Ovidiu Alexievici - Biserica Lozonschi

8/16/2019 Ovidiu Alexievici - Biserica Lozonschi

1/14

MĂSURI DE PROTEJARE A BISERICII"SF. GHEORGHE - LOZONSCHI" IAŞI

Arh. Ovidiu Alexievici

Dr. ing. Adrian Mihalache

Biserica "Sfântul Gheorghe - Lozonschi" este construită înanul 1800 (sau 1820), de către Iordache Lozonschi, pe locul unei sau aunor biserici din lemn, menţionate succesiv în documente din 1615 şi1794.

Biserica nou construită, este din piatr ă şi menţine hramul"Sfântul Gheorghe", la care se adaugă şi numele ultimului ctitor -Lozonschi.

La 1900 a fost reparată radical şi a fost dotată cu fonduri deîntreţinere prin donaţii.

în secolul XX a mai beneficiat de unele lucr ări de reparaţiicurente, în special de introducerea instalaţiilor electrice şi deîncălzire centrală.

Conform Expertizei tehnice, întocmite de către prof. dr. ing.Marcel Patraş, rezultă că edificiul prezintă o serie de degradăristructurale şi de finisaje, în curs de evoluţie, determinate, în general,de tasări inegale ale terenului, acţiunea seismelor (1802 - 1990),mortare foarte slabe, poluarea urbană, infiltraţii masive de apă prinînvelitoarea deteriorată etc.

Pentru reducerea ritmului de degradare / deteriorare aedificiului, se propune, în urgenţa întâi, refacerea integrală asistemului de acoperire, cât şi consolidarea cornişei cu elementele deancorare a şarpantei, astfel ca, în etapa în care se va consolida întregedificiul, să nu se intervină la lucr ările ce se efectuează acum.

A. Date istorice

Principalele date istorice asupra Bisericii "Sf. Gheorghe -Lozonschi" ne survin, în principal, din:− N. A. Bogdan, Ora şul Ia şi;− N. Vereanu, Istoricul Bisericii "Sf. Gheorghe - Lozonschi" Ia şi;− N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localit ăţ ilor şi monu-

mentelor medievale din Moldova (p. 518);


2/14

− Pisania bisericii, de pe peretele de sud, lângă intrare.Din acestea rezultă următoarele:

− prima biserică a fost construită sub domnia lui Ieremia Movilă(1595-1606) de către socrul său pârcălabul de Hotin, GheorgheLozonschi, ea fiind amintită în documente la 1615 martie 18;

− la 27 martie 1669, este amintită din nou;− la fel la 3 martie şi 29 septembrie 1794, dar cu menţiunea

Biserica de lemn Sf. Gheorghe din mahalaua Feredeilor;− după N. Vereanu, datează cel puţin de la 1650, iar la 1707

preoţii Savin şi Vasile, vând un loc de casă al parohiei, pentru aavea şindrilă şi cuie pentru reparatul acoperişului;

− la 1800, pe locul bisericii din lemn, Iordache Lozonschi, zideşteo nouă biserică din piatr ă, cu acelaşi patron (Sf. Gheorghe)inclusiv catapeteasma din lemn sculptat. Ulterior hramului bisericii se adaugă şi numele ctitorului, fiind astfel cunoscută ca Biserica Sf. Gheorghe – Lozonschi.

− La 1837 Ioan Hagi Ganciu lasă, prin testament, 2000 taleri pentru înfrumuseţarea bisericii. Pe inscripţie este menţionat însăanul 1820, când ar fi fost rezidită de Iordache Lozonschi;

− La 1900, biserica a fost reparată radical şi i s-au asigurat fonduride întreţinere pentru viitor, printr-o donaţie a banului AnastasieGosan, care au înzestrat-o şi cu obiectele de cult necesare(policandre, argintării, clopote, veşminte). O contribuţiedeosebită au avut şi epitropii Ivanciu Balmez, parohul de la1900, Constantin Chintă, sachelariul Al. Popovici şi D. C. Faur.

− În secolul XX s-au f ăcut unele lucr ări de consolidare locală(tiranţi şi un contrafort exterior la absida altarului), lucr ări dereparaţii curente, de introducere a încălzirii centrale şi a iluminatelectric.

B. Date constructive - situaţie existentăPlanul bisericii este treflat obişnuit, cu braţul vestic alungit.Prezintă două particularităţi şi anume:

− Faţada vestică este de formă circular ă;− Are un registru de ferestre circulare la nivelul clopotniţei.

Biserica este construită din zidărie tristrat din piatr ă, îngrosime de 1,5 m, iar bolţile sunt tot din piatr ă. Are o singur ă turlă,octogonală, peste naos. Acoperişul este în două ape, cu zone


3/14

semicirculare peste absidele laterale, altar şi absida vestică.Acoperişul peste altar este cu pante mai mici, la aceeaşi lăţime anavei. Turla are o bază pătrată, peste care se trece la octogonul propriu-zis prin două rânduri de arce butante şi pandantivi.

Acoperirea turlei este octogonală, cu apele curbe unindu-seîntr-un punct unic sub cruce.

Pereţii sunt drepţi, cu un brâu general la cota +5,83.

Comisa generală la cota +10,35, profilată, are un ieşind decea 0,50 m peste care începe învelitoarea.La fel, baza pătrată, cât şi turla sunt finalizate la cotele

+12.25 şi +1750, cu comise profilate de cea 0,40 m ieşind.Pe faţada de sud, este adosat un pridvor terminat printr-un

fronton triunghiular, cu profilatur ă de inspiraţie clasică.Se presupune că este o adăugire ulterioar ă.Boltirea interioar ă este diferită, după cum urmează:Peste pronaos, la înălţimea interioar ă de +6,05, sprijinită pe

pereţi şi un arc dublu spre pronaos;Peste pronaos, până la +12,20 este camera clopotelor,

terminată printr-o cupolă sprijinită pe pereţii de contur.

Peretele vestic este un culoar median, în care se desf ăşoar ăscara ce duce la cafas (+2,50) şi apoi la clopotniţă.În peretele median, dintre clopotniţă şi pronaos este o altă

scar ă, ce permite accesul în podul de peste clopotniţă, de unde se poate accede pe lângă baza pătrată a turlei, în două tainiţe, existente peste absidele laterale.

În peretele de nord este o scar ă tot în galerie, care permiteaccesul în amvonul de la cota +2,45 din naos.

Trecerea de la planul pătrat al arcelor suport turlă, la planuloctogonal al acesteia se face prin două rânduri de arce butante, ce sedesf ăşoar ă peste arcele dublou de sub baza pătrată.

Ferestrele bisericii sunt terminate în arc de cerc la partea

superioar ă şi au câte un ancadrament din piatr ă nesculptată.Interior şi exterior biserica este tencuită şi spoită cu var alb.


4/14


5/14

C. Starea actuală a construcţiei

Conform Expertizei Tehnice, biserica prezintă o serie dedegradări, relevate în planşele "informative" aferente.

Degradările exterioare constau din: – cr ă pături deasupra ferestrelor până la cornişe; – cr ă pături sub nivelul ferestrelor, propagate până la fundaţii;− cr ă pături la intersecţia zidurilor, însoţite de infiltraţii de apă ,

datorită sistemului de acoperire şi degradării învelitorii;


6/14

− rupturi de 2-3 cm, cu infiltraţii în faţada nordică;− dislocări de tencuială şi parament (în special la bandoul

median).Degradările interioare sunt următoarele:

− rupturi cu dislocare de piatr ă în zidul despăr ţitor pronaos – naos;

− cr ă pături şi fisuri în arcul transversal vestic naos - pronaos, arc

suport şi turlă,− fisuri uniform r ăspândite la toţi pereţii;− fisuri la toate ferestrele, prin parapete şi arce;− fisuri în semicupola altarului;− cr ă pături în intradosul cupolei de la clopotniţă;− cr ă pături la arcele pandantive ale cupolei;− cr ă pături şi fisuri în zidăria turlei;− tencuieli dislocate.

Cauzele degradărilor sunt următoarele:− tasări inegale ale terenului;− acţiunea seismelor repetate (1802, 1912, 1929, 1934, 1940,

1977, 1986 şi1990);− mortare de marcă slabă (var-nisip);− scurgerea defectuoasă a apelor pluviale;− acoperişul degradat care generează infiltraţii pe toată suprafaţa

bisericii;− că priorii şi cosoroaba din elemente de brad ecarisate, nu sunt

ancorate de coronamentul construcţiei şi prezintă degradări înzonele în care a plouat, prin învelitoarea corodată.

3. LUCR ĂRI DE REPARARE - CONSOLIDARE - LUCR ĂRIDE URGENŢĂ - REFACERE ACOPERIŞ

A. Lucr ările de refacere integrală a învelitorii, repararea

şarpantei şi ancorarea construcţiei Desfacerea pe zone a învelitorii. Desfacerea pe zone a asterelei pe conturul inferior al

acoperişului, pe cea l,50 m. Verificarea cosoroabelor şi că priorilor, cu înlocuirea

por ţiunilor putrede sau eclipsarea celor afectate par ţial. Verificarea integrală a asterelei.


7/14

Verificarea componentelor şarpantei (popi, contrafise, cleşti)cu înlocuirea elementelor degradate.

Consolidarea îmbinărilor şarpantei, cu scoabe şi buloane. Ancorarea şarpantei de construcţie, după realizarea lucr ărilor

de consolidare prin legarea cosoroabelor cu mustăţi prevăzuteîn documentaţia de structur ă.

Înlocuirea por ţiunilor de astereală desf ăcută sau degradată.

Rebaterea asterelei pe toată suprafaţa acoperişului. Prevederea de pazii noi, pe contur. Prevederea de cârlige pentru jgheaburi dreptunghiulare de 11 x

15 cm secţiune. Refacerea învelitorii, în următoarele condiţii:

− pe cupola turlei, tabla se va monta în solzi tip Ardezie,care să permită realizarea suprafeţelor curbe, cu nervuri profilate pe intersecţia laturilor;

− pe baza pătrată şi acoperişul peste cota +10,35 m, tabla seva monta obişnuit, cu falţuri duble, tratate în prealabil cuulei şi alb de zinc;

− foile de tablă procurate, de 1,00 x 2,00 m, se vor tăia în

patru bucăţi egale, înainte de prelucrarea pentru acoperire, pentru a se asigura o ancorare corectă şi a se evitadesfacerea sub influenţa vânturilor;

− falţurile duble, de pe linia de cea mai mare pantă se vor cositori la capetele terminale de la partea superioar ă aacoperişului, pentru etanşare, deoarece falţul dublu nu va permite etanşarea prin îndoire;

− realizarea a două tabachere format 50 x 70 cm din tablăzincată de 0,5 mm grosime, cu balamale şi braţ desusţinere, inclusiv scheletul din oţel profilat, lemn şi geamriglat. Aceste tabachere se vor monta pe acoperişul de peste pronaos şi de peste altar, în poziţiile celor existente

improvizate;− montarea jgheaburilor şi burlanelor;− vopsirea integrală a învelitorii din tablă, a jgheaburilor şi

burlanelor, în culoare verde închis, atenuat cu maron, pentru a se obţine o culoare asemănătoare cu o învelitoarede cupru, patinată.


8/14


9/14

B. Lucr ări de reparare - consolidare în cadrul lucr ărilor deurgenţă privind refacere acoperiş.

În cadrul acestor lucr ări se detaliază următoarele:

a. centuri la cota + 10,35m, la partea superioar ă a pereţilor,cu legături transversale sub formă de tiranţi;

b. incizii verticale în pereţii portanţi sub cota + 10,35m;c. centura la cota superioar ă, +17,50 m şi incizii verticale;d. şarpanta, astereală.

1) Legături orizontale- centuri la cota +10,35 m


10/14

− constituie o legătur ă pe conturul clădirii (50x30cm) şi(30x20cm) şi peste abside (30x30cm). De asemenea, maisunt prevăzute suplimentar două legături transversale curol de tirant (40x40cm). Elementele sunt din beton BC 20(C 16 / 20 ) şi armătur ă din oţel beton OB 37.

2) Incizii verticale în pereţii portanţi sub cota + 10,35 m− bare cu diametru l,8 mm introduse în găuri O 32, umplute

cu pastă de ciment, având raportul A/C = 0,5 şi preparatăconform prevederii C 149/1987.

3) Legătur ă orizontală - centur ă la cota superioar ă a turlei + 17,50 m .− centura de la cotă +17,50 m este de (25 x 25 cm) din BC

20 (C16/20), cu OB 37.4) Şarpantă, astereală

− elementele de rezistenţă de la şapantă degradate se vor înlocui cu lemn ecarisat din brad la aceleaşi dimensiuni cucele existente.

Prin realizarea lucr ărilor de urgenţă - punctele A şi B - seopreşte ritmul de degradare / deteriorare a edificiului, în condiţiile

unor lucr ări minimale ca volum şi valoare de investiţie, dar lucr ăridefinitive, care fac parte din gândirea totală de consolidare amonumentului, permiţând continuarea acestora ulterior, f ăr ădesfaceri şi refaceri.

S-a ajuns la această soluţie de intervenţie, ce se realizează prin efortul financiar al Parohiei şi a unor sponsori locali,finanţarea centralizată nefiind posibilă în această etapă, iar aşteptarea fondurilor centralizate putând constitui o agravare astadiului degradărilor actuale.

Consider ăm că prin generalizarea acestei "atitudini", lamulte din monumentele ce necesită intervenţii, s-ar reduce factoriide risc şi de amplificare a volumului lucr ărilor de consolidare -

restaurare, evitându-se chiar pierderea unora în stare de dificultate,dar în imposibilitate de finanţare imediată.


11/14


12/14


13/14


14/14

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	domperheider
View:	225 times
Download:	1 times

Ovidiu Alexievici - Biserica Lozonschi

Documents