,*#.;F.

'iJl:li

i

*

-I*

rgl--A-

f,IIIg

IIINg

8g:

II

Iv

&

(c,

Ghidft;'.'" " cilitorie

SI$UFO prin

adolescenfi

czu 613.96

152

Autori:l. Dr. Galina Legco, obstetrician-ginecolog qef Centrul de Sinitate prietenosTinerilor (CSPT),,Neovit:"2. Dr. Victoria Ciubo6ru, obstetrician-ginecolog Centrul Nalional de Sinitatea Reproducerii 9i Genetici Medicali (CNSRGM)

Coautori:l. Dn Luminita Suveici, doctor in medicini, catedra Medicini de Familie, USMF"Nicolae Testemipnu"2. Dr.Angela Parii, obstetrician-ginecolog, Centrul Naflonal de Sinitate aReprcducerii gi Genetici Medicali3. Gabriela Popenco, psiholog Centrul de siniate mentali ,,Somato"4. Dr. Dumitru Rubanovici, dermato-venerolog CSPT ,,Novia"5. Larisa Chirev, psiholog CSPT ,,NmvKa"6. Natalia Gandrabuq psiholog-eduetor", CSPT ,,Novia"7. Anastasia Doroftei, asistent social, CSPT ,,Nmvia"8. Nicoleta Panla consulant independem in comuni@

Ghidul o firsrpublicot an srijinul finoncior ol 4rezartmgri IJNICEFit Rrptffrco Mddon.VEiunile i foptele expuBin pubkorje nu reffd4n€,/o€rc\gpito {xddd o I,N!CEF.

unicef @

Fditum tinpoSmfia PRAG3Chgindu, st:. Pevilnni 91

Tel.237956

@ PRAG-3, O{SRG^t CSPT -Neovito" 20 | 0.

Dragd cititorule,

Daci gii in mini acest pliant, probabil ci egti in perioada pubeftifii.Lumea ta interioari ti aspectul tiu se schimbi atit de intens,incat ai puteasA te simli ca un extraterestru, care nu se mai recunoa$te atat in interior, catti la exterior. Schimblrile survenite, sunt, in mare parte. din categoria celor,despre care, in urmi cu caliva ani, {i se spunea: ,,vom vorbi despre aceastacdnd vei crette mare".

Ai crescut, dar cei din preajmi nu se prea inghesuie la uga ta si-qivorbeascd... Poate din cauzi,ci ar putea si te perceapl $i ei ca pe un extra-terestru gi nu gtiu in ce ,,limbi" si-1i vorbeasci, poate ci gi lor nu le-a vorbitnimeni la timpul respectiv... $i ce-ti rimane lie de ficut? Si explorezi de unulsingun sau impreuni cu prietenii, acest univers necunoscut - adolescenla.Cu prietenii, desigur, e mai ugor si mai amuzant si cilitoregti, iar ,,limbajul"prieteniei, poate siJ transforme ti pe un extraterestru in cea mai apropiatifiinp. lar daci mai ai parte gi de un prieten, care a cilltorit prin universuladolescenlei ti cunoatte drumul, gi mai ai la dispozi{ie ni$e informafii saughiduri de cildtorie, atunci ai tansa si nu-!i scape si vizitezi cele mai fru-moase locuri din univers 9i, in acelaqi timp, si evili grelelile, pentru a nucidea pradd deznidejdii.

lji propunem si prive;ti acest pliant ca pe un mic ghid de cilitorieprin universul adolescenjei. El te indeamni si explorezi cu curai profunzi-mile fiingei proprii ti lumea din jur; evitAnd riscurile. Evident, un cilitor sepoate confrunta cu multe pericole in drumul siu, insi atunci cind, de labun inceput, el cunoatte care ar fi ele, le poate ocoli sau depiEi cu cele maimici pierderi.Astfel,in acest mic ghid, ne-am propus si abordim doar uneledin multitudinea de probleme gi situafi care ar putea si-1i puni in pericolcilitoria prin universul adolescenjei, oferindu-{ rispuns la intrebirile: dacitot ceea ce ti se intampli e normal; cum si-1i imbunitilegti aspectul firla-!i prejudicia sinitatea; cum si-li manifegti sexualitatea, evitAnd o sarcininedoriti;i infecliile cu transmitere sexuali; cum si fii ,,tare" gi popular firidroguri gi cum si triiegti firi violen$. Acest ghid ili mai oferi ceva foarteimportant datele decontact ale servicii-lor de sinitate pri-etenoase tinerilor,unde ai putea gisirispunsuri la intre-bdrile care te fri-mAnti, inqelegere 9isuPort in cazul unorprobleme cu care teconfrunli.

DESCRIEREA CIPA CAMEREI NATIONA.T A

Galina Legco,Victoria CiubotaruGhid pentru o cilitorie siguri prin adolscen$ / auL: Galim Le$o,Victoria

coaut.: Lumini{a SuveicS, Angela Parii, Gabriela Popemo [et al.]. - Ch.:SRL20l0.-28o.

Aut sunt indicali pe vs. f. de tL - 186900 s,tsBN 978-9975-77- | 50-4.

Lumea ta interioariTe-ai certat cu toati lumea? fi s-a spus ci nu mai e;ti acea persoani

care ai fost altidati? Ai contat pe sprilinul gi implegerea celor dragi, dar aiprimit reproguri? Consideri ci nimeni nu te ingelege ;i nu te iubegtel

Agadar, parcurgi gi tu perioada adolescenlei, prin care a trecut toatilumea la vremea ei. Chiar daci pirinlii di afirmi ci ei au fost altfel, chiardaci tu crezi ci atunci erau alte timpuri, trlirile tale sunt identice cu triirilelor, cdnd erau de vdrsta ta. $i triirile copiilor tii vor fi la fel cu cele pe carele ai tu.

Acestea sunt unele dintre triirile care te determini si te maturizezi: siinveli noi modalitili de a comunica cu cei din jur,si-$ dai seama cine egti gi

cine ai vrea si devii, si-!i dezvol{ agerimea gi abilitijile ce te vor ajuta si tedescurci in viagi, si faci h1i situaliilor dificile, si acorzi aten$e persoanelordragi, sI inve{ si-1i exprimi pirerile, dorinlele, rugiminlile in aga mod incitceilal{ si le inleleagi.

Te intebi:

E normal sd md simt ara cum md simt?De ce lumeo se comporad in felul dsta cu tine?De ce trebuie sd tolerezi oceostai otitudine?A cui Pdrere este ,noi imponontd:o to sau o celorlolyi?Core este sensul existengei tole Si ol oltorc?Moi ore rostviola?Yei fi vreodatd in store de cevo?lgi vei rcallza weodotd visele?Sprc ce meritdi sd ospiri?

... ti uneori te sperie insugi gandul cd igi Pui dserneneo intebdri?Faptul ci i1i pui astfel de intrebiri vorbegte despre gitinga ta de a cu-

noagte lumea gi pe tine insuli gi, deci ele nu pot servi drept motiv de ?ngrijo-rare. Ceea ce poate ingrijora sunt rispunsurile la aceste ?ntrebiri.

Modul corectin core rdspunzi lo ele te ojutd:- se menlii relaliile cu cei din jur;- si-i inlelegi pe cei din jur gi sI acce4i drepol lor de a fi aga cum sunt;- si reugegti in activitilile in care te implici, si duci lucrul la bun sfdrgit;- si ai propriile pireri ;i si decizi anumite lucruri ce $n de tine gi viala ta,- si te descurci cu succes cu provocirile la care te supune adolescenla.

Docd insd rdspunsurile cdgdtate te determind- si te izolezi de cei din lur;- si-1i fie frici si iei unele decizii;- si-{ fie dificil si comunici cu oamenii sau, din contra, si ai nevoie

permanenti de atenlia altora gi si suferi atunci cind n-o primegti;- si-$ fie frici de situalii noi, deoarece consideri ci nu egti in stare si

le faci fap;- si nu fii in stare sd-1i stipinegti emofiile, din care cauzi deseori

nimerelti in situalii neplicute,otunci e bine sd disc4i cu cineva in care oi incredere, Pentru o fi

ojutat sd depdgegti dceste situolii. Persoanele cu care pofi discuta sunt:- pirinqii sau prietenii;- psihologul gi medicul (din cadrul instituliei in care inve$ sau de la un

centru de slnitate prietenos dnerilor).Sfaturi utileAdolescenp este perioada unor schimbiri majore in viap fiecirei per-

soane.Aceste schimhiri pot fi stresante.. Petrecerea timpului liber dind preferinqi unor activitili creative care

aduc bucurie, aflarea in compania prietenilor, practicarea sportului sau aaltor activitili fizice pot preveni sau reduce stresul.

. Si te simli uneori ingrijorat/i, trist/i, furios/oasi este normal. Comu-nicarea cu prietenii, cu pirinlii 9i ali adul{i de incredere te poate aluta. Ei igi

oferl confort psihologic fi suport,te ajuti si vezi lucrurile altfel.. Fumatul, alcoolul gi drogurile, utilizate de unii pentru a reduce stresul,

pot agrava sentimenteie de ingrijorare gi stirile depresive. in plus, acestesubstanje te pot face dependent de ele.

. Eviti si acqionezi impulsiv atunci cind egti presat/i de emolii tar; - e*isupdrat/i, furios/oasi, trist/i etc. De exemplu, fiind infuriat, egti tentat siurci la volanul unei motociclete gi s[ apegi pe accelerator la maxim, ca si-!ipotolegti furia.Acest lucru insi, poate pune in pericol atat via{a ta, cit gi acelor din lur.

. Daci te simqi trist, neliniftit sau furios in decursul a mai multor zile gi,

in special, daci aceste sentimente fti pot afecta activitilile zilnice (de exem-plu, frecventarea gcolii) sau aigdnduri care !i-ar diuna liesau altor persoane, apeleazila un psiholog sau la un medicpentru a invlp noi deprin-deri de a interpreta situaliile,astfel incit emotiile negativesi fie mai putin intense.

Corpul tiu se afli intno continui schimbare

in timp ce egti preocupat de lumea ta interioari gi corpul tiu intri intr-operioadi de schimbiri fizice. Procesul trecerii de la identitatea de copil lacea de matur se numelte perioadi de pubertate. in perioada pubertari tute maturizezi fizic gi sexual. Maturizarea sexuall gi fizici (pubertatea) esteunul dintre evenimentele-cheie din via6 fiecirui om, alituri de maturizareapsihologicl gi sociall.in continuare vei gisi rispunsuri la cele mai frecventeintrebdri ce te pot interesa pe tine $i semenii tii.

(py'/rd nu^"r, Livio, om 13 oni. Mojoritatea fetelor din closo

meo ou dejo menstruogle, ior eu ?ncd nu om.Totodotd om oEservot cd unul din sdnii mei este mai more decit celdlolt. Este

normol ceeo ce mi se ?ntdmpld?

Qcomentariul specialistului:Virsta medie la care apare menstruajia (menarha),in zona geograficl a

noastri, este de | 3 ani.Atingind aceasti virsti tu nu trebuie si te alarmezi,fiindci perioada in care apare menstrua{ia variazi: poate incepe la 9 ani, dar

9i la | 5 ani. Daci observi ci qi s-au mirit sAnii gi incepe si creasci plr inzona organelor genitale (pe pubis), poli fi siguri ci intr-un an sau doi veiavea $i tu menstruatie.

De asemenea, este normal ca atunci cind cresc sdnii si existe o asime-trie in dimensiunile lor. Ea este legati de ritmurile de cregtere ale sdnilor,unul cregte mai repede, iar celilalt mai incet. La sfirqitul procesului de dez-voltare, sinii se vor egala in dimensiuni.

(DMd ru^"rrAndrei,om 14 oni.Acum doud sdbtdmAni omobseryot cd imi opor coguri pe fald f osta md deronjeozd.Amimpresio cd, din oceastd couzd,fetele md ignord. Ce trebuie sd

foc co sd nu om coguri?

QComentariul specialistului:Cogurile care apar in perioada pubertari se numesc in limbaj medical

acnee, Acneea este una dintre oroblemele foarte des intilnite la adoles-cenli. Ea este determinati de cregterea nivelului de hormoni sexuali mascu-lini, care sporesc secrEia glandelor sudoripare (glande prin care se eliminisudoarea). Sfaturile din tabelul de mai jos te pot ajuta. $i reline: pentru a

avea succes la fetb este important cum gindegti gi ce vorbegti, nu doar cumarali.

Este important si cunogti ci distinclia dintre trisiturile fiziologice ce

apare in perioada pubertari intre sexul feminin gi cel masculin ii face pebiieli gi fete si fie atragi unul de altul.

Trebuie si gtii ci:- la fete pubertatea incepe cu circa 2 ani mai devreme decit la biieqi,in

medie la 9- l0 ani;- totuti, pentru a recupera din decalai, viteza de cregtere ti maturizare

sexuali este mai mare la biief; la fel gi durata maturizdrii la fete este de cca2-3 ani,in timp ce la biie$ - de cca 4-5 ani, desigur cu importante varialiide la un caz la altul;

- la biiat oasele deyin puternice,in timp ce osatura fetei rimine fragili,acelagi lucru se observi in ceea ce privegte musculatura; la blie$ umeriisunt mai lagi,in timp ce la fete bazinul este mai larg gi gesutul adipos subcu-tanat este mai dezvoltat.

To1i adolescenqii trec prin procese similare de dezvoltare, dar cu tem-pouri 9i aspecte diferite; nu in zadar perioada adolescenlei este una foarteextinsi: de la | 0 pini la l9 ani, pe care fiecare individ o parcurge cu vitezalui proprie!

CALENDARULschimbirilor din organismul fetelor in perioada pubertari

(adolescenfei)

FinalizarealVlddmedie

tmaximi acalri*ahirii

Cregterea dimensiunilorcorpului (inilf me, greuta-te), schimbarea aspectului

exterior

8-9 ani l7-18 ani

Cregterea rapidiin ini\ime 9-10 ani l5-16 ani

l2-l3ani-saltulexploziv al cregte-

rii in inilfme/rrr R-ll aml

Dezvoltarea glandelormamare (telarhe)NB! Deseori poate fiasimetrici

8-13 ani

l4-l5ani-aspectmatur. Se finalizea-zi complet dupinagterea primului

eanil

10,5-l I ani,dereguli, survineinmugurirea

sinilor

\[ililu8ur rt

sinilor)

Pilozitatea pubiani(nr rherha'l l0-l I ani l4-15 ani

I l-12 ani,in madia

Menarha (aparilia primeimcn<trr retii\ 9-15 ani

l2-13 ani,inmedie

Semnul deDubertate Tldirile, temerile

\Pantra

isau cregterea)rilozitilii

Jnii adolescenli simt dezgust faqi de aceste fire de pirungi gi netede pe organele genitale.Aceste prime firele pir, primele secrefii din organele genitale gi schimba-"ea mirosului corooral sunt deseori ienante.

-retterea sanrlora fete

iinii nu cresc intotdeauna simetric $i asta trezege ne-inigte. Cregterea sinilor poate fi dureroasi 9i, de aceea,Je multe ori coroul ni se Dare striin si ciudat

Schimbiri tranzitorii(temporare) inglandele mamare lah;i.ri

$i la biieji pot apirea unele schimbiri temporare in glan-dele mamare (mirirea in volum, sporirea sensibilitigii).Aceste schimbiri le provoaci emoiii negative biielilor.

Lretterea In drmen-siune a testiculelorsi oenisului Ia biieti

Cregterea testiculelor poate fi asimetric| dimensiunilepenisului deseori provoaci ingriioriri.

AParitiamenstrualiei la fete

Primele menstruaqii pot fi foarte dureroase gi deranjante

,,vise umede' sau

polujii nocturne la

beieiti

Ejaculirile spontane ce se produc noaptea in timpul;omnului li visurile erotice se mai numesc,,vise umede";au polufi nocturne - daci adolescentul nu ttie ce sehtimnli al h^tfa.ra.lc ei acta harn:w

Aparilia erecliilorspontane la biieli

{pariiia erecliei (intirirea penisului) in mod spontaniri legituri cu excitatia sexuali, adesea in caz de efortizic (sirituri, vibrajii etc.) sau de incordare emolionaliichemat la tabli pentru rispuns etc.) este jenante pentru)iieti.

Acneea (cogurile) gi

mirosul neplicutProduclia sporiti de hormoni sexuali masculini (andro-geni), care, in aceasti perioadi, apare atat la biieli, cit5i la fete, duce la sporirea numirului glandelor pielii ce se-

cretl grisimi,Aceste secrelii provoaci un miros neplicutsi cauzeazi aoaritia acneei.

Primele emoliisexuale

Hormonii sexuali feminini ti masculini trezesc emoliisexuale care uimesc li tulburi.Adolescenlii incep si-lidccrancra hrfaraa ala aaafildia

Masturbafa Mulf adolescenli au sentimen@ de vinovitie in legituricu masturbatia.

Sugestli

Aceste procese sunt fire$i qi li se intimpli tuturor in aceasti perioadi. Eleindici o stare buni de sinltate, o dezvoltare fizice normali ti, totodati, faptulcA organismul du se maturizeazi.

Este ceva normal gi nu este o patologie si existe o asimetrie in cre$tereasdnilor in perioada pubertari.

Schimbirile in glandele mamare la biiegi dureazi, in medie, 2 ani, dupi caredispar. Aceste schimbiri sunt mai evidente la biielii supraponderali, de aceeareducerea greutilii excesive (printr-o alimentalie ralionale, sport) poate ameli-ora aceste semne.Asimetria in crelterea testiculelor este fireasci. Este important si gtii cidimensiunile penisului firi ereclie pot varia mult de la un blrbat la altul, dar inhza de erectie aceste dimensiuni nu diferi semnificativ-Ci si-li fie mai ugor si treci peste aceste perioade este bine si gtii ce inseam-ni menstrua$e gi sl ai o atitudine pozitivi fali de acest proces natural. Unregim alimentar cu mai pulinl carne, cafea, ciocolati, condimente, respectat cuo slptimdni inaintea menstruatiei, te poate scuti de multe emolii neFtive. incazul in care ai dureri menstruale oersistente adreseazi-te la medic.qceste eiacdliri (eliberarea 3permei din pepis) sunt o manifestare fireasci arntrenirii sistemului genital masculin de a intreline pe viitor relalii sexuale.

Se intimpli deoarece organele genitale in perioada de cregtere au o sensibili-tate miriti gi pot si reaclioneze gi la stimulenli ,,asexuali" (efort fizic, emolii).Odati cu sfirgitul perioadei de dezvoltare sexuali, hiperreactivitatea dispare.Pqrtarea lenjeriei ti pantalonilor care nu sunt strApti pe corp, practicarea unuisport in mod constant, formarea deprinderilor de comunicare in public poatesi redtrci anaritia erectiilor <n6nt2nalespectarea riguroase a igienei pielii (spilarea miinilor dupi fiecare viziti lafr'C, duguri de I -2 ori pe zi, folosirea loliunilor speciale pentru curelarreaplei etg.) te va face si te simli mai bine ti te vor proteia de aparilia coiurilcr.n cazuri speciale se recomandi consultarea medicului dermatolog.

nformarea despre tot ceea ce line de sex li conttientizarea emo{iilor te vorace responsabil pentru comportamentul tiu sexual. Doar fiind informat ii:ontrolindu-ti emotiile te Doti feri de situatii ienante si riscante.Este o modalitate destul de fireasci de descircare a incordirii sexuale intensedin aceasti perioadi. Nu este o boali, totuqi dacl adolescentul este foarteDreocuDat de aceasti manifestare este bine si consulte un soecialist de la SSPI

*r,*,*.***r, '*d. i-*"**; ,

CreEterea in dimensiunia testiculelor (poate fi | 0- | 3,5 ani 14,5-18 ani

| 1,5- l2 ani,in medie

Aparilia pilozititii de tipmasculin (inilial pubiani, apoiaxilarl, faciali gi corporali).Se intensifi ci activitateaglandelor sudoripare fi, carezultat, apare sudoarea cumirn< ncirlXcrrt

l0-15 ani l4- | 8 anil2- | 2,5 ani,in medie

Creqterea in dimensiuni aI l-14.5 ani 13.5-l7ani

Creqterea explozivi acorpului, a masei musculare,lirgirea umerilor etc

10,5-16 ani| 3- | 7,5 ani

Corpul cregte>ini la 20-25 an

| 3,5- l4 ani, inmedie. Saltulexploziv in

cretterea corPu-lui (ll-13 cm)

Schimblrile din laringe, in-grogarea glasului, dezvokarea"mirrrLri Lri A/em"

13 ani 15 aniI 3,5- | 4 ani, in

medie

Schimbiri tranzitorii inglandele mamare (mirirea inunl ra cnarimr <ancihiliririi'l

| 2- | 2,5 ani 13,5-l4aniDureazi, in

nedie,2 ani, dupiaera /icnar

Aparilia erecliei gi ejaculirii

diapazonulde la 8-9ani la 2l

de ani

| 3- | 3,5 ani, inmedie, apar

primele ejaculirisau polugi ('!ise

CALENDARULschimbirilor din organismul biiefilor in perioada pubertari

(adolescenfei)

lgiena corporaliDeoarece in perioada adolescentini glandele sudoripare funqioneazd

mai intens, respectarea igienei personale are un rol foarte important pentrustarea de bine,

Corpul:. Spilarea zilnici cu apl gi sipun men{ine pielea curati, scade pericolul

apariliei cogurilor pe piele, micgoreazi transpiraqia gi mirosurile neplicute.

Pirul:. Pirul gras se recomandi a fi spilat de | -2 ori pe

siptiminl.

Fafa.. Spilarea obligatorie cel pugin de 2 ori pe zi.. Strivirea cogurilor de pe fap este contraindicati,

pentru a evita riscul de infectare fi aparilia acneei.

Dintii:. Pentru o buni igieni a cavitilii bucale este necesar si ne spilim pe

dinjii de cel pulin 2 ori pe zi, iar dacl este posibil - dupi fiecare masi (dejun,prinz, cini). Daci acest lucru nu este posibil - gura se clitegte cu multi api.

Spilarea miinilor cu sipun e obligatorie:. inainte de fiecare masi;. de fiecare dati duoi vizitarea toaletei.

QEste importan. ." d"."ru adolescent si gtie cI periup de dinqi, piep-tenele, unghiera sau forfecup pentru manichiurl, aparatul de ras, batista,prosopul, lenjeria intimi - toate sunt obiecte proprii gi nu se im-prumuti!

Organele genitale:. Spilarea corecti zilnici a organelor genitale - cu api fiarti, de la pubis

inspre anus.Apa se toarni dintr-o cani personali special destinati pentruaceasta, sau utilizind dugul. Se va evita folosirea sipunului pentru spilareamucoasei (pielii su{iri gi sensibile) de la intrarea in vagin gi a glanduluipenisului, deoarece sipunul poate provoca uscarea excesivi ti diminuarea

mediului fiziologic de proteqie al mucoasei, - este suficienti doar igiena cuapi fiarti.

. Se va folosi pentru igiena intimi doar apa curgitoare (din cani sau

dug), gi se va evita categoric spilarea sub formi de bdi de tezut (de ex.,intr-un lighean).

. Cea mai sinitoasi este lenjeria intimi din bumbac curat.

. Este obligatorie schimbarea zilnici a lenjeriei intime.

. Dupi defecare hartia igienici se aplici dinspre organele genitale spreanus, nu invers. Este recomandati spilarea regiunii din jurul anusului dupifiecare defecare cu api curgitoarea gi sipun. Apa pentru igiena anusului, lafel, se indreapti de la organele genitale spre anus, gi nu invers.

Note speciale pentru fete. evitali folosirea absorbantelor zilnice pentru fete - ele pot provoca

iritalii locale ti intesifica procesele inflamatorii;. sutienul se scoate pe noapte.In timpul menstrelor se impune:. mirirea numirului orelor pentru somn;. evitarea situagiilor stresante;. reducerea efortului fizic:. daci ali hotirAt si vi folosili de tampoane vaginale, o consultagie la

ginecolog v-ar ajuta si le selectali corect ti si excludegi contraindicaliilepentru utilizarea lor (infecjiile clilor genitale);

. nu se recomandi spiliturile intravaginale;

. spdlarea organelor genitale externe se efectueaza de 3-4 ori pe zi, tam-poanele sau absorbantele se schimbl nu mai rar de o dati la 4-5 ore.

Daci ai inceput relafiile sexuale:- este binevenit dugul pini la gi dupi contactul intim;- folosirea prezervativului la fiecare contact sexual in mod corect (nu se

folosegte prezervativul numai cind medicul a recomandat o alti misuri deproteqie sau cuplul igi doregte o sarcini).

Daci doregti si gtii mai -uit. d.t.lii despre etapa tade dezvoltare sau ai multe intrebiri referitoare la

tot ce fi se intimpli odati cu modificirile corpului,apeleazi la un Centru de Sinitate PrietenosTinerilor!

Fii frumos - mininci sinitos

QSuntVosrh.Am 14 oni.Toli bdielii r\d de mine cd nu sunt musculos.Amincer-cot sd md ingroy consumdnd multe dulciuri 9i, moi ales, seoro bere cu smdntfind,dor nici uno dintre oceste metode nu o ovut succes. Ce sd foc?

vA RoG, AluTATt4vlA!!!

QComentariul specialistului:DraglVasile,

'q Si gtii ci mulli biieli de virsta ta sunt preocupali de acelagi lucru: creg-terea in volum a musculaturii. In acest sens este preferabil si pui accent pe oalimentajie bogati in proteine (carne, pegte, lactate, leguminoase etc.) decAtpe dulciuri gi bere (care, mai degrabi, pot s[ mireasci grisimea din corp,

, dar nu muqchii). In alegerea corecti a alimentelor te poate aiuta gi piramidaalimentalidi sinitoase. Consultaqia unui specialist nutrilionist !i-ar da maimulti informalie in acest sens.

(Nepropot Exercigiile fizice care contribuie cel mai mult la sporirea maseimusculare sune ridicarea la bari, fitnessul, bodybuildingul, stretchingul, Pila-

tes, ridicarea greutililor (haltere etc.), siriturile etc.NB! Adaosurile alimentare ce conlin anabolice, adesea folosite pentru

cretterea musculaturii, pot duce la impotenp 9i tulburiri hormonale grave.

$i inci ceva, formarea imaginii pozitive a propriului corp te va aiuta nunumai si arili cum ili doregti, dar gi si pui capit glumelor pe seama ta.

Q)Sunt Sobino. Am 13 ani Si am45 de kg. lnd$mea meo este de

1.50 m. Md simt grosd gi ur6'td. Cepot sd mdndnc ca sd nu md ingrogmoi deporte?

QComentariul specialistului:Dragi Sabina,

In primul rdnd,tu nu etti grasi.O demonstreazi testul ,,lndicelemasei corporale".Acest test este utilizat pe larg in medicini gi {i permitesi afli daci ai un surplus de greutate. Pentru calcule este suficidht si cunogticare este greutatea gi inil{mea ta. Indicele tiu constituie 20,1, deci masa

corporali este in limitele normei.Este foarte important ca, odati cu alimentalia corecti, si gindegti poZi-

tiv despre corpul tiu gi atunci el va fi exact cum iji doregti.

Ca si-1i menlii greutatea in limitele normei 9i si previi ingrigarea ml-nAnci creativ - umple-f farfuria de culori - rogu, verde, galben, portocaliu....chiar gi albastru! Ardeii de orice culoare, cartofii, fructele, rogiile, toate suntpline de vitamine; proteinele (carne, pegte, leguminoase etc.) alutS la in-tirirea musculaturii; carbohidraqii (cereale - orez, hrigci, mei, piine etc.)i{i ofere energie... Doar folosind intreaga diversitate de alimente poli fisinitos/oasi gi frumos/oasi.

Riscurile olimentoliei incorecte.'- dereglirile de nutrifie. Simptomele dereglirii de nutrilie sunt vari-

ate: vom[ greagi, anxietate (stare de singuritate, inhibare), anorexie (masacorporali prea sclzuti), obezitate (masa corporald prea miriti).

- deregliri ale ciclului menstrua! sau chiar disparifia lui.- boli ale sistemului digestiv (gastrite, boala ulceroasi, pancreatite,

sel.csis-tjt-c]\ serc i$ pe! prcycEa dureri in burR\ bateniri\ ceRrtiBeqii $udiaree,grEuri,gust amar,vomi, iar uneori pot fi necesare chiar gi intervenliichirurgicale in cazurile complicate.

- diabet zaharat (dereglarea asimilirii glucidelor in organism), in cazulapariliei acestei boli persoana in cauzi, pe parcursul intregii vie1i, trebuie silini o diete strictd gi/sau si urmeze tratamentul cu prepante speciale.

- anemie (micgorarea globulelor rogii (hemaglobinei) in singe) ce poatereduce aprovizionarea tuturor celulelor organismului cu Or, gi, ca urmare,provoaci slibirea imunitilii, simptome de boli ale pirului, pielii, stomaculuigi intestinelor, predispunere la hemoragii; de anemie poate suferi gi copilulniscut de o mami anemici.

- cancer, in special, al tractului digestiv etc,

Piramida alimentari

Gdllml sotu&tl duldun concent&

Cit constituie o po{iein cadrul piramidei alimentafiei sinitoase?

1

,i

(conftitl mlcl)

P.emrole dln come doba,: ,':

(de yeiedni.d olbd)(2.3 pqrl)

{2-4 podl)

(an 1 podt)

' I !2.,..

ffiaPdt2-2,s twnl

O felie de oiine sauo jumitate de cani de cerealegitite (orez, oviz), sauo jumitate de cani de orez, sauo jumitate de cani paste, sauo cani. de cereale (din cele pentrumicul dejun), firi adaos de zahir

po4ii.Ce legume pui pe masi depinde de gusturi-le tale. ldeal ar fi si mininci cite pugin din

esitatea zilnici de fructe este de 2-4Din nou, varietatea de fructe esteNu curip fructele de coaii, cici in

se ascunde cea mai mare cantitate de

cand. de iaurt saucani de brinzi de vaci.

zilnici de produse lactateeste de 2-3 oortii.

ci cele mai bune sunt laptele qiiaurturile naturale, firi adaos de arome.

30 de grame de carne sau pegesauun sfert de cani de fasole uscati,sauun ou sau30 de grame de nuci, alune,seminle de fl oarea-soarelui.

slabi gi leguminoase este de 2-3 po4ii.Produsele din carne, fasolea, pegtele gi

nucile au un conlinut mare de proteine,plus fier gi aqi nutrienli.Alege carnea slabide pui sau viti. Carnea prijiti conlinemulte grdsimi. Mezelurile, chiar daci parslabe, conlin conservanli gi alte subsonleartificlale, care nu sunt chiar ideale pentruadolescenli. Carnea se poate giti prin fier-bere, la cuptor sau la gritar gi vei ob$ne o

QErt" i-po"totrtca otunci cdnd aparcveoprcbtemd legotd de olimen-to?ie sii consurtofi un medic,pentru o vd oferi solugii de rezolvorc.

Qnpropot Mersul pe los circa 30 de minute pe zi este un minim de exer-c4iu ce, impreuni cu alimentagia rationali, 1i-ar menline greutatea normali.

Sfoturt desPre cum fi-gi oee'j o imogine pozitivd despre coryul tduIn lumea in care permanent !i se prezinti nigte standarde stricte de

frumusele este destul de complicat si-ti men{i o imagine favorabild a pro-priului corp. Recomandirile de mai los te pot ajuta s-o faci:

- E cazul si incepi si gindegti pozitiv: incearci si-qi identifici calitiqile,lisind la o parte defectele, gi exerseazi acest lucru zilnic, pini ajungi slcrezi cl intr-adevir ai aceste calite[i,tot afa cum ani de zile ai crezut cd ai

numai defecte.Alcituiegte o listi a calitililor tale pozitive care nu au nimicin comun cu aspectul tiu fizic;?nconjoari-te de persoane care te suslin gi tefuc si te simli bine afa cum etti.

- Nu igi face agteptiri nerealiste in ceea ce privegte forma corpului; cindtreci prin fala oglinzii, nu te mai critica, mai bine privegte-te in ochi, spune-1ici totul este in reguli cu tine, li chiar ata te vei simli!

- Accepti gi di valoare propriului genotip... Ce-i asta? - tu, probabil, po-sezi o mullime de trisituri pe care le au gi membrii familiei tale;acceptiJegi iubegte-le ca gi pe familia ta;

- lmprieteneqte-te cu corpul tiu! Indiferent de forma pe care o are,

asumi-;i responsabilitatea gi accepti-te ata cum e;ti! lafti-te ci nu ai fost?njelegitoare cu corpul tiu, care te ajuti si te migti, si respiri, si simf!Corpul nu te va tr;da gi i3i va acorda in continuare tot suportul de care ai

nevoie. Poqi realiza orice ii dictezi minlii si facl; creeazl-1i o noui atitudinepozitivifa$ de corpul teu,ca pe un dar pe care-l faci unui prieten!

- Promite-ti ci vei aqiona in sensul de a-i oferi corpului tot ceea de ce

are nevoie gi, in primul rind, sinitate. incepe chiar de azi!

1.!-

ffiHLista prcduselor carediuneazi grav sinitigii:- chipsuri- biuturi dulci carboguoase- fust food- produse ce con(in o cantitate

sporiti de conseruanli (E-uri) etc.

Tirtunul, alcoolul, drogurile -,resti cel mai tare din parcare" alituri de ele???

(pMd numescArtur gi om 14 oni.Bdiegii din closd md oco-

lesc deoorece ei ou inceput sd fumeze, iar eu incd nu. Decitevo ori mku propus sd fumez gi chior sd miros clei.Ei suntcei moi populori in closd gi og vreo sd ftu gi eu co ei. NU $TlUCE SA FAC???!!!

QComentariul specialistului:Dragi ArturiMul{ adolescenli experimenteazi cu fumatul, alcoolul gi drogurile. Ei fac

aceasta din mai multe motive: si fie in rind cu ceilalgi din gagci, si se simtiqi si "aclioneze" ca maturii, si provoace maturii gi si-9i reduci stresul.Unele persoane consideri ci fumatul fi face moderni, mai maturi fi mai

,,tari". Insi, de multe ori, adolescenqii sunt foltaqi si fumeze pentru a fi caceilalfi, pentru a nu-'i pierde prietenii. Se gtie ci fumatul este un drog carediuneazi grav sinititii omului gi provoaci dependenli.

Qinainte"de a lua o decizie ce si faci mai departe, irebuie si gtii ci doarunui om cu personalitate puternici, indiferent de varsti, ii este caracteristi-ci capacitatea de a spune ,,nu", de a rezista tentagiei de a se alltura mul!-mii. Deosebit e$ti doar atunci cAnd faci altceva decit face mulqimea...

Ce ,ti se intdmpld docd fumezi sou utilizezi ahe droguri?- Fumatul ?ngilbenepe degetele, buzele gi dinf i, induce miros urit din

guri. Fumitorii, de obicei, sunt emolional mai labili 9i igi ies din fire mairepede. Cu timpul, fumatul poate provoca cancer pulmonar gi maladii car-diovasculare.

- Utilizarea alcoolului, chiar gi berea,in doze mici, poate inriutigi judeca-

ta, gAndirea, memoria. Abuzul de alcool, intr-un timp foarte scurt, provoaciafectarea gravi a sistemului nervos gi a ficatului.

- Utilizarea cinepei, heroinei, amfetaminelor sau a cocainei Poate cauza

afectarea imediati sau in timp a creierului, ficatului, rinichilor 9i pllminilor.Injectarea drogurilor cu seringi gi ace folosite in comun sau nesterile spo-regte considerabil riscul infectirii cu HIV gi hepatita B;i C.

- Fumatul, alcoolul, drogurile (cinepa, heroina, amfetaminele, cocaina)provoaci dependenli. Totodati, dependenp de aceste substanle reduceconsiderabil capacitatea consumatorilor de droguri de a indeplini activitilile

zilnice fi conduce la conflicte cu familia, prietenii, cu cei din iur. Majoritateapersoanelor dependente de droguri devin astfel in adolescenqi.

Sub influenla alcoolului sau a altor droguri poli face lucruri pe care,inmod normal, nu le-ai face, precum este conduceiea maginii f;iri a resPecta

regulile de circula$e, recurgerea la violenli verbali 9i fizici, practicareasexului neprotelat. Mul{i adolescengi decedeazi in accidente care au loc inurma conducerii unui miiloc de transport sub a4iunea acestor substanqe.

Apropo! S-a demonstrat ci fumatul gi alte droguri duc la impotenliADEVARUL ESTE CA DROGUR'LE...- nu rezolvi problemele, ci le complici;- nu te elibereazi, ci te subjugi;- creeazl dependenli gi pot afecta pe oricine;- sunt in$elitoare, pe nesimqite devin obignuin{i;- distrug individul, familia ti socieatea;- pot face din "prizonierii lor" nigte infractori.Pentru o aveo o viagd liberd de &oguri:- Rezisti presiunii altor persoane, a reclamei din mass-media de a fuma,

de a consuma alcool gi alte droguri.- Discuti cu prietenii, pirinlii gi algi oameni ce iji vor binele daci cine-

va iqi propune si folosegti droguri. Acegtia te pot aiuta se evili utilizareadrogurilor.

- Daci deja ai inceput sd fumezi, si folosegti alcool gi alte droguri, cereaiutorul prietenilor, pirinlilor gi altor persoane in care ai incredere. Ei te voraiuta si renunli la utilizarea drogurilor.

- Daci totugi folosegti alcool sau alte substanje ce pot afecta judecatagi gdndirea, cel pujin, fi aceasta cind ai in preaimi pe cineva in care ai in-credere gi intr-un loc sigur. lzolindu-te de to1i, este mai riscant si suferi desupradozare, si fii victima violenlei sau a unei crime cind consumi alcoolsau alte droguri.

- Dacd totugi folosegti alcool sau alte substanle ce pot afecta iudecata

gi gindirea eviti conducerea unitililor de transport (bicicleti, skutter, mo-tocicleti, magini) in sare de ebrietate sau sub influenla altor droguri.

Existii olte posibilitdli de a deveni popularld in closdi sau in gogcade pdetenl fdrd a consumo t ttun sau olt tiP de drog - iatd cdtevosfuwi Pent?u o fi populorld fdrd &oguri:

. Si-fi pese mai pufin de ce cred alfii despre tine - ne pasi preamult de ceea ce cred cei din iur despre noi. Cu siguranS nu vom Puteasi plicem tuturor. Oamenii au o mie de cii de a ne influenp, importanteste si nu ne lisim pringi in capcane..Ai incrredere in forfele proprii - oamenii te Gd aga cum te vezi fitu. Este important si ai o pirere buni despre tine, se te nespecli ti atuncioamenii din iurul tiu vor face la fel.. Fi-fi prieteni adevirafi - prietenii adevirali nu te vor critica gi

ignora pentru ci nu egti ca ei, ci te vor aprecia gi accepta ata cum egi.. Ai curaiul si fii diferiUi de alfii - chiar daci asta ar insemna siai altfel de interese decat majoritatea.Vei fi original/i prin felul 6u de afi. lar daci cineva incearci si te convingi sau si te contrazici, nu cedapresiunilor.. Exprimi-fi pirernea - spune ceea te crezi, indiferent de opinia ce-lorlalqi. Fii increzut/i in ceea ce spui li nu permite altcuiva sI !i impunipirerea lui.. Fii sincer/i cu prietenii tii - prietenii vor aprecia sinceritatea ta.Oamenilor nu le place si fie miniili.. Fii agreabil/5, dar nu indiscrcUi. Fii politicos/oasi, dar nu exagera.Fii natural/i, orice faci forpt este artificial gi deraniant Nu ii iudeca pe

al$i, nu bArfi, nu ride de a$i gi nu ii rini pe cei din iur. Nu pune intrebiriindiscrete care ar pune unele persoane din grup ?n situalii penibile.. Fii pozitivist/i - o persoani increzuti are o gandire pozitivi. Oame-nii resping persoanele care gindesc negativ fi sunt descuralate.Cel mai important FIITU INSUTI! - apreciazi gi respecd intere-sele gi calidjile tale, pentru a fi"respectat de cei din iur.

Fn oNGtNALtil DROGUR'!!!

Adolescen jd frrd violenfi!

QSunt Olivia gi om l5 ani. De jumdtote de on om un prieten,pe careil iubesc

Borte mult gi gtru cti ti e, md iubette. Dor de Io un de timp o inceput sd mdnumeoscd cu oJunte urdte, s6mi verifice telefunul Si intr+ zi chiot mi4 trds opolmd... Mai tdrziu mi-o spus cd ero nervos gi gi-o cerut scuze.,A zis ri nu se vomoi qeto niciodotd. Ce sd foc mai deporte???

QComentariul specialistului:Dragi Olivia,Este minunat si ai pe cinora alituri pe care si-l

iubegti gi si te iubeasci cu adevirat. Relaliile deprietenie fericite gi sinitoase ne ajuti si ne simgimbine oriunde am fi. Insi acele relalii in care lipsegterespectul reciproc ne fac neferici$, nesiguri gi cu unviitor insplimintitor.

Din nefeiicire, mu(i oameni suntin rela1ii nesigure,in care sunt insula{gi supugi violenjei.Aceasa se poate intimpla cu oricine - elevi, profesori, me-dici gi celebridli - indiferent de faptul daci e femeie sau birbat, adolescentsau adult, homoso<ual sau biso<ual. Fiecare are dreptul de a se sim{i sigur gi

nespectat intr-o rela{e. i;rsi relaliile violente, cu regreq se intilnesc irecveniSunt citeva tipuri de violen$ la care pot fi supugi adolescenfi (atit

fetele, cAt qi bii4ii).Existi violenli verball, emofonali, fizici, sexuali etc.

O persoanii violentd poate fi oricine:- un membru de familie;- un prieten;- vecinul:- iubia sau iubitul tiu;- un profesor;. colegul tiu;- o persoani necunoscud etc,

Onpr"p"tPersoana care aplici un comportament violent, de reguli,il repeti!!!

intr-o rela$e sinitoasi partenerii se respecti reciproc. A fi gelos sau

a-l controla pe cineva nu inseamni dragoste, ci, mai degrabt dorinp de po-

. Cuvinte urite

. Porecle

. Glume grosolane

. Jipete, urlete

. Iniurituri

. Ameninliri

. lntimidiri

. Insulte gi umilire

. Critici frecvente

. inlosiri

. Minciuni

. Divulgreasecretelor tale sau

a informagilorimpdrtante despretine sau fumilia ta. invinuiri nefon-oate

Bitaie de ioc. Jignire. Lipsi de comu-nicare cu oameniidraei. lmpuneri 5i siliripentru a ?ndeplinivoinF cuiw. lgnorarea sau

neaccePtareaideilor tale. Indifereqi hgi dedorintele ti necesi-tilile tale. Gelozie exagerad,mai ales c6nd pe-treci timpul cufamilia ti prietenii. Contrcl abuziv al

banilor, telefonului,pottei electrcnice. Te acuzi ci flirtezisau ai o relaliercmantici cu oalti persoani

. lmpunerea uneirelalii suuale 6riproteclie (lTS,sarcini nedoriti). Prcvocareadurerilor in zonaorganelor genitalesau a altor pi4i alecorpului in timpulactului sexual. lmDunerea unor

tinute, atribute se-xuale in care nu tesimli confortabil. Critiarea deprin-derilor gi experiengeise)(uale. Nu ia in conside-rare preferinlele gi

confortul tiu sexual. Atingeri ti pipeitintr-un mod nepEcut

lmounerea uneiintime impot-

voinlei taleGhionturiLovirea sau rini-

Lovirea cu

Aruncarea sau

.Tms de pir gi dehaine. Strangulare. Interzicereamedicamentelorsau vizitelor lamedic. Pedeapsi prinizolare in locuripericuloase.Munci fizici greaetc.

sesie li slibiciune a partenerului. Mulgi consideri ci in relaliile cu iubitul/tanu trebuie si zicem "NU" sau si ne revoltim in cazul in care nu ne place

ceva. insi daci acceptim un comportament care ne creeazi un disconfortsau ne sunt incllcate anumite liberdf, asta inseamni cI suntem supugi unorabuzuri.

ResPectul reciProce cea moi bund cole de a ft fericit gi iubit cu adevdratl

Pentru o evitaviolenla:.Vorbegte cu pirinlii ori cu alte persoane de incredere despre ce poli

face pentru a evita violenla.. Cit mai repede posibil pirisegte locul unde ai putea fi supus/i vio-

lenlei.. Daci te glsegti in situafia cand te simli ameninladl, cere ajutorul celor

din lur.. Daci cineva te fo4eazi si ai relajii sexuale, incearci si-i explici clar ci

nu doregti categoric si faci acest lucru (invali si spui "NU"). Pirisegte acel

loc cit de repede posibil gi cere alutor.. Uneori contadand cu unele persoane pot apirea neinlelegeri sau cer-

turi,in asemenea situagii, urmiregte si rimii calm/i gi discuti intr-o manierinonviolenti. Cel mai bine insi este si nu provoci violenqi gi, totodati, si nu

rispunzi la provoclrile violente.. Daci ai fost supus/i unui act de violenlS fizicl sau sexuali ori daci ai

fost fo4atJi si faci un lucru contra voinlei tale, spune despre aceasta Pri-etenilor, pirin$lor sau altor persoane de incredere. Ei ar putea si-f oferespriiinul de care ai nevoie, sI te alute si evili pe viitor asemenea situatii ti,daci este cazul, si anunli organele de drept.

Docd te simgi nesigurld gi nerespectot/d in rclogiolrcloliile talesou dacd crezi cd nu faci fald violengei'pogi apelo

lo un speciolist din codrul Centrului de Sdinditote PrietenosTinerilor, core or Putea sd ili rdsPundd Ia intrebdrile tdre ti sti-li

ofere aiutorin mod confidenTiol gi grotuiC

Sarcina nedoriti,mi se poate intAmpla chiar mie?

(DMd nu^"r, LenuEo. Am 16 oni gi om in-ceput sd om relogii sexuole ocum 2 luni. lmiintdrzie dclul menstruol. Mi-i fricd cd o, puteo

fi insdrcinotd. Nu cunosc sernnele clore ole uneisorcini.Am ouzit de lo o prietend cd poli ft in-sdrcinotd cAnd nu o,ore ciclul. Ce sd foc? Cui

sti-i spun? Ane md poote ojuto?

OC" ." poate face in caz de aparifiea unei sarcini nedorite?

In primul rdnd trebuie si cunogti caresunt semnele sarcinii!

Acestea pot varia de la o femeie la alta: existi cazuri in care unele femei au

unele simptome, altele le au pe toate, pe cind unele nu le au pe nici unul.Uneori menstrualia nu apare ;i din alte cauze decit sarcina, cum ar fi,

de exemplu, stresul...Pentru a sclpa de indoieli, este bine si-qi faci un test de sarcine.

NB!Testele de sarcini care le pogi procura din farmacii indici prezenlasarcinii,in medie, de la 2 siptimini dupi raportul sexual neprotejat, sau dinprimele zile de relinere a menstrualiei. Deci, nu are rost si faci un test desarcini a doua zi dupi un raport sexual, fiindci nu va fi informativ mai bineia contraceplia de urgenli in primele 72 ore, pentru a preveni o sarcininedoriti.

Pogi si mergi la farmacie, de unde si-1i cumperi un test pe care si-l faciacasl. Rezultatul il vei obqine rapid, degi, uneori, pot exista erori.

Poqi alege si mergi la un medic, care i1i va recomanda sl faci analize de

singe gi urini, pentru a confirma prezenla sarcinii, precum ;i un examenecografic.

**}

Docd egti insdircinotd, existd muhe lucruri de care trebuie sd liiseortto.'

. Primul este ci o sarcini nu poate fi ascunsi.

. Indiferent daci decizi si pistrezi ori nu copilul, trebuie si vorbegti cupirinqii tii. Pirinlii te pot aiuta!

. DacI nu indrdznegti si vorbegti cu ei, apeleazi la o persoani adultide incredere, care te va aiuta si iai o decizie corecti gi cire te va inso! la

un Centru de Sinitate PrietenosTinerilor sau la un Cabinet de Sinitate a

Reproducerii.. Consultarea unui specialist te va aiuta si decizi care este solu{a po-

triviti in situafia ta - pistrarea ti cretterea copilului, pistrarea copilului gi

darea lui spre adop$e, avortul.. Nu incerca si rezolvi problema de una singuri!

Ce este ovort,ul?Avortul este intreruperea sarcinii prin metoda vacuum-aspiratiei sau

prin metoda medicamentoasl, care trebuie realizati intotdeauna de cltreun medic specialist $i intr-o institulie medicali, pentru ci, la fel ca orice altioperalie, are riscurile sale.

Dacd nu wei sd ai problema sarcinii nedorite fine rninte:. Ab{ne-te de la relalii sexuale daci nu egi sigurd ci tu gi partenerul

tiu sunte! pregatiji suficient pentru a vi asuma anumite responsabilitili(abstinen$).

. Daci ai inceput viala sexuali - proteieazi-te! E suficient un singur ra-port sexual neproteiat pentru a rlmdne insircinati, poate fi chiar gi primulraport sexual fdri proteqie!

. Folosegte prezervativul la fiecare contact sexual (prezervativele suntdistribuite gratis de Centrele de Sinitate PrietenoaseTinerilor gi Cabinete-le Sinitatea Reproducerii din Centrele Medicilor de Familie).

. Pentru a te proteia gi,totodati, a evita o sarcini nedoriti, ai la dispozilieo mul$me de alte metode contraceptive contemporane, cum ar fi, de exem-plu, pastilele contraceptive. Pentru a selecta corect metoda potriviti, consul-ti ginecologul! Pini aiungi la un specialist, optiunea este prezervativul!

. Daci nu ai folosit prezervativul, ia pastilele pentru contraceplia deurgenli in decurs de 72 ore dupl un raport sexual neprotejat (pentru con-sulta$e apeleazi la medicul ginecolog/ medicul de familie). Contraceplia deurgenli poate fi folositi doar ca exceplie, gi nu ca o metodi obignuiti deprevenire a sarcinii, cici, folositi in mod regulat, poate afecta sinitatea!

Docii doreEi sd afli mai mult cum Poli sd Previi o sarcindnePlaniftcotd sau oi dubii cd Poli fi insdrcinotd, nu attePta nici o zi!' Apeleazi la un medic ginecolog

care te poate consulta confidenlial,gratis gi anonimintr-un Centru de Slnltate PrietenosTinerilor pe care il poti accesa.

AtenfieITS - infecfii cu transmitere sexuali

Tine minte, orice situafie poate fi solufionati!

Q)fid numesc O ctovion gi om I 5 oni.in urmd cu doud zile om observot nigte eli-mindri din cdile genitole. De osemeneo,vreau sd atenEionez cd om ovut un raportsexual neprctejat acum doud sdptdmini. Ce sd foc? Qne md poote ojuto?

QComentariul specialistului:Dragi Octavian, posibil ci ai contactat o lTS.Trebuie si te adresezi de

urgenli la medicul dermatovenerolog ori medicului de familie din localitate.

Fiecare dintre noi a auzit, cel pu$n, o dati despre lTS.Acestea sunt in-feqiile ce se transmit de la o persoani infectati la alta in urma contactelorsexuale (vaginal, anal, oral) neprotejate.

QCat""o tucruri imPortonte de yiut'. Oricine poate contFacta o lTS, daci nu se proteieazA;. Cele mai multe ITS nu au simptome evidente, astfel incdt o infecqie

poate infecta organismul, se poate extinde gi duce la complicalii;. Aproape doui treimi din totalul persoanelor infectate au o virsti de

pdni la 24 de ani;. Rata infectirii este in continui crestere, din cauzi ci viap sexuali

inceoe la virste tot mai mici:

ITS se trunsrnite prin:. Contact sexual neprotejag. Atingerea zonelor infectate;. Atingerea obiectelor infectate;. De la mami la 6t in timpul sarcinii, nalterii

9i aliptirii (prin laptele matern se transmitedoar HIV).

Cum pogi evito infectoreo cu l7S:. abstinenla (evitarea contactelor sexualeocazionale);. avind un singur parcener sexual fidel

$i neinfectat;,;:, . . limitarea numirului de parteneri sexuali ocazionali;

. respectarea igienei intime;

. utilizarea corecti a prezervativului;

. evitarea utilizerii in comun a seringilor.Cum ili doi seama cd etti infectot cu tTS?Este destul de complicat si-{ dai seama daci

tu sau partenerul tiu sunteli infectali, pentru ci, demulte ori, infeqiile cu transmitere sexuali decurgfiri simptome. Din momentul infectirii cu ITS ;ipeni la aparilia primelor simptome pot trece cite-va zile, luni gi chiar ani. Este important si gtii cd,inaceasti perioade de timp, persoana infectati poatetransmite infecqia gi altor persoane.

Daci apare unul sau mai multe din semneleenumerate mai jos, adreseazi-te la medic !!!

Probobil cd ai ouzit de virusul HIW'HlV este un virus care ataci Ei distruge sistemul imunitar, iar organismul

nu mai poate face faqi altor infeclii.

Cum decurge infecTia HIWInfe4ia HIV decurge diferit de la om la om. La scurt timp dupi^infectarea

cu HIV acesta se rdspAndegte foarte repede in intregul organism. In primelesiptimAni, maioritatea persoanelor infectate cu acest virus nu manifestiniciun fel de simptome,insi sistemul lor imunitar continul sl slibeasci.

Perioada cind nu se manifesti nici un simptom al infecgiei poate duraciteva luni sau ciliva ani. La un moment dat pot apirea anumite simptome(transpiralii puternice noaptea, diaree, semne de riceali banali etc.).

O persoani cu un sistem imunitar foarte slibit ajunge si fie bolnavde SIDA, care este ultima fazi a infecqiei HIV cind sistemul imunitar estefoarte afectat de virus, iar organismul nu mai poate face fap infecfilor.

Yirusul poate pdtrundein organism prin:. orice tip de contact sexual (anal, vaginal, oral) neprotejat(6ri prezervativ);. de la mama infectati la fit in timpul sarcinii, nagterii gi aliptirii la sAn;. contaminarea cu sAnge infectat (prin utilizarea acelor de seringi de

car€ s-a folosit o persoani inftcad cu HIV prin instrumente dioase nesterile).

0At"nfie:. Nu imprumutaf niminui lama de ras,trusa de unghii gi periup de din{i!. Petingul gi siruturile franluzegti pot prezenta un risc nu prea mare,

dar real, de infectare!

NU pofi contnacr,o HIV gi SIDA:- in transportul public;- de la vesela din localurile de alimentagie publici;- de la minerul ugilor gi de la telefonul public;- la plall, piscine;- de la inqepituri de insecte.

Pentru a inlitura orice indoieli pofi si consulfi un medicspecialist din cadrul Serviciului dermato-venerologic

sau din cadrul unui Centru de Sinitate PrietenosTinerilor.

femei existi o secrelie vaginall fiziologicd,insiaceasti secrelie igi schimbi culoarea, mirosul

sau cantitatea trebuie si te adresezi la medic;. Dureri in timDul urinirii:. Dureri sau mincdrimi in regiunea orificiului

in timpul contactului sexual;Dureri in regiunea inferioari a abdomenului;Aparilia unor leziuni (rini la nivelul organelor

externe sau in zona perianali);

Eliminiri (scurgeri) dincu o culoare;ineobilnuit;

. Usturimi, dureri intimpul li imediat dup;

urinirii;. Aparilia diferitor leziuni(rini) in regiunea organe-lor genitale externe;. Umfllturi in regiunea

Adrese gi telePane utile ale CSPT

l. Centrul Nafional de Siniitate a Reproducerii gl Genetici Medicali(cNsRGM)or Chiqiniu, str. Burebista,82 , tel.: (022) 56-79-31,(022) 66-39-20e-mail: tentrulmetodic@yahoo.com, m.reprcgenetics.md

2. Centrul de Sinitate PrietenosTinerilor (CSPT) ,,Neovita''or. Chiginiu, str. Socoleni, | 9, tel.: (022) 40-66-34, (022) 40-66-32, (022) 46-37-28ww.neovita.md

3.CSPT,Atis "or. B5fti, str: $tefan cel Mare,29, tel.: (023 | ) 2-91 -70, (023 l) 2-82-87e-mail: atis_balti@mail.ru

4. CSPT ,,Tineri pentruTineri"Centrul raional Cimiplia, str.Alexandru cel Bun, | 35, tel.: (024 l) 2- | l - | 5e-mail: tineri-tineri@mail.md

5. CSPT ,,Vita-Longa"Centruf raional Cilimpi, str.Toma Ciorbi, 35, tel.: (0244) 2-64-92e-mail: vitalonga@mail.md

6. CSPT ,,Tineretul ti S:initatea"Centrul Raional Hincejti, str.Mihalcea Hincu, | 38, tel.: (0268) 2- | 9-02e-mail: cspt.hincesti@mail.ru

7. CSPT ,Jitamin"Centrul Raional Criuleni, str.$tefan cel Mare, l, tel.: (0248) 2- I l -88e-mail: vitamin_@mail,md

8. CSPT ,,Orhideia"Centrul Raional Leova, str. Stefan cel Mare, 63, tel.: (0263) 240-lOe-mail: orhide{eova@yahbo.com

9. CSPT ,,Pro-viagii"Centrul Raional Sorbca, str. M. Kogilniceanu, | , tel.: (0230) 2-24-17e-mdl: csptsoroca@rambler.ru

1 0. CSPT ,,lunona"Centrul Raional Stefan-Vodi, str. Nicolae Testemipnu,l,tel.: (0242) 2-23-40e-mail: cistiunona@tambler.ru

I l. CSPT ,,Sinitate viitorilor piringi"Centruf Raiqnaf Anenii Noi, sir. Uzinelor 30, tel.: (0265) 247'83, (0265) 2-25'72

| 2. CSPT -Avaht€"Centrul Raional laloveni, s. Costegi, str. $tefan cel Mare, 9, tel.: (0268) 5-30- | 6e-mail: ong-compasiune@yahoo.com

| 3. CSPT ,,Salve"Centrul Raional Edineg str Independengei,9 l, tel.: (0246)-2-31-94clinicasalve@mail.ru