POVESTEA UNUI PEŞTIŞOR: “CĂLĂTORIE ÎN LUMEA APELOR”

Realizat de: Stoicescu

Sebastian Valinejad Sara

Ciuntu Adriana

Eu sunt un peştişor care m-am născut în râul Olt, nu departe de locul de unde izvorăşte, undeva în munţii Hăşmaşu Mare. După ce mama a depus icrele, a plecat şi am rămas împreună cu câteva sute de frăţiori şi surioare, care la rândul nostru am fost luaţi de apele Oltului şi conduşi agale către Dunăre. În scurt timp am mai crescut şi acum vă voi spune povestea vieţii mele.

Aşadar, am pornit la plimbare, înotând prin apele de munte repezi şi învolburate, trecând în drumul meu acvatic prin judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt şi Teleorman.

La început, râul era un firicel firav de apă, apoi am observat o multime de pâraie care se vărsau în Olt, afluenţi ce făceau ca albia râului să devină din ce în ce mai mare. Am numărat foarte mulţi afluenţi. Am vizitat oraşele Miercurea Ciuc, Sfântul Gheorghe, Făgăraş, Râmnicu Vâlcea şi Slatina.

Curând am ajuns în primul lac de acumulare, la Voila, loc în care m-am simţit ca într-o piscină uriaşă unde convieţuiam cu mii şi mii de peşti.

Am stat de vorbă cu păstrăvi bătrâni, ce se născuseră în lacuri de munte care se formează prin acumularea apelor de ploaie, a zăpezilor sau prin topirea vechilor gheţari şi se află pe culmile munţilor care depăşesc 1800 m; am discutat cu un somn ce locuise câţiva ani buni într-un lac format prin prăbuşirea unor versanţi ai munţilor care au stăvilit apele unui râu şi care se numeşte lac de baraj natural.

Nu ştiu cum este viaţa peştilor din lacurile de pe ţărmul Mării Negre, cu apă sărată, amară sau dulce (create prin formarea unor baraje de aluviuni aduse de apele mării), dar bănuiesc că traiul lor în acele ape este precum al beduinilor în deşertul Sahara.

Din când în când apa din lacurile de acumulare este deversată controlat, iar eu fiind mic de statură am trecut prin toate revărsările şi am vizitat toate lacurile de acumulare construite pe râul Olt. Am sosit pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman unde Oltul se varsă în Dunăre. Pe marele fluviu am privit vapoare pline cu turişti, barje încărcate cu mărfuri, multe conducte care duceau apa către terenurile agricole pentru a fi irigate.

Tot în călătoria mea am aflat că Dunărea izvorăşte din munţii Pădurea Neagră (Germania), traversează Europa Centrală de la vest la est,străbate 10 ţări şi 4 capitale.

În ţara noastră curge din dreptul localităţii Baziaş, formează defileul de la Cazane în munţii Carpaţi, apoi limitează la sud Câmpia Română. De la Călăraşi la Brăila, Dunărea se desparte în două braţe formând Balta Ialomiţei şi Balta Brăilei. De la Tulcea fluviul formează,prin cele trei braţe-Sfântu Gheorghe, Sulina şi Chilia- Delta Dunării, un paradis al păsărilor şi vegetaţiei.

Am avut viaţă grea pe Dunăre. Trei somni înfometaţi au încercat să mă înghită, dar erau prea graşi şi nu se puteau ţine după mine, iar două ştiuci sprintene m-au fugărit încât mă deplasam mai repede decât un vapor rusesc. Dar am supravieţuit şi am ajuns în Marea Neagră,care este situată în sud-estul României.

Marea Neagră este o cale de transport pentru mărfuri şi persoane, prin intermediul căreia se asigură legături comerciale cu alte ţări.

O mare bogăţie este reprezentată de zăcămintele de petrol şi gaze naturale din subsolul mării, exploatate pe Platforma Năvodari.

Este înconjurată de uscat, fiind o mare interioară continentului. Litoralul românesc se întinde pe o lungime de 245 km, între braţul Chilia şi localitatea Vama Veche.

Adâncimea Mării Negre este cuprinsă între 200m (în apropierea ţărmului) şi peste 2000 m (în partea centrală).

În apele Mării Negre trăiesc sturioni, rechini, delfini, meduze, melci şi multe alge, iar ţărmul este populat de pescăruşi şi albatroşi.

Nici în Marea Neagră nu am trăit o viaţă fericită, deoarece din cauza substanţelor provenite de la vasele petroliere şi a deversării reziduurilor în apa mării m-am îmbolnăvit foarte grav. Norocul meu a fost că am găsit un remediu natural şi anume o algă marină care îşi face efectul în asemenea situaţii, ştiam lucrul acesta de la bunicii mei . Bineînţeles că mulţi dintre fraţii mei au murit, iar eu am suferit foarte tare. M-aş bucura mult dacă lucrurile acestea nu s-ar mai întâmpla şi dacă oamenii şi-ar da seama de efectul distrugător pe care îl au asupra naturii.

Am luat decizia să mă întorc în Dunăre, unde m-am şi stabilit, pe braţul Chilia, mi-am întemeiat o familie formată din 2150 de peşti, dar nu le mai ţin minte numele la toţi, deoarece am îmbătrânit şi m-a lăsat memoria.

• Manual pentru clasa a IV-a , Cleopatra Manual pentru clasa a IV-a , Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă, Editura Mihăilescu, Tudora Piţilă, Editura Aramis,2006Aramis,2006

• Geografie- suport didactic pentru fixarea şi Geografie- suport didactic pentru fixarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor- clasa a IV-a, îmbogăţirea cunoştinţelor- clasa a IV-a, Dumitra Radu Dumitra Radu

• www. www. www.zoopedia.ro www.zoopedia.ro • www.ecomagazin.rowww.ecomagazin.ro• www.www.mmediummediu.ro.ro ..roro

BIBLIOGRAFIE:BIBLIOGRAFIE: