7/21/2019 pagina2 http://slidepdf.com/reader/full/pagina2-56d9cabd19e9d 1/34 5 CREATIVITATEŞI INOVARE 5.1 Nevoia de schimbare în lumea contemoran! Trăim azi într- o societate cu o economie total diferită de cea a anilor 1970, definită ca fiind economie bazată pe cunoaştere. Noua economie ar putea fi caracterizatã prin: (1) aari"ia unor ramuri industriale dominante noi , în principal tehnologiile informaiei !i ale comunicării" (2) o schimbare în accentele activit!"ii de mana#ement , orientatã acum, în primul r#nd, pe $una gestionare a resurselor tehnologice !i pe acti%itatea de ino%are" (3) o schimbare a naturii roduselor , care conin componente pro%enind din ramuri industriale dintre cele mai diferite" (4) scurtarea considerabil! a erioadei între descoerirea de cãtre cercetãtori a unui nou fenomen fizic&chimic&$iologic $i alicarea lui în industrie' (5) aari"ia unor constr%n#eri mult mai puternice în acti%itatea de management, materializate într-o mondializare a concurenei !i o$ligaia de a lua în consideraie, ca un factor determinant, a interaciunilor cu mediul încon(urãtor !i a cerinelor de protecie a acestuia'
Trăim azi într- o societate cu o economie total diferită de cea a anilor 1970, definită ca fiind economie bazată pe cunoaştere.
Noua economie ar putea fi caracterizatã prin:(1) aari"ia unor ramuri industriale dominante noi , în principal
tehnologiile informaiei !i ale comunicării"(2) o schimbare în accentele activit!"ii de mana#ement, orientatã
acum, în primul r#nd, pe $una gestionare a resurselor tehnologice !i peacti%itatea de ino%are"
(3) o schimbare a naturii roduselor, care conin componente
pro%enind din ramuri industriale dintre cele mai diferite"(4) scurtarea considerabil! a erioadei între descoerirea decãtre cercetãtori a unui nou fenomen fizic&chimic&$iologic $i alicarea lui înindustrie'
(5) aari"ia unor constr%n#eri mult mai puternice în acti%itatea demanagement, materializate într-o mondializare a concurenei !i o$ligaia dea lua în consideraie, ca un factor determinant, a interaciunilor cu mediulîncon(urãtor !i a cerinelor de protecie a acestuia'
întreprindere total informatizatã, la ni%elul cuno!tiinelor actuale,ar fi:
&i#ura 5.? 9chema unei întrerinderi total in@ormatiate
2* B 2omputer *ssisted esign C6roiectare asistatã de calculatorD"2*T B 2omputer *ssisted Testing Cerific%are asistatã de calculatorD"2*. B 2omputer *sisted .anufacturing Ca$ricare asistatã de
calculatorD"2* B 2omputer *ssisted ogistics C*pro%izionare-desfacere asistatã de
calculatorD"
2*6 B 2omputer *ssisted 6lanning C6lanificare asistatã de calculatorD"26E* B 2omputer inancial 6lanning E *ccounting C6lanificarefinanciarã !i conta$ilitate asistatã de calculatorD'
&i#ura 5.B Consumul de materiale noi +lastice comoiteceramice, la @irma RENA32T
1. Aari"ia unei hier0o@erte ;Ð
- o aceea!i piesã se poate face din aluminiu, fontã su$ire, materiale plasticecompozite"
- natura !i proprietãile materiei prime de%in variabilã comandabilã;
- dispar restriciile legate de raritatea unor materii prime C2r, .o, F, ''DÐ
7. 9e modi@ic! metodele $i sistemele de @abrica"ie;Ð
1- apar tehnologii noi de prelucrare"2- fluGurile tehnologice comportã mai puine faze"3- fleGi$ilitatea tehnologiilor cre!te'
&i#ura 5.5 E@ectele aari"iei noilor materiale asura tehnolo#iilor din industrie
iotehnolo#iile
biotehnologie este o tehnologie care face apel la materia vie Cceeace o deose$e!te de chimie, metalurgie etc.D prin intermediul unor fiinţemonocelulare sau doar a unor compui !iochimici activi.
1- tehnologii de tip fermentativ,2- tehnologii en"imatice#
>2 <0A auphine recenteAnul lansarii 19<= 19<9 circa 19== circa 19== dupã 19?0
<rodus tim de <A ani A9 ani 17 ani 1@ ani ? ani
<rotec"ia mediului Tabel 5.B
1-:* 7***)eacii ad-hoc, soluii Ind of pipeI → *ciune planificatã, pre%enire, tehnologiiCepurare la finele procesului tehnologicD curateJm$unãtãiri punctuale → Jm$unãtãiri continue6erspecti%ã pe termen scurt → 6erspecti%ã pe termen lung6oziie defensi%ã, de conformare la lege → rientare proacti%ã, în înt#mpinarea legiiocus pe proces → focus pe produs → ocus pe întregul proces producie K
consumzolare organizaionalã → mplicare în toate domeniile de
&i#ura 5.) Rolul inov!rii în asi#urarea satis@ac"iei clientului
1- 2aracteristici de prag Csau calitate implicitãD'2- 2aracteristici de performanã Ccalitate eGplicitãD'3- 2aracteristici de eGcelenã Ccalitate care atrageD'
Inovarea a produce altceva sau a produce altfel '1- crearea unui nou produs"2- introducerea unei noi metode de fa$ricaie"3- intrarea pe o piaã nouã Csau crearea unei noi pieeD"4- apelarea la o nouã materie primã"5- o nouã organizare a firmei"6- creare a unei anume imagini a firmei'
Inovarea !ştiinţificã şi tehnologicã" const% &n transformarea unei
idei &ntr'un produs vanda!il# nou sau ameliorat# sau &ntr'un proces
operaţional &n industrie sau &n comerţ# sau &ntr'o nou% metod% social%.
inovantã antreprenorial CLenerarea de deea este o soluie *plicarea ideii mplementare, Lãsireaidei noiD pentru una din este (ustificatã fa$ricaie, soluiilor cele
pro$lemele firmei M comercializare mai $une desucces pe piaã
Condi"iile a$solut necesare a fi îndeplinite:1- lipsa oricãrei cenzuri sau autocenzuri asupra ideilor emise"2- eliminarea oricãrei atitudini negati%e sau negati%iste"3- încercarea tuturor de a îm$unãtãi ideile emise ce ceilali'
tapele tratãrii unei pro$leme prin tehnici de creati%itate în grup sunturmãtoarele:
1. identificarea unei pro$leme ce tre$uie rezol%atã"2. crearea unui grup"3. Sanaliza !i diagnosticul situaiei eGistente"4. Scãutarea cauzelor ce au condus la apariia pro$lemei"5. Sierarhizarea cauzelor"6. Scãutarea soluiilor, prin generarea de c#t mai multe idei noi"7. trierea ideilor emise, dupã criterii $ine sta$ilite"8. eGperimentare, analizare rezultate, decizie finalã"
Cunde etapele cu S se realizeazã prin acti%itate în grupD'
1- antreneazã pe toatã lumea, încura(eazã producia de idei"2- minimizeazã e%entualele conflicte, nu permite critica"3- încura(eazã ideile referitoare la cauzele Cprimare, dacã se
poateD pro$lemei studiate"4- rezultatul final %a depinde în rimul r%nd de numãrul de
idei adunate'
6etoda celor $ase !l!rii
3n #ru de oameni care Gî$i un e caH succesiv $ase lrii;
1• P%l%ria albã # cel ce dorete informaţii.
2• 2e informaii a%emM ce informaii ne lipsesc M, ce informaii ne-ar fi drag sã a%em M cum putem o$ine informaiile de care a%emne%oie M
3• 6ãlãria #alben!, cel cu idei practice )pedantul*.
4• *r merge dacã aducem fa$rica mai aproape de client, $eneficiulglo$al cre!te reduc#nd cota de $eneficiu pe unitatea de produs !i%#nz#nd mai mult, costul înalt al energiei tre$uie sã ne facã mai puin
energointensi%i etc'5• P%l%ria verde # cel cu idei tr%snite )creativul*.
6• Ne tre$uie ce%a cu totul nou P, ce alte alternati%e am puteagãsi M, cum am putea face lucrurile altfel M, ce altã eGplicaie ar puteaeGista M
7• 6ãlãria nea#r!, cel ce critic% !a"at pe fapte'8• )egulamentele nu ne permit aceasta, nu a%em o capacitate de
producie suficientã, %a determina cre!terea preurilor !i nu %om mai%inde, nu a%em eGperienã în domeniu etc'
9• 6ãlãria ro$ie, cel ce critic% !a"at pe intuiţii' Nu-mi place modul cum g#ndim, eGistã informaii plauzi$ile cã
preurile %or %aria în sensul'''• P%l%ria albastrã # mediatorul# cel ce re"um% ideile.
*m putea a%ea un rezumat al celor discutate p#nã acum M, cred cã deacum tre$uie sã ne concentrãm asupra aspectelor prioritare, cine ar fi dispus
sã-!i mai punã o datã pãlãria %erde M etc'Not; este un fel de $rainstorming diri(atU'
+oluiile o$inute se analizeazã critic, fiind mai înt#i împãrite în treimari categorii:
1• soluii de(a cunoscute"
2• soluii imposi$ile Cfie din cauza unor limitãri tehnologice, fiedatoritã unor incompati$ilitãi între modul de realizare !i funcionare aunor componenteD
3• soluii posi$ile, încã neaplicate practic' *cestea din urmã suntcele spre care se %a îndrepta atenia celui ce face studiul, una din ele
put#nd fi o cale originalã de soluionare a pro$lemei de rezol%at'
Re#ula lui <ARETO
)+ din cauze determinã -+ din efecte
2istele de întreb!ri
1. 2ista armatei ; - de ce este necesar M
1- unde M2- c#nd M3- de cãtre cine M4- ce are de fãcut M
5- cum M>' lista - ce M
J CC3CC K - c#nd M
1- unde M2- cum M3- cine M
3. 2ista lui Reiss -Jn ce constã principala dificultate M1- ce %ã deran(eazã M
2- murdãre!te, ine de firg M3- ce %-ar plăcea sã %edei, sã auzii, sã atingei, sã mirosii
M4- cand simii ne%oia sã a%ei o a treia m#nã M5- ce uitai sau negli(ai sã facei cel mai des M
4. 2ista lui &lesch - cam ce %reau sã fac M1- am mai fãcut înainte M 2um M2- a! putea face altfel M3- a! putea utiliza mai mult, mai puin, complet, de loc,
doar o parte, c#te%a pãri M4- ce se înt#mplã dacã fac pe dos M5- ce se înt#mplã dacã nu fac nimic M
oera"ii - ar putea fi mai mare, mai numeros M- ar putea fi fãcut mai mic, ar putea fi di%izatM- am putea pune mai mult M ar mai puin M- ar putea fi fãcut din mai puine piese M- cum sã îl întãrim, sã îl facem mai rezistent, mai dura$il M- ar putea merge mai repede M ar mai încet M
9uccesul de care se bucur! unele metode de stimulare a creativit!"iiTabel 5.)
*etoda $plicatã ! din firme" $preciatã ! din cei ce au aplicato"
Hrainstorming 9> ?0*naliza morfologicã 11 ?0+inecticã 11 @0istele de între$ări =? @02utiile de sugestii A? @0
5.) Clasi@ic!ri ale inova"iilor
om folosi trei moduri de a$ordare, dupã trei criterii diferite, anume:1- dupã o$iectul ino%ãrii"2- dupã gradul de schim$are adus"3- dupã impactul asupra firmei !i a pieii'
Tipuri de ino%aii în funcie de o$iectul acti%itãii ino%ante'
Cele $ase tiuri imlicate de de@ini"ia lui 9chumeter;
1- crearea unui nou produs"2- introducerea unei noi metode de fa$ricaie"3- intrarea pe o piaã nouã Csau crearea unei noi pieeD"4- apelarea la o nouã materie primã"5- o nouã organizare a firmei"6- creare a unei anume imagini a firmei'
Inovarea de rodus
Individul
:isuri, dorine
*!teptãri +tudii de comportament
Ne%oi +tudii de maretingTehnici 2ererede no%are 6iaã
