S.C. PANALIM S.A.

Notiuni Introductive

Piaţa de morărit si panificaţie din România

În prezent, în România, au autorizaţie de funcţionare în domeniul panificaţiei şi produselor făinoase circa 5500 operatori şi în morărit circa 3300. Dintre aceste companii, 280 fac parte din Rompan, cu un segment de piaţă de aproape 50% la pâine şi 60% la morărit. Principalele companii care activează la ora actuală în piaţă şi care sunt membri Rompan sunt: Vel Pitar, Şapte Spice, Boromir, Dobrogea, Panbac, Pan Group, Băneasa, Harmopan, Spicul Bucureşti, San Mills Satu Mare, Titan, Pajura, Galmopan, Abo Mill.

La începutul anului 2009 se prognoza o creştere cu aproximativ 3% a valorii pieţei româneşti de produse de morărit, panificaţie şi produse făinoase, faţă de valoarea estimată pentru 2008, de aproximativ 2 miliarde euro( potrivit datelor furnizate de Rompan). Această creştere cantitativă a produselor (2-3%), se datorează creşterii numărului populaţiei consumatoare prin întoarcerea în ţară a câtorva mii de muncitori români. Deşi numărul populaţiei consumatoare este mai ridicat, numărul investiţiilor din industria de panificaţie, estimate la 100 milioane de euro pentru anul 2009, nu va fi atins din cauza îngreunării accesării creditelor, rezultat al crizei economice şi financiare internaţionale. O altă problemă cu care se confruntă industria panificaţiei pe fondul crizei economice, este legată de distribuitorii cărora li se acordă marfă pe credit, iar aceştia sunt în incapacitatea de a obţine fonduri cu care să achite marfa.

În martie 2009, Consiliul Concurenţei a finalizat şi publicat Raportul preliminar al investigaţiei pentru cunoaşterea pieţei cerealelor de panificaţie, investigaţie concentrată asupra pieţei grâului, întrucât acesta deţine o poziţie covârşitoare în sectorul analizat, iar rezultatele obţinute pot fi extinse şi asupra celorlalte pieţe ce fac parte din sectorul agricol. Potrivit Raportului Consiliului Concurenţei, în sectorul de morărit şi panificaţie se înregistrează cel mai ridicat nivel al pieţei negre din Romania, de aproximativ 40%, aspect datorat nivelului extreme de ridicat de taxe şi impozite, şi in special a TVA care este de 19%, comparative cu media europeană de numai 5-7%.

Conform raportului preliminar al investigaţiei, în sectorul grâului de panificaţie preţul se formează liber pe piaţă, ca rezultat al interacţiunii între cerere şi ofertă, fără ca statul să intervină direct în mecanismul de formare a preţurilor. Formarea preţurilor pe piaţa grâului de panificaţie este influenţată de situaţia pieţelor internaţionale şi de cotaţiile înregistrate pe pieţele bursiere externe. Consiliul Concurenţei a constatat existenţa unei asimetrii în puterea de negociere între producătorii agricoli individuali, in calitate de ofertanţi, şi achizitori, asimetrie cu o influenţă semnificativă asupra formării preţurilor. Autoritatea de concurenţă a sesizat intervenţia indirectă a statului care poate disponibiliza anumite cantităţi de grâu din

Rezerva de stat, fie pentru împrospătarea stocurilor, fie pentru acoperirea deficitului de grâu înregistrat pe piaţă în anumite momente. Deşi acoperită de cadrul legislativ specific, disponibilizarea de grâu din Rezerva de stat, prin mecanismul împrumutului de grâu către operatori selectaţi prin negociere directă, distorsionează concurenţa, îndeosebi prin crearea unui avantaj de natură economico-financiară operatorului selectat. Aceasta în special în condiţiile în care împrumutul se face in perioada de final a anului agricol, cand preţul atinge niveluri ridicate, iar restituirea grâului se realizează la începutul anului agricol următor, când preţul tinde a fi minim. „Nu au fost identificate bariere semnificative la intrarea pe piaţa producţiei şi comercializării grâului de panificaţie. Totuşi, se poate afirma că pe aceasta piaţă se inregistrează importante economii de scala şi, de asemenea, că operatorii economici care integrează mai multe tipuri de activităţi specifice sectorului beneficiază de avantaje competitive semnificative datorate acestei diversificări a activităţii“, se precizează în comunicatul CC1.

Fluctuaţia preţului grâului dur şi moale şi a preţului produselor pe bazã de grâu în perioada ian 1997-ian 2009

1 Revista Electronică de Morărit şi Panificaţie, „Un Jurnal Online despre: grâu, făină, pâine şi alte mistere ale civilizaţiei noastre”, (sursa: Afacerea, buletinul oficial online al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti)

Piaţa serviciilor de depozitare a grâului se caracterizează prin existenţa unor bariere legale semnificative la intrarea pe piaţă, bariere justificate, pe de o parte, de necesitatea asigurării unui serviciu de calitate şi, pe de altă parte, de importanţa acestui serviciu in tranzacţionarea grâului, având în vedere că certificatele de depozit sunt titluri negociabile. Pe piaţa serviciilor de depozitare a grâului acţionează un număr relativ mare de operatori, dar, în acelaşi timp, se remarcă şi existenţa unor zone ale teritoriului României acoperite de un singur operator economic. Analiza efectuată reliefează posibilele criterii privind definirea pieţelor relevante in eventuale cazuri de concurenţă (piaţa comerţului cu amănuntul, piaţa comerţului cu ridicata, piaţa grâului dur şi a grâului comun)2.

Potrivit Raportului referitor la preţurile la alimente în Europa, pe pieţele europene se constată o creştere atât a preţurilor la produsele alimentare, cat şi o creştere semnificativă a diferenţelor între preţurile de producător şi cele plătite de consumator. Aşadar, deputaţii europeni au solicitat măsuri adecvate pentru menţinerea unui nivel adecvat al preţurilor şi al veniturilor agricultorilor, precum şi asigurarea unei concurenţe loiale în acest domeniu. Preţurile plătite de consumatorii europeni sunt, conform raportului citat, în medie de cinci ori mai mari decât preţurile de producător, pentru a ajunge chiar până la 30 de ori în cazul pâinii, agricultorii primind în general circa 8% din preţul cu amănuntul final. Conform deputaţilor europeni, printre cauzele diferenţelor de preţuri de pe piaţa europeană se numără: creşterea concentrărilor în tot lanţul de aprovizionare, şi abuzurile de poziţie dominantă care se pot observa în rândul marilor distribuitori, precum şi al angrosiştilor. Gradul de concentrare în rândul marilor supermaketuri a crescut de la 21,7% în medie în 1993, la peste 70% în prezent în UE.

Decalajul dintre veniturile distribuitorilor şi cele ale agricultorilor este accentuat de practici cum sunt “vânzarea la preţuri inferioare costurilor, ameninţarea cu delistarea, taxe speciale în supermarketuri pentru ca anumite mărci de produse alimentare să se regăsească pe rafturi, taxele de listare, bonificaţiile comerciale de intrare, reducerile retroactive la produse deja vândute sau contribuţiile considerabile nejustificate la cheltuielile referitoare la promoţii ale distribuitorilor sau insistenţa privind aprovizionarea exclusivă”, mai precizeaza raportul. În afara de aceasta, documentul arată că spre deosebire de alte tipuri de produse, în cazul produselor alimentare concentrarea pieţelor poate genera efecte negative pe termen mediu şi lung prin denaturarea concurenţei loiale şi eliminarea de pe piaţă a micilor întreprinderi şi a producătorilor direcţi.

Deputaţii susţin decizia Comisiei privind crearea unui sistem european de monitorizare a pieţei, apreciind că acesta ar trebui să poată înregistra tendinţa preţurilor din întreg lanţul de aprovizionare, asigurând astfel transparenţa şi compararea transfrontalieră între produse similare. Deputaţii consideră că influenţa

2 Revista Electronică de Morărit şi Panificaţie, „Un Jurnal Online despre: grâu, făină, pâine şi ale mistere ale

civilizaţiei noastre” (Sursa - Afacerea, buletinul oficial online al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului

Bucureşti)

intermediarilor asupra preţurilor plătite de consumatori poate cauza probleme pe piaţa produselor agricole şi solicită introducerea unor politici care facilitează contacte mai extinse şi mai directe între producători şi consumatori. Printre măsurile avute în vedere, cea mai importantă se referă la utilizarea noilor tehnologii şi a internetului care să poată furniza informaţii mai detaliate cu privire la produse, dar, în acelaşi timp, să poată facilita accesul pe piaţă al producătorilor.3

În UE, preţurile pentru produsele alimentare au început să crească până în iulie 2008, apoi brusc au scăzut în august 2008 , iar o nouă creştere s-a înregistrat în perioada septembrie-decembrie 2008. Preţurile produselor alimentare în decembrie 2008 sunt mai mari comparativ cu cele din decembrie 2007, pentru alimente în general mai mare cu 4.1% (România- 6.3%), iar pentru pâine şi produse pe baza de cereale cu 6.2% (România- 5%). În ceea ce priveşte formarea preţului la nivelul pieţei, este crucial în dezvoltarea preţului atât costul componentelor non agricole (costurile umane şi energetice, capitalul) cât şi dezvoltarea puterii de cumparare a consumatorilor. Scãderea preţului petrolului de la vârful de 142.45 $/ baril în prima săptămână a lunii iulie 2008, la 37.04 $/baril în prima săptămână a lunii ianuarie 2009 (-74%) ar fi trebuit să conducã la o scădere a preţului alimentelor . Datorită pieţei financiare destabilizate şi a deteriorarii mediului economic se aşteaptã sã se exercite un efect negativ asupra preţurilor mãrfurilor şi produselor alimentare.

Inflaţia globalã şi inflaţia preţurilor produselor alimentare în EUperioada ian 1997-ian 2009

3 A6-0094/2009 - Raport referitor la preţurile la alimente în Europa

S.C. PANALIM S.A.

Descrierea societăţii comercialePe piaţa sibiană de morărit şi panificaţie concurenţa este ridicată. Principalilor

actori din piaţa de profil ( Trans Agape, Panalim, Simpa, Redal, Boromir, Panificaţie Dobrun) li se adaugă marii retaileri, cu propriile centre de producţie (Carrefour, Real şi Kaufland) şi micile brutării de cartier. Pentru analiza evoluţiei preţurilor la principalele tipuri de pâine am ales firmele SC Panalim SA şi SC Redal SRL.

SC “Panalim” SA este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acţiuni, formă de proprietate privată şi funcţionează în condiţiile şi cu respectarea reglementărilor cuprinse în Legea nr. 31/ 1990 republicată, privind societăţile comerciale, înregistrată la Registrul Comerţului cu nr J/32/31/94. Conform clasificării C.A.E.N. 1561, societatea comercială are ca obiect de activitate fabricarea produselor de morărit (moraritul, macinarea orezului, macinarea legumelor, fabricarea cerealelor pentru micul dejun, fabricarea fainei în amestec, pentru pâine, prăjituri, biscuiţi sau clătite) , fabricarea pâinii şi a produselor proaspete de patiserie. Compania a fost înfiinţată în anul 1994 şi este situată în Cisnădie, judeţul Sibiu. Panalim S.A produce o gamă largă de pâine, chifle, cornuri, franzele, plăcinte. Firma are 2 asociaţi (Belgarom SRL, Inter Face SRL ), 9 administratori (Devleminck, Geoffroy, Frans, Alphons, Ivon, Pavel, Pompiliu Pavel, Stefanuţa Vasile), 2 sedii secundare şi o echipă de 150 angajaţi. Este o companie recunoscută pe piaţa din România. Orice produs sau serviciu prestat de firmă are la bază rezultatele analizei profilului beneficiarilor săi, a cerinţelor şi aşteptărilor acestora. În firma Panalim S.A este promovată o cultură organizaţională puternică având ca valoare fundamentală orientarea către client.

Tabel 3.1 Evoluţia firmei Panalim SA

Stabilirea politicii de marketing la nivel de societate

Unele firme mici şi mijlocii din România işi permit alocarea de resurse în implementarea unui marketing elaborat care poate duce la influenţarea pieţei şi la manipularea clienţilor, pe când alte firme lipsite de accesibilitatea la un marketing profesionist recurg la proceduri simple, inspiraţie, inventivitate şi truc, pentru a profita de anumite atitudini comportamentale şi de psihologia cumpărătorilor. Firma analizata, SC Panalim SA dispune de un compartiment separat în care se desfăşoară activitatea de marketing.

Stabilirea obiectivelor şi strategiilor la SC Panalim SA

SC Panalim SA şi-a propus încă de la înfiinţare dezvoltarea unei afaceri profitabile prin realizarea unor produse excepţionale în condiţiile respectării normelor impuse de legislaţia în domeniu şi a cerinţelor de certificare a Managementului şi Calităţii Produselor ISO 9001. Printre obiectivele companiei se numără: satisfacerea cerinţelor exigente ale clienţilor, obţinerea unei rate ridicate de profit prin producerea şi comercializarea unor produse de înaltă calitate şi prin utilizarea celor mai avansate tehnologii, crearea a noi locuri de muncă şi a posibilităţilor reale de avansare profesională. Aspectele forte ale companiei constau în: diversitatea şi calitatea excepţională a produselor, un marketing diferenţiat cu abilităţi de a crea produse pentru a satisface cele mai rafinate preferinţe ale consumatorilor, deservirea excelentă a clienţilor printr-o reţea de distribuţie bine pusă la punct, colaborarea reciproc avantajoasă cu clienţii şi furnizorii locali, brand-uri de produse bine cunoscute şi o echipă profesională de manageri cu experienţă.

Pentru stabilirea obiectivelor şi strategiilor la nivel de societate o sarcină importantă revine compartimentului de marketing şi serviciilor de desfacere. Din analiza tuturor aspectelor prezentate, s-au stabilit următoarele obiective:

Creşterea veniturilor din vânzări cu minim 10% din vânzări anual

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv se au în vedere următoarele strategii: Înlocuirea treptată a produselor a căror cerere a scăzut simţitor, cu produse

noi. Din gama de fabricaţie vor fii eliminate produsele cu cerere scăzută şi care afectează renumele societăţii.

Menţinerea beneficiarilor cheie şi recâştigarea beneficiarilor pierduţi.

Deoarece acest lucru este uneori mai dificil decât câştigarea unui segment nou de piaţă, această strategie se va baza pe studii de cercetare şi de piaţă. Dezvoltarea şi

punerea în practică necesită elaborarea de programe de marketing pe produse, cu stabilirea obiectivelor şi tacticilor specifice pentru fiecare produs.

În atingerea acestui obiectiv, anual vor fi organizate deplasări în teritoriu. Aceste deplasări se vor face în echipe de două, trei persoane dintre care o persoană va fi de la compartimentul de marketing sau desfacere şi o persoană de la compartimentul de producţie. Se stabilesc cinci, şase trasee, care vor cuprinde zonele semnificative, un traseu va fi făcut într-o săptămână.

Obiectivele urmărite în aceste deplasări sunt: Cerinţele clienţilor ; Imaginea firmei; Modul în care este apreciată oferta societăţii; Aspecte legate de calitatea produselor; Înregistrarea tuturor reclamaţiilor; Aspecte legate de concurenţă; Propuneri ale clienţilor referitoare la: preţuri, modalităţi de plată,

îmbunăţăţiri ale produselor; Aspecte legate de schimbarea formei de proprietate, precum şi

schimbări apărute la nivelul conducerii;

Societăţile ce vor fi contactate se vor lua din baza de date de la compartimentul de marketing al firmei. Pe lângă aceste societăţi vor fi contactate şi alte societăţi aflate pe traseu care deţin şi comercializează în magazinele lor de desfacere pâine şi produse de panificaţie de la alte firme, cărora le va fi prezentată oferta de produse şi preţurile aferente.

Un aspect deosebit de important , se referă la urmărirea în permanenţă să existe în depozitul de produse finite întreaga gamă de pâine şi produse de panificaţie, fabricată cu materii prime de cea mai înală calitate, precum şi cu ingredientele corespunzătoate.

În cazul participării la târguri şi expoziţii organizate de Camerele de Comerţ regionale, se vor trimite invitaţii celor din zonă, pentru a vizita standul de prezentare al S.C. PANALIM S.A. şi pentru a încerca atragerea unor potenţiali clienţi precum şi materializarea acestor întâlniri în încheierea unor contracte.

Un obiectiv general al unităţii îl constituie situarea preţurilor la pâine şi la produsele de panificaţie sub cel al concurenţei , precum şi contracararea concurenţei de segmente geografice.

Prin crearea unor canale de distribuţie eficient construite şi organizate se pot atrage, cel puţin o parte dacă nu în totalitate, clienţii pierduţi ai societăţii cu care se va duce o politică de convingere în privinţa preţurilor situate sub cele ale concurenţei, asupra îmbunătăţirii calitative a produselor precum şi a diversifcării gamei sortimentale.

1. Concentrarea pe segmentul de piaţă reprezentate de sectorul primar de activitate. Modificările intervenite pe piaţa produselor de panificaţie şi anume dezvoltarea prelucrării primare în detrimentul celei superioare cu elaborarea de programe de marketing pe produse, cu strategia şi tacticile specifice pentru fiecare sortiment de produse.

2. Creşterea gradului de satisfacere a clienţilor Îndeplinirea acestui obiectiv presupune:

Diversitatea,calitatea excepţională a produselor şi designul plăcut al ambalajului;

Respectarea normelor impuse de legislaţia în domeniu şi a cerinţelor de certificare a Managementului şi Calităţii Produselor ISO 9001;

Deservirea excelentă a clienţilor printr-o reţea de distribuţie bine pusă la punct;

Colaborarea reciproc avantajoasă cu furnizorii şi clienţii locali şi regionali;

Brand-uri de produse bine cunoscute şi populare. 3.Formarea unei echipe profesioniste de manageri de experienţă

4.Atmosferă de colegialitate şi colaborare în echipă, bazată pe înţelegere reciprocă şi conlucrare

Îndeplinirea tuturor acestor obiective presupune practicarea unui marketing diferenţiat cu abilităţi de a satisface cele mai rafinate preferinţe ale consumatorilor. Acestea sunt doar câteva din aspectele care trebuie urmărite în strategia de marketing a firmei, pentru a putea fi satisfăcute la cel mai înalt nivel exigenţele tuturor categoriilor de consumatori.

Dezvoltarea planurilor de acţiune

Strategia de produs

Faptul că pe piaţă există din ce în ce mai mulţi producători implică, în mod automat, itensificarea concurenţei S.C. PANALIM S.A elaborează continuu politici şi strategii de piaţă şi de marketing pentru a se diferenţia faţă de competitori. Aşa cum se constată, piaţa produselor de panificaţie prezintă un caracter relativ static, anticiparea şi satisfacerea noilor tendinţe de consum fiind una din orientările fundamentale de a fi competitiv în acest sector. La nivelul S.C. PANALIM S.A strategia de produs constă în orientarea către înnoirea gamei de produse care presupune atât o diversificare a sortimentului de pâine precum şi crearea de noi linii tehnologice.

Strategia de preţ

Un prim aspect care trebuie precizat în legătură cu strategia de preţ la nivel de societate ar fi că, urmare unei cercetări de piaţă atent organizată, s-a constatat că preţurile de pâine şi la produsele de panificaţie se află sub preţurile practicate de concurenţă.

Principalele obiective de preţ fixate de S.C. PANALIM S.A., se armonizează cu obiectivele globale ale unităţii şi constau în principal în următoarele:

Maximizarea profitului, fiind obiectivul cel mai atractiv; Realizarea unui indice de randament a investiţiilor, prin care se urmăreşte

utilizarea cât mai bună a capitalului; Obţinerea unei cote anume de piaţă fără a pierde din vedere faptul că

această strategie poate fi uneori riscantă deoarece urmărind numai creşterea cotei de piaţă se pot pierde din vedere numeroase alte oportunităţi;

Stabilizarea preţurilor, în sensul că la nivelul societăţii nu este agreată apariţia variaţiilor bruşte ale preţurilor;

Descurajarea concureţei prin practicarea unor preţuri inferioare preţurilor firmelor concurente.

În elaborarea strategiei de preţ, unitatea va lua în calcul şi calitatea produselor fabricate, distribuţia în sensul că preţurile practicate sunt direct corelate cu modalităţile de distribuire a produselor fabricate, precum şi promovarea - preţurile mari pentru un nou produs fabricat pot fumiza fondurile necesare programelor de informare a consumatorilor asupra produsului respectiv; Publicitatea are un impact mai mare asupra vânzărilor la preţuri mici; promovarea agresivă şi continuă, reduce sensibilitatea consumatorilor la preţ.

În elaborarea modului de stabilire a preţurilor produselor fabricate, personalul serviciului economico-financiar al S.C PANALIM S.A. determină costul produsului, în sensul să acopere integral costurile şi să acopere integral costurile şi să permită obţinerea unui profit şi în funcţie de acesta stabilesc preţul.

O alternativă strategică de preţ utilizată la nivel de societate este acordarea unor reduceri de preţ manifestate astfel:

Vânzarea unor cantităţi mai mari la un preţ mai mic; Reduceri pentru anumite perioade de timp; Reduceri pentru anumite zone; Reduceri pentru plata imediată.

În afară de cele prezentate mai sus, societate ţine cont şi de alţi factori care influenţează preţul unui produs, şi anume: factori economici( inflaţia, etc.); factori politico-juridici, respectiv politica fiscală, reglementările legale referitoare la stabilirea preţurilor şi a reducerilor de preţ; factori tehnologici: sofisticarea modului de plată, variabilele de distribuţie, etc.; factori socio-culturali, cum ar fi valoarea atribuită de consumatori produselor societăţii, compararea calităţii produselor cu cea a altor produse alimentare.

Strategia promoţională

Strategia de reclamă, se va materializa în creşterea la nivel de societate a vânzărilor, şi se referă în general la:

Obiectivele principale Bugetul publicitar Elementele de atracţie Tipul de publicitate Mijlocul şi timpul de difuzare a reclamei; Măsura succesului publicitar

O atenţie deosebită se va acorda promovării anumitor produse sau a unei game sortimentale în perioada sărbătorilor, când vor fi lansate anumite produse cu specific tradiţional, precum şi prezenţa conducerii la târgurile şi expoziţiile de profil.

Stategia de desfacere

Deoarece produsele fabricate de S.C. PANALIM S.A. sunt considerate bunuri de larg consum, acestea se comercializează prin canale de distribuţie mai lungi şi cu lăţimi apreciabile deoarece numărul mare de cumpărători, frecvenţa ridicată de achiziţionare, structura variată a clientelei şi ofertei, gradul înalt de dispersie în profil territorial impun necesitatea unei baze largi de difuzare şi rapidă pe piaţă.

În cadrul acestei strategii s-a optat pentru o distribuţie de tipul:

Producător Distribuitor

Ţinând cont de funcţiile canalelor de distribuţie : informarea, promovarea (elaborarea şi difuzarea unor mesaje cât mai concrete legate de oferta societăţii), contractarea (descoperirea şi comunicarea cu potenţialii clienţi, corelarea, negocierea), distribuţia fizică (transportul şi depozitarea produselor), finanţarea, asumarea riscurilor pentru proiectarea reţelei de distribuţie, societatea a avut în vedere următoarele :

Capacitatea de producţie; Evoluţia în timp a vânzărilor; Concurenţa din zonă.

Scenariu optimist pentru viitorAnul acesta, 2010, producţia de grâu a României va fi considerabil mai bună

decât anul trecut, potrivit unui raport al Institutului francez de analiză Strategie Grains, citat de Reuters. Şi asta în timp ce producţia de grâu din Uniunea Europeană cu concentraţie mare de amidon va fi cu 2% mai redusă decât cea din 2009, de 129 de milioane de tone. Raportul arată că statele din vestul Uniunii s-au confruntat cu vreme uscată, câteodată însoţită de temperaturi reduse şi de aceea producţia va fi mai mică decât cea obţinută în 2009. Graul fiind principala materie prima pentru fabricarea produselor de morarit si panificatie, firma Panalim S.A. poate profita de aceasta prognoza pentru obtinerea a cat mai multe produse de calitate.

Scenariu pesimist pentru viitorIntrucat criza economica este prezenta, mai mult sau mai putin, in toata lumea

la ora actuala, aceasta poate afecta si firma Panalim S.A., care daca nu va reusi sa isi puna in aplicare strategiile pentru obtinerea unei cifre de afaceri cat mai bune va resimti aceasta perioada grea, iar totul va putea duce chiar la un eventual faliment al companiei.

2. Evoluţia preţurilor la principalele produse de panificaţie fabricate de S.C. Panalim S.A.

Pentru această analiză am luat în calcul 4 (patru) produse de bază fabricate de societăţi , şi preţurile acestora:

Pâine de casă cu cartofi- 1,500 kg Pâine albă feliată- 1,200 kg Pâine semi- 1.200 kg Pâine neagră- 0.800 kg

3. Evoluţia preţurilor la principalele produse de panificaţie

Nr crt.

Denumire produsPreţ Panalim(RON)

Dec-06 Dec-07 Dec-08

1.Pâine casă cu cartofi 1,5

kg2.13 2.36 3.23

2. Pâine albă feliată 1,2 kg 1.77 1.96 2.66

3.Pâine semi

1,2 kg2.04 2.24 2.66

4. Pâine neagră 0.8 kg 1.73 1.903 2.01

Evoluţia preţurilor în perioada 2006- 2007

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, creşterea medie a preţurilor pe total în anul 2007 faţă de anul 2006, determinată pe baza IPC este de 4.8%. În luna decembrie 2007 faţă de luna decembrie 2006, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 9.14% în condiţiile în care rata medie lunară a inflaţiei în perioada 01.01- 31.12.2007 la mărfurile alimentare a fost de 0.7%.

Creşterea lunară a preţurilor pe total şi categorii de bunuri şi servicii de consum în anul 2007

Sursa: www.insse.ro, Publicaţii statistice, Buletin Statistic de Preţuri, Nr 12/ 2007

Preţurile produselor de morărit şi panificaţie din decembrie 2007 au crescut cu 12.2% faţă de decembrie 2006, iar preţurile la pâine, produse de franzelarie şi specialităţi au înregistrat o creştere de 12.75%.

În perioada analizată, preţurile practicate de Societatea Comercială Panalim SA, au avut un coeficient de creştere de aproximativ 1.1 pentru toate sortimentele de pâine analizate, la o rată medie lunară a inflaţiei la mărfurile alimentare de 0.7%.

2.36/ 2.13= 1.10- coeficient de creştere al preţului păinii cu cartofi1.96/ 1.77= 1.10- coeficient de creştere al preţului pâinii feliate albe2.24/ 2.04= 1.098- coeficient de creştere al preţului pâinii semi1.903/ 1.73= 1.10- coeficient de creştere al preţului pâinii negre

Evoluţia preţurilor în perioada 2007- 2008

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, creşterea medie a preţurilor pe total în anul 2008 faţă de anul 2007, determinată pe baza IPC este de 7.9%. În luna decembrie 2008 faţă de luna decembrie 2007, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 6.02% în condiţiile în care rata medie lunară a inflaţiei în perioada 01.01- 31.12.2008 la mărfurile alimentare a fost de 0.5%.

Creşterea lunară a preţurilor pe total şi categorii de bunuri şi servicii de consum în anul 2008

Sursa: www.insse.ro, Publicaţii statistice, Buletin Statistic de Preţuri, Nr 12/ 2008

Preţurile produselor de morărit şi panificaţie din decembrie 2008 au crescut cu 5.04% faţă de decembrie 2007, iar preţurile la pâine, produse de franzelarie şi specialităţi au înregistrat o creştere de 3.51%.

Pentru perioada analizată, preţurile practicate de societatea comercială Panalim SA, au avut un coeficient de creştere de aproximativ 1.35 pentru sortimentele de pâine de casă cu cartofi şi pâine albă feliată, 1.19 pentru pâinea semi, şi 1.06 pentru pâinea neagră.

3.32/ 2.36= 1.36- coeficient de creştere al preţului păinii cu cartofi2.66/ 1.96= 1.35- coeficient de creştere al preţului pâinii feliate albe2.66/ 2.24= 1.19- coeficient de creştere al preţului pâinii semi2.01/ 1.903= 1.06- coeficient de creştere al preţului pâinii negre

Reprezentarea grafică a evoluţiei preţurilor în anii 2006- 2008 la produsele Panalim

Astfel, putem observa că preţurile pâinii cu cartofi şi a pâinii albe feliate au suferit o creştere mai pronunţată în perioada dec 2007- dec 2008. În schimb, preţurile pâinii semi şi a pâinii negre au un ritm de creştere mai puţin alert de-a lungul celor 3 perioade.

Matricea Fortelor si a Slabiciunilor:

Indicatori

Performanta Importanta

Foa

rte

ridi

cata

Rid

icat

ă

Nic

i/ni

ci

scăz

uta

Foa

rte

scăz

uta

Foa

rte

ridi

cata

ridi

cata

med

ie

scăz

uta

A. Capacitatea comercială1. Reputaţia firmei2. Cota de piaţă3. Calitatea produselor4. Calitatea serviciilor5. Eficienta politicii de preţ6. Eficienta distribuţiei

XX

XX

XX

     X

XXX

X

X

 

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

2006 2007 2008

Perioada

Pret

Paine casacu cartofi1,5 kg

Paine albafeliata 1,2kg

Paine semi1,2 kg

Paineneagra 0.8kg

Indicatori

Performanta Importanta

Foa

rte

ridi

cata

Rid

icat

ă

Nic

i/ni

ci

scăz

uta

Foa

rte

scăz

uta

Foa

rte

ridi

cata

ridi

cata

med

ie

scăz

uta

7. Eficienta promovării8. Eficienta forţei de vânzarea9. Eficienta inovaţiei10. Acoperirea cererii la nivel geograficB. Capacitatea financiară:11. Costul/disponibilitatea capitalului12. Fluxul de numerar13. Stabilitatea financiaraC. Capacitatea productivă:14. Mijloacele15. Economiile de scara16. Capacitatea17. Forţa de munca calificata18. Capacitatea de a produce conform graficului19. Aptitudinile tehniceD. Capacitatea organizatorică:20. Conducerea vizionara21. Salariaţi implicaţi22. Capacitate de organizare23. Organizare flexibila

X

X

XXX

X

X

X

XXX

X

XX

X

X

X

X

XX

X

XXXX

X

XX

X

XX

X

X

X

Tinand cont ca intrprinderea SC Panalim SA este o intreprindere care isi desfasoara activitatea doar pe raza judetului Sibiu, datele din matricea fortelor si a slabiciunilor sunt raportate la acest nivel si nu la nivel national.

Analiza SWOT

Puncte Tari la SC Panalim SA

- Diversitatea si calitatea exceptionala a produselor si designul placut al ambalajului;

- Un marketing diferentiat cu abilitati de a satisface cele mai rafinate preferinte ale consumatorilor;- Deservirea excelenta a clientilor printr-o retea de distributie bine pusa la punct;- Colaborarea reciproc avantajoasa cu clientii si furnizorii locali si regionali;- Brand-uri de produse bine cunoscute si populare;- O echipa profesionista de manageri cu experienta;- O atmosfera de colegialitate si colaborare in echipa, bazata pe intelegere reciproca si conlucrare.

Puncte Slabe la SC Panalim SA

- Marje de profitabilitate reduse;- Cheltuielile cu dobanzile influenteaza in mod semnificativrezultatul net al companiei;

Oportunitati la SC Panalim SA

- Rata de crestere a sectorului se mentine la un nivelridicat;- Numar redus de competitori insemnati la nivelulsectorului;- Risc sectorial redus;

Amenintari la SC Panalim SA

- Presiunea tot mai crescândă a concurenţei; - Fluctuaţiile monedei naţionale faţă de moneda EURO sau DOLAR- Tendinta descendenta a consumului de paine la nivelnational;- Deprecierea monedei nationale ar putea aduce scumpiriale materiei prime folosite.- Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.

CONCLUZII

Analiza evoluţiei preţului la pâine evidenţiază faptul că preţul real la pâine creşte pentru perioadele analizate. Oscilaţiile de preţ ale pâinii par să fie strâns

corelate cu oscilaţiile de preţ ale făinii şi produselor de morărit, indicând faptul că preţul la pâine se fundamentează pe preţul materiei prime. În ceea ce priveşte formarea preţului la nivelul pieţei, este crucial în dezvoltarea preţului atât costul componentelor non agricole (costurile umane şi energetice, capitalul) cât şi dezvoltarea puterii de cumparare a consumatorilor. Potrivit analizei Consiliului Concurenţei, în sectorul grâului de panificaţie preţul se formează pe piaţă, ca rezultat al interacţiunii dintre cerere şi ofertă, fără ca statul să intervină direct în mecanismul de formare al preţurilor, precum şi de situaţia pieţelor internaţionale şi de cotaţiile înregistrate de pieţele bursiere externe.

La nivelul firmei analizate în studiul de caz am constatat o creştere a preţurilor produselor de panificaţie pe parcursul celor 3 perioade. Această creştere a preţurilor s-a datorat majorării preţului grâului, pierderilor înregistrate de sector şi a ratei mici a profitabilităţii sectorului, majorarea tarifelor la utilităţi, a cheltuielilor care apar în procesul de fabricare şi a cheltuielilor salariale.

Pentru promovarea produselor şi afirmarea pe piaţă, unele firme mici şi mijlocii din România alocă resurse în implementarea unui marketing elaborat, pe când alte firme lipsite de accesibilitatea la un marketing profesionist recurg la proceduri simple, trucuri, pentru a profita de atitudinea şi psihologia cumpărătorilor. Pentru stabilirea obiectivelor şi strategiilor la nivel de societate, la SC Panalim SA o sarcină importantă revine compartimentului de marketing care dezvoltă planurile în ceea de priveşte strategiile de produs, de preţ, de promovare şi de desfacere.

Competiţia este un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizate de către unii agenţi economici, de a aloca resursele pentru anumite utilizări necesare societăţii, de a determina firmele să producă bunuri de calitate la costuri reduse şi în cantităţile dorite de consumatori, de a stimula introducerea inovaţiilor tehnologice. De aceea, competiţia trebuie văzută ca un proces dinamic cu efecte benefice asupra economiei în ansamblul său.

Pentru înţelegerea mecanismului de formare şi adaptare a preţurilor la cerinţele pieţei, trebuie precizate aspecte referitoare la: conceptul de preţ, funcţiile preţurilor, fundamentele teoretice ale formării preţurilor, oferta şi cererea sub incidenţa comportamentului agenţilor pieţei în calculul economic al preţurilor, strategiile de adaptare a preţurilor în cadrul tipurilor de concurenţă. Funcţiile preţurilor reunesc echilibrarea ofertei cu cererea, calculul sau măsurarea cheltuielilor şi rezultatelor, recuperarea costurilor şi redistribuirea venitului şi stimularea agenţilor economici.

Marketingul, prin submix-urile de preţuri la nivelul agenţilor economici, furnizează o mare varietate de soluţii de formare şi mişcare a unor noi tipuri de preţuri în funcţie de tipul de economie, natura şi intensitatea concurenţei, gradul de neimplicare al statului în mecanismul pieţei, numărul sau volumul clienţilor, cumpărătorilor efectivi, gradul de concentrare şi puterea de cumpărare, tipul de organizare a cumpărătorilor, operativitatea schimbării nivelului preţurilor şi a obţinerii efectelor scontate, etc. Se asociază preţul cu elementele concrete ale

activităţii de piaţă: loc, moment, forma de vânzare şi destinatarii produselor. Aşadar, fiecare agent economic işi creează propria structură de preţ pentru produsele sale, structură care se modifică în timp tocmai pentru că stabilirea preţului este un proces dinamic, adaptat în funcţie de cumpărător şi situaţia în care acesta face tranzacţia.