8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 1/57

1

Evaluarea unui proiect de investitie in cadrul societatii comerciale

PAJURA S.A.

Mitea Adriana Marinela

Plopeanu Andreea Cosmina

Stefan Oana

Tiru Alexandra Laura

Zelariu Diana Ioana

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

anul III, seria E, grupa 1568

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 2/57

2 

CUPRINS

1.  Prezentarea generala S.C. PAJURA S.A. .............................................................4 

2.  Analiza diagnostic.......................................................................................................4  2.1.Diagnostic juridic.....................................................................................................4  

2.2.Diagnostic comercial................................................................................................ 5 

2.2.1.  Mediul extern««««««««««««««««««...«««««..5

2.2.2.  Furnizori de mijloace materiale;concurenti«...««««««««««.....6

2.3.Diagnostic resurse umane««««««««««««««««...««««....6 

2.4.Diagnostic tehnologic«««««««««««««««««« ...««««....6 

2.5.Diagnostic financiar«««««««««««««««««««...«««.«.7 

2.5.1.  Analiza pozitiei financiare.............................................................................7  

2.5.2.  Analiza performantei financiare.....................................................................8

2.5.3.  Analiza cash-flow-urilor ...............................................................................12

2.5.4.  Diagnosticul rentabilitatii.............................................................................14 

2.5.5.  Diagnosticul riscului..................................................................................... 16

3.  Previziunea cifrei de afaceri pentru anul 2010...................................................19 

4.  Analiza SWOT ...........................................................................................................22 

4.1.Puncte tari (Strengths)...........................................................................................22 

4.2.Puncte slabe (Weaknesses)«.................................................................................23 

4.3.Oportuniti (Opportunities) ...............................................................................23 

4.4.  Ameninri (Threats) ......................................................................................24 

5.  Fundamentarea cheltuielilor de investitii............................................................24 5.1.Prezentarea proiectului de investiii......................................................................24 

5.2.Oportunitile achiziionrii terenului..................................................................25 

5.3.Personalul necesar pentru desfurarea activitii..............................................26 

6.  Analiza proiectului de investitie in mediul cvasi ±cert.....................................26 

6.1.Analiza veniturilor i cheltuielilor generate de investiie....................................26 

6.2.Analiza Cash Flow-urilor.......................................................................................27 

6.3.Criterii de evaluare a proiectului de investiii......................................................28 

6.3.1.  Valoarea actualizata neta (VAN) ................................................................29

6.3.2.  R ata interna de rentabilitate (R IR ) ..............................................................29

6.3.3.  Termenul de recuperare (TR ).......................................................................30 

6.3.4.  Indicele de profitabilitate (IP)......................................................................31

7.  Analiza proiectului de investitie in mediul incert...............................................31 

7.1.Analiza de senzitivitate...........................................................................................32

7.1.1.  Scenariul optimist.........................................................................................32

7.1.2.  Scenariul pesimist.........................................................................................35

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 3/57

3 

7.2.Centralizarea datelor i analiza coeficienilor de elasticitate.........................37 

7.3.Tehnica scenariilor.............................................................................................38 

7.4.Arborele de decizie.............................................................................................39 

8.  Bibliografie............................................................................................................  40 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 4/57

4 

Rezumatul proiectului

În cadrul proiectului ÄEvaluarea unui proiect de investiie în cadrul societaii comerciale

PAJUR A S.A.´, am scos în eviden, mai întâi, câteva informaii generale i apoi am început sa

analizm fiecare relaie a acesteia cu interiorul i cu exteriorul. 

Dup ce am calculat o mulime de indicatori, spre sfâr it am considerat un proiect de

investiii: construirea unei noi hale de producie în zona Chiajna, Ilfov. Dupa trecerea acestui

 proiect prin mai multe analize, am constatat c investiia nu ar trebui f cut din cauza VAN-ului

negativ, IP-ului mai mic decât 1, precum i altele. 

La final, am realizat analiza proiectului de investiie în mediul incert: varianta optimist i

varianta pesimist i am construit arborele de decizie. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 5/57

5 

1.  Prezentarea generala S.C. PAJURA S.A.

Entitate: S.C. PAJUR A S.A. 

Adresa: Str . Jiului, Nr . 8, Bucuresti, Sector 1

Cod Unic de Identificare: R O 3022933 

 Nr . R egistrul Comertului: J40/616/1991

Stare Societate: Inregistrat din data de 19 Februarie 1991

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN: Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie. 

2.  Analiza diagnostic

2.1.  Diagnostic juridic

S.C. PAJUR A S.A. s-a infiintat in data de 19.02.1991, fiind imatriculata in R egistrul

Comertului cu numarul J40/616/1991, avand Cod Unic de Identificare 3022933. 

Capitalul social este de 2.121.583 R ON. 

Compania pune la dispozitie produse de calitate ca paine alba, neagra, graham, secara,

franzele, chifle, cornuri, covrigi. Firma are un personal de 320 angajati. In principal, produsele si

serviciile acestora se adreseaza pietei din R omania. 

Activitatea societatii se desfasoara in conformitate cu R egulamentul de Organizare si

Functionare, R egulamentul Intern si Contractul colectiv de munca. 

R egulamentul de Organizare si Functionate (R OF) este un instrument de conducere care

descrie structura unei organizatii, prezentand pe diferitele ei componente atributii, competente,

niveluri de autoritate, responsabilitati, mecanisme de relatii. 

R egulamentul Intern ( fostul regulament de ordine interioara, prescurtat R OI) reprezinta

un act juridic al angajatorului, elaborat cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor 

salariatilor, prin care se stabilesc o serie de reguli, in principal disciplinare, aplicabile la locul de

munca. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 6/57

6 

Contractul colectiv de munca reprezinta conventia incheiata in forma scrisa intre

angajator si salariati, reprezentati prin sindicate, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de

munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca, fiind

identic pentru toti angajatii societatii. 

Firma a fost inregistrata ca platitor de impozit atat pe profit cat si pe venitul din salarii

asimilate salariilor incepand cu data de 01.01.2003, iar ca platitor de TVA din data de

01.07.1993. Platile contributiilor au fost inregistrate la nivelul societatii astfel:

y  Plata contributiei de asigurari sociale incepand cu data de 31.010.2004 

y  Plata contributie de asigurari pentru somaj incepand cu data de 31.01.2004 

y  Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor 

sociale incepand cu data de 01.01.2007 

y  Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 31.01.2004 

y  Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice

incepand cu data de 01.01.2006

2.2.  Diagnostic comercial

2.2.1.  Mediul extern

Dintre componentele mediului extern care influeneaz activitatea societii, cele mai

importante sunt:

a)   Mediul demografic; un prim aspect util in analiza factorilor demografici este numarul

si structura pe sexe a populatiei care face parte din piata firmei S .C. PAJUR A S.A.,

atat sub aspectul volumului, cat si al dinamicii si evolutiei in timp. Un alt aspect legat

de analiza factorilor demografici face referire la rata natalitatii si mortalitatii,

elemente ce concura la stabilirea sporului natural al populatiei. 

 b)    Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenteaza

capacitatea intreprinderii de a concura in domeniul sau de activitate, dar si

 posibilitatea si disponibilitatea consumatorilor de a cumpara diverse bunuri si servicii. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 7/57

7 

Intre factorii care influenteaza puterea de cumparare se numara: rata inflatiei, evolutia

  preturilor, modele de consum ale populatiei, rata somajului, veniturile reale. Aceste

aspecte legate de situatia economica a zonelor in care firma isi desfasoara activitatea

se reflecta, direct sau indirect, si determina volumul si structura ofertei de marfuri,

nivelul veniturilor, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor si nivelul

concurentei. 

c)   Mediul tehnologic in care opereaza firma este alcatuit din numerosi factori ce concura

la realizarea produselor si serviciilor precum: nivelul tehnic al utulajelor si

echipamentelor, calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licente si

  brevete inregistrate, capacitatea de creatie-inovatie-inventie. Aceasta componenta a

mediului extern implica firma atat ca beneficiar, cat si ca furnizor, mai ales prin

intermediul pietei. 

d)    Mediul natural detine un rol din ce in ce mai important in perioada actuala in

 proiectarea si desfasurarea activitatii economice. Conditiile naturale determina modul

de localizare, de distributie in spatiu a activitatilor unitatii economice, influentand in

mod nemijlocit obiectivu activitatii. In aceasta categorie se inscrie si necesitatea

evitarii poluarii. Sunt reglementate norme stricte privind modalitatea de colectare a

 produselor alimentare si nealimentare, a deseurilor . 

e)   Mediul cultural ; ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile,

traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate

constituie mediul cultural. Aceste elemente formeaza comportamentul de cumparare

si consum, delimiteaza segmentele de piata si tipologiile specifice ale cumparatorilor . 

Mediul cultural contribuie la exprimarea exigentei unei anumite piete, conditionand

atat felul produselor si maniera distribuirii lor, cat si continutul si forma

comunicatiilor firmei cu piata, ale mesajelor transmise. 

f)   Mediul politico-legislativ; factorii politici sunt specifici fiecarei tari si reprezinta in

 principal structurile societatii, clasele sociale si rolul lor in societate, fortele politice si

raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului in economie, gradul de stabilitate

al climatului politic, intern, zonal si international. Acesti factori pot fi, dupa caz,

factori stimulativi sau restrictivi ai unor activitati de piata. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 8/57

8 

In ceea ce priveste mediul legislativ, legislatia care afecteaza afacerile are in general

unul din urmatoarele obiective: protejarea cumparatorilor, protejarea societatii si

 protejarea organizatiilor . 

2.2.2.  Furnizori de mijloace materiale; concurenti

S.C. PAJUR A S.A. actioneaza in desfasurarea activitatii sale concomitent pe doua piete:

  piata intrarilor si piata iesirilor . Pe primul tip de piata firma apare in calitate de cumparator si

stabileste legaturi in special cu furnizorii de marfuri, de forta de munca si prestatorii de servicii. 

Pe piata iesirilor, S.C. PAJUR A S.A. are calitatea de vanzator si valorifica produsele si serviciile

realizate stabilind legaturi in principal cu clientii. 

Produsele fabricate se comercializeaza prin reteaua proprie de magazine si prin livrari

catre clientii societatii( societati comerciale, primarii de sector, consilii judetene si locale,

 penitenciare, scoli, spitale, fundatii, camine de batrani, unitati militare etc.). 

Piata de desfacere este reprezentata de municipiul Bucuresti si judetele limitrofe,

distibutia produselor fabricate realizandu-se prin intermediul unei firme specializate. 

Sursele de aprovizionare sunt interne si sigure, fiind in general intreprinderi mari si cu

traditie. In ceea ce priveste concurenta, aceasta este reprezentata de fabricile de paine SPICUL

S.A., VEL PITAR S.A., BANEASA S.A. si PLEVNEI S.A. 

2.3.  Diagnostic resurse umane

S.C. PAJUR A S.A. are un personal de 320 de angajati. Compania incurajeaza initiativa

 personala, oferind oportunitati deosebite de invatare si crestere, intr-un mediu ce recompenseaza

 performanta individuala. 

2.4.  Diagnostic tehnologic

Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuinte aleconsumatorilor si influenteaza deciziile de marketing referitoare la noi produse si servicii,

ambalare, promovare, distributie etc. Firmele care nu se adapteaza la noile tehnologii isi pun in

 pericol existenta pe termen lung, pierzand clientela in favoarea concurentilor . 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 9/57

9 

Tehnologia informationala tinde sa ocupe un loc important pe piata, inzestrarea cu acest

tip de tehnologie permite obtinerea unor rezultate mai bune. Distribuirea rapida si in timp optim

este asigurata prin masini si utilaje performante care contribuie la cresterea pe ansamblu a

societatii. 

2.5.  Diagnostic financiar

2.5.1.  Analiza pozitiei financiare

o   F ondul de rulment 

FR = resurse permanente ± nevoi permanente

= (capitaluri proprii + provizioane + subventii pentru investitii + datorii pe termen lung) ± 

active imobilizate

FR 0 = (4.765.319 + 0 + 26.329 + 5.296.455) ± 1.906.791

= 8.181.312 

FR 20081 = (4.784.144 + 0 + 19.561 + 5.036.329) ± 1.639.214 

= 8.200.820 

FR 2009=(4.731.521 + 0 + 12.793 + 4.497.719) ± 4.787.784 

= 4.454.249

FR 2010= (4.734.585 + 0 + 6.025 + 4.452.527) ± 4.273.426= 4.919.711 

FR 2008-2009 = FR 20091 ± FR 20080 

= 8.200.820 ± 8.181.312

= 4.454.249 - 8.200.820 

FR 2008-2009 = 19.508 - 3.746.571

FR 2009-2010= 4.919.711 ± 4.454.249

FR 2009-2010= 465.462 

Deoarece fondul de rulment este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din

activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune in evidenta

fondul de rulment ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 10/57

10

acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt (intreprinderea poate sa faca fata fara

dificultate riscurilor diverse pe termen scurt). 

Cresterea fondului de rulment din 2008 fata de 2007 se datoreaza scaderii nevoilor permanente cu

267.577 si a cresterii resurselor permanente cu 19.508 ducand la o acoperire mai eficienta a nevoilor

permanente pe anul 2008. 

o   F ondul de rulment propriu

FR P = Capitaluri proprii ± Active imobilizate 

FR P0 = 4.765.319 ± 1.906.791

= 2.858.528 

FR P20081 = 4.784.144 ± 1.639.214 

= 3.144.930 

FR P2009 = 4.731.521 ± 4.787.784 

= - 56.263 

FR P2010 = 4.734.585 ± 4.273.426

= 461.159 

FR P2008-2009 = FR P20091 ± FR P20080 

= 3.144.930 ± 2.858.528

= - 56.263 ± 3.144.930 

FRP2008-2009 = - 3.201.193 

FRP = 286.402 

FRP2009-2010 = 461.159 ± ( - 56.263)

FRP2009-2010 = 517.422 

R elatia de calcul a fondului de rulment propriu ne ofera un rezultat pozitiv in cei doi ani, ceea

ce reflecta un surplus de capitaluri proprii. Firma are autonomie financiara si poate finanta activele

curente. 

o   F ondul de rulment imprumutat 

FR I = FR ± FR P

FR I0 = FR 0 ± FR P0 

= 8.181.312 ± 2.858.528

= 5.322.784 

FR I20081 = FR 20081 ± FR P20081 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 11/57

11

= 8.200.820 ± 3.144.930 

= 5.055.890 

FR I2009 = 4.454.249 ± (- 56.263)

=4.510.512

FR I2010 = 4.919.711 ± 461.159

= 4.458.552 

FR I2008-2009 = FR I20091 -± FR I20080 

FR I = 5.055.890 ± 5.322.784 

FR I2008-2009 = 4.510.512 - 5.055.890 

FRI = - 266.894

FR I2008-2009 = - 545.378

FR I2009-2010 = 4.458.552 - 4.510.512

FR I2009-2010 = - 51.960 

Se observa ca fondul de rulment este constituit in majoritate pe seama imprumuturilor pe

termen lung, iar marja de siguranta pe care acesta o asigura pentru finantarea nevoilor temporare

 protejeaza intreprinderea de riscul insolvabilitatii numai pana la scadenta acestor datorii. Totusi,

imprumuturile pe termen lung au avut parte de o ameliorare in anul 2008 fata de anul 2007. 

o   N evoia de fond de rulment 

 NFR = (nevoi temporare ± nevoi de trezorerie) ± (resurse temporare ± resurse de trezorerie)

= (stocuri + creante + cheltuieli in avans) ± (datorii exploatare + venituri inreg in avans)

 NFR 0 = (2.152.154 + 8.613.845 + 90778) ± (5.284.878 + 206.982)

= 5.364.917 

 NFR 20081 = (1.905.540 + 7.427.214 + 90.778) ± (3.676.320 + 132.366)

= 5.614.846 

 NFR 2009 = (1.159.946 + 7.250.826 + 92.220) ± (5.245.211 + 6.664) NFR 2009 = 3.251.117 

 NFR 2010 = (897.042 + 6.802.383 + 0) ± (3.491.239 + 5.915)

 NFR 2010 = 4.202.271 

NFR 2008-2009 = NFR 20091 -± NFR 20080 

= 5.614.846 ± 5.364.917 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 12/57

12 

=3.251.117 - 5.614.846

NFR 2008-2009 = - 2.363.729

NFR 2009-2010 = 4.202.271 - 3.251.117 

= 951.154 

NFR = 249.929 

 Nevoia de fond de rulment este pozitiva ceea ce poate semnifica o situatie favorabila daca

firma doreste sa isi majoreze cifra de afaceri. In caz contrar, nevoia de rulment pozitiva semnifica o

incetinire a incasarilor si o accelerare a platilor . In anul 2008 nevoia de fond de rulment creste cu

249.929 fata de anul 2007, desi atat nevoile cat si resursele scad, dar resursele scad mai putin decat

nevoile. 

TN = nevoi de trezorerie ± resurse de trezorerie

= FR ± NFR  

TN0 = FR 0 ± NFR 0 

= 8.181.312 ± 5.364.917 

= 2.816.395 

TN20081 = FR 20081 ± NFR 20081 

= 8.200.820 ± 5.614.846

= 2.585.974 

TN2009 = 4.454.249 ± 3.251.117 = 1.203.132

TN2010 = 4.919.711 ± 4.202.271 = 717.440 

TN2008-2009 = TN20091 - TN20080 

TN2008-2009 = 1.203.132 - 2.585.974 = - 1.382.842

TN2009-2010 = 717.440 - 1.203.132 = - 485.692 

= 2.585.974 - 2.816.395

= - 230.421 

o  T rezoreria neta

Trezoreria neta pozitiva, prezenta in cei doi ani, este rezultatul intregului echilibru

financiar al intreprinderii. Prezenta disponibilitatilor banesti in conturile bancare si in casa este

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 13/57

13 

expresia desfasurarii unei activitati eficiente. Firma dispune de autonomie financiara pe termen

scurt. 

Cash-flow negativ realizat intre anii 2007 si 2008 semnifica o scadere a capacitatii reale de

finantare a investitiilor. Cash-flow-ul devine negativ datorita unei scaderi a TN cu 8,18% in 2008 fata de

2007 ca urmare a scaderii lichiditatilor aflate in casa cu 230.421 lei (insemnand plata datoriilor curente). 

Mentionam ca firma nu are credite bancare pe termen scurt. 

2.5.2.  Analiza performantei financiare

o  S oldurile intermediare de gestiune

o   Marja comerciala

MC = venituri din vanzarea marfurilor ± cheltuieli privind marfurile

MC0 = 5.990.083 ± 4.817.298

= 1.172.785 

MC20081 = 7.362.796 ± 6.258.792

= 1.104.004 

MC2009 = 4.300.034 ± 3.664.207 = 635.827 

MC2010 = 3.391.265 ± 2.690.141 = 701.124 

MC = - 68.781 

MC2008-2009 = - 536.958

MC2009-2010 = 65.297 

Marja comerciala realizata demonstreaza un excedent din vanzarea marfurilor, rezultand

obtinerea unui profit din activitatea comerciala. In plus, scaderea inregistrata de acest indicator 

semnifica o , din punct de vedere financiar, a activitatii comerciale a firmei. 

o  V aloarea adaugata

VA = MC + productia exercitiului ± consumuri externe

Productia exercitiului = productia vanduta + variatia stocurilor + productia imobilizata

Consumuri externe = cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile + alte cheltuieli

materiale + alte cheltuieli externe + cheltuieli privind prestatiile externe

VA0 = 1.172.785 + (10.591.572 + 2.139.305 + 0) ± (6.938.367+1.064.742+275.517+1.146.624)

= 4.478.412 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 14/57

14 

VA20081 = 1.104.004 + (11.234.431 + 2.052.246 + 0) ± (6.408.751 + 990.855+301.586

+1.151.088)

= 5.538.401 

VA2009 = 635.827 + (10.700.395 + 2.391.567 + 0) ± (5.189.500 + 881.866 + 354.725 +

1.230.776)

= 6.070.922

VA2010 = 701.124 + (9.338.738 + 2.056.361 + 0) ± (5.053.391 + 910.083 + 354.725 + 1.087.279)

= 4.690.745

VA2008-2009 = 532.521

VA =2009-2010 = -1.380.177 

VA = 1.059.989 

R aportul VA(2009)/VA(2008)=1,236 1.096 ne arata o crestere a valorii adaugate in anul

20098 fata de 20087. 

o   Excedentul brut de e x ploatare

EBE = VA + venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete ± cheltuieli cu

 personalul ± cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

EBE0 = 4.478.412 +0 ± 3.912.456 ± 205.557 

= 360.399 

EBE20081 = 5.538.401 + 0 ± 4.917.973 ± 170.575

= 449.853 

EBE2009 = 6.070.922 + 0 - 5.780.588 ± 192.088

= 98.246

EBE2010 = 4.690.745 + 0 ± 5.415.579 ± 180.357 

= - 905.191 

EB

E = 89.454EBE2008-2009 = -351.607 

EBE2009-2010 = - 1.003.437 

Din valorile inregistrate de EBE se observa o tendinta de crestere a acestora intre anii

2007 si 2008. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 15/57

15 

o   Rezultatul din e x ploatare

R E = EBE + alte venituri din exploatare ± alte cheltuieli din exploatare ± amortizari si

 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale ± ajustarea valorii

activelor circulante ± ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

R E0 = 360.399 + 76.769 ± 166.464 ± 220.373 ± 0 ± 0 

= 50.331 

R E20081 = 449.853 + 150.383 ± 257.092 ± 255.013 ± 0 ± 0 

= 88.131 

R E2009 = 98.246 + 176.187 ± 48.170 ± 186.609 ± 12.027 ± 0 

= 27.627 

R E2010 = - 905.191 + 104.659 ± 6.112 ± 384.817 ± 0 ± 0 

= - 1.191.461 

RE = 37.800

RE2008-2009 = - 60.504

RE2009-2010 = - 1.219.088 

o   Rezultatul financiar 

R F = venituri financiare ± cheltuieli financiare

R F0 = 6944 ± 22.400 

= - 15.456 

R F20081 = 10.131 ± 30.547 

= - 20.416 

R F2009 = 66.926 ± 13.857 

= 53.069

R F2010 = 1.532.542 ± 262.287 

= 1.270.255 

R F

= - 4960R F2008-2009 = 73.485

R F2009-2010 = 1.217.186 

In anul 2008 au crescut atat veniturile cat si cheltuielile financiare, acestea din urma

suferind o crestere mai rapida ceea ce a dus la obtinerea unui rezultat financiar negativ . 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 16/57

16 

o   Rezultatul curent 

R C = R E + R F

R C0 = 50.331 + (- 15.456)

= 34.875 

R C20081 = 88.131 + (- 20.416)

= 67.715 

R C2009 = 27.627 + 53.069

= 80.696

R C2010 = - 1.191.461 + 1.270.255

= 78.794 

R C = 32.840

R C2008-2009 = 12.981

R C2009-2010 = - 1.902 

R ezultatul curent sufera o crestere substantiala intre anii 2007 si 2008 (bazata pe rezultatul

din exploatare), de 94,16%, crescand performantele financiare ale intreprinderii. 

o   Rezultatul brut 

R B = R C + rezultatul extraordinar 

R B0 = 34.875 + 0 

= 34.875 

R B20081 = 67.715 + 0 

= 67.715 

R B2009 = 80.696 + 0 

= 80.696

R B2010 = 78.794 + 0 = 78.794 

R B = 32.840

R B2008-2009 = 80.696 - 67.715

= 12.981

R B2009-2010 = 78.794 - 80.696

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 17/57

17 

= - 1902 

o   Rezultatul net 

R  N = R B ± impozitul pe profit

R  N0 = 34.875 ± 27.084 

= 7791 

R  N20081 = 67.715 ± 48.890 = 18.825 

R  N2009 = 80.696 ± 45.947 = 34.749

R  N2010 = 78.794 ± 46.483 = 32.311

R  N2008-2009 = 34.749 - 18.825 = 15.924 

R  N2009-2010 = 32.311 - 34.749 = -2.438 

RN = 11.034 

R ezultatul net ne inidica faptul ca firma inregistreaza profit atat in anul 2007 cat si in anul

2008, cel din urma fiind intr-o valoare mai mare ceea ce inseamna ca firma a devenit mai rentabila . 

o  C apacitatea de autofinantare ± metoda deductiva

CAF = EBE + alte venituri din exploatare ± alte cheltuieli din exploatare + venituri financiare ± 

cheltuieli financiare ± impozitul pe profit

CAF0 = 360.399 + 0 ± 0 + 6944 ± 22.400 ± 27.084 

= 317.859 

CAF20081 = 449.853 + 0 ± 0 + 10.131 ± 30.547 ± 48.890 

= 380.547 

CAF2009 = 98.246 + 0 ± 0 + 66.926 ± 13.857 ± 45.947 

= 105.368

CAF2010 = - 905.191 + 0 ± 0 +1.532.542 ± 262.287 ± 46.483 

= 318.581

CAF2008-2009 = 105.368 - 380.547 

= - 275.179

CAF2009-2010 = 318.581 - 105.368

= 213.213 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 18/57

18 

CAF = 62.688 

o   Marjele de acumulare anglo-sa xone

EBITDA = venituri totale ± cheltuieli totale + cheltuieli privind dobanzile + cheltuieli amortizare

+ ajustari pentru depreciere si pierderi de valoare si provizioane pentru riscuri si

cheltuieli

EBITDA0 = (18.797.729 + 6944) ± (18.747.398 + 22400) + 8703 + 220.373 + 0 

= 263.951 

EBITDA20081 = (20.799.856 + 10.131) ± (20.711.725 + 30.547) + 14.642 + 255.013 + 0 

= 337.370 

EBITDA2009 = (17.568.183 + 66.926) ± (17.540.556 + 13.857) + 11.429 + 186.609 + 0 

= 278.734 

EBITDA2010 = (14.890.958 + 1.532.542) ± (16.020.888 + 262.287) + 3.943 + 384.817 + 0 

= 529.085

EBITDA2008-2009 = 278.734 - 337.370 

= - 58.636

EBITDA2009-2010 = 529.085 - 278.734 

= 250.351 

EBITDA = 73.419 

EBIT = EBITDA ± ajustari privind amortizari si provizioane

EBIT0 = 263.951 ± 220.373 

= 43.578 

EBIT20081 = 337.370 ± 255.013 

= 82.357 

EBIT2009 = 278.734 ± 186.609= 92.125

EBIT2010 = 529.085 ± 384.817 

= 144.268

EBIT2008-2009 = 9.768

EBIT2009-2010 = 52.143 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 19/57

19 

EBIT = 38.779 

EBT = EBIT ± cheltuieli privind dobanzile

EBT0 = 43.578 ± 8703 

= 34.875 

EBT20081 = 82.357 ± 14.642

= 67.715 

EBT2009 = 92.125 ± 11.429

= 80.696

EBT2010 = 144.268 ± 3.943 

= 140.325

EBT2008-2009 = 12.981

EBT2009-2010 = 59.629 

EBT = 32.840 

 NI = EBT ± impozit pe profit

 NI0 = 34.875 ± 28.084 

= 7791 

 NI20081

= 67.715 ± 48.890 

= 18.825 

 NI2009 = 80.696 ± 45.947 

= 34.749

 NI2010 = 140.325 ± 46.483 

= 93.842

NI2008-2009 = 15.924 

NI2009-2010 = 59.093 

NI = 11.034 

Variatia NI este pozitiva si are o valoare destul de mare ceea ce inseamna ca firma a obtinut

un profit mai mare in anul 2008 fata de anul 2007. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 20/57

20

CAF = NI + amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale

+ ajustari pentru deprecieri si pierderi de valori + ajustari privind provizioanele pentru

riscuri si cheltuieli + cheltuieli cu activele cedate ± venituri din cedarea activelor ± 

venituri din subventii pentru investitii

CAF0 = 7791 + 220.373 + 0 + 0 + 166.464 ± 76.769 ± 0 

= 317.859 

CAF20081 = 18.825 + 255.013 + 0 + 0 + 257.092 ± 150.383 ± 0 

= 380.547 

CAF2009 = 34.749 + 186.609 + 0 + 0 + 48.170 ± 176.187 ± 0 

= 93.341

CAF2010 = 93.842 + 384.817 + 0 + 0 + 6.112 ± 104.659 ± 0 

= 380.112

CAF2008-2009 = - 287.206

CAF2009-2010 = 286.771 

CAF = 62.688 

Marimea autofinantarii degajata de o intreprindere joaca un puternic rol de semnalizator al

  performantelor intreprinderii. Ea indica potentialilor investitori ai intreprinderii ca este capabila sa

utilizeze eficient capitalurile incredintate si sa le asigure o remunerare atragatoare. Pentru creditori,

marimea absoluta si relativa a autofinantarii certifica nivelul capacitatii de rambursare ca si nivelul

riscului de neplata. 

Cresterea capacitatii de autofinantare in 2009, fata de 2008 semnaleaza faptul ca

intreprinderea a fost capabila sa utilizeze eficient capitalurile aflate la dispozitia sa, fapt ce conduce

la cresterea increderii actionarilor si a creditorilor . 

2.5.3.  Analiza cash-flow-urilor

o  T abloul flu xurilor de numerar 

CF = ¨TN = -230.421

CF = ¨TN2008-2009 = - 1.382.842

CF = ¨TN2009-201 = - 485.692 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 21/57

21

CF = CF expl + CFinv + CFfin

CFexpl = R   N + ajustari privind amortizarile si provizioanele ± profit din cedarea activelor ± 

Vfin - ¨NFR  

Cfexpl2008 = 18.825 + 255.013 ± (150.383 ± 257.092) ± 10.131 ± 249.929

Cfexpl2008 = 120.487 

Cfexpl2009 = 34.749 + 186.609 ± 128.017 ± 66.926 ± (- 2.363.729)

= 2.390.144 

Cfexpl2010 = 93.842 + 384.817 ± 98.547 - 951.154 

= - 571.042

CFinv = Vfin + profit din cedarea activelor ± (AI + ajustari privind imobilizarile)

= 10.131 + (150.383 ± 257.092) ± [ (1.639.214 ± 1.906.791) + 255.013] 

CFinv2008 = - 84.014 

CFinv2009 = 66.926 + 128.017 ± (3.148.570 + 186.609)

= - 3.140.236

CFinv2010 = 1.532.542 + 98.547 ± ( - 514.358 + 384.817)

= 1.760.630 

CFfin = ¨CPR + ¨Dat>1an ± PN

= (4.784.144 ± 4.765.319) + (5.036.329 ± 5.296.455) ± 18.825

CFfin2008 = - 260.126 

CFfin2009 = - 52.623 + ( - 538.610) ± 34.749

= 625.982

CFfin2010 = 3.064 + ( - 45.192) ± 93.842

= - 135.970 

o  C ash-flow-ul pentru evaluarea intreprinderii

y  C alculul C  FD dupa origine

CFD = CFgestiune ± Cresterea economica

CF gestiune = PN + Ajustari privind amortizarea si provizioanele + Ch. dobanzi

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 22/57

22 

= EBIT ± Impozit pe profit + Ajustari privind amortizarea si provizioanele

CF gestiune2008 = + 14.462= + 255.013 

= 288.480 

CF gestiune2009 = 34.749 + 186.609 + 11.429

= 232.787 

CF gestiune2010 = 93.842 + 384.817 + 3.943 

= 482.602 

Cresterea economica = ¨AE in valoarea bruta = ¨AI + ¨ACR nete (¨FR )

¨AI = AI1 ± AI0 + Ajustari privind amortizarea si provizioanle aferente imobilizarilor 

= 1.639.214 ± 1.906.791 + 255.013 

¨AI2008 = - 12.564 

¨AI2009 = 4.787.784 ± 1.639.214 + 186.609

= 3.335.179

¨AI2010 = 4.273.426 ± 4.787.784 + 384.817 

= - 129.541 

Cresterea economica2008 = - 12.564 + 19.508

= 6.944 

Cresterea economica2009 = 3.335.179 + ( - 3.746.571)

= -411

.392

Cresterea economica2010 = - 129.541 + 465.462

= 335.921 

CFD2008 = 288.480 - 6944 

= 281.536 

CFD2009 = 232.787 ± (- 411.392)

= 644.179

CFD2010 = 482.602 - 335.921

= 146.681 

Cresterea economica este pozitiva, ceea ce inseamna o crestere a activului ei economic. In

cazul firmei Pajura S.A., cresterea economica, de 6944, poate fi acoperita din resursele proprii

interne ale intreprinderii (de 288.480, valoarea CF de gestiune). 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 23/57

23 

Tinand cont de faptul ca firma obtine un CF de gestiune mai mare decat cresterea economica,

rezulta un cash-flow disponibil total pozitiv, ce va fi alocat, repartizat, pentru actionari si creditori . 

y  C alculul C  FD dupa destinatie

CFD = CFDactionari + CFDcreditori 

CFD2008 = 274.768

CFD2009 = 637.411

CFD2010 = 139.913 

CFDactionari = PN - ¨CPR  

= 18.825 ± (4.784.144 ± 4.765.319)

CFDactionari2008 = 0 

CFD actionari2009 = 34.749 ± ( - 52.623)

= 87.372 

CFD actionari2010 = 93.842 ± 3.064 

= 90.778 

Firma Pajura S.A. este un caz aparte, avand variatia capitalurilor proprii egala cu profitul net

obtinut, ceea ce inseamna ca actionarii nu vor beneficia de un cash-flow repartizat pentru anul 2008. 

CFDcreditori = Ch. Dob - ¨Dat>1an

= 14.642 ± (5.036.329 ± 5.296.455)

CFDcreditori2008 = 274.768 

CFD creditori2009 = 11.429 ± ( - 538.610)

= 550.039

CFD creditori2010 = 3.943 ± ( - 45.192)

= 49.135 

Conform rezultatului obtinut tot cash-flow-ul disponibil va fi repartizat catre creditori pentru

anul 2008. 

o  V alori actuale

V0 (AE) =

 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 24/57

24 

V20080 (AE) =

= 10.061.775,53 

V2009 = 9.820.475,13 

V2010 = 9.229.241,19 

VAN (AE) = V0 (AE) ± AE0 

VAN2008 (AE) = 10.061.775,53 ± 10.061.794 = -18,47 

  VAN (AE) < 0 

VAN2009 = - 243,87 

VAN2010 = 1,19 

V0 (CPR ) =

 

V0 (CPR ) =

= 4.765.320,982 

V2009 = 4.784.145,57 

V2010 = 4.731.522,71 

VAN (CPR ) = V0 (CPR ) ± CPR 0 

VAN (CPR ) = 4.765.320,982 ± 4.765.319 = 1,982

  VAN (CPR ) > 0 

VAN2009 = 1,57 

VAN2010 = 1,71 

V0 (Dat) =

 

V0 (Dat) =

= 5.296.457,591

VAN (Dat) = V0 (Dat) ± Dat>1an0 

VAN (Dat) = 5.296.457,591 ± 5.296.455 = 2,591

 VAN (Dat) > 0 

2.5.4.  Diagnosticul rentabilitatii

o   Ratele rentabilitatilor 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 25/57

25 

R ec

 

AE0 = CPR 0 + Dat>1an0 

= 4.765.319 + 5.296.455

AE0 = 10.061.794 

  R ec

 

R ec2008 = 0,003326 = 0,3326%

AE2008 = 4.784.144 + 5.036.329 = 9.820.719

AE2009 = 4.731.521 + 4.497.719 = 9.229.240 

R ec2009

= 0.004702

R ec2009 = 0.4702%

R ec2010 =

= 0.010595

R ec2010 = 1.0595%

R ata rentabilitatii economice reprezinta rentabilitatea ansamblului capitalurilor investite in

intreprindere in scop profitabil, atat proprii cat si imprumutate. 

R fin

 

R fin =

 

R fin = 0,003950 = 0,3950% 

R fin2009 =

= 0,007263 

R fin2009 = 0.7263%

R fin2010 =

= 0,019833 

R fin2010 = 1,9833% 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 26/57

26 

R entabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderilor de a degaja profit net prin

capitalurile proprii angajate in activitatea sa. 

R dob =

 

R dob =

 

R dob = 0,002764 = 0,2764% 

R dob2009 =

= 0,002268

R dob2009 = 0,2268%

R dob2010 =

= 0,000877 

R dob2010 =0,0877%

R ata dobanzii exprima rentabilitatea din punctul de vedere al creditorilor, care pun la

dispozitia intreprinderii capitaluri imprumutate ( pe o perioada mai mare de un an) si sunt

remunerati prin dobanzi. 

R ata dobanzii (0,2764%) este mai mica decat rentabilitatea economica (0,3326%), ceea ce

inseamna ca intreprinderea utilizeaza eficient resursele imprumutate de la creditori si obtine o

rentabilitate a activelor finantate din aceste surse suficient de mare pentru acoperirea costului

datoriilor si pentru remunerarea suplimentara a actionarilor (prin efectul de levier). In acest caz,

efectul indatorarii asupra rentabilitatii financiare este pozitiv, favorabil iar cresterea gradului de

indatorare duce la cresterea rentabilitatii financiare, dar atat timp cat rentabilitatea economica este

mai mare decat rata dobanzii. Astfel, actionarii sunt remunerati peste nivelul mediu de rentabilitate

al intreprinderii. 

Deoarece rentabilitatea economica este mai mare decat rata dobanzii si rentabilitatea

financiara este mai mare decat rentabilitatea economica, putem spune ca la nivelul intreprinderii

 poate avea loc o capitalizare. 

R ec = R fin 

 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 27/57

27 

R ec = 0,003950 

 

= 0,001870 + 0,001454 

R ec2008 = 0,003324 = 0,3324% R ec2009 = 0,004701 = 0,4701%

R ec2010 = 0,01595 = 1,0595% 

L =

 

L =

 = 1,1114 

L2008 = 1,0527 

L2009 = 0,9506

L2010 = 0,9404 

Levierul arata gradul de inadatorare a capitalurilor proprii si este o expresie a riscului

suplimentar asumat de actionari prin apelarea la indatorare, risc pentru care acestia solicita o prima

de risc, o remunerare suplimentara (sub forma efectului de levier financiar al indatorarii). 

Efectul de levier = (R ec

± R dob

) L

= (0,3336% - 0,2764%)  1,1114 1,0527 

Efectul de levier = 0,0006357 = 0,06357% 

Efectul de levier 2008 = 0,000602 = 0,0602%

Efectul de levier 2009 = 0,002314 = 0,2314%

Efectul de levier 2010 = 0,009139 = 0,9139% 

  R fin = R ec + Efectul de levier 

= 0,3336% + 0,0635%

R fin = 0,3971% 0,3938%

R  fin2009 = 0,7016%

R  fin2010 = 1,9734% 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 28/57

28 

Efectul de levier arata influenta indatorarii asupra rentabilitatii financiare, adica influenta

indatorarii asupra ratei de rentabilitate ce se cuvine actionarilor si pune in balanta riscul suplimentar 

 pe care si-l asuma acestia (prin indatorare), masurat prin levier cu remunerarea suplimentara pe care

o primesc, reflectata in marimea efectului de levier . Marimea primei de risc este proportionala cu

gradul de indatorare. 

o   Descompunerea ratelor de rentabilitate

R ec =

 

R ec = R ata marjei  R ata rotatiei activului economic

R ec =

 

= 0,001799 (0,1799%) 1,8483 

R ec2008 = 0,003325 = 0,3325% 

R ec2009 = 0,3078% × 1,5274 = 0,4702%

R ec2010 = 0,7681% × 1,3793 = 1,0595% 

R ata rentabilitatii economice de 0,3326% se obtine in conditiile unei rate de marja de

0,1799% si a unei rate de rotatie a activului economic intr-un an, prin cifra de afaceri anuala, de

1,8483 rotatii pe an. Prin imbunatatirea ratei marja si cresterea vitezei de rotatie a activului

economic prin cifra de afaceri care semnifica imbunatatirea randamentului utilizarii activelor, se

 poate imbunatati rentabilitatea economica. 

R fin

 

R fin = R ata marjei nete R ata rotatiei activului economic  R ata de structura a capitalurilor 

=

 

= 0,001012 (0,1012%)

1,8483 

2,1114 (211,14%)R fin2008 = 0,003949 = 0,3949% 

R fin2009 = 0,2317% × 1,5274 × 205,2674% = 0,7263%

R fin2010 = 0,7372% × 1,3793 × 195,0586% = 1,9833% 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 29/57

29 

R ata marjei nete este influentata de volumul vanzarilor si de structura costurilor 

intreprinderii. 

R ata rotatiei activului economic arata numarul de rotatii efectuat intr-o perioada de un an, de

activul economic, prin cifra de afaceri si are aceeasi valoare ca si in descompunerea rentabilitatii

economice, exprimand randamentul utilizarii activelor . R ata de structura a capitalurilor, specifica

rentabilitatii financiare, ofera informatii cu privire la structura financiara a intreprinderii, adica

raportul dintre sursele financiare proprii si cele imprumutate si are valoarea de 2,1114. Ca

urmare, rentabilitatea financiara poate fi imbunatatita prin cresterea gradului de indatorare, dar 

acest lucru se poate intampla doar daca levierul financiar al indatorarii este pozitiv. 

2.5.5.  Diagnosticul riscului

o  C ifra de afaceri la prag 

CApr_expl =

, unde v =

 

Stim ca firma are un numar de 240 de salariati din care 9 salariati reprezinta personalul

administrativ, iar restul de 231, personalul direct productiv. Asta inseamna ca avem un procent de

96,25% de salariati implicati in procesul de productie. Vom folosi acest procent pentru a imparti

cheltuielile cu personalul in fixe si variabile, considerand cheltuielile fixe in procent de 45

%. 

Pentru cheltuielile cu energia si apa consideram un procent de 50% cheltuieli fixe. 

CFexpl = (50% chelt cu energia si apa) + (45% chelt cu personalul) + chelt cu amortizarea

CFexpl = (50% + (45%4.917.973) + 255.013 = 2.618.893,85 

CV = chelt cu mat prime si mat consumabile + alte chelt mat + (50% chelt cu energ si apa) +

chelt privind marfurile + (55% chelt cu personalul)

CV = 6.408.751 + 990.855 + (50%  301.586) + 6.258.792 + (55%  4.917.973)

= 15.978.333,15

v =

= 0,85

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 30/57

30

CApr_expl =

= 17.459.929,33 

CApr_expl < CA

CApr_glob =

 

CFfin = 14.642 + (50% 15.905) = 22.594,5

CApr_glob =

= 17.609.922,33

CApr_expl < CApr_glob < CA

o  C oeficientii de elasticitate a rezultatelor in raport cu cifra de afaceri

CELE =

=

 

CELE =

 = 6,1785 

Valoarea destul de mare a levierului de exploatare ne indica un risc economic mare, ceea

ce ne arata ca cifra de afaceri este mica in comparatie cu pragul de rentabilitate iar marja de castig

este mai mica. Totodata, ne arata ca structura costurilor fixe nu este performanta iar pragul de

rentabilitate ia valori scazute. In final, putem afirma despre costul variabil unitar ca este destul de

mare. 

CELF =

 

CELF =

 = 1,2538

Efectul de levier financiar evidentiaza sensibilitatea rezultatului curent inainte de impozit. 

CELC = CELE CELF = =

 

CELC = 6,1785 1,2538 = 7,74

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 31/57

31

Analiza si evaluarea riscului global poate fi realizat si cu ajutorul indicatorului de pozitie

fata de pragul de rentabilitate global, exprimat in forma relativa sau absoluta. 

Pragul de rentabilitate global ia in calcul si cheltuielile financiare cu dobanzile, considerate

relativ independente de marimea cifrei de afaceri. Pragul de rentabilitate global este o extensie a

 pragului de rentabilitate a exploatarii la nivelul intregii activitati a intreprinderii. 

o   Ratele de lichiditate

R curenta =

 

R curenta2007 =

 

R curenta2008 =

= 3,24 

Rcurenta = 0,67 

Lichiditatea curenta arata masura in care firma poate face fata obligatiilor de plata pe

termen scurt, cu activele de aceeasi natura. Se considera ca nivelul minim difera de la un sector de

activitate la altul insa un nivel de 1,8-2,0 este minim necesar . 

Observam ca firma are o rata de lichiditate crescuta, ceea ce inseamna ca, in caz de

urgenta si-ar putea achita datoriile imediat, fara sa fie nevoie de reducerea datoriilor pe termen

scurt, reesalonarea acestora sau cresterea activelor circulante. 

Daca in cazul in care indicatorul era sub nivel puteam lua in considerare activele

circulante nete ( adica luam in considerare si cheltuielile in avans), indicatorul depasind si mai mult

normalul, ceea ce ne arata ca firma ar putea sa-si acopere obligatiile pe termen scurt la limita . 

Fata de 2007, indicatorul are o valoarea usor mai mare. Datoriile pe termen scurt au scazut

cu 1.608.558, iar activele circulante au scazut cu 1.663.666, devansand cresterea datoriilor, insa

neafectand in mod favorabil lichiditatea generala decat cu 0,67 pp. 

R rapida =

 

R rapida2007 =

= 2,16

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 32/57

32 

R rapida2008 =

 = 2,72

Rrapida = 0,56

Acest indicator ia in considerare doar activele mai lichide, adica disponibilitatile si

creantele. Nivelul minim al acestui indicator este de 0,8-1. 

In 2007 indicatorul este de doua ori mai mare decat maximul acceptat, ceea ce ne arata ca

firma si-ar putea plati datoriile pe termen scurt folosindu-si activele cele mai lichide . In 2008 se

obseerva o crestere cu 80% a indicatorului, semn ca firma incepe sa se redreseze. Cresterea

indicatorului se datoreaza ritmului mai accentuat de crestere al disponibilitatilor fata de ritmul

cresterii stocurilor . 

R imediata =

= ì

 

R imediata2007 =

= 0,53 

R imediata2008 =

 

Rimediata = 0,17 

La fel ca si in cazul indicatorilor de lichiditate generala si intermediara, indicatorul de

lichiditate imediata are valori ce indica sanatatea firmei in 2007 si mai ales in 2008 cand se

depaseste pragul minim superior de 0,4. 

 Ratele de solvabilitate

Sol_gen=

 

Sol_gen2007 =

=1,01

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 33/57

33 

Sol_gen2008 =

= 0,89

Sol_gen = - 0,12 

Scaderea cu 267.577 lei a activelor imobilizate alaturi de scaderea cu 1.663.666 a activelor 

circulante si mentinerea constanta a cheltuielilor in avans devanseaza scaderea datoriilor curente de

1.608.558 si 260.126 lei a Dat>1an. 

Indat_gen =

=

 

Indat_gen2007 =

 

Indat_gen2008 =

 

Indat_gen = 0,13

Pentru anul 2007 avem un grad de indatorare de 99% ce asimileaza o crestere de 13,36pp

ajungand la 112,35% in anul 2008. 

*Levierul si rata de structura a capitalurilor s-au analizat anterior . 

3. Previziunea Cifrei de Afaceri Pentru Anul 2010

Are ca scop identificarea investiiilor necesare ( în imobilizri i active circulante) pentru

asigurarea produciei previzionate i identificarea surselor de finanare( proprii sau împrumutate)

 pentru acoperirea acestor investiii. 

Aceasta presupune parcurgerea urmtoarelor 3 etape:

y  Selectarea celei mai bune metode de previziune

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 34/57

34 

y  Estimarea cifrei de afaceri

y  Construirea bilanului i a contului de profit i pierdere previzionate

Previziunea cifrei de afaceri se poate realiza prin:

Folosirea informaiile istorice, care in cont doar de evoluia anterioara i care s-ar aplica

realist doar dac condiiile din trecutul firmei se menin. 

gt=(CAt-CAt-1)/CAt-1

1.Media aritmetic simpl:

g2008=(CA2008-CA2007)/CA2007 g2008=0,121554258

g2009=(CA2009-CA2008)/CA2008 g2009= -0,19340507 

g*=(g2008+g2009)/2= -0,035925406= -3,6%

CA2010=CA2009*(1+g*)=15.000.429*(1-0,035925406)=14460409,7 

2.Media aritmetic ponderat: 

g*=(g2009*2+g2008*1)/3=-3,27% 

CA2010=CA2009*(1+g)=15.000.429*(1-3,27%)=145.099.14,97 

3.Varianta pesimist  g*=0,12% - 0,19% 

CA2010=CA2009*(1+g)= 14.971.928,18

4.Varianta optimist g*=-0,19% 0,12% 

CA2010=CA2009*(1+g)= 15.018.429,51

În urma previzionrii cifrei de afaceri prin toate cele 4 metode am ales ca valoare optim

cifra de afaceri rezultat în urma aplicrii metodei mediei ponderate. 

CAprev 2010=145.099.14,97 

Metoda de previziune utilizând ponderea elementelor în cifra de afaceri:

2007 2008 2009 2010-previzionat

Imobilizri 11.4994 %  8,8143 %  31.918%  31,8794 % 

Stocuri 12,9791 % 10,2464 %  7,7328 %  7,7235% 

Creane 51,948%  39,9372 %  48,3375 %  48,2795 % 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 35/57

35 

Cheltuieli în avans 0,542 % 0,488 % 0,615 % 0,0033 % 

Active de trezorerie 5,064 %  6,072 %  6,124 %  6,098 % 

Furnizori 23,869 %  21,34 %  27,1615%  28,028 % 

Previzionarea celorlalte elemente de activ:

Ipoteze :

y  Cifra de afaceri înregistreaz scdere fa de aceeai perioad a anului trecut, datorit

contractelor încheiate. Ea se compune din : venituri din producia vandut în proporie de

74.21% , venituri din vânzarea mrfurilor în proporie de 25.79%. 

y  Cheltuielile cu marfurile i materiile prime au înregistrat i ele scderi, datorit reducerii cifrei

de afaceri. 

y  Cheltuielile cu personalul s-au redus datorit reducerii numrului mediu de salariai. 

y  Sursele cheltuielilor de capital au fost surse proprii i au avut drept scop realizarea unor 

investiii curente necesare desfurrii activitaii . 

y  Efectele realizrii acestor cheltuieli au fost benefice pentru societate i au asigurat o

desfaurare normal a activitaii de productie i de comercializare. 

Previzionarea elementelor de pasiv:

Ipoteze:

Pentru anul viitor se dorete încheierea de noi contracte de furnizare a produselor proprii prin

 participarea si castigarea de licitatii publice . 

Vom determina valoarea indicatorilor economici-financiari pentru perioada anului 2010, in

urma precizarilor anterioare

1.indicatorul lichiditatii curente= Active curente/Datorii curente=1,93 

2.indicatorul gradului de indatorare=(Capital imprumutat/Capital propriu) *100=115,%

(Capital imprumutat/Capital angajat)*100=53,62%

3. viteza de rotatie a debitelor-clientii=( sold mediu clienti/cifra de afaceri)*270=155

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 36/57

36 

4. viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri/ Active imobilizate=1,98

Astfel putem realiza documentele contabile previzionate pentru anul 2010:

ACTIV  2010 PASIV  2010

Active permanente 4.694.570 Pasive permanente 8.713.194 

-imobilizari corporale 3.183.852 -capitaluri proprii 4.235.982 

-imobilizari necorporale 50.517 -datorii pe termen lung 4.477.212 

-imobilizari financiare 1.460.201 Pasive curente 4.501.911

Active curente 8.220.535 -datorii pe termen scurt 4.483.156 

-stocuri 706.465 -venituri in avans 18.755 

-cheltuieli in avans 481

-creante 6.628.734 

-din care active de trezorerie 884.855 

Total 12.915.105 Total 13.215.105 

CA2010 15.018.429,51

Aprovizionari

externe 9.365.427 

Salarii 1.952.893 

Amortizare 1.566.090,51

EBIT 1.546.789 

CH cu dobanzi 8.909 

EBT 1.419.321

Impozit pe profit 0

PN -839.000PN reinvestit 0

Dividende 0

4. Analiza SWOT

4.1.Puncte tari (Strengths)

y  Posibiliti de aprovizionare cu cantiti mari de materii prime;

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 37/57

37 

y  Procese tehnologice corect proiectate;

y  Calitate superioar a produselor fabricate, datorate in mare parte de preocuparea

  prioritar a conducerii societii de a menine în stare bun de funcionare utilajele

existente;

y  Dependena firmei de activitatea de producie;

y  Dezafectarea morii de grâu (pierderile generate de funcionarea ineficient a utilajelor cu

care era dotat);

y  Ponderea redus a specialitilor în totalul produciei(dimensionarea relativ redus a

seciei de specialiti, preul mai ridicat al acestor produsedetermin un nivel al cererii

mai sczut). 

4.2. Puncte slabe (Weaknesses)

y  Marje de profitabilitate relativ-reduse;

y  Cheltuielile cu dobanzile influenteaza în mod semnificativ rezultatul net al companiei;

y  Creterea presiunilor salariale în ultimii ani;

y  Tendina descendent a consumului de paine la nivel naional. 

4.3. Oportuniti (Opportunities)

y  Apariia crizei a f cut ca sectorul de panificaie s fie mult mai profitabil, populaia

nemaiavând foarte muli bani aleg s îi reduc consumul la alimentele scumpe i s-l

mreasc la cele mai ieftine (cum este cazul pâinii);

y  Lipsa de timp duce la consumul cât mai mare de produse de panificaie i patiserie;

y  Construirea halei în zona precizat este benefic datorit existenei unei mori în

apropierea imediat;

y  Din 2011 va veni în R omânia un investitor destul de important pentru sectorul de

 panificaie care poate investi în proiectul nostru. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 38/57

38 

4.3. Ameninri (Threats)

y  slbirea poziiei firmei în cadrul mediului ei concurenial, ca urmare a realizrii unor 

trusturi (înelegeri) între firmele concurente; 

y  creterea incontrolabil a preurilor practicate de furnizori. 

5. Fundamentarea cheltuielilor de investiii

5.1. Prezentarea proiectului de investiii

Pentru a realiza o investiie, S.C. PAJUR A S.A. trebuie s efectueze mai întâi un studiu

de fezabilitate pentru investiia respectiv, s estimeze costurile aferente i beneficiile viitoare. 

Cel care va decide daca investiia este profitabil sau nu este Consiliul de Conducere al firmei

PAJUR A cu sediul în Bucureti. 

Finanarea investiiilor se realizeaz din Fondul de Investiii al Branbuch S.A. 

Firma se hotrte s investeasc într-o nou hal de producie situat în comuna Chiajna,

 jude Ilfov, la 10 km de municipiul Bucureti. 

 Noua hal de producie va fi construit pe un teren de 7 ha. Acest teren a fost în posesia

unui singur proprietar care a fost de acord s-l vând la preul de 7 euro/m2

, adic un cost total

de 490.000 euro la care adugm impozitul de 78400 euro. Astfel, investiia este de 568400

euro. 

În figura urmtoare avem o imagine de ansamblu a terenului pe care urmeaz a fi

construit hala:

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 39/57

39 

Sursa: Google maps

Pe raza comunei Chiajna îi desfoar activitatea numeroase întreprinderi i mari uniti

comerciale (Carrefour, Bricostore) astfel, prin amplasarea halei în aceast zon, societatea

PAJUR A va avea i o facilitate în privina transportului de produse de panificaie i patiserie

ctre magazinul Carrefour, dar i ctre Bricostore. 

5.2. Oportunitile achiziionrii terenului

În primul rând, prin achiziionarea terenului în zona Chiajna, apare un avantaj legat de

distana mic dintre hal i marile uniti comerciale existente aici. 

Un alt avantaj se refer  la faptul c, în apropiere, se afl o moar  de unde PAJUR A îi

  poate achiziiona materiile prime necesare. Aceast moar  are o activitate înfloritoare, pare s 

supravieuiasc mult timp de acum încolo i, cel mai important, practic nite preuri destul de

convenabile. 

În al treilea rând, pe raza acestei comune nu exist concureni care ar pune în pericol

recuperarea investiiei planificat de SC. PAJUR A S.A. 

Cererea de produse de panificaie, la nivelul R omâniei, a crescut destul de mult în anii

anteriori fie din cauza crizei financiare, fie din cauza lipsei de timp pentru a mânca corect i

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 40/57

40

sntos. Astfel, investiia în cauz este bine gandit i va crete capacitatea de producie aflat 

momentan la 100 de tone de produse de panificaie i patiserie pe an. 

5.3. Personalul necesar pentru desfurarea activitii

Pentru derularea în parametrii normali a activitii, se vor angaja urmtoarele persoane:

y  4 cofetari;

y  4 ajutoare de cofetar;

y  2 modelatori;

y  2 fr mânttori;

y  2 ambalatori;

y  2 salariai TESA (1 inginer expert- ef de echipa,1 angajat pentru controlul

calitii). 

6. Analiza Proiectului de Investiii în MediuCvasi ± Cert

6.1. Analiza veniturilor i cheltuielilor generate de investiie

PLAN 2011 PLAN 2012 PLAN 2013 

Productie 10000 tone 14000 tone 20000 tone

Venituri si cheltuieli EURO EUR/T EURO EUR/T EURO EUR/T

Venituri din vanzari 20000 2  28000 2  40000 2 

Alte venituri 0 0 0 0 0 0

Venituri totale 20000 2  28000 2  40000 2 

Cheltuieli de transport 4000 0.4  5600 0.4  8000 0.4 

Venituri nete 16000 1.6  22400 1.6  32000 1.6 

Modificari ale incasarilor 0 0 0 0 0 0

Venituri din productie 16000 1.6  22400 1.6  32000 1.6 

Materii prime si materiale 5000 0.5  7000 0.5 10000 0.5 

Profit brut 11000 1.1 15400 1.1 22000 1.1

Costuri variabile

Curent 300 0.3  420 0.3  600 0.3 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 41/57

41

Cheltuieli cu reparatiile 50 0.05  70 0.05 100 0.05 

Cheltuieli cu antreprenorii 100 0.1 140 0.1 200 0.1

Salarii variabile 150 0.15  210 0.15  300 0.15 

Alte cheltuieli variabile 0 0 0 0 0 0

Total costuri variabile 2000 0.2  2800 0.2  4000 0.2 

Profit brut - Costuri variabile 9000 0.9 12600 0.9 18000 0.9 

Costuri fixe

Utilaje/Echipament 5000 0.5  5000 0.36  5000 0.25 

Imobilizari 300 0.03  300 0.02  300 0.015 

Salarii fixe muncitori 2000 0.2  2000 0.14  2000 0.1

Salarii fixe TESA 700 0.07  700 0.05  700 0.035 

Impozite 100 0.01 100 0.007 100 0.005 

Management 700 0.07  700 0.07  700 0.035 

Total costuri fixe 8800 0.88  8800 0.83  8800 0.65 

Profit brut-CT  200 0.02 1000 0.07  5000 0.25 

Veniturile comp 200 0.02 1000 0.07  5000 0.25 

Costuri anuale aferente

investitiei 16000 16500 17800

Rentabilitate 1.40%  2.50% 12.30% 

Sursa : Studiul efectuat de SC PAJUR A SA înaintea construirii halei

În previzionarea veniturilor i cheltuielilor generate de noul proiect, conform tabelului de

mai sus, au fost luate în considerare urmtoarele aspecte :

y  Cheltuielile cu materiile prime au fost trecute separat pentru a putea fi evideniate în

calculul profitului brut ;

y  Costul unei tone de faina a r mas constant pe parcursul celor trei ani, 2 EUR/T ;

y  Costurile variabile se calculeaz în funcie de producia fabricat ;

y  Cheltuielile fixe ramân constante ;

y  Impozitul pe profit este fixat la 16%. 

6.2. Analiza Cash Flow-urilor

În primii doi ani hala de producie nu poate produce la capacitatea sa maxim astfel, în

2011 i în 2012 produsele finite sunt de 10000 tone, respectiv 14000 tone. Din 2013 producia

ajunge la 20000 tone, reprezentând capacitatea maxim a halei. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 42/57

42 

Dat fiind faptul c materia prim necesar  firmei de panificaie i patiserie poate fi

nelimitat, durata de funcionare a proiectului poate fi nelimitat. Pentru a ne ajuta la calcule,

consider m Df = 11 ani. 

În continuare v prezentm un tabel cu amortizrile aferente utilajelor folosite de SC

PAJUR A SA :

Sursa :Studiul efectuat de SC PAJUR A SA înaintea construirii halei

Cu ajutorul datelor din tabel, precum i cu meniunile urmtoare, vom calcula cash flow-

urile : 

y  Costurile variabile au o pondere constant în cifra de afaceri (22,6%);

y  Costurile fixe ramân constante pe toat perioada analizat;

y  Dobânzile pentru utilaje au fost calculate aplicând o rat a dobânzii medie de 8%;

y  Amortizarea anual aferent investiiei este cea obinut în tabelul de mai sus;

y  Variaia imobilizrilor brute pe parcursul celor 11 ani este 0;

y  Activele curente nete s-au dedus din formula 360 ACRnete

 D f zileCA

! v ;

y  CFD=PN+AM+DOB-varIMOBnete-varACR nete. 

Indicatori 2011 2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020 2021

CA 200000 216000 230000 230000 230000 230000 230000 230000 230000 230000 230000

CV  45200 48816  51980 51980 51980 51980 51980 51980 51980 51980 51980

CF 8800 8800 8800 8800 8800 8800 8800 8800 8800 8800 8800

Amz 150545 150545 150545 150545 150545  99545  99545  99545  99545  99545  44545 

PN -4545  7839 18675 18675 18675  69675  69675  69675  69675  69675 124675 

ACRnete 8000 9000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000

var

ACRnete - 1000 1000 0 0 0 0 0 0 0 0Dobanzi 16000 17280 18400 18400 18400 18400 18400 18400 18400 18400 18400

CFD 162000 174664 186620 187620 187620 187620 187620 187620 187620 187620 187620

ÄCalcul CFD´ 

6.3. Criterii de evaluare a proiectului de investiii

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 43/57

43 

6.3.1 Valoarea actualizat net (VAN)

Acest indicator se determin ca diferen dintre valoarea actual a exploatrii i

revânzrii viitoare a investiiei, pe de o parte, i capitalul investit (I 0), pe de alt parte1.Valoarea

actual a investiiei se determin ca sum a fluxurilor de trezorerie viitoare i actualizate cu un

factor de actualizare (k). 

Conform criteriului VAN de selecie a investiiilor eficiente, se accept numai proiectele

de investiii cu VAN pozitiv. 

Firma PAJUR A realizeaz proiectul de investiii fr a se îndatora i astfel vom considera

factorul de actualizare ca fiind rentabilitatea ateptat de investitori pe piaa de capital

româneasc în sectorul de panificaie. La data întocmirii proiectului, k era de 19%. 

Calculând, VAN pentru proiectul vizat este:

VAN=-568400+162000/(1+0.19)+1 74664/(1+0.19)2+186620/(1+0.19)3+187620/(1+0.19)4+.....+187620/(1+0.19)11 

VAN=242085 EURO.

Dup durata de funcionare stabilit la 11 ani, dac hala s-ar desfiina i preul în euro pe

m2

ar r mâne constant, valoarea rezidual ar fi egal cu valoarea iniial a terenului. Astfel,

VAN ar fi -326315. Fiind o valoare<0, investitorii vor lua decizia de abandonare a proiectului. 

6.3.2. Rata intern de rentabilitate (RIR)

În determinarea R atei Interne de R entabilitate se pornete de la ipoteza c fluxurile de

trezorerie viitoare pot fi reinvestite constant la aceeai rat (R IR ). Acest indicator se obine prin

rezolvarea ecuaiei VAN=0 cu necunoscuta k (rata de actualizare). 

Dup calcul, R IR =-56.67%, deci proiectul nu trebuie acceptat. 

R ata Intern de R entabilitate Modificat se calculeaz într-o ipotez mai realist i este

rata de rentabilitate caracteristic firmei, presupunându-se c toate cash flow-urile aferente

investiiei sunt fructificate la aceast rat. 

1 Stancu,I., F inante, Editura Economica, Bucuresti, 2007, pag.533 

0

1

01 1

nt n

t nt 

C   FD V   RV  A N I 

k k !

! "

§

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 44/57

44 

1

0

(1 )

1

nn i

i m nn i

C  F  r  V  R

 R I  R M  I 

!

!

§ 

În cazul S

.C.

PAJUR 

A S.A., dac aceasta decide reinvestirea cash flow-urilor în alte

activiti cu o rentabilitate de 25%, R IR M va avea o valoare de 1,02%. Fiind superior lui R IR ,

inseamn c adoptarea acestui proiect va avea influene negative asupra firmei. 

6.3.3. Termenul de recuperare (TR)

Alturi de problema performanei unui proiect de investiii din punct de vedere al

câtigului în uniti bneti sau sub form de rat de rentabilitate, un element de interes pentru

investitor îl constituie i termenul de recuperare. 

Termenul de recuperare nu reprezint altceva decât durata în care se recupereaz

fondurile investite din

y  CFD viitoare neactualizate - termen de recuperare neactualizat

y  CFD viitoare actualizate -termen de recuperare actualizat. 

An CFD CFDcum CFDactz CFDact.cum

2011 162000 162000 136134.5 136134.454 

2012 174664  336664 123341.6  259476.026 

2013 186620 523284 110426  369902.0612014 187620 710904  93343.28  463245.345 

2015 187620 898524  78502.09  541747.437 

2016 187620 1086144  66063.38  607810.817 

2017 187620 1273764  55508.88  663319.693 

2018 187620 1461384  46671.64  709991.335 

2019 187620 1649004  39169.1 749160.437 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 45/57

45 

2020 187620 1836624  32973.64  782134.075 

2021 187620 2024244  27672.57  809806.641

TR

neact.  3.24 ani

TR act.  5.4 ani

³Determinarea termenului de recuperare´ 

Privind tabelul, observm c investiia se recupereaz în 3 ani i 87 de zile (în cazul CFD

neactualizate) i în 5 ani i 146 de zile (în cazul CFD actualizate). În ambele cazuri investiia se

recupereaz într-un termen foarte scurt. 

6.3.4. Indicele de profitabilitate

Acest indicator reprezint raportul dintre efectul investiiei (CFD totale actualizate) i

efortul investiional (valoarea investiiei) i se calculeaza în felul urmtor:

Pentru construirea halei, IP este de 0.4259. Aceast valoare este mai mic decât 1 i

astfel proiectul nu va fi acceptat. 

7. Analiza Proiectului de Investitie in Mediu Incert

Pentru a analiza performanele proiectelor de investiii în mediu incert se aplic

urmtoarele tehnici: analiza de sensibilitate (senzitivitate); tehnica scenariilor; arborele de

decizie; simularea Monte Carlo; previziunea factorilor determinani ai performan

elor proiectului

într-un scenariu normal (situatie considerat de baz) ± considerîndu-se ca fiind ³cea mai

 probabil´ situaie; identificarea factorilor care s-ar putea modifica, stabilindu-se intervalul de

variatie;

- construirea a doua scenarii posibile pentru fiecare dintre factori ± scenariul favorabil (optimist)

si nefavorabil (pesimist);

00

nn

n

1t

tt

I

VAN1

I

)k 1(VR )k 1/(CFD

IP !

!

!

§

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 46/57

46 

- analiza impactului fiecarui factor prin recalcularea indicatorilor de performant afereni

 proiectului în condiiileîin care respectivul factor se afl în scenariul favorabil / nefavorabil, toi

ceilali factori meninându-se la nivelul din scenariul scenariul normal;

- construirea unei matrici pentru fiecare din indicatorii de performanta folosii drept criteriu de

apreciere a investitiei, in care se vor trece valorile obtinute prin modificarea fiecarui factor;

- se poate apela, pentru a evidentia impactul factorilor de influenta, la calcularea unor coeficieni

de elasticitate ai indicatorilor de performanta in functie de factorii analizai. 

7.1. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate are scopul de a testa cât de sensibile sunt rezultatele financiare

generate de investiie la manifestarea riscurilor menionate. Ea presupune parcurgearea

urmtorilor pai: 

- identificarea factorilor de risc;

- estimarea probabilitii de manifestare a fiecrui risc;

- testarea impactului manifestrii fiecrui risc asupra rezultatelor financiare generate

de investiie. 

În ceea ce privete identificarea factorilor de risc, se atrage atenia c de obicei numrul

acesta este foarte ridicat, astfel încât nu ne putem propune întocmirea unei liste exhaustive. 

Cea mai recunoscut i mai utilizat tehnic pentru msurarea riscului proiectului este

analiza de sensibilitate (sau senzitivitate). Aceasta se aplic atât pentru analiza riscului costului,

cât i a veniturilor proiectului de investiii, dup ce s-au realizat primele estimri ale acestora . 

Aceast analiz are în vedere în special acele componente care au impact mare asupra

 performanelor firmei. De obicei se folosec 3 scenarii: optimist, normal i pesimist. 

7.1.1. Scenariul optimist

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 47/57

47 

Vom analiza mai întâi scenariul optimist care este un scenariu aductor de rezultate

  benefice pentru S.C. Pajura S.A. Pentru conturarea acestui scenariu favorabil am luat în

considerare o cretere a preului mediu cu 20% a produselor de panificaie produse de S.C. 

Pajura S.A. , ca urmare a cererii crescânde, în perioada 2011-2013, pe acest segment de produse. 

Astfel, conform acestor date, se constat i o cretere a CA cu 20%.

 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 48/57

48 

Analizând termenul de recuperare, putem observa c investiia se va recupera într-un

timp scurt, puin peste 1 an, atât în cazul termenului de recuperare actualizat, cât i în cazul

termenului de recuperare neactualizat, ceea ce indic faptul c investiia se va dovedi profitabil. 

În continuare vom avea în vedere modificarea CV, în sensul scderii ponderii acestora în

CA de la 85% la 80%. Aceast modificare afecteaz cash-flow-urile disponibile, implicit

afectând i VAN; R IR ; IP; R IR M. 

Pentru aceast modificare am luat în considerare scderea preului grâului, ce reprezint o

cheltuial variabil pentru întreprindere, cheltuielile fixe modificîndu-se în sensul creterii pân

la 29%. Modificarea a adus în prim plan indicatori cu valori uor mai ridicate, ce indic faptul c

investiia este mai profitabil( indicele de profitabilitate fiind dingurul care a a sczut). 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 49/57

49 

7.1.2. Scenariul pesimist

Având în vedere situaia internaional a economiei, care implicit a afectat i R omânia,

analiza unui scenari pesimist devine i mai important, fiecare investiie putând avea neansa de a

fi afectat de recesiune. Într-o asemenea situaie, cele mai afectate vor fi proiectele care necesit

un durat lung de desfurare, implicând costuri mari, fr rezultate pe termen scurt, ceea ce

clar nu este de dorit într-o situaie de criz. Astfel,începând cu 2010 i pana în 2013, va scdea

CA cu 25,7% , ca rezultat al unei scderi în cererea produselor de panificaie la nivel naional,

afectând i compania noastr. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 50/57

50

În continuare vom analiza indicatorii, având în vedere creterea CV cu 5%, ca urmare a

majorrii creterii preurilor finei i grâului, materii prime pentru compania Pajura SA, afectând

 profitabilitatea companiei. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 51/57

51

7.2. Centralizarea datelor i analiza coeficienilor de elasticitate

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 52/57

52 

7.3. Tehnica scenariilor

Aceast tehnic const în parcurgerea urmtorilor pai: evaluarea sistematic a

contextelor operaionale ale firmei, identificarea evenimentelor viitoare care ar putea influenastrategia i performanele firmei, enunarea ipotezelor referitoare la evoluiile acestor 

evenimente, elaborarea unor viziuni coerente privind modul în care mediul de afaceri s-ar putea

transforma, precum i privind impactul acestor transformri asupra performanelor firmei. 

Tehnica are în vedere capacitatea întreprinderii de a face fa diverselor categorii de

riscuri, de a se adpata la schimbrile economiei. 

Pentru a stabili mai bine cât este de profitabila investiia, vom calcula valoarea actualizat

net medie pe unitatea de risc asumata. Astfel, indicatorului E(VAN) este egal cu 810059,7 ,iar 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 53/57

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 54/57

54 

CF1=425900; CF2=567900 

CF3=425900*0.3+195000*0.7= 264270 

CF4=327400*0.35+0.65*268400=289050 

VANmediu=568400+0.6*(425900/1.19+264270/1.19^2)+0.4(567900/1.19+289050/1.19^2)

=1248212,2521. 

Bibliografie 

Georgeta Vintila, Gestiunea financara a intreprinderii, editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 

2005 

-568400

425900

567900

456000

195000

327400

268.400

60% 

40% 

30% 

70% 

35% 

65% 

Anul 2011 Anul 2012

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 55/57

55 

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/InformariEmit.aspx?s=PAJU&w=&gp=0&tp=1&st=4&u=true

Dragot, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragot, M., Management financiar, Editura Economic, Bucureti, 

2003 

R egulament de Organizare si Functionare ± S.C. PAJUR A S.A. 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 56/57

56 

8/3/2019 PAJURA SA (2)[1]

http://slidepdf.com/reader/full/pajura-sa-21 57/57

Stancu,I., F inante, Editura Economica, Bucuresti, 2007 

http://maps.google.ro/maps?hl=ro&tab=wl 

http://www. bizoo.ro/firma/ pajurasa 

http://www.listafirme.ro/sc/3022933 _pajura_sa.htm