 1953 Drepturile și libertățile asigurate de Convenție și de protocoalele sale includ dreptul la viață dreptul la un proces echitabil dreptul la respectarea vieții private și de familie libertatea de exprimare libertatea de gacircndire de conștiință libertatea religioasă și protecția proprietății Convenția interzice icircn mod special tortura și tratamentele sau pedepsele inumane sau degradante munca forțată detenția arbitrară și ilegală și discriminarea icircn ceea ce privește drepturile și libertățile garantate de Convenție

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

O instanță judecătorească icircnființată icircn 1959 cu sediul la Strasbourg icircn Franța Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) decide cu privire la cererile individuale și ale statelor care invocă icircncălcări ale drepturilor stabilite icircn Convenția europeană a drepturilor omului și icircn protocoalele acesteia Icircncepacircnd din 1998 icircși desfășoară activitatea ca instanță permanentă putacircnd fi sesizată direct de persoane fizice Curtea este alcătuită din 47 de judecători specializați cu normă icircntreagă aleși de Adunarea Parlamentară pe o perioadă de nouă ani fără ca mandatele acestora să poată fi prelungite

Efectul hotăracircrilor Curții de la Strasbourg asupra sistemelor naționale

Curtea decide cu privire la cererile individuale sau ale statelor care invocă icircncălcări ale drepturilor stabilite icircn Convenție Icircn aproape cincizeci de ani Curtea a pronunțat peste 10000 de hotăracircri Deși acestea au forță juridică obligatorie numai icircntre părțile din proces toate statele părți trebuie să țină cont de jurisprudența Curții care se referă la alte țări

Hotăracircrile Curții au un bdquocaracter declarativ icircn esențărdquo ceea ce icircnseamnă că Curtea nu stabilește icircn mod obișnuit cum un stat pacircracirct trebuie să dea curs unei constatări a unei icircncălcări Icircn special Curtea nu poate elimina legile și politicile naționale care a constatat că sunt incompatibile cu Convenția iar statului icirci revine răspunderea de a decide cum să pună icircn aplicare o sentință sub supravegherea Comitetului Miniștrilor prin măsuri individuale șisau generale Hotăracircrile Curții de la Strasbourg au determinat statele să icircși modifice legislația precum și practica administrativă și judiciară icircn numeroase domenii3

3 Pentru exemple selectate cu privire la modul icircn care Convenția și jurisprudența Curții au fost utile persoanelor din toată Europa (și nu numai) consultați Consiliul Europei (2016) Impactul Convenției europene a drepturilor omului icircn statele părți - exemple selectate Strasbourg Publicație a Consiliului Europei (disponibilă și ca document informativ al Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului Doc ASJurInf (2016) 04 8 ianuarie 2016

Pagina 17

Capitolul 1

Care este obiectivul acestui ghid

O biectivul acestui ghid este de a sensibiliza parlamentarii cu privire la icircndatoririle și oportunitățile pe care le au icircn cadrul Consiliului Europei de a proteja și pune icircn practică drepturile omului ca parte a angaja-

mentului lor față de valorile democrației drepturile omului și statul de drept

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a subliniat icircn mod repetat4 că potrivit principiului subsidiarității statele membre sunt responsabile icircn primul racircnd de punerea icircn aplicare eficientă a normelor internaționale privind drepturile omului la care au aderat icircn mod voluntar icircn special a celor consacrate icircn Convenția europeană a drepturilor omului precum și că acestea trebuie să coopereze cu organele Consiliului Europei icircn acest sens

Icircn Rezoluția 1787 (2011) la propunerea Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului Adunarea a subliniat chiar faptul că dacă parlamentele naționale nu icircși asumă un rol mai proactiv icircn punerea icircn aplicare a standardelor Convenției și a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului principalul rol al Convenției mecanismul de supraveghere al acesteia și Consiliul Europei icircn ansamblu icircn ceea ce privește garantarea protecției eficiente a drepturilor omului icircn Europa pot fi puse icircn pericol

4 Consultați icircn special Rezoluția 1823 (2011) bdquoParlamentele naționale garanți ai drepturilor omului icircn Europardquo reprodusă icircn Anexa 2 a prezentului manual

Obligația de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului revine tuturor puterilor statului indiferent că este vorba de puterea executivă judecătorească sau legislativă Parlamentele naționale se află icircntr-o poziție deosebit de bună pentru a icircndeplini această responsabilitate comună datorită celor trei funcții principale pe care le au respectiv cea de reprezentare de legiferare și de control

Icircn calitate de reprezentanți aleși parlamentarii se bucură de o legitimitate democratică deosebită Icircn calitate de instituții reprezentative principale ale statului parlamentele pot și trebuie să icircși folosească legitimitatea democratică pentru a icircncuraja o cultură generalizată a respectului față de drepturile omului icircn cadrul unei democrații bazate pe statul de drept Acest lucru este important mai ales icircn cazul icircn care nu există consens cu privire la drepturi Icircn toate statele pot să existe dezacorduri rezonabile cu privire la sfera de cuprindere a anumitor drepturi la modul de a găsi un echilibru icircntre drepturile persoanelor și cele ale societății icircn ansamblu și icircn ceea ce privește justificarea interferenței statului icircn drepturile omului O astfel de dezbatere este legitimă Cu toate acestea aceasta trebuie să se desfășoare icircn cadrul general al respectării obligațiilor statului privind drepturile omului icircn temeiul dreptului național și internațional și extrem de important respectacircnd organismele naționale regionale și internaționale pentru monitorizarea icircndeplinirii acestor obligații de către state

Icircn calitate de legiuitori parlamentarii se pot asigura că se iau măsuri pentru a preveni icircncălcările și că sunt disponibile căi de atac practice și eficiente la nivel intern pentru presupusele icircncălcări ale drepturilor omului De asemenea se poate ca parlamentele să trebuiască să legifereze pentru a pune icircn aplicare hotăracircrile nefavorabile ale Curții sau deciziile altor organe internaționale pentru drepturile omului icircn special icircn cazul icircn care acestea dezvăluie probleme structurale sau de sistem precum și să aloce un buget adecvat pentru aceasta

O altă funcție a parlamentelor este aceea de a supraveghea executivul Din perspectiva Consiliului Europei parlamentele pot și trebuie să icircndemne organismele executive să icircși justifice acțiunile sau lipsa unor acțiuni icircn procesul de asigurare a respectării Convenției inclusiv a hotăracircrilor Curții

Exercitacircndu-și funcțiile de reprezentare pe cele legislative și de control la nivel național parlamentarii contribuie la consolidarea eficacității precum și a legitimității percepute a sistemului Convenției europene pentru protecția drepturilor omului icircn care aceștia dețin un rol vital

Care este obiectivul acestui ghid Pagina 19

Cu toate acestea protecția și punerea icircn aplicare a drepturilor omului nu constituie doar o obligație a parlamentelor din cadrul Consiliului Europei ci oferă și anumite oportunități Prin interpretarea aplicarea și monitorizarea drepturilor omului icircn propriul context național parlamentarii contribuie la dezvoltarea unei icircnțelegeri comune a standardelor privind drepturile omului pe icircntregul continent european Potrivit explicațiilor oferite la punctul 63 icircn cazul icircn care legislația națională este adoptată icircn urma unei deliberări bazate pe informații și realizate cu bună-credință icircn ceea ce privește implicațiile sale pentru drepturile omului este mai probabil ca aceasta să facă față eventualelor analize viitoare icircn ceea ce privește compatibilitatea sa cu standardele privind drepturile omului icircn acest sens parlamentele pot bdquocacircștigardquo considerația organismelor regionale și internaționale pentru drepturile omului dacă icircși icircndeplinesc icircn mod conștiincios icircndatoririle icircn ceea ce privește drepturile omului Icircn plus sistemele de protecție a drepturilor omului precum Convenția acționează ca elemente corective pentru greșelile și injustițiile pe care chiar și democrațiile care funcționează bine le pot comite icircn consecință acestea consolidează mai degrabă decacirct să submineze icircncrederea publică icircn legitimitatea democratică a factorilor decizionali de la nivel național

Acest manual icirci va pregăti pe parlamentarii din cadrul Consiliului Europei să icircși icircndeplinească obligațiile și să profite de oportunitățile descrise mai sus Acesta sintetizează icircnvățăminte din experiența parlamentarilor atacirct din statele membre mai vechi cacirct și din cele mai noi referitoare la modul icircn care se pot dezvolta și susține sisteme instituționale de protecție și de punere icircn aplicare a drepturilor omului Acesta aduce icircn discuție icircn special structurile funcțiile și metodele de lucru care le permit parlamentelor să verifice icircn cel mai eficient mod compatibilitatea proiectelor de lege cu standardele Convenției și să monitorizeze punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții de la Strasbourg

Parlamentele au un potențial neexploatat considerabil pentru a deveni garanții drepturilor omului icircn Europa Acest manual va sprijini parlamentarii să icircși fructifice acest potențial și astfel să creeze societăți care sunt dedicate susținerii valorilor drepturilor omului ale democrației și ale statului de drept precum și capabile să realizeze aceste lucruri

Pagina 21

Capitolul 2

Ce obligații icircn materia drepturilor omului au parlamentarii

I mplicarea cu bună credință a parlamentarilor icircn chestiunile legate de drepturile omului facilitează promovarea și punerea icircn aplicare a drepturilor omului Acest capitol prezintă dovezi privind recunoașterea tot mai mare a

acestei premise (21) icircnainte de a discuta cele trei dimensiuni ale obligațiilor icircn materia drepturilor omului (22)

21 Recunoaștere sporită a rolului parlamentarilor icircn calitate de garanți ai drepturilor omului

Rolul parlamentelor icircn ceea ce privește viitorul Curții este unul esențial Rolul pe care icircl icircndepliniți icircn calitate de legiuitori este vitalSir Nicolas Bratza fost președinte al Curții Europene a Drepturilor Omului5

Icircn temeiul articolului 1 din Convenția europeană a drepturilor omului statele părți se angajează să asigure tuturor celor care se află sub jurisdicția lor drepturile și libertățile consacrate icircn Convenție Pentru ratificarea Convenției și a protocoalelor acesteia statele se angajează să se asigure că legislația și practica de pe plan intern sunt compatibile cu Convenția precum și să ofere căile de atac eficace tuturor celor care consideră că drepturile care le revin icircn temeiul Convenției le-au fost icircncălcate Atunci cacircnd discutăm despre obligația bdquostatuluirdquo de a respecta și de a promova drepturile omului este important să subliniem că bdquostatulrdquo nu este o entitate unitară sau omogenă ndash acesta este alcătuit din diferiți jucători și din diferite instituții care prin forța lor relativă și prin interacțiunile lor stabilesc dacă și icircn ce măsură se respectă standardele internaționale icircn materia drepturilor omului Parlamentul este una dintre

5 Sir Nicolas Bratza bdquoViitorul Curții Europene a Drepturilor Omuluirdquo Conferința europeană a președinților de parlamente 20-21 septembrie 2012 Proceduri pagina 12

aceste instituții și este tot mai recunoscut faptul că - atacirct icircn Europa cacirct și icircn alte zone ale lumii - parlamentele au datoria la fel ca puterea executivă și cea judecătorească de a se asigura că un stat icircși respectă obligațiile icircn ceea ce privește drepturile omului

Icircn ultimii ani am fost martorii unui efort comun de a exploata mai bine potențialul parlamentarilor de a deveni garanți ai drepturilor omului icircn context național Diferite organisme ale Consiliului Europei au subliniat responsabilitatea comună a parlamentarilor de a facilita punerea icircn aplicare a Convenției - bdquopunerea icircn aplicarerdquo fiind interpretată ca o noțiune amplă care cuprinde nu doar executarea eficientă a deciziilor nefavorabile pronunțate icircmpotriva statului ci și o serie de măsuri (inclusiv legislație hotăracircri judecătorești măsuri administrative decrete executive și altele) pentru a icircncorpora icircn mod ferm standardele Convenției icircn ordinea juridică națională și icircn procesul decizional politic

Unul dintre mijloacele prin care se asigură respectarea Convenției constă icircn integrarea proactivă și deplină a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului icircn dreptul intern al acestora ținacircnd cont de principiile dezvoltate de Curte chiar și icircn cauzele icircmpotriva altor state Deși hotăracircrile Curții au forță juridică obligatorie doar icircntre părțile unei anumite cauze statele pot și trebuie să evite de la bun icircnceput producerea icircncălcării drepturilor omului remediind icircn mod proactiv situații similare celor despre care Curtea a constatat că nu respectă Convenția icircn ceea ce privește alte state Prin faptul că trag icircnvățăminte din icircncălcarea Convenției de către alte state și susțin autoritatea de lucru interpretat (res interpretata) a jurisprudenței Curții statele pot evita hotăracircri nefavorabile la Strasbourg6

Icircn cadrul Consiliului Europei Adunarea Parlamentară a fost foarte vocală - de exemplu icircn Rezoluția 1823 (2011) ndash icircn a invita parlamentarii să icircși icircndeplinească obligația de a promova punerea icircn aplicare a drepturilor omului

6 Vezi de exemplu Declarația de la Interlaken Conferința la nivel icircnalt bdquoViitorul Curții Europene a Drepturilor Omuluirdquo 19 februarie 2010 litera B alineatul 4c) bdquoConsolidarea subsidiarității integrarea jurisprudenței Curții icircn dreptul intern și icircn practica judiciarărdquo contribuția Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la Conferința privind principiul subsidiarității Skopje 1-2 octombrie 2010 Doc ASJurInf (2010) 04 Comitetul director pentru drepturile omului (CDDH) bdquoRaport privind viitorul pe termen mai lung al sistemului Convenției europene a drepturilor omuluirdquo (adoptat la cea de-a 1246-a icircntacirclnire a delegaților miniștrilor 3 februarie 2016) Doc CM(2015)176-add1final alineatele 37-39

Ce obligații icircn materia drepturilor omului au parlamentarii Pagina 23

Cadrul constituțional care include Convenția europeană a drepturilor omului nu poate fi considerat niciodată a fi unul implicit Parlamentarii au responsabilități extrem de importanteAnne Brasseur fost Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei7

[A]dunarea icircndeamnă parlamentele naționale să icircși folosească potențialul de care dispun pentru a supraveghea punerea icircn aplicare a standardelor Convenției inclusiv prin controlul executării hotăracircrilor Curții la nivel național Aceasta icircși reiterează invitațiile anterioare ca statele membre care nu au făcut icircncă acest lucru să conceapă mecanisme și proceduri dedicate pentru a verifica dacă legislația este compatibilă cu standardele Convenției și pentru a asigura supravegherea eficace a punerii icircn aplicare a hotăracircrilor CurțiiAPCE Rezoluția 2055 (2015)

Apelurile Adunării pentru asumarea unui rol mai dinamic al parlamentelor icircn ceea ce privește protecția și punerea icircn aplicare a drepturilor omului au fost reiterate de alte organisme ale Consiliului Europei icircn special de Comisarul pentru Drepturile Omului și de Curte

Voi continua să icircncerc să ajut guvernele să elaboreze politici care respectă icircntr-o mai mare măsură drepturile omului pentru a sprijini apărătorii drepturilor omului și structurile naționale pentru drepturile omului precum și pentru a crește nivelul de sensibilizare cu privire la drepturile omului icircn discuție și icircn acest sens am nevoie de sprijinul dumneavoastră am nevoie de susținerea parlamentarilor pentru a disemina mesajul de promovare a drepturilor omului și pentru a căuta soluții de cooperareNils Muižnieks fost Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului8

7 APCE comunicatul de presă bdquo59 de președinți ai parlamentului urmează să se icircntacirclnească la Summitul de la Oslordquo cu ocazia Conferinței Președinților de Parlamente din statele membre ale Consiliului Europei precum și din țările icircnvecinate și din țările cu statut de observator organizată de Parlamentul Norvegiei (Storting) la Oslo icircn 11 și 12 septembrie 2014

8 APCE bdquoSesiunea ordinară 2016 (partea a doua) stenogramă ședința a unsprezecea luni 18 aprilie 2016 la ora 1500rdquo Doc AS (2016) CR 11

Prin adoptarea legislației parlamentele naționale au o răspundere esențială de a proteja drepturile omului pe plan intern Singurul rol atribuit oficial de către Convenție parlamentelor naționale este unul indirect prin competența Adunării Parlamentare alcătuită din delegații de parlamentari naționali de a alege judecători ai Curții Cu toate acestea parlamentele naționale trebuie să icircndeplinească alte roluri importante icircn sistem cum ar fi examinarea compatibilității tuturor acțiunilor guvernamentale cu standardele Convenției și implicarea sporită icircn executarea hotăracircrilor CurțiiComitetul director pentru drepturile omului (CDDH)9

Icircn plus anumite guverne europene au recunoscut icircn cadrul a două conferințe la nivel icircnalt necesitatea ca organismele executive să faciliteze această dimensiune a activității parlamentarilor așa cum rezultă din Declarația de la Brighton din aprilie 2012 și icircn special din Declarația de la Bruxelles din martie 2015

ONU solicită o implicare mai amplă a parlamentelor icircn chestiunile legate de drepturile omului

La nivelul Națiunilor Unite (ONU) atacirct Adunarea Generală cacirct și anumite organisme care monitorizează punerea icircn aplicare a tratatelor ONU privind drepturile omului (cunoscute ca organisme de monitorizare a tratatului) au subliniat importanța democratizării statului de drept și a drepturilor omului consolidacircnd rolul politicienilor aleși

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a făcut referire icircn anul 2015 la rolul esențial pe care icircl joacă parlamentele printre altele icircn ceea ce privește transpunerea angajamentelor internaționale icircn politicile și icircn legile naționale și prin urmare icircn ceea ce privește contribuția la icircndeplinirea de către fiecare stat membru al Națiunilor Unite a obligațiilor sale icircn materia drepturilor omului și a angajamentelor sale de a consolida statul de drept10

9 CDDH bdquoRaport privind viitorul pe termen mai lung al sistemului Convenției europene a drepturilor omuluirdquo (nota 6) alineatul 52

10 Consiliul ONU pentru Drepturile Omului bdquoContribuția parlamentelor la activitatea Consiliului pentru Drepturile Omului și la Evaluarea Periodică Universală a acestuiardquo AHRC30L23 29 septembrie 2015

Icircn mod similar Comitetul pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare icircmpotriva femeilor a subliniat că

bdquoParlamentul icircn calitate de organism care reprezintă populația icircn ansamblu reflectă diversitatea opiniilor și a intereselor din țară ca urmare a accesului său privilegiat la icircntreaga populație Astfel parlamentarii pot fi jucători cheie pentru creșterea gradului de sensibilizare icircn ceea ce privește Convenția [asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei] și protocolul acesteia icircn racircndul populației icircn ansamblu și al femeilor icircn specialrdquo11

22 Obligațiile parlamentarilor de a icircntreprinde acțiuni pozitive

Dreptul internațional contemporan recunoaște că răspunderea statelor - inclusiv a parlamentelor - de a susține și de a pune icircn aplicare drepturile omului la nivel internațional are trei dimensiuni

obligația de a respecta icircnseamnă că statele trebuie să nu intervină icircn exercitarea drepturilor omului sau să nu le restracircngă

obligația de a proteja le impune statelor să protejeze persoane și grupuri icircmpotriva abuzurilor icircmpotriva drepturilor omului comise de către entități altele decacirct statul icircn sine

obligația de a face icircnseamnă că statele trebuie să icircntreprindă acțiuni pozitive pentru a icircnlesni exercitarea drepturilor fundamentale ale omului

Obligația de a respecta implică icircn principal obligații negative care le impun statelor să nu intervină icircn mod nejustificat icircn ceea ce privește drepturile persoanelor respectiv statul are obligația de a nu face anumite lucruri Icircn schimb o obligație pozitivă ndash cuprinsă icircn obligațiile de a proteja și de a icircndeplini ndash impune ca statele membre să ia măsuri preventive sau de protecție specifice pentru a garanta drepturile din Convenție Aproape fiecare drept consacrat icircn Convenție poate da naștere anumitor obligații pozitive

Statele trebuie să adopte măsuri prin care garantează exercitarea eficace a drepturilor persoanelor chiar dacă amenințarea icircncălcării sau icircncălcarea este generată de o persoană fizică sau de o entitate nu de un agent al statului

11 Pentru informații suplimentare consultați Adunarea Generală a ONU bdquoRaportul Comitetului pentru eliminarea discriminării față de femeirdquo A6538 anexa VI Declarația Comitetului pentru eliminarea discriminării față de femei cu privire la relația acestuia cu parlamentarii p 143

Acest lucru va necesita deseori acțiuni legislative (de exemplu adoptarea unor prevederi prin care se incriminează omorul și tortura) administrative (precum punerea icircn aplicare a unor reglementări de mediu pentru a proteja oamenii de poluarea gravă) și procedurale (icircn special investigații eficace ale situațiilor de icircncălcare a drepturilor fundamentale ale omului și aducerea făptașilor icircnaintea justiției) Aceste obligații pozitive trebuie să fie icircndeplinite de toate autoritățile statului - inclusiv de către parlament12

Legiferarea pentru consolidarea protecției icircmpotriva violenței pe criterii de gen

Pentru a aduce această legislație icircn conformitate cu Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței icircmpotriva femeilor și a violenței domestice (Seria de tratate ale Consiliului Europei nr 210 numită și bdquoConvenția de la Istanbulrdquo) Germania și-a reformat legislația icircn materie de infracțiuni sexuale Icircn iulie 2016 Bundestagul german a adoptat icircn unanimitate o lege care a codificat ceea ce a ajuns să fie cunoscut drept principiul bdquoNu icircnseamnă nurdquo prin care orice act sexual neconsensual devine o infracțiune sancționabilă Noua legislație a fost lăudată la scară largă fiind considerată un pas important către consolidarea protejării femeilor icircmpotriva violenței pe criterii de gen Germania a ratificat Convenția de la Istanbul la 12 octombrie 2017

Necesitatea de a crea un cadru legislativ solid care să le permită tuturor auto-rităților de stat să icircși icircndeplinească obligațiile pozitive icircn materia drepturilor omului subliniază importanța acțiunilor parlamentare ferme Avacircnd icircn vedere rolul principal pe care icircl dețin icircn procesul legislativ parlamentarii trebuie să se solidarizeze cu cei care au recunoscut și au reiterat datoria acestora de a deveni garanți ai drepturilor omului Capitolul următor va explora instrumentele și funcțiile pe care le pot valorifica parlamentarii pentru a-i ajuta să icircși onoreze obligațiile icircn materia drepturilor omului

12 Pentru o clasificare mai detaliată a diferitelor tipuri de obligații pozitive pe care le-a recunoscut Curtea consultați Laurens Lavrysen (2016) Human rights in a positive state rethinking the relationship between positive and negative obligations under the European Convention on Human Rights Cambridge Intersentia

Pagina 27

Capitolul 3

Ce trebuie să facă parlamentarii pentru a-și icircndeplini obligațiile icircn materia drepturilor omului

Parlamentarii pot icircndeplini un rol mult mai activ atunci cacircnd solicită guvernelor lor să raporteze punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții prin icircnființarea unor comisii speciale de examinare organizarea unor audieri alocarea de fonduri pentru măsurile de punere icircn aplicare și propunerea unei legislații relevanteNils Muižnieks fost Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului13

Icirc ntrucacirct parlamentele icircmpart cu puterea executivă și cu cea judecătorească obligația de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului se pune problema modului icircn care parlamentarii trebuie să icircși icircndeplinească

această responsabilitate Acest capitol examinează diferitele funcții icircn materia

13 Consiliul Europei Raport anual de activitate 2016 realizat de Nils Muižnieks Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului Doc CommDH(2017)3 6 aprilie 2017 pagina 8

drepturilor omului pe care le icircndeplinesc parlamentele icircn rolul lor de legiuitori și de organisme principale care supraveghează puterea executivă icircn chestiuni legate de drepturile omului și de statul de drept (31) Icircn plus discută ce trebuie să solicite parlamentarii din partea executivului pentru a se asigura că icircși pot icircndeplini icircn mod eficient rolul legislativ și de control (32)

Trebuie subliniat faptul că acest capitol este relevant pentru toți parlamentarii icircntrucacirct toți au obligația și oportunitatea de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului deși potrivit celor discutate icircn capitolul 4 anumite funcții pot fi atribuite unei comisii sau unei subcomisii pentru drepturile omului din cadrul parlamentului

31 Funcțiile icircndeplinite de parlamentari icircn materia drepturilor omului

Adunarea Parlamentară a identificat icircn Rezoluția 1823 (2011) o serie de funcții pe care parlamentarii trebuie să le icircndeplinească icircn calitate de garanți ai drepturilor omului Acestea includ funcții care pot preveni icircncălcarea drepturilor omului cum ar fi verificarea sistematică a compatibilității proiectelor de lege cu standardele Convenției precum și funcții care asigură supravegherea riguroasă a organismelor executive și administrative cacircnd este vorba de punerea icircn aplicare a normelor icircn materia drepturilor omului și de hotăracircrile Curții Europene a Drepturilor Omului

Așa cum a evidențiat Adunarea icircn Rezoluția 2178 (2017) ținacircnd cont de implicațiile bugetare pe care le are susținerea drepturilor omului un mijloc esențial prin care parlamentele pot icircndeplini fiecare dintre aceste funcții icircn materia drepturilor omului constă icircn alocarea resurselor adecvate pentru adoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a respecta proteja și pune icircn aplicare drepturile pe care statul s-a angajat să le garanteze

Ce trebuie să facă parlamentarii pentru a-și icircndeplini obligațiile icircn materia drepturilor omului Pagina 29

Icircn primul racircnd [parlamentele] legiferează ceea ce icircnseamnă că adoptă legi care sunt aplicabile societății Aceasta include ratificarea sau autorizarea ratificării tratatelor internaționale și asigurarea transpunerii icircn dreptul intern și a punerii icircn aplicare a normelor stabilite icircn tratatele respective Icircn al doilea racircnd acestea aprobă bugetul și stabilesc prioritățile politicii naționale Icircn acest sens trebuie să se asigure că sunt alocate suficiente fonduri pentru punerea icircn aplicare a drepturilor omului și că aceste fonduri sunt folosite icircn mod corespunzător Icircn al treilea racircnd acestea supraveghează acțiunea executivului și o mențin sub observație pentru a se asigura că guvernul administrația și alte organisme de stat respectă obligațiile icircn materia drepturilor omului Icircn al patrulea racircnd membrii parlamentului sunt lideri de opinie și pot contribui la instaurarea unei culturi a drepturilor omului icircn țara lorChristos Pourgourides fost raportor APCE privind executarea hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului14

Examinarea proiectelor de lege icircn ceea ce privește compatibilitatea acestora cu drepturile omuluiUna dintre principalele funcții ale parlamentarilor constă icircn examinarea sis-tematică a proiectelor de lege icircn ceea ce privește compatibilitatea acestora cu drepturile omului Aceasta poate fi o funcție dificilă icircn special icircn cazul icircn care propunerile legislative sunt publicate conform unui calendar care evo-luează rapid și care poate acorda puțin timp structurilor parlamentare pentru drepturile omului atacirct pentru a analiza implicațiile asupra drepturilor omului cacirct și pentru a transmite rapoarte către parlament cu privire la eventualele modificări necesare Volumul considerabil al proiectelor de lege poate constitui de asemenea o provocare icircn ceea ce privește constracircngerile impuse asupra parlamentarilor icircn materie de timp și resurse

14 bdquoParlamentele naționale garanți ai drepturilor omului icircn Europardquo Doc 12636 (raportor dl Christos Pourgourides Cipru) alineatul 20

Există două modalități principale prin care pot fi atenuate aceste probleme Icircn primul racircnd parlamentarii trebuie să icirci solicite executivului să anexeze o notă detaliată privind drepturile omului la fiecare act legislativ propus icircn care să explice de ce guvernul consideră că acesta este compatibil cu drepturile omului sau să se sublinieze eventualele incompatibilități Acest lucru este discutat mai pe larg icircn secțiunea 32

Icircn al doilea racircnd parlamentarii pot alege să considere prioritare icircn vederea unei examinări detaliate acele propuneri legislative pe care le consideră cu cele mai semnificative implicații pentru drepturile omului și pentru statul de drept

Controlul legislativ exercitat de Comisia mixtă pentru drepturile omului din Marea Britanie15

Prin controlul său legislativ Comisia mixtă pentru drepturile omului (JCHR) din Parlamentul Marii Britanii icircși propune

să avertizeze ambele camere ale parlamentului cu privire la situațiile icircn care a existat riscul ca acestea să legifereze icircntr-un mod incompatibil cu drepturile din Convenție sau cu drepturile din alte tratate privind drepturile omului la care a aderat [Marea Britanie] precum și să informeze parlamentul cu privire la alte chestiuni legate de drepturile omului cuprinse icircn legislație inclusiv dacă există posibilitatea ca legislația să icircmbunătățească promovarea și protecția drepturilor omului icircn Marea Britanie sau dacă acest obiectiv nu a fost atins

La icircnceputurile sale JCHR a urmărit să examineze toate propunerile legislative icircn ceea ce privește implicațiile acestora pentru drepturile omului și compatibilitatea cu acestea Icircnsă icircn 2006 comisia a decis să acorde prioritate examinării detaliate a propunerilor legislative care sunt susceptibile să ridice probleme semnificative legate de drepturile omului cu scopul de a icircmbunătăți accesibilitatea promptitudinea și valoarea icircn ansamblu a activității de control legislativ Consilierii juridici ai JCHR examinează toate măsurile anunțate icircn programul legislativ anual al guvernului și oferă consiliere comisiei cu privire la cele care pot să ridice probleme semnificative legate de drepturile omului icircn baza următoarelor criterii fundamentale

15 Comisia mixtă pentru drepturile omului (2006) Metodele de lucru viitoare ale comisiei Cel de-al douăzeci și treilea raport al sesiunii 2005-06 alineatele 18-49

ndash cacirct de important este dreptul afectat ndash cacirct de gravă este interferența ndash cacirct de solidă este justificarea pentru interferență ndash care este numărul de persoane care pot fi afectate de aceasta ndash cacirct de vulnerabile sunt persoanele afectate ndash icircn ce măsură sunt implicate cele mai importante obligații pozitive ale

statului

Membrii JCHR țin cont de aceste informații atunci cacircnd decid asupra propunerilor legislative pe care le vor examina icircn detaliu și cu privire la care vor prezenta raport icircn parlament Ulterior comisia anunță care sunt prioritățile probabile icircn vederea examinării legislative pentru sesiunea respectivă și emite o cerere de contribuții cu privire la chestiunile respective

Răspunsul la hotăracircrile referitoare la drepturile omului

Parlamentele naționale pot și trebuie să tragă la răspundere guvernele pentru punerea icircn aplicare inadecvată sau tacircrzie a hotăracircrilor de la Strasbourg de exemplu organizacircnd dezbateri și audieri și adresacircnd icircntrebări parlamentare Mai presus de toate acestea trebuie să influențeze direcția și prioritatea inițiativelor legislative și dacă este cazul să aprobe fondurile necesare pentru a asigura punerea icircn aplicare a standardelor ConvențieiAnne Brasseur fost Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei16

Legiferarea pentru aplicarea hotăracircrilor legate de drepturile omuluiIcircn cazul icircn care la originea unei icircncălcări a drepturilor omului identificată de Curte se află o lege lacunară parlamentarii joacă un rol esențial icircn ceea ce privește legiferarea icircn vederea remedierii icircncălcării Acest lucru este important icircn special icircn cazul icircn care problema legată de legea respectivă poate să dea naștere mai multor cereri icircnaintate Curții

16 Consiliul Europei Direcția generală pentru drepturile omului și statul de drept bdquoImplementarea Convenției Europene privind drepturile omului răspunderea noastră comunărdquo Conferința la nivel icircnalt organizată la Bruxelles Belgia 26-27 martie 2015 de către Președinția belgiană a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei discursul inaugural rostit de Anne Brasseur paginile 21-22

Franța legiferare pentru dezincriminarea ofenselor aduse șefului statului

Icircn urma cauzei Eon c Franței (Cererea nr 2611810 hotăracircrea din 14 martie 2013) care a constatat o icircncălcare a dreptului unui activist politic la libertatea de exprimare icircn temeiul articolului 10 din Convenție din cauza urmăririi sale penale pentru ofense aduse președintelui prin expunerea unei pancarte satirice Parlamentul francez a abolit infracțiunea de ofensă adusă șefului statului Icircn prezent președintele are aceeași protecție icircmpotriva calomniei și a defăimării ca miniștrii și membrii parlamentului Cu toate acestea procedurile pentru ofensă sau defăimare pot fi icircnaintate numai de persoana icircn cauză și nu de procuror17

Grecia legiferare pentru a oferi recunoaștere juridică cuplurilor de același sex

Icircn decembrie 2015 Parlamentul grec a adoptat o nouă lege privind parteneriatul civil care le permite cuplurilor de același sex să icircncheie un parteneriat civil asiguracircnd astfel recunoașterea juridică și anumite drepturi precum drepturile succesorale cuplurilor de același sex Această lege a remediat o situație prin care cuplurile de același sex erau excluse din sfera de cuprindere a unei legi anterioare care instituise o formă de parteneriate icircnregistrate icircnsă o rezerva cuplurilor heterosexuale Curtea concluzionase că aceasta constituia discriminare icircn Vallianatos și alții c Greciei [GC] (Cererea nr 2938109 și nr 3268409 hotăracircrea Marii Camere din 7 noiembrie 2013)18

Monitorizarea răspunsului executivului la hotăracircriControlul acțiunii executivului - sau a lipsei de acțiune - privind chestiunile legate de drepturile omului este o funcție esențială a parlamentelor Icircn spe-cial Adunarea Parlamentară i-a icircndemnat pe parlamentari să supravegheze măsurile luate de autoritățile naționale competente pentru a pune icircn aplicare hotăracircrile nefavorabile ale Curții (Rezoluția 1823 (2011)) Anumite structuri parlamentare pentru drepturile omului au instituit metode sistematice de monitorizare a răspunsului executivului la hotăracircri care pot include cereri de contribuții și rapoarte icircnaintate parlamentului cu privire la caracterul adecvat și la promptitudinea punerii icircn aplicare

17 Vezi Consiliul Europei Impactul asupra Convenției europene a drepturilor omului icircn statele părți - Exemple selectate (nota 3) pagina 13 din documentul de informare al APCE

18 Ibid pagina 17

Guvernele trebuie să icircnlesnească această funcție importantă a parlamentelor icircn materia drepturilor omului comunicacircnd informații parlamentului icircn mod regulat și icircn timp util - icircn mod special prin transmiterea de rapoarte (cel puțin) anuale de la executiv către parlament cu privire la răspunsul executivului la hotăracircrile referitoare la drepturile omului și prin comunicarea planurilor de acțiune și a bilanțurilor acțiunilor icircn același moment icircn care sunt icircnaintate Comitetului Miniștrilor potrivit celor discutate icircn secțiunea 32

Monitorizarea punerii icircn aplicare a hotăracircrilor - exemplul lituanian19

Icircn Lituania icircncepacircnd din 2010 Comisia legislativă și pentru aplicarea legii a Seimas (parlamentul) organizează reuniuni extinse de două ori pe an pentru a discuta punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții O astfel de monitorizare realizează și Comisia pentru drepturile omului a Seimas căreia agentul guvernamental icirci icircnaintează un raport anual Icircncepacircnd din 2016 implicarea Seimas icircn procesul de executare a hotăracircrilor a fost instituționalizată Președintele Comisiei legislative și pentru aplicarea legii a depus o lege care completează Statutul Seimas cu prevederi care specifică faptul că una dintre activitățile comisiei constă icircn supravegherea executării hotăracircrilor Curții

Monitorizarea punerii icircn aplicare a hotăracircrilor pronunțate icircmpotriva Marii Britanii20

Icircn monitorizarea regulată a punerii icircn aplicare a hotăracircrilor Curții JCHR colaborează cu alte organisme instituționale pentru drepturile omului O astfel de situație este reprezentată de legătura dintre JCHR și Revizorul Independent al Legislației privind combaterea terorismului (Revizorul Independent) icircn examinarea de către fiecare dintre aceștia a răspunsului guvernului cu privire la cauza Gillan și Quinton c Marii Britanii (Cererea nr 415805 12 ianuarie 2010) care viza utilizarea competențelor de a opri și de a percheziționa persoanele fără existența unei suspiciuni rezonabile icircn temeiul Legii privind combaterea terorismului din anul 2000 Curtea constatase că legea conținea garanții insuficiente pentru a acționa ca barieră icircn ceea ce privește competențele extinse acordate executivului

19 Comitetul director pentru drepturile omului (CDDH) bdquoGhid de bune practici privind Recomandarea (2008)2 a Comitetului Miniștrilor privind capacitatea internă de executare rapidă a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omuluirdquo (icircn forma adoptată de CDDH la cea de-a 87-a icircntacirclnire a sa 6-9 iunie 2017) Anexa I la CDDH(2017)R87 13 iulie 2017 alineatul 97 iv

20 Vezi Alice Donald și Philip Leach (2016) Parliaments and the European Court of Human Rights Oxford Oxford University Press paginile 234-35

icircncălcacircnd dreptul la viața privată icircn temeiul articolului 8 din Convenție Guvernul Marii Britanii a icircnlocuit prevederile care icircncalcă normele cu competențe noi mai restracircnse cu toate acestea atacirct JCHR cacirct și Revizorul Independent au transmis rapoarte parlamentului recomandacircnd reforme suplimentare icircntrucacirct libertatea acordată ofițerilor a rămas prea amplă pentru a elimina riscul arbitrariului Icircn 2012 s-au realizat și alte modificări pentru a soluționa principalele probleme ridicate de JCHR și de Revizorul Independent

Monitorizarea hotăracircrilor luate icircmpotriva altor stateAdunarea Parlamentară a afirmat că parlamentarii trebuie să monitorizeze nu doar hotăracircrile luate icircmpotriva propriilor state ci și hotăracircrile icircmpotriva altor state pentru a stabili dacă aceeași problemă există icircn propria legislație și politică și pentru a lua măsuri icircn vederea remedierii acesteia Procedacircnd icircn acest fel parlamentele respectă ceea ce este cunoscut sub denumirea de autoritate de lucru interpretat a Curții (vezi secțiunea 21)

Icircn practică parlamentele au tendința de a se baza pe executiv pentru monitorizarea și icircnaintarea de rapoarte privind jurisprudența icircmpotriva altor state icircntrucacirct parlamentarii supuși presiunilor nu au capacitatea de a investi icircntr-un demers care este extrem de complex și de durată Guvernele din Olanda Germania și Elveția transmit rapoarte regulate către parlamentele lor referitoare la hotăracircrile icircmpotriva altor state care au implicații pentru ordinea lor juridică internă (vezi secțiunea 32) Cu toate acestea Adunarea Parlamentară impune ca cel puțin structurile parlamentare să recunoască icircn mod expres autoritatea de interpretare a Curții ndash și să examineze caracterul adecvat al sistemelor executive pentru monitorizarea hotăracircrilor luate icircmpotriva altor state și pentru transmiterea de rapoarte către parlament cu privire la alte hotăracircri importante icircn contextul național propriu

Luarea unor măsuri proactive pentru combaterea traficului de persoane

Un exemplu icircn care parlamentele icircși modifică legile ca răspuns la o hotăracircre luată icircmpotriva unui alt stat poate fi icircntacirclnită icircn cauzele Siliadin c Franței (Cererea nr 7331601 26 iulie 2005) și CN și V c Franței (Cererea nr 6772409 11 octombrie 2012) Icircn aceste cauze Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut că Franța nu se achitase de obligațiile sale pozitive și nu a oferit o protecție concretă și eficace petenților care erau minori străini vulnerabili icircmpotriva muncii forțate ca lucrători casnici Ca

răspuns la aceste hotăracircri o serie de parlamente din statele membre ale Consiliului Europei - printre care și Parlamentul Marii Britanii - au adoptat legi prin care s-a consolidat protecția icircmpotriva traficului de persoane icircn scopul exploatării prin muncă

Negocierea ratificarea și punerea icircn aplicare a altor tratate privind drepturile omuluiIcircn majoritatea țărilor aprobarea parlamentară este indispensabilă pentru ca un stat să poată adera la un tratat regional sau internațional privind drepturile omului sau să ratifice un astfel de tratat Prin urmare parlamentele sunt impli-cate icircn mod decisiv icircn formularea obligațiilor icircn materia drepturilor omului pe care statele se angajează să le respecte Adunarea Parlamentară și Uniunea Interparlamentară au făcut apel la o mai mare implicare a parlamentarilor naționali icircn negocierea instrumentelor regionale și internaționale icircn materia drepturilor omului icircntrucacirct icircn cele din urmă aceștia trebuie să adopte legis-lația relevantă și să asigure punerea ei icircn aplicare21

Parlamentarii trebuie să intervină cu mult timp icircnainte de etapa de ratificare și să participe alături de reprezentanții guvernului la elaborarea unor noi instrumente icircn cadrul organismelor internaționale de deliberare De asemenea icircn acest context trebuie să examineze cu atenție orice rezervă sau declarație interpretativă la un acord internațional și să verifice icircn mod regulat dacă aceasta este (icircn continuare) justificată22

Icircn cadrul Consiliului Europei membrii Adunării Parlamentare sunt implicați direct icircn elaborarea principiilor de bază ale noilor instrumente referitoare la drepturile omului Comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului care este practic bdquoconsilierul juridicrdquo al Adunării este invitată icircn mod obișnuit de către Comitetul Miniștrilor să elaboreze avize privind proiectele de tratate Astfel comisia face auzită la masa negocierilor vocea parlamentarilor naționali aceștia fiind chiar cei care vor avea misiunea de a adopta legislația de punere

21 Doc 12636 (nota 14) alineatele 31-32 Uniunea Interparlamentară (2016) Drepturile Omului ndash Manual pentru uzul parlamentarilor nr 26 Geneva UIPBiroul Icircnaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului paginile 95-96

22 O rezervă reprezintă o obiecție icircn ceea ce privește acceptarea unui tratat de către un stat statul face o declarație unilaterală atunci cacircnd semnează ratifică acceptă aprobă sau aderă la un tratat prin care arată că exclude sau modifică efectul juridic al anumitor prevederi din tratat icircn aplicarea lor la statul respectiv O declarație interpretativă spre deosebire de o rezervă nu are ca scop excluderea sau modificarea efectelor juridice ale unui tratat ci clarificarea sensului anumitor prevederi din icircntregul tratat

icircn aplicare și icircn plus de a supraveghea respectarea tratatului de către stat de a verifica (proiectele de) legislație icircn ceea ce privește compatibilitatea cu standar-dele consacrate icircn tratat de a supraveghea rapoartele guvernamentale icircnaintate organismelor de monitorizare a punerii icircn aplicare a diferitelor instrumente și de a urmări recomandările oferite de respectivele organisme de monitorizare

Implicarea parlamentară icircn redactarea și punerea icircn aplicare a Convenției de la Istanbul

Contextul istoric al Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței icircmpotriva femeilor și a violenței domestice (bdquoConvenția de la Istanbulrdquo) oferă un exemplu excelent de implicare parlamentară puternică icircn elaborarea și promovarea unui tratat internațional Adunarea Parlamentară este de mult timp o voce puternică icircn favoarea egalității de gen și icircmpotriva violenței pe criterii de gen O bdquorețea de parlamentari de contactrdquo și-a adus o contribuție semnificativă la campania Consiliului Europei bdquoStoparea violenței icircmpotriva femeilorrdquo (2006-2008) icircn cadrul căreia Adunarea a solicitat icircn mod expres icircn Rezoluția 1635 și icircn Recomandarea 1847 (2008) adoptarea unor standarde europene cu forță juridică obligatorie cu privire la combaterea violenței icircmpotriva femeilor23 Parlamentarii au sporit nivelul de sensibilizare cu privire la această chestiune organizacircnd printre altele dezbateri parlamentare și audieri privind violența icircmpotriva femeilor precum și prin declarații publice De asemenea Adunarea a fost reprezentată icircn cadrul reuniunilor Comitetului ad hoc pentru prevenirea și combaterea violenței icircmpotriva femeilor și a violenței domestice (CAHVIO) creat de Comitetul Miniștrilor icircn 2008 cu misiunea de a redacta Convenția de la Istanbul Icircntrucacirct Convenția a fost deschisă spre semnare icircn 2011 membrii Rețelei parlamentare bdquopentru combaterea violenței icircmpotriva femeilorrdquo au susținut icircn cadrul parlamentelor lor semnarea ratificarea și punerea icircn aplicare eficientă a Convenției de la Istanbul

23 Vezi de asemenea Consiliul Europei bdquoRaport explicativ la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței icircmpotriva femeilor și a violenței domesticerdquo Letizia Seminara (2014) bdquoConvenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței icircmpotriva femeilor și a violenței domesticerdquo icircn T Natoli (ed) Scritti in memoria di Maria Rita Saulle Napoli Editoriale Scientifica 1487-1503 page 1488 și Dubravka Šimonović (2014) bdquoGlobal and regional standards on violence against women the evolution and synergy of the CEDAW and Istanbul Conventionsrdquo Human Rights Quarterly volumul 36(3) pp 590-606 pagina 603

Icircn plus Convenția de la Istanbul este primul și unicul instrument internațional care prevede implicarea parlamentară icircn procedura de monitorizare Această implicare este dublă la nivel național parlamentele vor participa icircn monitorizarea măsurilor luate pentru a pune icircn aplicare convenția la nivelul Consiliului Europei Adunarea Parlamentară va fi invitată să evalueze icircn mod regulat convenția

Investigarea problemelor icircn materia drepturilor omuluiParlamentarii ocupă un loc privilegiat din perspectiva desfășurării de anchete icircn ceea ce privește aspecte de actualitate referitoare la drepturile omului acolo unde există icircngrijorări legate de respectarea de către stat a obligațiilor naționale sau internaționale icircn domeniul drepturilor Astfel parlamentarii pot bdquostabili ordinea de zirdquo privind drepturile omului icircn statele lor

Parlamentarii și icircn special structurile parlamentare din domeniul drepturilor omului trebuie să dezvolte o metodologie de selectare a subiectelor care trebuie investigate pentru a se asigura că desfășoară anchete doar icircn cazurile icircn care au o poziție deosebit de bună pentru a stracircnge probe sau pentru a spori la nivel public gradul de conștientizare a chestiunii respective ținacircnd cont de activitatea altor comisii parlamentare și structuri precum instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) și organizațiile internaționale

Desfășurarea anchetelor icircn Parlamentul Marii Britanii

Comisia mixtă pentru drepturile omului (JCHR) desfășoară icircn mod regulat anchete pe temele pe care și le alege Selecția temelor se bazează pe alte activități ale comisiei referitoare la controlul legislativ hotăracircrile icircn domeniul drepturilor omului și monitorizarea tratatelor icircn plus față de consultarea societății civile și a grupurilor interesate Potrivit fostului consilier juridic principal Murray Hunt anchetele sunt bdquodemersuri de evaluare a măsurii icircn care Marea Britanie icircși respectă obligațiile relevante icircn domeniul drepturilor omului icircntr-un anumit domeniu de politică precum și de identificare a acțiunilor care trebuie să fie icircntreprinse pentru a respecta standardele minime relevante sau pentru a icircndeplini icircntr-o mai bună măsură obligațiile pozitive care icirci revin statuluirdquo24

24 Murray Hunt (2013) bdquoThe Joint Committee on Human Rightsrdquo in A Horne G Drewry și D Oliver (editori) Parliament and the law Oxford Hart Publishing pagina 241

Pe perioada anchetelor comisia colectează probe audiind martori și efectuacircnd vizite Probele orale și scrise sunt publicate pe site-ul web al JCHR De exemplu icircn perioada 2015-2016 JCHR a desfășurat o anchetă privind politica adoptată de guvern de a utiliza drone pentru asasinate cu țintă precisă evaluacircnd printre altele conformitatea acesteia cu obligațiile statului conform dreptului internațional al drepturilor omului inclusiv cu Convenția25 Printre alte recomandări comisia a icircndemnat guvernul să clarifice temeiul juridic pentru politica sa de utilizare a forței letale icircn străinătate icircmpotriva persoanelor suspectate de terorism chiar și icircn afara conflictelor armate ca o măsură adoptată icircn ultimă instanță dacă sunt icircndeplinite anumite condiții Oportunitatea acestei anchete era evidentă dat fiind că aproximativ icircn aceeași perioadă utilizarea dronelor pentru asasinate cu țintă precisă făcea obiectul unui raport al Adunării (vezi Rezoluția 2051 (2015) și Recomandarea 2069 (2015))

32 Cum trebuie executivul să le ofere parlamentarilor posibilitatea de a-și icircndeplini funcțiile icircn domeniul drepturilor omului

Deși obligațiile icircn materia drepturilor omului revin tuturor puterilor statului guvernele sunt cele care reprezintă statul icircn fața organismelor regionale și internaționale pentru drepturile omului Acest lucru icircnseamnă că practic guvernele sunt gardienii fluxurilor de informații Icircn consecință parlamentarii trebuie să emită recomandări detaliate pentru executiv icircn ceea ce privește modul icircn care intenționează să icircși icircndeplinească obligația de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului - și să indice tipul de sprijin de care au nevoie din partea executivului pentru a-și icircndeplini rolul de supraveghere

Consiliul Europei a icircndemnat guvernele să faciliteze icircn diferite moduri activitatea parlamentului icircn materia drepturilor omului26 Acestea se referă icircn principal la obligația guvernelor de a icircnlesni controlul parlamentar al compatibilității legis-lației propuse cu drepturile omului și de a transmite icircn mod regulat rapoarte către parlament cu privire la punerea icircn aplicare a hotăracircrilor icircn domeniul drepturilor omului Prin aceste mijloace guvernele pot implica parlamentele

25 Comisia mixtă pentru drepturile omului (2016) Politica guvernului privind utilizarea dronelor pentru asasinatele cu țintă precisă Al doilea raport al sesiunii 2015-16

26 Vezi Conferința la nivel icircnalt bdquoPunerea icircn aplicare a Convenției europene a drepturilor omului responsabilitatea noastră comunărdquo Declarația de la Bruxelles 27 martie 2015 alineatele B2a B2h B2f B2j APCE Rezoluția 1823 (2011) (nota 4) anexa alineatul 1

icircntr-un dialog transparent referitor la punerea icircn aplicare reflectacircnd respon-sabilitatea lor comună de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului

Facilitarea controlului parlamentar icircn ceea ce privește legislațiaDupă cum s-a observat icircn secțiunea 31 una dintre principalele funcții ale parlamentului constă icircn controlul sistematic al proiectelor de lege icircn ceea ce privește compatibilitatea acestora cu drepturile omului Un factor important icircn procesul de control legislativ constă icircn calitatea informațiilor furnizate de guvern care trebuie să explice motivul pentru care consideră că un proiect de lege este compatibil cu drepturile omului - sau icircn situații excepționale de ce recunoaște că un proiect de lege poate că nu este compatibil cu dreptu-rile omului icircnsă totuși dorește să icircl adopte S-a susținut că bdquofactorul cel mai importantrdquo pentru a determina eficacitatea activității de control legislativ desfășurată de JCHR constă icircn calitatea informațiilor furnizate de guvern27

Prin urmare parlamentele și icircn special comisiile pentru drepturile omului trebuie să urmărească să instituie o practică prin care executivul anexează o notă detaliată privind drepturile omului la fiecare act legislativ propus Această practică are icircn plus avantajul de a integra aspectele legate de drepturile omului la nivelul executivului icircntrucacirct miniștrii și funcționarii publici devin conștienți de faptul că propunerile legislative trebuie să treacă un control parlamentar detaliat icircn ceea ce privește compatibilitatea lor cu drepturile omului și prin urmare va crește probabilitatea ca acestea să facă față controlului judiciar icircn cazul icircn care sunt contestate icircn viitor28

Transmiterea rapoartelor și a informațiilor către parlamentariRapoartele anualeIcircn cazul icircn care are loc o raportare sistematică a executivului către parlament aceasta constă icircn mod obișnuit icircntr-un raport anual - elaborat fie de ministerul responsabil (de obicei de Ministerul justiției sau al afacerilor externe) sau de agentul guvernamental - cu privire la hotăracircrile nefavorabile ale Curții precum și referitor la măsurile luate de executiv pentru a le pune icircn aplicare

27 Murray Hunt bdquoThe Joint Committee on Human Rightsrdquo (nota 24) pagina 22928 Brian Chang și Graeme Ramshaw (2016) Strengthening parliamentary capacity for the

protection and realisation of human rights synthesis report Londra Westminster Foundation for Democracy pagina 16

Sunt icircnaintate sub diferite forme rapoarte icircn Belgia Bulgaria Croația Republica Cehă Danemarca Estonia Finlanda Franța Germania Italia Letonia Lituania Muntenegru Olanda Polonia Romacircnia Republica Slovacă Suedia și Marea Britanie29

Croația30

Icircn 2013 parlamentul a solicitat agentului guvernamental să icircnainteze un raport referitor la problema reprezentării Republicii Croația icircn cadrul acțiunilor icircn justiție și cu privire la executarea hotăracircrilor Curții Parlamentul a primit primul raport icircn octombrie 2013 și potrivit unui nou regulament agentul guvernamental trebuie să transmită cel puțin anual rapoarte către guvernul croat și către parlament

Marea Britanie

Icircn 2011 guvernul a inițiat elaborarea unui raport anual cu privire la răspunsul la hotăracircrile referitoare la drepturile omului așa cum solicitase Comisia mixtă pentru drepturile omului icircncepacircnd din 200831 Icircn relația cu Curtea raportul include secțiuni referitoare la abordarea generală a Marii Britanii icircn ceea ce privește punerea icircn aplicare a deciziilor de la Strasbourg și noutăți referitoare la executarea hotăracircrilor specifice Icircn 2015 JCHR a recomandat ca acesta să fie transformat icircntr-un raport anual mai amplu cu privire la drepturile omului care să cuprindă nu doar răspunsurile la hotăracircrile icircn domeniul drepturilor omului dar și rapoartele Marii Britanii către organismele de monitorizare ale ONU și evoluția domeniului drepturilor omului la o scară mai largă32

Icircn plus icircn mod ideal rapoartele anuale trebuie să identifice hotăracircrile luate icircmpotriva altor state care au implicații icircn ceea ce privește legea sau politica icircn context intern așa cum se icircntacircmplă icircn Republica Cehă Germania și Olanda

29 CDDH bdquoGhid de bune practicirdquo (nota 19) alineatul 93 și Divizia de Asistență pentru Proiecte Parlamentare (DAPP) Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei bdquoRolul parlamentelor icircn punerea icircn aplicare a standardelor CEDO prezentare generală a structurilor și a mecanismelor existente - Notă privind cadrul generalrdquo Doc DAPP (2016) 19 2 noiembrie 2016 secțiunea 2

30 DAPP bdquoRolul parlamentelor icircn implementarea standardelor CEDOrdquo (nota 29) pagina 831 Pentru cel mai recent consultați Ministerul Justiției din Marea Britanie (2016) Responding to

human rights judgments ndash Report to the Joint Committee on Human Rights on the governmentrsquos response to human rights judgments 2014-16

32 JCHR Responding to human rights judgments (nota 31) 11 martie 2015 alineatul 68

Germania

Ministerul Justiției din Germania transmite anual rapoarte referitoare la hotăracircrile Curții icircncepacircnd din 2004 atacirct Comisiei pentru drepturile omului și ajutor umanitar cacirct și Comisiei pentru afaceri juridice și protecția consumatorilor33 Inițial raportul cuprindea hotăracircrile și deciziile luate icircmpotriva Germaniei Icircncepacircnd din 2007 acesta a inclus și punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Icircncepacircnd din 2010 s-a elaborat un raport anual separat care cuprindea hotăracircrile luate icircmpotriva altor state care au implicații potențiale pentru Germania34 Nu există o procedură parlamentară formală de răspuns la aceste rapoarte Comisiile parlamentare le pot include pe ordinea de zi icircn scopul discutării (deși lucrul acesta nu se realizează icircn mod obișnuit) și pot convoca reprezentanți ai guvernului care să le răspundă la icircntrebări

Olanda

Icircn Olanda un raport guvernamental privind hotăracircrile nefavorabile a fost inițiat icircn 1996 la solicitarea Camerei Reprezentanților din Olanda Icircncepacircnd din 2006 raportul a inclus informații referitoare la punerea icircn aplicare a hotăracircrilor iar din 2009 acesta a inclus informații referitoare la hotăracircrile luate icircmpotriva unor țări terțe care au implicații imediate pentru legislația sau politica din Olanda Icircncepacircnd din 2010 acesta a inclus informații referitoare la deciziile de inadmisibilitate ale Curții icircn cauzele referitoare la Olanda Icircncepacircnd din 2013 raportul a avut o sferă mai amplă cuprinzacircnd toate procedurile internaționale icircn domeniul drepturilor omului inclusiv Comitetul european pentru drepturile sociale și organismele Națiunilor Unite icircnființate icircn baza tratatelor35

33 Pentru cel mai recent consultați Bundesministerium der Justiz und fur Verbraucherschutz (fără dată) bdquoBericht uber die Rechtsprechung des Europaischen Gerichtshofs fur Menschenrechte und die Umsetzung seiner Urteile in Verfahren gegen die Bundesrepublik Deutschland im Jahr 2016rdquo

34 Pentru cel mai recent consultați Christoph Grabenwarter Anna Katharina Struth și Markus Vasek (fără dată) bdquoBericht uber die Rechtsprechung des Europaischen Gerichtshofs fur Menschenrechte in Verfahren gegen andere Staaten als Deutschland im Jahr 2016rdquo

35 Pentru cel mai recent consultați Ministerul Afacerilor Externe (Divizia de Drept Internațional) (2017) Rapportage 2016 Internationale Mensenrechtenprocedures

Poate că rapoartele anuale sunt prea puțin frecvente pentru a le permite parla-mentarilor să influențeze răspunsul executivului la hotăracircri icircn bdquotimp realrdquo cu toate acestea aceste mecanisme de raportare oferă cacircteva beneficii semnificative

rapoartele transmise icircn mod regulat de către executiv creează o evidență publică privind răspunsul statului la hotăracircrile icircn domeniul drepturilor omului care oferă informații nu numai parlamentului ci și altor organisme precum instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului și societatea civilă

mecanismele de raportare pot icircndemna guvernele să sistematizeze coordonarea icircn cadrul puterii executive sporind astfel eficiența procesului de executare Un astfel de proces poate să evidențieze de asemenea probleme care apar de exemplu cacircnd agentul guvernamental nu are bdquostatutul politicrdquo necesar pentru a influența sau obține informații de la ministere

perspectiva controlului icircn sine poate să mobilizeze organismele executive să acționeze icircn așa fel icircncacirct să prevină critica parlamentară sau din partea publicului larg și

pe termen mediu spre lung rapoartele regulate transmise de executiv pot să aibă efectul benefic al normalizării procesului de executare și de a preveni politizarea excesivă a acestuia

Din aceste motive precum și potrivit invitațiilor Adunării Parlamentare parlamentele naționale trebuie să solicite astfel de rapoarte regulate de la executiv icircn situațiile icircn care acestea nu există icircn prezent

Comunicarea planurilor și bilanțurilor de acțiunePlanurile și bilanțurile de acțiune au fost introduse de Comitetul Miniștrilor icircn 2004 și au fost icircncorporate icircn procesul de supraveghere icircncepacircnd din 2009 Icircn conformitate cu procedurile Comitetului Miniștrilor de supraveghere standard precum și cu cele de supraveghere susținută36 statele au obligația de a icircnainta un plan de acțiune sau un bilanț de acțiune cel tacircrziu icircn termen de șase luni de la data la care hotăracircrea devine definitivă37

36 Comitetul Miniștrilor atunci cacircnd supraveghează executarea hotăracircrilor Curții adoptă o bdquoprocedură cu dublă strategierdquo bazată pe nivelul de prioritate al acestora consultați httpsgooglfG4fgk

37 O hotăracircre devine definitivă la trei luni de la emiterea ei inițială de către o cameră a Curții cu șapte judecători cu excepția cazului icircn care icircn mod excepțional este icircnaintată Marii Curți ale cărei hotăracircri devin automat definitive Marea cameră alcătuită din 17 judecători audiază cazurile care implică o chestiune gravă ce afectează interpretarea sau aplicarea Convenției sau care sunt de importanță generală

Declarația de la Bruxelles descrie planurile și bilanțurile de acțiune ca fiind instrumente cheie icircn dialogul dintre Comitetul Miniștrilor și state care pot contribui de asemenea la un dialog cu alte părți interesate inclusiv cu parla-mentele naționale După ce sunt icircnaintate Comitetului Miniștrilor planurile și bilanțurile de acțiune sunt documente publice care sunt disponibile icircn baza de date HUDOC-EXEC Icircn plus acestea trebuie să fie considerate documente de lucru care pot necesita revizuiri sau actualizări pe măsură ce se realizează procesul de punere icircn aplicare Dacă este cazul planurile și bilanțurile de acțiune trebuie să facă referire la orice implicare parlamentară icircn punerea icircn aplicare a unei hotăracircri pentru a se asigura conștientizarea dimensiunii parlamentare de către Comitetul Miniștrilor

Transmiterea planurilor de acțiune sau a bilanțurilor de acțiune către parla-ment icircn același moment icircn care acestea sunt icircnaintate Comitetului Miniștrilor nu a devenit icircncă o practică obișnuită pentru ca funcționarii parlamentari să le poată revizui și să atragă icircn mod selectiv atenția membrilor parlamentului asupra planurilor de acțiune sau asupra bilanțurilor de acțiune care merită o examinare mai aprofundată Franța și Marea Britanie reprezintă exemple rare de țări icircn care acest lucru se icircntacircmplă icircn general38 Această practică trebuie să fie icircncurajată icircntrucacirct controlul parlamentar regulat al planurilor și bilanțuri-lor de acțiune ar facilita nu doar monitorizarea acțiunii executive icircn timp util dar ar putea avea avantajul suplimentar de a stimula membrii executivului să icircmbunătățească caracterul oportun al planurilor și bilanțurilor de acțiune precum și calitatea acestora icircncă de la icircnceput

Rezumatele traducerile și diseminarea hotăracircrilor și a altor documente cheie

Declarația de la Bruxelles icircndeamnă guvernele să promoveze accesul la hotăracircrile Curții la planurile și bilanțurile de acțiune precum și la deciziile și rezoluțiile Comitetului Miniștrilor

extinzacircnd publicarea acestora și diseminarea către părțile interesate (icircn special executivul parlamentele și instanțele judecătorești și de asemenea dacă este cazul instituțiile naționale pentru drepturile omului și reprezentanții societății civile) pentru a le implica mai mult icircn procesul de executare a hotăracircrilor și

38 CDDH bdquoGhid de bune practicirdquo (nota 19) alineatul 99

traducerea sau realizarea de rezumate ale documentelor relevante inclusiv ale hotăracircrilor importante ale Curții după caz

Icircn plus publicarea și diseminarea hotăracircrilor este icircn marea majoritate a cazu-rilor o cerință impusă de măsurile generale indicate de Curte

Respectul față de autoritatea de interpretare a Curții (vezi secțiunea 21) icircnseamnă de asemenea că guvernele trebuie să realizeze icircn mod selectiv rezumate șisau traduceri ale hotăracircrilor luate icircmpotriva altor state care au implicații pentru propriile ordini juridice

Parlamentele trebuie să exercite un anumit control pentru a se asigura că executivul acționează icircn baza acestor obligații

Diseminarea hotăracircrilor Curții

Anumite sisteme naționale specifică și modul icircn care trebuie să fie diseminate hotăracircrile Curții de exemplu icircn Ucraina există o obligație legală ca agentul guvernamental să furnizeze un rezumat al hotăracircrilor luate icircmpotriva Ucrainei icircn vederea publicării acestora icircn două ziare oficiale precum și să ofere traduceri complete ale hotăracircrilor ombudsmanului (comisarul parlamentar pentru drepturile omului) instituțiilor publice și altor persoane direct afectate Mai multe state pun la dispoziție online (traduceri ale) hotăracircrilor Curții de exemplu pe site-ul web al agentului guvernamental sau al ministerului relevant pe intranetul judiciar sau pe site-ul (site-urile) web al icircnaltei curți (icircnaltelor curți) Belgia Republica Cehă și Spania au creat baze de date online cu un motor de căutare permițacircnd cercetarea specifică a jurisprudenței39 O serie de hotăracircri au fost traduse icircn limbi neoficiale și sunt disponibile icircn baza de date HUDOC40

39 CDDH bdquoGhid de bune practicirdquo (nota 19) alineatul 105 Baza de date cehă este disponibilă la httpsgoogla3UUiA

40 Site-ul web al Curții oferă o serie de linkuri către colecții externe de traduceri ale jurisprudenței referitoare la Convenție

33 Concretizarea responsabilității comune icircn ceea ce privește drepturile omului

Așa cum am constatat icircn capitolul 1 responsabilitatea de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului revine tuturor puterilor statului - executivă legislativă și judecătorească Statele au dezvoltat diferite moduri icircn care pot da o anumită formă legală sau instituțională acestor responsabilități pentru a se asigura că diferitele organisme le recunosc și pot să și le asume precum și că structurile și procesele pentru punerea icircn aplicare a drepturilor omului nu sunt vulnerabile icircn fața icircncercărilor de slăbire sau de contestare a acestora

Stabilirea prin lege a rolului parlamentarilor icircn domeniul drepturilor omului

Parlamentele pot contribui la punerea icircn aplicare a standardelor privind drepturile omului adoptacircnd o legislație care stabilește competențele și icircndatoririle tuturor puterilor statului - executivă legislativă și judecătorească - care au răspunderea de a asigura conformitatea cu hotăracircrile Curții O astfel de legislație poate clarifica de asemenea modul icircn care convențiile regionale și internaționale icircn domeniul drepturilor omului trebuie să fie aplicate icircn ordinea juridică internă O astfel de legislație există icircn Italia Macedonia de Nord icircn Romacircnia și icircn Ucraina41

Simpla existență a unui cadru legislativ nu garantează neapărat punerea icircn aplicare fără probleme a hotăracircrilor icircn domeniul drepturilor omului Nici Adunarea Parlamentară nici Comitetul Miniștrilor nu au considerat că este o prioritate să recomande ca statele să adopte o legislație icircn care se stabilește modul icircn care trebuie puse icircn aplicare hotăracircrile sugeracircnd că aceasta nu este considerată o condiție necesară sau suficientă pentru consolidarea punerii icircn aplicare icircn absența unui angajament politic veritabil42

Acestea fiind spuse reglementarea formală a procesului de punere icircn aplicare poate să aibă mai multe avantaje De exemplu

41 Vezi DAPP bdquoRolul parlamentelor icircn implementarea standardelor CEDOrdquo (nota 29) paginile 10-1142 De exemplu Rezoluția 1787 (2011) recomandă la alineatul 102 ca parlamentele să creeze

bdquomecanisme interne eficacerdquo pentru punerea icircn aplicare a hotăracircrilor curții bdquoprin legislație sau icircntr-un alt modrdquo

pot consacra rolul parlamentului icircn procesul de executare de exemplu asiguracircnd transmiterea de rapoarte icircn timp util și icircn mod sistematic de către executiv către parlament icircn ceea ce privește punerea icircn aplicare a hotăracircrilor (vezi secțiunea 32)

pot specifica intervalele de timp icircn care trebuie puse icircn aplicare hotăracircrile

se pot asigura că agentul guvernamental deține competențele și autoritatea necesare pentru a obține informațiile relevante pot intra icircn contact cu persoanele responsabile la nivel național cu luarea deciziilor necesare pentru a executa o hotăracircre și pot lua măsurile necesare pentru a accelera procesul de executare - conform celor prevăzute icircn Recomandarea Comitetului Miniștrilor CMRec(2008)2 și

se pot asigura că procesele interne de asigurare a respectării Convenției nu sunt vulnerabile la icircncercările de slăbire a acestora de la o administrație la alta

Legea de punere icircn aplicare icircn Macedonia de Nord

Parlamentul Macedoniei de Nord a adoptat o lege privind executarea hotăracircrilor Curțiirdquo icircn 2009 (modificată icircn 2014)43 Conform legii s-a instituit o comisie interministerială care se icircntrunește cel puțin o dată la trei luni Aceasta cuprinde icircnalți funcționari din Ministerul justiției al internelor al afacerilor externe și al finanțelor Printre membrii din oficiu se numără președintele Consiliului Magistraților al Curții Supreme al Curții Constituționale și al Icircnaltei Curți Administrative Consiliul Procurorilor ombudsman-ul (Avocatul Poporului) și agentul guvernamental pe lacircngă președinții curților de apel din Skopje și din alte trei orașe

Comisia redactează analize ale hotăracircrilor Curții recomandă măsuri individuale șisau generale pentru remedierea icircncălcărilor propune reforme legislative și monitorizează punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții respectacircnd diferitele termene limită stabilite icircn legea privind punerea icircn aplicare Comisia transmite rapoarte anuale către Comisia permanentă pentru libertăți civile și drepturi una dintre cele două comisii parlamentare cu competențe icircn domeniul drepturilor omului

43 Legea privind punerea icircn aplicare a deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului nr 07ndash23281 21 mai 2009

Un model inovator de coordonare a punerii icircn aplicare a drepturilor omuluiO inovație promițătoare este reprezentată de crearea unui grup dedicat care aduce laolaltă mai multe instituții și persoane - inclusiv parlamentari - care au sarcina de a asigura punerea icircn aplicare eficace și deplină a hotăracircrilor Curții Se pot crea grupuri de lucru pentru a coordona punerea icircn aplicare a anumitor hotăracircri care necesită acțiuni ale mai multor agenții

Un astfel de cadru poate oferi mai multe avantaje

Reflectă obligația comună a tuturor puterilor statului de a pune icircn aplicare hotăracircrile Curții și contribuie la sensibilizarea părților interesate de pe plan intern cu privire la obligațiile respective

La nivel practic discuțiile multilaterale au potențialul de a facilita coordonarea eficace și bdquoresponsabilitateardquo colectivă icircn ceea ce privește procesul de punere icircn aplicare La racircndul lor acestea pot contribui la identificarea și la depășirea obstacolelor cum ar fi agențiile care fie nu doresc fie nu pot să ia măsurile necesare și la facilitarea elaborării unei reforme fezabile și sustenabile icircn domeniul juridic și al politicilor Acest lucru este important mai ales icircn cazul hotăracircrilor complexe care necesită o combinație icircntre măsurile legislative administrative șisau judiciare și al hotăracircrilor care nu au fost puse icircn aplicare o perioadă icircndelungată de timp și care au nevoie de un impuls

Un astfel de forum multilateral reprezintă un interlocutor util pentru Executarea Hotăracircrilor al Consiliului Europei atunci cacircnd acesta vizitează un stat pentru a monitoriza punerea icircn aplicare a hotăracircrilor oferindu-i posibilitatea să icircnțeleagă astfel poziția tuturor părților interesate relevante

Un astfel de forum oferă de asemenea o modalitate eficientă prin care se pot obține probe și consiliere din partea instituțiilor naționale pentru drepturile omului a societății civile a cadrelor universitare și a practicienilor icircn domeniul dreptului Acest lucru poate contribui la conștientizarea de către instituțiile icircnsărcinate cu punerea icircn aplicare a punctului de vedere pe care icircl au grupurile ale căror drepturi sunt vizate icircntr-o anumită situație Icircn plus oferă oportunitatea ca societatea civilă să ofere soluții creative legale și politice pentru procesul de punere icircn aplicare

Un grup de lucru dedicat care aduce icircn mod regulat autoritățile publice laolaltă poate să aibă un efect preventiv icircntrucacirct poate asigura aplicarea corectă a Convenției icircn practica de zi cu zi a autorităților respective

contribuind astfel la o icircncorporare fermă a drepturilor prevăzute de Convenție icircn dreptul și icircn practica interne

Pentru ca aceste avantaje să se concretizeze simpla creare a unui grup de lucru nu este suficientă Este important ca respectivul grup să se icircntrunească icircn mod regulat și să fie prezenți icircn mod obișnuit delegați cu un rang și o experiență adecvate să beneficieze icircn urma interacțiunii dintre agenții icircn perioada dintre icircntruniri și să fie bine deservit astfel icircncacirct de exemplu icircn urma icircntacirclnirilor să rezulte acțiuni clare care sunt monitorizate la intervale regulate

Comisia de experți din Republica Cehă

Icircn 2015 Biroul Agentului Guvernului Ceh a creat o Comisie de experți pentru executarea hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului (Kolegium expertů k vyacutekonu rozsudků ESLP) Acesta este un organ consultativ alcătuit din puncte focale de nivel superior din toate instituțiile relevante - ministere parlament Curtea Constituțională Curtea Supremă Curtea Administrativă Supremă Parchetul General Avocatul Poporului (ombudsman) Baroul din Republica Cehă cadre universitare și ONG-uri Rolul comisiei este acela de a discuta și de a recomanda măsuri posibile (generale) cu scopul de a pune icircn aplicare hotăracircrile nefavorabile ale Curții icircmpotriva Republicii Cehe De asemenea comisia discută icircn mod selectiv hotăracircrile icircmpotriva altor state icircn cazurile icircn care aceeași problemă de principiu există icircn ordinea juridică cehă

Acest capitol a examinat diferitele funcții icircn domeniul drepturilor omului pe care parlamentarii pot să aibă oportunitatea de a le icircndeplini pentru a se asigura că drepturile omului sunt protejate și puse icircn aplicare icircn mod eficace Parlamentele au optat pentru dezvoltarea mai multor structuri instituționale pentru a se asigura că aceste funcții sunt icircndeplinite icircn mod sistematic iar aceste modele instituționale fac obiectul următorului capitol

Pagina 49

Capitolul 4

Cum trebuie să se organizeze parlamentarii pentru a-și icircndeplini obligațiile icircn materia drepturilor omului

C are este cel mai bun mod icircn care parlamentele naționale pot susține și consolida mai mult valorile drepturilor omului ale democrației și ale statului de drept - valori pe care parlamentele de pe icircntregul continent

le au icircn comun și care sunt icircncorporate icircn Convenția europeană a drepturilor omului Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat parlamentelor să stabilească structuri interne adecvate care să le ofere posibilitatea de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului precum și de a susține statul de drept prin funcțiile lor principale de reprezentare legiferare și de control Cu toate acestea icircn practică numeroase parlamente ale statelor membre ale Consiliului Europei nu au stabilit pacircnă icircn prezent structuri sau proceduri pentru a asigura respectarea standardelor Convenției și a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului Altele au mecanisme care sunt icircncă icircntr-un stadiu incipient și a căror eficacitate este limitată de lipsa de expertiză de

resurse sau de voință politică

Icircn cazurile icircn care se exercită un anumit control parlamentar icircn domeniul drepturilor omului regimurile instituționale adoptate se constituie icircn trei modele principale Acestea pot fi icircmpărțite icircn următoarele categorii

modelul specializat icircn care există o singură comisie permanentă care are un mandat ce vizează icircn principal sau icircn mod exclusiv drepturile omului

modelul transversal icircn care nicio comisie nu are un mandat ce include chestiunile legate de drepturile omului acestea fiind icircn schimb abordate pe măsură ce apar icircn cadrul mai multor comisii potrivit mandatului fiecăreia și

modelul hibrid icircn care există mai multe comisii cu un interes identificat icircn domeniul drepturilor omului șisau se icircnființează o subcomisie specializată pentru drepturile omului icircntr-un sistem care icircn alte privințe este integrat

Aceste categorii nu se doresc a fi rigide de exemplu existența unei comisii specializate nu exclude - și nu ar trebui să excludă - analiza chestiunilor icircn domeniul drepturilor omului icircn cadrul altor comisii Icircn schimb această tipologie surprinde gama de modele care au fost elaborate de parlamente de la o comisie centrală unică la o abordare parțial sau integral descentralizată

Icircnainte ca acest capitol să continue prin a prezenta aceste modele diferite (41) și modurile icircn care parlamentarii pot deveni garanți ai drepturilor omului (42) se pot face cacircteva observații generale

APCE nu a specificat un model instituțional unic pentru activitatea parlamentară icircn domeniul drepturilor omului adoptacircnd icircn schimb o abordare flexibilă pentru a se asigura că structurile stabilite sunt corespunzătoare icircn respectivul context național

bdquoPrincipiile de bază pentru controlul parlamentar al a standardelor icircn domeniul drepturilor omuluirdquo ale Adunării (anexate la Rezoluția 1823 (2011)) menționează icircn mod explicit bdquocomisii dedicate pentru drepturile omului sau structuri omoloage corespunzătoarerdquo44 și icircn același timp solicită parlamentelor să bdquoicircnființeze șisau să consolideze structurile

44 Mai specific Icircnaltul comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului recomandă ca bdquo[icirc]n cadrul parlamentelor să se constituie comisii permanente corespunzătoare sau organisme similare acestea trebuind să fie implicate icircn monitorizarea și evaluarea nivelului de punere icircn aplicare a recomandărilor pe plan intern icircn special a celor referitoare la reforma legislativărdquo vezi Navanethem Pillay (2012) Consolidarea sistemului Națiunilor Unite pentru organismele de monitorizare a tratatelor icircn domeniul drepturilor omului Un raport al Icircnaltului comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului iunie 2012 pagina 85

Cum trebuie să se organizeze parlamentarii pentru a-și icircndeplini obligațiile icircn materia drepturilor omului Pagina 51

care ar permite integrarea și supravegherea riguroasă a obligațiilor lor icircn domeniul drepturilor omuluirdquo Icircntr-adevăr constituirea unor comisii dedicate icircn sine este probabil insuficientă pentru a asigura eficacitatea mecanismelor parlamentare icircn domeniul drepturilor omului

41 Diferite moduri de organizare a activității parlamentare icircn domeniul drepturilor omului

Modelul comisiei specializate

Printre structurile care vizează garantarea bdquoacțiunilor subsecvente și a monito-rizării obligațiilor internaționale icircn domeniul drepturilor omului și icircn special a obligațiilor care rezultă din Convențierdquo45 pe care le-au icircnființat anumite state membre ale Consiliului Europei se află comisiile specializate icircn drepturile omului Mandatul unei astfel de comisii (sau subcomisii) specializate poate să includă icircn mod expres ndash sau poate fi interpretat de comisie ca incluzacircnd ndash anumite funcții specifice precum verificarea legislației icircn ceea ce privește respectarea angajamentelor interne regionale sau internaționale și supravegherea execu-tării hotăracircrilor Curții Cu toate acestea nu toate comisiile procedează icircn acest mod și prin urmare existența unei comisii specializate nu indică neapărat că aceste funcții sunt icircndeplinite icircn mod sistematic

Printre statele care adoptă modelul specializat se află Albania Finlanda Grecia Ungaria Letonia Muntenegru și Marea Britanie

Comisia mixtă pentru drepturile omului din Marea Britanie (JCHR)

Comisia mixtă pentru drepturile omului reprezintă modelul specializat de comisie pentru drepturile omului Aceasta și-a icircnceput activitatea icircn anul 2001 și are 12 membri care provin icircn mod egal din Camera Comunelor constituită icircn urma unor alegeri și din Camera Lorzilor care icircn cea mai mare parte este alcătuită din membri numiți Icircn general JCHR are doi sau trei consilieri juridici dedicați cu expertiză icircn domeniul drepturilor omului care acordă asistență membrilor săi Mandatul oficial al comisiei este extrem de amplu cuprinzacircnd bdquoaspecte referitoare la drepturile omuluirdquo din

45 Rezoluția 2178 (2017) bdquoPunerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omuluirdquo alineatul 101 și Doc 14340 (raportor dl Pierre-Yves Le Borgnrsquo) 12 iunie 2017

Marea Britanie cu excepția cazurilor individuale46 Comisia și-a interpretat mandatul icircn mod extins Printre alte activități aceasta

ndash examinează proiectele de lege care provin de la guvern (și dacă este posibil proiectele preliminare de lege) icircn ceea ce privește compatibilitatea cu drepturile omului și propune modificări ale proiectelor de lege pentru a elimina eventualele incompatibilități identificate icircn rapoartele sale Examinarea legislativă (sau prelegislativă) realizată de JCHR este icircnsoțită de o bdquonotă privind drepturile omuluirdquo elaborată de ministerul relevant detaliind compatibilitatea legii cu Convenția și cu alte obligații icircn domeniul drepturilor omului (vezi 31)

ndash examinează răspunsul executivului la hotăracircrile nefavorabile ale Curții icircn baza criteriilor stabilite de JCHR de exemplu obligația guvernului de a furniza planuri detaliate icircn ceea ce privește răspunsul său icircn termen de patru luni și luarea unei decizii finale icircn ceea ce privește remedierea incompatibilității icircn termen de șase luni

ndash desfășoară anchete tematice icircn ceea ce privește problemele care prezintă motive de icircngrijorare pentru drepturile omului urmărind să obțină probe de la o gamă largă de grupuri și de persoane cu experiență și cu interese relevante și

ndash monitorizează icircn mod selectiv respectarea de către Marea Britanie a obligațiilor sale internaționale icircn domeniul drepturilor omului conform tratatelor ONU privind drepturile omului

Practica existentă relevă o serie de beneficii potențiale ale modelului specializat

Modelul specializat poate fi de preferat icircn cazul parlamentelor care instituie controlul icircn domeniul drepturilor omului pentru prima oară sau icircn statele icircn care executarea hotăracircrilor și verificarea legislației icircn ceea ce privește compatibilitatea cu drepturile omului este slab coordonată de către executiv

Crearea unei comisii dedicate pentru drepturile omului transmite semnalul că parlamentul recunoaște și intenționează să icircși icircndeplinească obligațiile icircn domeniul drepturilor omului

O astfel de comisie joacă un rol esențial icircn furnizarea de informații icircn dezbaterile parlamentare cu privire la drepturile omului Aceasta include consilierea parlamentului cu privire la obligațiile icircn domeniul drepturilor

46 consultați site-ul web al JCHR la googl3js6mB

omului și la cadrele generale care sunt relevante pentru orice probleme care icirci sunt icircnaintate precum și solicitările icircnaintate executivului de a-și justifica acțiunea sau lipsa de acțiune icircn ceea ce privește chestiunile referitoare la drepturile omului și la statul de drept

O comisie pentru drepturile omului care este independentă de executiv poate icircn timp să dezvolte mecanisme de control sistematic precum și o expertiză icircn domeniul drepturilor omului icircn racircndul membrilor și al personalului său Așa cum susține fostul raportor al Adunării Parlamentare Christos Pourgourides modelul specializat prezintă bdquoavantaje clarerdquo icircntrucacirct acesta reunește competențe și oferă o direcțierdquo47

Un organism dedicat pentru drepturile omului icircn cadrul parlamentului creează un interlocutor pentru executiv și este un organism care poate icircndeplini funcții specializate precum examinarea bdquoicircn timp realrdquo a planurilor și bilanțurilor de acțiune și analiza rapoartelor executivului cu privire la hotăracircrile Curții și la stadiul de executare a acestora (vezi 32)

Un alt avantaj pe care icircl oferă existența unui organism focal pentru drepturile omului icircn cadrul parlamentului constă icircn potențialul său de a dobacircndi o icircnțelegere mai bună a Curții a Comitetului Miniștrilor a Adunării Parlamentare și poate a altor organisme ale Consiliului Europei așa cum este Comisarul pentru Drepturile Omului precum și de a avea un contact independent cu acestea

Icircn plus o comisie specializată are șanse mai mari de a atrage și de a păstra consilieri specializați icircn domeniul juridic și icircn materie de politici publice de icircnaltă calitate cu expertiză icircn materia drepturilor care sunt un element central pentru o activitate parlamentară eficace icircn domeniul drepturilor omului (vezi 42)

Comisia pentru drept constituțional din Finlanda Principala funcție a Comisiei pentru drept constituțional din Finlanda este aceea de a emite declarații referitoare la proiectele de legi (sau la alte chestiuni) care icirci sunt transmise icircn vederea examinării icircn ceea ce privește constituționalitatea și relevanța acestora icircn raport cu instrumentele internaționale icircn materia drepturilor omului inclusiv Convenția După icircnaintarea unei propuneri legislative comisia obține punctul de vedere al funcționarilor publici relevanți și al experților externi icircn drept constituțional icircn cadrul unei audieri icircnchise formale icircnainte de adoptarea unui aviz motivat sau a unui raport Icircn cazul icircn care se identifică incompatibilități

47 Doc 12636 (nota 14) alineatul 30

comisia arată ce prevederi consideră că sunt incompatibile cu Constituția sau cu Convenția

Opiniile comisiei sunt potrivit tradiției constituționale examinate ca avacircnd un efect obligatoriu formal asupra parlamentului Deseori comisia face referire la hotăracircrile Curții48 Ministerul de Externe transmite toate deciziile Curții luate icircmpotriva Finlandei către secretariatul comisiei spre informare acestea nu sunt distribuite decacirct la cerere Ombudsmanul parlamentar icircnaintează un raport anual către parlament icircn care include o scurtă secțiune referitoare la cauzele finlandeze aflate icircnaintea Curții Raportul este examinat de Comisia pentru drept constituțional cu toate acestea comisia nu a luat niciodată poziție cu privire la acea secțiune (destul de tehnică) a raportului

Modelul transversal

Icircn cazul icircn care nu există o comisie specializată pentru drepturile omului chestiunile legate de drepturile omului trebuie să fie tratate de alte comisii parlamentare icircn măsura icircn care drepturile omului sunt relevante pentru mandatele acestora de multe ori incluzacircnd icircnsă fără a se limita la acestea comisii cu mandate mai extinse care au competențe icircn materie de justiție afaceri juridice șisau constituție

De asemenea se folosește deseori termenul bdquointegratrdquo acest termen implică icircn practică icircncorporarea controlului icircn domeniul drepturilor omului icircn activi-tatea tuturor comisiilor Cu toate acestea lucrurile nu decurg icircn acest mod icircn multe cazuri icircntacirclnite icircn parlamentele statelor membre ale Consiliului Europei care au o structură transversală a comisiilor Icircn acest sens integrarea poate fi interpretată icircn numeroase parlamente ca fiind mai degrabă o aspirație iar nu o descriere a unei practici efective

Printre avantajele potențiale ale unei abordări transversale sau integrate se află reducerea riscului pe care icircl implică lăsarea controlului icircn materie de drepturi ale omului icircn seama unui organism specializat unic acesta putacircnd crea icircn parlament o structură izolată de expertiză și de implicare icircn domeniul drepturilor omului și de asemenea putacircnd descuraja integrarea drepturilor omului și a aspectelor aferente legate de statul de drept icircn activitatea altor comisii Există anumite limite icircn ceea ce privește activitatea pe care o poate desfășura o singură comisie

48 Vezi DAPP bdquoRolul parlamentelor icircn implementarea standardelor CEDOrdquo (nota 29) pagina 3 (cu trimiterile ulterioare)

(care de multe ori are un număr mic de membri) iar integrarea poate să fie utilă pentru a se asigura că drepturile omului nu sunt respinse sau ignorate de parlamentarii care nu sunt membri ai unei comisii specializate

Printre parlamentele care adoptă abordarea transversală se numără cele din Estonia Islanda Luxemburg Olanda Norvegia și Elveția

Olanda

Icircn Olanda nicio comisie parlamentară nu are un mandat explicit de a verifica legislația icircn ceea ce privește respectarea Convenției sau de a supraveghea executarea hotăracircrilor Curții De asemenea membrii parlamentului nu au la dispoziție o structură specializată icircn drepturile omului Cu toate acestea fiecare cameră a parlamentului (Camera Reprezentanților și Senatul din Olanda) are atacirct o comisie permanentă pentru justiție cacirct și un serviciu juridic care pun accentul pe verificarea legislației din punctul de vedere al respectării Convenției

Legislația propusă de guvern este icircnsoțită de o notă de fundamentare care identifică eventualele probleme de conformitate cu Convenția sau cu alte standarde internaționale icircn domeniul drepturilor omului Icircn plus fiecare proiect de lege icircnainte de a fi prezentat parlamentului trebuie să fie analizat de Consiliul de Stat al Olandei (un organ consultativ al guvernului stabilit prin Constituție) icircn vederea unui aviz cu privire la chestiunile legate de respectarea drepturilor omului la care guvernul răspunde la racircndul său Acest material furnizează informații pentru examinarea legislativă ulterioară desfășurată de comisia (comisiile) parlamentară (parlamentare) relevantă (relevante) De asemenea parlamentarii pot solicita consultanță din partea Consiliului de Stat sau din partea funcționarilor publici din cadrul Ministerului Justiției care au beneficiat de formare icircn domeniul drepturilor omului De asemenea guvernul transmite rapoarte anuale către parlament privind executarea hotăracircrilor (vezi 32)

Riscul evident asociat abordării transversale icircn ceea ce privește supravegherea drepturilor omului este ca acesta să devină un eufemism pentru o suprave-ghere sporadică (sau chiar inexistentă) - unde bdquorăspunderea tuturor este de fapt răspunderea nimănuirdquo

Modelul comisiei hibrideModelele hibride icircmbină atacirct elemente ale abordării specializate cacirct și ale celei transversale Icircn astfel de cazuri mai multe comisii sau subcomisii parla-mentare includ drepturile omului icircn mandatul lor ceea ce poate să includă sau nu funcții precum monitorizarea executării hotăracircrilor Curții

Exemple de modele de comisii hibride se găsesc icircn parlamentele din Armenia Cipru Georgia Germania Italia și Lituania printre altele

Germania

Cele două comisii ale Bundestagului (camera inferioară) care examinează icircn primul racircnd chestiunile legate de drepturile omului sunt Comisia pentru drepturile omului și ajutor umanitar și Comisia pentru afaceri juridice și protecția consumatorului De asemenea Comisia pentru petiții poate să analizeze chestiunile legate de drepturile omului icircn procesul său de examinare a placircngerilor individuale referitoare la impactul public al legislației

Comisia pentru afaceri juridice și protecția consumatorului coordonează toate aspectele legate de Ministerul Justiției Comisia pentru drepturile omului și ajutor umanitar este rareori comisia coordonatoare pentru o anumită chestiune icircntrucacirct nu este asociată unui anumit minister Icircn schimb aceasta discută chestiunile legate de drepturile omului dintr-o perspectivă largă - atacirct din punct de vedere internațional cacirct și icircn ceea ce privește Germania Nicio comisie nu are un mandat explicit de a analiza punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții implicarea acestora (sau cea a altor comisii parlamentare) va depinde de chestiunea specifică icircn materie de legislație sau politică pe care o aduce icircn discuție o anumită hotăracircre Parlamentarii beneficiază de asistență independentă de specialitate oferită de Serviciul de documentare din cadrul parlamentului inclusiv pe probleme legate de dreptul internațional al drepturilor omului

Icircn cazul icircn care este necesară o legislație nouă sau revizuită pentru a pune icircn aplicare o hotăracircre chestiunea va fi analizată de Comisia pentru afaceri juridice și protecția consumatorului Icircn astfel de situații comisia solicită de multe ori participarea reprezentanților Ministerului Justiției pentru ca aceștia să explice de ce consideră că legislația este necesară și de ce un proiect de lege este considerat suficient pentru a pune icircn aplicare hotăracircrea Ministerul Justiției transmite anual rapoarte către parlament cu privire la hotăracircrile Curții și stadiul de executare al acestora (vezi 32)

O variantă a modelului hibrid este cea icircn care o subcomisie specializată cu competențe icircn domeniul drepturilor omului este alcătuită icircn cadrul unei comisii permanente cu un mandat mai cuprinzător

Subcomisiile din Camera Deputaților din Republica Cehă

Comisia constituțională și pentru afaceri juridice din Camera Deputaților (camera inferioară) a Parlamentului ceh a icircnființat o subcomisie pentru inițiativele legislative a ombudsmanului și pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului49 Icircn plus Comisia pentru petiții are o subcomisie pentru drepturile omului Subcomisiile sunt de fapt grupuri de lucru ale comisiei și se icircntrunesc icircn privat Subcomisia pentru inițiativele legislative ale ombudsmanului și pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului discută rapoartele anuale elaborate de agentul guvernamental privind hotăracircrile icircmpotriva Republicii Cehe și stadiul de executare al acestora Comisia constituțională și pentru afaceri juridice și Comisia pentru petiții joacă un rol important icircn verificarea conformității proiectelor de lege și a propunerilor legislative cu tratatele icircn domeniul drepturilor omului inclusiv cu Convenția

42 Sprijinul acordat tuturor parlamentarilor pentru a deveni garanți ai drepturilor omului

Secțiunea anterioară a arătat că fiecare model are avantaje și dezavantaje Icircn plus a devenit evident că este important să nu ne concentrăm doar asupra structurilor De exemplu comisiile catalogate ca acționacircnd icircn domeniul bdquodrepturilor omuluirdquo pot crea iluzia unei activități icircn situații icircn care aceasta nu se desfășoară de fapt Icircn schimb eficacitatea acestor structuri depinde de factori precum angajamentul politic și disponibilitatea consilierilor de specialitate icircn domeniul juridic și icircn materie de politici publice precum și de serviciile de secretariat Această secțiune va examina modul icircn care fiecare dintre modelele de activitate parlamentară icircn domeniul drepturilor omului conform celor identificate mai sus poate să devină eficient

49 Printre alte activități ombudsmanul cunoscut și ca apărător public al drepturilor mediază icircntre reclamanți și organele publice și contribuie la promovarea dreptului la egalitatea de tratament și a dreptului la protecție icircmpotriva discriminării

Asigurarea cunoașterii de către toți parlamentarii a situațiilor icircn care drepturile omului sunt icircn pericolO premisă a implicării eficace a parlamentarilor icircn chestiunile legate de drep-turile omului este ca aceștia să știe cacircnd sunt amenințate drepturile omului Astfel dezvoltarea cunoștințelor și competențelor parlamentarilor este esen-țială pentru crearea unei culturi a drepturilor omului icircn cadrul parlamentului una icircn care chestiunile legate de drepturile omului sunt mutate din zona de periferie a dezbaterii parlamentare icircn centrul acesteia

Acest lucru se poate realiza icircn primul racircnd aducacircnd icircn atenția parlamentarilor rapoartele unei comisii pentru drepturile omului - sau ale unei alte părți a dispozitivului național pentru drepturile omului - icircnaintea oricărei proceduri care va include o dezbatere despre drepturile omului

O altă metodă constă icircn conceperea unor mecanisme care să-i permită preșe-dintelui (sau titularului unei funcții echivalente) să fie icircntotdeauna informat icircn prealabil cacircnd o procedură parlamentară implică obligația parlamentului de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului astfel icircncacirct președintele parlamentului (sau titularul unei funcții echivalente) să se poată asigura că obligația este icircndeplinită ndash de exemplu asiguracircndu-se că o propunere legis-lativă care are implicații pentru drepturile omului este analizată de comisia cea mai adecvată (sau de comisiile cele mai adecvate)50

Asigurarea accesului tuturor parlamentarilor la consiliere independentă icircn domeniul drepturilor omuluiImportanța icircnființării icircn cadrul parlamentelor naționale a unui organism per-manent cu personal de specialitate care are capacitatea de a furniza consiliere independentă și de specialitate privind drepturile omului și statul de drept a fost subliniată icircn mod repetat de către Adunarea Parlamentară de exemplu icircn Rezoluția 1823 (2011) și este reflectată icircn propria acțiune de dezvoltare a capacităților proprii cu funcționari parlamentari51

Accesul la consiliere neutră din punct de vedere politic contribuie la asigura-rea independenței ndash și a imaginii de independență ndash atacirct a comisiilor pentru drepturile omului cacirct și a parlamentului icircn ansamblu Este mult mai puțin probabil ca acest beneficiu să apară icircn cazurile icircn care consilierii sunt persoane nominalizate temporar de parlamentari icircn mod individual sau de grupuri ale

50 Chang și Ramshaw (nota 28) pagina 851 APCE Divizia de Asistență pentru Proiecte Parlamentare (DAPP) Proiecte icircn cooperare cu

Comisia pentru probleme juridice și drepturile omului (fără dată)

partidelor politice sau icircn cazurile icircn care aceștia sunt detașați ai guvernului sau ai organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri)

Dezvoltarea unui corp alcătuit din funcționari parlamentari specializați oferă de asemenea continuitate de la un parlament la altul și asigură crearea unei bdquomemorii instituționalerdquo atacirct icircn ceea ce privește chestiunile de fond cacirct și icircn ceea ce privește metodele de lucru Prin faptul că oferă competențe juridice și icircn materie de politici publice icircntr-un mod accesibil consilierii pot sprijini parlamentarii (printre alte activități) icircn examinarea legislației și icircn monitorizarea răspunsului executivului la hotăracircrile și deciziile icircn domeniul drepturilor omului icircntr-un mod care ia icircn considerare natura obligației statului și gama completă de opțiuni conforme cu drepturile omului de care dispune parlamentul

Pe scurt este foarte important ca din punct de vedere politic consilierii să fie independenți suficient de numeroși să dispună de resurse corespunzătoare și să beneficieze de diverse oportunități pentru a-și dezvolta capacitatea proprie de cunoaștere și icircnțelegere a drepturilor omului și a statului de drept Icircn plus caracterul central al rolului de consiliere implică necesitatea de a se asigura faptul că aceste competențe icircn domeniul drepturilor omului nu se limitează la o singură comisie din parlament ci icircn măsura icircn care acest lucru este posibil acestea sunt integrate icircn icircntregul spectru de activități parlamentare

Același principiu al integrării se aplică cercetării profesionale și serviciilor de informare din cadrul parlamentului care vin ca o completare valoroasă a activității consilierilor juridici Serviciul de cercetare parlamentară trebuie să includă icircn informările sale chestiunile relevante pentru drepturile omului și statul de drept și de asemenea poate furniza parlamentarilor icircn mod proactiv actualizări cu privire la evoluții semnificative privind drepturile omului antici-pacircnd chestiunile legate de drepturile omului care pot fi vizate de activitatea parlamentară

Trei lecții pentru organizarea activității parlamentare icircn domeniul drepturilor omului

Deși Adunarea Parlamentară a refuzat să prevadă un model pentru instituționalizarea activității parlamentare icircn domeniul drepturilor omului se pot trage trei concluzii generale

Icircn primul racircnd (sub)comisiile specializate icircn drepturile omului icircn cazurile icircn care acestea au un mandat competențe și membri adecvați reprezintă un instrument valoros pentru consolidarea capacității parlamentelor de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului la nivel intern mai ales icircn statele fără experiență sau cu experiență limitată icircn ceea ce privește o implicare parlamentară relevantă icircn domeniul drepturilor omului

Icircn al doilea racircnd icircn pofida acestor beneficii potențiale aceste structuri nu vor fi eficace icircn sine decacirct dacă au la bază angajamentul politic atacirct al membrilor lor cacirct și al parlamentului icircn ansambluIcircn al treilea racircnd pentru a se asigura că toți parlamentarii acumulează un nivel mai ridicat de expertiză cu privire la chestiunile legate de drepturile omului și că icircși asumă răspunderea comună pentru a consolida protecția drepturilor omului specializarea și abordarea transversală nu trebuie considerate opțiuni care se exclud reciproc icircn schimb o comisie specializată pentru drepturile omului ar trebui să fie un bdquomotorrdquo al integrării52 Astfel este important să se asigure integrarea analizei chestiunilor legate de drepturile omului și a celor asociate legate de statul de drept icircn toate funcțiile și activitățile parlamentului incluzacircnd atacirct comisiile cacirct și serviciile juridice și de documentare

Acest capitol a explorat regimurile instituționale și legislative pe care le creează parlamentele pentru a asigura respectarea obligațiilor statului icircn domeniul drepturilor omului și importanța sprijinirii parlamentarilor prin punerea la dispoziție de consiliere juridica și icircn materie de politici publice independente Icircn capitolul următor vom discuta modul icircn care structurile parlamentare icircn domeniul drepturilor omului funcționează icircn practică precum și principiile care stau la baza activității acestora

52 Potrivit celor susținute de Murray Hunt fost consilier juridic principal al JCHR Vezi Donald și Leach (nota 20) pagina 80

Pagina 62

Capitolul 5

Cum pot asigura parlamentarii funcționarea eficace a structurilor icircn domeniul drepturilor omului

D acă se ia decizia de a se icircnființa o comisie parlamentară pentru dreptu-rile omului53 cum ar trebui să fie aceasta constituită și cum ar trebui să icircși desfășoare activitatea de zi cu zi Acest capitol examinează aceste

chestiuni icircn ceea ce privește statutul și mandatul unei comisii pentru drepturile omului (51) membrii (52) competențele (53) metodele de lucru (54) și relațiile cu alte puteri ale statului și cu organizațiile pe plan intern regional și internațional (55) Icircn plus trebuie să se acorde atenție formării și asistenței tehnice oferite parlamentarilor icircn domeniul drepturilor omului (56) precum și modului icircn care organismele parlamentare pentru drepturile omului icircși pot evalua eficacitatea (57)

Acest capitol se bazează pe sursele existente de informare și de icircndrumare pentru parlamentari elaborate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei54 și de Uniunea Interparlamentară (UIP)55 precum și pe bdquoProiectul de principii

53 Icircn acest capitol termenul bdquocomisie pentru drepturile omuluirdquo se folosește pentru a face referire la o comisie specializată pentru drepturile omului sau la orice comise care include icircn mod expres drepturile omului icircn mandatul său (icircn limitele modelului hibrid descris icircn secțiunea 41)

54 Vezi icircn special Rezoluția 1823 (2011) (nota 4) DAPP bdquoRolul parlamentarilor icircn punerea icircn aplicare a standardelor CEDOrdquo (nota 29)

55 UIPONU Drepturile omului ndash Manual pentru uzul parlamentarilor nr 26 (nota 21)

Cum pot asigura parlamentarii funcționarea eficace a structurilor icircn domeniul drepturilor omului Pagina 63

și linii directoare privind protecția și punerea icircn aplicare a statului de drept și a drepturilor omuluirdquo (denumit icircn continuare bdquoProiectul de principii și linii directoarerdquo) care a fost elaborat de fostul consilier juridic principal al Comisiei mixte pentru drepturile omului din Parlamentul Marii Britanii Murray Hunt56 și avizat de ONU57

51 Statutul și mandatul

Adunarea Parlamentară recomandă icircn bdquoPrincipiile de bază pentru controlul parlamentar icircn ceea ce privește standardele icircn domeniul drepturilor omuluirdquo anexate la Rezoluția 1823 (2011) ca mandatul comisiilor parlamentare pentru drepturile omului să fie clar definit și prevăzut de lege Proiectul de princi-pii și linii directoare recomandă de asemenea ca icircnsuși parlamentul și nu executivul să constituie o comisie pentru drepturile omului Icircn plus aceasta trebuie să aibă un statut permanent Aceste garanții ale independenței și ale autonomiei sunt importante pentru a se asigura că mecanismele parlamentare pentru drepturile omului nu sunt slăbite sau destabilizate icircntre administrații și că parlamentarii pot acționa fără presiuni politice și icircși pot exprima ideile fără a se teme de represalii58

Mandatul comisiei pentru drepturile omului respectiv sarcinile sau dome-niile de activitate atribuite acesteia icircn mod formal trebuie să fie suficient de cuprinzătoare icircncacirct să reflecte obligația parlamentului atacirct de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului icircn statul icircn cauză cacirct și să țină cont de toate sursele relevante de standarde icircn domeniul drepturilor omului atacirct icircn dreptul național cacirct și icircn cel internațional

56 Pentru textul complet consultați bdquoParlamentele și Curtea Europeană a Drepturilor Omuluirdquo raport al conferinței organizate la Senat la Varșovia 12 mai 2015 anexa Proiect de principii și linii directoare privind protecția și punerea icircn aplicare a statului de drept și a drepturilor omului paginile 25-34 Consultați de asemenea Chang și Ramshaw (nota 28) care folosesc Proiectul de principii și linii directoare ca bază pentru un instrument practic de evaluare a capacității parlamentare de a asigura protecția și punerea icircn aplicare a drepturilor omului icircn șase țări Georgia Macedonia de Nord Serbia Tunisia Uganda și Ucraina

57 Vezi Adunarea Generală a ONU bdquoConsolidarea acțiunii Națiunilor Unite icircn domeniul drepturilor omului prin promovarea cooperării internaționale și importanța neselectivității a imparțialității și a obiectivității Raport al secretarului generalrdquo Doc A72351 21 august 2017 alineatul 36 bdquoSecretariatul general icircncurajează o implicare mai proactivă a parlamentarilor icircn activitatea mecanismelor internaționale pentru drepturile omului inclusiv prin dezvoltarea unui set de principii și de orientări care le-ar oferi asistență și icircndrumărirdquo

Este de dorit ca mandatul să se limiteze la drepturile omului icircn context național Icircn cazul icircn care include totuși portofolii precum cel al afacerilor externe este important să se evite riscul ca parlamentarii să icircși concentreze atenția exclusiv sau icircn primul racircnd asupra situației legate de drepturile omului din alte state icircn detrimentul supravegherii drepturilor omului pe plan intern

52 Membrii

Proiectul de principii și de linii directoare recomandă ca metoda de desemnare a comisiei pentru drepturile omului să fie transparentă și să beneficieze de icircncrederea publicului și de asemenea trebuie să asigure independența acesteia atacirct icircn raport cu guvernul cacirct și cu organismele nestatale Icircn mod special se recomandă ca alcătuirea comisiilor să fie definită icircn mod ideal icircn așa fel icircncacirct să se excludă posibilitatea unei majorități guvernamentale și să se asigure că membrii guvernului nu sunt eligibili pentru a fi membri ai comisiei Trebuie să existe un mecanism pentru ca eventualele conflicte de interese să fie declarate de membrii comisiei

Icircn plus se recomandă ca icircn cadrul comisiei să se includă icircn cea mai mare măsură posibilă partidele politice din cadrul parlamentului și să se reflecte principiul pluralismului și al egalității de gen Președintele comisiei trebuie să fie ales icircn mod ideal de membri ai parlamentului și trebuie să fie un parlamentar cu experiență cu un istoric cert de independență și de devotament față de drepturile omului

Aceste garanții formale ale independenței și pluralismului sunt importante mai ales icircn parlamentele care nu au o tradiție solidă icircn ceea ce privește folosirea comisiilor care trebuie să tragă la răspundere guvernul Avacircnd icircn vedere faptul că drepturile omului protejează deseori minoritățile (care pot fi marginalizate sau nepopulare) normele care reglementează comisiile specializate pentru drepturile omului trebuie să conțină icircn special garanții solide icircmpotriva politizării exagerate De exemplu trebuie să se ia icircn considerare dacă rolul de președinte trebuie rezervat unui membru al opoziției Icircn parlamentele bicamerale dacă se ia decizia de a se icircnființa o comisie specială pentru drepturile omului trebuie să se ia icircn considerare varianta ca aceasta să fie o comisie mixtă a ambelor camere pentru a maximiza potențialul atacirct icircn ceea ce privește controlul detaliat cacirct și influența politică

53 Competențele

O comisie pentru drepturile omului trebuie să aibă competențe suficiente de extinse astfel icircncacirct să icircși poată icircndeplini mandatul icircn mod eficace inclusiv competențe de anchetă icircn scopul obținerii unor informații referitoare la icircncălcarea drepturilor omului Adunarea Parlamentară recomandă să se confere următoarele competențe comisiilor pentru drepturile omului

competențe de citare pentru a putea obliga martorii să participe și să solicite furnizarea de documente de către guvern59 relevante pentru mandatul comisiei și

competența de a iniția propuneri legislative și modificări ale legilor60

De asemenea recomandarea Proiectului de principii și de linii directoare este să se atribuie și următoarele competențe comisiei

inițierea anchetelor la alegerea sa

organizarea unor audieri orale pentru obținerea de probe

desfășurarea unor vizite inclusiv a unor vizite icircn străinătate

accesul la locuri de detenție fără notificare prealabilă61

raportarea către parlament și

59 Rezoluția 1823 (2011) (nota 4) anexa alineatul 1 Icircn același timp Adunarea prin faptul că a avizat bdquoPrincipiile globale privind securitatea națională și dreptul la informațierdquo (Principiile Tshwane publicate la 12 iunie 2013) a confirmat că trebuie să se găsească un echilibru adecvat icircntre preocupările legitime icircn materie de securitate națională și dreptul publicului de a accesa informații deținute de autoritățile publice APCE a subliniat că bdquoicircn general toate informațiile deținute de autoritățile publice trebuie să poată fi accesate icircn mod liberrdquo și bdquoca o garanție icircmpotriva excepțiilor prea largi accesul la informații trebuie să fie acordat chiar și icircn cazurile care fac icircn mod normal obiectul unei excepții legitime icircn care interesul public icircn ceea ce privește informația respectivă este mai important decacirct interesul autorităților de a o menține secretărdquo inclusiv cazul icircn care informația respectivă bdquoar avea o contribuție importantă la o dezbatere publică icircn cursrdquo APCE Rezoluția 1954 (2013) bdquoSecuritatea națională și accesul la informațiirdquo alineatele 91 95 și 951

60 Rezoluția 1823 (2011) (nota 4) anexa alineatul 161 Comisiile parlamentare pentru drepturile omului trebuie să aibă cunoștință de vizitele

icircn locurile de detenție și să asigure lipsa interferențelor icircn aceste vizite efectuate de alte entități precum (printre altele) instituțiile naționale pentru drepturile omului organizațiile neguvernamentale mecanismele naționale de prevenire bazate pe Protocolul Opțional la Convenția Națiunilor Unite icircmpotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante și Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) Vezi de exemplu APCE și Asociația pentru Prevenirea Torturii (APT) (2013) Vizitarea centrelor de detenție pentru imigranți - Un ghid pentru parlamentari Strasbourg Publicațiile Consiliului Europei paginile 18-19

transmiterea unor recomandări către guvern

54 Metode de lucru

Icircntreținerea unui site actualizatO obligație esențială icircn materie de transparență este ca o comisie pentru drepturile omului să icircntrețină un site web actualizat pe care toate materialele relevante să poată fi accesate ușor Acestea pot include

rapoartele comisiei către parlament și eventualele răspunsuri ale guvernului la rapoartele respective

icircnaintarea unor probe scrise și a unor transcrieri șisau icircnregistrări ale probelor orale (cu excepția limitărilor definite icircn sens strict cu privire la comunicarea anumitor informații sensibile după caz de exemplu icircn interesul protejării martorilor)

o selecție a corespondenței cu miniștrii cu oficialii guvernamentali și cu alte organe externe

comunicate de presă și

orice documente referitoare la mandatul și la metodele de lucru ale comisiei

Publicarea metodelor de lucru și un program de lucru stabilit icircn funcție de prioritățiPotrivit recomandărilor din Proiectul de Principii și Linii Directoare normele de transparență impun ca o comisie pentru drepturile omului să publice o declarație privind metodele sale de lucru și să le revizuiască icircn mod regulat Mai exact aceasta trebuie să publice chestiunile pe care icircși propune să le considere prioritare icircn programul său de lucru - de exemplu icircn ceea ce privește controlul legislativ sau anchetele tematice - și să explice mijloacele prin care s-au stabilit aceste priorități Această practică este importantă atacirct pentru a consolida icircnțelegerea și icircncrederea parlamentară și cea a publicului larg icircn ceea ce privește activitatea comisiei și pentru a crea o evidență permanentă a acti-vității comisiei care va rămacircne și după plecarea membrilor și a funcționarilor

Icircnaintarea de rapoarte către parlamentDe asemenea se recomandă icircnaintarea de rapoarte regulate ale comisiei - cel puțin anuale - către parlament icircn ansamblu cu privire la activitățile și

icircndeplinirea funcțiilor sale Icircn plus trebuie valorificată orice ocazie pentru a monitoriza rapoartele sau recomandările anterioare ale comisiei pentru a urmări dacă executivul a răspuns icircn timp util și icircn mod adecvat

Modul icircn care comisia ia decizii

Proiectul de principii și linii directoare recomandă comisiei ca aceasta să depună eforturi pentru a ajunge la un acord cu privire la chestiunile despre care rapor-tează icircn măsura icircn care acest lucru este posibil Acest principiu reflectă faptul că membrii comisiilor pot să aibă concepții politice și filosofice diferite privind drepturile omului și trebuie să negocieze aceste diferențe atunci cacircnd decid cu privire la prioritățile generale ale comisiei și cacircnd răspund la propuneri legislative sau la hotăracircri specifice și la deciziile organismelor internaționale pentru drepturile omului

Icircn cazul icircn care nu se poate ajunge la un acord este esențial ca membrii comisiei să depună eforturi pentru a depăși considerațiile partizane sau ide-ologice concentracircndu-se asupra unor poziții care sunt principial icircn mod clar justificate Acestea au răspunderea de a nu da dovadă de lipsă de respect față de standardele icircn materie de drepturile omului pe care statul s-a angajat să le respecte ci să contribuie la icircndeplinirea acestor icircndatoriri

55 Dezvoltarea unor relații externe

Așa cum a recunoscut Adunarea Parlamentară (icircn anexa l a Rezoluția 1823 (2011)) o comisie pentru drepturile omului nu icircși poate desfășura activitatea icircn mod eficace dacă acționează izolat Icircn schimb impactul și eficacitatea acesteia depind de dezvoltarea de către membrii parlamentului și funcționarii parla-mentari a unor relații de muncă eficace cu o serie de interlocutori relevanți atacirct pe plan național cacirct și internațional Numai prin astfel de relații poate o comisie să obțină și să transmită informații să icircși aducă propria contribuție și să icircmpărtășească propria icircnțelegere privind drepturile omului și să icircși icircnde-plinească obligația comună de a proteja și de a promova drepturile omului

Una dintre relațiile cheie este cea cu executivul Este esențial ca miniștrii și ofici-alii guvernamentali să primească icircndrumări detaliate din partea parlamentului cu privire la ce trebuie să facă pentru a le oferi parlamentarilor posibilitatea de a-și icircndeplini obligațiile icircn ceea ce privește protecția și punerea icircn aplicare a drepturilor omului Relația dintre parlament și executiv este discutată mai detaliat icircn secțiunea 32

Proiectul de principii și linii directoare se referă de asemenea la relația par-lamentului cu instanțele judecătorești interne care este reglementată de principiul important al separației puterilor Se poate ca uneori să fie necesar ca parlamentul să caute puncte de vedere juridice reprezentative care să icirci ofere sprijin icircn controlul legilor sau al politicilor care afectează exercitarea funcției judiciare a statului de drept la o scară mai largă De asemenea con-form Proiectului de principii și liniii directoare dacă o instanță dorește să ia icircn considerare analiza parlamentară a chestiunilor legate de drepturile omului cu privire la care aceasta trebuie să ia o hotăracircre parlamentele trebuie să faciliteze o astfel de analiză judiciară De exemplu potrivit celor explicate icircn secțiunea 63 Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate dori să stabilească dacă un parlament a examinat icircn mod conștiincios implicațiile drepturilor omului asupra legislației atunci cacircnd Curtea decide cu privire la valabilitatea unei contestări ulterioare a respectivei legislații icircn baza drepturilor omului

Așa cum a subliniat Adunarea Parlamentară62 o altă relație extrem de importantă pe care parlamentul trebuie să o icircncurajeze este cea cu instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului Pentru a stabili cooperarea eficientă cu instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului parlamentul și comisia acestuia pentru drepturile omului trebuie să se ghideze după Principiile de la Belgrad privind relațiile icircntre instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului și parlamente63 Acestea includ rolul parlamentului icircn icircnființarea unei instituții naționale pentru apărarea drepturilor omului și icircn asigurarea funcți-onării independenței și a răspunderii acestuia cooperarea dintre parlament și instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului icircn ceea ce privește legislația mecanismele internaționale pentru drepturile omului și educația formarea și sensibilizarea cu privire la drepturile omului și monitorizarea răs-punsului executivului la hotăracircrile și deciziile icircn domeniul drepturilor omului care provin de la organismele naționale și internaționale

De asemenea parlamentele pot avea oportunitatea de a dezvolta relații de lucru cu alte părți ale bdquodispozitivuluirdquo național pentru drepturile omului precum avocații poporului sau ombudsmanii comisarii pentru drepturile anumitor grupuri și revizorii independenți Astfel de relații sunt importante pentru a asigura coerența și coordonarea icircntre toate instituțiile care vizează protecția și punerea icircn aplicare a drepturilor omului

62 Doc 12636 (nota 14) alineatele 41-4263 Principiile de la Belgrad privind relațiile dintre instituțiile naționale pentru apărarea

drepturilor omului și parlamente Belgrad Serbia 22-23 februarie 2012

De asemenea o comisie pentru drepturile omului este ocupă un loc privilegiat pentru a dezvolta relații directe cu organizațiile regionale și internaționale pentru drepturile omului inclusiv cu Consiliul Europei conform celor discu-tate icircn secțiunea 62

O comisie pentru drepturile omului ndash și parlamentul icircn ansamblu ndash trebuie să fie icircn stracircnsă legătură cu părțile interesate din societatea civilă și să ofere oportunități regulate ca acestea să furnizeze dovezi și astfel să ofere informații pentru controlul politicii și al legislației sale Aceasta trebuie să includă grupuri ale societății civile care pot să prezinte experiența anumitor grupuri sau per-soane și să sprijine parlamentarii icircn audierea mărturiilor directe ale persoanelor ale căror drepturi pot fi afectate de legislație și de politicile publice potrivit principiului incluziunii

Ascultarea mărturiilor persoanelor ale căror drepturi sunt vizate

Atunci cacircnd Comisia mixtă pentru drepturile omului din Marea Britanie (JCHR) a desfășurat o anchetă privind drepturile omului care le revin persoanelor adulte cu dizabilități intelectuale aceasta a dorit să asculte nu doar mărturiile specialiștilor și ale grupurilor societății civile ci și pe cele ale persoanelor cu dizabilități intelectuale64 Pentru a asigura incluziunea JCHR

ndash a publicat o versiune ușor de citit65 a comunicatului său de presă icircn care invita persoanele cu dizabilități intelectuale să transmită comisiei experiențele lor

ndash a prelungit termenul-limită obișnuit de trei luni de răspuns la cererea de contribuții astfel icircncacirct persoanelor cu dizabilități intelectuale să le fie mai ușor să participe

ndash a icircnceput ancheta informacircndu-se de la Institutul Britanic pentru Dizabilități Intelectuale cu privire la modul icircn care sesiunile de ascultare a martorilor pot să devină mai accesibile pentru martorii cu dizabilități intelectuale

64 Comisia mixtă pentru drepturile omului (2008) O viață ca oricare alta Drepturile omului care le revin persoanelor adulte cu dizabilități intelectuale al șaptelea raport al sesiunii 2007-08

65 Versiunile ușor de citit sunt modalități prin care informațiile devin accesibile prin utilizarea unor cuvinte simple a unor propoziții scurte și a imaginilor care vin icircn sprijinul textului printre alte tehnici

ndash s-a icircntacirclnit cu persoane adulte cu dizabilități intelectuale inclusiv cu persoane adulte cu dizabilități intelectuale complexe și grave icircmpreună cu susținătorii și familiile acestora icircntr-o serie de contexte educative și instituționale

Probele oferite de membrii publicului inclusiv de persoanele cu dizabilități intelectuale și de familiile sau de icircngrijitorii acestora sau de specialiștii care icircși desfășoară activitatea icircn domeniul dizabilităților intelectuale au fost publicate icircn cadrul unui volum separat de probe Rezumatele audio și ușor de citit ale raportului de anchetă al JCHR sunt publicate pe site-ul său web

De asemenea trebuie să existe o legătură apropiată cu instituțiile academice inclusiv cu instituțiile pentru drepturile omului precum și cu practicienii icircn domeniul dreptului și cu organismele reprezentative ale acestora De aseme-nea se recomandă ca o comisie pentru drepturile omului să mențină contactul cu presa și să acorde o atenție specială importanței pe care o are presa liberă și independentă pentru protecția drepturilor omului icircntr-o democrație

56 Formare și asistență tehnică

Adunarea Parlamentară recomandă ca parlamentele să ofere sau să organizeze o pregătire introductivă privind drepturile omului și statul de drept pentru toți membrii și funcționarii noi icircn plus față de formarea periodică ulterioară (vezi Rezoluția 1823 (2011) anexa)

Drepturile omului pot fi protejate suficient doar icircn cazul icircn care existența și sfera de cuprindere a acestora este cunoscută și icircnțeleasă de parlamentari și de funcționarii care asigură suport Icircntrucacirct parlamentarii sunt lideri de opinie al căror exemplu contează crearea unei culturi parlamentare a drepturilor omului pentru a integra icircn mod eficace preocupările legate de drepturile omului icircn toate aspectele activității parlamentare este extrem de importantăChristos Pourgourides fost raportor APCE privind executarea hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului66

Formarea trebuie să fie concepută icircn așa fel icircncacirct parlamentarii să poată iden-tifica situațiile icircn care apar probleme legate de drepturile omului și de statul de drept icircn desfășurarea activității lor și să icircnțeleagă natura și sfera de cuprindere a obligațiilor lor icircn domeniul drepturilor omului O astfel de formare ar trebui de asemenea să determine o mai bună icircnțelegere precum și o implicare mai intensă a parlamentarilor icircn ceea ce privește mecanismele regionale și inter-naționale icircn domeniul drepturilor omului (cu privire la Consiliul Europei vezi secțiunile 62 și 63 referitoare la APCE și respectiv la Curte)

Parlamentele pot urmări să acceseze asistența tehnică disponibilă din partea organizațiilor regionale și internaționale care să le sprijine icircn dezvoltarea capacității lor de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului Potrivit celor explicate icircn secțiunea 62 această asistență este furnizată de Adunarea Parlamentară prin Divizia de Asistență pentru Proiecte Parlamentare

57 Evaluarea eficacității unei comisii pentru drepturile omului

Proiectul de principii și linii directoare recomandă comisiilor pentru drepturile omului să elaboreze o metodologie de evaluare a eficacității lor icircn protecția și punerea icircn aplicare a drepturilor omului Acesta este un obiectiv lăudabil icircnsă poate fi dificil de pus icircn practică

Una dintre provocări constă icircn faptul că parlamentele și comisiile pentru drep-turile omului nu acționează icircn mod izolat și nu exercită control asupra tuturor aspectelor activității pe care o desfășoară de exemplu se pot baza pe orga-nizațiile societății civile și pe instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului pentru a aduce problemele legate de drepturile omului icircn atenția lor precum și pe executiv pentru a pune icircn aplicare măsuri icircn domeniul drepturilor omului sau pentru a furniza informațiile necesare astfel icircncacirct parlamentul să icircși poată icircndeplini rolul de supraveghere (vezi secțiunea 32) Icircn plus acestea trebuie să icircși desfășoare activitatea icircn limitele resurselor de care dispun icircn ceea ce privește membrii comisiei consilierii și alți membri ai personalului

O altă dificultate constă icircn faptul că o mare parte a influenței parlamentare este subtilă și nu poate fi măsurată Icircntr-adevăr impactul activității parlamentare a fost asemănat unui aisberg cu un vacircrf vizibil și cu o bază mare ascunsă67

Icircn vacircrful aisbergului se resimt efectele tangibile precum

67 Philippa Webb și Kirsten Roberts (2014) Effective parliamentary oversight of human rights ndash A framework for designing and determining effectiveness Kingrsquos College Londra pagina 4

modificările icircn materie de legislație sau de politică realizate direct icircn baza recomandărilor parlamentare

influența directă exercitată asupra răspunsului executivului la hotăracircrile sau deciziile icircn domeniul drepturilor omului de exemplu prin asigurarea revizuirii planurilor de acțiune sau a modificărilor legislative și

asigurarea modificării sistemului executiv de punere icircn aplicare inclusiv a mecanismelor și a termenelor de raportare și de comunicare a informațiilor către parlament

La baza aisbergului se resimt efecte mai greu de cuantificat care pot fi generate de exemplu icircn urma unor activități informale nedocumentate care au loc mai degrabă pe coridoare decacirct icircn sălile comisiilor sau parlamentului Printre exemplele de influențare greu de măsurat se află colectarea și sintetizarea probelor referitoare la chestiunile legate de drepturile omului aducerea la lumină a chestiunilor care altfel ar putea fi neglijate și icircmbunătățirea calității procesului decizional guvernamental prin supraveghere și responsabili-zare68 - cu alte cuvinte influențarea comportamentului guvernului anterior controlului parlamentar Acest tip de impact surprinde influența preventivă a supravegherii parlamentare a drepturilor omului a căror identificare poate să fie cea mai importantă dar și cea mai dificilă

Ținacircnd cont de aceste provocări cum poate o comisie pentru drepturile omului să evalueze eficacitatea sa Stabilirea unor obiective globale poate contribui la stabilirea valorilor de referință icircn ceea ce privește succesul icircn orice evaluare viitoare69 Aceste obiective diferă icircn funcție de parlamente și de comisiile pentru drepturile omului trebuind să fie adaptate contextului național S-a propus ca obiectivele activității parlamentare icircn domeniul drepturilor omului să includă

sporirea vizibilității chestiunilor legate de drepturile omului icircn activitatea parlamentului a guvernului precum și icircn ochii publicului larg

sporirea responsabilității pentru practicile ilegale icircn domeniul drepturilor omului prin crearea unei alte structuri icircn care problemele legate de drepturile omului pot fi discutate și monitorizate cu scopul de a folosi instrumentele parlamentare pentru a influența legislația politicile și opinia publică

68 Meg Russell și Meghan Benton (2011) Selective influence the policy impact of House of Commons Select Committees The Constitution Unit University College Londra pagina 8

69 Webb și Roberts (nota 67) paginile 7-8

o mai bună coordonare a politicilor icircn domeniul drepturilor omului icircn cadrul parlamentului al guvernului și al societății civile precum și icircntre acestea constituind o platformă pentru interacțiunile dintre cei implicați icircn chestiunile legate de drepturile omului

identificarea oportunităților de concretizare a normelor la care s-a angajat statul icircn dreptul intern sau icircn materie de politici publice potrivit principiului subsidiarității și

atribuirea unei legitimități democratice normelor privind drepturile omului solicitacircndu-le parlamentarilor să integreze sensul practic al normelor respective icircn conținutul legislației și al politicilor publice70

Dacă un parlament decide să evalueze eficacitatea sa icircn icircndeplinirea obiecti-velor sale trebuie să se acorde atenție procesului de evaluare Procesul poate să fie mai credibil dacă

este efectuat de un consultant extern a cărui independență și ale cărui competențe sunt dovedite

mandatul și metodologia sa sunt clare oferă oportunități de participare sau de reprezentare a mai multor puncte

de vedere inclusiv a experienței grupurilor ale căror drepturi sunt icircn mod special vulnerabile la abuzuri

publică rezultatele sale precum și eventualele recomandări sau acțiuni subsecvente

Revizuire - și adaptare - metode de lucru

După aproximativ cinci ani de funcționare Comisia mixtă pentru drepturile omului a decis să evalueze eficacitatea metodelor sale de lucru71 Ca urmare a revizuirii JCHR și-a schimbat metodele de lucru de mai multe ori De exemplu a decis să icircși concentreze controlul asupra celor mai semnificative chestiuni legate de drepturile omului pe care le pun icircn discuție propunerile legislative și să elaboreze rapoarte de control legislativ mai sintetice și mai țintite pentru a-și icircmbunătăți capacitatea de a avertiza parlamentul cu privire la aceste propuneri legislative icircn timp util (vezi secțiunea 31)

70 Ibid pagina 771 Comisia mixtă pentru Drepturile Omului (2006) Metodele de lucru viitoare ale comisiei Cel

de-al douăzeci și treilea raport al sesiunii 2005-06 alineatele 3-4

Folosind resursele disponibile prin utilizarea acestei abordări mai selective comisia a decis să extindă activitatea sa și la alte domenii inclusiv

ndash monitorizarea punerii icircn aplicare a hotăracircrilor Curții ndash examinarea tratatelor privind drepturile omului icircncheiate de Marea

Britanie icircnainte de ratificarea acestora dacă acestea ridică probleme semnificative cu privire la care parlamentul trebuie să fie informat

ndash desfășurarea unor anchete privind chestiuni legate de drepturile omului relevante la nivel național acordacircnd prioritate subiectelor cu privire la care JCHR poate avea o contribuție importantă și utilă icircn cadrul dezbaterii parlamentare și publice (vezi secțiunea 31)

Acest capitol a examinat caracteristicile esențiale și metodele de lucru ale unui organism parlamentar eficace icircn domeniul drepturilor omului Printre principalele principii care stau la baza creării și a funcționării comisiei pentru drepturile omului se află independența pluralismul politic egalitatea de gen transparența și incluziunea Pentru ca parlamentarii să devină garanți eficace ai drepturilor omului este important ca aceștia să beneficieze de asemenea de oportunități de formare și de revizuirea icircn permanență a obiectivelor și metodelor de lucru Extrem de importantă este și măsura icircn care organismele parlamentare pentru drepturile omului sunt icircn contact cu la alte părți interesate la nivel național care se ocupă cu protecția și punerea icircn aplicare a dreptu-rilor omului De asemenea trebuie să se stabilească legături cu organismele Consiliului Europei din Strasbourg potrivit celor descrise icircn capitolul următor

Pagina 75

Capitolul 6

Cum pot parlamentarii să colaboreze mai icircndeaproape cu Consiliul Europei

P arlamentele naționale și Consiliul Europei sunt aliați puternici icircn efortul lor comun de a proteja și de a pune icircn aplicare drepturile omului icircn cadrul angajamentului pe care și l-au luat față de valorile democrației ale

drepturilor omului și ale statului de drept Prin conceperea unor mecanisme de interpretare aplicare și monitorizare a drepturilor omului icircn propriul context național parlamentarii contribuie la dezvoltarea unei icircnțelegeri comune a standardelor privind drepturile omului pe icircntregul continent european Dacă este icircnțeleasă icircn acest mod activitatea parlamentară icircn domeniul drepturilor omului parlamentarilor oferă o oportunitate excelentă de a influența ordinea de zi de la Strasbourg

Acest capitol analizează rolul special al membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (61) precum și diferitele moduri icircn care toți parlamentarii pot icircntări legăturile cu diferite instituții ale Consiliului Europei (62) Un alt stimulent pentru ca parlamentarii să integreze drepturile omului icircn deliberările lor constă icircn potențialul de a cacircștiga respectul Curții Europene a Drepturilor Omului icircn cazul icircn care legile pe care le-au adoptat sunt contestate ulterior la Strasbourg (63)

[A]dunarea rămacircne icircn primul racircnd o rețea umană de parlamentari dedicați și de funcționari publici motivați să apere valorile umanisteWojciech Sawicki Secretarul general al Adunării Parlamentare72

61 Rolul și responsabilitățile speciale ale membrilor Adunării Parlamentare

Parlamentarii care sunt și membri ai delegației parlamentare a țării lor icircn Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei73 care pot acționa ca amplifi-catori ai activităților acesteia au răspunderea specială de a face cunoscute standardele icircn domeniul drepturilor omului

Membrii Adunării icircși fac auzite vocile ndash precum și vocile celor care i-au man-datat ndash la Strasbourg asumacircndu-și printre altele calitatea de raportor contri-buind la dezbaterile icircn plen participacircnd la reuniunile comisiilor propunacircnd moțiuni pentru rezoluțiile și recomandările Adunării luacircnd parte la alegerile Adunării devenind membri ai misiunilor de observare a alegerilor și adresacircnd icircntrebări Comitetului Miniștrilor printre altele Icircn cadrul activității lor aceștia trebuie să adopte și să promoveze principiile și valorile pe care se bazează Consiliul Europei74

Icircn același timp Adunarea a subliniat icircn mod repetat faptul că membrii APCE au o icircndatorire specială de a contribui la punerea icircn aplicare eficace a drepturilor internaționale icircn materia drepturilor omului

72 Consiliul Europei bdquoManualul membrilor Adunarea Parlamentară a Consiliului Europeirdquo (nota 2) pagina 5

73 Pentru a afla cine sunt reprezentanții APCE ai parlamentului dumneavoastră consultați site-ul web al Adunării la wwwassemblycoeintnwHome-ENasp

74 Vezi PACE bdquoRegulamentul Adunăriirdquo Rezoluția 1202 (1999) adoptată la 4 noiembrie 1999 inclusiv modificările aduse prin Rezoluțiile 2169 și 2182 (2017) și de asemenea Consiliul Europei bdquoManualul membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europeirdquo (nota 2) Icircn cazul unui abuz grav Adunarea poate destitui membrii care dețin funcții obținute icircn urma unor alegeri icircn cadrul APCE (respectiv funcția de președinte și de vicepreședinte precum și de președinți și vicepreședinți ai comisiilor) articolele 54 și 55 din Regulamentul Adunării

Cum pot parlamentarii să colaboreze mai icircndeaproape cu Consiliul Europei Pagina 77

Icircn acest sens dublul mandat al membrilor Adunării - atacirct cel de membri ai Adunării cacirct și cel al parlamentelor naționale - este deosebit de important pentru a-și sensibiliza colegii cu privire la chestiunile legate de drepturile omului Consider că avem cu toții datoria de a contribui la un astfel de proces la toate nivelurile posibile Avem o răspundere deosebit de specială icircn acest sensChristos Pourgourides fost raportor APCE privind punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului75

Icircntrucacirct Adunarea este alcătuită din membri din toate cele 47 de state membre realizările acesteia sunt icircn cele din urmă realizările parlamentarilor naționali care icircn calitate de membri APCE vorbesc și acționează icircn numele a 800 de milioane de europeni Membrii Adunării Parlamentare au poziția ideală pentru a icircndeplini mandatul dublu pe care icircl dețin ca membri ai APCE și ai parlamentului lor național de exemplu aducacircnd icircn discuție chestiuni legate de drepturile omului și activitățile APCE și promovacircnd icircnțelegerea și aplicarea standardelor Convenției la nivel național

Subliniez necesitatea ca această Adunare alcătuită din parlamentari naționali să se implice icircn acest domeniu Trebuie să ducem această dezbatere mai departe mai ales icircn țările icircn care această chestiune nu este discutată pentru a ne asigura că atacirct guvernele cacirct și instanțele judecătorești icircși icircndeplinesc rolul icircn punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului [] Trebuie să purtăm această luptă icircn parlamentele noastre naționale pentru a asigura supravegherea punerii icircn aplicare a acestor hotăracircri de către țările noastre Avem datoria și răspunderea de a face acest lucruPierre-Yves Le Borgnrsquo fost raportor APCE privind executarea hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului76

Icircn practică rolul dublu al membrilor Adunării a fost esențial icircn instaurarea standarde paneuropene uniforme icircn domeniul drepturilor omului membrii APCE care au fost implicați icircn elaborarea unor tratate noi ale Consiliului Europei icircn domeniul drepturilor omului - multe dintre acestea fiind instrumente

75 Doc 12636 (nota 14) alineatul 4576 APCE bdquoSesiunea ordinară 2017 (partea a treia) stenogramă ședința a douăzeci și șasea

joi 29 iunie 2017 la ora 1530rdquo Doc AS (2017) CR 26

inovatoare care se referă de exemplu la traficul de organe umane77 sau la protecția copiilor icircmpotriva violenței sexuale78 ndash și-au folosit legăturile stracircnse cu Strasbourgul pentru a icircncuraja adoptarea legislației de punere icircn aplicare icircn cadrul parlamentelor lor Acest lucru are rolul de a asigura ratificarea rapidă și deschid calea reformelor la nivel național cu scopul de a se asigura că cetățenii din țările lor se pot bucura cu adevărat de drepturile și de libertățile stabilite icircn Convenția europeană a drepturilor omului și icircn alte instrumente ale Consiliului Europei

Consultările dintre agenții guvernamentali și delegația APCE Anumite state membre ale Consiliului Europei au conceput metode prin care facilitează dialogul dintre parlament și coordonatorul executării hotăracircrilor Curții - de cele mai multe ori agentul guvernamental și biroul acestuia sau al acesteia - care poate să ia forma unor icircntacirclniri regulate sau ad-hoc icircn care este abordată chestiunea executării hotăracircrilor Curții De exemplu delegația APCE din Elveția organizează consultări trimestriale cu agentul guvernului național pentru a discuta aspectele problematice referitoare la cererile aflate pe rolul Curții hotăracircrile pronunțate sau cauzele pentru care este necesar sprijin politic pentru a icircnainta dacă este necesar un proiect legislativConsiliul Europei Comitetul director pentru drepturile omului79

Implicarea proactivă a membrilor APCE icircn domeniul drepturilor omului icircn țările lor este esențială pentru a consolida subsidiaritatea și pentru a asigura eficacitatea protecției drepturilor omului Parlamentarii care sunt și membri ai Adunării au următoarele competențe și responsabilități

de a-și informa colegii din parlamentul național cu privire la activitățile APCE precum și de a icircntreprinde acțiuni subsecvente adecvate pentru rezoluțiile și recomandările Adunării

de a institui și de a icircmbunătăți un discurs motivat și avizat cu privire la drepturile omului bazat pe valori precum toleranța pluralismul democrația și nediscriminarea pe care statele membre ale Consiliului Europei le au icircn comun

77 Convenția Consiliului Europei icircmpotriva traficului de organe umane (adoptată la 25 martie 2015 intrată icircn vigoare la 1 martie 2018) CETS nr 216

78 Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor icircmpotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (adoptată la 25 octombrie 2007 intrată icircn vigoare la 1 iulie 2010) CETS nr 201

de a corecta criticile eronate și bazate pe informații incorecte la adresa sistemului de la Strasbourg icircn cazul icircn care acestea apar icircn contextul lor național și

de a crea și de a apăra structurile și procedurile necesare pentru ca angajamentul parlamentar icircn domeniul drepturilor omului să devină eficace icircn practică

Solicit [membrilor APCE] să le spuneți colegilor dumneavoastră de acasă cacirct de grave sunt provocările cu care se confruntă sistemul drepturilor omului icircn general icircn Europa precum și cacirct de gravă este regresia icircn diferite țări precum și să le transmiteți că lucrurile nu icircși urmează cursul obișnuit icircn domeniul drepturilor omului icircn Europa De asemenea vă icircndemn [] să vă asumați un rol activ la nivel național icircn punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului să avertizați guvernele dumneavoastră să alocați bani să modificați legi și să icircncurajați guvernele dumneavoastră să depună eforturi mai mari pentru a pune icircn aplicare hotăracircrile icircn materie de drepturi ale omului integral și icircn timp utilNils Muižnieks fost Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului80

62 Modul icircn care parlamentarii pot construi o relație mai apropiată cu Consiliul Europei

Toți parlamentarii pot să aibă de cacircștigat dacă icircnvață mai multe despre bdquosistemul de la Strasbourgrdquo și icircn special despre funcțiile competențele și realizările Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Adunării Parlamentare Stabilind legături mai apropiate cu instituțiile Consiliului Europei parlamentarii pot beneficia de asistența tehnică pusă la dispoziția acestora pentru a le icircmbunătăți capacita-tea de a proteja drepturile omului la nivel național asiguracircndu-se icircn același timp că vocile lor se fac auzite la Strasbourg Icircn același timp toți parlamentarii naționali trebuie să tragă la răspundere membrii pe care icirci au icircn Adunare să icirci icircndemne să fie icircn permanență informați cu privire la evoluția lucrurilor de la Strasbourg și să furnizeze aceste informații către parlamentele lor naționale

80 APCE raportul anual de activitate 2016 icircntocmit de Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului bdquoSesiunea ordinară 2017 (partea a doua) stenogramă a cincisprezecea sesiune miercuri 26 aprilie 2017rdquo Doc AS (2017) CR 15

Această secțiune explorează diferitele modalități icircn care parlamentarii pot interacționa cu Adunarea Parlamentară și cu Curtea

Obținerea sprijinului Adunării ParlamentareAdunarea reunește 324 de politicieni aleși și un număr egal de supleanți din toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei care se icircntacirclnesc de patru ori pe an la Strasbourg pentru a discuta probleme de actualitate care intră icircn mandatul cuprinzător al acesteia

Fiind un forum important pentru dezbaterile politice din Europa Adunarea are o influență semnificativă are autoritatea de a propune tratate multilaterale de a monitoriza alegerile și respectarea de către state a obligațiilor pe care și le-au asumat cacircnd au aderat la Consiliul Europei81 de a ancheta icircncălcările drepturilor omului de a solicita avize juridice cu privire la legile și constitu-țiile statelor membre de a propune sancțiuni icircmpotriva statelor membre și de a suspenda anumite drepturi ale delegațiilor parlamentare care icircncalcă principiile Consiliului Europei Adunarea a acționat de multe ori ca un bdquomotorrdquo pentru consolidarea valorilor comune ale democrației drepturilor omului și statului de drept pe care a fost edificat Consiliul Europei icircn special solicitacircndu-i Comitetului Miniștrilor să acționeze82

Icircn ultimii ani Adunarea și-a asumat icircn plus un rol din ce icircn ce mai activ icircn moni-torizarea și icircn promovarea punerii icircn aplicare a hotăracircrilor Curții Icircn temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție responsabilitatea principală icircn ceea ce privește supravegherea punerii icircn aplicare a hotăracircrilor Curții revine Comitetului Miniștrilor (CM) icircnsă Adunarea a adoptat o serie de rapoarte83 și de rezoluții84

cu privire la această chestiune icircncepacircnd din anul 2000 precum și recoman-dări85 adresate Comitetului Miniștrilor Contribuția acesteia la supravegherea

81 Pentru o prezentare generală a funcțiilor de monitorizare ale Consiliului Europei inclusiv a celor ale Adunării consultați APCE Comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului bdquoPrezentare generală a principalelor mecanisme ale Consiliului Europei de monitorizare a drepturilor omului și a activităților aferenterdquo Doc ASJurInf (2018) 03 18 ianuarie 2018

82 Pentru informații suplimentare referitoare la competențele Adunării consultați site-ul web al APCE la adresa httpwebsite-paceneten (cu linkuri către documentele relevante)

83 Doc 8808 din 12 iulie 2000 Doc 9307 din 21 decembrie 2001 Doc 9537din 5 septembrie 2002 Doc 10192din 1 iunie 2004 Doc 10351din 21 octombrie 2004 Doc 11020 din 18 septembrie 2006 Doc 12455 din 20 decembrie 2010

84 Consultați icircn special Rezoluția 1226 (2000) Rezoluția 1516 (2006) Rezoluția 1787 (2011) Rezoluția 2075 (2015) și Rezoluția 2178 (2017)

85 Consultați icircn special Recomandarea 1955 (2011) Recomandarea 2079 (2015) și Recomandarea 2110 (2017)

punerii icircn aplicare a hotăracircrilor Curții a fost lăudată icircn numeroase racircnduri de guvernele europene icircn special icircn declarațiile de la Brighton și de la Bruxelles

[P]unerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului a adus mari beneficii icircn trecut și continuă să beneficieze de implicarea sporită a Adunării Parlamentare și a parlamentelor naționaleRăspunsul Comitetului Miniștrilor către APCE Recomandarea 1764 (2006)

Icircn acest sens Adunarea s-a consacrat ca susținător fervent al unui rol sporit al parlamentarilor icircn ceea ce privește asigurarea executării rapide și integrale a hotăracircrilor precum și icircn alte chestiuni legate de drepturile omului Eforturilor Adunării de a icircntări rolul parlamentelor icircn raport cu drepturile omului li s-au dat un imbold icircn anul 2012 prin crearea unei divizii specializate icircn cadrul Secretariatului APCE Divizia de Asistență pentru Proiecte Parlamentare (DAPP) Prin intermediul unor programe specifice de cooperare și prin cursuri la care au participat parlamentari și funcționari din parlamentele naționale DAPP a acționat icircn sensul sensibilizării părților interesate cu privire la standardele Consiliului Europei icircn diferite domenii tematice precum libertatea de exprimare egalitatea și nediscriminarea drepturile sociale și aspectele electorale Aceasta a subliniat icircncă o dată necesitatea de a spori capacitatea parlamentelor de a asigura punerea icircn aplicare eficace pe plan intern a standardelor Convenției și executarea hotăracircrilor Curții de la Strasbourg Icircn acest scop divizia a organizat o serie de cursuri la Strasbourg și icircn statele membre

Implicarea icircn selectarea candidaților la funcția de judecător naționalInteracțiunea dintre Strasbourg și parlamentele naționale este una bidirecțio-nală iar parlamentarii icircși pot face vocile auzite la Strasbourg folosind diferite căi Aceștia icircși pot asuma icircn mod special misiunea de a se asigura că principa-lele poziții din Consiliul Europei sunt ocupate de persoane de cea mai icircnaltă calitate autoritate integritate și independență O modalitate prin care pot face acest lucru constă icircn implicarea lor proactivă icircn selectarea candidaților lor la funcția de judecător național la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Cei 47 de judecători ai Curții sunt aleși de către Adunarea Parlamentară pentru un mandat unic de nouă ani din listele care cuprind trei candidați propuși de fiecare stat86 Icircn fiecare an mii de solicitanți icircși depun cererile la Curtea de

86 De asemenea Adunarea alege Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului Secretarul general și Secretarul general adjunct al Consiliului Europei pe lacircngă Secretarul general al APCE

la Strasbourg dorind să obțină măsuri de reparare a presupuselor icircncălcări ale drepturilor lor icircn temeiul Convenției Pentru acești solicitanți Curtea de la Strasbourg icircn calitate de arbitru final icircn ceea ce privește sfera de cuprindere și sensul acestor drepturi este de multe ori ultima rază de speranță Icircn acest context și avacircnd icircn vedere impactul considerabil pe care l-a avut jurisprudența Curții icircn conturarea peisajului drepturilor omului pe continentul european87 importanța alegerii unor judecători de cel mai icircnalt calibru care să icircși desfășoare activitatea la Strasbourg este extrem de mare Statele au răspunderea principală de a se asigura că Adunarea poate alege doar dintre cei mai potriviți candidați

Cum sunt aleși judecătorii Curții88

Există două etape icircn procedura de alegere

1 Procedurile naționale de selecție

Statele selectează trei candidați care trebuie să dețină calificările juridice și experiența adecvată icircn plus față de cunoașterea activă a limbii engleze sau franceze Statele trebuie să prezinte candidați de ambele sexe (listele care cuprind un singur sex vor fi luate icircn considerare numai dacă sexul respectiv este reprezentat insuficient sau icircn situații excepționale) O comisie internațională de experți desemnată de Comitetul Miniștrilor le oferă guvernelor consiliere confidențială cu privire la caracterul adecvat al potențialilor candidați pentru postul respectiv icircnainte ca lista candidaților să fie icircnaintată Adunării Parlamentare

2 Alegerea de către Adunarea Parlamentară

Lista este apoi examinată de Comisia pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ai cărei membri icirci intervievează pe toți cei trei candidați icircnainte de a oferi o recomandare cu privire la cei care consideră aceasta că sunt cei mai calificați Icircn cazul icircn care aceasta constată că niciunul dintre cei trei candidați nu deține calificările necesare

87 Vezi Consiliul Europei Impactul asupra Convenției europene a drepturilor omului icircn statele părți - Exemple selectate (nota 3)

88 Pentru o prezentare detaliată a modului icircn care sunt aleși judecătorii Curții consultați APCE Comisia pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului Procedura pentru alegerea judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omului document informativ elaborat de Secretariat ASCdhInf (2018) 01 rev 8 7 septembrie 2018 Vezi de asemenea Andrew Drzemczewski (2015) bdquoThe Parliamentary Assemblyrsquos Committee on the Election of Judges to the European Court of Human Rights Council of Europerdquo Human Rights Law Journal Volumul 35 pp 269-274

pentru a icircndeplini funcția de judecător al Curții comisia respinge lista și solicită statului transmiterea unei noi liste De asemenea poate să trimită lista icircnapoi către stat icircn cazul icircn care procedura națională de selecție a fost inechitabilă și lipsită de transparență

După ce comisia acceptă lista și face recomandarea Adunarea reunită icircn plen votează candidații prin vot secret Este necesară majoritatea absolută a voturilor exprimate icircn primul tur Dacă nu se obține această majoritate se organizează un al doilea tur iar candidatul cu cele mai multe voturi este ales icircn mod corespunzător pentru a icircndeplini funcția de judecător al Curții

Procedurile naționale de selecție diferă de la un stat la altul89 iar parlamentarii nu sunt implicați icircn acest proces icircn mod obișnuit Cu toate acestea implicarea parlamentarilor icircn selecția și desemnarea candidaților poate fi esențială pen-tru a asigura un proces care bdquoreflectă principiile procedurii democratice ale statului de drept nediscriminării responsabilității și transparențeirdquo90 Icircn acest context Adunarea a recomandat Comitetului Miniștrilor icircn Recomandarea 1429 (1999) să invite guvernele statelor membre să bdquose consulte cu parlamentele lor naționale atunci cacircnd alcătuiesc listele pentru a asigura transparența pro-cedurii naționale de selecțierdquo Pentru aceasta guvernele vor trebui să facă un lucru extrem de important și anume să bdquoinformeze parlamentele și comisiile corespunzătoare ale acestora cu privire la procedurile și calendarele pentru stabilirea listelor de candidați la Curterdquo91

Parlamentarii pot insista să se implice icircn procedura de selecție Aceștia pot să adopte legi pentru a concepe mecanisme de selecție echitabile și transpa-rente precum și să stabilească anumite criterii pentru selecția a trei candidați calificați icircn baza meritelor acestora

89 Vezi Rezoluția APCE 1646 (2009) bdquoNominalizarea candidaților și alegerea judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omuluirdquo alineatul 2 (de asemenea Doc 11767 raportor dl Christopher Chope Marea Britanie) Consultați de asemenea Inițiativa Societății Deschise pentru JustițieComisia Internațională a Juriștilor (Curtea Internațională de Justiție) (2017) Consolidarea din interior legislația și practica icircn selectarea judecătorilor și a comisarilor icircn materia drepturilor omului New York Fundațiile pentru o Societate Deschisă

90 APCE Recomandarea 1649 (2004) bdquoCandidații pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omuluirdquo alineatul 3 Consultați de asemenea Rezoluția APCE 1646 (2009) (nota 89) alineatul 2

91 Recomandarea APCE 1649 (2004) (nota 90) alineatul 20

Astfel prin implicarea icircn procesul de includere a candidaților pe lista scurtă pentru postul de judecător al Curții parlamentele icircși pot asuma partea de răspundere pentru a se asigura că acești candidați au un bdquoicircnalt caracter moral și dețin calificările necesare pentru desemnarea icircntr-o icircnaltă funcție judiciară sau sunt juriști cu competențe recunoscuterdquo conform celor impuse de Convenție Astfel parlamentarii contribuie și ei la consolidarea calității și a autorității Curții

Icircntacirclnirile cu judecătorul național și cu alți oficiali ai Consiliului EuropeiCea mai directă formă de contact pentru membrii parlamentului ndash deși pacircnă icircn prezent aceasta este icircn continuare insuficient explorată ndash icircn special icircnsă nu icircn mod exclusiv pentru membrii comisiilor specializate cu un mandat icircn domeniul drepturilor omului constă icircn efectuarea unei vizite de studiu la Strasbourg și icircn stabilirea unor icircntacirclniri cu judecătorii (icircn special cu judecătorul lor național) și cu avocații din Grefa Curții precum și cu personalul din alte organisme ale Consiliului Europei

Comisia pentru afaceri juridice a organizat pacircnă icircn prezent două vizite la Curte pentru membrii săi care au inclus icircntacirclniri cu președintele (de la vremea respectivă) cu grefierul și cu grefierul adjunct al Curții alături de cacircțiva șefi de divizie oferindu-le astfel delegaților oportunitatea de a afla despre organiza-rea și activitatea Curții precum și de a discuta despre acestea Icircn mod similar cursurile pentru parlamentari și pentru funcționarii parlamentari oferite de DAPP (vezi mai sus secțiunea 62) implică icircntacirclniri bilaterale icircntre participanți și membrii grefei din diviziile relevante

Dimpotrivă structurile specializate pentru drepturile omului sau parlamen-tarii interesați pot să ia icircn considerare invitarea unor membri ai personalului Consiliului Europei sau pe judecătorul Curții Europene a Drepturilor Omului ales pentru țara lor icircn vederea unui schimb de opinii icircn parlament - plecacircnd de la premisa că orice astfel de icircntacirclnire nu trebuie să devină o modalitate prin care politicienii aleși discută cazurile aflate pe rol sau prin care se urmărește bdquosă se tragă judecătorii la răspundererdquo

Schimb de opinii cu judecătorul dumneavoastră național de la Curte

Sir Nicolas Bratza care era la momentul respectiv judecătorul din Marea Britanie și președintele Curții alături de grefierul curții de atunci au organizat un schimb de opinii icircn martie 2012 cu membrii Comisiei Mixte pentru Drepturile Omului din Parlamentul Marii Britanii Audierea a creat

un forum pentru dezbaterea referitoare la relația dintre Curtea de la Strasbourg și instituțiile naționale inclusiv cu parlamentul Președintele Bratza s-a referit de asemenea la bunele exemple de bdquodialog judiciarrdquo icircntre Strasbourg și curțile supreme naționale și a explicat o serie de mecanisme pe care le-a conceput Curtea ndash inclusiv procedura hotăracircrii-pilot politica de stabilire a priorităților și deciziile cu judecător unic ndash pentru abordarea a ceea ce constituia icircn anul 2012 o acumulare semnificativă a cauzelor aflate pe rolul său

Cred că este perfect adecvat ca parlamentarii să aibă capacitatea și să fie icircncurajați să urmărească evoluția lucrurilor și să icircnțeleagă activitatea și problemele cu care se confruntă CurteaSir Nicolas Bratza fost președinte al Curții Europene a Drepturilor Omului92

Icircn cazul icircn care există garanții icircmpotriva politizării excesive a acestor audieri orale sau icircncercări de a afecta independența justiției icircn domeniul drepturilor omului interacțiunea directă dintre parlamentari și judecătorul național de la Curte poate constitui un mijloc valoros de a icircmbunătăți competențele parlamentarilor icircn domeniul drepturilor omului Dialogul deschis facilitează icircnțelegerea reciprocă ajută la combaterea miturilor referitoare la sistemul de la Strasbourg și icircn cele din urmă sprijină legislativul icircn exploatarea potenți-alului acestuia de a fi o forță care stimulează protecția și punerea icircn aplicare a drepturilor omului

Asigurarea finanțării adecvate pentru Consiliul EuropeiDisponibilitatea și calitatea programelor de dezvoltare a capacității și a altor programe de cooperare cu Adunarea și cu alte organisme ale Consiliului Europei de pe urma cărora parlamentarii pot avea de cacircștigat depind de furnizarea fondurilor adecvate către Organizație pentru ca aceasta să icircși icircndeplinească diferitele funcții Subfinanțarea afectează modul icircn care Consiliul Europei poate aborda provocările cu care se confruntă Organizația icircn sine și statele membre ale acesteia inclusiv parlamentele

92 Vezi Comisia mixtă pentru drepturile omului Stenogramă necorectată a probelor orale oferite de Sir Nicolas Bratza și de Erik Fribergh cu privire la hotăracircrile icircn domeniul drepturilor omului 13 martie 2012

Bugetul Consiliului Europei

Bugetul Consiliului Europei este constituit icircn principal din contribuțiile statelor membre Contribuțiile naționale la acest bdquobuget ordinarrdquo sunt calculate icircn funcție de populație și de produsul intern brut Celelalte fonduri ale Consiliului Europei ndash bugetul extraordinar ndash sunt constituite din bugetele acordurilor parțiale (care au bugete proprii) ale programelor comune cu Uniunea Europeană și din contribuțiile voluntare ale statelor Programul bianual și bugetul sunt aprobate de Comitetul Miniștrilor icircn baza unei propuneri a Secretarului General93

Adunarea Parlamentară are o tradiție icircndelungată de a prezenta comentarii referitoare la buget și de a icircnainta idei bdquocu scopul de a pune Consiliul Europei icircn poziția de a-și asuma rolul unic de garant al valorilor democratice de pe icircntregul continent europeanrdquo94 Adunarea și-a exprimat icircngrijorările cu privire la situația bugetară a Consiliului Europei de mai mulți ani icircn urma deciziei statelor membre de a aplica principiul creșterii zero (inițial icircn termeni reali și icircncepacircnd din 2014 icircn termeni nominali95) icircn ceea ce privește contribuțiile obligatorii ale statelor membre la bugetul ordinar96

Parlamentarii pot să icircndeplinească rolul de a le reaminti guvernelor lor de angajamentul față de valorile europene comune ale democrației drepturilor omului și statului de drept pe care Consiliul Europei le protejează și le pro-movează Aceștia pot transmite un mesaj puternic potrivit căruia capacitatea Consiliului Europei de a continua să fie un gardian al drepturilor omului pe tot continentul european depinde de resursele de care dispune pentru a-și continua activitatea Adunarea a invitat membrii APCE icircn Rezoluția 1575 (2007) să bdquoacorde o atenție deosebită icircn timpul discuțiilor legate de buget icircn ceea ce privește angajamentul statului lor icircn raport cu Consiliul Europei și dacă este necesar să apere contribuția națională la bugetele Consiliului Europeirdquo De asemenea parlamentarii pot să insiste icircn relația cu executivul ca aceste

93 Bugetul total al Consiliului Europei pentru anul 2018 este de 466 045 100 euro Programul și bugetul Consiliului Europei 2018-2019 Ședința (de buget) nr 1300 21-23 noiembrie 2017 Doc CM(2018)1 Vezi de asemenea informațiile de pe site-ul web al Comitetului Miniștrilor la httpsgooglGcngR4

94 APCE Rezoluția 1575 (2007) bdquoDimensiunea politică a bugetului Consiliului Europeirdquo alineatul 295 Vezi de exemplu APCE Rezoluția 2186 (2017) bdquoApel pentru un summit al Consiliului Europei

icircn vederea reafirmării unității europene și a apărării și promovării securității democratice icircn Europardquo alineatul 12

96 Vezi printre altele APCE Avizul 294 (2017) bdquoBugetul și prioritățile Consiliului Europei pentru exercițiul bianual 2018-2019rdquo alineatele 16-17 20

contribuții bugetare să nu fie folosite niciodată ca pacircrghie politică și ca statele să revină la o politică a creșterii icircn termeni reali icircn ceea ce privește bugetul ordinar al Consiliului Europei conform invitației Adunării din Avizul 294 (2017)

Eficacitatea sistemului paneuropean de protecție a drepturilor omului instituit prin Convenție depinde de capacitatea noastră de a oferi rezultatele preconizate și anume abordarea icircncălcării grave și sistematice a icircncălcării drepturilor omului precum și furnizarea sprijinului adecvat către statele membre pentru a preveni repetarea acestor icircncălcări Avem nevoie de mijloacele și de resursele adecvate pentru a icircndeplini această sarcină și icircn toate vizitele mele oficiale icircn statele membre ridic problema situației bugetare a Organizației noastre Nu trebuie să facem abstracție de această problemă icircn discuțiile noastre și mă bazez pe sprijinul vostruAnne Brasseur fost Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei97

97 Conferința la nivel icircnalt organizată la Bruxelles discursul inaugural rostit de Anne Brasseur (nota 16) paginile 21-22

63 Cacircștigarea considerației Curții Europene a Drepturilor Omului cum respectă Curtea bunele practici parlamentare

Icircn timp ce consolidarea legăturilor cu Strasbourg-ul va contribui la debloca-rea potențialului maxim al parlamentarilor de a deveni garanți ai drepturilor omului există și alte beneficii cacircnd parlamentele icircși icircndeplinesc obligațiile icircn domeniul drepturilor omului precum consolidarea principiul subsidiarității și icircn cele din urmă a sistemului Convenției icircn ansamblu

Curtea a demonstrat că este conștientă de relevanța deliberării democra-tice interne icircn ceea ce privește propriile hotăracircri judiciare Buna credință dezbaterile democratice din parlament cu privire la chestiunile legate de drepturile omului sunt considerate icircn prezent la Strasbourg instrumente cu ajutorul cărora se susține și se consolidează principiul subsidiarității pe care s-a icircntemeiat sistemul Convenției făcacircnd astfel ca activitatea parlamentară icircn domeniul drepturilor omului să fie esențială pentru garantarea eficacității sistemului de la Strasbourg

Prin urmare cacircnd parlamentele icircși asumă cu bună credință partea de răs-pundere care le revine icircn ceea ce privește respectarea și punerea icircn aplicare a drepturilor omului icircn context național acest lucru nu rămacircne neobservat de către Curtea de la Strasbourg Curtea este conștientă de rolul central al parlamentelor icircn calitate de legiuitori de legitimitatea democratică directă a acestora precum și de faptul că acestea bdquosunt mai icircn măsură decacirct un tri-bunal internațional să evalueze nevoile și condițiile la nivel localrdquo98 Aceasta respectă procedurile parlamentare și chiar stimulează dezvoltarea structurilor și procedurilor parlamentare care facilitează o deliberare bine informată cu privire la implicațiile pe care le au măsurile legislative și de politici publice asupra drepturilor omului99

[F]aptul că evidențele parlamentare indică existența unei analize aprofundate a implicațiilor din perspectiva drepturilor omului icircn cazul adoptării unei legi poate fi importantă icircn anumite tipuri de cazuri cum ar fi cele care se referă la marja de apreciere

98 Hatton și alții c Marii Britanii Cererea nr 3602297 hotăracircrea din 8 iulie 2003 alineatul 9799 Matthew Saul (2017) bdquoHow does could and should the international human rights judiciary

interact with national parliamentsrdquo in M Saul A Foslashllesdal and G Ulfstein (editori) The international human rights judiciary and national parliaments Europe and beyond Cambridge Cambridge University Press Capitolul 14

Curtea Europeană a Drepturilor Omului Contribuția Curții la Conferința de la Bruxelles

Hotăracircrea din cauza Animal Defenders precum și din altele indică propunerea importantă de a acorda o atenție deosebită calității procesului decizional atacirct icircn etapa legislativă cacirct și icircn fața instanțelor judecătorești cu privire la examinarea posibilității acordării unei marje de apreciere de către Curte unui stat membru precum și a măsurii icircn care aceasta ar trebui să o acorde icircn ceea ce privește evaluarea de către statul membru a necesității și a proporționalității unei restracircngeri a drepturilor omului acest proces decizional putacircnd să fie icircn cele din urmă decisiv icircn cazurile aflate la limită

Judecătorul Robert Spano Curtea Europeană a Drepturilor Omului100

Mai exact calitatea controlului parlamentar icircn domeniul drepturilor omului a fost evidențiată icircntrucacirct Curtea a ținut cont de acesta de cacircteva ori atunci cacircnd a evaluat proporționalitatea restricțiilor privind drepturile solicitantului și l-a folosit ca temei pentru acordarea unei marje de apreciere mai mari sta-telor pacircracircte din procedurile icircnaintate acesteia Marja de apreciere care este un corolar al principiului subsidiarității se referă la libertatea de care dispun statele contractante atunci cacircnd decid cum se pot achita de obligațiile pe care le au icircn temeiul Convenției europene a drepturilor omului Dacă o anumită lege sau politică atacată este rezultatul unor deliberări participative motivate din cadrul unui parlament care depune eforturi cu conștiinciozitate pentru a revizuirea și asigurarea compatibilității măsurii propuse cu Convenția și cu alte standarde icircn domeniul drepturilor omului probabilitatea ca aceasta să poată fi apărată este mai mare icircntr-o societate democratică și prin urmare probabilitatea constatării unei icircncălcări de către Curte este mai redusă101

Cacircștigarea considerației Curții (I) ndash publicitatea politică

Un exemplu foarte bun de cauză icircn care calitatea procedurii parlamentare a avut un impact semnificativ asupra constatărilor și concluziilor Curții

100 Robert Spano (2014) ldquoUniversality or diversity of human rights Strasbourg in the age of subsidiarityrdquo 14 Human Rights Law Review Volumul 14 pp 487 ff pagina 498

101 Vezi hotăracircrile Marii Camere din Animal Defenders International c Marii Britanii [GC] (Cererea nr 4887608 22 aprilie 2013) SAS c Franței [GC] (Cererea nr 4383511 1 iulie 2014) Lambert și alții c Franței [GC] (Cererea nr 4604314 5 iunie 2015) și Parrillo c Italiei [GC] (Cererea nr 4647011 27 august 2015)

este Animal Defenders International c Marii Britanii [GC] (Cererea nr 4887608 22 aprilie 2013) S-a solicitat Marii Camere să stabilească dacă interzicerea publicității politice de către Marea Britanie ndash care icircmpiedicase solicitantul un grup care susținea protecția animalelor să difuzeze o reclamă de televiziune ndash ajunsese să fie o interferență disproporționată icircn dreptul ONG-ului la libertatea de exprimare Curtea a acordat importanță considerabilă faptului că existase o bdquoexaminare excepțională desfășurată de structurile parlamentare icircn ceea ce privește aspectele culturale politice și juridice ale interdicțieirdquo privind publicitatea politică icircn Marea Britanie icircnainte de adoptarea acesteia proiectul de lege relevant făcuse obiectul unei proceduri detaliate de revizuire desfășurate de diferite structuri parlamentare al consultărilor cu experții și implicase o revizuire detaliată a jurisprudenței relevante a Curții Calitatea revizuirii parlamentare (precum și judiciare) a necesității interdicției icircn ceea ce privește publicitatea politică a determinat Curtea să concluzioneze că interferența icircn dreptul ONG-ului la libertatea de exprimare fusese justificată

Cacircștigarea considerației Curții (II) ndash drepturile de reproducere

Statele se bucură de o marjă largă de apreciere icircn reglementarea aspectelor legate de drepturile de reproducere un domeniu icircn care nu există un consens clar la nivel european și care dă naștere unor icircntrebări morale și etice complexe și delicate pe fondul unor evoluții medicale și științifice rapide Icircn cauza Parrillo c Italiei [GC] (Cererea nr 4647011 27 august 2015) de exemplu Curtea a susținut o interdicție icircn ceea ce privește donarea unor embrioni obținuți prin fertilizare in vitro icircn scopul cercetării științifice Prin concluzia potrivit căreia interdicția a constituit o interferență care nu este prejudiciabilă pentru dreptul solicitantei la respectul pentru viața sa privată (articolul 8 din Convenție) Curtea a luat icircn considerare faptul că procesul de elaborare a legislației relevante a inclus diverse opinii științifice și etice icircn baza cărora legislativul italian desfășurase o examinare atentă și echilibrată a diferitelor interese aflate icircn discuție

Cu alte cuvinte judecătorii de la Strasbourg vor tinde să bdquorecompensezerdquo impli-carea parlamentară veritabilă de bună-credință icircn ceea ce privește chestiunile legate de drepturile omului acordacircnd mai multă considerație statului atunci cacircnd evaluează dacă o restracircngere a drepturilor omului unui solicitant a fost bdquonecesară icircntr-o societate democraticărdquo

Acest capitol a descris cacircteva oportunități pe care le au toți parlamentarii de a se implica icircn activitatea Consiliului Europei - asumacircndu-și un rol activ icircn selec-tarea candidaților pentru funcția de judecători ai Curții solicitacircnd asistență tehnică din partea Consiliului Europei și icircntacirclnindu-se cu judecătorul național sau cu alți judecători Astfel parlamentarii pot beneficia de expertiza unică a bdquosistemului de la Strasbourgrdquo formulacircnd icircn același timp agenda europeană icircn materia drepturilor omului

Pagina 92

Pagina 93

Concluzie

I mportanța parlamentelor naționale icircn calitate de garanți ai drepturilor omului a fost descrisă ca bdquoo idee pe care a venit momentul să o punem icircn aplicarerdquo102 parlamentele cu cele trei funcții ale acestora de reprezentare

legiferare și control au un rol unic și indispensabil pe care icircl joacă icircn protecția și punerea icircn aplicare a drepturilor omului și icircn susținerea statului de drept

Acest manual se bazează pe practica pe care o dezvoltă icircn prezent statele membre ale Consiliul Europei de a institui regimuri instituționale eficace pentru a proteja și pune icircn aplicare drepturile omului icircn special pentru a verifica dacă legislația internă este compatibilă cu standardele stabilite icircn Convenția euro-peană a drepturilor omului și pentru a asigura punerea icircn aplicare integrală și icircn timp util a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului

Susținerea drepturilor omului nu este doar o obligație a parlamentarilor ci și o oportunitate Cacircnd parlamentarii interpretează și aplică standardele icircn materia drepturilor omului icircn contextul național propriu acestea contribuie la dezvoltarea unei icircnțelegeri comune cu privire la sensul și sfera de cuprindere a drepturilor icircn Europa Icircn plus legile și politicile care au fost concepute icircn baza unor deliberări bazate pe informații și realizate cu conștiinciozitate cu privire la implicațiile acestora icircn ceea ce privește drepturile omului au șanse mai mari de a rezista unui eventual control judiciar viitor

Icircn prezent potențialul parlamentelor de a profita de aceste oportunități este nevalorificat icircn cea mai mare măsură Invităm parlamentarii să folosească acest manual pentru a descoperi acest potențial pentru a deveni garanți cu adevărat eficace icircn ceea ce privește drepturile omului

102 Hywel Francis MP Note introductive la un seminar organizat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind rolul parlamentelor naționale icircn punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului Portcullis House Westminster 14 octombrie 2013

Pagina 94

Pagina 95

Anexa 1 - Lista de verificare pentru parlamentari

Parlamentul dumneavoastră icircndeplinește următoarele funcții icircn dome-niul drepturilor omului printr-o comisie specializată sau printr-un altfel de sistem

controlează proiectele de lege icircn ceea ce privește compatibilitatea acestora cu dreptul internațional icircn domeniul drepturilor omului inclusiv prevederile Convenției europene a drepturilor omului (Convenția) și protocoalele acesteia

legiferează pentru a aplica hotăracircrile Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea)

monitorizează punerea icircn aplicare de către executiv a hotăracircrilor curții precum și răspunsul acestuia la hotăracircrile icircmpotriva altor state care au implicații pentru ordinea juridică națională

se implică icircn redactarea și icircn ratificarea tratatelor internaționale privind drepturile omului

desfășoară anchete tematice privind problemele legate de drepturile omului

Parlamentul dumneavoastră a oferit icircndrumări detaliate executivului referitoare la ce anume aveți nevoie pentru a vă icircndeplini funcția de control inclusiv solicitacircndu-i acestuia

să anexeze note privind drepturile omului la toate propunerile legislative

să transmită rapoarte către parlament cel puțin anual cu privire la punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții printre altele

să comunice planurile și bilanțurile de acțiune icircn același moment icircn care acestea sunt icircnaintate Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei

să comunice rezumatele și traducerile hotăracircrilor relevante ale Curții

să implice parlamentarii icircn măsura icircn care acest lucru este posibil icircn orice grup de lucru creat pentru a coordona punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții

Dacă parlamentul dumneavoastră atribuie funcții icircn domeniul drep-turilor omului unei comisii specifice

comisia are statut permanent

mandatul comisiei este definit icircn mod clar și consacrat icircn regulamentele parlamentului (sau icircn dispoziții echivalente)

mandatul comisiei este suficient de cuprinzător icircncacirct să reflecte următoarele obligații ale parlamentarilor

ndash de a proteja și pune icircn aplicare drepturile omului icircn statul icircn cauză luacircnd icircn considerare toate izvoarele de drept intern și internațional

ndash de a recunoaște autoritatea de interpretare a Curții Europene a Drepturilor Omului ținacircnd cont de toată jurisprudența acesteia

ndash de a recunoaște și de a acționa icircn baza obligației pozitive a statului

mandatul comisiei poate să includă icircn mod expres sau ar putea fi interpretat de către membrii acesteia ca incluzacircnd

ndash verificarea sistematică a compatibilității proiectelor de lege cu Convenția europeană a drepturilor omului și cu alte instrumente internaționale icircn domeniul drepturilor omului

ndash monitorizarea sistematică a punerii icircn aplicare a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului inclusiv obligația guvernelor de a icircnainta icircn mod regulat (cel puțin anual) rapoarte către parlament privind hotăracircrile icircn materia drepturilor omului și punerea icircn aplicare a acestora

comisia are competența sau mandatul ndash de a iniția propuneri legislative și modificări ale legilor ndash de a cita martori și de a solicita prezentarea unor documente relevante

pentru mandatul acesteia ndash de a declanșa anchete la alegerea sa ndash de a organiza audieri orale pentru obținerea de probe ndash de a colabora cu societatea civilă ndash de a efectua vizite inclusiv vizite icircn străinătate ndash de a avea acces icircn locurile de detenție fără notificare prealabilă

Anexa 1 - Lista de verificare pentru parlamentari Pagina 97

ndash de a icircnainta rapoarte către parlament ndash de a transmite recomandări către guvern

comisia are acces la consilieri independenți cu competențe icircn drepturile omului

comisia dispune de resursele adecvate pentru a-și icircndeplini funcțiile inclusiv de asistență de secretariat dedicată

metoda de desemnare a membrilor comisiei este transparentă și asigură acesteia

ndash independența comisiei față de executiv de exemplu nepermițacircndu-le miniștrilor să fie membri ai comisiei

ndash se conformează principiilor egalității de gen ndash reflectă raportul de forțe dintre grupurile politice din cadrul

parlamentului ndash este prezidată de un parlamentar cu experiență cu un istoric cert de

independență și de devotament față de drepturile omului

Integrați aspectele legate de drepturile omului icircn structurilecomisiile parlamentare

Aveți acces la serviciile profesionale de cercetare și de informare din cadrul parlamentului

Consilierea juridică este disponibilă pentru toți parlamentarii care pot să aibă nevoie de aceasta icircn activitatea lor și nu doar comisiei specializate pentru drepturile omului

Parlamentul dumneavoastră se asigură că este eficace icircn icircndeplinirea funcțiilor sale icircn domeniul drepturilor omului

icircntreținacircnd un site web actualizat icircn care pot fi ușor accesate informații referitoare la activitățile parlamentare icircn domeniul drepturilor omului precum și materialele relevante

publicacircnd metodele de lucru și prioritățile programului de lucru al comisiei pentru drepturile omului din cadrul parlamentului dumneavoastră

icircntreține un dialog regulat și relații de muncă eficace cu alte părți interesate la nivel național inclusiv cu instituții naționale pentru drepturile omului sau cu ombudsmani cu sistemul judiciar cadrele universitare și practicienii icircn domeniul dreptului precum și cu reprezentanții societății civile

invitacircnd organizațiile neguvernamentale să contribuie la activitatea sa de exemplu punacircnd la dispoziție elemente icircn anchetele tematice contribuind la stabilirea priorităților pentru anchetele de actualitate privind drepturile omului sau punacircnd la dispoziție elemente cu privire la impactul legislației asupra drepturilor omului

furnizacircnd sau organizacircnd activități de formare regulate pentru parlamentari și pentru funcționarii parlamentari privind drepturile omului și statul de drept

revizuind metodele de lucru și reformacircndu-le icircn situațiile icircn care acestea pot fi mai eficace

Parlamentul dumneavoastră stabilește și menține o legătură apropiată cu Consiliul Europei

Există o procedură icircn parlamentul dumneavoastră prin care membrii la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) informează toți parlamentarii cu privire la activitățile lor și asigură acțiunile subsecvente corespunzătoare pentru rezoluțiile și recomandările Adunării

Parlamentul dumneavoastră se implică icircn vreun fel icircn a se asigura că persoanele care candidează pentru funcția de judecător național la Curte sunt de cel mai icircnalt calibru inclusiv prind conceperea unor procese echitabile și transparente și a unor criterii de numire bazate pe merite

Membrii parlamentului dumneavoastră au efectuat vizite la Strasbourg pentru a se icircntacirclni cu judecătorul dumneavoastră național sau cu alți funcționari ai Curții ai Adunării Parlamentare sau ai Consiliului Europei

Parlamentul dumneavoastră adresează icircntrebări guvernului cu privire la finanțarea Consiliului Europei și dacă este necesar apără contribuția națională la bugetul acestuia

Pagina 99

Anexa 2 ndash Rezoluția APCE 1823 (2011)103

Adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la 23 iunie 2011

Parlamentele naționale garanți ai drepturilor omului icircn Europa1 Adunarea Parlamentară reamintește că statele membre ale Consiliului Europei sunt responsabile pentru punerea icircn aplicare eficace a normelor internaționale la care au aderat icircn mod special a celor din Convenția europeană a drepturilor omului (Seria de tratate ale Consiliului Europei nr 5 denumită icircn continuare bdquoConvențiardquo) Această obligație revine tuturor organelor statului indiferent că sunt executive judecătorești sau legislative

2 Icircn acest context parlamentele naționale sunt deseori ignorate Potențialul acestora trebuie să fie explorat icircn continuare Acestea icircndeplinesc un rol cheie pentru punerea icircn aplicare a normelor internaționale icircn domeniul drepturilor omului la nivel național și icircși icircndeplinesc datoria de a proteja drepturile omului prin legiferare (inclusiv prin verificarea proiectelor de lege) implicarea icircn ratificarea tratatelor internaționale icircn domeniul drepturilor omului tragerea la răspundere a executivului stabilirea unor relații cu instituțiile pentru drepturile omului și icircncurajarea creării unei culturi omniprezente a drepturilor omului

3 Membrii Adunării avacircnd un mandat dublu - icircn calitate de membri ai Adunării și ai parlamentelor lor - au obligația specifică de a contribui la această acțiune

4 Adunarea observă că bdquoPrincipiile de la Parisrdquo ale Națiunilor Unite din 1993 au devenit un reper internațional acceptat la nivel internațional pentru stan-dardele minime centrale icircn ceea ce privește rolul și funcționarea instituțiilor naționale independente pentru drepturile omului trebuie stabilite repere similare pentru structurile parlamentare

5 Icircn ceea ce privește punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită icircn continuare bdquoCurteardquo) Adunarea

103 Dezbaterea Adunării de la 23 iunie 2011 (a 25-a ședință) (vezi Doc 12636 raportul Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului raportor dl Pourgourides) Text adoptat de Adunare la 23 iunie 2011 (a 25-a ședință)

51 consideră că parlamentele naționale au o poziție unică pentru a trage guvernele la răspundere icircn ceea ce privește punerea icircn aplicare rapidă și eficace a hotăracircrilor Curții precum și pentru a adopta rapid amendamentele legislative necesare

52 regretă că dezbaterea privind viitorul sistemului Convenției care a avut loc după Declarația de la Interlaken nu ia suficient icircn considerare rolul potențial important al parlamentelor și deplacircnge faptul că Declarația de la Izmir nu specifică nimic icircn acest sens

53 indică exemplele pozitive din anumite state membre mai ales din Marea Britanie Olanda Germania Finlanda și Romacircnia care au stabilit structuri parlamentare pentru a monitoriza punerea icircn aplicare a hotăracircrilor Curții

6 Icircn plus Adunarea

61 icircncurajează parlamentarii să monitorizeze stabilirea și punerea icircn apli-care a standardelor icircn domeniul drepturilor omului de către autoritățile judiciare și administrative naționale

62 icircndeamnă parlamentarii să icircși exercite responsabilitatea de a examina cu atenție executivul din țările lor icircn ceea ce privește punerea icircn aplicare a normelor privind drepturile omului icircn mod special

63 solicită guvernelor să implice parlamentele naționale icircn procesul de nego-ciere a acordurilor internaționale icircn domeniul drepturilor omului și icircn procesul de punere icircn aplicare a hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului

64 invită toate statele membre să stabilească proceduri parlamentare adecvate pentru a verifica icircn mod sistematic compatibilitatea proiectelor de lege cu standardele Convenției și pentru a evita icircncălcările viitoare ale Convenției inclusiv monitorizarea regulată a tuturor hotăracircrilor care ar putea afecta ordinile juridice icircn cauză

65 icircndemnă parlamentele să icircși intensifice eforturile de a contribui la supravegherea hotăracircrilor curții prin controlul asupra măsurilor luate de autoritățile competente pentru a executa hotăririle nefavorabile inclusiv prin controlul măsurilor efective care au fost luate

66 invită parlamentele să stabilească șisau să consolideze structuri care ar permite integrarea și supravegherea riguroasă a obligațiilor internaționale icircn domeniul drepturilor omului icircn baza principiilor de mai jos

7 Prin urmare Adunarea invită parlamentele să pună icircn aplicare următoarele principii de bază pentru supravegherea parlamentară a standardelor interna-ționale icircn domeniul drepturilor omului

Anexa 2 ndash Rezoluția APCE 1823 (2011) Pagina 101

Anexă - Principii fundamentale pentru controlul parlamentar al standardelor internaționale icircn domeniul drepturilor omului1 Cadrul și responsabilitățile adecvate

Parlamentele naționale stabilesc structuri parlamentare adecvate pentru a asigura monitorizarea riguroasă și regulată a obligațiilor internaționale icircn domeniul drepturilor omului precum comisii dedicate pentru drepturile omului sau structuri similare adecvate ale căror mandate trebuie să fie definite icircn mod clar și prevăzute de lege

Aceste mandate trebuie să includă printre altele verificarea sistematică a compatibilității proiectelor de lege cu obligațiile

internaționale icircn domeniul drepturilor omului obligația guvernelor de a icircnainta icircn mod regulat rapoarte privind hotăracircrile

relevante ale Curții Europene a Drepturilor Omului și punerea icircn aplicare a acestora

inițierea de propuneri legislative și de amendamente aduse legilor competențe de a cita martori și de a solicita documente icircn legătură cu

mandatul lor

Aceste comisii au responsabilitatea de a se asigura că parlamentarii sunt consiliați și informați icircn mod corespunzător cu privire la chestiunile legate de drepturile omului De asemenea trebuie să li se ofere un program de formare icircn domeniul drepturilor omului atacirct parlamentarilor cacirct și funcționarilor acestora

2 Consiliere independentă

Comisiile pentru drepturile omului sau structurile similare adecvate au acces la expertiză independentă icircn domeniul drepturilor omului De asemenea se pun la dispoziție resurse adecvate pentru a se oferi asistență de secretariat specializată

3 Cooperarea cu alte instituții și cu societatea civilă

Se menține cooperarea și dialogul regulat după cum este cazul cu organismele naționale (de exemplu instituțiile pentru drepturile omului comisarii parlamen-tari) și internaționale relevante (de exemplu Adunarea Parlamentară Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului și alte organisme internaționale de monitorizare a drepturilor omului) precum și cu reprezentanții organizați-ilor neguvernamentale consacrate cu o experiență semnificativă și relevantă

Pagina 102

Anexa 3 - Lecturi și resurse suplimentare

Chang B și Ramshaw G (2016) Strengthening parliamentary capacity for the protection and realisation of human rights synthesis report Londra Westminster Foundation for Democracy httpsgooglD2p15y

Consiliul Europei (2016) Impactul Convenției europene a drepturilor omului icircn statele părți - Exemple selectate Strasbourg Publicație a Consiliului Europei disponibil și ca document informativ al Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului Doc ASJurInf(2016)04 8 ianuarie 2016

Donald A și Leach P (2016) Parliaments and the European Court of Human Rights Oxford Oxford University Press

Hunt M Hooper H și Yowell P (editori) (2015) Parliaments and human rights redressing the democratic deficit Oxford Hart Publishing

Hunt M Hooper H și Yowell P (2012) Parliaments and human rights redressing the democratic deficit Arts and Humanities Research Council Seria Public Policy nr 5 httpsgooglQ59NZq

Uniunea Interparlamentară (2016) Drepturile omului - Manual pentru uzul parlamentarilor nr 26 Geneva IPUOficiul Icircnaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului

Inițiativa pentru justiție a Societății Deschise (2013) From rights to remedies structures and strategies for implementing international human rights decisions New York Fundațiile pentru o Societate Deschisă httpsgooglL8HFp6

Divizia de Asistență pentru Proiecte Parlamentare (DAPP) (2016) Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei bdquoRolul parlamentelor icircn punerea icircn aplicare a standardelor CEDO prezentare generală a structurilor și a mecanismelor existenterdquo DAPP (2016) 19 2 noiembrie 2016 httpsgooglc8YagR

Saul M Foslashllesdal A and Ulfstein G (editori) (2017) The international human rights judiciary and national parliaments Europe and beyond Cambridge Cambridge University Press

Westminster Foundation for Democracy (2011) Human rights and parlia-ments handbook for members and staff Londra Fundația pentru Democrație

Anexa 3 - Lecturi și resurse suplimentare Pagina 103

Westminster Foundation for DemocracyBaroul Internațional httpsgooglu4y786

Surse selectate ale Consiliului Europei

Consiliul Europei Comitetul Miniștrilor Supravegherea executării hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului al 10-lea raport anual 2016 (martie 2017) Toate rapoartele anuale sunt disponibile la httpsgoogl16X29q

Curtea Europeană a Drepturilor Omului fișe informative tematice și profiluri ale țărilor httpsgooglnhCNkt

Baza de date HUDOC oferă acces la jurisprudența Curții (Marea Cameră hotăracircrile și deciziile camerelor și ale comisiilor cauzele comunicate avizele consultative comunicatele de presă și rezumatele juridice din bdquoNota de infor-mare privind jurisprudențardquo (care este publicată lunar)) a Comisiei Europene a Drepturilor Omului (decizii și rapoarte) și a Comitetului Miniștrilor (rezoluții) Ecranul de căutare HUDOC este disponibil icircn engleză franceză rusă spaniolă și turcă iar baza de date conține peste 21000 de texte icircn 31 de limbi altele decacirct limbile oficiale (engleză și franceză) httpsgooglJc2LHc

Baza de date HUDOC-EXEC oferă acces la documentele referitoare la executarea hotăracircrilor Curții Europene a Drepturilor Omului (starea execu-tării cauzelor planurile de acțiunebilanțurile de acțiune ale guvernelor alte comunicări decizii ale Comitetului Miniștrilor (icircncepacircnd din 1 ianuarie 2011) și rezoluții finale) Ecranul de căutare HUDOC-EXEC este disponibil icircn engleză și icircn franceză httpsgoogl4WoSQM

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei bdquoPunerea icircn aplicare a hotă-racircrilor Curții Europene a Drepturilor Omuluirdquo Doc 14340 din 12 iunie 2017 (raportor dl Pierre-Yves Le Borgnrsquo Franța) httpsgooglbLM7JE

bdquoConsolidarea subsidiarității integrarea jurisprudenței Curții icircn dreptul intern și icircn practica judiciarărdquo contribuția Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la Conferința privind principiul subsidiarității Skopje 1-2 octombrie 2010 Doc ASJurInf (2010) 04 httpsgooglJXY7SS

RON

PREM

S 03

2120

ului icircn Europa

wwwassemblycoeint

wwwcoeint

_87z9hee0z6nx
_netwmdbz69f1
_mhdfaypefzqm
_qhmu6lmantjn
_k2yzfalyvr2k
_v0ubmkl97k8i
_q13ovn8py1s9
_7ycezc2nvs2
Abrevieri
- Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
- Comitetul de Miniștri
- Convenția europeană a drepturilor omului
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Capitolul 1
- - Care este obiectivul acestui ghid
  - - Capitolul 2
    - - Ce obligații au parlamentarii icircn ceea ce privește drepturile omului
      - 21 Recunoaștere sporită acordată rolului de garanți ai drepturilor omului icircndeplinit de parlamentari
        
        
        Capitolul 3
        
        Ce trebuie să facă parlamentarii pentru a-și icircndeplini obligațiile icircn materie de drepturile omului
        
        31 Funcțiile icircndeplinite de parlamentari icircn ceea ce privește drepturile omului
        
        32 Cum trebuie executivul să le ofere
        
        parlamentarilor posibilitatea de a-și icircndeplini funcțiile icircn domeniul drepturilor omului
        
        
        Capitolul 4
        
        Cum trebuie să se organizeze parlamentarii pentru a-și icircndeplini obligațiile icircn materie de drepturile omului
        
        
        
        Capitolul 5
        
        Cum pot asigura parlamentarii funcționarea eficace a structurilor pentru drepturile omului
        
        
        52 Membrii
        
        53 Competențele
        
        54 Metode de lucru
        
        
        
        
        Capitolul 6
        
        Cum pot parlamentarii să colaboreze mai icircndeaproape cu Consiliul
        
        61 Rolul și responsabilitățile speciale ale delegaților Adunării Parlamentare
        
        62 Modul icircn care parlamentarii pot dezvolta o relație mai apropiată cu Consiliul Europei
        
        63 Cacircștigarea considerației Curții Europene a Drepturilor Omului cum respectă Curtea
        
        bunele practici parlamentare
        
        Concluzie
        
        
        Anexa 2 ndash Rezoluția APCE 1823 (2011)
        
        
        Page vierge
        
        Page vierge

Page 2: Parlamentele naționale, garanți ai drepturilor€¦ · consolidat al APCE constituie cele mai interesante particularități ale Consiliului Europei, comparativ cu alte organizații

Consiliul Europei

Manual pentru membrii parlamentuluiDocument elaborat de dr Alice Donald

și de dna Anne-Katrin Speck Universitatea Middlesex Londra

(Marea Britanie) icircn colaborare cu secretariatul Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile

omului al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Parlamentele naționale garanți

ai drepturilor omului icircn Europa

Pagina 3

omului 45

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 9

Abrevieri

Pagina 10

Executare

Marja de apreciere

Statul de drept

State părți

Subsidiaritate

Pagina 13

Pagina 17

Capitolul 1

Pagina 21

Capitolul 2

Pagina 27

Capitolul 3

statului

18 Ibid pagina 17

Croația30

Marea Britanie

Germania

Olanda

Pagina 49

Capitolul 4

Modelul transversal

Olanda

Germania

Pagina 62

Capitolul 5

52 Membrii

53 Competențele

54 Metode de lucru

Pagina 75

Capitolul 6

Pagina 92

Pagina 93

Concluzie

Pagina 94

Pagina 95

Pagina 99

mandatul lor

Pagina 102

RON

PREM

S 03

2120

ului icircn Europa

wwwassemblycoeint

wwwcoeint

_87z9hee0z6nx
_netwmdbz69f1
_mhdfaypefzqm
_qhmu6lmantjn
_k2yzfalyvr2k
_v0ubmkl97k8i
_q13ovn8py1s9
_7ycezc2nvs2
Abrevieri
- Capitolul 1
  - - Capitolul 2
        
        
        Capitolul 3
        
        
        
        
        
        
        Capitolul 4
        
        
        
        
        Capitolul 5
        
        
        
        52 Membrii
        
        53 Competențele
        
        54 Metode de lucru
        
        
        
        
        Capitolul 6
        
        
        
        
        
        
        Concluzie
        
        
        
        
        Page vierge
        
        Page vierge

Page 3: Parlamentele naționale, garanți ai drepturilor€¦ · consolidat al APCE constituie cele mai interesante particularități ale Consiliului Europei, comparativ cu alte organizații

Pagina 3

omului 45

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 9

Abrevieri

Pagina 10

Executare

Marja de apreciere

Statul de drept

State părți

Subsidiaritate

Pagina 13

Pagina 17

Capitolul 1

Pagina 21

Capitolul 2

Pagina 27

Capitolul 3

statului

18 Ibid pagina 17

Croația30

Marea Britanie

Germania

Olanda

Pagina 49

Capitolul 4

Modelul transversal

Olanda

Germania

Pagina 62

Capitolul 5

52 Membrii

53 Competențele

54 Metode de lucru

Pagina 75

Capitolul 6

Pagina 92

Pagina 93

Concluzie

Pagina 94

Pagina 95

Pagina 99

mandatul lor

Pagina 102

RON

PREM

S 03

2120

ului icircn Europa

wwwassemblycoeint

wwwcoeint

_87z9hee0z6nx
_netwmdbz69f1
_mhdfaypefzqm
_qhmu6lmantjn
_k2yzfalyvr2k
_v0ubmkl97k8i
_q13ovn8py1s9
_7ycezc2nvs2
Abrevieri
- Capitolul 1
  - - Capitolul 2
        
        
        Capitolul 3
        
        
        
        
        
        
        Capitolul 4
        
        
        
        
        Capitolul 5
        
        
        
        52 Membrii
        
        53 Competențele
        
        54 Metode de lucru
        
        
        
        
        Capitolul 6
        
        
        
        
        
        
        Concluzie
        
        
        
        
        Page vierge
        
        Page vierge

Page 4: Parlamentele naționale, garanți ai drepturilor€¦ · consolidat al APCE constituie cele mai interesante particularități ale Consiliului Europei, comparativ cu alte organizații

Pagina 3

omului 45

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 9

Abrevieri

Pagina 10

Executare

Marja de apreciere

Statul de drept

State părți

Subsidiaritate

Pagina 13

Pagina 17

Capitolul 1

Pagina 21

Capitolul 2

Pagina 27

Capitolul 3

statului

18 Ibid pagina 17

Croația30

Marea Britanie

Germania

Olanda

Pagina 49

Capitolul 4

Modelul transversal

Olanda

Germania

Pagina 62

Capitolul 5

52 Membrii

53 Competențele

54 Metode de lucru

Pagina 75

Capitolul 6

Pagina 92

Pagina 93

Concluzie

Pagina 94

Pagina 95

Pagina 99

mandatul lor

Pagina 102

RON

PREM

S 03

2120

ului icircn Europa

wwwassemblycoeint

wwwcoeint

_87z9hee0z6nx
_netwmdbz69f1
_mhdfaypefzqm
_qhmu6lmantjn
_k2yzfalyvr2k
_v0ubmkl97k8i
_q13ovn8py1s9
_7ycezc2nvs2
Abrevieri
- Capitolul 1
  - - Capitolul 2
        
        
        Capitolul 3
        
        
        
        
        
        
        Capitolul 4
        
        
        
        
        Capitolul 5
        
        
        
        52 Membrii
        
        53 Competențele
        
        54 Metode de lucru
        
        
        
        
        Capitolul 6
        
        
        
        
        
        
        Concluzie
        
        
        
        
        Page vierge
        
        Page vierge

Page 5: Parlamentele naționale, garanți ai drepturilor€¦ · consolidat al APCE constituie cele mai interesante particularități ale Consiliului Europei, comparativ cu alte organizații

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 9

Abrevieri

Pagina 10

Executare

Marja de apreciere

Statul de drept

State părți

Subsidiaritate

Pagina 13

Pagina 17

Capitolul 1

Pagina 21

Capitolul 2

Pagina 27

Capitolul 3

statului

18 Ibid pagina 17

Croația30

Marea Britanie

Germania

Olanda

Pagina 49

Capitolul 4

Modelul transversal

Olanda

Germania

Pagina 62

Capitolul 5

52 Membrii

53 Competențele

54 Metode de lucru

Pagina 75

Capitolul 6

Pagina 92

Pagina 93

Concluzie

Pagina 94

Pagina 95

Pagina 99

mandatul lor

Pagina 102

RON

PREM

S 03

2120

ului icircn Europa

wwwassemblycoeint

wwwcoeint

_87z9hee0z6nx
_netwmdbz69f1
_mhdfaypefzqm
_qhmu6lmantjn
_k2yzfalyvr2k
_v0ubmkl97k8i
_q13ovn8py1s9
_7ycezc2nvs2
Abrevieri
- Capitolul 1
  - - Capitolul 2
        
        
        Capitolul 3
        
        
        
        
        
        
        Capitolul 4
        
        
        
        
        Capitolul 5
        
        
        
        52 Membrii
        
        53 Competențele
        
        54 Metode de lucru
        
        
        
        
        Capitolul 6
        
        
        
        
        
        
        Concluzie
        
        
        
        
        Page vierge
        
        Page vierge

Page 6: Parlamentele naționale, garanți ai drepturilor€¦ · consolidat al APCE constituie cele mai interesante particularități ale Consiliului Europei, comparativ cu alte organizații

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 9

Abrevieri

Pagina 10

Executare

Marja de apreciere

Statul de drept

State părți

Subsidiaritate

Pagina 13

Pagina 17

Capitolul 1

Pagina 21

Capitolul 2

Pagina 27

Capitolul 3

statului

18 Ibid pagina 17

Croația30

Marea Britanie

Germania

Olanda

Pagina 49

Capitolul 4

Modelul transversal

Olanda

Germania

Pagina 62

Capitolul 5

52 Membrii

53 Competențele

54 Metode de lucru

Pagina 75

Capitolul 6

Pagina 92

Pagina 93

Concluzie

Pagina 94

Pagina 95

Pagina 99

mandatul lor

Pagina 102

RON

PREM

S 03

2120

ului icircn Europa

wwwassemblycoeint

wwwcoeint

_87z9hee0z6nx
_netwmdbz69f1
_mhdfaypefzqm
_qhmu6lmantjn
_k2yzfalyvr2k
_v0ubmkl97k8i
_q13ovn8py1s9
_7ycezc2nvs2
Abrevieri
- Capitolul 1
  - - Capitolul 2
        
        
        Capitolul 3
        
        
        
        
        
        
        Capitolul 4
        
        
        
        
        Capitolul 5
        
        
        
        52 Membrii
        
        53 Competențele
        
        54 Metode de lucru
        
        
        
        
        Capitolul 6
        
        
        
        
        
        
        Concluzie
        
        
        
        
        Page vierge
        
        Page vierge

Page 7: Parlamentele naționale, garanți ai drepturilor€¦ · consolidat al APCE constituie cele mai interesante particularități ale Consiliului Europei, comparativ cu alte organizații

Pagina 7

Pagina 9

Abrevieri

Pagina 10

Executare

Marja de apreciere

Statul de drept

State părți

Subsidiaritate

Pagina 13

Pagina 17

Capitolul 1

Pagina 21

Capitolul 2

Pagina 27

Capitolul 3

statului

18 Ibid pagina 17

Croația30

Marea Britanie

Germania

Olanda

Pagina 49

Capitolul 4

Modelul transversal

Olanda

Germania

Pagina 62

Capitolul 5

52 Membrii

53 Competențele

54 Metode de lucru

Pagina 75

Capitolul 6

Pagina 92

Pagina 93

Concluzie

Pagina 94

Pagina 95

Pagina 99

mandatul lor

Pagina 102

RON

PREM

S 03

2120

ului icircn Europa

wwwassemblycoeint

wwwcoeint

_87z9hee0z6nx
_netwmdbz69f1
_mhdfaypefzqm
_qhmu6lmantjn
_k2yzfalyvr2k
_v0ubmkl97k8i
_q13ovn8py1s9
_7ycezc2nvs2
Abrevieri
- Capitolul 1
  - - Capitolul 2
        
        
        Capitolul 3
        
        
        
        
        
        
        Capitolul 4
        
        
        
        
        Capitolul 5
        
        
        
        52 Membrii
        
        53 Competențele
        
        54 Metode de lucru
        
        
        
        
        Capitolul 6
        
        
        
        
        
        
        Concluzie
        
        
        
        
        Page vierge
        
        Page vierge

Page 8: Parlamentele naționale, garanți ai drepturilor€¦ · consolidat al APCE constituie cele mai interesante particularități ale Consiliului Europei, comparativ cu alte organizații

Pagina 9

Abrevieri

Pagina 10

Executare

Marja de apreciere

Statul de drept

State părți

Subsidiaritate

Pagina 13

Pagina 17

Capitolul 1

Pagina 21

Capitolul 2

Pagina 27

Capitolul 3

statului

18 Ibid pagina 17

Croația30

Marea Britanie

Germania

Olanda

Pagina 49

Capitolul 4

Modelul transversal

Olanda

Germania

Pagina 62

Capitolul 5

52 Membrii

53 Competențele

54 Metode de lucru

Pagina 75

Capitolul 6

Pagina 92

Pagina 93

Concluzie

Pagina 94

Pagina 95

Pagina 99

mandatul lor

Pagina 102

RON

PREM

S 03

2120

ului icircn Europa

wwwassemblycoeint

wwwcoeint

_87z9hee0z6nx
_netwmdbz69f1
_mhdfaypefzqm
_qhmu6lmantjn
_k2yzfalyvr2k
_v0ubmkl97k8i
_q13ovn8py1s9
_7ycezc2nvs2
Abrevieri
- Capitolul 1
  - - Capitolul 2
        
        
        Capitolul 3
        
        
        
        
        
        
        Capitolul 4
        
        
        
        
        Capitolul 5
        
        
        
        52 Membrii
        
        53 Competențele
        
        54 Metode de lucru
        
        
        
        
        Capitolul 6
        
        
        
        
        
        
        Concluzie
        
        
        
        
        Page vierge
        
        Page vierge

Page 9: Parlamentele naționale, garanți ai drepturilor€¦ · consolidat al APCE constituie cele mai interesante particularități ale Consiliului Europei, comparativ cu alte organizații

Pagina 9

Abrevieri

Pagina 10

Executare

Marja de apreciere

Statul de drept

State părți

Subsidiaritate

Pagina 13

Pagina 17

Capitolul 1

Pagina 21

Capitolul 2

Pagina 27

Capitolul 3

statului

18 Ibid pagina 17

Croația30

Marea Britanie

Germania

Olanda

Pagina 49

Capitolul 4

Modelul transversal

Olanda

Germania

Pagina 62

Capitolul 5

52 Membrii

53 Competențele

54 Metode de lucru

Pagina 75

Capitolul 6

Pagina 92

Pagina 93

Concluzie

Pagina 94

Pagina 95

Pagina 99

mandatul lor

Pagina 102

RON

PREM

S 03

2120

ului icircn Europa

wwwassemblycoeint

wwwcoeint

_87z9hee0z6nx
_netwmdbz69f1
_mhdfaypefzqm
_qhmu6lmantjn
_k2yzfalyvr2k
_v0ubmkl97k8i
_q13ovn8py1s9
_7ycezc2nvs2
Abrevieri
- Capitolul 1
  - - Capitolul 2
        
        
        Capitolul 3
        
        
        
        
        
        
        Capitolul 4
        
        
        
        
        Capitolul 5
        
        
        
        52 Membrii
        
        53 Competențele
        
        54 Metode de lucru
        
        
        
        
        Capitolul 6
        
        
        
        
        
        
        Concluzie
        
        
        
        
        Page vierge
        
        Page vierge

Date post:	22-Aug-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Parlamentele naționale, garanți ai drepturilor€¦ · consolidat al APCE constituie cele mai...

Documents