PIPEREA, Gheorghe

Studii: Facultatea de Drept Universitatea din Bucuregti (7990-1994);doctor.in drept, Universitatea Sorbona I, Paris, Pantheon (1998-2005J gi

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuregti [1998-2005).Activitate: profesor de drept comercial la Facultatea de Drep! Universita-

tea din Bucuregti; avoca! membru al Baroului Bucuregti (1996-prezentJ;practician in insolvenld (2001-prezent); fost judecltor, Jud. Sect. 1,

Bucuregti (199 4-199 6).

Autor al mai multor cirgi de specialitate in domeniul dreptului, inclusivmanuale universitare gi tratate de drep! Gheorghe Piperea este si unconstant publicis! comentator critic gi creator de main-stream ;i demodele de practici legali gi jurisprudenfiali, inovafiile gi soluliilegAndite gi aplicate impreuni cu echipa sa fiind un motor al dezvoltiriidreptului afacerilor in RomAnia ultimilor 10 ani.

Gheorghe Piperea ;i echipa sa sunt creatorii conceptului de procescolectiv de tip class action in RomAnia, ei fiind gi cei care au pus in lucruacest concept, cu rezultate remarcabile in planul jurisprudenlei gi alcontractelor-tip sau al operei de legiferare ulterioari.

De altfel, toate aceste curente gi inovalii au fost suslinute timp de 10 anide Conferinlele de Dreptul afacerilor, organizate de Piperea & Asocialii,conferinle care s-au transforma! de-a lungul timpului, intr-un eveni-ment anual de referin!5 in domeniul dreptului afacerilor, avAnd toatepremisele consoliddrii ca atare pe urmitorii ani.

Gheorghe Piperea

Crp, cAgtig eu, paiure, pierzi tu(Ia-1i un lag)

Editura C.H. BeckBucuregti 2016

Cuprins

Prolog

Capitolul 1. Scurtituri mentale 9i emofionaIe...........'.............5

Secliunea I. Arme silenlioase pentru rdzboaie tlcute.......'."."...5

Se4iunea a II-a. Noua frontieri a legislatiei protecliei

consumatorului: Neuromarketing-ul' ..........'.......77

Neuronul - oglindd..... ......""...."'.....17

Frica vinde. Sau nu.......... ..................23

Markerii somatici .....................'...'....27

Religie gi mister...... "."".........""'.......30

Mesaje subliminale 33

SecliuneaaIII-a.Ia-!iunlag....'............. .'.....'..".."'.....39

N-o lua pe scurtiture........'.........." '..'......'....".'...'...42

Conformare (in)voluntarl 9i persuasiune..'..'..".""...............47

$1. Reciprocitatea............ ...........51

52. Concesia gi contrastul perceptiv' .".".."55

S3. Consecvenla ti angajamentul consistent............'...." 61

$4. Autoritatea..........'..'.... ............69

$5. Validarea publicI"... ..'.........73

$6. Simpatia, asocierea emofionale 9i limitarea .........-..76

Secliunea a IV-a. Efectul,,Werther" 9i apatia ....".80

Sectiunea a V-a. Rizboaie de cAgtigat cu pra;tia........'.""'....."..90

Secliunea a VI-a. Cum se simt zeii in oragul lor.-..................'."."95

VIII Cap, cdstig eu, pajurd, pierzi tu

Capitolul2. Despre emolii gi contractelrafional...... ..................... 98Contracte la contracte gi comer| cu pariuri.....................^.. 101Camuflarea libertitii contractuale ..................109

Troli, postaci gi hateri. $i luni de fiere...................................111

Capitolul 3. Semiobscur gi umbre bancare .,. tzO...ata cum iertim gi noi datornicilor no;tri........... .............. 720in absenla reflectorului ...................... .................727

Shadow Banking....... ......................133

Shadow Banking IL.................... ....L40Biroul de debite abuzive gi depozite nesigure...... ............. 744Despre bicicligti....... ........................L47

Despre riscul sistemic gi prostia sistematicd ..................... 153Gilceava in;elepfilor 9i ipocrizia ..................... 159

Capitolul 4. Soldalii furtunii 174Colonia mercantilizatl militaristi RomAnia .. ..................... t7 4Bun venit in Evul mediu 181

Epilog

98

Note bibliografice

198

203

Prolog

in marketing se fac bani mulgi mizind pe cartea flatiriiconsumatorului, ciruia i se exploateazi vanitatea, dorinlele

ascunse, profunde, de parvenire, de epatare, idealurile de cipd-

tuire. Acest gen de extraciie a profitului din astfel de ,,oportu-

nitifi" nu ar fi chiar atAt de grav daci s-ar rezuma la jocul in

care, de voie - de nevoie, ne lislm atragi din comoditate: noi ne

prefacem ci nu Ie credem minciunile, ei se prefac ci nu ne iau

de fraieri. in plus gi in definitiv, dupi ce ne-am fript cu ciorba,

suflim gi in iaurt. Dupi ce ne-am satisfecut aceste vanitili (sau

ne-am dat seama ci sunt prea scumpe 9i nu am ficut decAt sIne afundim in datorii), ne revenim. Devenim mai intelepti 9i

ajungem si inlelegem ci a fi e mai important decAt a avea.

Ce este intr-adevdr grav este cd profesionigtii persuasiunii,

care gtiu nigte ugi secrete prin care se poate piffunde insubcongtientul nostru, firi ca noi si gtim ci aceste uqi secrete

ni s-au deschis pe furig $i talhere$te introduc acolo, in

strifundul minlii sau al creierului nostru emofional, dorinla de

a avea, voinla de a poseda, intenlia vagi, aproape ne-doritd, de

a cumpira. Dupi aceasti pitrundere prin efraclie a acestor

musafiri nedorifi in (sub)conqtientul nostru, ajungem sicredem ci deciziile de achizilie pe care le luim sunt ale

noastre, sunt rezultatul liberului nostru arbitru. Suntem

2 Cap, cdstig eu, pajurd, pierzi tu

dresali si credem asta. Iar cele mai multe decizii de achizi;iesunt teleghidate, mecanice, sunt rezultate ale montirii noastrepe pilot automat, ale cedirii controlului rafional al actelornoastre in favoarea,,infelepciunii trupului".

Din nefericire, aceste acte teleghidate sunt, mult prea des,

rezultate ale manipullrii psihologice. Sunt artificiale, suntmenite a ne controla. Marketingul gi profesionigtii persuasiuniise bazeazl, mai mult pe manipulare decAt pe convingere gi pe

conformare congtienti.Sunt unii consumatori care igi dezvoltl gi chiar igi ,,cultivi"

o dependenld patologicd de indatorare. Existi realmente cazuride dependentd de shopping; se fac chiar filme cu acest subiect.Sunt creditori profesionigti, ajutafi de specialigti ai persua-siunii, care le pun la dispozilie acestor dependenfi de shoppingdiferite forme de imprumuturi, linii de credit, facilitili de

creditare etc. gi care ii fac pe acei nefericifi dependenti gi de

indatorare. Din acest punct de vedere, acei creditori care

exploateazl dependenla de imprumuturi sunt similari cu trafi-cantii de droguri, care creeazd mai intAi dependenla de drogurigi, ulterior, cAgtigd enorm de pe urma dependentei sau a bolfi.

Dar lucrurile sunt mai grave daci observim banalitateaimprumutului.

Acest act juridic, care ar trebui sI fie excepfional, a devenitnatural, uzual. Am fost ficuti sd credem ci nu se mai poate trlifirl a ne imprumuta. Ba chiar existi teorii gi PR menite a apira,,dreptul" nostru de a ne imprumuta. Nu mai vedem nimic riuin faptul cd ne transformim noi ingine in sclav eul nostru viitor,cel care va munci urmitorii 25-30 de ani pentru a rambursacreditele ficute acum. Doar pentru ci vrem acum gi aici lucruri(care nu ne sunt neapirat utile, dar care pot fi afigate, pentru ase vedea cd avem, pentru a ne putea face un selfie Si a-l pune pe

Prolog 3

Instagram, ca si ne vadi ,,prietenii" 9i si ne invidieze) ne

amanetim viitorul, uitdnd si mai fim, golindu-ne pe diniuntrupentru a face loc unicului, religiosului fel de a achita creditul la

banci. Cici, daci nu v-afi dat seama inci, atunci cind ne

imprumutim pe 25-30 de ani pentru orice, ne jucim de-a

cilitoria in timp, aducAnd in prezent veniturile noastre

viitoare, care vor fi grevate, uneori in proporfie de 10070, in

favoarea creditorului, care igi va vrea inapoi ,,banii" creati din

nimic. $i, ca si nu vI execute silit, profesionistul persuasiunii

vi va determina si vi golili de voi ingivi gi sd vi umpleli cu

fantomele creditorilor.Daci, din punct de vedere iuridic, legislalia protectiei

consumatorilor cauti echilibrul prestatiilor 9i sanclionarea

practicilor ingelitoare ori a punerii pe piafi de produse cu

defecte, intervenind in contracte in care consumatorul, din

punct de vedere economic gi tehnic, este esenlialmente inegal

cu profesionistul (comerciantul) care va fi intotdeauna tentat

si abuzeze de puterea sa economici, in marketing 9i in vdnziriaccentul vi fi pus intotdeauna pe persuasiune, pe manipulare,

pe motivarea cumpiritorului si cumpere 9i si continue sicumpere gi mai mult, indiferent de faptul ci aceasti progresie

se realizeazi pe bani pegin sau pe credit.

De aceea proteclia consumatorului, a simplului particular,

in fala acestor practici, e mai importanti decAt o simpliramuri de drept sau o teorie economici. ]ine de cele mai

adAnci temeri ale noastre. |ine de liberul arbitru.

Dorinla de a avea, de a poseda, cavzeazd, predare, impune

supunere, iar supunerea genereaze putere. E ca in iocurile de

noroc unde !i se lasi impresia ci ai ganse si cigtigi. Dar

dealer-ul cAgtigi intotdeauna. Cap, cAgtig eu, pajuri, pierzi tu.

Asta e regula jocului.

4 Cap, cdstig eu, pajurd, pierzi tu

Imaginali-vd, totugi, cum ar fi si spuneii voi, mirenii, les jeux

sont foits.Zeiiar deveni banali. Overlorzii - stereotipici.

A gdndi inseamni si alegi congtient gi si fii responsabil.inseamni sd vezi pddurea inainte de a tiia copacul. inseamnisi testezi inainte de a experimenta sau a a$iona si ai o

varianti de iegire.

in orice caz, t)n contract nu e o cugci in care si te inchizi, nue un penitenciar, ci un instrument al opfiunii.

Rezistali acestor comandamente: daci nu weli si vi nagtelidin nou, dacd nu vi conformafi, vI obligim; daci vI opunefi, vomface noi si vd nagteli din nou, supunAndu-vi la gocuri gi obli-gAndu-vd sI urmagi terapia de goc; avem arme silenfioase, de care

nici micar nu suntefi congtienfi, suntem intr-un rizboi ticutcontra voastri: vi veti supune, mai deweme sau mai tArziu.

PR-igtii, analigtii gi forumigtii spilafi pe creier care ridici insldvi acest sistem feudal teocratic sunt definufii care se dau

bine pe lAng5 gardieni pentru cAteva favoruri oblinute in inchi-soarea in care gtiu bine ci vor sta pe via!5. Ei sunt pierdufi, nuse poate face nimic pentru ei. Lumea lor e o lume penitenciari.

Dar noi, ceilal;i, inci mai avem posibilitatea de a vedeapidurea fird a fi obsedali de copaci.

De aceea e bine si gtim cum putem fi manipulafi, care suntarmele persuasiunii, cum putem contra-ataca, ce metode avempentru a supraviefui uzanlelor societi;ii de consum.

Capitolul 1

Scurtlturi mentale gi emolionale

Motto:

Suntem dominali de forle biologice profunde,

dar optdm pentru a ne amdgi singuri,

gdndind cd ne alegem tn mod conStient activitdlile(Arthur Schopenhauer)

Ce nu e tnzestrat cu rafiune,

nu poate fi condus Prin raliune(Terenfiiu)

Secliunea IArme silenlioase pentru rizboaie tlcute

in timp ce ciutam pe net surse ale a;a-zisului ,,decalog al

manipulirii" atribuit lui Noam Chomsky, am descoperit nigte

lrimiteri la un document in englezd, clasificat ,,top secret" 9i

intitulat Silent weapons for quiet warsr. Acest presupus

document top secret ar fi fost descoperit din intAmplare, pe

7 iulie 1986, de un angajat al Boeing Aircraft Corp', care

cumpirase, pentru piese de schimb, un copiator IBM uzaq in

interiorul acestui copiator, individul ar fi descoperit un

6 Cap, cdstig eu, pajurd, pierzi tu

document ce pirea a fi . datat in perioada de inceput a

rlzboiului rece (degi, pe pagina sa de inceput, este notat anul7979 ca dati a emiterii sale) gi care chema elitele globale la unrdzboi total, dar ticut gi insidios, orientat cetre controlul totalal maselor, printr-un sistem de arme silenlioase, cum ar fimanipularea industriei, a sistemului educafional, a divertis-mentului gi' a inclinafiilor politicienilor. Documentul indemnala o revolutie silenfioasi, insidioasi, meniti a invrijbi popu-

lafia, pundnd fratele contra fratelui, familia contra membrilorsii, credinciogii contra co-relegionarilor lor. Toati aceastistrategie ar fi meniti a devia atentia publicului de la ceea ce i se

intAmpli in mod real in viala de zi cu zi, dar gi de la experi-mentele la care este supus in interiorul programului de

preluare a controlului asupra lumii. Originile gi destinafiileacestui document nu se cunosc, dar se binuiegte ci ar aparlineaga-numitului Grup Bilderberg entitate la care teoreticieniiconspiraliei fac referire ca fiind un fel de guvern mondial, care

conduce lumea din umbri. Indiferent de aceste teorii,conlinutul acestui ,,document" este, pur gi simplu, tulburitor,mai ales prin acuratetea datelor gi informatiilor pe care lecontine, dar gi prin faptul ci el corespunde cu evenimentereale, istorice. Spre exemplu, aga-numita ,,terapie de 9oceconomic" chiar a fost experimentati cu succes, mai intAi in

|5ri ale Americii Latine care erau conduse de dictatori verogicapabili si igi inrobeasci propriul popor (Chile, Argentina,Salvador, Brazilia), dupi aceea in tiri ale Asiei de Sud

(lndonezia, Coreea de Sud) gi, ulterior, chiar in ;iri fostecomuniste (Rusi4 Polonia, RomAnia). Din 9 septembrie 2001,terapia de goc economici a fost pusi in practici exact acolounde a inceput totul - in SUAz.

Scurtdturi mentale Si emolionale 7

Urmitoarele paragrafe, redate intre ghilimele, sunt extrase

din acest document, ele fiind relative la instrumentalizarea gi

finalitatea armelor silenlioase3.

,,Tot ceea ce se atteapti de la o arml obignuitl se agteapti gi

de la o armi silenlioasl, dar rezultatele se vor concrOtiza

numai in maniera in care creatorul armei silenlioase a Ecut-osi funclioneze.

Arma silenlioasl trage situafii, in loc de gloante; este propul-

sati de procesoare de date, in loc de reacfii chimice; explozia

este generati de bilii de informagii gi nu de praful de pulbere;

lovitura pleaci dintr-un computer, gi nu dintr-o pugcd sau

dintr-un tun; arma silenlioasl este operati de un programator

de computer gi nu de un soldat negtiutor de carte gi, in fine, este

utilizatd la ordinul unui magnat bancar gi nu a unui general.

Arma silenlioasl nu face zgomote explozive, nu cauzeazi

rini fizice sau mentale vizibile gi, la nivel de aparen;i, nu

interfereazi cu viala sociali a nimlnui. Dar asta numai pentru

un observator neavizat. Cici, in realitate, arma silenlioasiprovoaci gocuri teribile la nivel subcongtien! pagube teribile gi

de neinldturat din punct de vedere fizic gi mental gi grave

tulburlri ale vielii sociale individuale sau colective - gi asta

este de domeniul evidenlei pentru cel ce gtie unde si se uite.

Publicul nu poate inlelege aceastd armi ticuti gi, de aceea,

nu poate crede ci este atacat in mod discret gi insidios.

Publicul poate, in mod instinctiu sI simti ci ceva este in nere-

guli; dar, mullumiti naturii tehnice a armei ticute, publicul nu

igi poate exprima acest presentiment intr-o manierl rafionall,inteligibili. Aga ci publicul nu va gti cum sd strige dupi ajutor,

iar indivizii obignuili nu vor gti cum si se asocieze cu al;iipentru a se apira colectiv contra armei ticute.