Paar 2012 Isu Olt

1

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR NESECRET

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Exemplar nr.

Nr.

Slatina

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ,,Matei

Basarab” AL JUDEŢULUI OLT

PLANUL

DE

ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

OLT

- 2012 -

2

Capitolul I - Dispoziţii generale

Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenţiale identificate

la nivelul judeţului Olt, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul

riscurilor respective.

Scopurile planului sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a

sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de

urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea

riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de

urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele planului sunt:

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea

manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în

baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform

schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate

asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor

operative;

d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării

situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinţă

-O.M.A.I. nr.132/29.06.2007 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului

de analiză şi acoperire a riscurilor;

-Legea nr. 481/08.11.2004 privind protecţia civilă, republicată;

-Legea nr. 215/23.04.2001 a administraţiei publice locale, republicată;

-Legea nr. 446/30.11.2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare;

-Legea nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

-H.G.R. nr. 1490/09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

-H.G.R. nr. 1491/09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura

organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru

situaţii de urgenţă;

-H.G.R. nr. 1492/09.09.2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi

atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

-H.G.R. nr. 2288/2004 privind aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin

pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale

privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

-H.G.R. nr. 642/29.06.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor

administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatirilor economici din punct de vedere al

protecţiei civile, în funcţie de tipurile de risc specifice;

-H.G.R. nr. 372/18.03.2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management

al Riscului Seismic;

3

-H.G.R. nr. 1286/13.08.2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive

pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor;

-H.G.R. nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente

majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

-H.G.R. nr. 1040/09.08.2007 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu

resurse umane, materiale şi financiare;

-O.U.G. nr. 21/15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de

Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005;

-O.M.A.I. nr.181/12.08.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea

situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administraţiei şi

Internelor;

-O.M.A.I. nr. 1134/13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea,

pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de

urgenţă profesioniste;

- Ordinul Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

nr. 1144/I.G. din 29.09.2008 pentru aprobarea Normelor Tehnice de aplicare a Ordinului

ministrului administraţiei nr.1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind

planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale

serviciilor de urgenţă profesioniste;

-O.M.A.I. nr. 1259/10.04.2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi

asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie

civilă;

-O.M.A.I. nr. 647/16.05.2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind

elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe

periculoase;

-O.M.A.I. nr. 360/14.09.2004, pentru aprobarea criteriilor de performanţă privind

structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă

-ORDINUL nr. 1160/30.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea

şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

-ORDINUL nr. 1475/551/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind

monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderi de grindină şi secetă severă, a

Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii

ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a

Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure;

-ORDINUL nr. 1184/06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si

asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

-ORDINUL nr. 683/07.06.2005 pentru aprobarea Procedurilor generice pentru

colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice;

-ORDINUL nr. 279/22.12.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică;

-ORDINUL nr. 638/420/12.05.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind

gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice

periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale;

- ORDIN Nr. 708/923 din 20 iunie 2005 privind comunicarea principalelor

caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a

structurilor privind gestionarea riscului la cutremure;

-ORDINUL nr. 712/23.06.2005 al Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru

instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;

4

-ORDINUL nr. 156/1999 al Ministrului agriculturii şi alimentaţiei pentru aprobarea

Normei sanitar-veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli

transmisibile ale animalelor;

-Ordinul comun nr.1178/1240/02.02.2006 al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi

Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, privind aprobarea Manualului prefectului

pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundanţii şi al Manualului primarului

pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundanţii;

2.2. Structuri organizatorice implicate

Autorităţile şi factorii care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor la

nivelul judeţului Olt sunt prezentate în anexa nr. 1 – Lista autorităţilor şi factorilor care au

responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială.

Structurile organizatorice implicate sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare şi

cuprind:

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Olt (conform anexei nr. 2); Centrele operative cu activitate temporară, pe tipuri de situaţii de urgenţă;

Celulele de urgenţă constituite la nivelul agenţilor economici şi instituţiilor din judeţ;

Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;

Populaţia judeţului.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,

potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea

situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (anexa nr.3-Atribuţiile autorităţilor şi

responsabililor).

Planurile de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmesc de către comitetele locale

pentru situaţii de urgenţă (112 structuri la nivelul judeţului), respectiv de comitetul judeţean

pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către consiliul local, respectiv de cel judeţean.

Primarii, respectiv prefectul răspund de asigurarea condiţiilor necesare elaborării P.A.A.R.

Planurile de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmesc şi se aprobă în termen de 60

de zile de la aprobarea de către prefect a ,,Schemei cu riscurile teritoriale” din unitatea

administrativ-teritorială elaborată de inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se

actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decît cele analizate

sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii

de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale

Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief

Judeţul Olt este situat în sudul ţării axat pe cursul inferior al râului ce i-a dat numele,

făcând parte din categoria judeţelor riverane fluviului Dunărea.

Străbătut de meridianul 24 grade longitudine estică pe linia localităţilor Iancu-Jianu-

Baldovineşti şi de paralela de 44 grade latitudine nordică pe linia Vlădila- Scărişoara,

judeţul are o formă alungită măsurând 138 km de la nord la sud şi 78 km de la est la vest.

Extremitatea nordică a judeţului este comuna Vitomireşti amplasată pe paralela 44

grade şi 42 minute, iar întinderea sa ajunge până la paralela de 43 grade şi 47 minute la

limitele de frontieră cu Bulgaria, pe Dunăre în oraşul Corabia.

5

Spre nord-vest judeţul Olt se învecinează cu judeţul Vâlcea, în est cu judeţele Argeş şi

Teleorman, iar în vest cu judeţul Dolj.

La sud Dunărea reprezintă limita judeţului cât şi o porţiune din hotarul ţării cu

Bulgaria pe o lungime de 51 km.

Suprafaţa totală a judeţul Olt este de 549.828 ha, numărul populaţiei fiind de 460.334

locuitori, iar densitatea de 84,2 loc./km.

Teritoriul judeţului aparţine mai multor unităţi geomorfologice, la nivelul cărora

structura geologică impune tipurile şi formele de relief, precum şi procesele

geomorfologice actuale şi care sub acţiunea factorului climatic determină tipul de peisaje.

Judeţul Olt se caracterizează prin simetria reliefului faţă de albia Oltului,

predominarea altitudinilor sub 200 m, specifice câmpiilor şi prin simplitatea structurilor

geologice ale subsolului.

Analiza curbelor hipsometrice principale indică o pantă lină a reliefului pe direcţia

nord-sud, extinderea diferită a altitudinilor, cu predominanţă celor sub 200 m, altitudini

minime la vărsarea Oltului în Dunăre şi apariţia curbei de 400 m, în partea de nord a

judeţului.

Un rol deosebit îl are curba hipsometrică de 200m, care marchează limite geografice

între Podişul Getic şi Câmpia Română pe direcţia Balş - Piatra - Olt - Slatina - Corbu.

Unităţile de relief din judeţul Olt se grupează astfel: câmpii, dealuri subcarpatice şi

culoare de vale, care se disting prin morfometrie, morfologie şi morfodinamică.

Unitatea de câmpie este reprezentată de :

- Câmpia Burnasului mai înaltă decât unităţile de relief din jur;

- Câmpia Caracalului cu aspect vălurit şi prezenţa iazurilor;

- Câmpia Boianului se prezintă ca o prelungire a platformei Cotmeana şi se

caracterizează prin interfluvii cu crovuri.

Caracteristicele morfometrice ale unităţii de câmpie reflectă scăderea în altitudine de

la nord la sud, valorile altitudinilor sunt de 70-100m.

Relieful petrografic este specific depozitelor de roci cu puternic caracter modelator,

care se evidenţiază bine în peisaj cum ar fi cel de dune de nisip în zona Obârşia – Potelu sau

de crovuri în Câmpia Boianului.

Relieful antropic reflectă acţiunea omului asupra mediului şi este corelat cu

exploatarea zăcămintelor şi a altor elemente naturale. În judeţul Olt formele reliefului

antropic cele mai răspândite sunt reprezentate de forme de acumulare (movile, depozite de

materiale), de excavare şi de nivelare.

Unitatea dealurilor subcarpatice este reprezentată de partea sudică a piemontului

Cotmeana. Această unitate de relief este dezvoltată pe formaţiuni mio-pliocene monoclinale,

acoperite local. Sub aspect petrografic depozitele sedimentare din alcătuirea acestei unităţi

de relief sunt marnele, nisipurile şi pietrişurilor.

Fragmentarea reliefului este mai accentuată în partea de nord a judeţului şi

evidenţiează ca formă proeminentă Dealul Dobrii-383m altitudine situat în apropierea

comunei Sâmbureşti.

Zona de dealuri reprezintă din punct de vedere geomorfologic un compartiment al

podişului Getic şi se întinde de la limita de nord a judeţului având ca subdiviziuni dealurile

Balşului la vest şi podişul Spinenilor la est.

Unitatea culoarelor de vale este reprezentată de culoarele de vale cu lunci şi terase

specifice marilor artere hidrografice:

- Culoarul de vale al Dunării este orientat vest-est, în profil transversal are un

caracter asimetric, lăţimea albiei este de 1-1,5Km, iar lunca 8-9Km. În dreptul

6

localităţii Potelu caracteristicele morfologice se reflectă în formele de relief fluvial

reprezentat de terase, cea mai dezvoltată fiind terasa de 15-20m numită Corabia.

- Culoarul de vale al Oltului prezintă o asimetrie morfologică, versantul stâng fiind

abrupt iar cel drept fiind prelung; specifice acestui culoar de vale sunt meandrările

puternice, despletirea în braţe, formele de relief fluvial de câmpie, ostrove,albii

părăsite, belciuge, terasele sunt bine dezvoltate.

- Culoarul de vale al Olteţului se dezvoltă atât în zona colinară din partea de nord a

judeţului Olt cât şi în cea de câmpie unde se lărgeşte şi prezintă terase.

- Culoarul de vale al Vedei se găseşte pe teritoriul judeţului cu un segment mic în

care însă fenomenele de modelare fluviale sunt intense.

- Culoarul de vale al Tesluiului se desfăşoară paralel cu cel al Olteţului şi se

caracterizează printr-o albie minoră meandrată şi terase joase bine dezvoltate la

Hotărani.

Morfodinamica actuală este legată de procesele de eroziune fluvială şi de cele

acumulare la nivelul albiilor, precum şi la nivelul malurilor.

Solurile judeţului Olt ca geneză sunt destul de variate, iar ca distribuţie geografică

ele se împart în mai multe unităţi zonale şi interzonale care constituie potenţialul pedologic

valorificat ca bază de dezvoltare a biogenezelor şi a culturilor de tot felul în raport cu

condiţiile mediului înconjurător. Solurile se caracterizează printr-un conţinut ridicat de

humus şi mai mic de argilă, cu fertilitate ridicată.

În partea de sud a judeţului, suprafeţe întinse sunt acoperite cu cernoziomuri de

diferite tipuri, slab şi moderat levigate şi cernoziomuri freatic umede.

În partea centrală şi nordică a judeţului se află o gamă variată de soluri de tipuri

silustre, brune şi podzolice, se întâlnesc de asemenea soluri negre argiloase care ocupă

suprafeţe mai mari la est de râul Olt.

Solurile cernoziomice ocupă 36,6 % din suprafaţa terenurilor agricole împreună cu

cele brun-roşcate şi brune de pădure care ocupă 24,5 % din suprafaţa agricolă, deţinând

ponderea în structura tipurilor de relief din judeţ.

Secţiunea 2. Caracteristici climatice

2.1. Regim climatic, specificităţi şi influenţe

Climatic, judeţul Olt se înscrie în sectorul cu climă continentală cu nuanţe

mediteraneene, mai umedă în nord, în zona Piemontului Getic şi cu caracter mai uscat în

zona sudică de câmpie generate de masele de aer tropical în sezonul cald, de origine

africană.

Aerul tropical din sud – vest determină o vreme călduroasă şi secetoasă, efect care se

diminuează spre nordul judeţului, în zona subcarpatică.

Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează printr-o interferenţă a curenţilor de

aer din estul Câmpiei Române cu cei specifici din vestul acesteia.

Vânturile care caracterizează clima judeţului sunt:

-Crivăţul, care iarna aduce viscol şi zăpadă, primavara ploaie şi vara secetă (iarna

bate din est şi nord-est);

-Austrul (vara bate din sud-vest şi vest) fiind un vânt secetos;

-Băltăreţul care aduce ploaie.

Viteza medie a vântului este de 5 m/s. Regimul eolian influenţează direct pierderile

de apă prin evaporare, accentuând deficitul de umiditate din sol în special în sudul

judeţului.

7

2.2. Temperaturi Temperatura medie anuală variază între 11,0

oC în sud (Corabia) şi 10,0

oC în

extremitatea nordică. Pentru luna iulie au fost înregistrate temperaturi medii de 22 – 23oC

(Slatina, Caracal), cu excepţia marginii de nord a judeţului unde valorile sunt de 20 – 21oC.

În cea mai rece lună a anului, ianuarie, s-au înregistrat temperaturi medii de -2 şi -3oC

în cea mai mare parte a judeţului (Corabia, Slatina), mai puţin zona centrală unde valorile

medii sunt mai mici de -3oC, iar în partea de nord valorile sunt mai mari de -2

oC.

Temperaturile maxime absolute depăşesc 40oC datorită maselor de aer continental uscat din

est şi cel tropical din sud.

Iarna se caracterizează prin înregistrarea valorilor temperaturii sub 00

C a aerului şi

prin prezenţa stratului de zăpadă, variabil în timp şi spaţiu. Numărul mediu al zilelor cu strat

de zăpadă nu depăşeşte 50 zile pe an, iar grosimea medie a stratului de zăpadă variază între

0 şi 15 cm. Fenomenul caracteristic al iernilor din judeţ este cel de viscol, care are loc de

obicei sub influenţa Crivăţului. Minimile anuale un depăşesc -300C şi ele indică geruri

uscate. Primăvara se evidenţiează mai ales prin ridicarea temperaturii, la peste 4-50 C în luna

martie, ajungând în luna mai la 16-200

C, precum şi cantităţile de precipitaţii care depăşesc

în această lună 500 sau chiar 600 mm. Toamna se caracterizează în general prin scăderea

temperaturii cu 3-40

C în luna septembrie (în raport cu luna august), iar fluvial se înscrie fie

prin scăderi când sunt secete, fie prin ridicări la 500 sau chiar 600 mm, când ploile de

toamnă încep mai devreme. Valorile temperaturii înregistrează fluctuaţii lunare, sezoniere şi

anuale.

Temperatura aerului (maxima şi minima absolută) şi temperatura aerului (medii

lunare şi anuale) pe staţii meteorologice este prezentată în tabelul de mai jos: Anul 2011

Staţia

meteo Luna

Temperatura

aerului media

lunară (C)

Temperatura

aerului maxima

lunară (C)

Temperatura

aerului minimă

lunară (C)

Extreme istorice

Sla

tina

I -2,1 13,8 -15,3

Temp.maximă

41,4

Data

24.07.2007

II -1,5 14,6 -16,4

III 4,7 20,7 -10,3

IV 11,3 22,2 0,8

V 16,2 28,0 2,8

VI 20,8 34,2 10,6

VII 22,7 34,9 9,9

Teemperatura

minimă

-24,0

Data

13.01.1985

VIII 22,7 35,7 10,0

IX 20,9 34,9 8,1

X 10,1 27,8 -2,4

XI 2,7 15,9 -7,0

XII -2,1 14,7 -6,8

Med./Max./Min.Anuală 10,9 35,7/24.08.2011 -16,4/03.02.2011

Anul 2011

Staţia

meteo Luna

Temperatura

aerului media

lunară (C)

Temperatura

aerului maxima

lunară (C)

Temperatura

aerului minimă

lunară (C)

Extreme istorice

Car

acal

I -2,3 13,0 -16,4

Temp.maximă

42,3

Data

05.07.2000

II -1,3 14,9 -13,3

III 4,8 21,2 -9,5

IV 11,1 22,3 2,0

V 16,6 28,1 4,6

VI 21,3 35,5 10,5

VII 23,1 36,1 9,8

Temperatura minimă

-26,9

Data

15.01.1980

VIII 23,3 36,0 12,1

IX 21,5 35,3 10,3

X 10,7 28,1 -2,2

XI 3,1 16,5 -5,9

XII 2,5 17,9 -5,6

Med./Max./Min.Anuală 11,2 36,1/10.07.2011 -16,4/31.01.2011

8

2.3. Regimul precipitaţiilor

În ceea ce privesc precipitaţiile, cantităţile medii anuale, care cresc de la sud spre

nord, variază între 500 mm şi 750 mm.

Iulie este luna cu precipitaţii bogate, cu valori medii de 50mm – 70 mm în sud şi

75mm – 85 mm în zona subcarpatică. În general, precipitaţiile au caracter torenţial.

Cantităţile medii căzute de precipitaţii se înregistrează în luna ianuarie cu variaţii între

20mm şi 50 mm, cu excepţia părţii de nord a judeţului.

Nr ctr. POSTUL

pluviometric

CANTITATE PRECIPITATII - LUNAR 2006 (l/mp)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII TOTAL

anual Val. medie

Lunara

1 SLATINA 29.7 24.4 64.6 66.6 63.4 68.1 76.8 173.2 40.6 23.6 5.0 16.6 652.6 54.3

2 CARACAL 35.6 24.5 70.3 33.2 45.6 54.4 96.2 105.8 39.6 15.0 10.4 18.4 549.0 45.7

3 BALS 31.4 39.2 52.8 38.9 39.1 44.4 52.1 112.5 18.4 17.6 13.5 25.7 446.7 37.2

4 BUZESTI 19.0 19.5 43.0 44.0 49.0 96.0 58.0 126.0 27.0 28.0 4.0 16.0 529.5 44.1

5 CAZANESTI 33.1 32.2 62.4 63.6 61.0 5.4 44.4 133.9 29.2 27.8 3.4 21.7 518.1 43.1

6 CORABIA 17.5 11.8 15.6 16.7 31.3 64.8 27.0 5.0 47.6 22.5 1.7 10.0 271.5 22.6

7 CORBU 25.7 30.5 64.7 59.7 63.5 86.0 43.5 105.9 27.5 31.0 3.5 10.7 552.2 46.0

8 CAMPU MARE 28.8 18.5 66.0 58.1 39.5 42.5 43.4 93.4 21.1 17.9 5.0 23.0 457.2 38.1

9 DRAGANESTI 25.4 30.4 70.7 33.7 53.0 33.5 41.5 90.8 45.2 17.2 9.0 20.3 470.7 39.2

10 GROPSANI 26.2 28.8 51.5 32.5 27.0 36.0 37.5 106.0 47.6 8.5 4.5 21.0 427.1 35.5

11 JITARU 27.4 27.5 52.0 44.7 50.7 65.7 22.6 176.5 23.7 21.7 4.0 12.7 529.2 44.1

12 MARUNTEI 26.9 34.0 91.3 43.9 57.1 73.4 55.8 81.8 58.7 21.8 11.1 28.3 584.1 48.6

13 OBARSIA 38.0 48.0 70.0 29.0 59.0 80.0 52.5 72.5 32.5 17.0 10.0 29.5 538.0 44.8

14 PLESOIU 33.4 27.1 54.8 71.9 51.2 64.3 35.8 170.0 58.2 23.6 9.1 20.2 619.6 51.6

15 POTCOAVA 33.1 27.2 55.7 79.7 53.6 113.0 56.8 153.5 28.7 29.5 6.0 18.0 654.8 54.5

16 RESCA 36.1 53.2 74.6 34.5 48.7 51.2 64.3 67.7 74.0 30.3 13.1 31.9 579.6 48.3

17 RUSCIORI 35.4 30.9 61.7 77.5 54.9 60.1 30.0 82.0 39.8 34.0 7.1 23.0 536.4 44.7

18 STREJESTI 33.8 31.6 59.5 51.2 51.0 75.6 26.3 95.0 40.6 10.1 3.5 22.5 500.7 41.7

19 VALENI 31.0 25.7 61.9 29.5 60.0 74.3 28.0 91.0 24.0 17.0 7.5 23.7 473.6 39.4

20 VISINA 27.2 34.9 59.1 39.4 39.0 44.1 71.4 83.7 38.9 20.3 8.8 28.0 494.8 41.2

Nr. Crt.

POSTUL pluviometric


I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total anual

Val. medie lunara

1 SLATINA 19.9 21.3 51.4 2.6 76.4 19.0 15.8 168.7 18.6 109.2 86.5 31.6 621.0 51.7

2 CARACAL 16.8 26.3 34.2 - 41.8 57.4 6.2 127.2 33.2 113.8 93.7 31.7 582.3 48.0

3 BALS 21.8 24.3 21.1 0.5 25.6 21.0 1.3 77.8 34.8 79.2 87.4 32.6 427.4 35.6

4 BUZESTI 19.0 23.2 38.0 - 61.3 23.0 15.0 187.2 44.9 110.7 66.3 38.6 627.2 52.2

5 CAZANESTI 15.6 19.5 41.7 2.3 37.0 24.3 11.3 182.9 66.3 103.9 84.8 23.2 612.8 51.0

6 CORABIA 11.5 18.0 32.6 - 41.5 38.2 15.5 64.5 54.5 90.5 120.0 37.7 524.5 43.7

7 CORBU 11.2 11.4 25.5 2.5 50.6 9.7 10.0 151.5 50.0 117.1 103.5 34.1 577.1 48.1

8 CAMPU MARE 8.8 15.2 34.0 0.7 34.3 45.7 3.0 113.4 66.4 70.5 76.3 24.8 493.1 41.0

9 DRAGANESTI 24.7 35.4 32.9 - 38.6 97.3 10.5 175.9 45.7 132.6 84.8 51.0 729.4 60.7

10 GROPSANI 17.0 17.0 41.0 1.0 31.5 16.0 1.5 167.0 48.0 100.5 61.5 19.0 521.0 43.4

11 JITARU 18.1 18.8 43.5 - 79.0 58.1 7.0 184.5 39.0 128.7 78.0 28.1 682.8 56.9

12 MARUNTEI 25.8 31.5 46.2 0.5 48.7 51.1 8.7 131.3 29.4 120.7 95.4 40.3 629.6 52.4

13 OBARSIA 17.0 36.0 29.1 - 33.5 21.5 8.0 144.6 50.3 84.5 101.5 64.0 590.0 49.1

14 PLESOIU 20.3 22.5 85.7 3.1 71.2 28.8 9.0 234.2 60.8 110.8 108.7 37.1 792.2 66.0

15 POTCOAVA 21.5 20.0 52.5 2.5 8.5 21.9 13.5 149.2 47.0 137.1 95.7 34.4 603.8 50.3

16 RESCA 23.7 22.3 31.6 1.7 83.2 45.9 8.3 125.5 34.8 153.5 111.3 63.2 705.0 58.7

17 RUSCIORI 23.1 24.7 47.5 - 55.5 36.7 21.0 137.0 79.0 143.5 99.3 36.4 703.7 58.6

18 STREJESTI 18.3 23.2 47.6 1.0 44.9 10.7 13.0 149.0 62.0 125.3 92.6 33.5 621.1 51.7

19 VALENI 25.0 31.2 41.2 - 22.8 41.8 10.0 175.2 44.8 111.0 81.5 42.4 629.9 52.2

20 VISINA 18.9 35.2 32.3 - 55.1 71.4 8.0 99.0 43.6 93.9 112.8 62.2 632.4 52.7

Nr

Crt

POSTUL pluviometric


I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII TOTAL

anual

Val.

Med.

lunara

1 SLATINA 33.2 5.4 5.5 72.4 34.6 31.4 79.6 - 85.0 60.8 14.6 25.6 448.1 37.3

2 CARACAL 46.9 5.5 11.2 47.2 16.8 36.0 58.4 7.8 64.1 69.7 13.4 20.1 397.1 33.1

3 BALS 53.9 4.7 8.2 59.0 2.8 9.5 64.0 0.5 86.6 55.9 15.3 29.3 389.7 32.5

4 BUZESTI 28.7 5.0 8.2 71.1 42.3 51.0 67.0 6.8 74.3 55.9 8.5 23.1 441.9 36.8

5 CAZANESTI 25.3 4.0 8.8 60.5 43.4 22.5 90.3 - 63.2 78.3 9.1 41.0 446.4 37.2

6 CORABIA 35.5 3.8 8.2 58.8 42.7 17.3 42.6 - 60.2 42.2 1.1 15.7 328.1 27.3

7 CORBU 24.4 8.5 14.7 93.7 62.8 32.6 61.7 - 60.0 43.0 24.3 37.0 462.7 38.6

8 CAMPU MARE 16.2 4.1 6.6 54.6 36.9 23.8 80.9 2.0 52.3 33.4 10.0 35.5 356.3 29.7

9 DRAGANESTI 73.8 6.7 5.6 74.2 57.2 22.7 77.6 4.9 64.7 70.6 11.3 30.3 499.6 41.6

10 GROPSANI 38.5 3.5 11.0 48.5 21.0 36.5 52.5 2.0 58.0 35.5 5.5 28.5 341.0 28.4

11 JITARU 22.6 6.5 9.0 80.5 39.2 42.0 63.7 1.0 75.0 49.0 15.0 32.7 436.2 36.3

12 MARUNTEI 34.7 7.7 5.9 66.9 67.1 42.3 60.2 - 70.9 56.3 12.2 22.0 446.2 37.2

13 OBARSIA 48.0 8.5 4.5 77.5 28.5 65.0 33.5 6.0 57.5 55.5 4.5 19.5 408.5 34.0

14 PLESOIU 40.3 6.1 13.0 75.2 35.4 68.1 78.8 - 66.6 66.8 15.6 45.4 511.3 42.6

15 POTCOAVA 24.1 5.1 13.2 78.7 49.8 40.7 67.0 2.5 75.7 61.3 17.0 42.3 477.4 39.7

9

16 RESCA 69.1 3.9 8.4 80.5 62.3 43.8 63.8 - 45.3 82.2 11.2 30.5 501.0 41.8

17 RUSCIORI 29.0 4.7 11.7 101. 79.8 43.8 49.0 - 79.4 76.3 22.5 56.8 554.1 46.2

18 STREJESTI 32.6 3.2 12.6 73.4 39.2 29.3 40.9 1.5 67.0 56.4 10.9 44.8 411.8 34.3

19 VALENI 58.5 6.8 5.0 92.5 45.4 82.9 35.3 6.5 63.9 57.1 9.2 20.7 483.8 40.3

20 VISINA 69.7 4.6 6.3 76.9 31.7 76.5 64.6 4.0 71.8 75.8 5.4 20.5 507.8 42.3

Nr.

crt.

POSTUL

pluviometric

CANTITATE PRECIPITATII-LUNARA 2009 (l/mp)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total

anual

Valoare

a medie lunara

1. Slatina 25.9 61.0 45.6 15.2 27.0 131.

9 127.0 22.0 27.8 110.4 30.5 46.0 670.3 55.8

2. Caracal 35.1 85.0 24.7 9.6 27.2 70.9 113.6 18.4 21.2 95.7 24.3 44.1 569.8 47.5

3. Bals 29.1 42.6 21.6 14.2 30.5 96.3 34.6 2.3 16.3 70.4 32.4 56.3 446.6 37.2

4. Buzesti 46.8 43.8 34.0 7.0 26.2 85.1 30.9 14.5 28.4 105.9 22.7 53.3 498.6 41.5

5. Cazanesti 39.2 59.0 34.7 13.0 37.2 98.6 102.5 44.1 37.7 107.3 31.8 74.8 679.9 56.6

6. Corabia 15.3 46.9 28.0 6.1 22.4 79.1 51.0 37.8 39.5 69.1 13.4 30.5 439.1 36.6

7. Corbu 27.6 43.1 34.7 4.0 37.8 89.6 83.0 8.2 41.1 89.4 24.6 51.3 534.4 44.5

8.

Campu

Mare 27.5 34.9 23.3 8.0 30.7 54.1 61.3 7.6 11.1 90.7 36.1 48.5 433.8 36.2

9. Draganesti 36.2 63.6 39.8 10.0 37.4 80.1 119.2 8.0 21.3 100.4 26.0 49.6 591.6 49.3

10. Gropsani 28.0 31.5 17.0 16.3 50.0 40.2 87.5 1.0 13.0 88.0 38.0 55.0 465.5 38.8

11. Jitaru 36.9 33.5 31.0 11.3 36.0 76.1 72.1 25.0 22.0 99.0 20.8 60.5 524.2 43.7

12. Maruntei 45.9 57.6 31.2 8.7 44.0 56.9 138.5 10.0 19.2 103.3 21.5 42.1 578.9 48.2

13. Obarsia 29.3 70.0 12.5 18.0 11.0 68.0 52.0 8.0 31.0 97.0 20.0 53.0 469.8 39.2

14. Plesoiu 31.9 58.6 42.3 26.2 26.5 55.5 137.8 3.0 15.8 111.5 35.8 67.6 612.5 51.0

15. Potcoava 44.4 48.5 35.6 11.4 35.5 80.2 49.3 21.2 29.5 113.5 34.2 73.4 576.7 48.1

16. Resca 38.3 69.6 27.7 26.1 48.8 73.4 158.8 12.3 16.3 122.2 32.3 57.3 683.1 56.9

17. Rusciori 65.6 58.1 38.5 12.5 28.5 93.2 63.2 22.0 40.2 149.0 38.2 75.3 684.3 57.0

18. Strejesti 31.7 43.2 29.6 14.8 22.6 92.1 78.8 8.0 21.7 107.1 39.1 59.9 548.6 45.7

19. Valeni 36.7 44.1 29.6 8.7 29.6 79.6 106.2 33.1 19.5 76.8 24.3 62.7 550.9 45.9

20. Visina 26.5 58.0 33.9 15.9 26.0 56.0 76.3 6.6 31.4 106.2 17.9 50.9 5005. 42.1

Nr. crt.

POSTUL pluviometric

CANTITATE PRECIPITATII-LUNARA 2011 (l/mp)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total anual

Valoare

medie

lunara

1. Slatina 40.5 32.1 38.1 23.0 80.6 51.2 105.7 6.2 0 50.5 0 20.3 448.2 37.35

2. Caracal 39.6 53.0 31.9 11.4 25.6 90.5 132.5 9.4 0 35.0 0 21.3 450.2 37.51

3. Bals 30.5 32.8 13.6 21.4 41.2 53.2 72.2 2.3 0 35.1 0 30.3 332.6 27.71

4. Buzesti 42.4 35.8 17.5 21.1 109.4 29.4 121.6 35.2 10.0 42.5 0 23.4 488.3 40.69

5. Cazanesti 43.4 39.6 12.8 22.5 58.8 47.0 100.1 12.1 3.8 38.5 0 23.0 401.6 33.46

6. Teslui 29.2 27.6 18.9 20.5 65.1 54.0 95.7 3.8 0.9 21.2 0 24.5 361.4 30.11

7. Cîmpu Mare 35.4 33.6 11.7 14.5 31.9 56.6 61.0 7.6 0 25.6 1.3 19.5 298.7 24.89

8.

Drăgăneşti 38.8 38.8 17.3 18.5 48.0 37.8 179.8 8.3 0 20.8 0 23.6 431.7 34.97

9. Gropşani 31.5 41.5 11.0 16.0 47.5 41.5 84.0 1.0 0 32.5 0 27.0 333.5 27.79

10. Jitaru 36.6 43.2 20.7 25.1 76.2 69.5 133.8 16.5 1.0 47.9 0 24.0 494.5 41.20

11. Mărunţei 25.8 28.1 14.0 16.8 51.0 92.2 93.4 13.2 0 46.2 0 20.4 401.1 33.42

12. Pleşoiu 45.1 42.0 23.6 21.5 84.6 82.2 116.2 4.2 0.1 45.4 0 24.5 489.4 40.78

13. Potcoava 34.8 49.0 22.0 25.6 99.5 121.

8 247.4 26.0 3.5 48.9 0 24.3 702.8 58.56

14. Reşca 46.4 36.2 24.3 9.3 62.7 134.

7 129.3 26.0 0 59.3 0 29.0 557.2 46.43

15. Rusciori 44.5 45.8 25.5 7.2 95.6 71.5 127.1 17.0 0 48.0 0 30.6 512.8 42.73

16. Strejeşti 41.6 43.9 27.2 15.3 59.6 44.7 116.8 6.7 0 35.3 0 29.8 420.9 35.07

17. Văleni 41.5 35.3 23.3 27.3 68.6 68.4 159.8 41.7 0 42.7 0 21.4 530.0 44.16

18. Spineni 35.0 30.0 11.5 25.5 54.0 83.5 132.6 20.5 0 37.0 0 32.0 461.6 38.46

19. Bărăşti 31.0 39.0 24.0 29.5 37.0 114.

0 132.0 12.0 0 38.0 0 24.5 481.0 40.08

20. Visina 26.0 36.0 16.5 24.0 54.0 74.0 109.0 16.0 0 45.0 0 23.0 423.5 35.29

NR.

CRT

POSTUL

PLUVIOMETRIC

Valori extreme inregistrate l/mp Varfuri istorice -l/mp

2005

2007

2005 2007

IULIE AUGUST SEPTEMBRIE AUGUST IULIE AUGUST

1 SLATINA 197.0 118.0 105.9 168.7 109.4

2 CARACAL 130.9 163.7 115.6 127.2

3 BALS 140.5 194.3 100.8 77.8

4 BUZESTI 208.0 100.0 118.0 187.2 164.0

5 CAZANESTI 138.0 159.3 168.4 182.9

10

6 CORABIA 77.5 133.0 111.4 64.5

7 CORBU 196.7 106.5 107.2 151.5

8 CAMPU MARE 64.0 115.0 46.0 113.4

9 DARAGANESTI 174.2 220.3 128.0 175.9 109.9

10 GROPSANI 270.0 148.5 87.5 167.0

11 JITARU 266.7 100.4 103.4 184.5 137.0

12 MARUNTEI 223.0 171.2 129.5 131.3 143.0

13 OBARSIA 89.0 168.5 147.5 144.6

14 PLESOIU 189.3 166.1 150.3 234.2 191.5 234.2

15 POTCOAVA 261.4 95.3 108.8 149.2 191.5

16 RESCA 142.6 174.2 135.0 125.5

17 RUSCIORI 220.5 155.0 113.1 137.0 117.0

18 STREJESTI 122.8 97.0 93.3 149.0

19 VALENI 247.9 219.4 131.0 175.2 168.0

20 VISINA 109.7 158.5 123.9 99.0

Informaţiile au fost furnizate de Centrul Meteorologic Regional Craiova

2.4. Fenomene meteo deosebite

Fenomenele meteo deosebite şi numărul de zile în care s-au înregistrat, sunt

prezentate în tabelul de mai jos :

Sta

ţia

met

eo

Caracterizare meteorologică a anului 2011

Slatina

Precipitatii

maxime in

25 de ore

Zile de

iarnă

Nopţi

geroase

Zile

tropicale

Nopţi

tropicale Vijelii Chiciură Polei Grindină

Brume

târzii

37,6/09.10 33 12 47 1 - 18 1 1 -

Sta

ţia

met

eo

Caracterizarea meteorologică a anului 2011

Caracal

Precipitaţii

maxima în

24 h

Zile de iarnă Nopţi

geroase

Zile

tropicale

Nopţi

tropicale Vijelii Chiciură Polei Grindină

Brume

târzii

35,8/26.07 26 12 54 3 - 13 2 - - Informaţiile au fost furnizate de Centrul Meteorologic Regional Craiova.

Secţiunea 3. Reţeaua hidrografică

3.1. Cursuri de apă

Reţeaua hidrografică este foarte bogată, fiind distribuită uniform pe toată suprafaţa

judeţului, din care fac parte Dunărea, Oltul şi Vedea, sistemele lacustre şi apele freatice şi de

adâncime.

Scurgerea apelor de suprafaţă este de tip continental pentru râurile cu obârşiile în

zone geografice diferite, cu alimente pluvio-nivală şi pluvială specifică râurilor autohtone.

Densitatea reţelei hidrografice variază între 0,6-0,8Km/Km2.

În judeţul Olt două artere hidrografice sunt mai importante :

Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie râul Olt, care străbate judeţul pe

mijloc de la nord la sud, cu o lungime de 140km, pe care sunt amenajate opt lacuri de

acumulare având ca afluenţi de dreapta râurile Beica, Olteţ şi Teslui, iar afluenţi de stânga

Dârjov şi Iminog.

Dunărea udă judeţul Olt, în partea de sud, pe o distanţă de 51 km şi o lăţime ce

variază între 1-1,5km, şi colectează întreaga reţea hidrografică a judeţului. Pe o lungime de

32,4 km fluviul este îndiguit. Din datele hidrometrice înregistrate reiese că Dunărea a atins

nivelul maxim de 722 cm în 1940 şi chiar 796 cm în 1954, influenţat de fenomenele de

îngheţ. Dunărea are nivelul mediu multianual de 275 cm, în perioada 1921-1960, iar nivelul

minim absolut de 101 cm, inregistrat in 1947, rezultând o amplitudine maximă de 823 cm, în

11

sectorul Corabiei. Dunărea poate atinge la 4 ani un debit maxim anual de 9.116 m3/s. În anul

2006, în urma ploilor torenţiale Dunărea a atins nivelul istoric de 801 cm şi debitul de 15.400

m3/s.

Râul Vedea care brăzdează partea de nord a judeţului pe o lungime de 87 km, prezintă

un bazin cu o puternică asimetrie spre stânga. Afluenţii de stânga sunt Vediţa şi Cotmeana,

iar pe dreapta văile Plapcea şi Dorofei. Scurgerea medie anuală pe Vedea are cele mai mari

valori în luna martie, iar cele mai mici în timpul verii. Scurgerea maximă a râului Vedea are

valori ridicate în urma ploilor intense, când se produc inundaţii.

Olteţul, al treilea râu ca lungime aparţine judeţului prin porţiunea sa inferioară de la

vărsarea în Olt. Debitul mediu multianual este de circa 12,7 m3/s.

Călmăţuiul este un alt râu ale cărui izvoare se află pe teritoriul judeţului Olt.

Apele freatice apar în diferite formaţiuni geologice, care le determină caracteristicele:

în structurile piemontane sunt insuficiente, iar la câmpie ceva mai bogate.

Lacurile au origine diferită, majoritatea celor naturale fiind formate în crovuri.

Pe teritoriul judeţului Olt se află 62 lacuri de acumulare.

Caracteristicile cursurilor de apă sunt prezentate în Anexa nr. 4.

3.2. Bazine hidrografice

La nivelul judeţului Olt există 3 bazine hidrografice: Administraţia Bazinală de Apă

Olt(S.G.A.), Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea(S.H.I.Olt) şi Bazinul Hidrografic

Dunăre.

De asemenea există 8 hidrocentrale amenajate pe râul Olt astfel: Strejeşti, Arceşti,

Slatina, Ipoteşti, Drăgăneşti-Olt, Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni.

3.3 Inventarul braţelor cursurilor de apă

Nr Cod Denumire Denumire curs de Malul Lungime Poziţie Suprafaţa

crt bazin curs apă principal(al carui confluenţei (Km) confluenţă (Kmp)

apă afluent este)

BRATE ALE CURSURILOR DE APA CODIFICATE

1 VIII-1. Vechi brat al Râului

Olt-Loc. Verguleasa

R. OLT(Contracanal

Ac.Strejesti) Stîng 2,25 4850-4873 0,225


Olt-Loc. Curtisoara

R. OLT(Contracanal

Ac.Strejesti) Stîng 1,00 4950-4960 0,100


Olt-Loc. Slatioara

R. OLT(Contracanal

Ac.Slatina) Drept 0,50 5120-5125 0,082


Olt-Loc. Slatina

R. OLT( Contracanal

Ac.Slatinai) Stîng 0,50 5135-5140 0,300

5 VIII-1.

Vechi brat al Râului

Olt-Loc.

Slatina+Milcov R. OLT( Ac.Ipotesti) Stîng 3,00 5145-5175 0,625


Olt-Loc.Milcov

R. OLT(Contracanal

Ac.Ipotesti) Stîng 1,50 5200-5215 0,150


Olt-Loc.Milcov

R. OLT(Contracanal

Ac.Ipotesti) Stîng 1,50 5230-5245 0,150


Olt-Loc.Brincoveni

R. OLT(Contracanal

Ac.Ipotesti) Drept 1,60 5215-5231 0,160


Olt-Loc.Draganesti

R. OLT(Contracanal

Ac.Draganesti) Stîng 1,70 5400-5417 0,165


Olt-Loc.Pestra

R. OLT(Contracanal

Ac.Frunzaru) Stîng 0,60 5500-5560 0,600


Olt-Loc.Farcasele

R. OLT(Contracanal

Ac.Frunzaru) Drept 1,40 5437-5451 0,140

12


Olt-Loc.Gostavatu

R. OLT(Contracanal

Ac.Frunzaru) Drept 1,60 5547-5563 0,160


Olt-Loc.Sprincenata

R. OLT(Contracanal

Ac.Frunzaru) Stîng 0,75 5563-5571 0,075


Olt-Loc.Babiciu

R. OLT(Contracanal

Ac.Rusanesti) Drept 0,30 5690-5693 0,300


Olt-Loc.Scarisoara

R. OLT(Contracanal

Ac.Rusanesti) Drept 0,40 5737-5741 0,375


Olt-Loc.Cilieni

R. OLT(Contracanal

Ac.Izbiceni) Drept 2,25 5800-5823 0,225 Informaţiile au fost furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt

3.4. Acumulări piscicole

SITUAŢIA amenajărilor piscicole-baraje din categoria C şi D – BH Olt şi BH Vedea, jud. Olt

Nr.

Crt

Denumire

obiectiv

Cursul de apa

pe care este

amplasat

obiectivul

Inaltime

(m)

Volum

total

(mil.

Mc)

Suprafa

ta

ha

Detinator

Obiectiv

1 Acumulare Ganeasa II Vaslui 5,5 0,093 5,0 Consiliul Local Ganeasa

2 Acumulare Brebeni Miloveanu 6,0 0,246 8,0 Consiliul Local Brebeni

3 Acumulare Olari Birlui 5,0 0,245 14,0 Consiliul Local Pirscoveni

4 Acumulare Frasinet I Frasinet 5,0 0,371 10,0 Consiliul

Local Dobrosloveni

5 Acumulare Frasinet II Frasinet 4,0 0,2 3,0 SC „Agroprod"

SA-Slatina

6 Acumulare Redea Vladila 5,0 0,24 8, Consiliul Local Redea

7 Acumulare Obirsia Valea Obirsia 3,0 0,2 8,0 Consiliul Local Obirsia

ţiile

8 Acumulare Crusov Valea Crusov 8,0 0,2 9,0 Consiliul Local Brastavatu

9 Acumulare Făgeţelu Pr.Plapcea 6,0 0,42 8,5 Consiliul Local Făgeţelu

10 Acumulare Bărăşti Valea Craiului 4,0 0,2 8,0 Consiliul Local Bărăşti

11 AcumulareVlaici Valea Craiului 5,0 0,233 2,9 Consiliul Local Coloneşti

12 Acumulare Poboru Pr.Plapcea Mică 6,0 0,47 10,0 Consiliul Local Poboru

13 Acumulare Teiuş Pr.Teiuş

10,0 0,877 11,0

Consiliul Local

Scorniceşti

14 Acumulare Şuica Pr. Şuica 7,7 0,8 26 Consiliul Local Scorniceşti

15 AcumulareSineşti Pr. Dorofei 7,5 0,48 31 Consiliul Local Potcoava

16 Acumulare Pişcani Valea Pişcani 10,5 0,2 6,53 S.C. Marlene Com S.R.L.

Scorniceşti

17 Acumulare Movileni Pr. Dorofei 6 8,891 21,6 P.F. Năstase Marian Cristian

18 Acumulare Bratcov Pr.Bratcov 5,0 0,3 5,0 Consiliul local Văleni

19 Acumulare Văleni Călmăţuiul Sec 7,0 0,8 17,0 Consiliul local Văleni

20 Acumulare Bărboasa I Valea Bărboasa 7,0 0,41 2,0 Consiliul local Stoicăneşti

21 Acumulare Bărboasa II Valea Bărboasa 6,0 0,076 2,0 Assani Abdul Rahman

22 Acumulare Bărboasa III Valea Bărboasa 5,0 0,072 2,0 Assani Abdul Rahman

23 Acumulare Stoicăneşti Călmăţui 7,0 0,6 14,45 Dună Ilie

24 Acumulare Seaca Călmăţuiul Sec 6,0 0,248 11,0 Consiliul local Seaca 25 Acumulare Vîlcele Valea Bungetului 7,0 0,325 16,0 Consiliul local Vâlcele Informaţiile au fost furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt şi Sistemul Hidrotehnic Jitaru-Olt

13

3.5. Amenajări hidrotehnice-baraje

SITUAŢIA BARAJELOR

Nr.

Crt

Denumire

Obiectiv /

deţinator

Caracteristici tehnice

Observatii Amplasament

Cod

cadastral

Tip

baraj/

mijloace tehnice

auxiliare

Inaltime(m)

Lungime (m)

Volum total

Mil mc

Supraf la

NNR(ha)

Posibilitati

de trecere

Date privind zona

afectata in caz de

avarie a barajului

0 1 2 3 4 5 6 8

1 Ac.Saltanesti /

AN Apele

Romane -

D.A. Olt -

SGA Olt

Loc.

Priseaca, jud.

Olt

paraul

Dirjov

VIII.1.171

mat.

locale

Descarcator ape mari

lateral

Turn manevra, golire

de fund D= 1000 mm

10,1

214

1,1

15

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- gospodarii si anexe -

100

- terenuri agricole

– 50 ha

- 3 podete

- drum judetean–1km

- drum comunal 2 km

folosinta

principala :

atenuare

viituri

2 Ac.Brebeni

AN Apele

Romane -

D.A. Olt -

SGA Olt

Loc. Brebeni,

jud. Olt

Paraul Dirjov

VIII.1.171

mat.

Locale


frontal

golire de fund D= 600

mm

6,5

80

0,2

12

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- gospodarii

si anexe - 325

- terenuri

agricole – 10 ha

folosinta

principala :

atenuare

viituri

3 Ac.Caracal

AN Apele

Romane -

D.A. Olt -

SGA Olt

Loc. Caracal

, , jud. Olt

Paraul

Gologan

VIII.1.176

mat.locale


lateral


de fund D= 1000 mm

13,4

450

11,3

35,0

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- obiective socio –

economice,

constructii civile (

sere,

parc,hotel,stadion,baz

a sportiva,blocuri, 56

gospodarii si anexe)

folosinta

principala :

atenuare

viituri

4 Ac.Draghiceni

AN Apele

Romane -

D.A. Olt -

SGA Olt

Loc.

Draghiceni, ,

jud. Olt

Paraul

Gologan

VIII.1.176

mat.locale


lateral


de fund D= 1000 mm

11,0

236

4,98

41

Drum

communal

peste baraj

- drum communal

peste baraj,

- terenuri agricole

– 177 ha

folosinta

principala :

atenuare

viituri

5 Ac.Diosti

AN Apele

Romane -

D.A. Olt -

SGA Olt

Loc.

Draghiceni, ,

jud. Olt

Paraul

Gologan

VIII.1.176

mat.locale


lateral


mm

11,7

210

1,383

13.8

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- drum national

Caracal – Craiova

- terenuri agricole

- 10

folosinta

principala :

atenuare

viituri

6 Ac.Grozavesti

AN Apele

Romane -

D.A. Olt -

SGA Olt

Loc.

Draghiceni, ,

jud. Olt

Paraul

Gologan

VIII.1.176

mat.locale


lateral


mm

10,5

249

2,0

12,2

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- terenuri agricole –

177 ha

folosinta

principala :

atenuare

viituri

7 Ac.Alesteu

AN Apele

Romane -

D.A. Olt -

SGA Olt

Loc.

Draghiceni, ,

jud. Olt

Paraul

Gologan

VIII.1.176

mat.locale


lateral


mm

10,0

218

1,71

11,25

Drum

comunal

peste baraj


74 ha

folosinta

principala :

atenuare

viituri

8 Acumulare

Vladila

ANIF SA Suc.

Caracal

Loc. Vladila,

jud. Olt

Valea

Vladila

VIII.1.177

mat.locale


lateral

Turn manevra


mm

13,6

530

2.48

36

Drum

comunal

peste baraj

- -gospodarii si anexe

- 12

- terenuri

agricole – 5 ha

folosinta

principala :

atenuare

viituri

9 Acumulare

Redea

ANIF SA Suc.

Caracal

Loc.

Redea,jud.

Olt

Valea Redea

VIII.1.177.1

mat.locale


lateral

Turn manevra


mm

11,2

290

1.86

115

Drum

comunal

peste baraj


– 27

- terenuri agricole

– 30 ha

folosinta

principala :

atenuare

viituri

14

10 Acumulare

Redisoara

ANIF SA Suc.

Caracal

Loc.

Redea,jud.

Olt

Valea Redea

VIII.1.177.1

mat.locale


lateral

Turn manevra


mm

11,0

488

1.67

43

Drum

comunal

peste baraj - terenuri

agricole

folosinta

principala :

atenuare

viituri

11 Acumulare

Comanca 1

ANIF SA Suc.

Caracal

Loc.

Deveselu,

jud. Olt

Valea

Comanca

VIII.1.177.1

mat.locale


lateral


mm

8,35

140

0.262

8

Drum

comunal

peste baraj


-25

- terenuri agricole

- 25 ha

folosinta

principala :

atenuare

viituri

12 Acumulare

Comanca 2

ANIF SA Suc.

Caracal

Loc. Redea,

Jud. Olt

Valea

Comanca

VIII.1.177.1

mat.locale


lateral


mm

11,35

1.282

1.229

86

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- gospodarii si anexe -

20


15 ha

- drum judetean

folosinta

principala :

atenuare

viituri

13 Acumulare

Comancuta

ANIF SA Suc.

Caracal

Loc.

Deveselu,

jud. Olt

Valea

Comancuta

VIII.1.177.1

mat.locale


lateral


mm

9,05

245

0.236

7

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- terenuri agricole,

- drum judetean

folosinta

principala :

atenuare

viituri

14 Acumulare

Deveselu

ANIF SA Suc.

Caracal

Loc.

Deveselu,

jud. Olt

Valea

Deveselu

VIII.1.177.1

mat.locale


lateral


mm

11,6

523

0.728

30

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj


500 ha

- sediu SC Lacoltias

sa Deveselu

folosinta

principala :

atenuare

viituri

15 Acumulare

Oboga

ANIF SA Suc.

Caracal

Loc. Oboga,

jud. Olt

Valea Oboga

VIII.1.170

mat.locale


lateral

golire fund D=1000 mm

7,0

200

0.345

12

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- gospodarii si anexe

– 70

- trerenuri agricole

folosinta

principala :

irigatii

16 Acumulare

Streangu

C.L. Slatina

Municipiul

Slatina, jud.

Olt

Valea

Streangu

VIII.1.167.1

mat.locale


frontall


mm

13,6

131,5

0.281

7.84

Drum

local peste

baraj


– 25

- trerenuri agricole-2 ha

- podete -2

- gradina zoologica

- vinalcool

folosinta

principala :

irigatii

17 Acumulare

Streharet

Hidroconstruc

tia Slatina

Municipiul

Slatina, jud.

Olt

Valea

Streangu

VIII.1.167.1

mat.

locale


frontal

golire de fund

D= 400 mm

7,5

60

0.047

2.73

Drum

local peste

baraj


– 25

- trerenuri agricole -

2 ha

- gradina zoologica

- vinalcool

folosinta

principala :

agrement

18 Acumulare

Vaslui I

CL Ganeasa

Loc.Ganeasa,

jud. Olt

Valea

Cornes

necadastrat

mat.

locale


frontal

Fara golire de fund

4,0

85

0.027

3

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj


– 2

- trerenuri agricole –

20 ha

Propus

pentru

dezafectare

19 Acumulare

Ganeasa II

CL Ganeasa-

Concesionat SC

Megalit SRL

Slatina

Loc.

Ganeasa, jud.

Olt

Vaslui

VIII.1.172.1

mat.

locale


frontal

golire de fund

D= 400 mm

5,5

112

0.093

5

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- gospodarii si

anexe - 2

- terenuri

agricole – 20 ha

folosinta

principala :

piscicultur

a,

agrement

20 Acumulare

Priseaca-

Buicesti

CL Priseaca

Loc.

Priseaca, jud.

Olt

Dirjov

VIII.1.171

mat.

locale


frontal

3,0

80

0.2

3

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- gospodarii si

anexe - 100

- terenuri agricole

– 50 ha

Propus

pentru

dezafectare

21 Acumulare

Priseaca

CL Priseaca

Loc.

Priseaca, jud.

Olt

Valea

Pirvului

VIII.1.171.1.1.

mat.locale


lateral

golire de fund

D= 500 mm

9,0

150

0.6

8

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

gospodarii si anexe -

30

Propus

pentru

dezafectare

15

22 Acumulare

Cotenita

CL Coteana-

concesionat

P.F.

Loc. Coteana,

jud. Olt

Miloveanu

VIII.1.174.2

mat.locale


lateral (distrus)

golire de fund

D= 800 mm

7,0

220

0.52

19

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- obiective socio-

economice ( stadion

comunal,tirg

comunal)

-teren agricol– 65 ha

-drum comunal–1km

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

23 Acumulare

Brebeni

CL Brebeni

concesionat

P.F.

Loc. Brebeni,

jud. Olt

Miloveanu

VIII.1.174.2

mat.locale


lateral

golire de fund

D= 600 mm

6,0

139

0.246

8

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- terenuri

agricole

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

24 Acumulare

Catane

CL Schitu

Loc. Schitu,

jud. Olt

Valea Mierli-

cesti

necadastrat

mat.locale


lateral

golire de fund

D= 800 mm

9,0

144

0.035

13

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- gospodarii si

anexe - 200

- terenuri agricole

– 50 ha

Propus pentru

dezafectare

25 Acumulare

Olari

CL Pirscoveni

Concesionat

P.F.

Loc.

Pirscoveni,

jud. Olt

Birlui

VIII.1.173.14

mat.locale


lateral

golire de fund

D= 600 mm

5,0

130

0.245

14

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj


200 ha

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

26 Acumulare

Bobu

CL Osica de

Jos

Loc. Osica

de jos, jud.

Olt

Bobu

VIII.1.173.15

mat.

locale


lateral

golire de fund

2 conducte

D= 400 mm

7,0

166

0.24

10

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

gospodarii si anexe -

150

-teren agricol – 173

ha

-drum comunal – 4,5

km

-drum judetean–1km

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

27 Acumulare

Vitomiresti

CL

Vitomiresti

Loc.

Vitomiresti,

jud. Olt

Valea

Radului

necadastrat

mat.

locale


frontal

golire de fund

D= 400 mm

7,0

69

0.029

3

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- gospodarii si

anexe - 20

- poduri - 2

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

28 Acumulare

Potopin

CL

Dobrosloveni

Loc.

Dobrosloveni

, jud. Olt

Potopin

VIII.1.175.6

mat.

locale


lateral

golire de fund

D= 800 mm

7,0

168

0.174

8

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj


42 ha

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

29 Acumulare

Frasinet I

CL

Dobrosloveni

Concesionat

Soc. Com.

Loc.

Dobrosloveni

, jud. Olt

Frasinet

VIII.1.175.5

mat.locale


lateral

golire de fund

2 conducte

D= 500 mm

5,0

247

0.371

10

Drum

local peste

baraj

gospodarii si anexe-8

- teren agricol- 4 ha

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

30 Acumulare

Frasinet II

CL

Dobrosloveni

Concesionat

P.F.

Loc.

Dobrosloveni

, jud. Olt

Frasinet

VIII.1.175.5

mat.

locale


frontal

golire de fund

D= 800 mm

4,0

140

0.2

3

Drum

local peste

baraj

- pasuni

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

31 Acumulare

Frasinet III

SC Redias

Redea

Loc.

Dobrosloveni

, jud. Olt

Frasinet

VIII.1.175.5

mat.locale


frontal

golire de fund

D= 800 mm

7,0

168

0.174

27

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

- drum national – 1,0

km

- poduri - 1

Propus

pentru

dezafectare

32 Acumulare

Caracal

SCDA

Caracal

Loc. Caracal,

jud. Olt

Gologan

VIII.1.176

mat.

locale


lateral

golire de fund

D= 1000 mm

12,0

150

0.46

10

Drum

local peste

baraj


250 ha

folosinta

principala :

irigatii,

33 Acumulare

Studina I

CL Studina

Loc. Studina,

jud. Olt

Valea

Studina

VIII.1.178

mat.

locale

golire de fund

0,6m x 0,6 m

5,0

200

0.2

10

Drum

local peste

baraj

- terenuri agricole -

50 ha

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

16

34 Acumulare

Studina II

CL Studina

Loc. Studina,

jud. Olt

Valea

Studina

VIII.1.178

mat.

locale

golire de fund

D= 1000 mm

5,0

140

0.174

8

Drum

local peste

baraj


50 ha

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

35 Acumulare

Vladila

Ocolul Silvic

Caracal

Loc. Vladila,

jud. Olt

Vladila

VIII.1.177

mat.locale


lateral

golire de fund

D= 400 mm

2,0

82

0.017

3

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj


pasuni

folosinta

principala :

piscicultura,

36 Acumulare

Redea

CL Redea-

Concesionat

Soc. Com.

Loc. Redea ,

jud. Olt

Vladila

VIII.1.177

mat.

locale

golire de fund

0,75m x 0,65 m

5,0

130

0.24

8

Drum

local peste

baraj


pasuni

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

37 Acumulare

Obirsia Noua

CL Obirsia

Loc. Obirsia,

jud. Olt

Valea

Obirsia

VIII.1.179.1

mat.

locale

Descarcator ape 2 cond

D= 600 mm

golire de fund

D= 600 mm

3,00

150

0.2

8

Drum

local peste

baraj

- gospodarii si

anexe - 100


15 ha

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

38 Acumulare

Obirsia Veche

CL Obirsia

Loc. Obirsia,

jud. Olt

Valea

Obirsia

VIII.1.179.1

mat.

locale

Descarcator ape 2

conducte D = 600 mm

golire de fund

D= 800 mm

3,00

90

0.1

5

Drum

local peste

baraj

- terenuri agricole

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

39 Acumulare

Coteni

CL Obirsia

Loc. Obirsia,

jud. Olt

Valea

Obirsia

VIII.1.179.1

mat.

locale

Descarcator ape

Cond. 0,6m x 0,5m

golire de fund

D= 600 mm

3

130

0.13

9

Drum

local peste

baraj


15 ha

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

40 Acumulare

Crusov

CL Brastavatu

Concesionat

Soc.

Comerciala

Loc.

Brastavatu,

jud. Olt

Valea Crusov

VIII.1.179

mat.

locale


lateral

golire de fund

D= 600 mm

8,0

200

0.2

9

Drum

local peste

baraj

- drum judetean - 100

m

- cale ferata - 1 km

Drum natioal – 1 km

folosinta

principala :

piscicultura,

agrement

41 Acumulare

Maruntei

CL Maruntei

Loc. Maruntei,

jud. Olt

Valea Jugalia

Mica

mat.

locale


frontal

5,0

75

0.12

2

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj


170 ha

folosinta

principala :

locala

42 Acumulare

Oboga

C.L.Oboga

Loc. Oboga, jud.

Olt

Vale necadastrata

oboga

mat.

locale

golire de fund

10.0

147,0

0.485

2.01

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

folosinta

principala :

locala

43 Ac. Dobretu

C.L. Dobretu

Loc.

Dobretu, jud.

Olt

Valea

Dobretu

mat.

locale


frontal

6,9

141,5

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

Folosinta

pricipala :

aparare

impotriva

inundatiilor

44 Ac. Godeanu

C.L. Dobretu

Loc. Dobretu,

jud. Olt

Valea Godeanu

mat.

locale


frontal

4,4

116,0

Nu sunt

posibilitati

de trecere

peste baraj

folosinta

principala :

locala

45 Ac. Rusciori

D.A.V.V.

Piteşti

Pr.Plapcea

Mică IX

1.5.1.

Materiale locale cu

nucleu de argilă/

Descărcător de ape

mari;

Golire de fund;

Echipament

hidromecanic

13,50

300 ml

3,68 mil.mc

32 ha

Se poate

circula pe

coroname

ntul

barajului

în caz de

necesitate

-terenuri agricole

-Spitalul Scorniceşti

-S.C.Pulsor

-S.C.Gama

-S.C. AT Grup

-sat Jitaru

-sat Mărgineni

-Oraş Potcoava-sat

Fălcoieni

Informaţiile au fost furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt

17

Secţiunea 4. Populaţia

4.1. Numărul populaţiei

În prezent, judeţul Olt are o populaţie de 460.334 locuitori grupaţi în 2 municipii, 6

oraşe şi 104 comune cu 377 sate.

POPULAŢIA STABILĂ DUPĂ DOMICILIU, PE MUNICIPII, ORAŞE, COMUNE ŞI

SEXE LA 1 IANUARIE 2011

TOTAL

JUDEŢUL OLT 460.334

- MASCULIN 226811

- FEMININ 233523

URBAN 187659

- MASCULIN 91153

- FEMININ 96506

MUNICIPIUL SLATINA 76995

- MASCULIN 37235

- FEMININ 39760

MUNICIPIUL CARACAL 34588

- MASCULIN 16590

- FEMININ 17998

ORAŞ BALŞ 20748

- MASCULIN 10045

- FEMININ 10703

ORAŞ CORABIA 19059

- MASCULIN 9209

- FEMININ 9850

ORAŞ DRĂGĂNEŞTI-

OLT 12055

- MASCULIN 5957

- FEMININ 6098

ORAŞ PIATRA-OLT 6117

- MASCULIN 3117

- FEMININ 3000

ORAŞ POTCOAVA 5836

- MASCULIN 2924

- FEMININ 2912

ORAŞ SCORNICEŞTI 12261

- MASCULIN 6076

- FEMININ 6185

RURAL 272675

MASCULIN 135658

FEMININ 137017

BĂBICIU 2179

- MASCULIN 1124

- FEMININ 1055

BALDOVINEŞTI 834

- MASCULIN 412

- FEMININ 422

BĂLTENI 2060

- MASCULIN 1044

- FEMININ 1016

BARASTI 1649

- MASCULIN 783

- FEMININ 866

BÂRZA 2675

- MASCULIN 1350

- FEMININ 1325

BOBICEŞTI 3304

- MASCULIN 1671

- FEMININ 1633

BRÂNCOVENI 2889

- MASCULIN 1474

- FEMININ 1415

BRASTAVĂŢU 4707

- MASCULIN 2402

- FEMININ 2305

BREBENI 3027

- MASCULIN 1501

- FEMININ 1526

BUCINIŞU 2120

- MASCULIN 1046

- FEMININ 1074

CĂLUI 1835

- MASCULIN 924

- FEMININ 911

CÂRLOGANI 2673

- MASCULIN 1327

- FEMININ 1346

CEZIENI 1829

- MASCULIN 891

- FEMININ 938

CILIENI 3236

- MASCULIN 1632

- FEMININ 1604

COLONEŞTI 2110

- MASCULIN 1010

- FEMININ 1100

CORBU 2511

- MASCULIN 1266

- FEMININ 1245

COTEANA 2898

- MASCULIN 1464

- FEMININ 1434

CRÂMPOIA 3660

- MASCULIN 1898

- FEMININ 1762

CUNGREA 2325

- MASCULIN 1145

- FEMININ 1180

CURTIŞOARA 4568

- MASCULIN 2282

- FEMININ 2286

DĂNEASA 3590

18

- MASCULIN 1801

- FEMININ 1789

DEVESELU 3167

- MASCULIN 1565

- FEMININ 1602

DOBREŢU 1272

- MASCULIN 619

- FEMININ 653

DOBROSLOVENI 3883

- MASCULIN 1879

- FEMININ 2004

DOBROTEASA 1871

- MASCULIN 885

- FEMININ 986

DOBRUN 1397

- MASCULIN 711

- FEMININ 686

DRĂGHICENI 1871

- MASCULIN 975

- FEMININ 896

FĂGEŢELU 1275

- MASCULIN 600

- FEMININ 675

FĂLCOIU 4103

- MASCULIN 2033

- FEMININ 2070

FĂRCAŞELE 4700

- MASCULIN 2375

- FEMININ 2325

GĂNEASA 4126

- MASCULIN 2021

- FEMININ 2105

GÂRCOV 2636

- MASCULIN 1316

- FEMININ 1320

GĂVĂNEŞTI 2227

- MASCULIN 1114

- FEMININ 1113

GHIMPEŢENI 1776

- MASCULIN 883

- FEMININ 893

GIUVĂRĂŞTI 2456

- MASCULIN 1182

- FEMININ 1274

GOSTAVĂŢU 3089

- MASCULIN 1545

- FEMININ 1544

GRĂDINARI 2597

- MASCULIN 1274

- FEMININ 1323

GRADINILE 1764

- MASCULIN 899

- FEMININ 865

GROJDIBODU 2934

- MASCULIN 1477

- FEMININ 1457

GURA PADINII 1801

- MASCULIN 925

- FEMININ 876

IANCA 3976

- MASCULIN 1955

- FEMININ 2021

IANCU JIANU 4507

- MASCULIN 2253

- FEMININ 2254

ICOANA 1844

- MASCULIN 917

- FEMININ 927

IPOTEŞTI 1537

- MASCULIN 772

- FEMININ 765

IZBICENI 4801

- MASCULIN 2401

- FEMININ 2400

IZVOARELE 3569

- MASCULIN 1908

- FEMININ 1661

LELEASCA 1438

- MASCULIN 671

- FEMININ 767

MĂRUNŢEI 4391

- MASCULIN 2253

- FEMININ 2138

MIHĂEŞTI 1773

- MASCULIN 845

- FEMININ 928

MILCOV 1764

- MASCULIN 873

- FEMININ 891

MORUNGLAV 2664

- MASCULIN 1317

- FEMININ 1347

MOVILENI 3559

- MASCULIN 1812

- FEMININ 1747

NICOLAE TITULESCU 1204

- MASCULIN 595

- FEMININ 609

OBÂRŞIA 2901

- MASCULIN 1426

- FEMININ 1475

OBOGA 1376

- MASCULIN 691

- FEMININ 685

OPORELU 1302

- MASCULIN 619

- FEMININ 683

OPTAŞI-MĂGURA 1141

- MASCULIN 540

- FEMININ 601

ORLEA 2591

- MASCULIN 1272

- FEMININ 1319

OSICA DE JOS 1671

19

- MASCULIN 840

- FEMININ 831

OSICA DE SUS 4997

- MASCULIN 2453

- FEMININ 2544

PÂRŞCOVENI 2964

- MASCULIN 1483

- FEMININ 1481

PERIEŢI 1877

- MASCULIN 954

- FEMININ 923

PLEŞOIU 3311

- MASCULIN 1636

- FEMININ 1675

POBORU 2265

- MASCULIN 1080

- FEMININ 1185

PRISEACA 1774

- MASCULIN 883

- FEMININ 891

RADOMIREŞTI 3370

- MASCULIN 1590

- FEMININ 1780

REDEA 2808

- MASCULIN 1436

- FEMININ 1372

ROTUNDA 2796

- MASCULIN 1423

- FEMININ 1373

RUSĂNEŞTI 4618

- MASCULIN 2326

- FEMININ 2292

SÂMBUREŞTI 1235

- MASCULIN 597

- FEMININ 638

SÂRBII - MĂGURA 2202

- MASCULIN 1087

- FEMININ 1115

SCĂRIŞOARA 3134

- MASCULIN 1585

- FEMININ 1549

SCHITU 2959

- MASCULIN 1528

- FEMININ 1431

SEACA 1958

- MASCULIN 955

- FEMININ 1003

ŞERBĂNEŞTI 3089

- MASCULIN 1554

- FEMININ 1535

SLĂTIOARA 2757

- MASCULIN 1339

- FEMININ 1418

ŞOPÂRLIŢA 1592

- MASCULIN 793

- FEMININ 799

SPINENI 1944

- MASCULIN 909

- FEMININ 1035

SPRÂNCENATA 2522

- MASCULIN 1293

- FEMININ 1229

ŞTEFAN CEL MARE 1843

- MASCULIN 900

- FEMININ 943

STOENEŞTI 2362

- MASCULIN 1177

- FEMININ 1185

STOICANESTI 2661

- MASCULIN 1299

- FEMININ 1362

STREJEŞTI 3334

- MASCULIN 1594

- FEMININ 1740

STUDINA 2632

- MASCULIN 1322

- FEMININ 1310

TĂTULEŞTI 1122

- MASCULIN 536

- FEMININ 586

TESLUI 2619

- MASCULIN 1286

- FEMININ 1333

TIA MARE 4670

- MASCULIN 2373

- FEMININ 2297

TOPANA 1116

- MASCULIN 527

- FEMININ 589

TRAIAN 3237

- MASCULIN 1673

- FEMININ 1564

TUFENI 3010

- MASCULIN 1488

- FEMININ 1522

URZICA 2267

- MASCULIN 1134

- FEMININ 1133

VĂDASTRA 1533

- MASCULIN 747

- FEMININ 786

VĂDĂSTRIŢA 3278

- MASCULIN 1698

- FEMININ 1580

VÂLCELE 2783

- MASCULIN 1374

- FEMININ 1409

VALEA MARE 3856

- MASCULIN 1931

- FEMININ 1925

VĂLENI 3103

- MASCULIN 1446

- FEMININ 1657

VERGULEASA 2929

20

- MASCULIN 1437

- FEMININ 1492

VIŞINA 3228

- MASCULIN 1564

- FEMININ 1664

VIŞINA NOUĂ 1934

- MASCULIN 956

- FEMININ 978

VITOMIREŞTI 2369

- MASCULIN 1143

- FEMININ 1226

VLĂDILA 2053

- MASCULIN 1021

- FEMININ 1032

VOINEASA 2046

- MASCULIN 1018

- FEMININ 1028

VULPENI 2466

- MASCULIN 1231

- FEMININ 1235

VULTUREŞTI 2419

- MASCULIN 1194

- FEMININ 1225

Informaţiile au fost furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Olt

4.2. Structura demografică

Începând cu anul 1990 au avut loc schimbări importante în evoluţia fenomenelor

demografice, în numărul şi structura populaţiei, în calitatea acesteia de principal factor şi

scop al progresului economico-social. În esenţă, în prezent, asistăm la un pronunţat declin

demografic, la o tendinţă de scădere absolută a populaţiei şi la accentuarea procesului de

îmbătrânire demografică, cu efecte negative majore pe termen lung pentru dezvoltarea

durabilă, resursele de muncă şi sistemul de securitate socială a persoanelor vârstnice.

4.3.Mişcarea naturală la nivelul judeţului Olt

2011 1)

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Născuţi-vii 258 266 266 221 274 257 319 340 302 284 274 251

Decedaţi 592 588 647 549 523 475 472 397 440 505 518 545

Spor natural -334 -322 -381 -328 -249 -218 -153 -57 -138 -221 -244 -294

Căsătorii 59 58 43 58 174 155 308 353 301 224 84 60

Divorţuri 0 51 85 62 50 43 18 73 18 21 42 44

Decedaţi sub 1 an 4 1 0 2 4 0 4 5 0 0 1 2

Informaţiile au fost furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Olt

În luna decembrie, evoluţia fenomenelor demografice înregistrate în judeţul Olt

s-a caracterizat prin scăderea natalităţii faţă de luna corespunzătoare din anul precedent

(251 născuţi vii faţă de 266) şi scăderea mortalităţii generale. În urma agregării

fenomenelor de natalitate şi mortalitate din luna decembrie 2011 s-a înregistrat un spor

natural negativ (-249 persoane).

4.4.Densitatea/concentrarea populaţiei pe zone-aglomerări

Tendinţa de creştere a gradului de concentrare a populaţiei în municipii şi oraşe se

explică prin fluxul migrator rural-urban, ca urmare a menţinerii în continuare a anumitor

diferenţe în condiţiile de viaţă şi de muncă între cele două medii.

Fondul de locuinţe existent la şfârşitul anului pe medii şi forme de proprietate

aferent judeţului Olt.

DENUMIRE INDIDICATOR

A B C

Locuinţe existente-total Nr. 189917

Urban Nr. 71111

Proprietate majoritar de stat Nr. 2622

Urban Nr. 2187

21

Proprietate majoritar privată Nr. 187295

Urban Nr. 68924

Camere de locuit-total Nr. 541790

Urban Nr. 185327

Proprietate majoritar de stat Nr. 4953

Urban Nr. 3920

Proprietate majoritar privată Nr. 536837

Urban Nr. 181407

Suprafaţa locuibilă-total Mp. 6850582

Urban Mp. 2672984

Propritate majoritar de stat Mp. 75956

Urban Mp. 63199

Proprietate majoritar privată Mp. 6774626

Urban Mp. 2609785 Informaţiile au fost furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică

Olt

Secţiunea 5. Căi de transport

Judeţul Olt este traversat de următoarele căi de transport : rutiere, feroviare, fluviale şi

de reţele de conducte magistrale.

a) Rutiere – Judeţul Olt este travesat de DN 6 (E 70), limita de judeţ Dolj –

Teleorman (52 Km) si DN 65 (E574) limita de judeţ Dolj- Argeş (68 Km) şi de DN 54- 54

Km; DN 54 A -29 Km; DN 64 – 63 km; DN 67 B – 39 Km.

Situaţia generală actuală a reţelei de drumuri publice din judeţul Olt pe tipuri de

lucrări pentru traficul rutier în funcţie de caracteristicile tehnice se prezintă astfel:

Total drumuri publice lungime reţea 2.095 km , din care:

-Total drumuri publice naţionale lungime reţea 301 km , din care: modernizate lungime reţea 265 km,

cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere lungime reţea 36 km,

Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, având o stare tehnică

consideratăca fiind bună.

-Total drumuri publice judeţene şi comunale lungime reţea 1.794 km din care: Total drumuri publice judeţene lungime reţea 1.024 km

modernizate 74km,

cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 728km,

pietruite 201km,

pământ 21km,

Total drumuri publice comunale lungime reţea 770 km,

modernizate lungime reţea 91km ,


pietruite 471km,

pământ 88km.

Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată

satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată

nesatisfăcătoare.

În judeţul Olt densitatea drumurilor publice pe 100km2 este de 39,5 km.

A. DRUMURI NAŢIONALE Nr.

crt.

Den.

drumului

Traseul drumului Pozitia kilometrica Lungime

Origine Destinatie

22

0 1 2 3 4 5

1. DN 6

(E70)

Limita jud. TELEORMAN-Daneasa-Caracal-Limita Jud.

DOLJ 132+710 184+505 52,603 km

2. DN 54 Caracal (DN 6)-Corabia-Limita Jud. TELEORMAN 0+223 54+500 54,277 km

3. DN 54 A Corabia (DN 54)-Limita Jud. DOLJ 0+000 29+000 29,000km

4. DN 64 Caracal (DN 6)-Ganeasa-Limita Jud. VALCEA 0+000 63+880 63,880 km

5. DN 65

(E574) Limita Jud. DOLJ-Bals-Slatina-Limita Jud. ARGES 21+250 90+050 68,800 km

6. DN 67 B Limita jud. VALCEA-Poganu-Dobroteasa-Fagetelu-

Limita Jud. ARGES 119+050 158+200 39,150 km

B. DRUMURI JUDEŢENE Nr

Crt

Drum

Judetean

Pozitiile km ale

sectorului

Lungimea sectorului pe tipuri de imbracaminti Localitatile intre care

este cuprins sectorul Beton

Ciment

Beton

Asfalt

Pavaj

e

IMBR

BIT

US

Pietr Pama

nt

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 DJ 542

Caracal-

Redea – Lim

Jud Dj.

L = 16,000

Km

0+000 – 16+000 16,000

1,500

14,500

Caracal-Redea-

Dabuleni

Caracal

Redea-V.Soarelui

2 DJ 542A

Redea-

Rotund

Bucinisu

L = 17,580

Km

0+000-17+580 17.580 Redea-Rotunda

Bucinisu-DJ 604

3 DJ 543

Corabia –

Izbiceni

L = 16,200

Km

0+000 – 16+200

0+000 – 14+090

14+090 – 14+300

14+300 – 16+200

16,200

14,090

0,210

1,900

Corabia-Izbiceni-lim

Tr

Corabia – Izbiceni

Izbiceni

Izbiceni – lim Jud Tr

4 DJ 544

DN 54

Brastavatu –

Urzica –

Stefan Cel

Mare – Potelu

L = 36,000

Km

0+000 – 36+000

0+000 – 0+780

0+780 – 4+020

4+020 – 8+000

8+000 – 17+700

17+700 – 29+000

29+000 – 32+000

32+000 – 34+700

34+700 – 36+000

17,240

-

3,240

-

9,700

-

3,000

-

1,300

18,760

0,780

-

3,980

-

11,300

-

2,700

-

DN 54 – Brastavatu –

Urzica-St Cel

Mare,Dn 54A

Dn 54A – Brastavatu

Brastavatu

Brastavatu – Vadastra

Vadastra – Urzica

Urzica

Urzica – Stefan Cel

Mare

Stefan Cel Mare

Stefan Cel Mare –

Potelu

5 DJ 544 A

Corabia –

Vartop –

Vadastrita

L = 17,392

Km

0+000 – 17+392

0+000 – 15+000

15+000 – 16+667

16+951 – 17+392

0,725

-

-

0,725

16,667

15,000

1,667

-

Corabia – Vartopu –

Vadast

Corabia – Vartopu

Vartopu – Vadastrita

Vadastrita

6 DJ 546

Turnu

Magurele –

Draganesti –

Olt –

Curtisoara –

Poganu

L = 87,200

Km

40+000 – 127+200

40+000-53+210

53+210-54+000

54+000 – 57+500

57+500 - 64+000

64+000 – 91+000

91+000 – 94+238

94+238 – 95+835

95+835 – 99+420

99+420 – 100+360

100+360 – 105+785

0,790

-

0,790

8,542

1,597

-

0,940

-

77,868

13,210

-

3,500

6,500

27,000

3,238

-

3,585

-

5,425

Tg Magurele – Lunca

– Plopii – Draganesti

– Curtisoara –

Poganu – DN6

Lim Jud TR – inters

DN6

Suprapunere Dn6

Inters DN6 – inters

DC 110

Draganesti Olt

Coteana – Brebeni

Slatina

Slatina

23

105+785 – 111+290

111+290 – 122+830

112+830 – 123+330

123+330 – 127+200

5,505

-

0,500

-

-

11,540

-

3,870

Slatina

Slatina

Curtisoara

Teslui – Mosteni

Mosteni – V Fetei –

Poganu

V Fetei - Poganu

Poganu – inters DN

67B

7 DJ 546A

Brebeni –

Serbanesti –

Valeni –

Stoicanesti –

Draganesti –

Olt

L = 60,200

Km

0+000 – 60+200

0+000 – 9+465

9+465 – 9+850

9+850 – 59+400

59+400 – 60+200

60,200

9,465

0,385

49,550

0,800

Brebeni – Serbanesti

– N Titulescu –

Valeni – Stoicanesti –

Draganesti

Brebeni – inters DJ

653

Brebeni – Greci

Greci – Serbanesti –

Buta

8 DJ 546 B

Serbanesti –

Bacea –

Potcoava

L = 20,270

Km

0+000 – 20+270 20,270 Serbanesti – Bacea –

Potcoava

9 DJ 546 C

Potcoava –

Perieti

L = 5,745 Km

0+000 – 5+745 5,745 Potcoava – Perieti

10 DJ 546 D

Serbanesti

(DJ 546A) –

Floru

L = 9,070 Km

0+000 – 9+070

0+000 – 8+700

8+700 – 9+070

0,370

-

0,370

8,700

8,700

DJ 703 – Floru –

Serbanesti

DJ 703 – Floru

Floru – Serbanesti

11 DJ 546 E

Teslui –

Oporelu –

Miesti –

Albesti

L = 22,287

Km

0+000 – 22+287

0+000 – 3+400

3+400 – 10+760

10+760-11+310

11+310 – 14+287

14+287 – 22+287

13,737

3,400

7,360

2,977

8,550

-

-

0,550

-

8,000

Teslui – Oporelu –

Albesti

Teslui – Beria De Sus

Beria De Sus –

Oporelu

Oporelu

Oporelu – Ibanesti

Miesti – Albesti

12 DJ 546 F

Balanesti –

Izvoarele

L = 5,827 Km

0+000 – 5+827

0+000 – 0+020

0+020 – 4+200

4+200 – 5+827

4,180

4,180

1,647

0,020

1,627

Balanesti – Izvoarele

Inters DJ 546 –

Balanesti

Balanesti – Izvoarele

Izvoarele

13 DJ 604

Lim Jud DJ

Bucinisu –

Visina –

Cilieni

L = 38,032

Km

36+717 – 74+749

36+717 – 40+770

40+770 – 48+125

48+125 – 59+800

59+800 – 74+377

74+377 – 74+749

16,100

4,053

-

11,675

-

0,372

21,932

7,355

-

14,577

-

Leu – Amarastii De

Jos – Visina – Cilieni

Lim Jud Dolj –

Bucinisu – Bucinisu

– Obarsia

Obarsia – inters DN 54

Inters DN 54 –

Cilieni

Cilieni – Inters DJ

642

14 DJ 641

Caracal –

Bondrea

L = 15,000

Km

0+000 – 15+000

0+000 – 0+900

0+900 – 7+680

7+680 – 7+966

7+966 – 8+760

8+760 – 15+000

0,600

0,600

8,160

0,300

6,780

0,286

0,794

6,240

6,240

Caracal – Preajba –

Robanesti – Albesti –

DJ 605

Caracal

Caracal

Cezieni

Caracal – inters DC

153

Bondrea

15 DJ 642

Dobrosloveni

– Stoenesti –

0+000 – 60+000

0+000 – 4+800

6,170

-

51,650

4,800

1,485

Dobrosloveni –

Stoienesti

Cilieni – Izbiceni –

24

Cilieni –

Izbiceni –

Giuvarasti –

Islaz

L = 60,000

Km

4+800 – 7+580

7+580 – 8+480

8+480 – 11+870

11+870 – 13+355

13+355 – 14+050

14+050 – 60+000

2,780

-

3,390

0,900

45,950

1,485

Islaz

Dobrosloveni – Resca

Farcasele

Farcasele

Farcasele

Farcasele – inters

DN6

Suprapunere DN6

Inters DN 6 lim Jud

TR

16 DJ 643

Osica –

Racovita –

Bals – Iancu

Jianu -

Gavanesti

0+000 – 51+400

0+000 – 10+750

10+750 – 13+500

13+500 – 17+300

3,340

2,750

1,230 34,760

10,750

9,470

3,800

2,600 Osica – Bals – Iancu

Jianu

Dn 54

DN 54 – Bobu –

Osica – Dobrun

Dobrun – Racovita

17 DJ 643 A

Bals –

Balovinesti –

Vulpeni –

Lim Jud DJ

L = 23,825

Km

0+000 – 23+825

0+000 – 3+300

3+300 – 20+450

20+450 – 23+825

20,450

3,300

17,150

3,375

3,375

Bals – Baldovinesti –

Balota – Velesti

Bals

Bals-Priseaca-

Simniceni

Simniceni – Lim Jud

DJ

18 DJ 643 C

Gavanesti –

Brosteni –

Horezu

L = 13,297

Km

0+000 – 13+297

0+000 – 11+300

11+300 – 11+542

11+542 – 13+297

0,242

0,242

11,300

11,300

1,755

1,755

Gavanesti-Curtisoara

Gavanesti-Curtisoara

Dobretu

Curtisoara

19 DJ 643 E

Priseaca –

Dobretu –

Iancu Jianu

L = 14,191

Km

0+000 – 14+191

0+000 – 3+400

3+400 – 3+800

3+800 – 4+350

4+350 – 11+500

11+500 – 14+191

0,400

0,400

3,241

0,550

2,691

3,400

3,400

7,150

7,150

Priseaca – Dobretu –

Iancu

Priseaca

Dobretu

Dobretu

Dobretu – Iancu

Jianu

Iancu Jianu

20 DJ 644

Vladuleni –

Parscoveni –

Bobicesti –

Morunglav –

Cepari

L = 37,485

Km

0+000 – 37+485

0+000 – 30+520

30+520 – 35+000

35+000 – 37+485

30,520

30,520

4,480

4,480

2,485

2,485

Vladuleni –

Parscoveni – Cepari

DN 64 – Soparlita –

Bobices – Morunglav

– Cepari

Inters DJ 644 –

Morunglav –

Morunesti

Morunesti – Cepari

21 DJ 644 A

Morunglav –

Ghiosani –

Jud Vl

L = 4,350 Km

0+000 – 4+350

0+000 – 0+410

0+410 – 4+350

0,410

0,410

3,940

3,940

Morunglav –

Ghiosani – lim Jud

Vilcea

Morunglav

Morunglav –

Ghiosani – Vl

22 DJ 648

Lim Jud VL –

Trepteni –

Vitomiresti

L = 4,676 Km

8+900 – 13+576

8+900 – 10+480

10+480 – 10+980

10+980 – 13+576

3,096

0,500

2,596

1,580

1,580

DN 64 – Vitomiresti

– DJ 678B

Lim Jud Arges –

Trepteni – inters DC

44A

Inters DC 44A – DC

41A

Inters DC 41A – DN

67B

23 DJ 648 A

Lim Jud Vl

Dumitresti

L = 1,763 Km

3+081 – 4+844 1,763 DN 64 – Baraj

Draganesti

DN 67B

24 DJ 651B

Lim Jud Vl –

Preotesti –

12+470 – 15+327

12+470 – 15+327

2,857

2,857

Lim Jud VL –

Dobriceni

Preotesti – Dobriceni

25

Dobriceni

L = 2,857 Km

25 DJ 653

Slatina –

Recea –

Perieti –

Mosteni –

Schitu –

Valcele

Stoicanesti –

Radomiresti –

Calinesti

L = 66,120

Km

0+000 – 66+120

0+000 – 0+760

0+760 – 21+400

21+400 – 27+950

27+950 – 29+100

29+100 – 29+300

29+300 – 31+500

31+500 – 37+300

37+300 – 38+100

38+100 – 38+800

38+800 – 58+520

58+520 – 58+635

58+635 – 58+850

58+850 – 66+120

0,215

0,215

0,760

0,760

28,605

-

20,640

1,150

0,200

5,800

0,700

0,115

28,605

6,550

2,200

19,720

-

7,270

Slatina – Balteni –

Stoicanesti –

Calinesti

Slatina

Recea – Perieti

Perieti – Schitu

Perieti – Schitu

Suprapunere DJ

546A

Schitu

Schitu

Schitu – Valcele

Valcele – interrs DJ

546F

Izvoarele –

Radomiresti

Suprapunere DN 6

Radomiresti

Calinesti – lim Jud

TR

26 DJ 657

Valea Mare –

Saltanesti –

Poboru –

Alunisu

L = 46,920

Km

0+000 – 46+920

0+000 – 0+900

0+900 – 1+200

1+200 – 3+950

3+950 – 7+400

7+400 – 7+700

7+700 – 13+300

13+300 – 15+056

15+056 – 22+110

22+110 – 30+422

30+422 – 30+741

30+741 – 39+080

39+080 – 46+920

4,250

0,900

0,300

2,750

0,300

27,277

-

-

-

3,450

5,600

1,756

-

8,312

0,319

-

7,840

8,339

8,339

7,054

7,054

DJ 653 – Valea Mare

– Poboru – DN 67B

DJ 653 – Recea

Recea

Recea – Valea Mare

Valea Mare –

Buicesti

Buicesti

Buicesti – Priseaca

Priseaca

Poboru

Poboru

Poboru

Poboru – DJ 703 –

Alunisu

Alunisu – Profa – DN

67 B

27 DJ 657 A

Spineni –

Davideni –

Profa –

Ciorica – Lim

Jud Arges

L = 28,600

Km

0+000 – 28+600

0+000 – 10+120

10+120 – 10+420

10+420 – 28+600

0,300

0,300

28,300

10,120

18,180

Spineni – Profa – lim

Jud Ag

DJ 703 – Chilia

Suprapunere DN 67

B

Chilia – Candelesti

28 DJ 657 B

Profa –

Ciocanesti –

Vlaici –

Colonesti –

Vitanesti

L = 33,625

Km

0+000 – 33+625

0+000 – 10+050

10+050 – 24+595

24+595 – 33+325

33+325 – 33+625

14,845

14,545

0,300

18,780

10,050

8,730

Profa – Colonesti –

Vitanesti

Profa – Mereni

Mereni – DC 69

Colonesti – DJ 703 B

Colonesti – Vitanesti

29 DJ 657 C

Mogosesti –

Constantinesti

L = 10,000

Km

0+000 – 10+000

0+000 – 0+100

0+100 – 6+000

6+000 – 6+440

6+440 – 9+000

9+000 – 10+000

0,540

0,100

0,440

8,460

5,900

2,560

1,000

1,000

Mogosesti –

Constantinesti

DN 65 – Mogosesti

DN 65 – Mogosesti

DN 65 – Mogosesti

Constantinesti

Constantinesti

30 DJ 657 D

Birca –

Negreni –

Suica – Teius

L = 21,770

Km

0+000 – 21+770

0+000 – 2+230

2+230 – 2+500

2+500 – 3+200

3+200 – 6+550

6+550 – 9+000

5,870

2,230

0,700

2,450

15,900

0,270

3,350

DJ 703 C – Birca –

Suica

DJ 703C – Chiteasca




26

9+000 – 20+180

20+180 – 20+670

20+670 – 21+770

0,490

11,180

1,100

Chiteasca – Negreni

Negreni – Suica

Suica – Teius

Teius – DJ 703 C

31 DJ 657 E

Creti –

Spineni

L = 4,515 Km

0+000 – 4+515

0+000 – 4+445

4+445 – 4+515

0,070

0,070

4,445

4,445

-

Creti – Spineni

Creti – Spineni

Spineni

32 DJ 677

Lim Jud VL –

Cirlogani –

Cepari –

Arcesti –

Salcia –

Piatra Olt

L = 33,450

Km

23+850 – 57+300

23+850 – 25+800

25+800 – 33+550

33+550 – 39+770

39+770 – 40+000

40+000 – 46+750

46+750 – 47+000

47+000 – 57+300

0,480

0,230

0,250

6,750

6,750

24,270

-

7,750

6,220

10,300

1,950

1,950

DN 67 B – Cepari –

DN 64

Slatioara – Piatra Olt

Lim Jud VL –

Cirlogani

Arlogani – inters DJ

644

Arcesti

Suprapunere DN 64

Plesoiu – Slatioara

Suprapunere DN 65

Slatioara

33 DJ 677 B

Salcia –

Slatina

L = 7,320 Km

0+000 – 7+320

0+000 – 3+680

3+680 – 5+220

5+220 – 5+515

5+515 – 6+545

6+545 – 7+320

0,228

-

0,228

4,992

3,680

1,312

1,070

-

-

0,295

0,775

1,030

1,030

Salcia – DJ546 –

Slatina - DN 65

Inters 677 – inters DJ

546

Suprapunere DJ 546

Slatina

Slatina

Slatina – inters DN

65

34 DJ 677 C

Gradinari –

Lim Jud VL

L = 1,648 Km

0+000 – 1+648 1,648 Gradinari – Lim Jud

VL

35 DJ 678

Campu-Mare

– Lim jud VL

L = 2,190 Km

0+000 – 2+190 2,190 Campu-Mare – Casa

Veche – Cocoru –

Budesti

36 DJ 678 B

Dobroteasa –

Vitomiresti –

Lim jud VL

L = 17,390

Km

0+000 – 17+3900

0+000 – 8+325

8+325 – 8+825

8+825-17+390

0,500

-

0,500

-

16,890

8,325

-

8,565

DN 67 B –

Vitomiresti

– DJ 703

DN 67 B – Dejesti

Dejesti

Dejesti – lim Jud VL

37 DJ 678 E

Lim jud VL –

Stanuleasa –

Samburesti

L = 9,200 Km

11+362 – 20+562

11+362 – 14+962

14+962 – 19+190

19+190 – 19+782

19+782 – 20+562

5,008

4,228

0,780

4,192

3,600

0,592

Lim Jud VL –

Samburesti

Stanuleasa –

Samburesti

Samburesti –

Dobroteasa

Samburesti –

Dobroteasa

Samburesti –

Dobroteasa

38 DJ 678 F

Otesti de Jos

– Tufaru –

Tonesti –

Leleasca

L = 11,000 Km

0+000 – 11+000

0+000 – 7+117

7+117 – 11+000

7,117

7,117

3,883

3,883

Otesti de Jos –

Leleasca

Otesti de Jos – Otesti

de Sus

Tufaru – Leleasca

39 DJ 678 G

Lim Jud AG –

Samburesti

L = 2,769 Km

8+400 – 11+169 2,769 Lim Jud Ag –

Samburesti

40 DJ 679

Lim Jud Ag –

Tufeni –

Valeni –

Seaca –

48+220 – 86+500

48+220 – 53+940

53+940 – 67+675

67+675 – 86+500

24,545

5,720

18,825

13,735

-

13,735

Paduroiu – Lunca

Corbului-

Tufeni – Valeni

Lim Jud AG – Tufeni

Tufeni – Valeni

27

Busca – Lim

Jud TR

L = 38,280

Km

Valeni Seaca –

Mihaesti – Lim Jud

TR

41 DJ 679 B

Lim Jud TR –

Mandra –

Valeni

L = 3,000 Km

13+500 – 16+500 3,000 Lim Jud TR – Valeni

42 DJ 703

Lim Jud Ag –

Topana –

Alunisu –

Spineni –

Optasi –

Corbu –

Icoana –

Tufeni – Lim

Jud TR

L = 69,231

Km

22+845 – 92+076

22+845 – 31+705

31+705 – 32+005

32+005 – 35+120

35+120 – 35+800

35+800 – 66+390

66+390 – 66+798

66+798 – 73+900

73+900 – 75+800

75+800 – 85+600

85+600 – 88+785

88+785 – 92+076

3,291

3,291

60,175

8,860

0,300

3,115

-

30,590

0,408

7,102

-

9,800

-

-

5,765

-

-

-

0,680

-

-

-

1,900

-

3,185

-

DN 7 – Cuca –

Fagetelu –

Corbu – Tufeni –

Balaci – Calinesti –

Buzescu

Cuca – Fagetelu

Suprapunere DN 67

B

Fagetelu

Valea Faurului

Alunisu – Corbu

Panta Vitanesti

Corbu

Corbu

Corbu

Tufeni

Tufeni – lim Jud TR

43 DJ 703 B

Lim Jud Ag –

Barasti de

Cepturi –

Barasti De

Vede

L = 6,465 Km

34+810 – 41+275

34+810 – 38+465

38+465 – 41+275

3,655

3,655

2,810

-

2,810

Moraresti – Vedea –

Barasti – Serbanesti –

Leorde

Lim Jud Ag – Barasti

Barasti – lim Jud Ag

44 DJ 703 C

Ciuresti –

Sinesti –

Potcoava –

Piscani –

Scornicesti –

Poboru –

Albesti –

Poganu

L = 56,783

Km

0+000 – 56+783

0+000 – 18+435

18+435 – 19+200

19+200 – 38+724

38+724 – 39+145

39+145 – 44+745

44+745 – 45+975

45+975 – 46+000

46+000 – 48+422

48+422 – 48+780

48+780 – 48+830

48+830 – 49+960

49+960 – 50+032

50+032 – 50+710

50+710 – 51+000

51+000 – 51+408

51+408 – 51+640

51+640 – 54+117

54+117 – 54+376

54+376 – 55+134

55+134 – 55+710

55+710 – 56+205

56+205 – 56+783

0,075

-

-

-

-

0,025

-

0,050

4,016

-

-

-

0,421

-

1,230

-

-

0,358

-

-

0,072

-

0,290

-

0,232

-

0,259

-

0,576

-

0,578

52,692

18,435

0,855

19,434

-

5,600

-

-

2,422

-

-

1,130

-

0,678

-

0,408

-

2,477

-

0,758

-

0,495

-

Ciuresti– Jitaru –

Scornicesti – Cungrea

Poganu

DJ 703 – inters DN

65

Suprapunere DN 65

Albesti

Albesti

Albesti – Spataru

Albesti – Spataru

Albesti – Spataru

Albesti – Spataru

Albesti – Spataru

Albesti – Spataru

Albesti – Spataru

Spataru

Spataru – Otesti

Otesti

Otesti – inters DC 35

Suprapunere DC 35

Inters DC 35 – Otesti

Otesti – Poganu

Otesti – Poganu

Otesti – Poganu

Otesti – Poganu

Poganu – inters DN 67

45 DJ 703 D

Topana –

Leleasca –

Ursi –

Ibanesti –

Cazanesti –

Cucuieti

L = 29,510

0+000 – 29+510

0+000 – 5+475

5+475 – 5+665

5+665 – 10+025

10+025 – 17+245

17+245 – 17+720

17+720 – 23+050

16+48

5

5,475

0,190

4,360

-

-

13,025

-

-

-

7,220

0,475

5,330

Topana – Ursi –

Spataru – Cucuieti

Topana – inters DN

67B

Suprapunere DN 67B

Inters DN 67B – Ursi

Ursi – Inters DJ 703

C

28

Km 23+050 – 29+510 -

6,460

- Suprapunere DJ 703C

Inters DJ 703C –

DC35

Inters DC 35 – inters

DJ546

TOTAL 1.105,248 2,063 42,720 6,346 710,408 315,749 27,962

C.DRUMURI COMUNALE

Nr

Crt

Drum Comunal Pozitiile km ale

sectorului

Lungimea sectorului pe tipuri de imbracaminti Localitate

IB

Imbrac

Bitumin

IBU

Imbrac

Bitumin

Usoara

BC

Beton

Ciment

PV

Pavaj

P

Pietruir

e

DP

Drum de

Pamant

0 1 2 3 4 5 6 7 8 10

1 DC 1A

Limita Jud Dolj –

Bals(DN 65)

L = 4,180 Km

10+000 – 14+180

10+000 – 13+680

13+680 – 14+180

0,500

3,680

Bals

2 DC 2

Oboga(DJ643) –

Pietris

Baldovinesti –

Gubandru

L = 8,975 Km

0+000 – 8+975

0+000 – 1+580

1+580 – 4+000

4+000 – 4+470

4+470 – 8+975

1,580

0,470

2,420

4,505

Oboga

Baldovinesti

3 DC4

Baleasa (DJ 643 A)

– limita jud Dolj

L = 5,720 Km

0+000 – 5+720

0+000 – 0+500

0+500 – 5+720

0,500

5,220

Gavanesti

4 DC 5A

Gropsani (DJ 643A)

Mardale (DJ 643 C);

L = 2,156 Km

0+000 – 2+156

0+000 – 2+156

2,156

Vulpeni

5 DC 9

Calui (DJ 643) –

Manastirea Calui

L = 3,150

0+000 – 3+150

0+000 – 3+000

3+000 – 3+150

3,000

0,150

Oboga

6 DC 9A

Iancu – Jianu(DJ

643) – DJ 644A

(Ghiosani);

L = 10,000 Km

0+000 – 10+000

0+000 – 2+577

2+577 – 10+000

2,577

7,423

Iancu-Jianu

Morunglav

7 DC 9B

Caluin(DJ 643) –

Calui

L = 1,000 Km

0+000 – 1+000

0+000 – 1+000

1,000

Oboga

8 DC 11

Morunglav(DJ

644) – Barasti

L = 3,574 Km

0+000 – 3+574

0+000 – 2+200

2+200 – 3+574

2,200

1,374

Morunglav

9 DC 11A

Morunesti (DJ 644)

– Poiana Mare

L = 4,000 Km

0+000 – 4+000

0+000 – 4+000

4,000

Morunglav

10 DC 12

Oltisoru(DN64) –

Bistrita Noua

Bechet –

Bobicesti –

Chintesti –

Govora –

Comanesti (DJ

644)

L = 19,000 Km

0+000 – 19+000

0+000 – 1+000

1+000 – 3+900

3+900 – 10+010

10+010 – 12+750

12+750 – 19+000

2,740

1,000

6,110

2,900

6,250

Ganeasa

Piatra-Olt

Bobicesti

29

11 DC 13

DJ 677(Arcesti) –

Gradistea –

Bistrita Noua –

Piatra Olt

(DJ677)

L = 10,880 Km

0+000 – 11+180

0+000 – 1+180

1+180 – 4+775

4+775 – 7+200

7+200 – 7+500

7+500 – 7+800

7+800 – 10+830

10+830 – 11+180

0,300

1,180

2,425

3,030

3,595

0,350

Ganeasa

Piatra Olt

12 DC 14

DJ 677 –

Dranovatu –

Izvoru (DC 13)

L = 7,620 Km

0+000 – 7+620

0+000 – 2+937

2+937 – 4+424

4+424 – 7+620

1,487

2,937

3,196

Ganeasa

13 DC 15

Gradistea (DC

13) – Dranovatu

L = 2,690 Km

0+000 – 2+690

0+000 – 2+690

2,690

Ganeasa

14 DC 16

Cocorasti (DJ

677) – Doba –

Schitu D – Schtu

V – DN 64

L = 8,000 Km

0+000 – 8+000

0+000 – 4+740

4+740 – 5+700

5+700 – 8+000

4,740

2,300

0,96

Plesoiu

15 DC 17

Doba (DC 16) –

DN 64

L = 2 Km

0+000 – 2+000

0+000 – 1+170

1+170 – 2+000

1,170

0,830

Plesoiu

16 DC 19

Cirlogani (DJ

677) – Stupina

L = 4,693 Km

0+000 – 4+693

0+000 – 1+000

1+000 – 4+693

1,000

3,693

Cirlogani

17 DC 20

Strejesti (DN64)

– Strejesti De Sus

– Runcu Mare

(DN64)

L = 8,863 Km

0+000 – 8+863

0+000 – 0+550

0+660 – 1+600

1+600 – 3+950

3+950 – 4+950

4+950 – 8+863

1,000

3,913

0,55

2,35

Strejesti

Gradinari

18 DC 21

Runcu – (DN 64)

– Satu Nou –

Mamura (DC

21A)

L = 5,294 Km

0+000 – 5+294

0+000 – 5+294

5,294

Gradinari

Strejesti

19 DC 21A

Strejesti (DN 64)

– Mamura –

Mosteni (DJ 546)

L = 5,675 Km

0+000 – 5+675

0+000 – 5+675

5,675

Strejesti

Teslui

20 DC 24

Deleni(DJ 546) –

Comanita –

Schitu –

Deleni(DJ 546)

L = 6 Km

0+000 – 6+000

0+000 – 6+000

6,000

Teslui

21 DC 25

DJ 546E –

Ibanesti (DJ

703D)

L = 6,713 Km

0+000 – 6+713

0+000 – 6+713

6,713 Cungrea

22 DC 26

Dobrinet(DJ 546)

– Pietrisu

L = 2,644 Km

0+000 – 2+644

0+000 – 0+666

0+666 – 2+644

0,666

1,978

23 DC 27

Streharet (DJ

546) – DN 65

L = 4,000 Km

0+000 – 4+000

0+000 – 0+700

0+700 – 3+450

3+450 – 4+000

0,550

0,700

2,750

Slatina

24 DC 28 0+000 – 3+000 Slatina

30

Cireasov(DC 27)

– Satu Nou

L = 3,000 Km

0+000 – 3+000 3,000

25 DC 30

Oporelu (DJ

546E) – DJ 657

L = 2,000 Km

0+000 – 2+000

0+000 – 0+160

0+160 – 0+260

0+260 – 2+000

1,740

0,100

Oporelu

26 DC 34

Vlangaresti (DC

35) – Dienci –

Dobroteasa (DN

67B)

L = 8,300 Km

0+000 – 8+300

0+000 – 2+000

2+000 – 7+400

7+400 – 8+300

2,000

0,900

5,400

Vulturesti

Dobroteasa

27 DC 35

Cungrea – DJ

703D – Vulturesti

(DN 67B)

L = 11,365 Km

0+000 – 12+210

0+000 – 2+766

2+766 – 3+611

3+611 – 12+210

2,766

8,5999

Cungrea

28 DC 35A

Limita Jud Dolj –

Bucinisu (DJ

542A)

L = 2,000 Km

7+000 – 9+000

7+000 – 8+597

8+597 – 9+000

0,403

1,597

Bucinisu

29 DC 36

Cimpu Mare (DN

67 B) –

Dienci(DC34)

L = 5,255

0+000 – 5+525

0+000 – 5+255

5,255

Vulturesti

Dobroteasa

30 DC 38

Vitomiresti (DJ

678B) –

Stanuleasa –

Launele (DJ

678E), L = 3,441

Km

0+000 – 3+441

0+000 – 3+441

3,441

Vitomiresti

31 DC 42

Topana (DJ703)

– Gojgareni

(DJ 657A), L =

5,950 Km

0+000 – 5+950

0+000 – 5+950

5,950

Topana

32 DC 44

Lim Jud Valcea –

Dejesti (DJ 678)

L = 1,705 Km

2+515 – 4+220

2+515 – 4+220

1,705

Vitomiresti

33 DC 44A

Trepteni (DJ 648)

– Trepteni Crama

L = 2,000 Km

0+000 – 2+000

0+000 – 1+556

1+556 – 2+000

1,556

0,444

Vitomiresti

34 DC 45

Fagetelu (DN

67B) – Isaci –

Alunisu (DJ 703)

L = 3,500 Km

0+000 – 3+500

0+000 – 2+966

2+966 – 3+350

3+350 – 3+500

0,384

2,966

0,150

Fagetelu

35 DC 46

Alunisu(DJ 703)

– Optasani – Ursi

(DJ 703D)

L = 9,000 Km

0+000 – 9+000

0+000 – 6+300

6+300 – 9+000

6,300

2,700

Spineni

Leleasca

36 DC 47

DN 67B

(Tonesti-

Ionicesti-

DJ678G)

L = 4,250 Km

0+000 – 4+250

0+000 – 4+250

4,250

Leleasca

Simburesti

37 DC 49

Greeresti –

Mierlicesti

L = 4,000 Km

0+000 – 4+000

0+000 – 4+000

4,000

Leleasca

31

38 DC 50

Albesti(DJ703C)

– Seaca

L = 4,600 Km

0+000 – 4+600

0+000 – 4+600

4,600

Poboru

39 DC 53

DJ657E –

Surpeni

L = 3,035 Km

0+000 – 3+035

0+000 – 3+035

3,035

Poboru

40 DC 55

DN 65 – Priseaca

(DJ 657)

L = 1,000 Km

0+000 – 1+000

0+000 – 1+000

1,000

Priseaca

41 DC 57

DJ703C –

Constantinesti(DJ

657C)

L = 3,900

0+000 – 3+900

0+000 – 1+000

1+000 – 3+900

1,000

2,900

Scornicesti

42 DC 58

Tatulesti(DJ703)

– Suica –

Scornicesti

(DJ703C)

L = 7,800 Km

0+000 – 7+800

0+000 – 7+300

7+300 – 7+800

0,500

7,300

Tatulesti

Scornicesti

43 DC 62

Mircesti –

Boroesti, L =

3,590 Km

0+000 – 3+590

0+000 – 3+590

3,590

Tatulesti

Scornicesti

44 DC 66

DC 67 –

Ciocanesti (DJ

657B)

L = 2,040 Km

0+000 – 2+040

0+000 – 2+040

2,040

Barasti

45 DC 67

Barbalai (DJ 703)

– Lunca –

Magura –

Boroesti

L = 6,370 Km

0+000 – 6+370

0+000 – 6+370

6,370

Tatulesti

Barasti

46 DC 68

Cirstani (DJ

657B) – Lunca-

Mircesti (DC62)

L = 5,610 Km

0+000 – 5+610

0+000 – 5+610

5,610

Colonesti

Tatulesti

47 DC 69

Barasti De

Cepturi (DJ

657B) – Barasti

De Vede (DJ

703B)

L = 0,750 Km

0+000 – 0+750

0+000 – 0+750

0,750

Barasti

48 DC 73

Burdulesti –

Buzesti – Icoana

(DJ 703), L =

6,000 Km

0+000 – 6+000

0+000 – 6+000

6,000

Corbu

49 DC 74

Potcoava(DJ

703C) –

Trufinesti

L = 2,000 Km

0+000 – 2+000

0+000 – 0+780

0+780 – 2+000

0,780

1,220

Potcoava

50 DC 75

Mihailesti(DN

65) – Popesti

L = 4,000 Km

0+000 – 4+000

0+000 – 4+000

4,000

Scornicesti

51 DC 76

Bariera CF

Potcoava – Baza

receptie

0+000 – 0+980

0+000 – 0+770

0+770 – 0+980

0,770

0,210

Potcoava

32

L = 0,980 Km

52 DC 77

Valea Mare(DJ

657) – Turia

L = 1,000 Km

0+000 – 1+000

0+000 – 1+000

1,000

Valea Mare

53 DC 78

Enosesti(DN64) –

Criva De Sus

L = 2,186 Km

0+000 – 2+186

0+000 – 2+186

2,186

Piatra Olt

54 DC 79

Enosesti (DN64)

– Piatra Olt

L = 2,467 Km

0+000 – 2+467

0+000 – 1+967

1+967 – 2+467

0,500

1,967

Piatra Olt

55 DC 80

Brancoveni(DN6

4) – Ociogi –

Margheni

L = 6,657 Km

0+000 – 6+657

0+000 – 0+882

0+882 – 6+657

0,882

5,775

Brancoveni

56 DC 80A

Margheni –

DC89

L = 10,000 Km

0+000 – 10+000

0+000 – 10+000

10,000

Brancoveni

57 DC 82

Vladuleni(DN64)

– Peretu –

Tomeni

L = 8,154 Km

0+000 – 8+154

0+000 – 4+300

4+300 – 4+600

4+600 – 8+154

0,300

4,300

3,554

58 DC 82A

Lim Jud Dolj –

Valea Satului –

Vulpeni

L = 2,760 Km

4+430 – 7+190

4+430 – 7+190

2,760

Vulpeni

59 DC 83

Vladuleni (DN

64) – Osica De

Sus

L = 2,000 Km

0+000 – 2+000

0+000 – 1+333

1+333 – 2+000

1,333

0,667

Osica

60 DC 84

DN 64 –

Cioroiasu –

Cioroiu

L = 4,000 Km

0+000 – 4+000

0+000 – 4+000

4,000

Falcoiu

61 DC 84A

Cioroiu – Malu

Rosu

L = 15,000 Km

0+000 – 15+000

0+000 – 10+500

10+500 – 15+000

10,500

4,500

Maruntei

62 DC 85

DN 64 – Falcoiu

L = 4,000 Km

0+000 – 4+000

0+000 – 3+300

3+300 – 4+000

3,300

0,700

63 DC 86

Caracal – Rescuta

– Resca –

Maruntei (DJ

546)

L = 17,000 Km

0+000 – 17+000

0+000 – 1+049

1+049 – 7+580

7+580 – 8+335

8+335 – 17+000

0,755

1,049

6,531

8,665

Caracal

Dobroslov

Falcoiu

64 DC 89

Milcovu Din

Deal (DC 90) –

Ulmi – Stejaru –

Ipotesti

L = 10,40 Km

0+000 – 10+400

0+000 – 1+125

1+125 – 1+325

1+325 – 1+725

1+725 – 1+925

1+925 – 2+555

2+555 – 4+500

4+500 – 4+650

4+650 – 5+500

5+500 – 10+400

1,125

0,400

0,630

0,150

4,900

0,200

0,200

1,945

0,850

Milcov

65 DC 89A

Malu Rosu –

Balanesti(DJ 546)

0+000 – 2+000

0+000 – 2+000

2,000 Maruntei

33

L = 2,000 Km

66 DC 90

Slatina(DJ546) –

Milcovul din

Deal – Milcov

Vale – DC90A, L

= 7,265 Km

0+000 – 7+265

0+000 – 3+646

3+646 – 7+265

3,646

3,619

Slatina

Milcov

67 DC 90A

Slatioara – DJ

677 – Slatina

L = 7,168 Km

0+000 – 7+168

0+000 – 4+770

4+770 – 7+168

2,398

4,770

Slatioara

Slatina

68 DC 91

Brebeni(DJ 546)

– Teius

L = 2,000 Km

0+000 – 2+000

0+000 – 1+600

1+600 – 2+000

1,600

0,400

Brebeni

69 DC 92

Ipotesti –

Coteana –

Izvoarele (DJ

653)

L = 14,000 Km

0+000 – 14+000

0+000 – 2+600

2+600 – 5+400

5+400 – 8+500

8+500 – 14+000

3,100

2,600

2,800

5,500

Milcov

Coteana

Izvoatele

70 DC 93

Schitu (DJ 653) –

Lisa

L = 4,630 Km

0+000 – 4+630

0+000 – 1+100

1+100 – 4+630

1,100

3,530

Schitu

71 DC 95

Balteni (DJ 653)

– Gara –

Mierlesti

L = 2,000 Km

0+000 – 2+000

0+000 – 2+000

2,000

Perieti

72 DC 97

DJ 546B –

Ursoaia

L = 5,000 Km

0+000 – 5+000

0+000 – 5+000

5,000

Icoana

73 DC 98

Sinesti(DJ703C)

– Icoana(DJ 703)

L = 8,040 Km

0+000 – 8+040

0+000 – 1+000

1+000 – 8+040

1,000

7,040

Potcoava

Icoana

74 DC 104

N Titulescu(DJ

546A) – DJ 679 –

Ghimpeteni

L = 1,694 Km

0+000 – 1+694

0+000 – 1+694

1,694

N Titulescu

75 DC 105

Valeni(DJ 679) –

lim Jud

Teleorman

L = 3,000 Km

0+000 – 3+000

0+000 – 3+000

3,000

Valeni

76 DC 106

Tirisneag –

DJ679 – DJ679B

L = 2,871 Km

0+000 – 2+871

0+000 – 0+800

0+800 – 2+871

0,800

2,071

Valeni

77 DC 110

Draganesti(DJ54

6) – Baza de

receptie,

L = 1,850 Km

0+000 – 1+850

0+000 – 1+850

1,850

Draganesti

78 DC 111

DN6 –

Farcasele(DJ

642)

L = 3,600 Km

0+000 – 3+600

0+000 – 1+677

1+677 – 3+000

3+000 – 3+600

1,323

1,677

0,600

Farcasele

79 DC 111A

DN 6 –

Stoenesti(DJ 642)

L = 1,000 Km

0+000 – 1+000

0+000 – 1+000

1,000

Stoenesti

80 DC 116 0+000 – 4+658 Sprancenata

34

Barsesti De Sus

(DJ 546) –

Calinesti

L = 4,658 Km

0+000 – 4+658 4,658

81 DC 120

Sprancenata

(DJ546) –

Frunzaru

(DC120B)

L = 6,496 Km

0+000 – 6+496

0+000 – 2+246

2+246 – 2+676

2+676 – 4+496

4+496 – 6+496

0,430

2,246

2,000

1,820

Sprancenata

82 DC 120A

Farcasele (DJ

642) – Draganesti

Olt (DJ 546)

L = 17,000 Km

0+000 – 17+000

0+000 – 2+200

0+200 – 15+000

15+000 – 17+000

2,000

0,200

14,800

Farcasele

Draganesti

83 DC 120B

Babiciu (DJ 642)

– Frunzaru –

Birsesti (DJ 546)

L = 20,000 Km

0+000 – 20+000

0+000 – 20+000

20,000

Sprincenata

84 DC 121

DN6 – Berindei –

Cioflanu – Uria

(DC 120)

L = 10,300 Km

0+000 -10+300

0+000 – 0+584

0+584 – 10+300

0,584

9,716

Sprancenata

85 DC 121A

DN 6 – Daneasa

L = 0,871 Km

0+000 – 0+871

0+000 – 0+871

0,871

Daneasa

86 DC 122A

DJ642-baraj

Cilieni

L = 2,000 Km

0+000 – 2+000

0+000 – 2+000

2,000

Rusanesti

87 DC 123

Gircov (DN 54) –

Ursa – Giuvarasti

(DJ 642)

L = 8,575 Km

0+000 – 8+575

0+000 – 3+430

3+430 – 4+000

4+000 – 4+497

4+497 – 7+775

7+775 – 8+275

8+275 – 8+575

0,570

0,497

0,500

3,430

0,300

3,278

Gircov

Giuvarasti

88 DC 123 A

Giuvarasti(DJ

642) – baraj

Giuvarasti

L = 6,000 Km

0+000 – 6+000

0+000 – 0+830

0+830 – 1+200

1+200 – 6+000

0,830

0,370

4,8

Giuvarasti

89 DC 124

Corabia – DN54

L = 8,300 Km

0+000 – 8+300

0+000 – 1+400

1+400 – 5+000

5+000 – 6+000

6+000 – 8+300

1,400

1,000

3,600

2,300

Corabia

90 DC 126

DN54 – DJ

544(Virtop)

L = 3,000 Km

0+000 – 3+000

0+000 – 3+000

3,000

Corabia

91 DC 127

Gura Padinii (DN

54A) – Satu Nou

L= 1,600 Km

0+000 – 1+600

0+000 – 1+600

1,600

Orlea

92 DC 129

Visina (DN 54) –

Visina Noua (DJ

604)

L = 3,588 Km

0+000 – 3+588

0+000 – 3+588

3,588

Visina

Vadastra

93 DC 130

DJ 604 – Gara

Visina

L = 0,600 Km

0+000 – 0+600

0+000 – 0+600

0,600

Brastavatu

94 DC 131

DN 54 – 0+000 – 3+045

0+000 – 1+135

1,135

Brastavatu

35

Brastavatu (DJ

544)

L = 3,045 Km

1+135 – 3+045 1,910

95 DC 132

Obarsia – DJ 604

– Tabonu

L = 1,150 Km

0+000 – 1+150

0+000 – 1+150

1,150

Obarsia

96 DC 133

Ianca – DN54A,

L = 1,830 Km

0+000 – 1+830

0+000 – 1+830

1,830

Ianca

97 DC 134

Obarsia(DJ 604)

– Coteni

L = 0,980 Km

0+000 – 0+980

0+000 – 0+980

0,980

Obarsia

98 DC 135

Urzica(DJ544) –

Obarsia Noua

L = 4,000 Km

0+000 – 4+000

0+000 – 4+000

4,000

Urzica

Obarsia

99 DC 136

Obarsia (DJ 604)

– Obarsia Noua

Campu Parului

L = 5,000 Km

0+000 – 5+000

0+000 – 1+770

1+770 – 5+000

1,770

3,230

Obarsia

100 DC 137

DJ 604 – Cimpu

Parului

L = 3,125 Km

0+000 – 3+125

0+000 – 3+125

3,125

Obarsia

101 DC 138

Studina –

Crusov(DJ 544)

L = 6,050 Km

0+000 – 6+050

0+000 – 2+075

2+075 – 6+050

2,075

3,975

Studina

Brastavatu

102 DC 139

DN 54 –

Plaviceanca –

Studina –

Rotunda

(DJ642A) –

L = 10,700 Km

0+000 – 10+700

0+000 – 2+000

2+000 – 3+000

3+000 – 9+200

9+200 – 10+700

2,000

1,000

1,500

6,200

Studina

Rotunda

103 DC 141

Limita jud Arges

– Corbu(DJ 703)

L = 4,000 Km

4+000 – 8+000

4+000 – 7+000

7+000 – 8+000

1,000

3,000

Corbu

104 DC 143

Redea(DJ542A) –

Redisoara

L = 3,210 Km

0+000 – 3+210

0+000 – 3+210

3,210

Redea

105 DC 144

Deveselu (DN

54) – gara

Deveselu

L = 1,719 Km

0+000 – 1+719

0+000 – 0+235

0+235 – 1+640

1+640 – 1+719

1,405

0,235

0,079

Deveselu

106 DC 145

Comanca – DN

54 – Aerodrom

L = 2,450 Km

0+000 – 2+450

0+000 – 0+431

0+431 – 0+745

0+745 – 1+210

1+210 – 2+450

0,314

1,240

0,431

Deveselu

107 DC 147

Caracal – DN6-

lim jud Dolj

L = 12,000 Km

0+000 – 12+000

0+000 – 1+919

1+919 – 12+000

1,919

10,081

Caracal

108 DC 149

DN6 – Liiceni –

L = 0,800 Km

0+000 – 0+800

0+000 – 0+800

0,800

Draghiceni

109 DC 150

Caracal (DJ 641)

– Draghiceni –

Grozavesti

L = 10,450 Km

0+000 – 10+450

0+000 – 1+000

1+000 – 6+000

6+000 – 7+130

7+130 – 9+190

2,060

1,000

1,130

5,000

Draghiceni

Caracal

36

Informaţiile au fost selectate din Planul de Amenajare Teritorială Judeţean Olt

9+190 – 10+450 1,260

110 DC 151

Grozavesti(DN

64) – Gara

Grozavesti

L = 3,900 Km

0+000 – 3+900

0+000 – 3+600

3+600 – 3+900

3,600

0,300

Draghiceni

111 DC 152

Dobrosloveni

(DN 64) –

Frasinet

L = 3,876 Km

0+000 – 3+876

0+000 – 1+536

1+536 – 1+950

1+950 – 2+876

2+876 – 3+876

1,536

0,926

0,414

1,000

Dobrosloveni

112 DC 153

Cezieni (DJ 641)

– Corlatesti (DJ

641)

L = 4,700 Km

0+000 – 4+700

0+000 – 0+690

0+690 – 2+330

2+330 – 4+700

1,640

0,690

2,370

Cezieni

113 DC 154

Rosienii Mari (DJ

643)–Rosienii Mici

L = 2,700 Km

0+000 – 2+700

0+000 – 2+700

2,700

Dobrun

114 DC 154 A

Blaj (DJ 643) –

Voineasa – Bals

L = 18,609 Km

0+000 – 18+609

0+000 – 14+291

14+291 – 18+609

4,318

14,291

Voineasa

115 DC 154 B

Racovita – DJ

643C – DC 154A

L = 3,700 Km

0+000 – 3+700

0+000 – 3+700

3,700

Voineasa

116 DC 155

Teis(DN65) –

Birza – Branet

(DJ 644)

L = 6,687 Km

0+000 – 6+687

0+000 – 1+250

1+250 – 6+687

1,250

5,437

Bals

Birza

117 DC 158

Limita jud Arges

– Motoesti

L = 7,250 Km

4+000 – 11+250

4+000 – 11+250

7,250

Barasti

118 DC 159

DN 65 – Camping

Scornicesti

L = 0,910 Km

0+000 – 0+910

0+000 – 0+910

0,910

Scornicesti

119 DC 161

Pirscoveni(DJ

644) – Olari (DJ

644)

L = 3,226 Km

0+000 – 3+226

0+000 – 3+226

3,226

Pirscoveni

120 DC 163

DJ 703C – Spataru

L = 3,400 Km

0+000 – 3+400

0+000 – 3+400

3,400

Poboru

121 DC 165

Barasti (DJ

657B) – Maruntei

(DJ 657B)

L = 2,341 Km

0+000 – 2+341

0+000 – 2+341

2,341

Colonesti

122 DC 187

Limita jud Arges

– Ungureni –

L = 2,000 Km

6+000 – 8+000

6+000 – 8+000

2,000

Topana

123 DC 188

Limita jud Arges

– Topana

(DJ 703)

L = 1,100 Km

4+000 – 5+100

4+000 – 5+100

1,100

Topana

TOTAL 633,906 91,249 67,112 4,468 401,55

1

69,526

37

b) Feroviare-Lungimea totală a căilor ferate ale judeţului Olt este de 237 km.

Situaţia generală actuală a reţelei de căi ferate publice în exploatare a judeţului, pe

tipuri de lucrări pentru traficul feroviar în funcţie de caracteristicile tehnice,se prezintă

astfel:

Total căi ferate publice lungime reţea 237,000 km , din care: Linii electrificate lungime reţea 61,000 km,

Linii cu ecartament normal lungime reţea 237,000 km, din care: Linii cu o cale lungime reţea 179,000 km,

Linii cu două căi lungime reţea 58,000 km,

Reţeaua de căi ferate din judeţ reprezintă 2,2% din total reţea pe ţară, care este de

10.785 km, densitatea liniilor de căi ferate pe 1000km2

este de 43,1 km.

Judeţul Olt este deservit de magistrala 900 Bucureşti – Roşiori de Vede – Caracal –

Craiova – Timişoara cu un total de 533km.

Principalele noduri de cale ferată sunt Staţia Caracal, situată pe magistrala 900, care

asigură legătura cu direcţia nord-sud, axa principală a judeţului şi Staţia Piatra Olt.

Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Olt este în general bună, nivelul

dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60-80km/h.

Teritoriul judeţului este deservit de:

-magistrala 900 Drăgăneşti-Olt-Caracal-Leu -cale ferată dublă electrificată;

-linia 901 Recea-Slatina-Balş -cale ferată simplă neelectrificată;

-linia 201 Piatra Olt-Drăgăşani -cale ferată simplă neelectrificată;

Conform H.G.nr. 27/2004 linia 910 sectorul Caracal-Corabia – cale ferată simplă

neelectrificată – este cale neinteroperabilă.

Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Olt este în general bună. Nivelul

dotărilor şi stare tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60-80km/h.

c) Fluviale – Judeţul Olt are avantajul de a fi situat pe cursul navigabil al Dunării, pe

o distanţă de 51km, infrastructura portuară fiind asigurată în oraşul Corabia care deţine un

port amenajat. Fluviul Dunărea este un important drum fluvial, fiind al doilea ca lungime

din Europa.

Portul Corabia dispune de un front de acostare la Dunăre de 1126m şi de 15 dane de

acostare. Funcţionarea acestui port este sensibil redusă datorită stării precare a fronturilor de

acostare a navelor fluviale, precum şi a platformelor portuare adiacente existente de-a lungul

acestor fronturi.

d) Reţele de conducte magistrale.

Judeţul Olt este traversat de conducte magistrale prin care se transportă gaze naturale

şi produse petroliere etc.

A. Situaţia magistralelor de transport produse petroliere

Denumirea magistralei

Produsul

transportat

Agentul economic care:

Alimentează conducta Exploatează conducta

Piteşti – Craiova motorina S.C. OMVPetrom SA-

Sucursala Arpechim

PETROTRANS

Dezafectată

Gherceşti-Cartojani

ţiţei

S.C. OMVPetrom SA-ASSET

III Muntenia- Vest CONPET

Ţicleni -Ploieşti

gazolina

S.C.OMV Petrom SA-ASSET


Orleşti-Poiana Lacului ţiţei S.C.OMV Petrom SA-ASSET


Oteşti-Orleşti ţiţei S.C.OMV Petrom SA-ASSET


38

B. Situaţia magistralelor de transport gaze

Datele au fost furnizate de S.N.T.G.N.Transgaz S.A.Mediaş

Secţiunea 6. Dezvoltare economică

Economia judeţului Olt se află în plin proces de restructurare şi relansare, traversând

si momente dificile, specifice tranziţiei pe fondul unor fenomene economice şi sociale

stăpânite cu greu.

Rezultatele obţinute în domeniul restructurării şi privatizării societăţilor comerciale în

perioada 2004 - 2011 determină continuarea procesului respectiv, cu accent pe modernizarea

dezvoltării agenţilor economici din sectorul productiv.

6.1. Zone industrializate/ramuri.

Activităţile industriale au o tradiţie îndelungată în judeţul Olt şi au fost determinate de

planurile fostului regim comunist care militau pentru producerea în plan intern a tuturor

bunurilor industriale sau de altă natură. Unele din acele structuri au rezistat şi după 1990

dezvoltându-se în companii profitabile, moderne.

Industria judeţului Olt reprezintă principalul sector de activitate, fiind reprezentată de

Denumirea

magistralei

Agentul economici

care exploatează

conducta

Caracteristici tehnice

Capacitate

de transport

(mii mc/zi)

Localitate

Consum

mediu 2011

mii mc/a

Capacitate

de

transport a

SRM mii

mc/zi

Observaţii

Hurezeni-

Corbu-

Bucureşti(firI)

SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 1000 -------- nu are consumatori

Hurezeni-

Corbu-

Bucureşti(fir II) SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 1000

Cungrea 76 53 S.R.M.Cungrea

Scorniceşti 2139 240 S.R.M.Scorniceşti

Potcoava 1206 53 S.R.M.Potcoava

Oporelu 257 53 S.R.M.Oporelu

Hurezeni-

Corbu(firIII)

SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 1000 ------- nu are consumatori

Iancu-Jianu -

Balş SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 50

Iancu-Jianu 210 60 S.R.M.Revifruct

Iancu –Jianu

Balş 5498 139 S.R.M.Balş

Balş 0 0 S.R.M.Bobiceşti

Mogoşeşti-

Slatina(firI)

SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 350 Slatina 37774 936 S.R.M.Alro Slatina

Mogoşeşti-

Slatina(firII) SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 300 Slatina 87296 480 S.R.M.Slatina

Doba-Slatina

SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 30

Doba 36 12 S.R.M.Doba

Pleşoiu 153 29 S.R.M.Pleşoiu

Cocorăşti 979 53 S.R.M.Cocorăşti

Slătioara 18 53 S.R.M.Slătioara

Corbu-Turnu-

Măgurele(firI) SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 1100

Drăgăneşti-

Olt 1998 480

S.R.M.Drăgăneşti-

Olt

Caracal 12354 120 S.R.M.Caracal

Corbu-Turnu-

Măgurele(firII)

SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 1100 Şerbăneşti 52 120 S.R.M.Şerbăneşti

Iancu-Jianu-

Deveselu

SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 50 ---------- nu are consumatori

Schitu Goleşti-

Piteşti-

Corbu(firI)

SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 20 Coloneşti 110 120 S.R.M.Coloneşti

Schitu Goleşti-

Piteşti-

Corbu(firI)

SNTGN Transgaz-

E.T.Craiova 30 ----------- nu are consumatori

39

toate ramurile industriale, însă ponderea este deţinută de industria metalurgică, respectiv

producerea şi prelucrarea aluminiului.

Întreprinderi active la nivelul judeţului Olt

Total Nr. 6129

0-9 salariaţi Nr. 5614



250 salariaţi şi peste Nr. 18

Agricultură, silvicultură şi pescuit-total Nr. 311




Industria extractivă-total Nr. 13



Industria prelucrătoare-total Nr. 665




250 salariaţi şi peste Nr. 13

Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor locale active din

industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii aferente judeţului Olt

Denumire indicator

A B C

CIFRA DE AFACERI-TOTAL Mil.Ron 9553

Industria extractivă Mil.Ron 26

Industria prelucrătoare Mil.Ron 5739

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică Mil.Ron 1

Distribuţia apei, salubrizare, activităţi de decontaminare Mil.Ron 120

Construcţii Mil.Ron 687

Comerţ cu ridicata şi amănuntul, întreţinerea

autovehiculelor

Mil.Ron 2442

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier Mil.Ron 214

Hoteluri şi restaurante Mil.Ron 47

Informaţii şi comunicaţii Mil.Ron 47

Tranzacţii imobiliare şi activităţi prestate întrep. Mil.Ron 172

Învăţământ Mil.Ron 4

Sănătate şi asistenţă socială Mil.Ron 21

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale Mil.Ron 33

INVESTIŢII BRUTE-TOTAL Mil.Ron 800




Distribuţia apei, salubritate, activităţi de decontaminare Mil.Ron 34



autovehiculelor

Mil.Ron 71

40

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier Mil.Ron 11







INVESTIŢII NETE-TOTAL Mil.Ron 570




Distribuţia apei, salubritate, activităţi de decontaminare Mil.Ron 32



autovehiculelor

Mil.Ron 58

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curier Mil.Ron 11







PERSONAL-TOTAL PERS. 43018

Industria extractivă Pers. 87

Industria prelucrătoare Pers. 19547

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică Pers. 472

Distribuţia apei, salubritate, activităţi de decontaminare Pers. 1213

Construcţii Pers. 4591


autovehiculelor

Pers. 9818

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier Pers. 1931

Hoteluri şi restaurante Pers. 916

Informaţii şi comunicaţii Pers. 357

Tranzacţii imobiliare şi activităţi prestate întrep. Pers. 2818

Învăţământ Pers. 261

Sănătate şi asistenţă socială Pers. 499

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale Pers. 508 Informaţiile au fost furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Olt

În industria metalurgicã societãţile reprezentative sunt S.C. ALRO S.A. Slatina care

produce şi comercializează aluminiu tehnic primar şi aliaje din aluminiu primar.

Alte societãţi comerciale reprezentative ale judeţului cu pondere însemnatã în

economia acestuia sunt:

S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina important producãtor de produse

carbografitice necesare în industria metalurgicã, produce şi comercializeazã electrozi

normali UHP şi HP, electrozi clorosodici, plăci grafitate, pastã Sodeberg, 6 % din producţia

anuală fiind destinatã exportului.

41

S.C. PRYSMIAN S.A. Slatina unitate reprezentativã pentru producţia de cabluri

electrice armate şi nearmate din aluminiu, face parte din holding-ul Pirelli, 20% din cifra de

afaceri anuală este realizatã pe piete externe.

S.C. ALTUR S.A. Slatina cel mai mare producător de piese turnate şi pistoane auto

din aluminiu, 40% din producţie fiind destinată exportului.

S.C. ARTROM S.A. Slatina firmă specializată în producţia de ţevi trase, fără sudură,

din oţel carbon, ţevi din oţel pentru foraj, atât pentru necesarul intern cât şi pentru export.

Industria cea mai importantă a Municipiului Slatina cât şi a judeţului Olt este industria

aluminiului - producere şi prelucrare, dar nu doar industria aluminiului a facut din Slatina un

oraş industrial destul de dezvoltat, ci şi întreprinderile mici şi mijlocii care au revigorat

industria oraşului. Grupul italian Pirelli a deschis o fabrică de anvelope S.C. PIRELLI

TYRES S.A., ce a creat locuri de muncă, dar şi perspective favorabile pentru noi investiţii.

S.C. CORD ROMÂNIA S.R.L. Slatina – societate care produce componente

anvelope auto (sârmă).

În industria textilă şi a confecţiilor textile, principalele societăţi care activeazã sunt:

S.C. GAMA S.A. Scorniceşti, S.C. MINATEX S.R.L. Slatina, S.C. ROMANIŢA S.A.

Caracal.

Societăţile reprezentative pe grupe de produse în industria alimentarã sunt :

S.C. ALUTA S.A., S.C. ALIMENTARA SA, S.C. PANDIPO SRL - produse specifice de

panificaţie, SPAR POTCOAVA S.R.L., S.C. COM-IDEAL SRL, S.C. COM MARCOS

S.R.L.- produse de mezelărie, LEADER INTERNATIONAL S.A.Caracal.

S.C. VITIPOMICOLA S.A. SÎMBUREŞTI produce vinuri de marcă, vechi şi

curente, din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Regală şi Sauvignon, ţuică şi

rachiuri naturale, prune în stare proaspătă, mere în stare proaspătă.

În domeniul construcţiilor cele mai reprezentative societãţi sunt S.C. SCADT S.A.

Slatina, S.C. GRUP PRIMACONS S.R.L. Slatina, S.C. CONDOR PÃDURARU S.R.L.

Slatina, S.C. CONCIS S.A Slatina, S.C. COMREM S.R.L. Slatina, S.C. SERENA S.R.L.

Slatina.

6.2.Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare

Depozite / rezervoare ale operatorilor economici cu risc chimic şi de explozie care

intră sub incidenţa prevederilor H.G.R. 804/2007

Depozite / rezervoare ale operatorilor economici cu risc chimic şi de explozie care nu

intră sub incidenţa prevederilor H.G.R. 804/2007

Nr.

crt

Den

um

ire

op

era

tor

eco

nom

ic

Pro

fil

de

act

ivit

ate

Adresă amplasament

Localitate Strada

1 S.C. ALRO S.A.

Producerea si comercializarea

aluminiului tehnic primar si a

aliajelor din aluminiu primar

Slatina str. Pitesti, nr.116

2. SC BULROM GAS

IMPEX SRL

Aprovizionare, stocare, pompare,

imbuteliere, GPL Balş

str. Nufărului, nr. T40/7, P 2

3. S.C. CRIMBO GAZ

2003 S.R.L.

Aprovizionare, stocare, pompare,

imbuteliere G.P.L Caracal

str. 1 Decembrie 1918,

nr.150 A

42

Nr

crt Locali

tate

Den

um

ire o

per

ato

r

eco

nom

ic

Pro

fil

de a

cti

vit

ate

Ad

resa

Den

um

irea

su

bst

an

tei

Ca

nti

tate

a d

e s

ub

sta

nta

deti

nu

ta

- m

ed

ia l

un

ara

(t)

Ca

nti

tate

a d

e s

ub

sta

nta

ca

pa

cita

te d

e p

roie

ct

po

sib

il a

fi

deti

nu

ta –

(t)

Sta

rea

de

agreg

are(s

,l,g

)

1. Slatina S.C. Pop Industry

SRL

Fabricarea

sulfatului de

aluminiu

Str.Cireaso

v nr.34

Acid

sulfuric 500 Lichida

2. Slatina S.C. Electrocarbon

S.A.

Fabricare produse

din minerale

nemetalice

Str.

Silozului

nr.9

Motorina 25 Lichid

Acid

clorhidric 120

Gaz

lichefiat

Acetilena 0.2 Gaz comprimat

3. Slatina S.C. TMK Artrom

S.A.

Fabricarea tevilor

din otel

Str.Dragane

sti nr.30

Acid

clorhidric 120

Gaz

lichefiat

Motorina 35 Lichida

Ulei

protectie 12 Lichida

4. Slatina S.C. Yurom Impex

SRL Fabricare diluanti

Str. Aleea

Oltului

Motorina 80 Lichida

Benzina 70 Lichida

Toluen 30 Lichida

5. Ganeasa S.C. Micpetrochim

Industrie SRL Fabricare solventi

Comuna

Ganeasa sat

Dranovatu

White Spirt 62 Lichida

Dilustar 53 Lichida

Ulei

mineral 110 Lichida

Paulinek 43 Lichida

Informaţiile au fost furnizate de SPPEPP din cadrul ISU Olt

6.3.Fondul funciar.

Judeţul Olt dispune de o suprafaţã agricolã de 434.442 ha (34.266ha-sector de stat,

400.176ha-sector privat) din care :

a. plantaţii viticole -7.020 ha (304 ha-sector de stat, 6716 ha-sector privat)

b. suprafaţa livezi pe rod -4.200 ha (1083 ha-sector de stat, 3117 ha-sector privat)

c. suprafaţa livezi în declin -2.161 ha (2050 ha-sector de stat, 111 ha sector privat)

c. păşuni -32.205 ha (18706 ha-sector de stat, 13499 ha sector

privat)

d. fâneţe -529 ha (130 ha –sector de stat, 399 ha sector privat)

e. suprafaţã arabilã -388.323ha (11826 ha sector de stat, 376253 ha sector

privat).

Din suprafaţa arabilă totală a judeţului Olt, cerealele, leguminoasele şi plantele

tehnice ocupă circa 276.552 ha, reprezentând 83%, cu o producţie totală de 970.409 tone,

din care grâu comun toamnă pe suprafaţa de 129.616 ha cu o producţie totală de 427.733

tone, secară toamnă 24 ha cu o producţie total de 48 tone, triticale 1193 ha, cu o producţie

totală de 7587 tone, orez 7160 ha cu o producţie total de 28640 tone, orzoaică 677 ha cu o

producţie totală de 1557 tone, orzoaică de primăvară 1725 ha cu o producţie totală de 4893

tone, ovăz 4989 ha cu o producţie totală de 11974 tone, porumbi boabe 125514 ha cu o

producţie totală de 461892 tone.

Leguminoase boabe : 525 ha cu o producţie de 539 tone.

Plante pentru ulei : 58098 ha cu o producţie de 93013 tone din care:

- Floarea soarelui 41393 ha cu o producţie de 24464 tone;

- Rapiţă 16419 ha cu o producţie de 24464 tone;

- Soia 75 ha cu o producţie de 83 tone;

43

- Muştar 196 ha cu o producţie de 157 tone;

- Alte plante uleioase 15 ha cu o producţie de 11 tone;

Plante pentru alte industrializări;

- Tutun 76 ha cu o producţie de 65 tone;

- Sorg mături 914 ha cu o producţie de 2742 tone.

Plante medicinale 57 ha.

Cartofi 2079 ha cu o producţie de 33170 tone.

Suprafeţe mari de legume sunt cultivate la nivelul judeţului Olt în cele două mari

bazine legumicole şi anume în nordul judeţului, în localităţile Grădinari, Strejeşti, Pleşoiu şi

în sudul judeţului în localităţile Izbiceni, Cilieni, Cezieni, Tia Mare, Ianca, Rusăneşti,

Scărişoara şi Băbiciu.

În judeţ există o suprafaţă de 24.000 m2 sere încălzite:

- S.C. Electrica Popescu Grădinari -

- S.C. Exotic Market Cezieni -

Localităţile considerate bazine pomicole sunt : Sâmbureşti, Vitomireşti, Dobroteasa,

Oboga, Iancu Jianu, Strejeşti.

Suprafaţa fondului forestier al judeţului este de 54.843 ha pădure, din care 51485

ha cu pădure, iar 3349 ha reprezintă suprafeţe cu alte categorii de folosinţă ale fondului

forestier (terenuri pentru cultură, nevoi de producţie, administraţie, pentru împădurire,

neproductive, etc).

Din cele 54834 ha, suprafaţă totală fond forestier, 31115 ha sunt proprietate publică a

statului administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, iar 23682 ha au fost predate

la Legile Fondului Funciar: 11690 ha la Legea 18/1991, 4790 ha la Legea 1/2000 şi 7202 ha

la Legea 247/2005. Indiferent de natura proprietăţii, administrarea pădurii este supusă

regimului silvic.

Raportat la suprafaţa totală a judeţului Olt de 549800 ha, suprafaţa de pădure de

51485 ha reprezintă 9,4% din suprafaţa judeţului, revenind 0,10 ha/locuitor.

Din punct de vedere al structurii pădurilor, fondul forestier se prezintă astfel:

Foioase

- Fag - 42 ha

- stejar - 17.415 ha

- diverse specii moi - 3916 ha

- diverse specii tari - 7349 ha

Răşinoase

- Alte răşinoase -172 ha

Din punct de vedere al folosinţei, fondul forestier se prezintă astfel:

-terenuri acoperite cu pădure - 28.894 ha

-terenuri care servesc nevoilor de cultură - 52 ha

-terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică - 8 ha

-terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră - 319 ha

-terenuri ocupate de construcţii -126 ha

-terenuri în clasa de regenerare - 451 ha

-terenuri neproductive - 1119 ha

-terenuri ocupate temporar -11 ha

-litigii - 172 ha

În cadrul Direcţiei Silvice Slatina activează şase ocoale silvice cu sediile la Balş,

Caracal, Corabia, Drăgăneşti-Olt, Slatina, Vultureşti:

44

Ocolul Silvic Balş

Ocolul Silvic Balş are o suprafaţă de 11.766 ha, din care 8581 ha proprietate publică

de stat şi 3.185 ha proprietate privată, fiind organizată în 5(cinci) unităţi de producţie după

cum urmează: UP I Balş, UP II Stariţa, UP III Călui, UP IV Morunglav şi UP V Bistriţa.

Teritoriul ocolului este străbătut de drumul European E70 Craiova-Balş-Slatina şi

calea ferată Craiova-Balş-Slatina, iar pe o porţiune mică, în partea de sud-est a ocolului de

calea ferată Caracal-Piatra-Olt-Drăgăşani. În afară de aceste căi principale de transport,

teritoriul Ocolului Silvic Balş mai este străbătut de o serie de drumuri judeţene şi comunale

care leagă localităţile rurale din zonă.

Din punct de vedere hidrologic, teritoriul Ocolului Silvic Balş este situat în bazinul

hidrologic al râului Olteţ fiind străbătut de acesta de la nord la sud.

Din planul instalaţiilor de transport rezultă că acestea însumează 183,5 km drumuri,

din care 55,9 km drumuri forestiere, 106,3 km drumuri publice şi 21,3 km drumuri

aparţinând altor sectoare.

Accesibilitatea fondului forestier este de 100%.

Ocolul Silvic Caracal

Suprafaţa Ocolului Silvic Caracal este de 5662 ha, din care 4539 ha proprietate

publică de stat şi 1023 ha proprietate privată. Pădurile din Ocolul Silvic Caracal sunt situate

în nordul Câmpiei Române, în partea de vest a bazinului mijlociu inferior al râului Olt, fiind

constituit din trei unităţi de producţie : I Vlădila, II Cezieni, III Reşca.

Însumează 135.1 km drumuri, din care 15,9 km drumuri forestiere şi 119,2 km

drumuri publice.

În general direcţia de scurgere a pâraielor traversează pădurile din Ocolului Silvic

Caracal sunt de la vest la est.

Instalaţiile de transport asigură accesibilitatea integrală a fondului forestier,

concretizează prin următoarele:

a) Drumuri publice

D.N. Caracal-Găneasa

Drum modernizat: Reşca- Chiliile- Râul Olt

Drum comunal: Reşca- Romula gară

Drum comunal: Fălcoiu- Gară sat (asfalt)

Drum pietruit: Grădini- Rusăneşti- Rotunda

Drum pietruit: Studina

Drum comunal: Vlădila- Redea

D.N. Caracal- Corabia

Drum comunal: Redişoara- Caracal

Drum judeţean: Corabia- Stoeneşti (asfalt)

Drum judeţean: Caracal- Cezieni- Bondrea (pietruit)

Drum judeţean: Caracal-Osica- Ulmet- Roşieni- Dobrun- Chiliile (asfalt)

Drum judeţean:Caracal- Vlăduleni- Şopârliţa

Drum judeţean: Caracal- Drăghiceni- Grozăveşti.

b) Drumuri industriale

balastieră Fărcaşele- Stoeneşti

canal deversare Drăgăneşti- Fălcoiu sat (pietruit)

exploat. Cezieni- Lunca Râioasă (drum pământ)

exploat. Bistriţa- Dealul Bobului- Mandrea (drum agricol).

45

Ocolul Silvic Corabia

Ocolul Silvic Corabia din cadrul Direcţiei Silvice Slatina are o suprafaţă de 5839

ha, din care 5732 ha este suprafaţa pădurilor proprietate de stat, iar diferenţa de 107 ha sunt

păduri proprietate privată a persoanelor fizice.

Teritoriul Ocolului Silvic Corabia este străbătut de drumurile naţionale DN 54-

Caracal- Corabia- Tr. Măgurele, DN 54A- Corabia- Bechet, de drumurile judeţene –

Corabia- Izbiceni- Cilieni- Vişina- Bucinişu şi de calea ferată Corabia- Caracal.

În afara acestor căi principale de transport, teritoriul Ocolului Silvic Corabia mai

este străbătut de drumuri comunale care fac legătura între localităţile rurale din zonă.

Este constituit din 7 unităţi de producţie: I Corabia, II Orlea, III Potelu, IV Brănişte, V

Ianca, VI Calnovăţ, VII Perdele.

Ocolul Silvic Drăgăneşti-Olt

Suprafaţa totală a fondului forestier este de 7759 ha din care 3924 ha proprietate

publică de stat şi 3835 ha proprietate privată.

Pădurile Ocolului Silvic Drăgăneşti-Olt sunt situate în ţinutul Câmpiei Române şi

anume în zona de tranziţie dintre Câmpia Boianului (Câmpia Iminogului) şi Câmpia

Boianu-Burdea.

În raza teritorială a Ocolului Silvic Drăgăneşti-Olt există o reţea bogată de drumuri

publice-210 km, drumuri forestiere 17,6 km şi ale altor sectoare.

Pădurile sunt în totalitate accesibile (93% din suprafaţa fondului forestier), datorită

existenţei mai multor drumuri de pământ aflate în raza Ocolului Silvic.

Pădurile sunt răspâdite neuniform, de la parcele izolate de câte 1-2 ha până la trupuri

de pădure relativ mari de 200-600 ha.

Ocolul Silvic Slatina

Suprafaţa totală a fondului forestier este de 13.578 ha, din care 4.152 ha proprietate

publică de stat şi 9.426 ha proprietate privată.Teritoriul Ocolului este străbătut de Drumul

Naţional E 94 Craiova-Piteşti, de Drumul Naţional 64 Caracal-Drăgăneşti şi de o serie de

drumuri comunale şi judeţene ce leagă localităţile rurale între ele.

Ocolul Silvic Vultureşti

Suprafaţa totală a fondului forestier este de 10.330 ha, din care 4.224 ha proprietate

publică de stat şi 6.106 ha proprietate privată.

Reţeaua instalaţiilor de transport utilizată este de 186,3 km drumuri publice şi 40,4

km drumuri forestiere. Din punct de vedere hidrologic suprafaţa ocolului este străbătută de

râul Olt amenajat hidrologic, cu afluenţi pâraie care pe timpul verii seacă.

Zone împădurite din judeţ reprezintă zone cu risc ridicat de producere a incendiilor,

din următoarele motive:

- densitate ridicată de material combustibil solid (arbori, arbuşti, litieră);

- posibilitatea ridicată de izbucnire a incendiilor datorită activităţii umane

înregistrată în aceste zone (activitate de exploatare a lemnului, turismul);

- acces dificil al forţelor şi mijloacelor destinate intervenţiei datorită terenului

accidentat;

- lipsa surselor de apă din zonă;

- posibilităţi reduse de observare şi anunţare la timp a incendiilor.

46

Comerţul este una dintre cele mai importante şi timpurii ramuri economice din

judeţul Olt. La nivel naţional, după o evoluţie oscilantă în deceniul 90, tendinţele se

stabilizează. Sub aspect cantitativ, comerţul judeţului Olt cunoaşte o evoluţie ascendentă

similară cu situaţia la nivel naţional el fiind caracterizat de creşterea ponderii sectorului

privat, în special în ceea ce priveşte comerţul cu produse alimentare, băuturi şi produse din

tutun. Evoluţia unităţilor comerciale şi de servicii a fost constantă şi crescătoare în ultimii

ani, numărul celor din comerţ fiind de cca cinci ori mai mare decât al celor din servicii. Cele

mai numeroase unităţi comerciale s-au înregistrat în comerţul cu amănuntul. Serviciile cele

mai frecvente fiind cele financiare, asigurări, imobiliare, administrative.

6.4.Turismul

Turismul în judeţul Olt îmbracă forma turismului de croazieră şi agrement. Zone cu

potenţial turistic de agrement în bazinul hidrografic al Oltului se găsesc în preajma lacurilor

de acumulare ale hidrocentralelor de la Arceşti, Ştrejeşti, Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru-

Rusăneşti, precum şi în Parcul Romanescu din Caracal şi Lacul Rusciori din Scorniceşti. O

altă formă a turismului o reprezintã turismul pentru vânătoare şi pescuit. Pentru vânătoare,

atracţiile naturale se constituie din parcurile şi pădurile din zonele preorăşeneşti şi

rezervaţiile pentru vânătoare: parcul din Caracal, Pădurea Strehareţi, Pădurea Reşca, Seaca,

Pădurea Sarului.

DENUMIRE INDICATOR

A B C

Unităţi de cazare turistică existente-total Nr. 11

Hoteluri Nr. 7

Pensiuni turistice Nr. 4

Capacítate de cazare turistică existentă-total Locuri 547

În hoteluri Locuri 462

În pensiuni turistice Locuri 85

Sosiri ale turiştilor cazaţi-total Nr. 14167

În hoteluri Nr. 12339

DENUMIRE INDICATOR U.M. 2010

În pensiuni turistice Nr. 1828

Sosiri ale turiştilor români cazaţi-total Nr. 13153



Capacítate de cazare turistică în funcţiune-total Locuri-zile 193320

În hoteluri Locuri-zile 166361

În pensiuni turistice Locuri-zile 26959

Înnoptări în structurile de cazare turistică Nr. 22453



Înnoptări ale turiştilor români cazaţi Nr. 18988



Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare % 11,6 Informaţiile au fost furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Olt

47

Pescuitul se practicã în bălţile şi lacurile naturale, precum şi lacurile de acumulare de

pe râul Olt (Mamura, Arceşti, Slătioara, Ipoteşti, Rusăneşti, Izbiceni). Pescarii îşi pot

încerca norocul în apele Oltului şi ale Dunării, ca şi în lacurile Boazul şi Lunga, de la

Dunăre, precum şi bălţile de la Strejeşti, Milcov, Ipoteşti, Scorniceşti, Crâmpoia, Piatra-Olt,

Vlădila, Bucinişu, Izvoru, Făgeţelu, Radomireşti, Poboru şi altele.

Fondul piscicol este bine reprezentat atât în bazinul hidrografic al Oltului, cât şi în

Dunăre, cu specii precum: crap, caras, şalău, somn, biban, plăticã, oblete. În Dunăre se

regăsesc specii precum: mreana, sabit şi mai rar sturioni.

Un alt element oferit sunt locurile şi construcţiile din patrimoniul istoric şi cultural.

Numeroasele monumente istorice şi arhitectonice, zonele turistice vestite prin numeroase

vestigii: Vădastra, Fărcaşele, Brebeni, Slatina, Drăgăneşti, etc. recomandă judeţul ca o zonă

turistică a ţării.

Muzeul Judeţean din Slatina găzduieşte secţiile de istorie şi etnografie.

În municipiul Slatina poate fi vizitată renumita Mănăstire Clocociov.

Mănăstirea Călui înălţată de Vlad Banul unde îşi află mormintele vestiţii Fraţii

Buzeşti, situată pe DN 64, Mănăstirea Brâncoveni o adevărată perlă a arhitecturii româneşti

găzduieşte mormântul lui Radu Popa Şapcă.

În comuna Dobrosloveni din jud.Olt, cu ruinele castrului roman Romula se află

Casa Memorială Iancu Jianu.

La Corabia pot fi văzute ruinele cetăţii Sucidava de la Celei şi urmele podului

construit de Constantin cel Mare.

Turismul rural în Oltenia este la începutul său şi numai câteva case şi pensiuni s-au

adaptat cerinţelor specifice acestui tip de turism.

Oportunităţi de turism în zonă sunt:

-Bisericile de lemn “ Cuvioasa Paraschiva ” situate în satele Momaiu şi Tătuleşti din

comuna Tătuleşti. Aceste biserici au formă de corabie şi au fost construite în anii 1812 şi

1817. Accesul către acestea se face prin drumurile comunale.

-Biserica fostei mănăstiri Seaca - Muşeteşti, amplasată în afara localităţii Seaca, la

aproximativ 1 km de cel mai apropiat drum comunal. Această biserică a fost construită între

anii 1518 - 1519, în timpul domnitorului Neagoe Basarab şi în timpul Revoluţiei din timpul

lui Tudor Vladimirescu, l-a folosit ca ascunzătoare. Accesul la monument se face din DC 50

parcurgând un drum forestier de 1 km.

-Biserica din lemn “ Sfinţii Arhangheli ” este amplasată în localitatea Cornăţelul,

lângã DJ 703C.

-,,Vâlceaua lui Pãius ” care este inclusă în Lista Monumentelor Istorice ca aşezare

din epoca geto-dacică, secolul I-II î. Hr. Aceste ruine sunt amplasate în extravilanul satului

Cornăţelul, pe valea Plapcei, la 2 km de sat.

-Monumentul istoric ,,Ruinele curţii boiereşti a marelui armaş Marco Dainoviciu ”

şi Biserica ctitorită de acesta pe moşia primită de la Mihai Viteazu, drept recompensă pentru

apărarea Giurgiului contra turcilor în anul 1557 - 1589. Acest complex istoric este amplasat

în localitatea Sâmbureşti, adiacent DC 200.

-Biserica din lemn cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului ” este amplasată izolat

faţă de satul Păroşi - Leleasca, accesul fiind asigurat de un drum pietruit, ce traversează

pârâul Cungrişoara.

Resursele naturale ale judeţului Olt sunt date de valoarea pământului, având

cerniozomuri pe cca 374.890 ha situate în zona de Câmpia Boianului şi Câmpia

Romanaţilor.

48

6.5.Creşterea animalelor

6.5.1. SITUAŢIA EFECTIVELOR DE ANIMALE la TRIM IV 2011

PORCINE PĂSĂRI

IEP

UR

I

AN

IM. D

E

BL

AN

Ă

FA

M. D

E

AL

BIN

E

CÂINI PISICI

TOTAL

Vie

ri

Scroafe TOTAL

d.c.: Gaini Curci Gâşte Raţe

117520 731 7507 1455398 998291 104123 150449 139397 6489 1569 35386 178567 45840

25743 15 1742 238301 238301 - - - - - 4617 473 -

143263 746 9249 1693699 1236592 104123 150449 139397 6489 1569 40003 179040 45840

Informaţiile au fost furnizate de DSVSA Olt

6.5.2.Situaţia exploataţiilor de bovine autorizate, la data de 31.12.2011.

BOVINE

Nr.

crt. Judeţ

Denumire exploataţie Cod exploataţie

Efective

de

animale

Adresa şi

coordonate (tel,fax,

e-mail)

Nr. autorizare/

data eliberării

0 1 2 3 4 5 6

1 OLT S.C.COMPANIA

FURNICA OMONIMI

SRL

RO 1285339001 0 Redea

Tel.0744607205 6/17.08.2005

2 OLT S.C.LUBRICHIM SRL RO 1255519009 75 CORABIA,str.Celeiu

lui,nr.1.Tel.07886946

63;0249563221

58/13.07.2011

3 OLT S.C.BELAPAN SRL RO 1278859001 0 OPORELU,sat Beria

de

Sus;Tel.0743685230

2/07.08.2007

4 OLT S.C. ZOOPROD

AMELIORARTE SRL RO 1271089001 60 GANEASA,sat.IZVO

RU,Tel.0249430391 88/14.02.2012

5 OLT A.F.PREDA

MARINEL

VALENTIN

RO 1267279002 31 DOBROSLOVENI,T

el.0722339821 4/13.08.2007

6 OLT S.C.ATALANTI

KOUKOGIANNIS

SRL

RO 1291939003 0 STUDINA,Tel.02495

41261 44/21.03.2011

Nr.

Crt

.

Tipul de proprietate

BOVINE ECVINE OVINE

TO

TA

L

Cap

rin

e

TOTAL Tauri Vaci + juninci

Viţei 0-6

TOTAL Asini Armă- sari

Iepe TOTAL Ber- beci

Oi + mioare

1

Persoane

fizice 36088 - 24166 6024 27372 6104 5943 8760 156893 3622 121595 62470

2

Persoane

juridice 568 - 290 134 140 - 67 - - - - -

TOTAL 36656 24456 6158 27512 6104 6010 8760 156893 3622 121595 62470

49

7 OLT S.C.EURO

AGROZOO SRL RO 1296659002 0 VALEA

MARE,Tel.02123101

97

13/18.09.2008

8 OLT S.C.AGRO-CHIREA

SRL RO 1285979001 322 RUSANESTI,Tel.074

4380406 19/30.08.2010

9 OLT S.C.DANCOR AGRO

PRODALIMENT SRL RO 1285339003 87 REDEA, FERMA

ROTUNDA,Tel.0249

406848;0722400509

35/04.01.2011

6.5.3.Situaţia exploataţiilor autorizate de ovine, la data de 31.12.2011. OVINE

Nr.

crt.

Judeţ Denumire

exploataţie

Cod exploataţie Efective

de

animale

Adresa şi

coordonate (tel, fax,

e-mail)

Nr. autorizare/

data eliberării

0 1 2 3 4 5 6

1 OLT S.C.ATALANTI

KOUKOGIANNIS

SRL

RO 1291939001 0 STUDINA,Tel.02495

41261 45/21.03.2011

2 OLT SC RACOVITA

SRL RO1301069002 0 SAT RACOVITA,

COM. VOINEASA,

TEL. 0251510023

6/05.07.2010

6.5.4. Situaţia exploataţiilor autorizate de porcine, la data de 31.12.2011 Nr.

crt. Judeţ Denumire

exploataţie


de

animale

Adresa şi coordonate

(tel, fax, e-mail)

Nr.

autorizare/

data

eliberării

0 1 2 3 4 5 6

1 OLT S.C.EUROSPATIAL

SRL RO 1295949001 21986 TUFENI.

Tel.0249483668 50/12.07.2010

2 OLT S.C.EUROSPATIAL

SRL RO 1295949002 0 TUFENI.

Tel.0249483668

24/18.09.2009

3 OLT S.C.EUROPARTEN

ERS SRL RO 1288199003 0 NEGRENI,Tel.07402863

13 25/18.09.2009

4 OLT S.C.SUINSCORNI

SRL RO 1287669001 1085 SCORNICESTI,sat.Cons

tantinesti;Tel.072997863

7

28/29.12.2010

5 OLT S.C.ROMDENCOR

SRL RO 1287669002 1500 SCORNICESTI,sat.Cons

tantinesti;Tel.072997863

7

27/29.12.2010

6 OLT I.I.IANCU GEORGE

DANIEL RO 1296659001 793 VALEA

MARE;Tel.0740055672 87/08.02.2012

7 OLT S.C.AGROMIXT

SERBAN SRL RO 1279299001 948 SIRBII-MAGURA;sat

Vitanesti;Tel.076642329

5

46/22.03.2011

50

8 OLT S.C. SOFIA TOTAL

BN SRL RO 1264889001 0 CURTISOARA-SAT

PROASPETI;Tel.072269

9249

89/28.02.2012

9 OLT S.C.ANAFOREST

SRL RO 1298259001 0 VERGULEASA-SAT

VALEA

FETEI;Tel.0722699249

59/14.07.2011

6.5.5.Situaţia exploataţiilor autorizate de păsări, la data de 31.12.2011. Nr.

crt. Judeţ Denumire

exploataţie


de

animale


(tel, fax, e-mail)

Nr.

autorizare/

data

eliberării

0 1 2 3 4 5 6

1 OLT S.C.CORTINA

BIOPROD SRL O-RO-OT-005 11970 CURTISOARA;Tel.0721

261785 61/18.07.2011

2 OLT S.C.CORTINA

BIOPROD SRL RO 1264429007 0 CURTISOARA;Tel.0721

261785 22/28.08.2009

3 OLT S.C.AT GRUP

PROD IMPEX SRL 3-RO-OT-007 56482 SCORNICESTI;sat

Piscani;Tel.0744117117 26/29.12.2010

4 OLT S.C.ITAL

AGRIPROD SRL RO 1291029001 24000 STOENESTI;Tel.074463

5980 31/30.12.2010

5 OLT S.C.ASSANI IMPEX

SRL 3-RO-OT-001 198414 STOICANESTI;Tel.074

2009801 11/03.08.2010

6 OLT SC KLEVEK

GROUP SRL 0-RO-OT-013 3869 LELEASCA; sat

LELEASCA,Tel.076209

1938

64/03.11.2011

7 OLT SC KLEVEK

GROUP SRL O-RO-OT-015 4188 LELEASCA;sat

URSI;Tel.0762091938 65/25.11.2011

8 OLT SC VETERINAR

SERV SRL O-RO-OT-003 2040 GRADINARI;sat

GRADINARI;Tel.02494

72202

68/09.11.2011

9 OLT SC MARNEWS

AGROTRAINING

SRL

RO1291029004 14595 STOENESTI;sat

STOENESTI;Tel.074113

7907

41/07.03.2011

10 OLT SC ESTEBAN

TRANS VET SRL RO1266599002 33500 DEVESELU;Tel

0723514003 51/12.07.2011

51

6.5.6.Situaţia exploataţiilor autorizate de cabaline, la data de 31.12.2011.

Nr.crt.

Judeţ Denumire

exploataţie Cod

exploataţie

Efective de

animale

Adresa şi coordonate (tel, fax, e-mail)

Nr. autorizare/

data eliberării

0 1 2 3 4 5 6

1 OLT HERGHELIA

SLATINA RO125356911 191

SLATINA;Tel.02494348

49 18/17.03.2000

6.5.7.Situaţia exploataţiilor autorizate de acvacultură ape dulci , la data de

31.12.2011.

Nr.

crt

.

Ju

deţ

Denumire exploataţie

Cod exploataţie

Efective de

animale

Adresa şi coordonate (tel, fax, e-mail)

Nr. autorizare/

data eliberării

0 1 2 3 4 5 6

1 OLT S.C.MEGALIT SRL - -

GANEASA;Tel.0249432

314 5/05.06.2008

2 OLT S.C.TEHNIC SRL - - SCORNICESTI 6/16.06.2008

3 OLT

S.C.HODOSANA

SRL - -

BRASTAVATU;Tel.075

1691001 7/14.10.2008

4 OLT

I.I.MATEI S.DORIN

NUTU - -

PIRSCOVENI;Tel.07652

57962;0763620333 16/27.03.2009

5 OLT SC REGATA SRL - -

BABICIU;Tel.07223479

66 17/29.05.2009

6 OLT SC ECOSALT SRL - -

VULPENI;Tel.07200200

24 18/23.07.2009

7 OLT

SC BELUGA FARM

GRUP SRL - - IANCA;Tel.0212310714 5/07.11.2007

6.5.8.Situaţia exploataţiilor de albine autorizate, la data de 31.12.2011. EXPLOATATII DE ALBINE

Nr.

crt

Judeţ Denumire

exploataţie

Cod exploataţie Efective de

animale


(tel, fax, e-mail)

Nr.

autorizare/

data

eliberării

0 1 2 3 4 5 6

1 OLT PF AFLAGEA

MARIN - 180 CIRLOGANI 13/03.08.2010

2 OLT PF OPREAV EMIL

IONUT - 180 DEVESELU 14/04.08.2010

3 OLT I.I. PASCU M.

DUMITRU - 315 DRAGANESTI 15/04.08.2010

4 OLT PFA BUTOI M.

RADU RO1297729001 120 VALENI 23/30.03.2010

5 OLT PFA MOANTA

MONICA MARIA - 50 REDEA 2/18.05.2010

6 OLT PFA TRUSCA

MARIUS IONEL - 75 MIHAIESTI 4/11.06.2010

7 OLT PFA MATEI MARIN - 100 CURTISOARA 5/30.06.2010

8 OLT I.I. BACIU

IULIANA RO1254819012 438 CARACAL 9/21.07.2010

52

9 OLT PFA MANOLACHE

C. ION CRISTIAN RO 1261939001 226 CIRLOGANI 10/27.07.2010

10 OLT PFA MILITARU

CONSTANTIN - 15 VALEA MARE 17/06.08.2010

11 OLT PFA BITU

MARIUS-CRISTIAN RO1292559001 80 SERBANESTI 23/28.12.2010

12 OLT PFA SANDU E ION RO1279109001 400 OPTASI-MAGURA 25/28.12.2010

13 OLT I.I. BUNEA

GABRIEL-SORIN RO1280709001 28 BALTENI 24/28.12.2010

14 OLT PFA MIHAILESCU

LIVIU RO1244819013 85 CARACAL 29/30.12.2010

15 OLT PFA ENACHE

MARIUS-

PASTOREL

RO1254819014 50 CARACAL 30/30.12.2010

16 OLT PFA PELIGRAD T

CONSTANTIN RO1292559001 60 SERBANESTI 32/03.01.2011

17 OLT PFA RAICU D ION RO1292559004 240 SERBANESTI 34/03.01.2011

18 OLT PFA ODAGIU GINA RO1286229001 90 SCARISOARA 36/11.01.2011

19 OLT I.I. COJOCARU

CATALIN

VALENTIN

RO1256319003 86 COMANI 37/25.01.2011

20 OLT PFA POPA

GEORGE RADUCU RO1275099001 85 MARUNTEI 42/03.03.2011

21 OLT PFA POPA V

CARMEN RO1256319004 76 DRAGANESTI OLT 48/27.06.2011

22 OLT PFA GHICA

ZINICA IONELA RO1277059001 50 MOVILENI, sat

BACEA 56/12.07.2011

23 OLT PFA BUTOI M

RADU RO1297729001 120 VALENI, sat

TIRISNEAG 57/12.07.2011

24 OLT II MIELCIOIU

FLORIN DAN RO1265129001 370 CUNGREA 60/18.07.2011

25 OLT PFA NICOLA

TUDOR RO1266569001 54 DEVESELU 67/25.11.2011

26 OLT PFA SERBAN ION RO1283839006 42 POTCOAVA, sat

VALEA MERILOR 69/12.12.2011

27 OLT PFA DINCA IONUT

DANIEL RO1291029005 87 STOENESTI 70/12.12.2011

28 OLT PFA STANCU

MARIUS RO1254819017 41 CARACAL 71/14.12.2011

29 OLT PFA COSTEA

NICUSOR RO1272609002 124 IANCA 72/16.12.2011

30 OLT II VASILE ANCA

LAVINIA RO1254819005 85 CARACAL 73/20.12.2011

31 OLT PFA PASCU M.

DUMITRU

RO1256319002 124 IANCA 74/28.12.2011

32 OLT II SIRBU M. MIHAI-

MARIUS

RO1261579001 125 CARACAL 75/29.12.2011

33 OLT I.I. BRULEA ION

MIHAI

RO1254819016 131 CARACAL, str.

NEGRU VODA nr.1 76/06.01.2012

34 OLT P.F.A PREDA P. ILE RO1301339001 140 VULPENI, sat

GROPSANI 77/10.01.2012

35 OLT P.F.A. IVASCU

DANIELA

RO1277059002 250 MOVILENI, sat

BACEA 80/19.01.2012

https://domino.iqm.ro/ansv/exploatatii.nsf/WExploatatiiPeNumUni/220444?OpenDocument&Login



53

36 OLT P.F.A. OPREA

CONSTANTA

RO1284279001 40 POTCOAVA, sat

VALEA MERILOR,

str.

BANDONERILOR,

nr.2

82/23.01.2012

37 OLT P.F.A NEGRILA

DOINA

RO1259809001 130 Bbrastavatu, sat

CRUSOVU 83/23.01.2012

38 OLT P.F.A.BANICA

FLORIN

RO1284279002 40 POTCOAVA, sat

VALEA MERILOR,

str.Soimului nr.39

84/24.01.2012

39 OLT P.F.A. DUTU

P.CATALIN

RO1302229001 150 VULPENI, sat VALEA

SATULUI 85/25.01.2012

40 OLT P.F.A. POPESCU

NICUSOR NARCIS

RO1256319006 27 DRAGANESTI-OLT,

str. FOISOR, nr.30 90/02.03.2012

41 OLT P.F.A. BACIU

P.AUREL

RO1285799001 170 ROTUNDA, jud. OLT 91/02.03.2012

Informaţiile au fost furnizate de DSVSA Olt 6.6.Resurse naturale

Importante zăcăminte de petrol se găsesc la Ciureşti, Oteşti, Iancu Jianu, Potcoava,

Movileni şi gaze naturale la Icoana, Cungrea, Movileni, Pleşoiu, Iancu Jianu. În zona de

câmpie principala bogăţie o constituie rezervele de argilă (Arceşti, Slătioara, Corabia,

Drăgăneşti) şi de balast (Stoicăneşti, Slatina, Ipoteşti, Slătioara).

Secţiunea 7. Infrastructuri locale

7.1. Instituţii:

I. INSTITUŢII PUBLICE DE CULTURĂ

1. Muzeul judeţean Olt

a) Secţia de Istorie şi Arta; str. Ana Ipătescu nr.1; tel/fax: 0249-415279

b) Casa memorială Nicolae Titulescu; comuna Nicolae Titulescu; tel/fax: 0249/485435

c) Secţia muzeala de etnografie şi cultura populară Chilia (Făgeţelu)

d) Secţia muzeală de arheologie şi istorie Piatra-Olt

2. Muzeul Romanaţiului Caracal Str. Iancu Jianu nr. 26, Caracal; tel/fax: 0249-511344

3. Muzeul de Istorie Corabia Str. Cuza Vodă nr.65, Corabia; tel./fax : 0249-561364

4. Muzeul Câmpia Boianului Drăgăneşti-Olt

Str. Nicolae Titulescu nr.360, Drăgăneşti-Olt; tel.: 0249-465239

5. Muzeul Sătesc Orlea

Comuna Orlea, sat Orlea, str.Culturii nr.104.

6. Muzeul comunal Sprâncenata

Comuna Sprâncenata, str.Prmariei nr.1, tel./fax 0249-489002

7. Casa de Cultură a Sindicatelor Slatina

B-dul Independenţei nr.1, Slatina; tel./fax: 0249-437430

8. Casa de Cultura Radu Şerban Caracal

Str. Cuza Vodă nr. 10, Caracal; tel. : 0249-512067

9. Casa de Cultura Drăgănesti-Olt

Str. Nicolae Titulescu nr.253, Drăgăneşti-Olt; tel.: 0249-465209

10. Casa de Cultură Corabia

Str. Cuza Vodă nr.65, Corabia; tel.: 0249-561233

11. Casa de Cultură Scorniceşti

B-dul Muncii nr.1, Scorniceşti; tel.: 0249-460455

54

12. Casa de Cultură a Tineretului Slatina

Str. Ecaterina Teodoroiu nr.1, Slatina; tel./fax.: 0249-433414

13. Casa de Cultură a Tineretului Balş

Str. Nicolae Balcescu nr.24, Balş; tel. 0249-451695

14. Biblioteca judeţeană Ion Minulescu Slatina

B-dul Alexandru Ioan Cuza nr.3b, Slatina; tel./fax : 0249-435146

15. Biblioteca municipală Virgil Carianopol Caracal

Str. Iancu Jianu, nr.18 A, Caracal; tel. 0349-511083

16. Biblioteca orăşenească Virgil Mazilescu Corabia

Str. Carpaţi nr.105, Corabia; tel. : 0249-561276

17. Biblioteca orăşenească Dumitru Popovici Drăgăneşti-Olt

Str. Nicolae Titulescu nr.253, Drăgăneşti-Olt; tel. : 0249-465760

18. Biblioteca orăşenească Petre Pandrea Balş

Str. Nicolae Balcescu, nr.6, Balş; tel. : 0249-450259

19. Centrul Cultural EUGEN IONESCU Slatina

B-dul A.I. Cuza, nr.28, Slatina, tel. 0751.177700

21.Teatrul Naţional Caracal

Str. Cuza Vodă, nr. 10, Caracal ; tel/fax:0249-512067.

II. INSTITUŢII DE OCROTIRE A SĂNĂTĂŢII:

1. UNITĂŢI SANITARE:

- Serviciul de Ambulanţă al judeţului Olt

str. Ec. Teodoroiu 28, Slatina, tel: 0249/437744; fax: 0249/433302

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina

str. Crişan 9-11, Slatina, tel: 0249/436139; fax: 0249/431983

str. Drăgăneşti 33, Slatina, tel: 0249/431216

-Spitalul Municipal Caracal

str. Plevnei, nr. 36, tel: 0249/512371; fax: 0249/512373.

- Spitalul Orăşenesc Corabia

str.Carpaţi, nr.116, Corabia, tel: 0249/560671; fax: 0249/563171

-Spitalul Orăşenesc Balş

b-dul N.Bălcescu, nr.115 tel,fax 0249/451650

-Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu-Greci

com. Schitu,str.Satul Nou nr.2 tel, fax 0249/482388

-Spitalul de Pneumoftiziologie Scorniceşti

b-dul Muncii, nr.21, Scorniceşti, tel: 0249/460340, fax.0249/460443

-Ambulatoriul Caracal,

-Ambulatoriul Scorniceşti

-Ambulatoriul Slatina

-Ambulatoriul Balş

-Ambulatoriul Corabia

PRINCIPALELE UNITĂŢI SANITARE, CU PROPRIETATE MAJORITARĂ DE STAT

Număr unităţi sanitare

Judeţul OLT Spitale Cabinete medicale individuale Ambulatorii Nr. paturi în

spitale

2011 6 252 5 2.061

tel:0249/560671,fax

55

Informaţii furnizate de DSP Olt

2. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Nr.

Crt.

Tipul serviciului Adresa/contact Tip Capaci

tate

Neoc

upate

1. Complexul

de servicii

Sf.Ştefan

Centrul de primire în regim de

urgenţă pentru copilul abuzat,

neglijat, exploatat

Str. Plevnei nr.7A, Slatina

Tel.0372900738

Naie Andreea Cristina-

coordonator

Centru 8 4

Centrul de primire în regim de

urgenţă pentru copii străzii

Str. Plevnei nr.7A, Slatina

Tel.0372900738

Naie Andreea Cristina-

Coordonator

Centru 6 5

2. Centrul maternal Adelina Str. Primăverii, bl.FA10, sc.A, ap.5;

Str. Al.Muncii nr.1, bl. FB14, ap.15,

Slatina

Tel. 0372900690

Smarandache Mariana

Centru 8 5

3. Complex servicii Corabia – Centrul maternal

Sf.Elena –Corabia

Str.C.A.Rosetti nr.17, Corabia

Tel.0372900762

Vârdol Aurel- coordonator

Centru 5 0

4. Centrul de recuperare a copilului cu dizabilităţi

Slatina

Str.Plevnei nr.7A, Slatina

Tel. 0372900737

Turcitu Gabriela-coordonator

Centru 50 5

5. Centrul de recuperare a copilului cu dizabilităţi

Caracal

Str. Dragoş Vodă nr.2A, Caracal

Tel 0372900753

Dheir Hoară Mădălina-coordonator

Centru 50 18

6. Centrul de plasament Floare de Colţ Balş Str. Plopului nr.16, Balş

Tel. 0372900755

Ionescu Ilie-şef centru

Centru 150 78

7. Casa de tip familial Luminiţa Slatina Str. Crizantemei, bl.1ABC, sc.B,

ap.1, Slatina

Croitoru Iuliana-coordonator

Apt. 5 0

Casa de tip familial Luminiţa Slatina Str.Prel.Tunari, bl.S26, sc.A, ap.3,

Slatina

Apt. 4 0

Casa de tip familial Luminiţa Slatina Str. Oltului nr.107, Slatina Casa 6 6

Casa de tip familial Luminiţa Slatina Str. Andrei nr.8, Slatina Casa 6 0

8. Casa de tip familial Mugurel Str. Elena Doamna nr.18, bl.18,

Sc.A, et.1, ap.3, Slatina

Tel 0372750178

Burea Emilia-coordonator

Apt. 7 7

Casa de tip familial Mugurel Str.Dorobanţi, bl.4, sc.A, et.1, ap.4,

Slatina

Apt. 6 0

Casa de tip familial Mugurel Str. Aleea Rozelor nr.15, bl.FB23,

sc.C, et.1, ap.3

Apt. 6 0

Casa de tip familial Mugurel Str.Văilor, bl.14, sc.C, ap.2, Slatina Apt. 7 0

Casa de tip familial Mugurel

Str.Văilor, bl.12, sc.C, ap.3, Slatina Apt. 6 0

9. Casa de tip familial Sf.Andrei Str.Dorobanţi nr.6, bl.6, sc.A, et.1,

ap.3, Slatina

Tel. 0732750176

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Andrei Str.Dorobanţi nr.25, bl.25, sc.A, et.2,

ap.5, Slatina

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Andrei Str.Ecaterina Teodoroiu, bl.FB24B,

sc.C, et.3, ap.8, Slatina

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Andrei Str. Crizantemei, bl.6B, sc.A, et.1,

ap.4, Slatina

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Andrei Str. Drăgăneşti nr.6, bl.8AB, sc.B,

et.!, ap.3, Slatina

Apt. 6 1

Casa de tip familial Sf.Andrei Str.Tipografului nr.2, bl.FA25, sc.A,

et.1, ap.4

Apt. 5 0

Casa de tip familial Sf.Andrei Str.Arcului nr.5, bl.9A, et.4, ap.18,

Slatina

Apt. 6 1

56

10. Casa de tip familial Sf.Valentin

Str.Elena Doamna, bl.16, sc.B, et.2,

ap.6

Tel.0732750175

Ciudoescu Florenţa -coordonator

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Valentin Str.Cireaşov, bl.18, sc.C, et.1, ap.3

Tel.0349401519

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Valentin Str.Al.Muncii, bl.FA22, sc.D, et.4,

ap.15, Slatina

Tel. 0349401521

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Valentin Str.Al.Muncii, bl.FA24, sc.C, et.4,

ap.10, Slatina

Tel. 0349401528

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Valentin Str.Cireaşov, bl.6, sc.A, et.1, ap.4,

Slatina

Tel. 0349401511

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Valentin Str.Arcului, bl.4, sc.C, et.1, ap.4,

Slatina

Tel. 0349401553

Apt. 6 2

Casa de tip familial Sf.Valentin Str.Al.Lalelelor, bl.Fa12, sc.C, ap.2,

Slatina

Apt. 6 0

11. Casa de tip familial Sf.Nicolae Caracal Str.Calea Bucureşti nr.22, bl.A1,

sc.A, et.3, ap.10, Caracal

Tel.0732750173

Apt. 6 1

Casa de tip familial Sf.Nicolae Caracal Str.Dragoş Vodă, bl.A8, sc.1, et.1,

ap.3, Caracal

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Nicolae Caracal Str.Calea Bucureşti nr.46, bl.A19,

sc.A, et.1, ap.3, Caracal

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Nicolae Caracal Str.Al.Creşei, bl.A6, sc.A, et.1, ap.4,

Caracal

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Nicolae Caracal Str.Mărului nr.5, Caracal Casa 6 0

Casa de tip familial Sf.Nicolae Caracal Str.Craiovei nr.14, Caracal Casa 6 2

12. Casa de tip familial Sf.Mihail Caracal

Str.Bistriţei nr.22, Caracal

Tel. 0732750174

Zaharia Daniela-coordonator

Casa 6 0

Casa de tip familial Sf.Mihail Caracal Str.Anton Pann nr.10, Caracal Casa 6 2

Casa de tip familial Sf.Mihail Caracal Str.Mircea Vodă nr.82, Caracal Casa 6 0

Casa de tip familial Sf.Mihail Caracal Str.Mircea Vodă nr.108, Caracal Casa 6 0

Casa de tip familial Sf.Mihail Caracal Str.Craiovei nr.142, Caracal Casa 6 1

13. Casa de tip familial Sf.Maria Balş Str. N.Bălcescu nr.134, bl.51, sc.A,

ap.1, Balş

Tel. 0732750182

Niţulescu Iulian-coordonator

Apt. 7 0

Casa de tip familial Sf.Maria Balş Str. N.Bălcescu nr.207, bl.P2, sc.A,

ap.19, Balş

Apt. 6 0

Casa de tip familial Sf.Maria Balş Str. Ion Creangă, bl.18BC, sc.2,

ap.21, Balş

Apt. 8 0

Casa de tip familial Sf.Maria Balş Str. Cireşului nr.88B, Balş Casa 7 0

Casa de tip familial Sf.Maria Balş Str. N.Bălcescu, bl.48, sc.1, ap.3,

Balş

Apt. 12 3

14. Casa de tip familial Sf. Elena Corabia Str.B-dul Carpaţi nr.52bis, Corabia

Tel. 0732750180

Mohor Nicoleta-coordonarot

Casa 12 3

Casa de tip familial Sf. Elena Corabia Str.Cezar Boliac nr.86, Corabia Casa 7 1

Casa de tip familial Sf. Elena Corabia Str. Cuza-Vodă nr.115, Corabia Casa 11 3

Casa de tip familial Sf. Elena Corabia Str. T.Vladimirescu, bl.1, sc.A, et.1,

ap.1, Corabia

Apt. 5 0

Casa de tip familial Sf. Elena Corabia Str. Caraiman, bl.D6, sc.3, et.3,

ap.11, Corabia

Apt. 5 0

15. Centrul de îngrijire pentru tineri peste 18 ani

,,Paşi spre viitor” Corabia

Str. Bibescu Vodă nr.40, Corabia

Tel. 0372791131

Butnariu Cristian-coordonator

Centru 12 8

16. Complex servicii persoane

adulte Slatina

CIA Slatina

Str.Toamnei nr.6, Slatina

Jianu Gheorghe

Centru 60 4

CPV Slatina Str. Toamnei nr.6, Slatina

Jianu Gheorghe

Centru 100 22


adulte Spineni

CIA Spineni

Com.Spineni

Nicolae Florea

Centru 50 5

57

CPV Spineni Com.Spineni

Nicolae Florea

Centru 30 0


adulte Corabia

CIA Corabia Str.Bibescu Vodă nr.40, Corabia

Ticuş Ana

Centru 40 1

19. CIA Şopîrliţa Com. Şopîrliţa

Tel. 0372725125

Gigi Ilie

Centru 50 1

20. CPV Băbiciu Com. Băbiciu

Tel. 0249532141

Piţur Ionuţ Daniel

Centru 12 2

21. CPV Fălcoiu Com. Fălcoiu

Tel. 0372725126

Valeriu Matei

Centru 50 9

22. CRRPH Cezieni Com. Cezieni

Tel. 0249510103

Centru 70 1

23. CRRPH Caracal Str. Dragoş Vodă nr.2A, Caracal

Tel. 0372900754

Nicolae Daniel

Centru 50 0

Informaţii furnizate de Direcţia pentru Protecţia Copilului Olt

III. INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

La nivelul judeţului Olt, în anul şcolar 2011-2012, situaţia unităţilor şcolare se

prezintă astfel:

Din totalul de 482 unităţi, avem:

Nr.

Crt.

PERSONALITATE JURIDICĂ NR. urban rural STRUCTURI NR. urban

Rura

l

1 Preşcolar 22 21 1 Preşcolar 201 34 167

2 Preşcolar+primar 31 4 27

3 Preşcolar+primar+gimnazial 40 2 38 Preşcolar+primar+gimnazial 23 6 17

4 Preşcolar+primar+gimnazial+liceal 4 3 1

5 Primar 18 2 16

6 Primar+gimnazial 77 19 58 Primar+gimnazial 33 5 28

7 Primar+gimnazial+liceal 7 6 1

8 Primar+gimnazial+liceal+sam 8 2 6

9 Gimnazial 1 1

10 Gimnazial+liceal 2 2

11 Liceal 1 1

12 Liceal+sam 3 3

13 Liceal+sam+maiştri 3 3

14 Liceal+sam+postliceale 4 4

15 Postliceal 1 1

16 Primar+gimnazial(special) 1 1

17 Sam+liceal(special)

18 Şcoala de muzică şi arte

Total: 482 174 69 105 308 52 256 Informaţii furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt

În sistemul de învăţământ au fost cuprinşi în anul şcolar 2011-2012, un număr de

70.282 elevi, din care 13493 preşcolari, 55043 elevi (ciclul primar, gimnazial şi liceal), 1442

elevi şcoli postliceale şi de maiştri şi 91 elevi care urmează programul ,,a II a ŞANSĂ”.

a. Colegii -Colegiul Naţional Agricol ,,Carol I”, str. Strehareţ 150, Slatina, tel./fax:

0249/431562;

-Colegiul Naţional Vocaţional ,,Nicolae Titulescu”, str. Aleea Rozelor, nr.5,

Slatina, tel:

0249/437444;

-Colegiul Naţional ,,Radu Greceanu”, str. N. Bălcescu, nr. 8, Slatina, tel:

0249/434710;

58

-Colegiul Teoretic ,,Ion Minulescu”, str. Basarabilor,nr. 33, Slatina, tel:

0249/414171; fax:

0249/413081;

-Colegiul Naţional Economic ,,P.S. Aurelian”, str. Primăverii, nr. 5, Slatina, tel:

0249/432507;

-Colegiul Tehnic ,,Ion Mincu”, str. Drăgăneşti, nr. 35, Slatina, tel. 0249/431946;

-Colegiul Naţional ,,Alexe Marin”, str. Cireasov,nr 10 Slatina, tel. 0249/436210;

-Colegiul Tehnic Metalurgic, str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 64A, Slatina, tel.

0249/431449;

-Colegiul Tehnic ,,Matei Basarab”, str. 1 Decembrie 1918, nr.4,Caracal, tel.

0249/514381;

-Colegiul Naţional Ioniţă Asan, str. N. Titulescu, nr. 39, Caracal, tel. 0249/515260;

-Colegiul Agricol D. Petrescu, str. Vasile Alecsandri nr. 104, Caracal, tel:

0249/513374

fax: 0249/511302;

-Colegiul Tehnic ,,Nicolae Bălcescu”, str. N. Bălcescu, nr.47, Balş, tel.

0249/451064;

- Colegiul Tehnic, str. N. Bălcescu, nr. 213, Balş, tel. 0249/ 451287;

- Colegiul Naţional ,,Danubius”, str Bucuresti, nr. 29, Corabia, tel. 0249/ 560744;

- Colegiul Naţional A. I. Cuza, str. 1 Mai, nr. 5, Corabia, tel./fax: 0249/561151;

b. Licee

-Liceul cu Program Sportiv, str. Toamnei, nr.10, Slatina, tel. 0249/435182;

-Liceul ,,Petre Pandea”, str. Nicolae Bălcescu, nr. 25, Balş, tel.0249/450162;

-Liceul Teoretic ,,Mihai Viteazul”, str. Plevnei, nr. 13, Caracal, tel./fax:

0249/512206;

-Liceul Teoretic ,,Tudor Vladimirescu”, str. Nicolae Titulescu,nr.129, Drăgăneşti

Olt, tel.0249/465262;

-Liceul Piatra Olt, str. Aleea Tineretului, nr.2, tel. 0249/417009;

-Liceul ,,Ştefan Diaconescu” Potcoava, tel. 0249/462057;

-Liceul Văleni, tel. 0249/487717;

-Liceul Vitomireşti, tel. 0249/469310;

c. Şcoli

- Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1, str. Ion Moroşanu, nr.2, Slatina, tel. 0249/412856;

- Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3, str. Drăgăneşti, nr.2, Slatina, tel. 0249/431478;

- Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5, str. Libertăţii, nr.5, Slatina, tel. 0349/401698;

- Şcoala cu clasele I-VIII ,,George Poboran”, str.Prelungirea Tunari nr.4, Slatina,

tel: 0249/438090;

- Şcoala cu clasele I-VIII ,,Constantin Brâncoveanu”, str. Plevnei, nr. 7, Slatina,

tel:0249/433271;

- Şcoala cu clasele I-VIII ,,Eugen Ionescu”, str. Unirii, nr.1 Slatina, tel:

0249/435470;

- Şcoala cu clasele I-VIII ,,Vlaicu Vodă”, str. Aleea Înfrăţirii, Slatina,

tel.0349/401663;

- Şcoala cu clasele I-VIII ,,Ştefan Protopopescu”,str.Arinului,nr.2,Slatina,tel:

0249/414894;

59

Învăţământ particular

-Şcoala Postliceală Sanitară "Carol Davila" Caracal, str.Lotrului nr.31.b.,tel.

0249/517025;

-Şcoala Postliceală Sanitară "Cristiana" Slatina, str. Crişan nr.1, tel. 0249/413251;

-Postliceala Sanitară "Carol Davila" Slatina, str.Aleea Înfrăţirii nr 6, tel. 0249/410555;

-Grădiniţa cu Program Prelungit "Pitic Deştept", str. Cornişei nr.13, Slatina,

tel.0760602662;

Unităti conexe

- Inspectoratul Şcolar al Judeţului Olt, Str.Ecaterina Teodoroiu nr.65 b, 0249/410927;

- Palatul Copiilor şi Elevilor "Adrian Baran" Slatina, Str.Drăgăneşti nr.35, tel.

0249/413877;

- Clubul Copiilor şi Elevilor Balş Str.Nicolae Bălcescu nr.9, tel.0249/451359;

- Clubul Copiilor şi Elevilor"Marius Bunescu" Caracal, Str.Piaţa Victoriei nr.19,

tel.0249/512242;

- Clubul Copiilor şi Elevilor Corabia, Str.Cuza Vodă nr.73, tel.0249/561287;

- Clubul Elevilor şi Copiilor Drăgăneşti, Str.Nicolae Titulescu nr.218,

tel.0249/465231;

- Clubul Sportiv Şcolar Slatina, Str.Libertăţii nr 5 a, tel.0349/402592;

- Clubul Sportiv Şcolar Caracal, Aleea Bibian Parc nr.3, tel.0249/511934;

- Clubul Sportiv Şcolar Corabia, Str.Elena Doamna nr. 2, tel.0249/56256;

- Casa Corpului Didactic Olt, Str.Ionaşcu nr.38, 0249/406103, Slatina;

- Centrul de Resurse şi de Asistenta Educaţională, Str.Ecaterina Teodoroiu nr.65 b,

Slatina, tel. 0349/805855.

7.2.Reţele de utilităţi

a. Electricitate

Centre de relaţii cu clienţii în judeţul Olt:

- CEZ - Centrul de Relaţii cu clienţii Slatina, str. Primăverii, nr. 18B, tel:

0249/524482; fax: 0249/524820

- CEZ - Centrul de Relaţii cu clienţii Caracal, str. Piaţa Victoriei, Bl 1 ABC, Parter,

tel: 0249/524483; fax: 0249/524824;

- CEZ - Centrul de Relaţii cu clienţii Corabia, str. Bibescu Vodă 21, Corabia, tel:

0249/524484; fax: 0249/524825.

Linii electrice de distribuţie a energiei electrice din judeţul Olt :

1. Linii electrice aeriene de 400kv=271,25 km

Urecheşti-Domneşti 36,3 km.

Ţânţăreni-Slatina 44,05 km

Ţânţăreni-Sibiu 79,9 km

Ţânţăreni-Bradu 35,8 km

Porţile de Fier-Slatina 41,7 km

Slatina-Drăgăneşti Olt 33,5

2. Linii electrice aeriene de 220 kv=188,05 km

Craiova Nord-Turnu Măgurele 44,5 km

Işalniţa-Grădiştea 35,1 km

Grădiştea-Slatina 29,9 km

Criova Nord-Slatina 33,5 km

Bradu-Stupărei 45,05 km


60


5. Linii electrice subterane de 20 kv=202,98 km

6. Linii electrice aeriene de 0,4 kv=3781,41 km

7. Linii electrice subterane de 0,4 kv=436 km

8. Staţii de transformare de 20/6 kv=22 buc.

Număr de transformatoare=34 buc.

Puterea instalată=67590 kva

9. Posturi de transformare de 20/0,4 kv=1662 buc.

Număr de transformatoare=1785 buc.

Staţii electrice de conexiune şi transformare

1. Staţia electrică 400/220/110 kv Slatina

Str. Piteşti, nr.118, Slatina

2. Staţia electrică 220/110/20 kv Grădişte

Str. Basarabilor, nr. 105, Slatina.

3. Staţia electrică 400/110/20 kv Drăgăneşti-Olt

Str. N. Titulescu, nr.3, Drăgăneşti-Olt

Volumul de instalaţii aferent anului 2011 ce aparţin S.C. CEZ DISTRIBUŢIE S.A.

-Linii electrice aeriene IT-932,40 Km

-Linii electrice subterane IT-1,82 km

-Linii electrice aeriene MT-2.799,54 km

-Linii electrice subterane MT-210,9 km

-Linii electrice aeriene JT- 3188,45 km

-Linii electrice subterane JT- 437,985 km

-Staţii electrice IT- 21 buc.

-Staţii electrice MT/MT 22 buc.

-Staţii electrice de conexiuni (PA)- 12 buc.

-Staţii elctrice de distribuţie MT/JT ( posturi de transformare)- 1541 buc.

b. Gaze

Teritoriul judeţului Olt este străbătut de 3 conducte de gaze naturale care transportă

combustibilul gazos la presiune înaltă şi medie.

Pe teritoriul judeţului Olt direcţiile principale de transport gaze sunt: Corbu- Hurezani

(prin Oporelu-Scorniceşti-Slatina-Potcoava) şi Corbu-Turnu Măgurele (prin Şerbăneşti-

Drăgăneşti Olt-Caracal).

Unităţile administrativ-teritoriale alimentate cu gaze naturale sunt:Slatina, Caracal,

Balş, Scorniceşti, Drăgăneşti-Olt, Potcoava, Slătioara, Iancu Jianu, Pleşoiu, Bărăşti,

Mărunţei, Coloneşti, Cungrea, Şerbăneşti.

Lungimea reţelei de gaze naturale în cele 14 unităţi administrativ-teritoriale este de

424,18 Km.

Pe raza judeţului Olt sunt situate obiective şi instalaţii generatoare de risc, de tip

Sector, Staţii de reglare şi Staţii de control vane pe raza următoarelor localităţi:

-S.C.V.Corbu situat în comuna Corbu, jud.Olt;

-S.R.M. Scorniceşti în oraşul Scorniceşti;

-S.R.M. Coloneşti în comuna Coloneşti;

Obiective operate fără personal:

-S.R.M.ALPROM Slatina situat în incinta S.C.ALPROM Slatina;

-S.R.M. Bircii situat în oraşul Scorniceşti;

-S.R.M. Şerbăneşti situat în comuna Şerbăneşti;

Obiective automatizate:

-S.R.M. ALRO Slatina situat în incinta ALRO Slatina( cu personal);

61

Lungimea totală a conductelor la nivelul judeţului este de aproximativ 450km.

c. Apa potabilă

Municipiul Slatina are drept sursă de apă mai multe fronturi de captare subterane

constituite din două feluri forate cu adâncimi şi debite variate. Aceste fronturi de captare

sunt amplasate în zona de nord şi nord-vest a oraşului pe ambele maluri ale râului Olt.

Lungimea fronturilor de captare se întinde pe mai mult de 12 km., atât pe malul stâng al

Oltului cât şi pe malul drept. De la fronturile de captare apa este pompată către mai multe

rezervoare tampon de unde este distribuită către oraş.

Municipiul Caracal este alimentat cu apă potabilă de la frontul de captare Redea-

Celaru şi Redea-Deveselu. Pe frontul de captare Redea-Celaru se găsesc 7 posturi de

transformare, iar pe frontul Redea-Deveselu se găsesc 6 posturi de transformare.

Oraşul Corabia este alimentat cu apă potabilă din 8 puţuri forate în cartierul Vârtop cu

ajutorul electropompelor AP 6H6-10kw. Staţia de repompare este formată din 2 rezervoare

cu capacitatea de 1000 mc fiecare.

SED.SEC. Slatina

- Populaţie deservită-apă - 61535 locuitori

- Populaţie deservită-canal - 59156 locuitori

- Volum de apă facturat - 3310776 mc.

- Număr branşamente - 7065 bucăţi

- Număr racorduri - 5100 bucăţi

- Lungime reţea de apă - 135 km.

- Lungime reţea de canalizare - 108 km.

SED.SEC. Drăgăneşti-Olt







- Lungime reţea de canalizare – 12 km

SED.SEC. Scorniceşti






- Lungime reţea de apă - 10km.

- Lungime reţea de canalizare – 10,6 km

SED.SEC. Potcoava






62



SED.SEC. Piatra-Olt








PUNCT DE LUCRU Vitomireşti








PUNCT DE LUCRU Slătioara


- Populaţie deservită-canal - 0locuitori






d. Poştă

- Punct Judeţean Prelucrare Curierat Rapid Slatina N. Iorga 14, Slatina, tel:

0249/437457

- Oficiul Poştal Slatina 1 A.I. Cuza, nr. 7, Slatina, tel: 0249/430507

- Oficiul Poştal Slatina 2 Ana Ipatescu 2, Slatina, tel: 0249/431377

- Oficiul Poştal Caracal 1 Victoriei 15, Caracal, tel: 0249/511777

- Oficiul Poştal Balş Nicolae Bălcescu 10, Balş, tel: 0249/450777

- Oficiul Poştal Corabia 1 Mai, nr .1, Corabia, tel: 0249/560777

- Oficiul Poştal Scorniceşti B-dul Muncii, nr. 100, Scorniceşti, tel: 0249/460377

- Oficiul Poştal Piatra-Olt Aleea Tineretului, nr. 2, Piatra-Olt, tel: 0249/417019

- Oficiul Poştal Drăgăneşti-Olt N. Titulescu 218, Drăgăneşti-Olt. tel: 0249/465132

7.3.Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor

Denumirea Adresa -Localitatea Nr.

camere

Nr.

paturi

Capacit.

nr. pers

Capacit

servit

hrana

Hotel Parc Str. Crişan, nr. 1, Slatina 80 157 157 400

63

Hotel Paradis 2000 Str. Dinu Lipatti, nr.31, Slatina 16 30 30 150

Hotel Bulevard B-dul A.I. Cuza, nr.50, Slatina 68 97 97 120

Hotel Tineret Palace Str. Ec. Teodoroiu, nr. 1, Slatina 35 70 70 120

Hotel Transbuz Est Str. Silozului, nr. 2, Slatina 28 56 56 75

Hotel Romtimex Str.Aleea Textilistului, nr. 1, Slatina 21 40 40 100

Hotel Central Balş Str. N. Bălcescu, nr. 18-20, Balş 40 80 80 100

Hotel President DN 65, E574, Scorniceşti 40 70 70 400

Pensiunea Primavera Str. Negru-Vodă, nr. 29, Caracal 12 23 23 100

Pensiunea Sucidava Corabia 7 12 14 40

Colegiul Tehnic Danubius Str. Bucureşti, nr.29, Corabia 21 84 150 150

Colegiul Tehnic Alexe Marin Str. Cireaşov, nr.10 Slatina 44 170 170 200

Grupul Şcolar Agricol Scorniceşti 40 160 160 200

Colegiul Naţional A.I. Cuza Str. 1 Mai, nr. 5, Corabia 54 216 216 80

Grupul Şcolar Agricol Str. N. Bălcescu, nr.47, Balş 11 75 75 140

Colegiul Agricol Carol I Str. Strehareţi, nr.150, Slatina 24 200 160 150

Colegiul Tehnic Metalurgic Str. Ec. Teodoroiu, nr. 64A, Slatina 14 102 102 300

Liceul Vitomireşti Comuna Vitomireşti 10 80 80 80

Colegiul Tehnic Ion Mincu Str. Drăgăneşti, nr.33, Slatina 25 84 84 120

Colegiul Naţional Ion

Minulescu Str. Basarabilor, nr.33, Slatina 26 90 130 144

Colegiul Naţional Radu

Greceanu Str. N. Bălcescu, nr.8, Slatina 16 80 80 80

Colegiul Naţional Ioniţă Asan B-dul N. Titulescu, nr.39, Caracal 18 126 126 80

Colegiul Tehnic Matei Basarab Str. Aleea 1 Decembrie 1918, nr. 4,

Caracal 40 160 160 0

Colegiul Economic P.S.

Aurelia Str. Primăverii, nr. 5, Slatina 42 168 168 120

Secţiunea 8. Specific regional

Vecinătăţi

- N – V : Judeţul Vâlcea;

- N – E : Judeţul Argeş;

- S – V : Judeţul Dolj;

- S – E : Judeţul Teleorman.

Puncte extreme ale judeţului:

- Nord – Comuna Vitomireşti;

- Est – Comuna Tufeni;

- Vest – Comuna Vulpeni;

- Sud – Comuna Ianca.

Riscuri transfrontaliere

Pe o porţiune de 51Km judeţul Olt se învecinează în partea de sud cu fluviul Dunărea.

C.N.E. KOZLODUI se găseşte pe teritoriul Bulgariei, construită pe malul drept al

fluviului Dunărea la aproximativ 3 Km sud de confluenţa râului Jiu cu fluviul Dunărea şi la

aproximativ 12 Km sud-vest de localitatea Bechet, având în prezent o putere instalată de

3.538 MW în grupuri de tip PWR, din care 4 de 440 MW (e) neanvelopate şi 2 de 1.000

MW (e) anvelopate.

În caz de accident nuclear se pot elibera şi dispersa în mediu produşi de fisiune sub

formă gazoasă, lichidă sau solidă.

64

Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă

mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie

asociate măsurilor de protecţie.

Situaţia cu localităţile de pe raza judeţului Olt ce pot fi afectate de accident nuclear la

C.N.E. Kozlodui este prezentată în Anexa nr.5.

Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii

extreme la radiaţii emise de radionuclizi prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de

vedere al expunerii interne prin inhalare şi prin consumul apei şi alimentelor contaminate,

prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului, precum şi

ai gazelor nobile şi tritiului.

Produşii radioactivi lichizi şi solizi, cu activităţi specifice mari şi arie de răspândire

mică, pot ajunge in fluviul Dunărea, contaminând folosinţele de apă din aval şi în mod

deosebit priza de apă a sistemului de irigaţii Sadova - Corabia amplasată la sud de

localitatea Ianca. Pot fi afectate în raza de 30 Km 2 localităţi Ianca şi Ştefan Cel Mare, iar în

raza de 100 Km 70 de localităţi.

CAPITOLUL III-ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII

DE URGENŢĂ

Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale

1.1. Fenomene meteorologice periculoase

1.1.1. Inundaţii

Inundaţiile produse în judeţul Olt constituie un fenomen caracteristic. Acest lucru a

impus realizarea de lucrări specifice (în special după inundaţiile din perioada 1965-1970)

privind gospodărirea apelor mari şi de amenajare a cursurilor de apă: lacuri de acumulare cu

volum nepermanent, lacuri de acumulare cu scop complex pentru care s-au prevăzut volume

nepermanente, lucrări de regularizare a cursurilor de apă, lucrări de îndiguire şi consolidări

de maluri.

Inundaţiile pot fi previzionate cu ajutorul Centrului Meteo Regional Craiova, care

lansează prognoza apariţiei unor formaţiuni noroase care pot produce declanşarea de

fenomene meteo periculoase cu privire la creşterea nivelurilor pe fluviul Dunărea şi pe

râurile interioare din teritoriu, iar Centrul Operaţional, din cadrul Inspectoratului pentru

Situaţii de Urgenţă “Matei Basarab” al judeţului Olt, transmite avertizări comitetelor locale

şi agenţilor economici.

Cele mai mari viituri produse în bazinele Olt, Vedea şi Dunăre s-au înregistrat în anii

1969,1970,1971,1972,1975,1991 şi 2006, viituri provocate de cantităţi importante de

precipitaţii căzute în bazin 150-200 mm, în aceşti ani înregistrându-se la unele staţii

meteorologice debitul maxim istoric.

Zonele cele mai expuse inundaţiilor în judeţul Olt sunt cursurile mijlocii şi inferioare

ale râurilor Vedea, Vediţa, Olteţ, Iminog, etc..

În ultimii ani, pe albiile râurilor din judeţul Olt, s-au înregistrat debite maxime cu

valori apreciabile, în special pe sectoarele de râu neamenajate, producându-se pagube

importante obiectivelor economico–sociale din teritoriu, datorită inundaţiilor.

În vederea limitării efectelor inundaţiilor se impun noi lucrări de apărare sau

reabilitarea celor existente, în următoarele zone de risc majore de inundare: râul Olteţ la

Iancu Jianu, Morunglav, Balş, Bârza, Dobrun, râul Bârlui la Morunglav şi Bobiceşti, râul

Plapcea aval DN 65 – amonte Vedea, râul Vedea la Văleni şi Corbu.

În ultimii ani s-au produs pagube importante materiale şi umane datorate efectelor

distructive ale viiturilor înregistrate. Această tendinţă scoate în evidenţă faptul că pagubele

65

datorate inundaţiilor nu constituie o consecinţă exclusiv a regimului hidraulic a râurilor ci şi

a ocupării albiei majore. În aceleaşi condiţii hidraulice pagubele cresc pe diverse perioade

de timp ca urmare a amplasării necorespunzătoare de noi obiective în zonele inundabile.

Evidenţierea frecvenţei producerii fenomenelor de inundaţii în perioada 1998-2006, pe

localităţi:

Localităţi

Tipuri de inundaţii

1998 – 2006

Pe cursuri de apă /an producere Pe torenţi/an producere

0 1 4 5

Municipii

1 Slatina Da / 2005 Da / 2003

2 Caracal Da / 2006 Da / 2004

Oraşe

3 Balş Da / 2005,2006 Nu

4 Drăgăneşti-Olt Da / 2005 Da / 2004

5 Corabia Da / 1999, 2004,2005,2006 Nu

6 Piatra Olt Da / 2005, 2006 Nu

7 Scornicesti Da / 2005, 2006 Nu

Comune

8 Bărăşti Da / 2005 Da / 1998,2005

9 Baldovinesti Da / 2005 Nu

10 Bobicesti Da / 2005, 2006 Nu

11 Balteni Da / 2005 Nu

12 Brebeni Da / 2005 Nu

13 Coloneşti Da / 2005 Nu

14 Corbu Da / 2005 Da / 2005

15 Cungrea Da / 2005,2006 Nu

16 Calui Da / 2005 Nu

17 Coteana Da / 2005 Nu

18 Dobrun Da / 2006 Da / 1998, 1999, 2003

19 Dobretu Da / 2005,2006 Nu

20 Dobroteasa Da / 2004,2005 Nu

21 Dobrosloveni Da / 2005,2006 Nu

22 Falcoiu Da / 2005 Nu

23 Gradinari Da / 2005 Da / 2004

24 Garcov Da / 2005,2006 Da / 2004

25 Gavanesti Da / 2005 Nu

26 Grojdibodu Da / 2006 Da / 1999

27 Gura Padinii Da / 2006 Nu

28 Iancu Jianu Da / 1998,2005,2006 Nu

29 Icoana Da / 2005 Nu

30 Izvoarele Da / 2005,2006 Nu

31 Ipotesti Da / 2005 Nu

32 Ianca Da / 2006 Nu

33 Leleasca Da / 2005 Nu

34 Morunglav sat Da / 2005,2006 Nu

35 Magura Da / 2005 Nu

36 Maruntei Da / 2005 Nu

37 Morunglav Da / 2005 Nu

38 Milcov Da / 2005,2006 Nu

66

39 Movileni Da / 2005 Nu

40 Mihaiesti Da / 2005 Nu

41` Optaşi-Măgura Da / 1998,2005 Nu

42 Osica de Jos Nu Da / 2005

43 Oporelu Da / 2005 Nu

44 Oboga Da / 2005 Nu

45 Optasi Da / 2005 Nu

46 Orlea Da / 2006 Nu

47 Perieti Da / 2005 Nu

48 Potcoava Da / 2005 Nu

49 Plesoiu Da / 2005,2006 Nu

50 Poboru Da / 2005 Nu

51 Priseaca Da / 2005 Nu

52 Radomiresti Da / 2005,2006 Da / 2006

53 Sarbi – Magura Da / 2005,2006 Da / 2005

54 Spineni Da / 2005 Da / 2005

55 Slatina Da / 2005 Nu

56 Seaca Da / 2005 Nu

57 Schitu Da / 2005 Nu

58 Serbanesti Da / 2005,2006 Da / 2003

59 Schitu Da / 2005 Nu

60 Tufeni Da / 2005 Da / 2003, 2004

61 Teslui Da / 2005 Da / 2005

62 Tatulesti Da / 2005 Nu

63 Valea Mare Da / 2005 Da / 2005

64 Verguleasa Da / 2005 Nu

65 Vitomireşti Da / 2005,2006 Nu

66 Vulturesti Da / 2005 Nu

67 Vulpeni Da / 2005 Nu

68 Valcele Da / 2005 Nu

69 Voineasa Da / 2005,2006 Nu

70 Valeni Da / 2005 Nu

71 Babiciu Nu Da / 2006

72 Scarisoara Nu Da / 2006

73 Parscoveni Da / 2006 Da / 2003

74 Strejesti Nu Da / 2003

75 Crampoaia Da / 2005 Da / 2003

76 Vladila Nu Da / 2003

77 Stefan Cel Mare Da / 2006 Nu

78 Stoicanesti Da / 2006 Nu

79 Brancoveni Da / 2006 Nu

80 Barza Da / 2006 Nu

1.1.2. Înzăpeziri şi îngheţ

Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor care pot

dura de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcţionarea transportului şi

telecomunicaţiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările cu materii prime,

energie electrică şi gaze pentru obiectivele economice.

Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităţilor economico-sociale necesită

un număr mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni.

67

Pe teritoriul naţional sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire:

- 40cm strat zăpadă nou depus;

- 25cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi.

Statistic, anual, pe teritoriul judeţului, ninge circa 30 de zile. Ninsori frecvente se

aştern, sub forma unui strat continuu de zăpadă cu precădere în decembrie şi ianuarie şi se

menţin până în lunile februarie - martie.

La nivelul judeţului toate drumurile prezintă risc de înzăpezire.

În perioadele cu temperaturi scăzute un timp mai îndelungat, suprafaţa liberă pe

cursurile de apă curgătoare îşi modifică structura formându-se un strat de gheaţă.

Principalele formaţiuni de gheaţă întâlnite pe cursurile de apă sunt: gheaţă la maluri -

această formaţiune care ia naştere prin depunerea sloiurilor la maluri.

Când aceste sloiuri plutitoare se îngrămădesc, se produce o sudură rapidă din aval

către amonte formându-se podul de gheaţă care poate fi:

-Pod de gheaţă continuu – râul este îngheţat pe toată lungimea, dar nu până la fund;

-Pod de gheaţă cu ochiuri de apă - podul de gheaţă se întinde pe toată suprafaţa râului

dar cuprinde şi ochiuri de apă care nu sunt îngheţate;

-Pod de gheaţă întrerupt – podul prezintă întreruperi de-a lungul râului pe porţiuni

mai mari.

În lunile ianuarie-februarie 2011, fenomenele meteorologice periculoase specifice

sezonului rece (căderi masive de zăpadă şi viscol), au dus la blocarea unor drumuri

comunale şi la defecţiuni ale reţelelor de alimentare cu energie electrică, posturi de

transformare, reţele de comunicaţii.

În luna ianuarie 2011, datorită temperaturilor negative minime ale aerului, de până la -

20 grade C, valorile înregistrate în timpul nopţilor şi al dimineţilor oscilând cu temperaturi

maxime în timpul zilei de până la 2 grade C, s-au înregistrat fenomene de îngheţ pe râurile

interioare de pe raza judeţului Olt, formându-se fenomenul de pod de gheaţă continuu pe

râul Olt şi zăpoare pe cursurile de apă Olteţ, Călmăţui, Iminog şi Dârjov, în special în zona

podurilor rutiere.

Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la mal, pod de gheaţă continuu, etc) prezente şi care

s-au menţinut pe toate râurile interioare, au fost în uşoară extindere şi intensificare, în

evoluţia lor producând uşoare variaţii de niveluri pe unele sectoare, fără să producă creşteri

importante de debite situându-se sub cotele de atenţie.

1.1.3. Furtuni

Vijelia (furtuna) este un fenomen meteorologic caracterizat printr-o bruscă variaţie a

direcţiei şi vitezei vântului, creştere bruscă a presiunii şi umezelii aerului, o scădere bruscă a

temperaturii şi umezelii aerului, adesea manifestată prin precipitaţii însoţite de orange.

Terminarea fenomenului este la fel de bruscă, adică scăderea vântului se produce în

interval scurt şi nu mai este însoţită de schimbarea direcţiei.

În timpul vijeliei vântul bate în rafale, iar viteza lui poate depăşi 100 km/h.

În judeţ se produc astfel de fenomene, în general, vara.

În anul 2011, datorită ploilor cu caracter torenţial, intensificărilor de vânt cu aspect

de vijelie şi a căderilor de grindină pe raza localităţilor Slatina, Potcoava, Bărăşti, Crîmpoia

şi Tia Mare, au fost afectate mai multe drumuri comunale, un drum judeţean, poduri şi mai

multe hectare de teren arabil.

Seceta

Seceta pedologică şi atmosferică este una din cauzele cele mai importante care

influenţează degradarea solurilor în zonele sudice cu precipitaţii medii anuale sub 500 mm.

68

Termenul de secetă în accepţia actuală aparţine perioadelor uscate, durabile cum ar fi,

de exemplu, un interval de 21 de zile în care cad mai puţin de 30% din cantitatea obişnuită

de precipitaţii. Un deficit de umezeală definit ca secetă într-o regiune, poate să nu fie

considerat astfel în altă regiune şi, de asemenea, poate fi mai puţin grav pentru un anumit

sezon decât pentru altul.

Periodele sensibile şi critice ale plantelor determinate de secetă:

a) Perioada sensibilă reprezintă perioada din viaţa unei plante în care un fenomen

climatic nefavorabil şi, în special, seceta acţionează asupra creşterii organelor vegetative

(frunze, tulpini, rădăcini) sau reproductive (fructe, seminţe) având urmări asupra greutăţii

finale, strâns legată de intensitatea acestui fenomen.

În cazul secetei, analiza mai amănunţită a plantelor în condiţii de evoluţie continuă a

mediului hidric, arată că în primele faze de uscăciune, transpiraţia este mai redusă decât

fotosinteza, în timp ce efectele sunt inverse, atunci când seceta se prelungeşte. Există un

punct de verificare variabil pentru speciile vegetale şi anume curbele de evoluţie ale

transpiraţiei şi fotosintezei, în raport de deficitul hidric care le afectează în acelaşi mod.

b) Perioada critică este, în general, o perioadă scurtă din viaţa plantei în care ea

este foarte sensibilă la un eveniment climatic nefavorabil, mai ales la un deficit de

alimentaţie în apă care determină un efect deosebit de dăunător asupra recoltei, fructelor şi

grânelor.

Fenomenul de secetă pe suprafaţa judeţului Olt depinde pe lângă cantitatea redusă de

precipitaţii şi de lipsa arealelor împădurite. De altfel, verile se caracterizează prin timp

senin, uscat şi călduros în care perioadele de secetă sunt destul de numeroase cu temperaturi

ce depăşesc 40 de grade Celsius, ca urmare directă a valorilor ridicate ale bilanţului radiativ,

a influenţei maselor de aer continental uscat-fierbinte din est şi a maselor de aer tropical din

sud.

Acest fenomen meteo extrem poate afecta în cursul unui an agricol fie numai o

cultură, respectiv grâul, fie numai pe cea a porumbului. În mod excepţional, cum a fost anul

2000 sau 2003, când seceta excesivă s-a manifestat pe o perioadă lungă de timp, au fost

calamitate ambele culturi.

În judeţul Olt, fenomenul de secetă se manifestă pe următoarele zone:

a) La confluenţa Olt-Olteţ în următoarele localităţi: Osica, Drăgăneşti, Fărcaşele,

Stoeneşti- poate fi considerată zonă sensibilă producând pagube în anumiţi ani de c.c.a. 40-

50% la nivelul producţiilor agricole, dacă nu se intervine prin sisteme de irigaţii.

b) La sud de limita localităţilor Balş, Piatra Olt, Brebeni, Movileni-poate fi

considerată zonă sensibilă . Pot fi produse pagube în anumiţi ani de aprox. 30-40% dacă nu

se intervine prin sisteme de irigaţii.

c) În partea de sud-vest a judeţului în următoarele localităţi Ianca, Potelu, Ştefan

cel Mare, poate fi considerată zonă critică, producţiile agricole pot fi diminuate până la 60%

dacă nu se intervine prin sisteme de irigaţii. În anul 2002 a fost construit perimetrul de

reconstrucţie ecologică în Lunca Dunării pe o suprafaţă de 1048 ha, pe raza localităţilor

Orlea-258 ha, Ianca-621 ha, Grojdibodu-169 ha.

1.2. Incendii de pădure

Suprafaţa totală a fondului forestier din judeţul Olt este de 54.834 ha reprezentînd 9,4%

din suprafaţa judeţului din care: 31.115 ha proprietate publică a statului administrat de

Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi 23.682 ha proprietate privată.

Zonele cultivate cu cereale păioase limitrofe fondului forestier în preajma şi pe

timpul campaniei de recoltare constituie de asemenea zone cu risc ridicat de incendiu, din

următoarele motive:

- cantitate mare de combustibil solid cu grad ridicat de uscăciune;

69

- probabilitate relativ mare de producere a incendiilor datorită activităţii umane

din zonă: recoltare, transport pe căi de comunicaţii din zonă- şosele, căi ferate;

- lipsa unor surse de apă care să poată fi utilizate în caz de incendiu;

- combustibilitatea materialelor şi suprafeţele mari ce pot fi afectate.

a. Viteza de dezvoltarea a incendiilor poate fi exprimată în următoarele mărimi:

- unitatea de drum străbătută de foc în unitate de timp (m/min, km/oră);

- în unitate de creştere a perimetrului într-o unitate de timp (km/oră);

- în unitate de creştere a suprafeţei într-o unitate de timp (hectare/oră);

b. Viteza de propagare:

- viteza iniţială = 0,1 – 0,7 m/min;

- viteza ulterioară: creşte la 10 – 15 m/min sau la mai mult.

c. Viteza de propagarea a incendiilor de pădure depinde de:

- viteza vântului;

- tipul incendiului;

- natura şi vechimea pădurii;

- gradul de umiditate;

- densitatea pădurii;

- obstacole din teren.

Viteza de răspândire a incendiilor de pădure:

Incendiile de pădure nu se dezvoltă numai liniar pe direcţia vântului, ci îşi lărgesc

continuu frontul de atac, suprafaţa aprinsă creşte progresiv odată cu viteza de înaintare.

Viteza cu care creşte suprafaţa incendiată în unitatea de timp este definită ca viteză de

răspândire a incendiului.

Viteza de răspândirea a incendiului depinde de:

- ora de izbucnire;

- temperatura exterioară;

- gradul de umiditate;

- intensitatea şi direcţia vântului

Cauze de incendiu la fondul forestier :

Din studierea incendiilor produse la fondul forestier rezultă un segment larg de cauze

de incendiu cuprinzând:

folosirea iresponsabilă a focului deschis;

aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse;

jocul copiilor cu focul;

arderea resturilor de exploatare;

arderea vegetaţiei erbacee şi arbuştive rezultate din curăţirea unor suprafeţe de teren;

trăsnetul;

autoaprinderea păturii organice de pe sol;

razele solare care trec prin cioburi de sticlă aruncate la întâmplare (efectul de luptă);

incendierea premeditată;

scânteile provenite de la maşinile şi utilajele cu care se lucrează în pădure;

focul deschis (nesupravegheat, pe timp de vânt, ori lăsat să ardă peste noapte).

1.3. Fenomene distructive de origine geologică

1.3.1. Cutremure

Arealul circumscris judeţului Olt se încadrează în macrozona cu magnitudine

seismică 71 – scara M.S.K. conform S.R.11.100/1 – 93 „Zonarea Seismică a României“.

70

Raportat la Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P100 – 92, anexa

A „Zonarea seismică a teritoriului României din punct de vedere al parametrilor de calcul“,

judeţul Olt se situează în zona D de intensitate seismică (grad seismic echivalent – 7),

prezentând coeficientul de seismicitate Ks – 0,16 şi perioada de colţ Tc – 1,5 sec., cu

excepţia extremităţii nordice a judeţului unde Tc – 1,0 sec.

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în Legea 575/2001, cauzele

producerii pagubelor la hazardurile naturale- cutremure:

Nr.

Crt. Judeţul

Unitatea

administrativ-teritorială

Numărul de

locuitori

Intensitatea seismică

exprimată în grade

MSK

1 Olt Municipiul Slatina 77.379 VIII

2 Olt Municipiul Caracal 34.924 VIII

3 Olt Oraşul Balş 21.100 VIII

4 Olt Oraşul Corabia 19.647 VIII

5 Olt Oraşul Drăgăneşti-Olt 12.277 VIII

6 Olt Oraşul Piatra-Olt 5.918 VIII

7 Olt Oraşul Scorniceşti 12.449 VIII

În ultimele decenii, cele mai importante evenimente seismice s-au produs la

04.03.1977 (7 grade Richter), 31.08.1986 (5,9 grade Richter) şi 18.11.2004 (5,3 grade

Richter) care au fost resimţite la locuitorii de la casă şi bloc de pe întreg teritoriul judeţului,

dar nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale majore.

1.3.2. Alunecări de teren

Modelarea actuală a teritoriului judeţului Olt este determinată de frecvenţa ploilor, în

special a ploilor torenţiale, care afectează versanţii şi albiile torenţiale şi fluviatile.

Intensitatea ploilor şi suprafeţele afectate descresc de la zona platourilor piemontane din nord

spre câmpiile piemontane şi terasele din sud datorită scăderii energiei reliefului, extinderii

câmpiilor interfluviale şi diminuarea treptată a precipitaţiilor.

Zona dealurilor piemontane include o parte din Piemonturile Olteţului şi Cotmeana.

Această zonă prezintă un mare potenţial de modelare actuală a reliefului datorat frecvenţei

ridicate a versanţilor cu pante mari şi existenţei rocilor friabile, puţin rezistente la eroziune.

Procesele geomorfologice sunt mai accentuate în activitatea lor de modelare pe suprafeţele

lipsite de vegetaţie ajungându-se până la degradarea terenurilor.

Procesele de pluviodenudare şi eroziunea în suprafaţă se desfăşoară pe un areal mai

mare pe versanţii văilor Gemărtălui, Olteţ, Bârlui şi Beica din piemontul Olteţului şi pe

versanţii văilor Bolovanu, Cungrea Mică, Teslui, Plapcea, Vedea şi Vediţa din Piemontul

Cotmeana, precum şi pe terasele Oltului. Acestora li se adaugă ravenarea, proces ce

acţionează la obârşiile văilor torenţiale unde, în timpul averselor de ploaie, se remarcă

avansarea râpelor de obârşie spre creastă.

Alunecările de teren au un caracter plastic – sufuzional datorită preponderenţei rocilor

nisipoase determinând instabilitatea versanţilor pe văile torenţiale de pe dreapta Olteţului,

versanţii culmilor piemontane ce domină terasa din dreapta Oltului, la nord de Olteţ şi

obârşiile torenţiale ale văilor Bolovanu, Cungrea Mică şi Plapcea. Procesul de sufuziune

este prezent în arealul râpelor de la obârşiile văilor torenţiale şi pe frunţile teraselor Oltului.

În luncile văilor torenţiale Gemărtălui şi Bârlui din Piemontul Olteţului şi cele din

Piemontul Cotmeana, Bolovanu, Teslui, Plapcea, Cungrea Mică, Vedea şi Vediţa este

evident procesul de colmatare cu material provenit din eroziunea versanţilor şi din

71

revărsările pâraielor respective. De asemenea, eroziunea de mal determină instabilitate în

lungul albiilor minore, mai ales în cotul meandrelor.

Degradarea terenurilor din zona piemotană a judeţului Olt este determinată de

eroziunea în suprafaţă, de ravenări şi alunecările de teren. Astfel, versanţii văilor pot fi

incluşi în două stadii de degradare: terenuri cu eroziune foarte puternică până la excesivă pe

văile torenţiale din Piemontul Cotmeana şi frunţile teraselor de pe stânga Oltului şi terenuri

cu eroziune moderată până la puternică pe văile torenţiale din piemontul Olteţului.

Zona câmpiilor piemontane şi de terasă ocupă jumătatea sudică a judeţului, unde, spre

deosebire de partea nordică, se remarcă o scădere a ponderii versanţilor cu pante mari şi o

creştere considerabilă a suprafeţelor de câmpie. Procesele actuale de modelare se

concentrează doar în câteva văi ce fragmentează câmpia. În Câmpia Boianului versanţii

văilor Oboga, Dârjov, Iminog, Iloveanu, Dorofei, Plapcea şi Vedea sunt afectate de

eroziunea în suprafaţă asociată cu şiroire şi ravenare. Astfel de procese, la care se adaugă

sufuziunea şi unele prăbuşiri locale, au fost puse în evidenţă şi pe fruntea terasei de pe

stânga Oltului.

În Câmpia Romanaţi procesele de eroziune sunt mai reduse, fiind întâlnite doar pe

cursul superior al pâraielor ce fragmentează terasa Oltului şi pe versanţii văilor Teslui,

Geamărtălui şi Olteţ. În luncile şi albiile minore ale acestor văi predomină procesul de

colmatare.

Pe terasa inferioară a Dunării, între Ianca şi Corabia, datorită prezenţei nisipurilor şi

dunelor, apare ca proces specific, predominant, deflaţia, iar prezenţa crovurilor relevă

acţiunea locală şi dispersată a procesului de tasare.

Degradarea terenurilor se remarcă pe versanţii văilor şi la fruntea teraselor Dunării şi

Oltului. Terenuri cu eroziune puternică până la excesivă, datorită şiroirii, ravenării apar în

cazul terasei din stânga Oltului. Terenuri cu eroziune moderată până la puternică se remarcă

pe versanţii Olteţului, Dârjovului, Iminogului, Sohodolului şi Călmăţuiului, iar terenuri cu

eroziune slabă pe câteva văiugi ce fragmentează terasele de pe dreapta Oltului şi pe frunţile

teraselor Dunării şi Oltului. În zona dintre Ianca şi Corabia se individualizează o serie de

terenuri cu eroziune eoliană moderată până la puternică.

Lunca Dunării şi cea a Oltului inferior sunt supuse proceselor de aluvionare şi de

eroziune accentuate în decursul viiturilor, când are loc apariţia ostroavelor şi schimbări în

profilul albiilor celor două văi. Acestora li se adaugă şi ridicarea nivelului pânzei freatice cu

consecinţele ce decurg de aici.

Distribuţia geografică a valorilor coeficientului mediu de hazard la alunecări de teren

În vederea încadrării potenţialului de producere a alunecărilor de teren s-au utilizat

categoriile specificate în legislaţie, conform tabelului :

Probabilitate (Potenţial) de

producere a alunecărilor de teren

Valoarea benzii factorului mediu

Km

Redusă < 0,100

Medie 0,100 – 0,300

Medie – Mare 0,310 – 0,500

Mare 0,510 – 0,800

Caracteristici ale teritoriului judeţului Olt:

72

- majoritatea arealului ocupat de câmpia Romanaţilor, dealurilor Olteţului şi

Cotmeanei, corespund valorilor reduse - parţial medii (Km 0,100 – 0,300 ) ale factorilor

de influenţă în producerea alunecărilor de teren;

- versanţii Oltului, Olteţului, Vedei şi afluenţilor acestora, precum şi unele sectoare

din terasele Dunării, corespund valorilor medii – parţial mari (Km 0,310 – 0,500 ) ale

factorilor de influenţă în producerea alunecărilor de teren;

- unele porţiuni din versanţii văilor Olteţ şi Bârlui, situate pe teritoriul localităţilor

Morunglav, Bobiceni, Balş şi Osica, corespund valorilor mari (Km 0,510 – 0,700 ) ale

factorilor de influenţă în producerea alunecărilor de teren.

În cursul lunii iunie 2011, pe raza localităţii Sîmbureşti, pe drumul de acces spre satul

Mănuleşti, a fost semnalată o alunecare de teren, influenţată de izvoarele din zonă, pe o

lungime de circa 50 m care a afectat partea carosabilă ( 100 mp) şi reţeaua de alimentare cu

apă a satului Mănuleşti (50 m). La o distanţă de aproximativ 150m de zona menţionată se

manifesta o altă alunecare de teren determinată tot de izvoarele de coastă din zonă.

Efectele alunecărilor de teren şi măsurile necesar a fi întreprinse au fost analizate atât la

nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt, cât şi al comitetelor locale din

zonele afectate.

Conform „Ghidului privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere

la alunecările de teren, 1999“, alunecările din judeţul Olt sunt, în genere, încadrabile în

categoria adâncime mică (1,5 m), mai rar categoriile superficială (< 1 m) şi adâncă (5 – 20

m), preponderent detrusive în zonele cu pante accentuate şi delapsive în versanţii ce

mărginesc văile, reactivate sau primare.

Rolul de prevenire sau de atenuare /stopare a alunecărilor de teren, prin acţiunea

factorilor perturbatori este esenţial. Măsurile foarte variate şi specifice fiecărui caz în parte,

în funcţie de amploarea fenomenului, pot fi grupate astfel:

-modificarea geometriei iniţiale;

-reducerea presiunii apei din pori;

-măsuri fizice, chimice, biologice;

-măsuri mecanice.

Având în vedere amploarea degradărilor provocate de alunecările de teren în judeţul

Olt, se impune executarea unui program de cercetare, cuprinzând cartarea amănunţită a

alunecărilor, lucrări de foraj, completate cu metode geofizice pentru determinarea adâncimii

suprafeţei de alunecare, a cauzelor evoluţiei imprevizibile a fenomenului precum şi măsuri

de stabilizare a versanţilor deja afectaţi de fenomen sau cu potenţial ridicat de declanşare a

alunecărilor de teren.

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575-alunecări de teren

Nr.

Crt.

Loca

lita

te/

Loca

liza

re

Fen

om

en

Data

pro

d.

Tip

ul

Alu

nec

ări

i

(mate

rialu

l a

lun

eca

t)

Cauze

declanşatoare

Pagube

materiale

Măsuri

de remediere

1. Condiţii de teren

Case

(n

r.)

Dru

m

(m)

Ter

en

agri

col

(ha

) 1.Modificare geometrică 2. Procese

geomorfologice

3. Procese

climatice 2.Drenaj

4.Procese antropice

3.Lucrări

de susţinere

4.Lucrări de ranforsare

internă

5.Alte măsuri

73

1.

Voineasa

Sat

Mărgăriteşti

Iunie

Iulie

2005

DJ 643

balast Viituri râul Olteţ 60 m

Zid sprijin,Gabioane

Ex.podeţ,şanţuri

Carosabil

2. Vulpeni

Sat Propşorelu

Iunie

Sept.

2005

DJ 643

A

balast

Precipitaţii, scurgeri de

pe versanţi 50m

Zid sprijin, Gabioane

Ex.Şanţuri, carosabil

3. Morunglav

Sat Moroneşti

06-09

2005

DJ 644

balast

Precipitaţii, scurgeride

pe versanţi 80m

Consolidare, Zonă drum

Ref. Caros

Ex.podeţe

4. Verguleasa 06-09

2005

Drum

sătesc

balast


pe versanţi 75m

Piloni de , Susţinere

Gabioane

Şanţuri, carosabil

5. Schitu 06-09

2005

DJ 546 A

astfalt


pe versanţi 90m


Şanţuri, carosabil

6.

Scorniceşti

Sat Popeşti-

mihăileşti

06-09

2005 DC 75 Viituri pârâul Plapcea 3

Excavaţie versanţi la 3

gospodării cons.zonă

drum

7. Coloneşti 06-09

2005

DJ 657

B Viituri pârâul Plapcea

180

m

Zid spijin, Gabioane

Ex.podeţ, Şanţuri

Regularizare curs apă

8. Văleni

Sat Văleni

06-09

2005

DJ 679 B

balast

Precipitaţii scurgeri de

pe versanţi 35m


Ex.şanţuri, carosabil

9. Văleni

Sat Mândra

06-09

2005

DJ 679

B

balast


pe versanţi 20m

Zid sprijin

Gabioane


10. Văleni 06-09

2005

DJ 679

balast Viituri pârâul Vedea

100

m

Regularizare pârâul Vedea

Ex.carosabil

11. Vitomireşti

Sat Vitomireşti

06-09

2005

DJ 678

B

balast

Precipitaţii

Scurgeri de pe versanţi 20m

Consolidare versant şi

zona de drum


12. Leleasca 06-09

2005

DJ 703

D Viituri pârâul Cungrea 35m


Ex.şanţuri,carosabil

13. Verguleasa

Sat Valea Fetii

06-09

2005 DJ 546


pe versanţi 15m

Zid sprijin

Gabioane

14. Făgeţelu 06-09

2005 DJ 703


pe versanţi 35m



15. Balş

Sat Măineşti

06-09

2005

DJ 643

asfalt


pe versanţi 50m

16. Teslui

Sat Moşteni

06-09

2005

DC 21

A


pe versanţi 50m

Zid srijin, Gabioane


17. Sîmbureşti 06-09

2005

DJ 678

E


pe versanţi 15m

Exec.

Subtraversare podeţ

tubular,

Umplutură,

Refacere carosabil

18. Cungrea 06-09

2005

DJ 703

C


pe versanţi 10m

Zid srijin

Gabioane umplutură

19. Văleni

06-

09

2005

DJ 546

A


pe versanţi 10m

Zid sprijin

Gabioane,Umplutură

Parapet

20. Vitomireşti

Sat Trepteni

06-09

2005 DJ 648


pe versanţi

300

m

Remediere carosabil

(infrastructură,

Suprastructură)

Şanţ pereu.

74

Localităţi afectate de hazardurile naturale - alunecări de teren cuprinse în legea 575 şi

localităţi afectate în perioada 1998-2006, dupa tipul producerii pagubelor.

Nr.

crt Unitatea Administrativ –

Teritorială

An de

producere

Potenţialul de

producere a

alunecărilor

Tipul alunecărilor

Primară Reactivată

Municipiul

1 Slatina legea 575 Scăzut-mediu nu Da

Comuna

2 Văleni legea 575 scăzut nu Da

3 Voineasa

Sat Mărgăriteşti 1998-2006 Scăzut-mediu

nu Da

4 Vulpeni sat Propşorelu 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

5 Morunglav sat Moroneşti 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

6 Verguleasa 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

7 Schitu 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

8 Scorniceşti

sat Popeşti-Mihăileşti 1998-2006 Scăzut-mediu

nu Da

9 Coloneşti 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

10 Vitomireşti sat Vitomireşt

perioada

1998-2006 Scăzut-mediu

nu Da

11 Leleasca 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

12 Verguleasa sat Valea Fetii 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

13 Făgeţelu 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

14 Balş sat Mâineşti 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

15 Teslui sat Moşteni 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

16 Sîmbureşti 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

17 Cungrea 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

18 Vitomireşti sat Trepteni 1998-2006 Scăzut-mediu nu Da

Secţiunea 2. Analiza riscurilor tehnologice

2.1. Riscuri industriale

Activităţile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe

periculoase sunt reglementate prin H.G.R. 804/2007.

La nivelul judeţului Olt au fost clasificaţi trei operatori economici cu risc major astfel:

- S.C. CRIMBOGAS 2003 S.R.L. Caracal, substanţa folosită GPL.

- S.C. ALRO VIMETCO S.A. Slatina, substanţele folosite fiind: criolit, clor, smoală

de huilă, acetilenă, anhidrida cromica, acid sulfuric, acid clorhidric.

- S.C. BULROM GAS IMPEX S.R.L. Balş, substanţa folosită fiind GPL.

2.2. Riscuri de transport şi depozitare produse periculoase. Pe teritoriul judeţului Olt se găsesc operatori economici care utilizează reţeaua rutieră

pentru transportul materialelor periculoase având contracte de transport cu societăţi

comerciale autorizate.

Societăţile comerciale care execută frecvent aceste transporturi sunt : S.C. ALRO VIMETCO S.A., S.C. TMK ARTROM S.A., S.C PIRELLY TYRES S.A., S.C. CORD S.A.

2.2.1. Transporturi rutier :



75

Rutiere – Judeţul Olt este travesat de DN 6 (E 70), limita de judeţ Dolj – Teleorman

(52 Km) si DN 65 (E574) limita de judeţ Dolj- Argeş (68 Km) şi de DN 54- 54 Km; DN 54

A -29 Km; DN 64 – 63 km; DN 67 B – 39 Km.



Total drumuri publice lungime reţea 2.095 km , din care:

-Total drumuri publice naţionale lungime reţea 301 km , din care: modernizate lungime reţea 265 km,


Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, având o stare tehnică

considerată ca fiind bună.

-Total drumuri publice judeţene şi comunale lungime reţea 1.794 km din care: Total drumuri publice judeţene lungime reţea 1.024 km

modernizate 74km,

cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 728km,

pietruite 201km,

pământ 21km,

Total drumuri publice comunale lungime reţea 770 km,

modernizate lungime reţea 91km ,


pietruite 471km,

pământ 88km.

Continua creştere a parcului de autovehicule şi remorci (în prezent peste 80.000) şi a

deţinătorilor de permise auto (peste 107.326), reabilitarea reţelei de drumuri naţionale şi

judeţene, dar şi creşterea fluenţei traficului rutier, toate pe fondul creşterii indisciplinei atât

în ceea ce priveşte conducătorii auto, cât şi pietonii, a făcut ca pe raza judeţului Olt numărul

accidentelor atât grave, cât şi uşoare, să crească de la an la an.

În anul 2011, autovehiculele implicate în evenimente rutiere: 680

Număr total de accidente soldate cu victime omeneşti: 172

Urmări ale accidentelor produse:

-persoane decedate:35

-răniţi grav:139

-răniţi uşor:474.

2.2.2.Transport feroviar

Datorită circulaţiei intense prin nodurile de cale ferată Piatra Olt şi Caracal există

riscul producerii unor accidente în care pot fi implicate atât călătorii cât şi distrugerea

mărfurilor transportate .

Media anuală de călători pe anul 2011 înregistrată de staţiile ce aparţin judeţului Olt a

fost 634.044 călători.

2.2.3.Transport fluvial

Există riscul de producerea unor accidente majore pe timpul transportului ocazional

de combustibil nuclear proaspăt şi consumat, pe Dunăre, pentru centrala C.N.E. Kozlodui.

2.2.4.Transport prin reţele magistrale

Traversarea Judeţului Olt de conductele magistrale de petrol şi gaze naturale prezintă

riscuri pentru populaţia localităţilor din zonă.

76

2.3. Riscuri nucleare

În eventualitea producerii unui accident la C.N.E.Kozlodui, pot fi afectate în raza de

30 Km, 2 localităţi iar în raza de 100 Km, 70 localităţi ( conform anexei nr.5).

Situaţia itinerariilor de evacuare pentru cele 2 localităţi din raza de 30 Km este

prezentată în Anexa nr.6.

C.N.E. Kozlodui este amplasată pe teritoriul Bulgariei, pe malul drept al fluviului

Dunărea la aproximativ 3 km sud-vest de confluenţa râului Jiu cu fluviul Dunărea (graniţa

românească) şi la aproximativ 13 km vest - sud-vest de localitatea Bechet.

C.N.E. Koslodui operează cu un număr de 6 reactoare având o putere totală de 3.538

MW. Toate unităţile operează reactoare de tip PWR (Pressurized Water Reactor).

În cazul unui accident nuclear, în mediu se pot elibera şi dispersa produşi de fisiune

sub formă gazoasă, lichidă sau solidă.

Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă

mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie

asociate măsurilor de protecţie.

Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii

externe la radiaţii emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol cât şi din punct de

vedere al expunerii interne prin inhalare şi consumul apei şi alimentelor contaminate,

prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului precum şi

ai gazelor nobile.

Produşii radioactivi lichizi şi solizi, cu activităţi specifice mari şi arie de răspândire

mică, pot ajunge în fluviul Dunărea, contaminând folosinţele de apă din aval şi în mod

deosebit pânza de apă a sistemului de irigaţii Sadova-Corabia amplasată la sud de localitatea

Ianca.

Vântul predominant în zona Ianca are direcţia din vest şi sud-vest, cu o frecvenţă mai

mare vara.

Pe teritoriul judeţului Olt nu există riscuri nucleare, doar riscuri radiologice.

Obiectivele care prezintă riscuri radiologice sunt:

Nr.

crt.

Denumirea

unităţii

deţinătoare

Tipul instalaţiei Responsabil cu

radioprotecţia

Personal de

intervenţie

Serie/an de

fabricaţie

1. S.C. Altur S.A. Instalaţie radiologică tip

xzlon2000

Ing. Predoara

Viorel Grupa-6persoane 09657/2001

2. S.C.ALRO

VIMETCO S.A.

Laborator Roentgen cu

difractometru cu raze x

Ing. Dumitrel

Carmen

Grupa specialişti

din laborator 01118/1999

3. Spitalul Judeţean

Slatina

Instalaţie pentru mamografie tip

MAMMOMAT Voinea Rodica Grupa specialişti 02208/1996


Slatina

Instalaţie de

Roentgendiagnostic tip MRF

automatica

Voinea Rodica Grupa specialişti 272/1968


Slatina

InstalaţieRoentgendiagnostic

Tip DENTIX

Marginean

Gheorghe Grupa specialişti 3289/1976


Slatina

Instalaţie fixă de tip

Roentgendiagnostic

SIRESKOP CX

Marginean



Slatina

Instalaţie de

Roentgendiagnostic

Tip Senographe

Marginean



Slatina

Instalaţie de

Roentgendiagnostic

Tip MULTIX COMPACT K

Stănescu Adrian

Ionel Grupa specialişti

000103094/2

001

77

2.4.Riscuri poluare ape

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă:

- Zona industrială de nord-vest - "punct fierbinte" – S.N.P. Petrom - O.M.V. – Schela

de extracţie Oteşti-Cungrea;

- Platforma industrială şi oraşul Balş - gospodărie comunală şi activităţi industriale şi

de prestări servicii - (contribuie la afectarea pârâului Olteţ);

- Municipiul Slatina ca mare aglomeraţie urbană cu evacuarea apelor uzate orăşeneşti

în râul Olt - zona Slătioara;

- Platforma industrială şi Municipiul Caracal - ca mare aglomeraţie urbană cu

evacuarea apelor uzate;

- Platforma industrială şi oraşul Corabia - contribuie la afectarea Fluviului Dunarea.

Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane:

- Spargerea accidentală a conductelor magistrale de transport ţiţei, motorină, gaze etc.

ale S.C. O.M.V.- Petrom S.A., S.C. CONPET S.A., S.N.T.G.N.TRANSGAZ S.A.,

S.C.DISTRIGAZ Sud S.A., etc.

POLUĂRI ACCIDENTALE

Anul 2006

► Plapcea ( Potcoava ) - nu s-a depistat sursa - mortalitate piscicolă.

► Canalul Buhaz ( Corabia ) - sursa S.C. ZAHĂR CORABIA S.A.

► Cungrea - poluare cu produse petroliere provenită de la Schela Drăgăşani.

► Dunărea - poluare cu produse petroliere provenită de la Combinatul Prahova - Serbia.

În anul 2007 pe teritoriul judeţului Olt nu s-au inregistrat accidente cu risc de poluare.

În cursul anului 2008 nu s-au înregistrat poluări accidentale pe cursurile de apă din

judeţul Olt.

În anul 2009, în lacul Căcâna s-a produs scurgere de produs petrolier dintr-o

conductă de motorină scoasă din uz, aparţinând S.C. Petrotrans S.A.

Posibilitatea apariţiei de poluări:

-Râul Olt – baraje de acumulare;

-Fluviul Dunărea;

-Pârâul Olteţ;

-Pârâul Vedea şi Plapcea.

În anul 2010 s-au înregistrat următoarele poluări accidentale la care au participat

cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” al judeţului Olt:

În data de 22.03.2010 în Halta mişcare Radomireşti s-a sesizat o scurgere de apă

amoniacală dintr-un vagon cisternă al trenului care transporta amoniac în soluţie apoasă de

la S.C. AMURCO S.R.L. Bacău la Uzinele Sodice Govora. Întrucât scurgerea se producea

cu debit redus s-a decis remedierea defecţiunii la destinaţie.

În data de 04.05.2010 la S.C. REMAT SCHOLTZ FILIALA OLTENIA S.R.L. –

punct de lucru Slatina s-a produs un accident chimic constând în eliberarea de clor dintr-un

recipient metalic. S-a intervenit cu perdea de apă pentru a limita dispersia şi fixarea norului

toxic format, iar pentru neutralizarea conţinutului recipientului metalic cu soluţie de

hidroxid de sodiu, 10%.

2011 nu s-au înregistrat poluări accidentale pe cursurile de apă din judeţul Olt.

78

2.5. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Pe teritoriul judeţului Olt nu s-au produs căderi de obiecte din cosmos, dar în anii

anteriori s-au prăbuşit aparate de zbor ce aparţineau fostei unităţi de aviaţie din Municipiul

Caracal. Aparatele de zbor s-au prăbuşit în localităţile Sprâncenata, Brebeni, Gostavăţu.

Teritoriul judeţului Olt este străbătut de rute aeriene, având în vedere existenţa

aeroportului internaţional Craiova, judeţul Dolj. De asemenea pe teritoriul judeţului există

suprafeţe agricole care sunt tratate aerian.

Având în vedere aceste aspecte există posibilitatea prăbuşirii unor aparate de zbor.

2.6. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Având în vedere urmările cutremurelor de mare intensitate ce pot afecta pe scară largă

populaţia, construcţiile, bunurile şi funcţiunile social-economice, reducerea riscului seismic

al construcţiilor existente trebuie considerată ca o acţiune de interes naţional. Priorităţile în

ceea ce priveşte reducerea riscului seismic sunt următoarele:

o construcţiile de locuit înalte din beton armat realizate înainte de anul 1941;

o construcţiile de importanţă vitală pentru societate, a căror funcţionalitate în timpul şi

după producerea unui cutremur puternic trebuie asigurată integral;

o clădirile având peste P+3 etaje, construite înainte de anul 1978 şi care deţin spaţii

publice la parter sau la alte nivele ale clădirii.

În cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor se deruleazã trei

programe de consolidare a clădirilor:

o program de consolidare a clădirilor de locuit multietajate;

o program de intervenţii în primã urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintã pericol

public;

o proiect de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea

pentru situaţii de urgenţă.

Inspectoratul Judeţean în Construcţii are în evidenţă construcţii expertizate tehnic şi

încadrate în clasele de risc seismic, astfel:

Nr.

crt.

Localitatea/adresa

An

con

s.

Reg

im

înălţ

ime

Nr.

ap

.

Loc.

Alt

e sp

aţi

i

An

exp

erti

zare

Cate

g.

de

urg

enţă

C

lasa

de

risc

seis

mic

Expert tehnic

atestat

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

Caracal ,

str. A.Caracalla, nr.2,

bl.A, sc.1 19

72

S+

P+

4E

20

17

40

40

20

06

-

Cla

sa I

Gavrilă Gheorghe

2

Caracal,

str.Iancu Jianu, nr.40, bl.

D 19

66

S+

P+

4

E

22

17

80

-

20

06

-

Cla

sa I

Gavrilă Gheorghe

3

Caracal, Aleea

Răsăritului, nr.1, bl. B17

19

83

S+

P+

4

E

10

90

0

-

20

06

-

Cla

sa I

Gavrilă Gheorghe

4

Caracal, Aleea

Virgil Carianopol, bl.

M1 19

73

P+

4E

40

30

45

-

20

06

-

Cla

sa I

Gavrilă Gheorghe

5

Balş,

str.N.Bălcescu, nr.139,

bl.H5 1969

P+

4E

80

5422

-

1997

-

Cla

sa I

Hotinceanu Mihail

6

Balş,

str.N.Bălcescu, nr.135,

bl.L5 1969

P+

4E

60

4027

-

1997

-

Cla

sa I

Hotinceanu Mihail

79

7

Slatina, str.

Unirii, bl. FA 16

19

73

S+

P+

4

E

80

43

3

20

08

-

Cla

sa

III Rîcă

Gheorghe

8

Slatina, b-dul

A.I. Cuza, bl. CAM 1

19

76

-

19

77

S+

P+

1

0E

12

0

53

4

-

20

08

-

Cla

sa

III Rîcă

Gheorghe

2.7.Eşecul utilităţilor publice :

Eşecul utilităţilor publice poate apărea la reţelele de alimentare cu energie electrică,

reţelele şi sursele de apă, reţelele de telefonie şi transmisiuni, reţelele de gaz, transportul

deşeurilor menajere (municipiu şi oraşe), etc. menţionate la capitolul 2.8 «infrastructuri

locale».

2.8.Muniţie neexplodată

În urma analizării documentelor de arhivă a rezultat faptul că pe teritoriul judeţului

există mai multe zone în care ar putea exista muniţie neexplodată din care amintim:

- din timpul primului război mondial: zona Podului de la Stoeneşti, zona Podului

Olt- Slatina, zona pădurii Alimăneşti, zona Corabia, zona satului Ipoteşti;

- din timpul celui de al doilea război mondial: comuna Perieţi, Dobrotinet,

Dumitreşti, Spineni, Stoicăneşti-pădurea Frunzaru, Crăciunei şi Vlaici, zona Slatina-Gară-

Pârliţi, zona unităţilor militare, Spitalul judeţean-sat Cireaşov, zona podului CFR peste Olt,

zona Gară Piatra-Olt, zona pădurii Sarului, zona Corabia-port Siliştoara, zona Islaz şi

Izbiceni.

Pe raza judeţului Olt s-au descoperit cantităţi importante de muniţii neexplodate, în

special în comunele limitrofe oraşelor, astfel : Caracal-Fălcoiu-Redea, Slatina-Brebeni-

Valea Mare-Curtişoara, Corabia-Izbiceni-Ianca, Balş-Găneasa-Pleşoiu, Drăgăneşti Olt-

Vâlcele.

Situaţia misiunilor de asanare pirotehnică desfăşurate pe teritoriul judeţului

Olt în perioada 01.01.2011 – 01.01.2012

Nr.

crt.

Data executării

lucrărilor de

asanare

ZZ L A

Locul executării

Muniţia asanată

1 10 02 2011 com.Coteana 1 X proiectil exploziv, cal. 130 mm

2 20 03 2011 com. Fărcaşele 1 X grenadă defensivă

3 13 04 2011 Corabia 12 X grenade de exerciţiu

4 18 04 2011 Şuica, oraş

Scorniceşti 1X corp proiectil exploziv

5 17 06 2011 Corabia 1 X proiectil perforant, cal. 100 mm

6 28 06 2011 Slatina 55 X cartuş, cal. 7.62 mm

7 07 09 2011 Slatina 1 X corp proiectil, cal. 106 mm

8 19 09 2011 com. Brebeni 1 X corp bomba de aruncător, cal. 84 mm

9 03 10 2011 com. Orlea 61 X cartuş cal. 7.65 mm

10 05 10 2011 com. Bălteni 1 X proiectil exploziv, cal. 75 mm

11 18 10 2011 com. Slătioara 1 X lovitură de aruncător, cal. 85 mm

80

Secţiunea 3. Analiza riscurilor biologice

Pe teritoriul judeţului Olt există riscul producerii unor epidemii si epizootii la

construcţii/ ferme zootehnice. Posibilităţile de spitalizare şi de executare a unor analize în

cazul producerii de epidemii şi epizootii vor fi prezentate în Anexa nr.7.

Situaţia epizootiilor la sfârşitul anului 2011 este prezentată în Anexa nr.8.

Sursele potenţiale de izbucnire a unor epidemii sunt reprezentate de oricare dintre

obiectivele medico-sanitare publice sau private care manipulează materiale biologice cu

potenţial infecţios: laboratoare de analize, secţiile de boli infecţioase, laboratoare de

anatomo-patologie, prin nerespectarea regulilor de bună practică.

Pe teritoriul judeţului Olt s-au manifestat următoarele epidemii în ultimii 7 ani:

-epidemia de rujeolă (2005-2007);

-forme de manifestare tip focare cu caracter endemo-epidemic (focare de

colectivitate-varicela 2007-2009, trichineloza, HAV tip A);

-pandemia AH1N1- (martie 2009);

-forme de manifestare tip focare cu caracter sporadic (tetanos, rabia, bruceloza de

import, boala Lyme, meningita meningococică).

Principalele surse de risc de epizootii sau zoonoze din judeţ pot fi datorate

următorilor factori:

- zonele situate în imediata apropiere a bazinelor hidrografice, predispuse la

inundaţii;

- fondurile cinegetice care ar putea fi sursa de contaminare pentru unele boli

infecto-contagioase sau parazitare;

- culoarele de migraţie pentru păsările sălbatice migratoare, în special, bazine

hidrografice, folosite şi ca locuri pentru iernat (bălţile Oltului, Dunării, Olteţului etc.);

- obiective sau locuri cu animale neautorizate/neîregistrate sanitar-veterinar,

nesupuse controlului sanitar veterinar.

Secţiunea 4. Analiza riscurilor de incendiu

La nivelul judeţului Olt zonele cu riscuri de producere şi propagare a incendiilor în

masă sunt:

1. Platformele industriale ale municipiilor Slatina şi Caracal, platforma industrială

a oraşului Balş, care cuprind obiective cu potenţial economic ridicat şi cu procese tehnologice

care presupun producerea, prelucrarea, manipularea ori depozitarea unor cantităţi apreciabile

de materiale sau substanţe periculoase.

2. Parcurile petroliere şi terenurile unde sunt amplasate sondele de extracţie din

zonele Potcoava-Ciureşti, Deleni-Oteşti şi Iancu Jianu.

3. Centrele populate în care se găsesc obiective (spaţii) de cazare ori social-

culturale reprezentate prin clădiri înalte sau cu aglomerări de persoane - Slatina, Caracal,

Balş, Corabia.

4. Zonele străbătute de traseele conductelor magistrale de transport gaze sau

lichide inflamabile.

12 23 10 2011 Caracal 1 X grenadă fumigenă de exerciţiu

13 12 11 2011 Caracal 1 X grenadă defensivă

81

5. Zonele împădurite aparţinând fondului forestier, îndeosebi în zonele de deal

greu accesibile – cu o suprafaţă de fond forestier de 54.834 ha, reprezentând 9,4% din

suprafaţa totală a judeţului. Din suprafaţa totală de fond forestier, 31.115 ha sunt proprietate

publică, aflată în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Olt, iar

23.682 ha sunt proprietate privată.

6. Culturile agricole cu o suprafaţă de 388.079 ha teren arabil, situat în principal

în partea de sud a judeţului, de-a lungul bazinelor hidrografice ale fluviului Dunărea şi a

râului Olt.

În anul 2011 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Olt s-a înregistrat cu un număr

de 3.731 intervenţii , faţă de anul 2010 când numărul acestora a fost de 2.220, creşterea

procentuală în acest an fiind de 68,06 %.

Din totalul celor 3731 intervenţii, 10 s-au produs pe teritoriul jud. Dolj şi 4 pe

teritoriul jud. Vîlcea.

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au participat la 114

intervenţii ( 213 de intervenţii în anul 2010) dintre care singure la 40 intervenţii (48 de

intervenţii în anul 2010) şi în cooperare cu serviciile profesioniste la 74 intervenţii ( 165 de

intervenţii în anul 2010).

Din totalul incendiilor, 317 (88,54 %) s-au produs la gospodării cetăţeneşti, anexe şi

bunuri ale populaţiei, 19 (5,30%) la domeniul public şi privat al statului, 19 (5,30%) la

domeniul privat român , 1 (0,27%) la domeniul privat mixt, 1(0,27%) la domeniul privat

mixt si 1(0,27%) la proprietate cooperatistă.

După împrejurările determinate, incendiile au fost favorizate de :

Nr.crt. Denumire cauză Nr. cauze Pondere

1 Instalaţii electrice defecte 73 10,2%

2 Echipamente electrice

improvizate

9 1,25%

3 Aparate electrice sub

tensiune

11 1,53%

4 Sisteme de încălzire defecte 1 0,13%

5 Mijloc de încălzire

improvizat

4 0,55%

6 Mijloc de încălzire

nesupravegheat

8 1,11%

7 Coş, burlan defect 46 6,43%

8 Cenuşă, jar , scântei 8 1,11%

9 Jocul copiilor cu focul 27 3,77%

10 Fumatul 31 4,33%

11 Foc deschis în spaţii deschise 59 8,25%

12 Sudură 8 1,11%

13 Autoaprindere 2 0,27%

14 Scurgeri de produse

inflamabile

6 0,83%

15 Defecţiuni tehnice de

exploatare

3 0,41%

16 Trăsnet 2 0,27%

17 Acţiune intenţionată 35 4,89%

82

18 Alte împrejurări 2 0,27%

19 Foc deschis în spaţii închise 23 3,21%

20 Nu e cazul 358 50,06%

Pagubele materiale se ridică la circa 1.808.138 lei, iar valoarea bunurilor materiale

salvate se ridică la aproximativ 20.324.250 lei.

Pe timpul acţiunilor de intervenţie au fost salvate un număr de 41 persoane ( 29 adulţi,

12 copii) , 346 animale şi 52 de păsări.

Media incendiilor la 1000 km2 a fost de 62,54, iar media incendiilor la 100.000

locuitori a fost de 73,97.

Nu am avut incendii scăpate de sub control. De asemenea trebuie subliniat faptul că

nu am avut accidente de circulaţie pe timpul deplasărilor la intervenţii.

În perioada de referinţă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Olt prin dispeceratul

propriu a asigurat gestionarea a 5882 apeluri de urgenţă direcţionate de Sistemul Naţional

Unic pentru Apeluri de Urgenţă “112” precum şi monitorizarea a 1132 transporturi de

substanţe periculoase pe căi de transport rutier, feroviar şi naval, notificând despre acestea

instituţiilor abilitate.

Pe parcursul anului 2011 a fost angrenat un număr de 10.032 persoane astfel :

Cadre Ofiţeri Maiştri

Militari Subofiţeri Voluntari Poliţie Jandarmi

Pol. de

frontieră

Efective

M.Ap.N. Civili

Nr.

efective 142 4 5688 609 906 300 4 20 2359

Secţiunea 5. Analiza riscurilor sociale

Dezastrele naturale sau provocate de oameni abundă în timp şi spaţiu. Atât

supravieţuitorii, cât şi echipele de intervenţie, sunt supuşi unui stres puternic care în multe

împrejurări, poate lăsa traume psihice asupra celor în cauză.

Imaginile dezastrului sunt adesea şocante provocând o stare de emoţie puternică cu un

impact negativ asupra comportamentului şi funcţionalităţii fiziologice. Emoţiile traduc o

relaţie specifică între oameni şi situaţie , ele pot fi declanşate de o împrejurare reală sau de

una imaginară.

Intensitatea emoţiilor este foarte variată, câteodată ea zguduie întregul organism.

Cu ocazia manifestărilor periodice cu afluenţă mare de public, nu au avut loc

evenimente care să pericliteze viaţa socială a comunităţii. Zonele de risc crescut sunt zonele

aglomerate cum ar fi: Spitalul de Urgenţă Judeţean Olt, Stadionul, instituţiile de învăţământ,

centrele comerciale, etc.

83

5.2. CLASIFICAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV - TERITORIALE

ÎN FUNCŢIE DE TIPURILE DE RISC

Nr.

crt.

Unitatea administrativ

Teritorială

T I P U L D E R I S C

Nu

mă

r d

e lo

cuit

ori

Cu

trem

urr

Alu

nec

ări

/

Pră

bu

şiri

de

tere

n

Inu

nd

aţi

i

Sec

etă

Av

ala

nşă

In

cen

diu

de

pă

du

re

Acc

iden

t ch

imic

Acc

iden

t n

ucl

ear

Ince

nd

iu î

n n

asă

Acc

iden

t g

rav

de

tra

nsp

ort

Eşe

cul

uti

lită

-ţil

or

pu

bli

ce

Ep

idem

ie

Ep

izo

oti

e

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Cap. A - MUNICIPII

01 SLATINA c At/Pt Id S ip Ach an Im Atp Eup ed ez 80.585

02 CARACAL C at/pt id S Ip Ach an Im Atp Eup ed ez 36.306

Cap. B - ORAŞE

01 BALŞ c at/pt id S Ip ach an im Atp Eup ed ez 22.031

02 CORABIA C at/pt Id S ip ach an im atp Eup ed ez 20.621

03 DRĂGĂNEŞTI - OLT c at/pt Id S ip ach an im atp Eup ed ez 12.519

04 PIATRA – OLT c at/pt id S ip ach an im atp Eup ed ez 6.048

05 POTCOAVA c at/pt Id S ip ach an im atp Eup ed ez 6.027

06 SCORNICEŞTI c at/pt Id S ip Ach an im Atp Eup ed ez 12.675

Cap. C - COMUNE

01 BALDOVINEŞTI c at/pt id S an im eup ed ez 1.014

02 BĂBICIU c at/pt id S an im atp eup ed ez 2.314

03 BÂLTENI c id S ach an im atp eup ed ez 1.934

04 BĂRĂŞTI c Id S an im eup ed ez 1.925

05 BÂRZA c S ip ach an im atp eup ed ez 2.635

06 BOBICEŞTI c at/pt id S ip an im atp eup ed ez 3.432

07 BRASTAVĂŢU c at/pt S an im eup ed ez 5.055

08 BREBENI c at/pt id S ip an im eup ed ez 2.949

09 BRÂNCOVENI c at/pt id S an im atp eup ed ez 3.114

10 BUCINIŞU C S an im eup ed ez 2.266

11 CĂLUI c at/pt id S im eup ed ez 1.896

12 CEZIENI C S an im eup ed ez 2.022

13 CILIENI C Id S an im eup ed ez 3.476

14 CÂRLOGANI c at/pt Id S Ip an im eup ed ez 2.885

15 COLONEŞTI c at/pt Id S ach im Atp eup ed ez 2.223

16 CORBU c at/pt id S ip ach im atp eup ed ez 2.573

17 COTEANA c id S an im eup ed ez 3.008

18 CRÂMPOIA c at/pt Id S an im eup ed ez 3.776

19 CUNGREA c at/pt Id S ip im eup ed ez 2.503

20 CURTIŞOARA c at/pt id S an im eup ed ez 4.652

21 DĂNEASA c at/pt S an im eup ed ez 3.777

22 DEVESELU C S an im eup ed ez 3.208

23 DOBREŢU c at/pt id S ip im eup ed ez 1.353

84

24 DOBROTEASA c S ip im eup ed ez 2.080

25 DOBROSLOVENI C id S ip an im eup ed ez 3.836

26 DOBRUN c at/pt id S ip an im eup ed ez 1.520

27 DRĂGHICENI C id S an im eup ed ez 2.003

28 FĂGEŢELU c S ip im eup ed ez 1.373

29 FĂLCOIU C Id S ip an im atp eup ed ez 4.267

30 FĂRCAŞELE c S an im atp eup ed ez 4.881

31 GĂNEASA c at/pt id S Ip ach an im Atp eup ed ez 4.165

32 GĂVĂNEŞTI c at/pt Id S im eup ed ez 2.210

33 GHIMPEŢENI c id S an im eup ed ez 1.805

34 GIUVĂRĂŞTI C Id S an im eup ed ez 2.621

35 GÂRCOV C Id S an im eup ed ez 2.752

36 GOSTAVĂŢU c at/pt id S ip an im eup ed ez 3.354

37 GRĂDINARI c id S ip ach an im atp eup ed ez 2.576

38 GRĂDINILE c at/pt S an im eup ed ez 1.730

39 GROJDIBODU C id S an im eup ed ez 3.199

40 GURA PADINII C at/pt id S ip an im atp eup ed ez 1.959

41 IANCA C at/pt id S ip An im atp eup ed ez 4.339

42 IANCU JIANU C at/pt id S ip im eup ed ez 4.652

43 ICOANA c at/pt Id S ip im eup ed ez 2.091

44 IPOTEŞTI c id S im eup ed ez 1.494

45 IZBICENI C Id S an im eup ed ez 5.115

46 IZVOARELE c id S an im eup ed ez 3.811

47 LELEASCA c at/pt id S Ip im eup ed ez 1.632

48 MĂRUNŢEI c id S an im eup ed ez 4.577

49 MIHĂIEŞTI c id S an im atp eup ed ez 1.994

50 MILCOV c at/pt id S ip im eup ed ez 1.697

51 MORUNGLAV c id S ip an im eup ed ez 2.843

52 MOVILENI c at/pt id S an im eup ed ez 3.816

53 N. TITULESCU C id S ip an im eup ed ez 1.312

54 OBÂRŞIA c S an im eup ed ez 3.110

55 OBOGA c at/pt id S im eup ed ez 1.651

56 OPORELU c Id S im eup ed ez 1.407

57 OPTAŞI MĂGURA c id S ip im eup ed ez 1.362

58 ORLEA C id S an im eup ed ez 2.764

59 OSICA DE SUS c id S ip an im eup ed ez 5.331

60 OSICA DE JOS c id S ip an im eup ed ez 1.732

61 PERIEŢI c id S an im eup ed ez 2.082

62 PÂRŞCOVENI c id S an im eup ed ez 3.273

63 PLEŞOIU C at/pt Id S Ip ach an im atp eup ed ez 3.421

64 POBORU c at/pt Id S Ip im eup ed ez 2.432

65 PRISEACA c at/pt id S ip an im atp eup ed ez 1.961

66 RADOMIREŞTI c at/pt S ach an im atp eup ed ez 3.833

67 REDEA c S an im eup ed ez 3.039

68 ROTUNDA C id S an im eup ed ez 3.020

69 RUSĂNEŞTI c id S ip an im eup ed ez 4.978

70 SCĂRIŞOARA c id S ip an im eup ed ez 3.305

71 SCHITU c at/pt Id S ip an im eup ed ez 3.067

85

72 SEACA c id S an im eup ed ez 2.196

73 SÂMBUREŞTI c at/pt id S Ip im eup ed ez 1.380

74 SÂRBII MĂGURA c at/pt Id S Ip im eup ed ez 2.159

75 SLĂTIOARA c id S ip ach an im atp eup ed ez 2.719

76 SPINENI c id S ip im eup ed ez 2.078

77 SPRÂNCENATA c At/Pt id S ip an im eup ed ez 2.750

78 STOENEŞTI c id S ip ach an im atp eup ed ez 2.361

79 STOICĂNEŞTI c S ip an im eup ed Ez 3.010

80 STREJEŞTI c id S ip ach an im atp eup ed ez 3.444

81 STUDINA c S an im eup ed ez 2.934

82 ŞERBĂNEŞTI c Id S an im eup ed ez 3.264

83 ŞOPÂRLIŢA C id S ip an im eup ed ez 1.482

84 ŞTEFAN CEL MARE C S ip An im eup ed ez 2.056

85 TĂTULEŞTI c S ip im eup ed ez 1.267

86 TESLUI c at/pt Id S ip an im eup ed ez 2.721

87 TIA MARE C id S an im eup ed ez 4.907

88 TOPANA c at/pt id S ip im eup ed ez 1.252

89 TRAIANU C S ip an im eup ed ez 3.452

90 TUFENI c at/pt Id S ip im eup ed ez 3.241

91 URZICA C S an im eup ed ez 2.425

92 VALEA MARE c at/pt Id S ip ach an im atp eup ed ez 4.014

93 VĂDASTRA c S an im eup ed ez 1.676

94 VĂDĂSTRIŢA c S an im eup ed ez 3.545

95 VĂLENI c At/Pt id S ip an im eup ed ez 3.390

96 VERGULEASA c at/pt id S Ip im eup ed ez 3.145

97 VIŞINA c S an im eup ed ez 3.437

98 VIŞINA NOUĂ c S an im eup ed ez 2.096

99 VITOMIREŞTI c At/Pt S Ip im eup ed ez 2.655

100 VÂLCELE c id S an im eup ed ez 2.894

101 VLĂDILA C S an im eup ed ez 2.201

102 VOINEASA c at/pt id S ip an im eup ed ez 2.121

103 VULPENI c id S ip im eup ed ez 2.745

104 VULTUREŞTI c at/pt Id S Ip im eup ed ez 2.575

CAPITOLUL IV-ACOPERIREA RISCURILOR

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii

riscurilor

Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în:

- stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a

situaţiilor de urgenţă;

- definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a

premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele

urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de

acţiune ce urmează să fie aplicat);

- selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie;

86

- luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de

cooperare.

Acţiunile de protecţie-intervenţie prezintă unele particularităţi determinate, în special,

de:

- natura şi amploarea situaţiei de urgenţă;

- locul şi situaţia concretă în care se acţionează;

- capacitatea de intervenţie a forţelor participante;

- caracteristicile terenului şi ale obiectivului;

- timpul, anotimpul şi starea vremii;

- gradul de pericol pentru personal şi tehnica din dotare;

- natura, caracteristicile şi proprietăţile fizico-chimice ale materialelor implicate

şi a celor din imediata vecinătate.

Acţiunile de protecţie-intervenţie organizate şi conduse de Comitetul Judeţean pentru

Situaţii de Urgenţă Olt cu forţele şi mijloacele la dispoziţie se realizează pentru:

- elaborarea şi aplicarea măsurilor/acţiunilor de previziune (prognoză), prevenirea

efectelor distructive generate de declanşarea riscurilor, asigurarea protecţiei populaţiei,

salariaţilor, animalelor, bunurilor şi valorilor materiale şi culturale, pregătirea populaţiei şi

teritoriului, în vederea desfăşurării unor acţiuni pe termen lung ;

- organizarea şi executarea înştiinţării, avertizării, prealarmării şi alarmării

administraţiei publice, instituţiilor publice, operatorilor economici şi populaţiei ;

- realizarea măsurilor de protecţie ;

- localizarea, limitarea şi înlăturarea efectelor provocate de manifestarea riscurilor ;

- asigurarea condiţiilor de subzistenţă pentru sinistraţi şi evacuaţi ;

- organizarea relocării populaţiei, refacerea capacităţilor economico-sociale ;

- refacerea capacităţilor de intervenţie, reanalizarea şi reactualizarea planurilor de

analiză şi acoperire a riscurilor, în funcţie de noile riscuri.

Având în vedere clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici

şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile potenţiale şi

specifice zonei de competenţă a judeţului Olt, evitarea manifestării, reducerea frecvenţei de

producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici,

etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente ;

b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;

c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale

şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

d) exerciţii şi aplicaţii.

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii

riscurilor sunt:

a) controale şi inspecţii de prevenire – executate de Inspecţia de Prevenire a

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Matei Basarab” al Judeţului Olt, precum şi în

cooperare cu reprezentanţi ai instituţiilor membre ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii

de Urgenţă Olt (Comisariatul Gărzii de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului etc. );

b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi de protecţie civilă - Inspecţia de

Prevenire a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Matei Basarab” al Judeţului Olt ;

c) acorduri;

d) asistenţă tehnică de specialitate;

e) informare preventivă – pliante, broşuri pe tipuri de riscuri;

f) pregătirea populaţiei – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Matei Basarab” al

Judeţului Olt ;

87

g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor la prevederile legale;

h) alte forme.

Secţiunea 2 . Etapele de realizare a acţiunilor

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

a.Alertarea pentru intervenţie cuprinde recepţionarea şi înregistrarea anunţului,

introducerea semnalului acustic, transmiterea acestuia comandantului intervenţiei şi

adunarea personalului în vederea deplasării la locul acţiunii.

Recepţionarea apelului, în vederea alertării pentru intervenţie se face prin Sistemul

naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 sau prin declanşarea sistemului de observare-

alarmare automată a incendiilor. Operaţiunea de alertare se efectuează prin declanşarea, de

către radiotelefonistul de serviciu a semnalelor acustice şi optice stabilite sau la ordinul

comandantului intervenţiei.

Alertarea se poate executa şi în urma anunţării telefonice directe sau verbale la sediul

unităţii sau subunităţilor. În cazul anunţării directe la sediul unităţii şi subunităţii a situaţiilor

de urgenţă, se procedează la legitimarea persoanelor şi reţinerea datelor privind identitatea

acestora, locul şi natura evenimentului, după care se declanşează semnalul de alertare şi se

raportează eşalonului superior.

În cazul în care solicitarea forţelor pentru intervenţie se face prin ordin transmis de la

eşaloanele superioare sau când se declanşează sistemul de observare-alarmare automată, se

trece imediat la declanşarea alertei.

În situaţia observării directe a producerii unor situaţii de urgenţă, se declanşează

semnalul de alertare şi se raportează despre aceasta eşalonului superior.

În conformitate cu prevederile OMAI nr. 360/14.09.2004, pentru aprobarea criteriilor

de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru

situaţii de urgenţă art. 6 (1), lit.a, se stabilesc timpii de alertare pentru subunităţile

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt, din timpul zilei sau noaptea, funcţie de

anotimp, astfel:

Nr.

crt.

Subunitatea Vara Iarna

Zi Noapte Zi Noapte

1. Detaşamentul de

pompieri Slatina

1 min.30 sec.

2 min. 2 min.

2min. 30 sec.

2. Detaşamentul de

pompieri Caracal

1min. 30 sec. 2min. 20 sec. 2 min. 3 min.

3. Staţia de pompieri

Scorniceşti

1min. 30 sec. 2min. 30 sec. 2 min. 3 min.

4. Garda de intervenţie

Balş

1 min. 30sec. 2 min. 2 min. 2min. 30 sec.


Stoeneşti

1 min. 2 min. 1min. 30 sec. 2min. 30 sec.


Vişina

1min. 30 sec. 2 min. 2 min. 2min. 30 sec.


Osica

1 min. 2 min. 1min. 30 sec. 2min. 30 sec.

a) Informarea personalului de conducere asupra situaţiei create se face în cel

mai scurt timp de la primirea apelului de urgenţă, de către personalul din serviciul operativ.

b) Deplasarea la locul intervenţiei se execută în baza ordinului de deplasare.

88

c) Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea

dispozitivului preliminar de intervenţie se realizează astfel:

Dispozitivul preliminar de intervenţie pentru stingerea incendiilor se realizează după

sosirea la locul acţiunii, concomitent cu executarea recunoaşterii şi trebuie să asigure

desfăşurarea rapidă a forţelor şi mijloacelor în dispozitivul de intervenţie, executarea unor

manevre în timp scurt, precum şi scoaterea de sub pericol a personalului şi tehnicii. Acesta

se realizează la ordinul comandantului intervenţiei, care cuprinde:

- locul de amplasare a tehnicii de intervenţie;

- numărul şi tipul ţevilor de însoţire pe timpul recunoaşterilor;

- modul de alimentare cu apă şi alte substanţe de stingere;

- numărul, tipul şi direcţiile de realizare a dispozitivului;

- aliniamentul până la care se realizează dispozitivul.

În cazul în care acţiunea urmează să se execute pe baza unor situaţii prevăzute în

documentele de organizare a intervenţiei, se trece direct la realizarea dispozitivului de

intervenţie.

d) Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de

intervenţie sunt activităţi care încep imediat, după sosirea la locul acţiunii, se continuă pe

toată durata intervenţiei şi constau într-un ansamblu de acţiuni întreprinse în scopul

cunoaşterii situaţiei, analiza riscurilor pentru personalul de intervenţie şi populaţie, obţinerii

şi transmiterii datelor necesare pentru luarea deciziei.

Recunoaşterea se realizează de o echipă formată din specialişti ai obiectivului afectat

şi comandanţii de echipaj, condusă de comandantul intervenţiei şi se execută pe mai multe

direcţii, prin observare şi cercetare.

La recunoaştere se stabilesc:

1) riscurile la care se expune personalul de intervenţie, populaţia, precum şi căile,

mijloacele şi procedeele de salvare-evacuare;

2) locul, natura, proporţiile, posibilităţile şi direcţiile de propagare ale tipului de risc

produs;

3) dispunerea obstacolelor împotriva incendiilor, a instalaţiilor fixe de stingere, starea

acestora şi eficienţa lor pentru limitarea propagării;

4) existenţa golurilor, instalaţiilor de ventilaţie sau de altă natură, ce pot favoriza

propagarea incendiului;

5) existenţa bunurilor materiale, necesitatea evacuării lor sau a protejării împotriva

efectelor tipului de risc produs;

6) necesitatea desfacerii, dislocării sau demolării elementelor de construcţie, ce pot

contribui la propagarea efectelor tipului de risc produs;

7) dispunerea, capacitatea şi posibilităţile de folosire a surselor de apă pentru

alimentarea autospecialelor şi utilajelor;

8) balizarea zonei în vederea protejării şi conservării datelor, informaţiilor şi urmelor

de orice natură şi evitarea pătrunderii persoanelor neautorizate.

Analiza situaţiei este activitatea desfăşurată în baza datelor şi informaţiilor obţinute

în urma recunoaşterii, se concretizează în luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie de

către comandantul intervenţiei în toate situaţiile, în scopul identificării şi evaluării riscului,

coordonării acţiunii şi întrebuinţării forţelor şi mijloacelor la dispoziţie într-o concepţie

unitară, potrivit situaţiei concrete evaluată în urma executării recunoaşterilor.

e) Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor, bunurilor şi

mediului se execută distinct şi prioritar de către personalul stabilit şi pregătit în acest scop:

- când situaţia de urgenţă ameninţă direct viaţa persoanelor ori animalelor;

89

- când există un pericol iminent de producere a unei situaţii de urgenţă care pune în

pericol viaţa;

- la ordinul instituţiilor abilitate.

Evacuarea şi salvarea persoanelor se execută, în toate situaţiile, cu sprijinul

personalului din obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninţă, folosind procedeele

adecvate situaţiei de la locul acţiunii, specificul obiectivului şi categoria de persoane şi/sau

animale ce urmează a fi evacuate (salvate).

Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi

metode în raport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele şi

mijloacele la dispoziţie.

În cazul bunurilor se evacuează în primă urgenţă cele cu pericol de explozie, precum

şi cele de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele incendiului,

ale apei şi precipitaţiilor atmosferice etc., asigurând protecţia acestora.

f) Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia

concretă se execută pe baza ordinului de intervenţie. După realizarea dispozitivului de

intervenţie, acesta poate fi completat/modificat, la ordinul comandantului intervenţiei, prin

introducerea de noi elemente de dispozitiv, în funcţie de evoluţia situaţiei.

Pentru asigurarea desfăşurării simultane a acţiunilor pe toate direcţiile şi nivelurile, în

mod deosebit la tipurile de riscuri majore produse, dispozitivul de intervenţie se organizează

pe sectoare, pentru conducerea fermă şi neîntreruptă a forţelor şi asigurarea libertăţii de

acţiune.

g) Manevra de forţe se realizează prin gruparea de resurse la locul intervenţiei, în

scopul concentrării efortului pe direcţiile de intervenţie, concomitent cu asigurarea scoaterii

efectivelor, tehnicii şi materialelor pentru intervenţie din zonele cu pericol iminent.

Manevra trebuie să fie simplă în concepţie, să corespundă misiunii, să se execute în

timp scurt şi să asigure continuitatea intervenţiei.

h) Localizarea/limitarea efectelor situaţiei de urgenţă constă în izolarea ariei de

manifestare a acesteia faţă de mediul înconjurător şi stoparea agravării efectelor produse,

protecţia construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor periclitate, concomitent cu crearea

condiţiilor pentru înlăturarea urmărilor evenimentului cu forţele şi mijloacele concentrate la

locul intervenţiei, acestea realizându-se prin:

-acţiunea neîntreruptă asupra principalelor direcţii de propagare, utilizând materiale,

substanţe şi procedee de intervenţie în funcţie de natura şi dezvoltarea evenimentului;

- protecţia elementelor de construcţie, a golurilor, instalaţiilor, căilor de acces şi

vecinătăţilor, pe direcţiile şi în locurile cele mai afectate şi asigurarea condiţiilor pentru

salvarea persoanelor aflate în zone greu accesibile;

- îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile sau protejarea lor;

- desfacerea sau demolarea elementelor de construcţie sau a unor părţi a instalaţiilor,

când situaţia impune, pentru crearea de culoare sau spaţii între obiectivul afectat şi

vecinătăţi.

Evenimentul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea acestuia este

întreruptă, protecţia vecinătăţilor este sigură şi sunt create condiţii pentru lichidarea acestuia

cu forţele şi mijloacele la dispoziţie.

i) Înlăturarea efectelor negative ale evenimentului este faza în care se execută un

complex de măsuri în scopul reducerii pagubelor materiale şi preîntâmpinării apariţiei altor

tipuri de risc la locul intervenţiei, conform atribuţiilor din competenţă.

90

j) Regruparea forţelor şi mijloacelor constă în reorganizarea parţială sau totală a

dispozitivului de intervenţie şi se execută atunci când apar schimbări importante în evoluţia

evenimentului, la ordinul comandantului intervenţiei.

k) Stabilirea cauzelor producerii evenimentului şi condiţiilor care au favorizat

evoluţia acestuia constituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul procurării,

analizării şi exploatării datelor şi stabilirea cauzelor se asigură, la cerere, şi în cazul

intervenţiilor la care au acţionat alte forţe de intervenţie sau cetăţeni.

l) Întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie se

realizează în conformitate cu prevederile Dispoziţiilor tehnice.

m) Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii este operaţiunea ce se

execută la ordinul comandantului intervenţiei şi cuprinde:

1) încetarea lucrului tuturor mijloacelor de intervenţie;

2) strângerea dispozitivului de intervenţie;

3) curăţarea sumară şi verificarea accesoriilor şi utilajelor;

4) verificarea existenţei şi aşezarea accesoriilor pe autospeciale şi utilaje;

5) realizarea plinurilor cu apă a autospecialelor, dacă sunt posibilităţi de alimentare;

6) verificarea prezenţei personalului participant la acţiune;

7) îmbarcarea personalului pe autospeciale;

8) încolonarea autovehiculelor;

9) deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate.

n) Restabilirea capacităţii de intervenţie se execută după înapoierea forţelor şi

mijloacelor la unitate/subunitate şi constă în:

1)realizarea plinurilor cu substanţe de stingere, carburanţi şi lubrifianţi;

2)întreţinerea şi verificarea accesoriilor şi tehnicii de intervenţie, remedierea

defecţiunilor, dacă este posibil;

3)înlocuirea echipamentului de protecţie ce nu mai poate fi folosit;

4)reorganizarea gărzii de intervenţie şi înlocuirea personalului, după caz;

5)asigurarea asistenţei medicale.

o) Informarea inspectorului şef/comandantului şi eşalonului superior se

realizează prin rapoarte operative, rapoarte de intervenţie şi rapoarte de evaluare a

intervenţiei.

Stabilirea cauzelor producerii evenimentului se face de către comandantul

intervenţiei, potrivit reglementărilor aprobate de ministru şi/sau inspectorul general,

referitoare la cercetarea la faţa locului.

Secţiunea 3. Faze de urgenţă

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evernimentului, intervenţiile

servicilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

Operaţiunile de intervenţie sunt executate în succesiune, pe urgenţe, astfel:

Urgenţa I se asigură de garda de intervenţie a subunităţii în raionul căreia se află

obiectivul afectat. Garda de intervenţie este compusă din personalul operativ şi tehnica din

dotare nominalizate în Registrul cu organizarea serviciului de permanenţă. Garda de

intervenţie poate acţiona independent sau în cooperare cu forţele şi mijloacele existente în

obiectivul sau localitatea afectată, precum şi cu celelalte SVSU/SPSU din raionul de

intervenţie.

91

Conducerea este asigurată de şeful gărzii de intervenţie/comandantul de echipaj, iar

în situaţii complexe acţiunea va fi condusă de comandantul subunităţii sau un ofiţer din

subordinea acestuia.

Urgenţa a II- a se asigură de către subunităţile ISU, iar în situaţii complexe se pot

solicita forţe şi mijloace cu care se cooperează, precum şi cele ale SVSU/SPSU din zona de

competenţă a ISU Olt.

Conducerea acţiunilor este asigurată de inspectorul şef al Inspectoratului pentru

Situaţii de Urgenţă Olt, fiind sprijinit de persoana care asigură continuitatea la conducere,

grupa operativă, alte persoane stabilite de acesta sau, după caz, specialişti din obiectivul

afectat.

Urgenţa a III- a se asigură de două sau mai multe inspectorate pentru situaţii de

urgenţă limitrofe.

Conducerea acţiunilor se asigură de către inspectorul şef al Inspectoratului pentru

Situaţii de Urgenţă Olt, în coordonarea nemijlocită a prefectului judeţului Olt.

Urgenţa a IV- a în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată, se asigură

prin grupări operative dislocate la ordinul inspectorului general.

Conducerea acţiunilor se asigură de către inspectorul general.

a) În urgenţa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către

structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau

înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora şi se referă la:

1. deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor ;

2. limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire la construcţii;

3. salvarea victimelor;

4. acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

5. descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau

neexplodate;

6. limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărire comunală;

7. evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în

zonele supuse riscurilor;

8. stingerea incendiilor;

9. decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;

10. asigurarea mijloacelor de subzistenţă.

b) În urgenţa a II- a se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul

evenimentului forţe şi mijloace de intervenţie şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni

specifice, până la terminarea acţiunilor de intervenţie. Acestea se referă la:

1. dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor

complementare;

2. evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate;

3. asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru

sinistraţi;

4. constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;

5. decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o impune;

6. executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi

bunurilor proprii;

7. executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;

8. executarea controlului sanitar- epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor

proprii;

9. asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare;

10. refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică;

92

11. controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de comunicaţie,

pentru transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie;

12. asigurarea mijloacelor de subzistenţă;

13. îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

c)În urgenţa a III-a, asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe, şi a IV-a,

asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului

General în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată, continuă să se execute

acţiunile din primele urgenţe în funcţie de momentul în care s-au declarat, cu forţe şi

mijloace sporite.

Secţiunea 4. Acţiunile de protecţie-intervenţie

Intervenţia reprezintă ansamblul unitar şi coerent al acţiunilor de gestionare a

situaţiilor de urgenţă şi participare la restabilirea stării de normalitate.

Acţiunile de intervenţie prezintă unele particularităţi determinate, în special, de:

a)natura, amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă;

b) locul şi situaţia concretă în care se acţionează;

c) capacitatea de intervenţie a unităţilor, subunităţilor, a serviciilor voluntare şi private

pentru situaţii de urgenţă;

d) caracteristicile terenului şi ale obiectivului;

e) timpul, anotimpul şi starea vremii; gradul de pericol pentru personal şi tehnica din

dotare;

f) natura, caracteristicile şi proprietăţile fizico-chimice ale materialelor implicate şi a

celor din imediata vecinătate.

Forţele de intervenţie specializate acţionează în domeniul lor de competenţă, pentru:

a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi

transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi

materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la

evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii

situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

e) diminuarea şi /sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a

căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de

pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt

dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în

gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi

distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri

menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de

apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice,

explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru

învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia

cu mijloacele din dotare.

În funcţie de destinaţia mijloacelor de intervenţie, pentru îndeplinirea misiunilor,

subunităţile se pot întrebuinţa, în principal, astfel:

- Echipajele de primă intervenţie şi comandă asigură coordonarea forţelor proprii la

locul intervenţiei şi fluxul informaţional cu punctul de comandă;

93

- Echipajele de intervenţie cu apă şi spumă acţionează pentru oprirea procesului de

ardere prin diferite procedee, protecţia căilor destinate salvării şi evacuării persoanelor,

animalelor şi bunurilor materiale, protecţia instalaţiilor şi construcţiilor situate în zona

afectată, alimentarea cu apă menajeră a populaţiei etc.;

- Echipajele pe autospecială de stingere cu pulberi acţionează pentru localizarea şi

stingerea incendiilor de natură electrică şi din domeniul petrochimiei;

- Echipajele pe autospeciale de stingere cu praf şi azot acţionează pentru întreruperea

procesului de ardere la incendiile produse în industria petrochimică;

- Echipajele pentru evacuarea fumului, gazelor şi iluminat acţionează pentru

evacuarea produselor de ardere, refularea aerului în spaţiile inundate de fum, executarea

desfacerilor sau demolărilor, iluminarea locului acţiunii etc.;

- Echipajele de intervenţie şi salvare de la înălţime acţionează independent sau în

cooperare cu alte echipaje de intervenţie pentru salvarea persoanelor de la înălţimi sau

pentru realizarea dispozitivelor de intervenţie la nivelele superioare ale clădirilor şi

instalaţiilor;

- Echipele de căutare-salvare acţionează pentru căutarea şi scoaterea victimelor de sub

dărâmături, din adăposturi blocate, salvarea victimelor de la înălţimi, consolidarea clădirilor

care ameninţă cu prăbuşirea, executarea de treceri printre şi peste dărâmături spre locul

intervenţiei, precum şi pentru iluminarea punctelor de lucru;

- Echipajele serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare acţionează pentru

permiterea accesului, degajarea victimelor în cele mai bune condiţii şi cât mai rapid posibil,

fără a agrava leziunile existente, concomitent cu acordarea asistenţei medicale de urgenţă, în

timp util, în cazul incendiilor, accidentelor şi altor situaţii de urgenţă în care funcţiile vitale

ale persoanelor afectate sunt sau se presupune a fi în pericol iminent;

- Echipajele pe autospecială de primă cercetare şi evaluare C.B.R.N. acţionează

pentru determinarea prezenţei şi măsurarea nivelului de radiaţie, precum şi măsurarea

gradului de contaminare şi marcarea zonelor contaminate;

Secţiunea 5 . Instruirea

Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor

abilitate prin lege pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele pentru situaţii

de urgenţă judeţene şi aprobate de comitetele judeţene.

Prefectul, primarii şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi

instituţiilor au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei,

precum şi de către populaţie, a modalităţilor de acţiune, conform Planurilor de Analiză şi

Acoperire a Riscurilor.

La nivelul judeţului Olt, pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se desfăşoară în

conformitate cu prevederile O.M.A.I. nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea

Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă,

precum şi a Ordinului Preşedintelui Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt de

pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă emis la începutul anului 2011.

Instruirea persoanelor angajate în muncă în domeniul situaţiilor de urgenţă constituie

parte componentă a activităţii de pregătire desfăşurate de persoanele fizice şi juridice în

domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici sunt

obligaţi, să organizeze şi să execute instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă pe baza

prezentelor dispoziţii generale şi a reglementărilor specifice.

94

Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este componentă a pregătirii

profesionale şi are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în

vederea prevenirii şi reducerii efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor

la locul de muncă şi în incinta instituţiilor şi operatorilor economici.

Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează prin instructaje şi

prin participarea la cursuri, aplicaţii, exerciţii practice şi antrenamente, în funcţie de tipurile

de risc specifice.

Periodicitatea aplicaţiilor, exerciţiilor şi a antrenamentelor este stabilită de

Instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii în domeniul situaţiilor de

urgenţă, aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este obligatorie şi trebuie să

aibă un caracter permanent şi susţinut în timpul desfăşurării procesului de producţie şi la

locul de muncă.

Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici au

obligaţia să asigure instruirea întregului personal angajat în muncă, în raport cu nivelul de

pregătire al salariaţilor şi în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare unitate.

Operatorii economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente

majore în care sunt implicate substanţe periculoase se supun şi prevederilor legislaţiei

specifice.

Secţiunea 6. Realizarea circuitului informaţional–decizional şi de cooperare

Sistemul informaţional–decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate

observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice,

alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii

implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierarhic superioare

asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor

negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte.

Primarii, comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi

conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să

asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi

hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

Pe linie de dezastre Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ia

decizia de intervenţie pe baza propunerilor făcute de către membrii Comitetului Judeţean

pentru Situaţii de Urgenta şi a specialiştilor din cadrul grupurilor de suport tehnic pe tipuri

de riscuri.

Cooperarea se realizează pe baza planurilor de cooperare existente între Inspectoratul

pentru Situaţii de Urgenţă Olt şi unităţile militare din cadrul M.Ap.N. şi M.A.I. precum şi

serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, instituţiilor publice, agenţilor economici şi

organizaţiilor nonguvernamentale.

Informaţiile despre producerea evenimentelor ajung la dispeceratul din cadrul

Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, care le

transmite Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrului Operaţional Naţional

din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Deciziile privind executarea

acţiunilor de alarmare şi evacuare in cazul producerii dezastrelor a declarării stării de

95

necesitate sau de urgenţă se iau de către preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de

urgenţă sau, în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreşedinţi.

Sistemul informatic şi de comunicaţii se organizează pe baza cadrului normativ în

vigoare, iar răspunderea pentru realizarea şi menţinerea legăturii prin mijloace informatice şi

de comunicaţii, revine personalului specializat din organigrama unităţii.

Pentru organizarea sistemului informatic şi de comunicaţii se folosesc atât mijloace

proprii, cât şi cele puse la dispoziţia unităţilor prin implementarea Sistemul de Management

Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă (SMISU) la nivel naţional şi judeţean.

Mijloacele necesare personalului pentru a comunica atât intern (în interiorul CJCCI),

cât şi extern (cu alte instituţii de comunicaţii /forţe desfăşurate şi cu publicul), constau, în

principiu, din:

a) comunicaţiile interne, care includ: sisteme interne de telefonie cu identificator apel

şi agendă telefonică, cu fir şi fără fir LAN, intranet, e-mail şi sistem de mesaje instantanee şi

alte sisteme electronice de colaborare;

b) comunicaţiile externe, care cuprind:

b1) conexiunea sistemului telefonic intern la reţelele publice (reţea fixă, mobilă,

satelit) pentru comunicaţiile voce şi transmiterea/primirea mesajelor prin fax;

b2) acces la reţelele de comunicaţii bidirecţionale prin radio care aparţin

diferitelor autorităţi implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă, cu capacitatea de a asigura

interoperabilitatea între aceste reţele, personal şi sistemul de notificare a celor care

desfăşoară activităţi în CNCCI/CJCCI;

b3) conectivitate redundantă la internet;

b4) conectivitate redundantă a datelor cu sisteme de date ce aparţin diferitelor

autorităţi de sprijin capabil şi de VoIP (voce peste protocol Internet).

c) comunicaţiile publice, ce se regăsesc în: briefing-uri de presă, internet web site,

prezentări şi interviuri.

Sistemul informatic şi de comunicaţii asigură:

a) transmiterea la timp a ordinelor, dispoziţiilor şi rapoartelor pentru conducerea

neîntreruptă a acţiunilor de intervenţie;

b) primirea informaţiilor şi anunţurilor referitoare la producerea situaţiilor de urgenţă

şi transmiterea semnalelor de înştiinţare la localităţile posibil a fi afectate;

c) recepţionarea şi transmiterea semnalelor de înştiinţare şi prealarmare despre

iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau conflictelor armate localităţilor din

zona de competenţă;

d) transmiterea şi primirea mesajelor şi informaţiilor de cooperare;

e) necesarul de echipamente de comunicaţii pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

Primirea anunţurilor despre producerea situaţiilor de urgenţă se realizează prin

Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, conform metodologiei elaborate în

acest sens.

Prealarmarea efectivelor despre pericolul atacului din aer se realizează prin mesaje

unice transmise de către eşalonul superior.

96

Fluxul informaţional-decizional la nivel judeţean se realizează conform anexelor nr.

9.1, 9.2, 9.3, 9.4.

CAPITOLUL V- RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi

acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de

asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă,

elaborate de comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Consiliul judeţean şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile

necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi

acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Forţe şi mijloace necesare pentru prevenirea şi intervenţia în situaţii de urgenţă:

Servicii pentru situaţii de urgenţă:

-profesioniste- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” al

Judeţului Olt are următoarea structură de intervenţie:

-Detaşamentul de Pompieri Slatina;

-Detaşamentul de Pompieri Caracal;

-Staţia de Pompieri Scorniceşti;

-Garda de Intervenţie Stoeneşti;

- Garda de Intervenţie Vişina;

- Garda de Intervenţie Osica;

- Garda de Intervenţie Balş.

-voluntare- În judeţul Olt sunt constituite la nivelul municipiilor, oraşelor şi

comunelor un număr de 112 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă în care sunt

încadrate 4151 persoane, dintre care 76 personal angajat şi 4075 personal voluntar (701 sunt

specialişti ai componentei preventive).

Din totalul de 112 localităţi, doar 11 localităţi sunt dotate cu autospeciale de stins

incendii.

Referitor la dotarea cu mijloace de intervenţie a grupelor de intervenţie şi a echipelor

specializate pentru limitarea şi înlăturarea situaţiilor de urgenţă, s-a constatat că serviciile

voluntare au o dotare minimă şi nu s-a făcut conform riscurilor existente pentru a putea face

faţă singure unei intervenţii în situaţii de urgenţă.

Situaţia Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă care au în dotare autospeciale

de intervenţie:

1. Corabia - 1 autospecială

2. Bucinişu – 1autospecială

3. Iancu Jianu –1 autospecială

4. Izbiceni –1 autospecială

5. Radomireşti –1 autospecială

6. Rusăneşti –1 autospecială

7. Spineni –1 autospecială

8. Tia mare –1 autospecială

9.Văleni –1autospecială

10.Drăgăneşti – Olt - 1 autospecială

11.Stoicăneşti – 1 autospecială

97

Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă

Nr.

Crt. Categoria Operatorul Forţe Mijloace

1. IV S.C.ZAHĂR CORABIA 4 angajaţi -1 motopompă

2. IV S.G.GAMA S.A. SCORNICEŞTI 4 angajaţi -1 motopompă

3. IV S.C.S.M.R..S.A. BALŞ 9 angajaţi -1 ATI R 12215

4. IV S.C.TMK ARTROM S.A. SLATINA 13 angajaţi -1 IVECO MAGIRUS

450

5. V

S.C.CENTRUL RIVERGATE S.R.L.

Punctul de lucru Slatina

41 angajaţi - 1 ASp. cu apă şi spumă

IVECO MAGIRUS

- 1 ASp. cu pulbere PLA

3000 IVECO

- 1 ASp. 4 S R 19256

- 1 ASp. de lucru cu

spumă

- 1 motopompă Novus

6. V

S.C. ELECTROCARBON S.A.

SLATINA

19 angajaţi -1 APCA R 12215

-1 ATI R 12215

-1 AScM 8135

7. V SNP PETROM-SCHELA CIUREŞTI-

POTCOAVA

12 angajaţi -1 APCA R 12.215

-1 ASp cu apă şi spumă

MAN

În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor

şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor descentralizate şi al

societăţilor comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de

voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în

organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.

La locul intervenţiei se mai pot constitui forţe auxiliare care se stabilesc din rândul

populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special

pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile

de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile

de apărare, elaborate conform legii.

La nivelul structurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, resursele materiale şi

financiare se alocă de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul

General pentru Situaţii de Urgenţă.

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă primesc resurse materiale şi financiare

prin bugete locale, precum şi alte surse (sponsorizări, donaţii).

Instituţiile deconcentrate cu rol de management în cazul producerii unor situaţii de

urgenţă îşi asigură resursele prin bugete proprii, alocate de la ministerele în subordinea

cărora funcţionează.

98

În cazul producerii unor dezastre sau în alte situaţii de urgenţă de amploare,

Guvernul analizează şi aprobă scoaterea de la rezervele de stat a unor produse şi bunuri

materiale necesare sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei

afectate.

CAPITOLUL VI-LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de

urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de

autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest

domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă

specifice tipurilor de riscuri.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din

timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a

situaţiei de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu

atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Împuternicit INSPECTOR ŞEF

Colonel,

Marian Pică

Date post:	08-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	florin-parvan
View:	241 times
Download:	2 times

Paar 2012 Isu Olt

Documents